8
Editor: Vasile Burlui Redactare qi tehnoredactare: Daniel Rusu Coperta: Ionul Bro;tianu Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAniei PAPADAT-BENGESCU, HORTENSIA Drumul ascuns / Hortensia Papadat-Bengescu. - Iagi : Cartea RomAneascd Educafional, 2019 ISBN 97 B - 60 6 -9 088 -92-0 821.135 .1 Grupul Editorial Cartea Romdneascd Educalional Copyright @ Editura Cafiea RomAneascd Educa{ional, Ia;i - 2019 Adresa: Bd. $tefan cel Mare gi SfAnt. nr.2 ,Iaqi - 700124 www.ecredu.ro HORTENSIA-PAPADAT BENGESCU Drumul ascuns (1e32) Cartea Rom6neasc[ SDUCATTONAL

Drumul ascuns - Hortensia Papadat-Bengescu ascuns - Hortensia... · PARTEA I I Cdsdtoria doctorului Walter gi prezenta Lenorei, solia lui, nu adusese nicio tulburare sa- natoriului

  • Upload
    others

  • View
    14

  • Download
    5

Embed Size (px)

Citation preview

  • Editor: Vasile BurluiRedactare qi tehnoredactare: Daniel Rusu

    Coperta: Ionul Bro;tianu

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RomAnieiPAPADAT-BENGESCU, HORTENSIA Drumulascuns / Hortensia Papadat-Bengescu. - Iagi :Cartea RomAneascd Educafional, 2019 ISBN97 B - 60 6 -9 088 -92-0 821.135 .1

    Grupul Editorial Cartea Romdneascd Educalional Copyright @

    Editura Cafiea RomAneascd Educa{ional, Ia;i - 2019Adresa: Bd. $tefan cel Mare gi SfAnt. nr.2 ,Iaqi - 700124

    www.ecredu.ro

    HORTENSIA-PAPADAT BENGESCU

    Drumul ascuns(1e32)

    Cartea Rom6neasc[SDUCATTONAL

  • de aci inainte... Iatd traiul ei. Orfand! Era orfa-nd!... Sughifase un scAncet mic de plAns:

    - Mamile!... Mamile a mea!

    CUPRINS

    Partea I...... 5Partea a II-a. ....113Partea a III-a. ... 178Partea a IV-a. ...227Partea a V-a. ....312

    312 313

  • PARTEA I

    I

    Cdsdtoria doctorului Walter gi prezentaLenorei, solia lui, nu adusese nicio tulburare sa-natoriului Walter. Totul functiona in ordinea de-sdvdrgitd de mai inainte. Privit de-aproape, maiales, sanatoriui Walter era o institutie mdreatd.Corpul de casd vizibll de pe Sosea, la stAngarondului intAi ce leagd Calea Victoriei cu aleea deplimbare a pdduricii bucuregtene, clddire cuaspect de castel bavarez, era numai centrala insti-tuliei; trei pavilioane impundtoare gi noi erausimetric repartizate inapoi in mijlocul parcului gilegate de corpul principal prin lungi coridoare:pavilionul de chirurgie, cel de boii interne gi celde boli nervoase; in fund, izolat sub ocrotireabrazilor gi a teilor, se afla un al patrulea pentrucontagioase, cu stil de adevdrat pavilion devAndtoare.

    De fapt, castelul bavarez gi pavilionultirolez fusese clddite de prinful Barodin, insuratcu o printesd Basarab. Cumpdrat de bdtrAnaEfraim, cunoscuta banchereasd, atunci cAndBarodin iichidase pentru a se retrage definitiv laParis, palatul fusese strecurat drept dar deCrdciun in pantoful de lac al tAndrului doctorWalter. Era o poveste veche gi acum aproape

  • uitatd cd vdduva Efraim pldtise scump amorultAndrului Walter. CAliva bucureqteni iqi aminteau

    sd fi vdzut inaintea rdzboiului, inapoia ferestrelorcaselor vechi din Calea Victoriei, pe banchereasaEfraim, grasd, cu tAmple supdrdtor de negre/incadrAnd obrajii cu trei rAnduri de guqi, separate

