Suport de cursDULGHER TMPLAR PARCHETARCurs elaborat deCENTRUL DE CONSULTANTA SI STUDII EUROPENE GALATI

CUPRINSCapitolul ICONSTRUCTII DE CLADIRI, ELEMENTE SI SISTEME DE CONSTRUCTIE ................................. 51. DEFINITIE SI CLASIFICARE ................................................................................................................. 5

2. COMPARTIMENTAREA CLADIRILOR................................................................................................ 5

3. ELEMENTE DE CONSTRUCTIE............................................................................................................ 6

4. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATII..................................................................................... 6

5. SISTEME DE CONSTRUCTIE ................................................................................................................ 7

Capitolul IITEHNOLOGIA DE FABRICARE A MOBILEI ....................................................................................... 101. NOTIUNI GENERALE ........................................................................................................................... 10

2. DEPOZITAREA, USCAREA SI DEBITAREA MATERIEI PRIME .................................................... 13

3. PRELUCRAREA MECANICA A ELEMENTELOR............................................................................. 17

4. ASAMBLAREA ELEMENTELOR PRIN INCLEIERE ........................................................................ 19

5. FURNIRUIREA SUPRAFETELOR ....................................................................................................... 21

6. PRELUCRAREA MECANICA A COMPLEXELOR ............................................................................ 24

7. SLEFUIREA SUPRAFETELOR............................................................................................................. 25

8. FINISAREA MOBILEI ........................................................................................................................... 27

9. PRELUCRAREA PELICULELOR DE FINISARE................................................................................ 30

10. ASAMBLAREA MOBILEI .................................................................................................................. 32

11. TAPITAREA MOBILEI........................................................................................................................ 34

12. AMBALAREA, DEPOZITAREA SI EXPEDIEREA MOBILEI ......................................................... 35

Capitolul IIIFINISAREA MOBILEI ................................................................................................................................ 371. PROCEDEE DE FINISARE.................................................................................................................... 37

2. PREGATIREA SUPRAFETELOR PENTRU FINISARE ...................................................................... 37

3. TEHNOLOGIA APLICARII LACURILOR SI VOPSELELOR ............................................................ 39

Capitolul IVMATERIALE PENTRU LUCRARILE DE DULGHERIE ...................................................................... 441. LEMNUL DE CONSTRUCTIE .............................................................................................................. 44

2. METALELE ............................................................................................................................................ 50

3. ALTE MATERIALE E CONSTRUCTIE ............................................................................................... 50

Capitolu VTAPITERIA MOBILEI ................................................................................................................................ 521. CLASIFICARE........................................................................................................................................ 52

2. MATERIALE FOLOSITE IN STRUCTURA TAPITERIILOR............................................................. 52

3. FABRICAREA TAPITERIILOR CLASICE........................................................................................... 53

4. FABRICAREA TAPITERIILOR MODERNE ....................................................................................... 54

Capitolul VIPRELUCRAREA LEMNULUI.................................................................................................................... 551. LUCRARI PREGATITOARE ................................................................................................................. 55

2. PRELUCRAREA MANUALA A LEMNULUI...................................................................................... 56

3. PRELUCRAREA MECANICA A LEMNULUI IN ATELIERE ........................................................... 60

4. PRELUCRAREA MECANICA A LEMNULUI PE SANTIERE ........................................................... 62

Capitolul VIIIMBINARI DULGHERESTI ....................................................................................................................... 651. GENERALITATI .................................................................................................................................... 65

2. ALCATUIREA IMBINARILOR ............................................................................................................ 65

3. EXECUTAREA IMBINARILOR ........................................................................................................... 67

4. CONDITII DE CALITATE PENTRU IMBINARI ................................................................................. 67

Capitolul VIIIFABRICAREA FERESTRELOR................................................................................................................ 691. SISTEMUL CONSTRUCTIV, CLASIFICARE ..................................................................................... 69

2. TIPURI CONSTRUCTIVE DE FERESTRE .......................................................................................... 70

Capitolul IXCOFRAJELE ................................................................................................................................................. 731. GENERALITATI .................................................................................................................................... 73

2. ALCATUIREA COFRAJELOR.............................................................................................................. 75

Capitolul XFABRICAREA USILOR .............................................................................................................................. 78Capitolul XIFABRICAREA PARCHETELOR............................................................................................................... 821. TIPURI DE PARCHETE......................................................................................................................... 82

2. TEHNOLOGIA DE FABRICARE A PARCHETELOR CLASICE ...................................................... 82

Capitolul XIIACOPERISUL DE LEMN ........................................................................................................................... 841. GENERALITATI .................................................................................................................................... 84

2. ALCATUIREA ACOPERISURILOR ..................................................................................................... 85

3. EXECUTAREA ACOPERISURILOR .................................................................................................... 87

4. CONDITII DE CALITATE PENTRU ACOPERISURI ......................................................................... 88

5. MASURATORI ....................................................................................................................................... 89

Capitolul XIIIPLANSEE, TAVANE SI PARDOSELI DE LEMN ................................................................................... 901. GENERALITATI .................................................................................................................................... 90

2. PLANSEE DE LEMN ............................................................................................................................. 90

3. TAVANE DE LEMN .............................................................................................................................. 91

4. PARDOSELI DE LEMN ......................................................................................................................... 92

5. CONDITII DE CALITATE ..................................................................................................................... 94

Capitolul XIVCONSTRUCTII DE LEMN ......................................................................................................................... 951. GENERALITATI .................................................................................................................................... 95

2. CONSTRUCTII PROVIZORII EXECUTATE PE SANTIER (NEDEMONTABILE) .......................... 95

3. CONSTRUCTII PROVIZORII DIN ELEMENTE PREFABRICATE (DEMONTABILE) .................. 96

4. ALTE CONSTRUCTI DE LEMN........................................................................................................... 97

Capitolul XVCASE PREFABRICATE DIN LEMN......................................................................................................... 98Capitolul ICONSTRUCTII DE CLADIRI, ELEMENTE SI SISTEME DE CONSTRUCTIE1. DEFINITIE SI CLASIFICAREConstructiile sunt un ansamblu de lucrari variate (zidarii, betoane, armaturi, dulgherie, terasamente) la a caror executie se utilizeaza materiale, utilaje si forte de munca.

Prin destinatia lor, constructiile servesc anumitor scopuri de adapostirea oamenilor (locuinte, camine, hoteluri), realizarea productiei (ateliere, fabrici), deservirea cultural-sportiva (teatre, camine culturale, sali de sport, stadioane), efectuarea transporturilor (drumuri, poduri, tunele, gari, aeroporturi, porturi).

O grupa importanta de constructii o constituie cladirile. Cladirile cuprind in interiorul lor incaperi cu diferite.destinatii. Dulgherul participa intr-o masura importanta la executarea cladirilor, atat ca zidar, betonist si fierar-betonist.

Dupa scopul pe care-l au, cladirile se pot clasifica astfel:

-cladiri de locuit (locuinte individuale, blocuri de locuit)

-cladiri social-culturale, administrative pentru transport si sport (scoli, teatre, sedii pentru institutii, spitale, gari, hale sportive)

-cladiri industriale (hale de fabricatie, ateliere, depozite)

-cladiri agrozootehnice (grajduri, saivane, hale de productie, remize, ateliere pentru utilaj agricol)

2. COMPARTIMENTAREA CLADIRILORCladirile se compartimenteaza pe verticala (pe inaltime) si pe orizontala denumite astfel:

-subsolul, ale carei incaperi au pardoseala sub nivelul terenului (in cazul cand este folosit pentru depozitare, se numeste pivnita)

-parterul, ale carui incaperi au pardoseala la nivelul terenului sau putin deasupra acestuia

-etajele, situate deasupra parterului.

Peste ultimul etaj la cladirile cu acoperis se prevede podul. Cand tavanul ultimului nivel este si acoperis acesta se numeste acoperis-terasa. Nivelul situat pe pamant cu mai putin de jumatate din inaltimea sa se numeste demisol. Nivelul situat intre parter si etajul 1 avand inaltimea mai mica decat a fiecaruia dintre acestea se numeste mezanin.

Nivelul amenajat in pod prin compartimentarea lui si prin schimbarea inclinarii acoperisului, spre a se obtine inaltimea necesara, se numeste mansarda.

Pe orizontala, constructiile sunt compartimentate in incaperi sau camere care sunt diferite dupa destinatia lor (de exemplu: camere de locuit, bucatarii, bai, culoare, birouri, ateliere)

3. ELEMENTE DE CONSTRUCTIECladirile sunt alcatuite din elemente de constructie care indeplinesc fiecare un anumit rol. Printre acestea, cele mai importante sunt: fundatiile, scheletul de rezistenta, peretii, planseele, scarile, acoperisul.

Fundatiile au rolul de a prelua greutatea cladirii, servind la transmiterea incarcaturilor de la peretii sau scheletul acesteia la teren. Fundatiile se executa in mod obisnuit din beton (simplu sau armat) si uneori din piatra.

Scheletul de rezistenta (structura portanta) consta din elementele care preiau greutatea proprie a cladirii, impreuna cu toate incarcarile care se aplica pe aceasta, transmitandu-le la fundatii. Scheletul este alcatuit din elemente vericale (stalpi, diafragme) si elemente orizontale (grinzi), care formeaza cadrele. Scheletul de rezistenta se prevede la cladiri cu mai multe niveluri si poate fi executat din zidarie de caramida, beton armat prefabricat si rareori din lemn sau metal.

Peretii au rolul de a inchide cladirea si a separa incaperile intre ele. Ei pot fi: pereti portanti (de rezistenta), care sustin elementele de constructie, si pereti despartitori si de umplutura, care limiteaza incaperile, fara a prelua sarcini. Peretii se executa din zidarie de caramida, blocuri sau panouri prefabricate, beton simplu sau armat, lemn, beton celular autoclavizat.

Flanseele separa caturile (nivelurile) cladirii, rezemand fie scheletul ei de rezistenta, fie pe peretii portanti ai acesteia. Ele se executa in mod obisnuit din beton armat prefabricat sau monolit si rareori din lemn sau metal. Peste plansee se executa pardoselile (dusumele de lemn, parchet, mozaic, ciment, asfalt, covor PVC), iar dedesubt tavanele (din scanduri, tencuieli, ipsos).

Scarile servesc la circulatia intre nivelurile cladirii (scari interioare) sau asigura accesul in cladiri din exterior (scari exterioare). Ele se executa din beton armat prefabricat sau minolit, lemn sau metal. Scarile exterioare se pot executa din beton simplu sau caramida.

Acoperisurile, asezate la partea superioara a cladirii, au rolul de a o proteja impotriva actiunii intemperiilor (ploi, zapezi, vanturi). Acoperisul este alcatuit din invelitoare, executata dintr-un material rezistent la actiunea intemperiilor (tabla, carton asfaltat, tigla, olane, azbociment) si sarpanta care constituie scheletul de sustinere al invelitorii si se executa din lemn, beton armat sau metal.

