5
P REDICĂ LA DUMINICA A 31-A DUPĂ RUSALII (Vindecarea orbului din Ierihon - Luca 18, 35-43) Rugăciunea inimii — o respiraţie duhovnicească Dreptmăritori creştini, Sfântul Evanghelist Luca ne înfăţişează, în pericopa citită astăzi, un orb care cerşea la margine de drum, când se apropia Iisus de Ierihon. Orbul acesta care se numea Bartimeu (cf. Mc. 10, 46) auzise despre puterea şi bunătatea ce le avea Învăţătorul din Nazaret, Care vindeca toată boala şi toată neputinţa în popor. Plin de credinţă mare, acest nenorocit socotea că acum este prilejul de a cere ajutor, de a beneficia de generozitatea lui Hristos. Orbul a strigat în două rânduri: „Iisuse, Fiul lui David, fie-ţi milă de mine!” (Lc. 18, 38). Mântuitorul, mişcat de această rugă insistentă, S-a oprit din cale, a chemat omul la Sine şi l-a întrebat: „Ce voieşti să-ţi fac?”. El a răspuns: „Doamne, să văd iarăşi!”. Atunci Domnul i-a zis: „Vezi! Credinţa ta te-a mântuit”, Îndată, orbul Bartimeu a primit vederea (Lc. 18, 41-43). Aşadar, chiar o rugăciune scurtă, făcută cu credinţă, poate să aducă folos şi bucurie. Iubiţi credincioşi, De la rugăciunea orbului din Ierihon: „Iisuse, Fiul lui David, fie-ţi milă de mine!” (Lc. 18, 38) şi a vameşului din templu: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului!” (Lc. 18,13) s-a format rugăciunea lui Iisus sau rugăciunea inimii: „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine, păcătosul!”. Aceasta se compune din două elemente: chemarea Numelui şi cererea milostivirii. Primele ei cuvinte exprimă credinţa în Hristos, şi sunt o mărturisire a lui Hristos, iar ultimele cuvinte exprimă relaţia dintre Dumnezeu şi făptura Sa. Formula „Doamne, Iisuse Hristoase, miluieşte- mă!” sau „Doamne, miluieşte” a fost dată creştinilor încă din vremea Sfinţilor Apostoli. Astăzi rugăciunea lui Iisus este cunoscută de o mulţime de creştini, care o folosesc

Duminica a 31-A Dupa Rusalii

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Duminica, Rusalii

Citation preview

Predic la Duminica a 31-a dup Rusalii(Vindecarea orbului din Ierihon - Luca 18, 35-43)