    de trei rAnduri de smaragde, pe care pdrea cd lepoartd gi noaptea, incdrnate fiind acolo in dungilegatnlni, o scul6 de sultani, cdzulS. cine gtie cAndqi ..r.tt micuiui Efraim, temutul stdpAn al mariifinante neoficiale. Micul Efraim, marele bancher,nu murise incd la aparifia frumosului Walter 9i-1inscrisese cu infeiepciune la rubrica cheltuielilornecesare. Palatul Barodin ii fusese ddruit insd luiWalter abia dup[ moartea sotului ei' SalemaEfraim avusese scrupule conjugale 9i un respectrelativ fald de Efraim, aqa cd iqi ingdduise unelelucruri gi pe altele nu. Efraim avusese 9i elingdduinfele lui cu higiena uriaqei sale solii 9iunele scrupule negustoreqti fafd de dAnsa' Laorigina averii sale se afla zesttea Salemei, adicd o

    dugheana de fructe din Pireu, unde Efraimpurtase de mult, atArnatd cu un gnur de gdt, otabld cu smochine, stafide gi alte fructe de Orient'

    Primele cAgtiguri Efraim le ddduse pe din douf,:jumdtate lui gi jumdtate Salemei - 9i tot aqa maipe urmd; in felul dsta, la vArsta de cincizeci deani, cAnd fidelitatea Salemei incetase, capitalul ei

    propriu era insemnat. Mai uimitor fusese gestultestamentar al lui Efraim, ce mai ldsase Salemeiparte bund din avere, dovedind cd doudzeci de

    6

    ani de credintd la tinerele insemnau pentru elmai mult ca cei zece ani de pdrdsire la vArstapericuloasd; restul averii mersese la familie gi launele institufii suslinute de Efraim, care, fdrd. a fifilantrop, vroia totuqi sd-gi supravietuiasce. N-aveau copii. Un bdielel murise de mult, ndscut giacela prea curdnd dupd cdsdtorie.

    Vdduva Efraim ldsase tot avutul ei doctoru-lui Walter. E drept cd murise la qaptezeci de ani,cu o sutd doudzeci de chile gi cu titiul de amantd;r lui, sacrificiu vrednic de rdsplatd, mai ales cd nu{'usese vorba de o sinecurd. inchipuirea seintoarce pudicd de la cercetarea unei astfel delcgdturi; refuzd. sd cerceteze intunecimile sufietu-Iui gi obscurele vedenii trupegti. Doctorul Walterpirea, de altfel, a fi dorit puternic reabilitarea perraiile ce-i erau cu putinfd; avea o mare pasiunepentru tot ce era obiect de artd: picturd, bibelou,rnobild, tapiferie, pasiune ce-l apropiase mult debi-mcherul Efraim, colectionar el insugi gi care.rrrume ldsase Salemei obiectele lui de pre!, qtiindt'ir astfel vor fi stdpAnite cu dragoste de cdtreWalter. Pentru Efraim obiectele ele artdrt'prezentau satisfacfia de a plasa totuqi capitalulrn chip sigur, degi fdrd de dobAndd. Lui Walterrafinarea delicatd a obiectelor ii da o compensatie[)r'in stdri pur contemplative cdtre fdpturincinsufletite. incd de la inceput tdndrul Walter se,rrirtase dispreluitor cu banii astfel cdqtigati; era,'hcltuitor, neprevdzdtor cw ziua de mAine, inr.;tare sd se indatoreze pentru o cupd rard sau un

    1

  • sipet cizelat. Bdtrdna Efraim plXtea totul cu marebucurie. O mullumea risipa tAndrului estet, dupd

    lunga trudd de agonisite a zarafului Efraim, iarlista orgiilor amantului ei o mullumea plil

    "rrr*"rur"u ei liniqtitoare: 25.000, pocalul

    Lalique; 18.000, caseta venefiand;125'000, un Van

    Beers autentic... Femeile ar fi costat poate maiputin, dar ar {i trezll gelozia uriaqei voluptoase'Intrau, oare, totuqi in coleclia de artd a lui Walterqi femei frumoase? Foarte puline qi trecdtor'Walter cdpdtase pentru femei un dezgust dincatzasalemei, dezgust pe care-l are cdtre cea mai

    find gustare cineva nevoit sd suporte mereu unbanchet.