In cazul in care cladirile nu au acoperis, protectia lor impotriva intemperiilor se realizeaza cu ajutorul teraselor. Terasele sunt alcatuite din planseul peste ultimul nivel al cladirii, deasupra caruia se executa lucrari care asigura protectia cladirii impotriva sau caldurii (izolatii termice), precum si protectia impotriva umiditatii (izolatii hidrofuge).

4. LUCRARI DE CONSTRUCTII SI INSTALATIIPentru realizarea unei cladiri este necesar sa se execute o serie de lucrari de constructii si instalatii. Cele mai importante sunt:

-terasamente (sapaturi, umpluturi, nivelari de teren executate de sapatori)

-zidarii (de caramida, de piatra, din blocuri prefabricate)

-betoane (beton simplu nearmat, utilizat de obicei la fundatii obisnuite si pereti; beton armat monolit sau prefabricat, utilizat la schelete de rezistenta, plansee, pereti) executate de betonisti

-armaturi (necesare pentru armarea betonului), executate de fierari-betonisti

-dulgherie (schele, cofraje pentru beton, pereti si plafoane de lemn, acoperisuri, sprijinirea sapaturilor, lucrari de protectia muncii), executate de dulgheri

-izolatii (hidrofuge pentru protectia cladirilor impotriva infiltarii apelor; termice pentru protectia cladirilor impotriva caldurii sau frigului; fonice pentru impiedicarea propagarii zgomotelor), executate de izolatori.

-invelitori (carton, sita, sindrila, tabla, tigle, olane, azbest, ciment), executate de tinichigii-tiglari si unele de dulgheri

-tamplarie (usi, ferestre), executate de tamplari in ateliere sau fabrici si montate de zidari si tamplari.

-tencuieli (exterioare si interioare, pe pereti si tavane), executate de zidari tencuitori

-placaje (faianta, gresie, marmura), executate de faiantari sau de pietrari

-pardoseli (de lemn dusumele, parchet; din piatra - marmura, mozaic, gresie, dale din PVC; de mozaic; alte materile beton, xilolit, covor PVC), executate de parchetari, mozaicari, iar unele de dulgheri (dusumele oarbe sau vazute)

-zugraveli vopsitorii si tapete (la pereti, la tavane, tamplarie), executate de zugravi si vopsitori

-instalatii (electrice, sanitare, de ascensoare, de gaze) executat de instalatori de specialitate.

Lucrarile de constructii si instalatii se executa succesiv sau in paralel, intr-o anumita ordine, stabilita astfel incat cladirea sa se poata realiza in termenele cele mai scurte.

Ordinea normala a lucrarilor de constructii este urmatoarea: intai se executa sapaturile, fundatiile, scheletul de rezistenta, zidaria si acoperisul; apoi se executa tencuielile, tamplaria, placajele, pardoselile, iar la sfarsit zugravelile si vopsitoriile. In paralel cu lucrarile de constructie se executa si lucrarile de instalatii, in asa fel ca sa se evite spargerile, refacerile si remedierele la lucrarile de constructie executate.

5. SISTEME DE CONSTRUCTIEPrin sistem de constructie se intelege modul in care se alcatuieste si se executa scheletul de rezistenta al unei cladiri.

Stabilirea sistemului de constructie cel mai potrivit se face tinandu-se seama de anumite conditii, printre care cele mai de seama sunt: natura si destinatia cladirii; dimensiunile cladirii (lungime, latime, inaltime); impartirea interioara a cladirii (incaperi, marimea acestora, asezarea lor in plan); natura terenului de fundatie; posibilitati de provizionare cu materiale; posibilitati de mecanizare a lucrarilor, etc.

In tara noastra, se aplica in prezent la executarea cladirilor diferite sisteme de constructie. La alegerea unui sistem constructiv se urmareste realizarea obiectivelor principale care stau in fata constructorilor si anume: scurtarea duratei de executie, obtinerea unei calitati superioare a lucrarilor, reducerea continua a costului constructiilor.

Printre sistemele de constructie utilizate in mod obisnuit la executarea cladirilor, se pot enumera:

a. Sistemul de constructie pe ziduri portanteIn cazul acestui sistem de constructie, scheletul cladirii consta din ziduri portante, care sustin planseele si acoperisul acesteia. Materialele din care se executa zidurile portante sunt variate, in raport cu inaltimea cladirilor. Astfel, in cazul cladirilor care au pana la cinci niveluri, zidurile portante se pot executa din blocuri mici prefabricate sau din zidarie de caramida. In cazul cladirilor care au mai mult de 5 niveluri, zidurile portante se executa de obicei din beton armat monolit, turnat in cofraje demontabile (de inventar) sau in cofraje mobile (alunecatoare).

Sistemul de constructie pe ziduri porante are mai multe variante determinate de pozitia acestor ziduri in cadrul cladirii:

-cladiri cu ziduri portante longitudinale, la care zidurile exterioare situate in lungul cladirii si zidul median din lungul cladirii sunt portante; planseele (fasiile de platou) sunt dispuse perpendicular pe zidurile portante si se reazama pe aceste ziduri.

-cladiri cu ziduri portante tranversale, la care zidurile situate pe latimea cladirii sunt portante;

planseele (fasiile de planseu) reazama pe zidurile transversale.

-cladiri cu ziduri portante pe ambele directii, la care incaperile sunt marginite de ziduri portante;

planseele (fasiile de planseu) reazama pe toate zidurile portante.

-cladiri cu ziduri portante transversale si longitudinale mediane, la care zidurile situate pe latimea cladirii si zidul median din lungul acesteia sunt portante.

b. Sistemul de constructie pe schelet (pe cadre)In cazul acestui sistem de constructie, structura portanta a cladirii consta din elemente verticale numite stalpi si elemente orizontale numite grinzi, formand cadre care sustin constructia. Peretii care se prevad intre cadre sunt pereti neportanti. Acesti pereti se pot executa din diferite feluri de zidarii ca: zidarie de caramida, din blocuri ceramice sau beton, din panouri mari. Peretii despartitori se mai pot executa din placi de beton usor, placi de ipsos, placi aglomerate de lemn, placi fobrolemnoase.

Scheletul de rezistenta al cladirilor pe cadre se executa in mod obisnuit din beton armat;

uneori acest schelet se executa din lemn, iar in cazuri speciale, din metal.

Scheletul de beton armat se prevede in mod curent la cladirile care au mai mult decat cinci niveluri. In acest caz, scheletul se poate executa fie din beton armat monolit, turnat in cofraje demontabile, fie din beton armat prefabricat (din elemente gata confectionate, care sunt montate pe santier). Ca elemente prefabricate se pot utiliza: stalpi, grinzi, cadre intregi, fasii de planseu, panouri de planseu.

Scheletul din lemn este alcatuit din stalpi (popi), legati intre ei la partea superioara cu grinzi (cosoroabe), care sustin elementele cladirii. De obicei, stalpii sunt fixati la partea inferioara pe grinzi orizontale (talpi); cadrele de lemn alcatuite din stalpi si grinzi se intaresc cu piese de lemn inclinate, denumite contravanturi (contafise), care au rolul de a impiedica deformarea cadrelor.

Piesele scheletului de lemn se asambleaza intre ele cu ajutorul imbinarilor si se fixeaza in cuie, scoabe sau buloane.

Scheletul de lemn al cladirilor se executa in general din lemn de brad, iar uneori din lemn de stejar. Cladirile cu schelet de lemn se utilizeaza numai rareori, utilizarea lemnului la aceste lucrari nefiind rationala.

Scheletul mecanic este alcatuit de asemenea din stalpi si grinzi, care se confectioneaza de obicei din piese de otel profilat. Elementele acestui schelet se asambleaza cu ajutorul buloanelor, al niturilor sau al sudurii.

Scheletul metalic se utilizeaza numai in unele cazuri, acolo unde consumul de metal este justificat de caracterul special al lucrarilor (de exemplu, in cazul executarii unor constructii industriale) .

c. Sistemul de constructie din panouri mari prefabricateIn cazul acetui sistem de constructie, cladirea este alcatuita din pereti si plansee executate sub forma de panouri mari de pereti si plansee (de dimensiunile incaperilor cladirii), prefabricate pe cale industriala. Panourile prefabricate sunt transportate, ridicate si montate in cladire prin mecanizare, cu ajutorul unor utilaje speciale, care asigura o inalta productivitate a muncii. Panourile mari avand dimensiunile incaperilor, permit executarea rapida a cladirilor, prin asamblarea panourilor de pereti cu cele de pereti interiori si cu panourile (fasiile) de plansee.

Sistemul de constructie din panouri mari se poate aplica in mai multe variante, determinate de tipul si pozitia in cladire a peretilor executati din aceste panouri si anume:

-cladiri cu pereti portanti pe ambele directii

-cladiri cu peretii transversali portanti si pereti mediani portanti.

Sistemul de constructie din panouri mari prefabricate au raspandire larga, deoarece asigura un inalt grad in industria constructiilor. In prezent acest sistem de constructie se aplica in tara cu succes la executarea cladirilor de locuit cu platouri. Pe masura ce vor fi produse tipuri noi de panouri, acesta va putea fi aplicat si la executarea cladirilor cu mai mult de 2 niveluri.

d. Sistemul e constructie din elemente spatiale prefabricateIn cazul acestui sistem de constructie, cladirea este alcatuita din incaperi sau grupe de incaperi denumite elemente spatiale. Elementele spatiale se executa prin metode industriale in fabrici. Pe santier ele se aduc gata asamblate si finisate.

Sistemul de constructie din elemente prefabricate permite sa se obtina o scurtare insemnata a duratei de executie si sa se realizeze un grad inalt de mecanizare a constructiilor.

e. Sistemul de constructie cu etaje ridicatoareIn cazul acestui sistem de constructie, executarea cladirii alcatuita din elemente prefabricate se desfasoara in ordinea urmatoare. Intai se monteaza stalpii prefabricati ai cladirii., pe intreaga latime a acesteia. Apoi, la parterul cladirii se executa planseele beton armat ale acesteia, suprapuse in pachet, in ordinea nivelului cladirii.. Intre planseele suprapuse se asaza nisip, ipsos, hartie pentru a se evita lipirea lor unul de altul. Pe ultimul planseu (planseul superior) astfel realizat, se executa acoperisul sau terasa cladirii. Dupa aceea, se trece la ridicara si montarea succesiva a planseelor la nivelul corespunzator, de sus in jos. Montarea se executa cu ajutorul unor prese hidraulice (vinciuri), fixate la partea superioara a stalpilor. In scopul ridicarii si la montarii lor cu ajutorul vinciurilor, planseele sunt prevazute inca de la turnare gauri avand gulere metalice, care permit alunecarea acestor plansee de-a lungul stalpilor si fixarea de stalpi. Inainte de ridicare si montare pe fiecare planseu se fixeaza panourile de pereti, se monteaza pardoselile, tamplaria si se executa finisajele. In modul acesta lucrarile de constructie se termina odata cu montarea fiecarui etaj ridicator.