Rugciunea inimii o respiraie duhovniceascDreptmritori cretini,Sfntul Evanghelist Luca ne nfieaz, n pericopa citit astzi, un orb care cerea la margine de drum, cnd se apropia Iisus de Ierihon. Orbul acesta care se numea Bartimeu (cf. Mc. 10, 46) auzise despre puterea i buntatea ce le avea nvtorul din Nazaret, Care vindeca toat boala i toat neputina n popor. Plin de credin mare, acest nenorocit socotea c acum este prilejul de a cere ajutor, de a beneficia de generozitatea lui Hristos.Orbul a strigat n dou rnduri: Iisuse, Fiul lui David, fie-i mil de mine! (Lc. 18, 38). Mntuitorul, micat de aceast rug insistent, S-a oprit din cale, a chemat omul la Sine i l-a ntrebat: Ce voieti s-i fac?. El a rspuns: Doamne, s vd iari!. Atunci Domnul i-a zis: Vezi! Credina ta te-a mntuit, ndat, orbul Bartimeu a primit vederea (Lc. 18, 41-43). Aadar, chiar o rugciune scurt, fcut cu credin, poate s aduc folos i bucurie.Iubii credincioi,De la rugciunea orbului din Ierihon: Iisuse, Fiul lui David, fie-i mil de mine! (Lc. 18, 38) i a vameului din templu: Dumnezeule, fii milostiv mie, pctosului! (Lc. 18,13) s-a format rugciunea lui Iisus sau rugciunea inimii: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine, pctosul!. Aceasta se compune din dou elemente: chemarea Numelui i cererea milostivirii. Primele ei cuvinte exprim credina n Hristos, i sunt o mrturisire a lui Hristos, iar ultimele cuvinte exprim relaia dintre Dumnezeu i fptura Sa. Formula Doamne, Iisuse Hristoase, miluiete-m! sau Doamne, miluiete a fost dat cretinilor nc din vremea Sfinilor Apostoli. Astzi rugciunea lui Iisus este cunoscut de o mulime de cretini, care o folosesc la pravila de rugciune zilnic.Rugciunea inimii este obligatorie pentru toi cretinii, n toat vremea i n tot locul. Psalmistul David griete: Bine voi cuvnta pe Domnul n toat vremea, pururea lauda Lui n gura mea (Ps. 33, 1). Sfntul Apostol Pavel ndeamn: Rugai-v nencetat! (I Tes. 5, 17). Sfntul Macarie cel Mare, artnd c suntem datori s ne rugm nencetat, zice: Cretinul trebuie s aib ntotdeauna amintirea lui Dumnezeu, cci scris este: S iubeti pe Domnul Dumnezeul tu cu toat inima ta (Mt. 22, 37). Adevratul rugtor trebuie s-L iubeasc pe Domnul nu numai atunci cnd intr n biseric, ci i atunci cnd umbl, cnd st de vorb, cnd mnnc i bea. Din rugciune cu buzele, ea devine rugciune a minii, iar mintea, unindu-se cu inima, devine rugciune a minii n inim, rugciune a ntregii persoane, care nu se roag din timp n timp, ci n toat vremea, chiar n mijlocul altor activiti.Rugciunea lui Iisus s-a dezvoltat n Muntele Sinai i n Muntele Athos, fiind amintit de Sfinii Prini ca: Sfntul Macarie cel Mare, Diadoh la Foticeei, Sfntul Ioan Scrarul i Sfntul Simeon Noul Teolog. Ea i are originea n concepia biblic a numelui. Dup Sfnta Scriptur, Numele conine n mod dinamic prezena Domnului, nchide n el o putere dumnezeiasc deosebit. A rosti Iisuse nseamn a-L invoca, a-L chema n noi. Invocarea Numelui divin permite omului s i-l nsueasc personal, s-l primeasc n inima sa, s se uneasc cu Dumnezeirea prezent n Sfntul Nume. Iisus este nviat i oricine i invoc Numele l primete astfel pe Fiul lui Dumnezeu, Care 1-a iubit i Care S-a dat pe Sine pentru el (cf. In. 3, 16; Rom. 10, 13). Oarecnd, Numele divin nu putea fi rostit de buzele omeneti. Putea fi pronunat numai de arhiereu la srbtoarea Iom Kippur, n Sfnta Sfintelor, n templul din Ierusalim. ns, prin ntruparea Sa, Fiul lui Dumnezeu ne ncredineaz acest Nume, iar noi putem s-1 invocm: Iisuse!.n centrul rugciunii inimii gsim Numele lui Iisus care este mai presus de orice nume (Filip. 2, 9). Noi mrturisim c Fiul lui Dumnezeu Cel fr de nceput i deofiin cu Tatl a devenit Om i c n Persoana Lui locuiete, trupete, toat plintatea Dumnezeirii (Col. 2, 9). Noi tim c Mesia, pe Care l ateptau iudeii, i Omul din Nazaret, pe Care orbul Bartimeu l numea Fiul lui David, este Fiul lui Dumnezeu, Cel ntru-pat n istorie. In acest Nume - Domn, Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu - este cuprins tot ce tim despre Iisus, pe baza celor scrise n Vechiul Testament i pe baza experienei multiseculare a Bisericii cretine. Prin aceste cuvinte mrturisim credina noastr sfnt i dreptmritoare.Dar nu este suficient s mrturisim credina, pentru c i demonii cred i se cutremur (Ic. 2, 19). Odat cu mrturisirea credinei trebuie s fim n relaie dreapt cu Domnul, s ne predm Lui cu inim curat, zicnd cu contiin smerit: Miluiete-m