    Intern in clinica particulard a marelui hirurgProda, Walter muncea ca un rob cAnd SalemaEfraim, atunci in vdrstd de cincizeci de ani,suferise o operatie. Walter pe atunci era un tAndr

    zvelt, cu o bdrbild castanie in jurul unui obraz deChrist de ivoriu, cu ochi albagtri, deschigi extaticgi prelung spre tAmplele transparente, cu buzerogii ca de vopsea gi cu pirui castaniu-roqiatic,ondulat uqor in jurul unei frunti mate, fizic fdr6'de niciun raport cu moralul uscat al tAndruluiambitios, fizic de care nu-qi ddduse pAnd atunciseama, deoarece in preocuparea lui ambitioasdindepdrtase, fdrd aProape sd le observe,avansurile studentelor amorezate.

    Salema Efraim, de cum se putuse rezemaintre perine, dupd operafie, ii propusese afacereain cifie clare: zece ani de medicind robotnicd 9i

    B

    norocoasd nu i-ar fi putut aduce de-atunci incoloun sfert mdcar din ce-i oferea banchereasa.Walter primise; avusese insd precaufiunea sdpund condiliei cd nu-gi va pdrdsi cariera. Eindzuise gi se trudise pAnd atunci pentru gloriaqtiinfificd; acum, cAnd se vindea, vrea cel pufin sdcumpere firma aparentd a gloriei, reputatia. Eraprimul dezgust de el gi prima ingeldciune de sine.Salema n-avea niciun interes deosebit in privintaasta. Atunci cAnd Walter primise tdrgul, nu-giddduse seama deodatd de ceea ce a primit, decAtcei mult in cifre; abia pe urmd avea sd infeleagdce reprezentau cifrele reci. Salema Efraim aveadespre iubire o concepfie potrivitd cu originile eilevantine gi cu {dptura ei; lenea ei orientald aveanevoie de pldcere drept orice activitate, iar vifiulla dAnsa, vechi de muit dinainte de Efraim, seintindea acum pe suprafete rnari. Cei doudzeci deani de fidelitate erau lluzia lui Efraim, degiSalema pAnd atunci nu avusese decAt aventuriobscure, al cdror josnic pomelnic ea singurd i1cunogtea.

    Dupd ce Walter aflase ce tArg a primit,rimdsese tot de fildeg qi cu ochir de topazd, darigi ddduse seama de frumuselea sa in aceeagiclipi in care se qi dezgusta de ea.

    Salema Efraim avusese un program ordonatca un registru de bancd. in afard de rolul lui deirmant, Walter mai fusese angajat medic cu anulal bdncii, cum gi al familiei Efraim. La receptiilerle miercurea, el era nevoit sd gadd trei ore in gir

    9

  • pe un scaun empire, la o apropiatd distanld deiotoliul vast al patroanei' Tot Bucureqtiulfinanciar gi monden defilase astfel pe dinainteafigurii lui impasibile de martir frumos' Anumebirbali care cunoqteau scaunul, din scurte treceripe la buduarul gi banca Efraim, stabilise de lainceput situatia - de altfel, cu totul neascunsd -a tAndrului, tot atAt ,de rigid ca 9i stilul empire'Nimeni insd nu prevdzuse cd Walter avea sd fiesuprema patimd a lacomei Salema.

    Cifra pe care medicul Walter o cheltuia, cu

    un fel de disperare rece, n-o cunoqtea decAtSalema. Meticulos in cheltuieli mici din deprin-derea sdrdciei ordonate, Walter licita un obiect de

    pre!, prin intermediari, pe toate piefele mezatuluieuropean, iar uneori se deplasa el singur pentrucumpdrdturd. CAnd apartamentul iui nu maiincdpuse achiziliile pretioase, Salema il mustrasede formd qi ii ddruise casa Barodin, ce se vindeade ocazie cu opt milioane, cu intreg parcul de do-

    ud hectare. O adevdratd afacere 9i o bund preve-

    dere, cdci Walter, care nu capitaliza, at fi riscat sdrdmAnd pe drumuri cu felul lui de a cheltui, ce daSalemei lluzia de a fi iubit[ fdrd interes' Salemainsd$i destinase casa unui Snnntoriu Wnlter, aqaincAt darul era nu numai nimerit, ci 9i poetic, dat

    fiind cd perechea se cunoscuse intr-un sanatoriu'Coleclia lui Walter avea acum un cadru demn deea. Pentru Salema colectia era numai o grdmddire

    de troace gi de toale, prelioase prin costui 1or, darmai aies reprezentau amorul ei concretizat 9i