In afara de scurtarea importanta a duratei de executie a constructiilor, sistemul cu etaje ridicatoare mai prezinta alte avantaje de seama. Astfel, acest sistem permite ca executarea lucrarilor de la diferitele etaje sa se faca la nivelul terenului, inlaturandu-se esafodajele, schelele si utilajele grele de ridicare. De asemenea, sistemul mentionat permite economisirea cofrajelor pentru beton si nu necesita spatii mari de lucru. Toate acestea conduc, in cele din urma la obtinerea unei reduceri importante a costului constructiilor.

Capitolul IITEHNOLOGIA DE FABRICARE A MOBILEI1. NOTIUNI GENERALE1. Clasificarea mobileiMobila se poate clasifica conform STAS 4213-81, dupa: destinatia incaperilor, stilul,

constructia, utilizarea, procedeul de fabricatie, etc.

Dupa destinatia incaperilor, mobila poate fi:

-pentru locuinte (dormitoare, sufragerii, camere de lucru, bucatarii, holuri, camere de copii)

-pentru institutii social-culturale (sali de spectacole, birouri, biblioteci, cantine, gradinite, crese, camine)

-pentru desfasurarea activitatii tehnologice dintr-o intreprindere, sectie, sector (bancuri de lucru, dulapuri de haine, rafturi pentru SDV)

-pentru mobilarea exterioara (gradini, parcuri, terase in aer liber)

Dupa stil, mobila poate fi: de epoca (gotic, renastere, baroc), cu forme contemporane si de

Dupa utilizare, exista:

-mobila de pastrare sau depozitare (dulap, comoda, bar, vitrina, biblioteca, toaleta, lada de asternut).

-mobila de sustinere (scaun, fotoliu, taburet, masa, masuta, canapea, pat)

-de utilizare mixta (birou, bufet, noptiera)

Dupa finidaj, mobila poate fi:

-finisata transparent, in culoare naturala sau modificata

-finisata opac, intr-o diversitate de culori

Dupa sistemul consructiv, mobila poate fi: formata din panouri asamblate sub forma de cutii, numita mobila corp si din cadre, numita mobila pe schelet.

Dupa tipizarea elementelor componente, mobila poate fi: din elemente tip, din elemente netipizate si din corpuri tip.

Dupa procedeul de fabricatie, mobila poate fi realizata prin procedeee de prelucrari mecanice si prin procedee termomecanice (curbat si mulat).

2. Terminologia partilor componente ale mobileiFiecare piesa de mobilier (dulap, vitrina, scaun, fotoliu) indiferent de sistemul constructiv sau destinatie este alcatuita din mai multe parti componente. Terminologia in vigoare stabileste pentru

partile componente ale mobilei, urmatoarele denumiri: element, complex, subansamblu si ansamblu sau piese de mobilier propriu-zis.

a. Elementul este partea componenta cea mai simpla a produului si este rezultatul prelucrarii lemnului (cherestea, placaj, PFL, PAL).

Elementele se realizeaza in diferite forme si dimensiuni si au denumirea in functie de rolul lor in produs.

Lonjeronul reprezinta elementul de legatura longitudinal al ramelor sau cadrelor

Traversa este elementul de legatura in sens transversal al ramelor sau cadrelor.

Traversele pot fi la extremitatile ramei si se numesc traverse de capete sau superioare, inferioare ramelor numindu-se traverse intermediare.

Montantul este element de legatura in sens vertical, utilizat in constructia ramelor sau cadrelor. Cand montantul este aplicat pe marginea panoului ramei sau a altor elemente avand rol de sustinere, acoperite sau decorare, poarta numele de lezena. Piciorul este un element de sustinere (sprijin) al corpurilor de mobila, al paturilor, al meselor, al scaunelor, etc.

Balustrul este un element cu sectiune circulara sau poligonala, care intra in general in structura spatarului scaunelor.

Legatura este un element ce serveste la consolidarea a doua sau mai multe elemente sau complexe si poate fi rectilinie sau curbilinie. La scaune legatura este folosita pentru consolidarea scheletului.

Coltarul este un element de forma triunghiulara si are rolul de a consolida imbinarile de colt la rame, cadre sau cutii.

Lamba aplicata este un element rectiliniu avand rolul de a consolida imbinarile unor piese.

Bagheta este un element cu sectiune redusa, utilizat pentru fixarea geamurilor si tabliiilor sau in scop decorativ.

Bordura este un element ce se aplica pe canturile panourilor cu rol de protejare si decorare.

Sipca de acoperire este un element folosit pentru acoperirea rsturilor sau a accesoriile metalice.

Bara pentru haine este un element avand rolul de a sustine hainele asezate pe umerase.

Glisiera este un element avand rolul de a sprijini si ghida sertare, geamuri, usi glisate, placi la mese.

Bara pentru cravate este un element cu rol de limitare a cursei unui element sau complex mobil.

Opritorul este un element cu rol de limitare a cursei unui element sau complex mobil

Panoul simplu este un element cu grosimea mica in raport cu latimea, constituit din

PAL, PFL, panel, placaj, nefurniruit si nebordurat. Panourile simple ce intra in alcatuirea mobilei se denumesc astfel:

-panou spate, cand este montat in partea din spate a corpurilor de mobila

-spatar cand serveste la sprijinirea spateleui in timpul sederii

-sezut, cand este montat la partea de sedere a mobilei

-tablie, cand este montat in spatiul liber dintre lonjeroane (montanti) si traversele ramelor

-fund de sertar, cand este montat la baza unui sertar.

b. Complexul este o grupare de mai multe elemente asamblate in diferite forme.

Cadrul este complexul de forma poligonala sau curba, ale carui elemente sunt asamblate, avand dimensiunea mare a sectiunii orientata in sens vertical. Cadrul este format din picioare, lonjeroane, traverse si eventual legaturi de consolidare.

Rama este un complex de forma poligonala, alcatuit din doua lonjeroane si traverse.

Ramele pot fi simple, simplu placate, dublu placate si cu tablii. Ramele placate au pe una sau pe ambele fete montat un panou de placaj PAL sau PFL, iar ramele cu tablii au montate in spatiile dintre lonjeroane si traverse tablii.

Panoul complex este format dintr-un panou simplu, asamblat cu elemente pe fete sau canturi si cu care formeaza o constructie rigida.

Din punctul de vedere al realizarii, panourile complexe pot fi: panouri masiv ecand sunt constituite prin innadirea unor elemente de lemn masiv cu grosimi mai mari de 5 mm si panouri placate catre sunt constituite din panouri simple placate pe o fata sau pe ambele fete cu furnire, folii de materiale plastice, etc. pentru protectia canturilor se aplica borduri din lemn masiv, furnir sau materiale plastice.

In constructia mobilei panourile placate au o larga utilizare, cele mai folosite fiin cele placate cu furnir (furniruite) sau acoperite cu foli din materiale plastice (caserate).

Dupa forma panoului complex se deosebesc: panouri drepte si panouri curbe. Panoul complex, dupa rolul si pozitia lui in produs, poarta diferite denumiri:

-capac panou mobil orizontal cu rolul de a inchide un corp de mobila

-fund panoul montat la baza unui corp de mobila

-capat de pat panou vertical, cu sau fara picioare, ce se monteaza la capatul patului.

-tavan panou montat la partea superioara a unui corp de mobila

-usa panou vertical mobil, avand rolul de a inchide un corp de mobila. Usile obisnuite pot fi pline sau cu gol, dupa sistemul de constructie si glisante sau rabatabile, dupa modul de deschidere

-perete lateral panou vertical ce uneste fundul cu tavanul unui corp de mobilier

-perete despartitor panou vertical montat in interiorul unui corp, avand rolul de rezistenta si de compartimentare al acestuia

-placa panoul orizontal constituind suprafata utila a unei mobile

-placa prelungitoare panou orizontal ce serveste la marirea suprafetei unei mese

-polita panou orizontal montat fix sau reglabil pe verticala, ce serveste la depozitare.

c. Subansamblul este o grupare de elemente si complexe ce constituie o parte distincta a unui produs finit.

In constructia mobilei intra ca subansambluri: corpul, ruloul, sertarul si somiera.

Corpul este un ansamblu constituit din gruparea mai multor elemente si complexe, in forma de cutie.

Ruloul este un subansamblu constituit din gruparea unui panou flexibil si a unui dispozitiv de rular si ghidare.

Sertarul este un subansamblu mobil, constituit dintr-un cadru si un panou simplu.

Somiera este un ansamblu format dintr-un cadru de lemn, pe care se monteaza tapiteria.

d. Ansamblul sau piesa propriu-zisa de mobilier reprezinta asamblarea in forma finala a elementelor, complexelor si subansamblurilor.

Produsele de mobilier se pot grupa si defini astfel:

-mobila pentru depozitare: bar, biblioteca combinata, bufet, comoda, cuier, dulap inzidit, dulap suprapus, etajera, lada pentru asternut, noptiera, toaleta, vitrina.

-mobila pentru sedere: bancheta, canapea, fotoli, scaun. Scaun cu brate, scaun pliant, sezlong, taburet.

-mobila pentru odihna si dormit: divan, divan de colt, pat.

-mobila pentru servit si lucru: masa, birou, masa de servit, masa pentru televizor, masuta, masute suprapuse.

3. Constructia mobilei corpMobila in constructia careia predomina reperul panou se numeste mobila din panouri sau mobila

corp. In aceasta grupa intra piese de mobilier destinate echiparii camerelor de zi, sufrageriilor, camerelor de dormit, camerelor combinate (dulapuri, comode, vitrini, biblioteci, etc).

Panourile se utilizeaza si in constructia mobilei pe schelet in completarea acestora (placa de la mese, laterale la canapele, paturi, etc).

Mobila corp se poate realiza din punct de vedere constructiv din:

-panouri pline (PAL, PAL mulat, furnire stratificate, PFL si mai rar din lemn masiv si panel)

-panouri celulare (rame placate cu miez, fagure din hartie miez din sipci de lemn masiv sau fasii indoite din PFL)

-rame cu tablii sau placate.

Panourile care formeaza cutia, usile si fetele sertarelor sunt confectionate din PAL cu grosimea de 16 mm cu canturile bordurate cu borduri din cherestea de fag si cu fetele placate la exterior cu furnir de nuc, iar la interior cu furnir de fag. Spatele este confectionat din placaj cu grosimea de 5 mm, furniruit pe fata vizibila cu furnir de nuc si se monteaza in faltul peretilor laterali, fund, tavan si pe peretele despartitor vertical cu suruburi pentru lemn. Usile se fixeaza cu balama banda e peretele lateral dreapta si peretele intermediar. Suprafetele exterioare se finiseaza in culoare

naturala sau baituit, cu luciu oglinda; suprafete interioare vizibile se finiseaza in culoare naturala cu semiluciu. Suprafetele nevizibile se slufuiesc curat.