pe mine, pctosul!. n aceast privin, avem exemple precum vameul din templu, orbul Bartimeu din Ierihon, cei zece leproi i femeia cananeeanc. Toi acetia au cerut cu umilin mila Domnului i au primit-o. Prin gura proorocului Ioil ni se spune: Oricine va chema Numele Domnului se va izbvi (Ioil 3, 5). E bine ca, n loc s ne ncredem n puterile noastre, s ne lsm n grija harului ce ne vine prin Numele dumnezeiesc.Avnd frica de Dumnezeu i trezvia ateniei, oricine poate rosti rugciunea lui Iisus, oricnd i oriunde. Fr aceast rugciune lucrtoare a minii i a inimii, nimeni nu poate scpa de aciunea patimilor i de alctuirea gndurilor rele i a poftelor viclene. Cnd adncul cderii mele invoc adncul ndurrii divine, m umplu de Hristos, m bucur de prezena Sa. Rugciunea inimii, rostit nencetat, nceteaz s fie rugciunea mea. Ea devine rugciunea lui Hristos n mine. Numele Domnului l umple pe om ca pe un templu al Su, l transform n loc al prezenei divine, l hristific. Zicnd aceast rugciune, nelegi experiena Sfntului Apostol Pavel, care gria: Nu mai triesc eu, ci Hristos triete n mine (Gal. 2, 20). Chemnd Numele divin, te odihneti n prezena lui Dumnezeu, eti stpnit de o iubire activ pentru Mntuitorul, de dor mistuitor de a te mprti mai deplin de viaa dumnezeiasc.La Pelerinul rus, dup cteva sptmni de invocare a Numelui lui Iisus, rugciunea ajunge s se rosteasc de la sine. Cei care recit aceast rugciune au momente de extaz, cnd cuvintele rugciunii nceteaz i sunt nlocuite cu o simire imediat a prezenei i a iubirii lui Dumnezeu. Dar, pentru marea majoritate, aceast experien este numai o scurt licrire, nu o stare continu. Totui, cum spune Sfntul Teofan Zvortul, dintr-o practic ndelungat cuvintele vor veni de la sine pe limb i ele se vor rosti singure. Este minunat cnd aceast rugciune rsun necontenit n abisul sufletului, fr voia contient a celui ce se roag. Deci, n cele din urm, Numele lui Iisus rsun de la sine i dobndete ritmul respiraiei. Numele preasfnt se lipete oarecum de suflu chiar i n somn, mplinindu-se cuvintele din Cntarea Cntrilor: Eu dorm, dar inima mea vegheaz (5, 2).Rugciunea lui Iisus lucreaz, pentru nceput, asupra minii, potolind gndurile i aducnd-o ntr-o stare de tcere i de atenie. Apoi, aceast rugciune ncepe s ctige inima, trezind-o din somnul morii i umplnd-o de o imens pace n Dumnezeu. Dobndirea acestei rugciuni este, pentru cei ce se roag, un tovar intim i prietenos, la bucurie i la tristee. Rugciunea inimii este o putere care nvioreaz sufletul i alung duhurile rele. Sfntul Ioan Scrarul zice: Lovete-l pe vrjma cu Numele lui Iisus, chemndu-L ct mai des, c nu exist o arm mai puternic dect aceasta, pe pmnt i n ceruri. Ea este un act de nchinare lui Dumnezeu i un focar care adun atenia la un loc i ne ngduie s o pstrm n prezena lui Dumnezeu. Devenit loc al prezenei divine, plin de continu bucurie duhovniceasc, cretinul poate exclama fericit cu Sfntul Grigorie de Nazianz: Pentru Tine, Doamne, triesc, vorbesc i cnt!.Iubiii mei,ntr-o lume cumplit nvolburat i tot mai mult rnit de violen, rzboaie, boli incurabile, srcie, calamiti i dureri, avem nevoie de siguran spiritual. Aceasta ne-o ofer Hristos cci, aa cum zice neleptul Solomon, Turn puternic este numele Domnului (Pilde 18, 10). Cnd ne punem ncrederea n El, suntem la adpost pentru c Iisus nseamn mntuitor, unul care izbvete pe semenul su dintr-un necaz, de la nec, din foc sau din alt pericol de moarte. Stnd n strns legtur cu Iisus i chemndu-L ct mai des, primim n adncul fiinei noastre un sentiment de siguran, dup cum ne fgduiete: Orice vei cere de la Tatl n numele Meu, El v va da. Pn acum n-ai cerut nimic n numele Meu; cerei i vei primi, ca bucuria voastr s fie deplin (In. 16, 23-24).Astronauii poart cu ei propria lor atmosfer atunci cnd intr n spaiul extraterestru. ntr-o manier asemntoare, este posibil pentru cretin s-i creeze n suflet propria sa atmosfer sau propriul climat, folosind constant Numele Dulcelui Iisus. Astfel, chiar dac triete ntr-o lume pctoas, el, fiind umplut i ntrit de har dumnezeiesc, va avea puterea s se mpotriveasc lumii pcatului care l nconjoar. Cnd necazurile ne copleesc, cnd prietenii ne prsesc, cnd ispitele ne mpresoar i ne stpnete jalea i plnsul, Mntuitorul nostru este gata s ne vin n ajutor. Este suficient s cerem ndurarea Sa ca orbul Bartimeu i s-I strigm din toat inima: Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiete-m pe mine, pctosul!. Amin.