    10

    garanfia fidelitdlii amantului.Pentru Walter posedarea unui sanatoriu

    propriu era o mdgulire gi o compensatie, eratotodatd gi o asigurare impotriva ruinei. Cdnd,trei ani dupd moartea bdtrAnei Efraim, doctorulWalter se insurase cu Lenora Hallipa, era un omcu o frumoasd situafie bdneascd, datoritd in mareparte sanatoriului prosper, fdrd, a fi qi multimilio-narul ce ar fi putut fi. Cheltuise gi cheltuia incdmult qi cu patima cuiva care vrea parcd sd scapede bani; era felul lui de a fi cinstit. Un ciur cuochiuri largt, prin care se scurgea aurul impur,pdrea m6na pald a martirului, condamnat de elsingur la un amor venal gi odios. Cheltuieiile nuinsumau defel binefaceri. indsprit de lipsurileprimei tinerefi, Walter nu intelegea sd indul-ceascd traiul altora. Sdracii, Walter ii cunogteaprintr-insul; trebuiau sd rabde sau sd reuqeascd.

    Sanatoriul, in schimb, inghilea toateclirniciile lui. CAnd Salema i-l fdcuse dar, Walterrproape crezuse cd o iubeqte, iqi inchipuiseirproape cd el sau ea aveau gi suflet. Palatulrlcvenise astfel un sanatoriu gi un muzeu toto-c{artd. Birourile, chiar de administra}ie, din corpulprincipal, nu numai apartamentele particulare,crau incdrcate de covoare de pret, ornate cubronzuri, impovdrate de tablouri; odatd avulialui agezatd, doctorul Walter mai colectionase, darrrrult mai rar. Frenezia l:ui de risipd era acumcledicatd sanatoriului propriu-zis. Dupd activita-Lcar construirii pavilioanelor, venise aceea a ame-

    11

  • najdrii lor. Waiter comanda, refvza, alegea dinnou, fdcea acum cdldtorii anume pentru a-$iprocura aparatele, era cel mai bun client aliuturor noutdtilor in materie de mobilier medical,dorea adesea imposibilul 9i adesea era pdcdlit;urmdrea insd o instalafie unicd qi reuqise aproape

    sd-qi satisfaci ambitia.Sanatoriul Walter avea totugi reputalia de a

    fi foarte costisitor. in adevdr, pdsuirea bdneascdnu se practica acolo. Era un sanatoriu pentruoameni bogati, care trebuiau s5. pldteascd scump

    un tratament de lux, sd pldteascd scump ambiliain sfArqit tzbdvrtl, a doctorului Walter' Cel carepldtise mai scump acel ldcaq rdmAnea insd mereu

    tot el.in sanatoriul Walter pentru fiecare serviciu

    se afla un practician reputat. Walter personal nu

    fdcea nici hirurgie qi nici boli interne; era qeful:ceva mai mare ca tofi, dar qi mai mic, de aceea igi

    rezervase domeniul vast 9i necontrolabil albolilor nervoase. Nu insd fdrd drepturi; citisemult in aceastd directie qi acum puteaexperimenta. Avusese unele rezultate bune 9i,cum clientela de lux e qi clientela de reclamd,reputafia lui depdqise zidurile sanatoriului qidevenise chiar un fei de celebritate, pe care el o

    purta cu desfdtare subt aere nepdsdtoare' Nu maiZvea fata de Christ, cum nu mai avea de lamoartea Salemei nici cununa de spini' in rdzboi

    - pe care-l fdcuse corect la un spital de etapd -igi rdsese barba micd ce-i incadra paloarea qi

    I2

    tenul i se bronzase; albastrul ochilor se ofelise, iarfrgura, fdrd semne vizlblIe, iuase ceva matur gisever. Popasul acesta al rdzborului, ce-i schimba-se preocupdrile, ii convenise; nimeni nu mai stasa se gAndeascd atunci la Salema Efraim, nicichiar ddnsul. in armatd Walter nu ddduse debdnui| de origind germand, dar ndscut gi crescutin fard, n-avea pasiunea nalionahtAlii gi seinsumase cetdleniei fdrd govdire. Norocul ilrepartizase la etapd gi nu la orag; vegtile dinI{usia, unde se refugiase Salema, nu ajungeaup6nd ia ddnsul, qi nici nu porneau de la dAnsulintr-acolo, stare de lucruri ce-i convenea ca unrcpaus nou gi minunat, pe lAngd care greutdiilecampamentului pdreau nimicuri. Asprimea noiisale vieti era pentru dAnsul o refacere trupeascd.