4. Constructia mobilei din cadreMobila formata din cadre se numeste si mobila pe schelet. Din grupa produselor de mobila cu

constructie pe schelet fac parte: mobila de sedere si odihna (taburetul, scaunul tamplaresc, scaunul cu brate scaunul pliant, fotoliul cu sau fara brate) si mobila pentru sustinere (mese, mese extensibile, masute). Cadrele se pot executa din cherestea, PAL, PFL, lemn stratificat, din metal sau materiale plastice. Acest sistem de constructie se compune dintr-un schelet format din elemente complexe, imbinate intre ele, al carui tip reprezentativ este scaunul tamplaresc. Un scaun in constructie tamplareasca este format din: cadrul de rezistenta, sezutul si spatarul. Cadrul de rezistenta este format din picioarele din fata, picioarele din spate, traversele de legatura, asamblate cu picioarele prin cepuri si scobituri incleiate. Cadrul de rezistenta sustine sezutul si spatarul.

Constructia sezutului si a spatarului poate fi din: placi de furnire mulate, placaj mulat, PFL mulat, placi din PAL tapitate si netapitate. Scaunele pentru institutii, birouri se executa de obicei netapitate, iar cele pentru locuinte, tapiterie. Pot fi si variante in care sezutul se executa tapitat, iar spatarul netapitat.

5. Materia prima utilizataIn constructia mobilierului se utilizeaza ca materie prima de baza lemnul masiv si

semifabricatele superioare pe baza de lemn. Lemnul masiv se utilizeaza fie sub forma de cherestea, fie sub forma de prefabricate (debitat direct la dimensiunile necesare in fabricile de cherestea). Ca specii lemnoase se folosesc: rasinoasele (bradul, molidul, pinul, laricele), foioasele tari (fagul, stejarul, frasinul, ulmul, paltinul, carpenul) si foiasele moi (teiul, salcia, plopul). Materialul lemnos folosit la fabricarea mobilei trebuie sa indeplineasca anumite conditii de calitate, sa fie fara defecte care diminueaza rezistenta si aspectul mobilierului (de exemplu, putregai, mucegai, inima, maduva, coaja infundata, gauri de insecte, noduri vicioase, pungi de rasina, cancer cu rasina).

Din categoria semifabricatelor superioare pe baza de lemn se utilizeaza la fabricarea mobilei: produse stratificate din lemn (furnire, placaj, panel, placi celulare, elemente mulate) si produse aglomerate din lemn (placi din aschii de lemn si placi din fibre de lemn), in stare bruta sau innobilate (emailate, melaminate, texturate, caserate). Furnirele estetice se folosesc pentru placarea panourilor de mobila, cu scopul de a le ridica valoarea estetica, iar celelalte semifabricate superioare din lemn se folosesc pentru confectionarea panourilor simple sau complexe, ce intra in constructia mobilei sau ca inlocuitori ai lemnului masiv. Alaturi de matetria prima, la realizarea unui produs finit sunt folosite si materiale auxiliare. Aceste materiale au un rol ajutator la fabricarea produsului finit, realizand asamblarea si aspectul produsului finit.

Materialele se impart in materiale directe si materiale indirecte. Materialele directe sunt materialele care ajuta la fabricarea produsului si se gasesc incorporate in el cum sunt lacurile, feroneria (manere, tragatori, balamale) adezivi, etc.

Materialele auxiliare indirecte sunt materiale care ajuta la fabricarea produsului finit, dar nu se gasesc incorporate in acesta (materialele abrazive, hartie gumata, carpele pentru lustruit).

2. DEPOZITAREA, USCAREA SI DEBITAREA MATERIEI PRIME1. Descrierea generala a procesului tehnologic de fabricare a mobileiProcesul tehnologic in industria mobilei cuprinde mai multe grupe de operatii care se executa

intr-o anumita ordine, in general aceeasi, indiferent de produsul finit. Executarea acestor operatii are loc in sectoarele productive ale sectiei ducatoare de mobila. Materia prima, semifabricatele pe baza de lemn si celelalte materiale necesare fabricarii mobilei, se aprovizioneaza si se depoziteaza in

prima, semifabricatele si celelalte materiale sunt verificate pentru a se vedea daca ele corespund conditiilor cerute la fabricarea mobilei. Cheresteaua este uscata si conditionata la umiditatea optima prescrisa pentru fabricarea mobilei.

Prima grupa de operatii de prelucrare propriu-zisa cuprinde operatiile de debitare ca: insemnare, spintecare retezare, sectionare si decupare. Cheresteaua si semifabricatele pe baza de lemn, in urma acestor operatii sunt trasformate in repere cu conturul rectiliniu sau curbuliniu, prevazute cu supradimensiuni pentru prelucrarile ulterioare.

Dupa debitare, elementele din lemn masiv si panourile sunt supuse operatiilor de prelucrare mecanica: taiere la format, indreptare, randeluire, frezare, cepuire, gaurire, scobire, etc prin care se da forma necesara pentru asamblarea lor ulterioara in complexe si subansambluri.

Furnirile sunt pregatite intr-un sector separat pentru aplicarea lor pe panouri, care au fost si ele pregatite in prealabil pentru furniruit sau se primesc sub forma de foi la dimensiunile necesare reperelor. Dupa furniruire, care se executa in prese incalzite, panourile complexe rezultatele sunt supuse unor operatii de prelucrare mecanica prin care se obtine forma si dimensiunile finale ale pieselor. Aceste operatii sunt: tunderea furnirului (taierea la format, executarea de profiluri), frezarea neteda, gaurirea, scobirea, etc.Panourile prelucrate si elementele din lemn masiv pelucrate sunt transportate in sectorul de pregatire a suprafetelor in vederea finisarii. In acest sector se executa slafuirea suprafetelor, apoi curatirea si eventual baituirea si umplerea porilor.Dupa o noua conditionare, piesele sunt trasportate in sectorul de finisaj, unde sunt acoperite pe suprafete cu lacuri si vopsele prin diferite procedee mecanizate (pulverizare, turnare, imersie). Piesele lacuite sau vopsite sunt trasportate intr-o camera de conditionare pana la uscarea sau intarirea peliculei.

Suprafetele lacuite ale pieselor sunt supuse operatiilor de prelucrare a peliculei prin slefuire. Suprafetele finisate cu lacuri mate nu se mai prelucreaza dupa aplicarea lacului mat. Dupa o perioada de odihna, piesele sunt trasportate in sectorul montaj, unde se executa montarea subansamblurilor si ansamblului demobilier. Pentru mobila tapitata, subansamblul schelet se completeaza cu elemente tapitate aduse din sectorul tapiterie. Montarea pieselor se executa in banda folosind dispozitive si unelte adecvate.

Mobila asamblata este trasportata apoi in magazia de produse finite, unde se face receptia calitativa a ansamblului, ambalarea si depozitarea mobilei in vederea expedierii.

Operatiile procesului tehnologic de fabricare a mobilei pot fi impartite in urmatoarele grupe principale de operatii:

-depozitarea si uscarea materiei prime

-debitarea materiei prime

-prelucrarea mecanica a elementelor

-asamblarea elementelor prin incleiere

-prelucrarea mecanica a complexelor

-pregatirea suprafetelor pentru finisare

-finisarea suprafetelor

-asamblarea mobilei

-receptia, asamblarea si depozitarea mobilei

-tapitarea mobile

2. Depozitarea si uscarea materiei prime a. Depozitarea materiei prime.

Materia prima (cherestea, PAL, PFL, furnire) inainte de a fi introdusa in procesul de fabricatie, se depoziteaza in spatii special amenajate, pentru a nu se degrada. Cheresteua sosita de la fabricile de cherestea se descarca din mijloacele de transport se sorteaza, dupa care se stivuieste in depozitul de cherestea, amenajat in aer liber. Stivuirea cherestelei si organizarea depozitului de cherestea este

de cherestea trebuie sa se asigure uscarea naturala a lemnului pana la o umiditate de 25-30%, pentru ca apoi sa se poata usca mai rapid pe cale artificiala, pana la umiditatea finala de 8-10%. Durata de depozitare pentru uscare naturala este de 15-30 zile pentru scanduri si 35-50 zile pentru dulapi.

Cheresteaua si semifabricatele de cherestea se depoziteaza in cadrul depozitelor sub soproane acoperite, pentru a fi protejate de itemperii. Durata lor de depozitare este cuprinsa intre 45 si 60 zile.

Placile din aschii si fibre de lemn, placajul, panelul, etc, se depoziteaza in magazii complet inchise, care permit protectia lor fata de agentii externi. Stivuirea lor se face separat pe dimensiuni si calitati, luandu-se masuri ca suprafata lor sa fie pastrata curat. Toate manipularile se fac mecanizat, cu ajutorul paletelor si electrostivuitoarelor.

Placile innobilate (melaminate, emailate, texturate) se depoziteaza in incaperi inchise si uscate, stivuite pe loturi de acelasi fel. Stivuirea se face pe platforme plane, asezand placile in pozitie orizontala, fata la fata si protejate cu hartie de separare (protectie). Placile se stivuiesc pe grupe in functie de dimensiuni, calitate si desen decorativ. Furnirul se pastreaza in incaperi inchise, ferite de umezeala si de actiunea directa a razelor solare. Pentru pastrarea umiditatii este necesar sa stivele de furnir sa fie imbracate cu folii din policlorura de vinil. Furnirul se stivuieste pe esente si clase de calitate in rafturi special amenajate.

b. Uscarea cherestelei.

Pentru fabricarea mobilei cheresteaua trebuie sa aiba o umiditate de 8-10%, umiditate care se realizeaza prin uscarea cherestelei. Uscarea chestelei consta in eliminarea apei libere din lemn si o parte din apa legata prin uscare in aer liber, procedeu denumit uscare artificiala.Evaporarea apei de pe suprafata lemnului este cu atat mai intensa cu cat viteza de circulatie a aerului este mai ridicata si umiditatea sa relativa mai scazuta.

-Uscarea naturala se realizeaza in depozite sub influenta vantului sau curentilor de aer, a caldurii solare, etc. Pentru reducerea duratei de uscare, singurul factor asupra caruia se poate interveni intr-o masura mai mare este circulatia aerului in stiva si printre stive, prin orientarea stivelor in functie de vanturile dominante, inaltarea platformei de stivuit cu 0,44 0,50 m de la sol, adaptarea unei stivuiri mai rare, stivuire pe verticala.

-Uscarea artificiala a cherestelei consta in uscarea fortata a acesteia in instalatiile de uscare sub influenta aerului cald si umed ai carui parametri (umiditate, temperatura si viteza de circulatie) pot fi controlati si reglati dupa necesitati. Instalatiile de uscare permit viteze de 2-6 m/s si temperaturi ridicate ale aerului pana la 1400C, indepartarea apei facandu-se prin convectie cu aer cald.

Din punctul de vedere al conditiilor de lucru, instalatiile de uscare artificiala a lemnului pot fi de trei feluri:

-instalatii care lucreaza la temperaturi sub 1000C construite din zidarie (camere si tuneluri de uscat)

-instalatii care functioneaza la temperaturi de peste 1000C, de constructie metalica, denumite de uscat

-instalatiile de uscat cu vacuum.

Camera de uscare este o constructie din caramida si beton, cu o izolatie termica foarte buna. Se executa in doua variante, cu lungimea de 8,5 si 12,5 m. Camera este prevazuta cu vetilatoare elicoidale, actionate individual. Ventilatorul actionat de motorul electric absoarbe aerul prin cosul de absorbtie, pe care il refuleaza in bateria de incalzire, unde aerul trecand prin bateria de tevi incalzite este incalzit la temperatura dorita. Aerul trece prin instalatia de umezire si apoi cu ajutorul ecranelor este dirijat fortat asupra stivei de cherestea. Aerul cald, dupa ce cedeaza prin convectie caldura stivei de cherestea si se incarca cu apa evaporata din lemn, este recirculat partial, iar restul este evacuat prin gura de evacuare.

Tunelul de uscare este format dintr-o camera lunga de 25-40 m din zidarie in care circula aerul cald in sens invers de inaintare a vagoanelor cu cherestea. La ambele capete, tunelul este

prevazut cu usi si cu fante prin care aerul este refulat la un capat si aspirat la celalalt din tunel. Uscarea materialului se face prin deplasarea lui prin zona cu temperatura si umiditate diferita.

Masina de uscat este o constructie executata din pereti dubli de tabla, intre care se gaseste un strat izolant de vata de sticla si usa tot di tabla ermetic inchisa. Aerul este antrenat in camera cu ajutorul ventilatoarelor iar aerisirea se face printr-un cos. Masina permite uscarea cherestelei la temperaturi de peste 1000C. Se foloseste pentru sortimentele de cherestea cu grosimi de 20-25 mm si cu o umiditate sub 25%. Cele mai utilizate sunt masinile de uscat cherestea de fabricatie romaneasca tip TRL 8.

Instalatiile de uscat cu vacuum au o constructie metalica si in ele lemnul este supus unui proces de uscare intermitent, in cursul caruia se succeda alternativ perioade de uscare l apresiune normala cu perioade de vacuum. Ele au o lungime de 8,5 m, un diametru de circa 3 m si o capacitate de 12 m2. In perioadele de incalzire, care dureaza 2-3 ore, se urmareste ridicarea temperaturii pana la valoarea de regim in intreg volumul stivelor, pana in zonele interioare ale pieselor. In perioadele de vid, se realizeaza difuziunea (deplasarea) umiditatii din interiorul pieselor de lemn catrre suprafata, ca si preluarea acesteia de la suprafata, sub influenta diferentei de presiune si temperatura existente intre straturile interioare ale pieselor de lemn si mediul inconjurator. Acest procedeu de uscare permite uscarea in bune conditii (fara degfecte) a sortimentelor care se usuca greu in instalatiile clasice (cherete de fag, de stejar, de carpen, cu dimensiuni mari), precum si uscareala temperaturi si la durate reduse a sortimentelor ce implica mentinerea culorii naturale, albe, a lemnului fiind unul din cele mai economice procedee de uscare artificiala a lemnului.

Masuri de protectie a muncii si P.S.I. la uscarea materialului. Toate conductele de abur cat si cele de aer vor fi bine izolate. Pentru scoaterea probelor martor din uscatorie se va utiliza echipament de protectie format din: costum din panza vatuita, o masca cu cartus filtrant, o casca de postav si manusi din piele.

Vagonetii se introduc in uscatorie curatati de praf si rumegus. Lampile de control la uscatorie vor functiona cu tensiunea de 24 V. Toate transmisiile se vor proteja cu plase de sarma, iar motoarele electrice si aparatele electrice vor fi legate la pamant. Usile trebuie sa se deschida si din interior pentru a evita inchiderea in camera a unor persoane. In cazul unui inceput de incendiu la o camera de uscare in functiune, usile se vor mentine inchise, se vor opri ventilatoarele, se vor inchide gurile de ventilatie si conductele de incalzire si se va deschide total conducta pentru umezire.

3. Debitarea materiei primeFabricile de mobila se aprovizioneaza cu materie prima sub forma de piese de cherestea sau sub

forma de panouri (PAL, PFL, lacaj, furnire) cu dimensiuni mai mari decat ale reperelor de mobila.

Aceste sortimente trebuie aduse la dimensiunile necesare prin debitare.

a. Debitarea lemnului.

Debitarea lemnului masiv se face prin operatii cu ajutorul carora din piesa bruta se obtin piese cu contur rectiliniu sau curbiliniu, prevazute cu supradimensiuni pentru prelucrarile ulterioare. Debitarea lemnului masiv se poate face prin operatii de sectionare si spintecare pentru elementele cu contur rectiliniu si prin decupare (taiere la ferastraul-panglica), petru elemente cu contur curbiliniu. Aceste operatii de debitare propriu-zise pot fi precedate de insemnarea si de randeluirea unei fete pentru evidentierea defectelor, pentru o mai buna valorificare a materialului lemnos (la mobila de arta).

-Insemnarea este operatia prin care muncitorul traseaza pe materialul lemnos forma si dimensiunile pieselor ce se debiteaza. Aceasta operatie se executa de muncitori cu experienta si se urmareste ca din cherestea sa se scoata cat mai multe repere, care sa corespunda din punct de vedere calitativ, eliminand in acelasi timp defectele neadmise, iar piederile de material sa fie cat mai reduse. Pentru insemnarea se foloseste ruleta, metrul, rigla gradata, pentru repere cu conturul rectiliniu, iar pentru repere cu contur mai complicat se folosesc sabloane, confectionate

din aluminiu, placaj, furnire, etc. insemnarea pe material se face cu creionul de tamplarie sau cu creta forestiera.

-Sectionarea materialului lemnos este operatia de taiere transversala a materiei prime, prin care se obtin piese cu anumite lungimi. Prin sectionare se elimina si zonele cu defecte neadmise pe lungimea materialului, executandu-se doua sectionari la marginea zonei cu defecte. Sectionarea cherestelei se realizeaza in doua etape. In prima etapa se executa o sectionare a capatului piesei de cherestea, operatie numita retezare, prin care se elimina defectele de la capatul piesei de cherestea si se obtine un capat drept, perpendicular pe lungimea materialului. Apoi se face sectionarea propriu-zisa a cherestelei in piese cu lungimile dorite. Sectionarea cherestelei se executa la ferastraul circular tip pendula. Cel mai utilizat este ferastraul circular tip pendula cu actionare hidraulica, la care panza taietoare se afla sub masa masinii.

-Spintecarea este operatia de taiere longitudinala a materiei prime, prin care se obtin piese cu latimi sau grosimi precise. Prin spintecare se elimina si zonele cu defecte de pe latimea materialului, executandu-se doua spintecari la marginea zonei cu defecte. Spintecarea cherestelei se realizeaza in doua etape. In prima etapa se executa o spintecare la marginea piesei de cherestea, cu scopul de a obtine un cant longitudinal drept. Aceasta operatie mai poarta si denumirea de tivirea unui cant. Apoi se face spintecarea propriu-zisa a cherestelei la latimile dorite. Operatia de spintecare se executa la ferestraul circular de spintecat cu avans manual sau mecanic. Ferastraul circular de spintecat cu avans este prevazut cu rigla de ghidaj, reglabila fata de panza de circular, prin culisare pe bara cu ajutorul rotii de mana. Prin deplasarea riglei de ghidaj se obtine latimea de spintecare, care reprezinta distanta de la panza de circular la rigla de ghidaj.

b. Metode de debitare a cherestelei. In functie de operatiile care se executa si de succesiunea lor, la debitarea cherestelei se deosebesc patru metode (scheme) de debitare:

-metoda I - sectionare, spintecare

-metoda a II-a - spintecare, sectionare

-metoda a III-a- insemnare, sectionare, spintecare sau insemnare, spintecare, sectionare

-metoda a IV-a- randeluire insemnare, sectionare, spintecare sau randeluire, insemanare, spintecare, sectionare.

c. Debitarea semifabricatelor superioare din lemn. Panourile din PAL, PFL, placaj, panel si furnirele se caracterizeaza prin suprafete mari si o mai buna omogenitate a materialului. Datorita marimii panourilor se utilizeaza pentru debitare masini care permit o sprijinire pe o suprafata cat mai mare a acestora. Operatiile de debitare a semifabricatelor superioare din lemn sunt: taiere longitudinala, taiere transversala si decuparea. Ele se executa pe masini- unelte, care pot realiza taieri simple sau multiple. Se pot utiliza in acest scop ferastraiele circulare universale simple sau duble si agregatele de debitat. Debitarea placilor innobilate se face pe masini speciale cu doua scule taietoare, care taie in acelasi plan.

3. PRELUCRAREA MECANICA A ELEMENTELORPiesele debitate, care rezulta in urma operatiilor de spintecare si sectionare cu ferastraile, au suprafetele cu denivelari (urme de la taierea panzelor circulare) si o forma geometrica neregulata. Totodata piesele sunt prevazute cu supradimensiuni in vederea prelucrarii lor ulterioare.

Prelucrarea mecanica a elementelor urmareste sa se obtina piese de forma geometrica regulata, cu fetele paralele si perpendiculare intre ele, prelucrate cu ingrijire, nemaiavand pe suprafete urme vizibile cu ochiul liber.

Procesul de prelucrare mecanica a elementelor incepe cu operatia de indreptare a unei fete si a unui cant, randeluirea la grosime a fetei si a cantului opus, dupa care se executa retezarea la lungimea exacta. In acest fel se obtine un corp de forma paralelipipedica cu suprafetele plane si paralele intre ele. Aceste suprafete plane reprezinta suprafetele de asezare a pieselor in dispozitive

sau pe masa masinilor si baza de referinta pentru executarea unor operatii de frezare, gaurire, scobire, cepuire, strunjire, etc. in functie de profilul si forma finala a piesei.

1. Indreptarea suprafetelorIndreptarea este operatia de prelucrare mecanica efectuata in scopul obtinerii unei suprafete

plane si a unui cant perpendicular pe suprafata. Operatia se executa la masina de indreptat. Masina de indreptat se compune din batiu, masa de lucru formata din doua jumatati reglabile ca pozitie verticala, arborele portcutite (care se roteste cu o turatie de 5000 rot/min). Operatia de indreptare se executa astfel: se regleaza pozitia mesei anterioare in functie de adancimea de taiere dorita, fata de arborele masinii. Se examineaza fata prelucrata si in caz de nevoie, se repeta trecerea prin masini pana cand se realizeaza o suprafaa neteda si plana.