    Abia tdrziu, Ia BArlad, aflase de moarteaS;rlemei, intAmplatd la Odessa; ia BArlad, garni-zoatla compusd din rezervigti provinciali nu-it'unoqtea povestea. Fdcut incd de mult qi cunoscuttlc Walter - deoarece banchereasa tinuse sd-git'xploateze sentimental incd din viald ddrniciapostume - Walter n-avea nicio grijd cu privire latcstamentul Salemei. Se simtea acum liber, darlird avAnt pentru a se bucura de libertate: cdutasii elimine toxinele lungii sale existenfe ruginoase,nu sd le inlocuiascd cu altele: greutatea femeiisrase ridicatd, nu i se ridicase gi greutateatrccutului. Doctorul Walter era un om lucid;('Lrl-ro$tea valoarea exactd a faptelor gi a moraiitd-tiilor: din confruntarea moralei cu ambitiile lui ii

    13

  • rezultase atitudinea rece qi hotdrAtd, compromisintre dezgusturile de sine 9i gusturile sale.

    La Bucuregti, comandamentul statului-major german instalase in casa Barodin o anexd,cum gi un spital in pavilioanele sanatoriului'Crezuse insd de cuviinld sd crute operele de artdcdt qi instalaliile, hotdrdre la care ajutase giorigina germand a numelui. Totul deci fusesefolosit, nimic stricat. intoarcerea lui Walter sefdcuse, astfel, in condilii satisfdc[toare. Dupdregimul campaniei igi regdsise tezaurele cu omu1lumire gi mai mare; regdsise qi sanatoriul cu

    dorinte noi de transformdri 9i de perfectiondri -era singurul domeniu in care reuqea sd seincdlzeascS.

    Sanatoriul cunoscuse dupd rdzboi o epocdde mare prosperitate, deodatd cu valul de lux cecoplegea totul. Clientela noilor imbogdfili gdseain el confortul dori| numele lui Walter creqtea totmai mult in opinia publicd, iar sfortdrile lui realein domeniui neurologiei aveau acum cAmp largde cercetare in neurastenia generaliei. Atenfiafemeilor pentru Walter - medicul la modd - cagi cea a studentelor de odinioard, era nevoitd sd

    se resemneze.in chip sincer Walter nu mai era capabil sd

    simtd farmecul feminin; sdndtos, bogat 9i liber,femeile erau totuqi un sex desfiinlat de oexperienfd necrutdtoare. Continua astfel sd-i fie

    credincios Salemei dupd moarte, rezultat pe care

    o femeie iubitd gi iubitoare poate nu l-ar fiL4

    dobdndit. Doctorul Walter nu credea de cuviinfdnici sd se insoare; printr-un scrupul desigurabsurd nu cuteza sd-gi ofere reputafia gi averea;cu tot echilibrul la care ajunsese cu timpul, i seintipdrise, pesemne, sentimentul decdderii lui,rnai puternic ca in opinia celorlalti.

    in fala primului cadavru, in sala deautopsie, studentul Waiter simtise sldbiciunea ceprecede leginul, dar nu-gi astupase ndrile, nuc{aiduse un pas inapoi, nu se cldtinase; tot aga cuS.rlema Efraim; prin acest eroism se deosebise detoti cei ce ar fi putut fi in locul iui; din aceacrrergie devenise acum atAt de scrupulos, gi dintlclicateta unei congtiinle incdrcate nu cuteza sdsc'insoare, degi cdsdtoria ii sta la indemAnd; oricel'cmeie ar fi fost gata sd-l reabiliteze; numai el nurrroia sd se reabiliteze. Toate avansurilernatrimoniale se descurajau deci. Doctorul Waiterv rea sd rdmdnd celibatar ziceau femeileprobabil pentru cd sanatoriul ii mistuia tot.rmorul gi pentru cd doctorul cdldtorea prea multirr ltalia gi Ia Paris. in realitate, Salema istoviserlrrstul lui Walter pentru voluptate, iar de suflet,r('um nu putea fivorba, aqa cd femeile care totuqivor fi trecut prin viala lui Walter erauncinsemnate gi rdmAneau necunoscute. Avea saunu legdturi cu vreo clientd sau infirmierd? cuvreo curtezand. sau vreo vAnzdtoare de tablouri?l'r"obabil cd nu, deoarece niciuna dintr-insele nui-;r' lduda sau nu trdda. Curiozitatea care aretlt:stul timp de pierdut, cdutase zadarnic amante

    15