2. Randeluirea la grosimeRandeluirea la grosime este operatia prin care se realizeaza o suprafata plana, paralela cu baza

piesei (suprafata indreptata) si situata la o distanta stabilita fata de aceasta. Prin randeluire la grosime se obtin piese cu aceeasi grosime pe toata lungimea si latimea lor. Operatia se executa la masina de randeluit la grosime. Principiul de functionare al masinii este la fel ca si la indreptare, singura deosebire este ca arborele este amplasat deasupra mesei si ca avansul este mecanic. Turatia arborelui portcutite este la fel ca si la masina de indreptat de 5000 rot/min. pentru randeluire cutitele sunt groase prevazute cu gauri sau crestaturi prin care trec suruburile de fixare pe arborele portcutite. Aceste cutite se fabrica cu lungimi de 400-910 mm, latimi de 80-120 mm si grosimi de

8-10 mm.

3. Retezarea la lungimeIn urma operatiilor de indreptare si randeluire la grosime a fetelor si canturilor piesei, au fost

inlaturate supradimensiunile la latime si grosime lasate la debitarea piesei. In felul acesta s-au obtinut doua dimensiuni finale ale piesei: latimea si grosimea.

Pentru ca piesa sa aiba forma unui corp geometric regulat, este necesar sa se obtina si lungimea finala a piesei, adica sa se elimine supradimensiunile la lungime, lasata la debitare, operatie ce poarta denumirea de retezare la lungime.

Prin retezarea la lungime, piesele se scurteaza la lungimea stabilita, urmarindu-se ca piesele sa aiba capetele taiate perpendicular pe suprafetele obtinute prin randeluire.

Operatia de retezare la lungime se executa cu ajutorul ferastraielor circulare duble, a ferastraielor circulare universale de tamplarie si a ferastraielor circulare de retezat cu panza inclinabila. Panza circulara se poate inclina pana la 450, in acest fel putandu-se realiza retezari sub diferite unghiuri. Masina este deservita de un singur muncitor. Normele de protectie a muncii sunt acelasi ca si la ferastraiele circulare de la debitare.

4. Cepuirea pieselorCepuirea este operatia de executarea la capetele pieselor a cepurilor necesare asamblarii

elementelor in complexe (cadre si rame). Aceasta operatie urmeaza imediat dupa ce piesele au fost dimensionate la latime si grosime prin operatiile de indreptare si randeluire la grosime. Operatia de cepuire se executa pe masini de cepuit, care pot fi simple (asigura prelucrarea cepului la ambele capete ale piesei).

5. Burghierea si scobireaBurghierea si scobirea reprezinta operatiile de prelucrare mecanica a lemnului inscopul

realizarii gaurilor si scobiturilor necesare asamblarii elementelor si complexelor prin cepuri si scobituri. Operatia de burghiere si scobire se executa cu masini de frezat cu lant si cu masini de daltuit.

Pentru realizarea gaurilor si a scobiturilor cu margini rotunjite se utilizeaza masina de burghiat si scobit orizontala.

Burghiele ce executa gaurile se monteaza prin insurubare in mandrinele ce se gasesc in suportul portburghie, in numar corespunzator numarului de gauri dorit si la distanta prescrisa in desen. Pentru executarea unor gauri la montarea feroneriei de mobila se folosesc masinile de burghiat portabile., care pot fi cu actionare electrica si cu actionare pneumatica.

6. FrezareaFrezarea reprezinta o operatie de prelucrare prin aschiere materialului, in scopul obtinerii unor

suprafete netede sau profilate, operatie ce se executa cu ajutorul masinilor de frezat. La aceste masini sculele executa o miscare de rotatie cu turatie ridicat, in timp ce materialul se deplaseaza efectuand miscarea de avans, permitand astfel dintilor frezei sa realizeze o aschiere succesiva, pe masura ce inainteaza materialul. Operatia de frezare se executa pe masini de frezat, care sunt de multe tipuri. Cele mai utilizate sunt masinile de frezat cu ax vertical si masinile de frezat cu ax superior.

Operatia de frezare se executa folosind freze cu dinti drepti sau capete portscula cu cutite drepte. Piesa se asaza pe masa masinii si se impinge manual sau mecanic catre scula, cantul piesei fiind rezemat de rigla de ghidaj a masinii.

Profilarea consta in frezarea pe canturile sau fetele piesei a unor profile decorative sau cu scop tehnologic (lamba, uluc, falt) utilizandu-se freze cu forma corespunzatoare profilului ce trebuie realizat.

7. StrunjireaStrunjirea este operatia de prelucrare mecanica a semifabricatelor din lemn, prin care se obtin

piese cu forme de corpuri de revolutie ca: butoni, balustri, picioare, bare de haine, rozete, etc.

Suprafetele de revolutie realizate prin strunjire pot fi exterioare sau interioare, primele avand un domeniu mai mare de utilizare. In timpul strunjirii piesa executa o miscare de rotatie, iar cutitul strungului o miscare de avans spre piesa si in lungul piesei. Strunjirea se realizeaza cu ajutorul strungurilor.

Pentru executarea strunjirii, piesa de lemn se fixeaza cu un capat in dispozitivul de prindere si cu un capat in varful de centrare al papusii mobile. Prin pornirea masinii, dispozitivul de prindere imprima o miscare de rotatie piesei, iar prin apropierea cutitului se produce cilindrearea sau profilarea piesei. Strunjirea se face cu ajutorul cutitelor de strujit. Cutitele pentru executarea strujirii de degrosare pot fi cu muchia taietoare inclinata, iar cutitele pentru executarea strunjirii de finisare au doua taisuri inclinate.

4. ASAMBLAREA ELEMENTELOR PRIN INCLEIERE1. GeneralitatiIncleierea lemnului este operatia de asamblare a elementelor si complexelor din lemn cu

ajutorul cleiurilor de oase sau a adezivilor (aracet, prenandez, urelit). Piesele care se incleiaza trebuie sa aiba suprafetele de contact Umiditatea materialului lemnos are o influenta negativa asupra incleierii. Din aceasta cauza, piesele trebuie sa aiba o umiditate cuprinsa intre 8 si 10%. Odata cu cresterea umiditatii lemnului scade calitatea incleierii. Pentru a se realiza o incleiere buna este necesar ca pe suprafetele ce se incleiaza sa se aplice o pelicula de clei subtire si uniforma, dupa care suprafetele sunt puse in contact si presate la cald sau la rece, dupa felul adezivului.

Incleierea la rece se desfasoara la temperatura camerei., dar are o durata mai mare. Incleierea la cald se face in instalatii speciale la temperaturi ridicate intr-un timp mult mai redus (minute).

La fabricarea mobilei corp se foloseste incleierea la imbinarea elementelor in rame; imbinarea panourilor din rame placate sau din elemente masive; protejarea canturilor cu borduri; furniruirea suprafetelor panourilor; incleierea panourilor la asamblarea cutiilor de mobilier.

2. Asamblarea elementelor in ramePrincipalele tipuri de imbinari in acest scop sunt: in cep si scobitura,in lambe aplicate, in cepuri rotunde aplicate, etc. Asamblarea elementelor in rame se realizeaza astfel: se aplica cleiul pe suprafetele cepurilor, lambelor si scobiturilor, astfel incat stratul de clei sa fie uniform si subtire.

Elementele se potrivesc manual inainte de a se efectua strangerea, astfel incat imbinarile sa asigure ajustaje corecte. Se realizeaza apoi strangerea si presarea ramei. Ramele imbinate in unghi drept se strang mai intai pe latura mare si apoi pe cea mica, iar cele imbinate la 450 se strang simultan pe ambele laturi. Asamblarea ramelor se executa cu ajutorul unor dispozitive simple de strangere (cu excentric, cu surub sau pneumatice), fie pe masini de incleiat rame si prese CIF (cu incalzire in curenti de inalta frecventa).

3. Protejarea canturilor panourilorProtejarea canturilor consta in aplicarea pe canturile panourilor sau a ramelor prin incleiere, a unor borduri din lemn masiv, din furnire, din materiale plastice sau diferite profile metalice, cu scopul imbunatatirii rezistentei si aspectului canturilor. In mod obisnuit bordurile din lemn masiv se aplica inaintea furniruirii, iar bordurile din furnire, folii de material plastic si profile metalice, se aplica dupa furniruire. Aplicarea bordurilor pe canturile panourilor se poate face manual sau mecanizat. In cazul aplicarii mecanizate se utilizeaza dispozitive electropneumatice, prese CIF sau agregatul de aplicat si prelucrat furnire pe canturile panourilor.

La utilizarea dispozitivelor electropneumatice cu care se aplica furnire pe cant la piese plane si curbe, presarea furnirului pe cantul panoului se realizeaza pneumatic, cu ajutorul aerului comprimat, iar uscarea cleiului prin incalzire cu ajutorul unei rezistente electrice.

Agregatul de aplicat si prelucrat furnire pe canturile panourilor este format dintr-un batiu, pe care se afla doua corpuri, unul stanga fix A si unul dreapta mobil B, care se deplaseaza de-a lungul ghidajelor batiului, in functie de latimea panoului ce se introduce in masina. Cele doua corpuri ale masinii sunt identice, fiecare executand prelucrarea unui cant a panoului astfel ca la o singura trecere prin masina se pot aplica si prelucra furnire pe doua canturi paralele. Operatiile ce se executa pe aceasta masina sunt: aplicarea adezivului pe cantul panoului, aplicarea furnirului sau a bordurii pe cantul panoului, retezarea la lungime a bordurii, frezarea furnirelor, slefuirea furnirelor si rotunjirea sau tesirea sau tesirea canturilor.

Adezivul folosit este termoplastic si se afla intr-un rezervor cu o capacitate de 8 litri. Rezervorul este prevazut cu o rezistenta electrica, care topeste si mentine adezivul in stare in rezervor la o temperatura de 2500C.

Protejarea canturilor panourilor innobilate (melaminate, textura)se face cu borduri din folie de material plastic sau HDS (hartie decorativa stratificata), care se aplica au ajutorul cleiului prenandez, clei pe baza de cauciuc sintetic. Aplicarea se face manual astfel: se curata si se zimtuiesc canturile panoului si suprafata benzii de HDS. Se aplica un strat subtire de clei prenandez pe canturile panoului si pe suprafata benzii, cu ajutorul unei pensule. Se lasa sa se usuce, timp de 5 minute, dupa care se aplica banda de HDS pe cant, prin batai usoare cu ciocanul priza cleiului fiind instantanee.

Protejarea canturilor panourilor cu borduri din lemn masiv se realizeaza prin incleierea bordurilor in lamba si uluc sau prin canturi netede. Bordurarea canturilor cu borduri netede, asigura mari economii de lemn si se realizeaza cu ajutorul preselor CIF, prevazute cu doua mese de lucru.

In timp ce o masa se afla in presa, pe a doua masa se pregatesc panourile pentru bordurat, ciclul repetandu-se. Durata de incleiere a bordurilor este de circa 3 minute.

Masuri de protectie a muncii la incleiere. Muncitorii care lucreaza la prepararea si incleierea ramelor vor purta in mod obligatoriu sort-pieptar si eventual manusi de cauciuc pentru protejarea

mainilor. In timpul prepararii cleiului se vor purta ochelari de protectie. La manipularea si utilizarea prenadezului se vor folosi vase emailate si prevazute cu capac, pentru a impiedica evaporarea solventului din adeziv. Fumatul si focul deschis este strict interzis, datorita pericolului de explozie.

Muncitorii care lucreaza la incleierea lemnului in mod obligatoriu la inceperea lucrului isi vor unge suprafata mainilor cu alifie protectoare, pentru a preveni iritarea pielii in contact direct cu diferite cleiuri, partile conducatoare de curent ale preselor si dispozitivelor electrice vor fi prevazute cu aparatori electrice si vor fi legate la pamant.

5. FURNIRUIREA SUPRAFETELOR1. GeneralitatiFurniruirea consta in aplicarea prin incleiere si presare a unor foi de furnire pe suprafetele unor

panouri sau alte elemente, pentru imbunatatirea rezistentei si aspectului estetic a acestora.

Furniruirea poate fi simpla sau cu subfurnir. In cazul furniruirii simple, furnirul estetic se aplica direct pe suprafata panoului simplu sau a elementului. La furniruirea cu subfurnir se aplica mai intai pe suprafete o foaie de furnir de baza (subfurnir), din specii moi (tei, paltin, arin) peste care se aplica foaia de furnir de fata, cu aspect decorativ, la un unghi de 30.450, pentru a mari rezistenta incleierii.

Furniruirea cuprinde un grup de operatii si anume: pregatirea suprafetelor pnourilor, pregatirea furnirelor, aplicarea adezivului, formarea pachetului si furniruirea propriu-zisa (presarea).

2. Pregatirea suprafetelor de furniruitSuprafetele ce urmeaza a fi furniruite sa indeplineasca anumite conditii: sa fie plane si sa aiba

grosimea uniforma. De aceea pregatirea suprafetelor consta in eliminarea defectelor care influenteaza in mod negativ planeitatea suprafetelor si in marirea suprafetelor de incleiere. Se realizeaza prin operatiile de calibrare si zimtuire. Inaintea operatiilor de calibrare si zimtuire se elimina nodurile, crapaturile si desprinderile de aschii, taind zonele defecte si introducand dopuri de lemn masiv sanatos. Operatia se realizeaza cu ajutorul masinilor de scos si inlocuit noduri. Suprafetele care prezinta crapaturi mai mici se repara prin umplerea zonelor defecete cu un chit aplicat cu spaclul.

Calibrarea este operatia de prelucrare prin aschiere cu materiale abrazive a suprafetelor pieselor pentru a se obtine suprafete plane si paralele (cu o grosime uniforma). In cazul panourilor a caror canturi sunt protejate cu borduri din lemn masiv, calibrarea urmareste si uniformizarea grosimii bordurii cu a panoului. Operatia de calibrare se executa mecanizat cu ajutorul masinilor de slefuit cu doi sau trei cilindri sau cu masinile de slefuit cu banda lata cu contact de sus sau de jos, utilizand hartie de slefuit cu granulatia de 36 sau 40. In urma calibrarii se admite o abatere la grosimea panoului de + 0,1mm.

Zimtuirea este operatia de marire a suprafetei de incleiere, prin marirea gradului de rugozitate a suprafetelor, operatie ce se executa la aceleasi masini ca si calibrarea, insa utilizand hartie de slefuit cu granulatia 60-80. Pentru piesele ce nu prezinta suprafete plane, zimtuirea se face manual cu ajutorul randelei de zimtat, facandu-se mai intai o zimtare a intregului panou la 450 fata de directia fibrelor si apoi are loc a doua zimtare perpendiculara pe prima. Aceasta metoda manuala are o productivitate redusa si se utilizeaza numai la furniruirea unor elemente masive cu suprafete curbe (in cazul mobilei de arta). Pentru cresterea productivitatii muncii au fost create linii de calibrare si zimtuire, pe care la o singura trecere a piesei se realizeaza ambele operatii.

3. Pregatirea furniruluiPregatirea furnirelor are drept scop obtinerea unor furnire cu desenul dorit si la dimensiunile

panoului sau a elementului pe care se aplica. Cuprinde operatiile de: sortare si insemnare, retezare

la lungime, indreptarea canturilor imbinarea foilor de furnir si dimensionarea la forme a foilor imbinate.

Sortarea si insemnarea furnirelor. Sortarea furnirelor se face pe fiecare pachet de furnire, controland daca are un numar suficient de foi, daca toate foile sau acelasi desen si daca unele din ele au defecte neadmise. Sortarea se face la masa de control prevazuta cu placa de sticla pe care se asaza furnirul si sub care se gaseste o sursa de lumina, care are rolul de a face vizibile unele defecte ale furnirului cum ar fi: grosimea, neuniforma, mici crapaturi, etc. Dupa sortare se face insemnarea zonelor cu defecte ce trebuie eliminate si a liniilor de retezare a pachetelor de furnir. Insemnarea se face cu creta forestiera, creta alba sau cu creionul de tamplarie.

Retezarea furnirelor este operatia de taiere a pachetelor de furnir la lungimea necesara, dupa insemnarea facuta pe pachete. In prima etapa se face retezarea unui capat al pachetului pentru a obtine un capat drept si pentru a elimina defectele de la capetele pachetului, dupa care pachetul este sectionat la lungimile necesare. Operatia se executa la ferastraul circular universal de tamplarie CUM-3 care este pravazut cu o bara de presare a pachetului de furnir pe masa masinii pentru a nu se produce desprinderi de fibre in timpul taierii. Pentru taiere se folosesc discuri circulare cu dinti marunti, cu diametrul cuprins intre 250si 300 mm, iar turatia arborelui portscula este de 5000-6000 rot/min.

Indreptarea canturilor este operatia care se executa pentru a obtine canturi drepte, pentru ca foile de furnir sa se poata alatura perfect la imbinarea lor Pentru obtinerea unor furnire cu latime mare. Operatia se poate executa cu ferastraul circular universal de tamplarie CUM-3, prin taiere la foarfeca ghilotina sau prin frezare la masina de frezat pe cant. Pentru o productie de serie mica operatia se mai poate executa la masina de indreptat sau manual cu ajutorul unei rigle de lemn si a unei lame de taiat furnire.

Imbinarea oilor de furnir consta in apropierea canturilor fasiilor de furnir, in ordinea taierii din bustean si lipirea lor prin aplicarea de-a lungul canturilor a unei benzi de hartie gumata sau a unui fir fuzibil. Numarul de fasii lipit depinde de latimea foii de furnir ce trebuie sa fie obtinuta.

Imbinarea cu hartie gumata se face cu o banda de hartie plina sau perforata, care pe una din fete are aplicat adeziv colagenic. Prin umezirea benzii, adezivul se inmoaie si banda se aplica apasat pe cele doua foi de furnir presate pe cant. Aplicarea hartiei gumate se poate face manual sau mecanizat la masina de imbinat cu hartie gumata, pentru furnirele de fata, imbinarea se face manual.

4. Aplicarea adezivului si formarea pachetuluiAplicarea adezivului pe suprafetele ce urmeaza sa fie furniruite se face manual, in cazul

pieselor cu suprafete curbe, si mecanizat la masina de aplicat adeziv cu valturi. Pentru aplicarea manuala se folosesc perii sau pensule de par si se procedeaza in felul urmator: se asaza piesa pe masa de lucru, se inmoaie peria in solutia de clei si se intinde uniform pe toata suprafata piesei. Se aplica foaia de furnir cu hartia gumata in sus pe piesa si apoi se intoarce piesa cu suprafata neunsa in sus, repetandu-se operatia. Piesa cu adezivul aplicat pe ambele fete si cele doua foi de furnir, formeaza pachetul ce urmeaza a fi presat. Aplicarea mecanizata a adezivului se face in cazul pnourilor cu suprafete plane si in cazul productiei de serie mare.

Masina de aplicat adeziv cu valturi este prevazuta cu doua valturi perfect cilindrice, avand la exterior un strat de cauciuc canelat. Ele sunt asezate orizontal, unul fiind jos, iar altul sus. La trecerea panoului printre cele doua valturi, unul aplica adeziv pe fata superioara, iar celalalt, pe fata inferioara a panoului. Cantitatea de adeziv ce se aplica (grosimea stratului de adeziv) se regleaza prin apropierea sau departarea valturilor de dozare, de valturile de aplicare. Stratul de adeziv aplicat trebuie sa aiba o grosime uniforma, deoarece o cantitate prea mare de adeziv duce la patrunderea lui prin furnir, formandu-se pete pe suprafata panoului furniruit, iar o cantitate insuficienta de adeziv duce la o incleire slaba, iar ca urmare furnirele se pot desprinde de pe suprafata panoului. Masina este deservita de trei muncitori, unul care introduce piesele in masina si doi care preiau panourile cu adezivul aplicat pe ambele fete si care formeaza pachetul pentru furniruit.

La furniruirea simpla, pachetul se formeaza intre doua placi de aluminiu, cu care se si introduce in presa. Utilizarea placilor de aluminiu usureaza operatia de incarcare si descarcare a preselor cu mai multe etaje. Placile de aluminiu dupa presare trebuie racite pentru a putea fi reutilizate. La furniruirea cu subfurnir, pachetul se formeaza in doua etape. In prima etapa pachetul este format din panoul de baza ce se furniruieste si doua foi de subfurnir care se aplica pe o fata si alta a panoului. Dupa presare, conditionare si calibrare se aplica adezivul pe ambele fete ale subfurnirului si se formeaza pachetul cu furnirele estetice.

5. Incleierea pachetului de furnireIncleierea furnirelor se face prin presarea furnirelor pe suprafata panoului, presare ce este

insotita si de o incalzire a adezivului pentru a face priza mai repede (pentru a se usca mai repede).

Cele mai indicate pentru furniruirea suprafetelor sunt presele hidraulice multietajere (PH-6) si monoetajate cu plantare incalzite cu ajutorul aburului sau a apei supraincalzite si care pot realiza temperaturi de 1101300C si presiuni de (4-12) x 105 Pa. La furniruirea panourilor de PAL presiunea specifica de presare este de 8 x 103 Pa si de 106 Pa la furniruirea placajelor, duratele de prsare fiind cuprinse intre 4 si 6 in.

Presele cu sase etaje (platane) asigura o productivitate marita, prin presarea simultana a sase pachete. Incarcarea presei se face manual, dupa care se comanda ridicarea platanelor pentru executarea simultana a presarii si a incalzirii adezivului.. Dupa scurgerea duratei de presare stabilita, platanele presei coboara si se face descarcarea manuala a pachetelor incleiate. Cand piesele de furniruit au suprafata mica, pentru a nu se deforma platanele presei si pentru a avea in acelsi timp o productivitate sporita, in cadrul pachetului se pun mai multe piese, dar ele trebuie sa aiba riguroa aceeasi grosime.

Dupa scoaterea din presa, panourile furniruite se stivuies distantat cu ajutorul spicilor de stivuire pentru racire, apoi se asaza strans in pachete, intr-o camera de conditionare, unde raman circa 72 ore in vederea eliminarii complete a tensiunilor interne.

6. Defecte de furniruireDupa incleiere si in perioada de aclimatizare apar unele defecte ca: dezlipiri de furnire,

crapaturi de furnire, suprapuneri de furnire in zona imbinarii, etc. Aceste defecte nu se observa in momentul scoaterii panourilor din presa ci dupa racire. Panourile cu defecte trec la reparat si numai dupa aceea sunt introduse mai departe in fluxul tehnologic. Dezlipirile de furnire se datoresc lipsei de adeziv pe portiunea respectiva sau lipsei de presare corespunzatoare. Unele se observa cu ochiul liber, iar altele se simt in momentul cand se plimba mana pe suprafata furniruita sub forma de mici denivelari, care prin batere usoara suna a gol. Pentru remedierea acestui defect se face cu cutitul o taietura in marginea locului unde furnirul este desprins si se introduce clei in interior. Incalzirea si presarea se face cu fierul de calcat sau cu ciocanul. Daca este cazul se executa si o presiune mai indelungata cu un surub de strangere.

Dezlipirea furnirului poate fi si pe o suprafata mai mare datorita cleiului necorespunzator, intreruperii presarii, etc. In aceste situatii piesele se vor recalibra si refurnirui pe toata suprafata. Piesele care au crapaturi mici se pot repara prin introducerea unor pene de furnir de aceeasi culoare si desen cu restul furnirului. Suprapunerea furnirului la imbinare se produce din cauza unei imbinari insuficient intarita cu hartie gumata si alunecarii foilor un peste alta in timpul introducerii lor in presa. Pentru repararea acestor piese se indeparteaza portiunea suprapusa si se aplica un petec de aceeasi culoare si desen cu furnirul alaturat. Daca aplicarea peticului nu este posibila, piesa se refurniruieste.

6. PRELUCRAREA MECANICA A COMPLEXELORPrin aplicarea furnirului si a bordurilor pe panourile simple prin incleiere, acestea devin panouri complexe. Dupa perioada de conditionare acestea sunt supuse operatiilor de prelucrare mecanica, care in succesiunea tehnologica sunt: tunderea furnirului, formatizarea la dimensiuni finale, profilarea, burghierea, etc. In urma acestor prelucrari mecanice panourile complexe capata dimensiunile finale necesare asamblarii lor in piesa de mobilier, eliminandu-se toate supradimensiunile lasate la debitare si la prelucrarea mecanica a elementelor. Prelucrarea mecanica a complexelor se poate face pe utilaje individuale, pe agregate de prelucrat complexe si pe linii de prelucrare a panourilor complexe.

1. Tunderea furniruluiTunderea furnirului este operatia care se executa cu scopul de a indeparta supradimensiunile de

furnir, care se gasesc in afara cantului panoului furniruit si se executa manual sau mecanic.

Tunderea manuala a furnirului se face cu o pila care se trage manual pe muchia panoului furniruit spre fata opusa si se utilizeaza in cazul panourilor cu canturile curbe. Odata cu tunderea furnirului se face curatirea panoului de surplusul de clei care se scurge pe canturi in timpul presarii.

Tunderea furnirului se face pe un cant lung care constituie suprafata de sprijin pentru operatiile urmatoare de taiere la dimensiuni finale. In cazul in care panourile se profileaza pe canturi se tund pe toate canturile.

Tunderea mecanica a furnirului se face la masina de frezat cu ax vertical, montand pe axul masinii doua freze. Intre cele doua freze se fixeaza o bara de ghidare pentru sprijinul si conducerea panoului in timpul prelucrarii. Turatia frezelor la tunderea mecanica este de minimum 6000 rot/min.

2. FormatizareaFormatizarea este operatia de prelucrare prin aschiere la format la dimensiunile finale si consta

in eliminarea supradimensiunilor la lungime si latime a panourilor. Eliminarea supradimensiunilor la formatizare se face pentru panourile cu canturile drepte si paralele, prin taiere cu discuri circulare, iar la panourile cu canturile curbe prin frezare.

Formatizarea panourilor cu canturile drepte si paralele se poate executa pe ferastraul circular cu carucior mobil, pe ferastraul circular dublu si pe agregatul de prelucrat complexe.

In cazul formatizarii la ferastraul circular cu carucior mobil este necesar ca dupa executarea tunderii furnirului sa se faca indreptarea unui cant a panoului la masina de indreptat, urmand ca pe ferastraul circular cu carucior mobil sa se faca o taiere a panoului la latimea piesei, obtinandu-se prin taiere un cant paralel cu cel indreptat.

Pentru executarea acestei operatii se indeparteaza sau se apropie rigla de ghidaj de discul circular in functie de latimea piesei. Cantul indreptata se asaza pe rigla de ghidaj, iar piesa este avansata spre panza de circular, pana se executa taierea. Formatizarea panourilor cu canturi paralele se face cu bune rezultate la ferastraul circular dublu, la care formatizarea unui panou se face la doua treceri, pentru lungime si latime.

Panourile formatizate sunt supuse operatiilor de prelucrare pe canturi sau fete. In vederea asamblarii, pe canturile si pe fetele panourilor se pot executa gauri prin burghiere, operatii ce se executa la masina de gaurit multiplu sau pe agregatele de gaurit. Pentru montarea feroneriei se executa diferite locasuri si scobituri, operatii ce se executa la masinile de frezat cu ax superior, de frezat cu lant si de gaurit si scobit. Piesele ce necesita profilarea canturilor sunt duse la masinile de frezat cu ax vertical sau la masinile de frezat cu ax superior, unde utilizand sabloane si scule adecvate se executa profilarea.

La fabricile de mobila cu productie de serie au fost create linii de prelucrare a panourilor complexe utilizand agregate de mare productivitate pe care la o singura trecere a panoului si se realizeaza asupra lui toate prelucrarile mecanice necesare.

Masuri de protectie a muncii. Toate sculele trebuie sa fie prevazute cu capote de protectie si hote de exhaustare pentru evacuarea aschiilor rezultate in timpul prelucrarii. Orice operatie de interventie se va face numai dupa oprirea completa a agregatului.

7. SLEFUIREA SUPRAFETELOR1. GeneralitatiSlefuirea reprezinta operatia de prelucrare prin aschiere cu materiale abrazive ce se executa pe

fete si canturi pentru eliminarea asperitatilor de la prelucrarile anterioare. Granulele de materiale abrazive actioneaza in timpul slefuirii prin muchiile lor taietoare si prin treceri succesive pe suprafata lemnului desprind aschii cu dimensiuni de ordinul micronilor.

Finetea suprafetei slefuite depinde de: duritatea lemnului, marimea granulelor abrazive, directia si viteza de slefuire si umiditatea lemnului. Astfel, pentru slefuirea speciilor (tari) cu structura densa (stejarul, frasinul, fagul, nucul, unele specii exotice) se recomanda hartia abraziva cu asezarea deasa a granulelor abrazive, iar la slefuirea speciilor moi (paltinul, teiul, etc) hartia abraziva cu asezarea rara a granulelor abrazive. Umiditatea ridicata a lemnului influenteaza negativ slefuirea, deoarece unele fibre umede sub actiunea apasarii sunt culcate, ceea ce face ca muchiile granulelor abrazive sa nu le poata taia. Dupa uscare, aceste fibre se ridica si suprafata piesei capata un aspect rugos. De aceea lemnul trebuie sa fie uscat normal inainte de prima slefuire.

Directia fibrelor lemnului influenteaza mult calitatea slefuirii, in sensul ca miscarea granulelor abrazive trebuie sa se face in lungul fibrelor lemnului. Cand slefuirea se efectueaza transversal, pe directia fibrelor, granulele abrazive mai mari produc o retezare partiala a acestora si in consecinta pe suprafetele lemnului apar zgarieturi.

Pentru slefuirea uscata a lemnului se folosesc: hartia de slefuit, panza de slefuit si hartia panzata. Prin combinarea panzei cu hartia se obtine un suport de slefuit flexibil si rezistent si anume hartia panzata, care se fabrica sub forma de benzi si se foloseste la slefuirea suprafetelor profilate, a elementelor curbate, strunjite, etc. granulatiile utilizate la slefuire uscata a lemnului sunt arata in tabelul de mai jos:

Granulatiile utilizate la slefuirea uscataGranulatiaOperatia

36, 40Calibrarea panourilor

60, 80Zimtuirea panourilor

60, 80, 100Slefuirea grosiera a lemnului masiv si a panourilor furniruite

100; 120

105; 180Slefuirea de finisare a lemnului masiv si a panourilor furniruite

2. Tehnologia slefuiriiSlefuirea se executa in mai multe etape cu materiale abrazive din ce in ce mai fine. In prima

etapa se face o slefuire grosiera, prin care se elimina un strat de material cu grosimea de 0,2-1 mm si care urmareste eliminarea urmelor pronuntate de la prelucrarile mecanice anterioare. La slefuirea lemnului masiv, slefuirea grosiera se face cu granulatia 60 si 80, iar pentru panourile furniruite se face cu granulatia 80 si 100. Slefuirea cu granulatia 80 la panourile furniruite este o slefuire locala prin care se urmareste indepartarea hartiei gumate, folosita la imbinarea furnirelor.

In a doua etapa se face slefuirea de finisare prin care se elimina un strat de material cu grosimea maxima de 0,1-0,2 m. Aceasta slefuire urmareste realizarea unor suprafete fine, fara scamosari, prin eliminarea urmelor ramase de la slefuirea grosiera si se executa cu granulatia

100,120, iar in unele cazuri cu granulatia 150 si chiar 180. Intre aceste slefuiri se face umezirea suprafetelor cu un burete imbibat in apa sau pe carpa umeda, pentru ca fibrele si alte elemente anatomice ale lemnului culcate si netaiate in timpul slefuirii anterioare sa se umfle, sa se ridice si sa

se formeze pe suprafata lemnului o scama, care dupa uscare va putea fi usor slefuita. Slefuierea se poate realiza manual sau mecanic.

Slefuirea manuala se practica la unele canturi si mai ales la netezirea muchiilor la canturile slefuite mecanic. Se executa cu ajutorul tamponului manual de slefuit.

Slefuirea mecanica se realizeaza cu ajutorul masinilor de slefuit. Dupa forma si dimensiunile suprafetelor care se slefuiesc, masinile de slefuit se pot clasifica in:

-masini pentru slefuirea suprafetelor plane

-masini pentru slefuirea suprafetelor curbe

-masini pentru slefuirea canturilor si profilurilor.

Dupa caracteristicile constructive, masinile de slefuit pot fi: