Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE
CATEDRA DE CONSTRUCŢII CIVILE
REZUMAT
TEZA DE DOCTORAT
CONTRIBUŢII LA STUDIUL PROPAGARII UNDELOR
SONORE ÎN AER LIBER,
CU APLICAŢII LA MEDIUL URBAN
Conducător ştiinţific
Prof. univ.dr. ing. Mihai VOICULESCU
Doctorand Ing. Ioana Mihaela ALEXE
(Dumitrescu)
BUCUREŞTI
2015
ii
PREFAŢĂ
Prezenta lucrare de doctorat cuprinde studii teoretice şi practice privind producerea si propagarea sunetului in aer liber precum si solutii tehnice de principiu pentru diminuarea acestuia in ansamblurile urbane. Prin finalizarea acestei lucrări se deschid noi direcţii de cercetare în acest domeniu atât în ceea ce priveşte modelele de cercetare cât şi măsurările experimentale. Cu această ocazie, doresc să exprim respectul şi preţuirea pentru conducătorul ştiinţific, domnul profesor universitar doctor inginer Mihai Voiculescu pentru sprijinul acordat, pentru îndrumarea permanentă şi încrederea dovedită pe parcursul elaborării şi finalizării tezei de doctorat. De asemenea, mulţumesc colectivului Laboratorului de Acustică din INCERC București, pentru suportul permanent, pentru ajutorul şi colaborarea avută pe parcursul elaborarii tezei. Aduc mulţumiri d-nei decan prof.univ.dr.ing. Ionela-Daniela PREDA, d-nei prof.univ.dr.arh.Ana-Maria DABIJA, d-nei conf.univ.dr.ing.Mariana STAN și d-nei conf.univ.dr.ing.Viorica DEMIR pentru răbdarea de a analiza prezenta teză. În final, doresc să exprim recunostinta mea celor care nu mai sunt astăzi printre noi. Mamei mele, care m-a încurajat, sprijinit și ajutat, d-lui dr.ing. Șerban Petre-Lazăr, cel care mi-a îndrumat primii pași în acustică, și, nu în ultimul rând, d-lui prof.univ.dr.ing. Horia Asanache, care m-a sprijinit și îndrumat în realizarea acestei teze. Autor, Ing. Ioana Mihaela Alexe ( Dumitrescu )
iii
CUPRINS
CAP. I CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PRODUCEREA, PROPAGAREA ŞI RECEPŢIA UNDELOR SONORE ÎN CÂMP LIBER .......................................................................................................................................................... 1
I.1 CARACTERISTICI FIZICE ALE SUNETULUI .................................................................................................................................. 2 I.2 REFLECTAREA CARACTERISTICILOR FIZICE LA NIVELUL PERCEPERII SENZORIALE ................................................................... 3 I.3 APLICAŢII ALE FENOMENELOR ONDULATORII SPECIFICE ACUSTICII IN MEDIUL URBAN ........................................................ 4
CAP. II. MONITORIZAREA SI MANAGEMENTUL ZGOMOTULUI AMBIENTAL DIN ANSAMBLURILE URBANE ................ 6
II.1 STADIUL ACTUAL AL MONITORIZARII SI MANAGEMENTULUI ZGOMOTULUI AMBIENTAL PE PLAN NATIONAL SI MONDIAL 6 II.2 METODOLOGIA DE MONITORIZARE SI CALCUL, CONFORM DIRECTIVEI UE 2002/49 .................................................... 8 II.3 HARTI ACUSTICE ..................................................................................................................................................................... 9
CAP. III TRANSMISIA ZGOMOTULUI AERIAN PRIN ECRANE ACUSTICE ..................................................................... 9
III.1 PROPAGAREA UNDELOR SONORE IN CAMP LIBER ................................................................................................................ 9 III.1.1 EFECTUL DISTANŢEI ASUPRA PROPAGĂRII UNDELOR ACUSTICE ÎN CÂMP LIBER ............................................................................10 III.1.2 INFLUENTA PARAMETRILOR FIZICI AI MEDIULUI ASUPRA PROPAGARII SUNETULUI IN AER LIBER ...............................................10
III.2 EFECTUL ECRANELOR ASUPRA PROPAGĂRII UNDELOR SONORE ........................................................................................ 10 III.3 CONSIDERAŢII PRIVIND CARACTERISTICILE ECRANELOR ACUSTICE ..................................................................................... 11 III.4 RECOMANDĂRI TEHNICE PRIVIND ECRANELE ACUSTICE ..................................................................................................... 11 III.5 EXEMPLE DE REALIZARE A ECRANELOR ACUSTICE ............................................................................................................... 12
CAP. IV ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND DETERMINAREA CAPACITATII DE IZOLARE ACUSTICA A ECRANELOR ........................................................................................................................................................ 12
IV.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND IZOLAREA ACUSTICĂ ............................................................................................................ 12 IV.1.1 FUNDAMENTAREA METODOLOGIEI DE MASURARE.....................................................................................................................12
IV.2 TIPURI DE MATERIALE SI STRUCTURI FONOIZOLATOARE UTILIZATE LA CONCEPTIA SI REALIZAREA ECRANELOR ACUSTICE13 IV.2.1 MATERIALE OMOGENE (MONOSTRAT) ..........................................................................................................................................13 IV.2.2 STRUCTURI MULTISTRAT ................................................................................................................................................................13
IV.3 REZULTATE EXPERIMENTALE; COMENTARII ........................................................................................................................ 14 IV.3.1 MASURAREA ZGOMOTULUI AERIAN DE PE TERASA CLADIRII NOI A SPITALULUI CLINIC COLTEA BUCURESTI ..............................14 IV.3.2 REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT PRODUS DE O INSTALATIE DE RACIRE A APEI (CHILLER) ...................................................14
IV.4. SOLUTII CONCRETE CE POT FI ELABORATE IN ETAPA DE PROIECTARE PENTRU REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT IN ZONE LIMITROFE AEROPORTURILOR .......................................................................................................................................... 14
CAP. V CAPACITATEA DE ABSORBTIE ACUSTICA A ECRANELOR........................................................................... 16
V.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND ABSORBŢIA ACUSTICĂ ........................................................................................................... 16 V.1.1 COEFICIENT DE ABSORBŢIE ACUSTICĂ .............................................................................................................................................16 V.1.2 METODE DE MĂSURARE ..................................................................................................................................................................16 V.1.3 MODALITĂŢI DE CARACTERIZARE A MATERIALELOR FONOABSORBANTE ......................................................................................17
V.2 CLASIFICAREA ŞI DESCRIEREA MATERIALELOR ŞI STRUCTURILOR FONOABSORBANTE ...................................................... 17
CAP. VI CONTRIBUTII PRIVIND MONITORIZAREA SI MANAGEMENTUL ZGOMOTULUI AMBIENTAL DIN ANSAMBLURILE URBANE .................................................................................................................................... 18
VI.1 STUDIU DE CAZ PRIVIND ZGOMOTUL DIN TRAFIC AERIAN .................................................................................................. 18 VI.1.1 MONITORIZAREA AEROPORTULUI BANEASA IN PERIOADA 2000-2008 ..........................................................................................18 VI.1.2 ANALIZA CRITICA A REZULTATELOR EXPERIMENTALE .....................................................................................................................18
VI.2 STUDIU DE CAZ PRIVIND SOLUŢIILE TEHNICE DE PRINCIPIU NECESARE PENTRU REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT PRODUS DE INSTALAŢIILE TEHNOLOGICE DIN FABRICA DE CHERESTEA ŞI DEPOZITUL DE BUŞTENI, AFLATE ÎN COMUNA TARCĂU ....................................................................................................................................................................................... 20
VI.2.1 DATE GENERALE ..............................................................................................................................................................................20 VI.2.2 LIMITE ADMISIBILE ..........................................................................................................................................................................20
VI.3 STUDIU DE CAZ PRIVIND ZGOMOTUL DIN TRAFIC FEROVIAR .............................................................................................. 22 VI.3.1 DATE GENERALE ..............................................................................................................................................................................22 VI.3.2 ALGORITM DE CALCUL AL CAPACITATII DE IZOLARE FONICA A ECRANELOR, IN FUNCTIE DE ELEMENTELE GEOMETRICE ALE ACESTORA .................................................................................................................................................................................................24
CAP. VII CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE ............................................................... 26
VII.1 CONTRIBUTII PERSONALE CU CARACTER DE ORIGINALITATE ............................................................................................ 26 VII.2 PERSPECTIVE ...................................................................................................................................................................... 26
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA .................................................................................................................................... 27
iv
Introducere
Teza de doctorat cuprinde studii teoretice şi practice privind producerea si propagarea sunetului in aer liber
precum si solutii tehnice de principiu pentru diminuarea acestuia in ansamblurile urbane.
Sunetele fac parte integrantă din viaţa noastră, cu ajutorul lor putem comunica, suntem avertizaţi în cazul
unor pericole, obţinem informaţii sau ne relaxăm ascultând muzica preferată.
Există însă în jurul nostru şi multe sunete neplăcute sau nedorite, denumite în mod obişnuit zgomot;
alături de alţi poluanţi, zgomotul în anumite situaţii devine factor de disconfort mergând până la a reprezenta un
potenţial pericol pentru starea de sănătate a persoanelor expuse.
Poluarea fonică sau sonoră constă în sunete produse de activitatea umană sau utilaje, maşini care
afectează sau dezechilibrează activitatea omului sau animalelor.
Principalele surse de zgomot care se întâlnesc in aglomerarile urbane sunt sursele fixe (activităţi industriale,
alte vecinătăţi) şi sursele mobile (trafic rutier, trafic aerian).
Teza de doctorat cuprinde 7 capitole și o Anexă, structurate astfel:
Cap. I CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PRODUCEREA, PROPAGAREA ŞI RECEPŢIA UNDELOR
SONORE IN CAMP LIBER, in care sunt tratate: Caracteristici fizice ale sunetului; Reflectarea caracteristicilor
fizice la nivelul perceperii senzoriale şi Aplicaţii ale fenomenelor ondulatorii specifice acusticii in mediu urban
Cap. II MONITORIZAREA SI MANAGEMENTUL ZGOMOTULUI AMBIENTAL DIN ANSAMBLURILE URBANE,
în care sunt tratate următoarele aspecte: Stadiul actual al monitorizarii si managementului zgomotului ambiental
pe plan national si mondial; Metodologia de monitorizare si calcul, conform Directivei UE 2002/49 şi Hărtile
acustice.
Cap. III TRANSMISIA ZGOMOTULUI AERIAN PRIN ECRANE ACUSTICE, în care au fost tratate aspecte
privind: Propagarea undelor sonore in camp liber; Efectul ecranelor asupra propagării undelor
sonore;Consideraţii privind caracteristicile ecranelor acustice; Recomandări tehnice privind ecranele acustice și
Exemple de realizare a ecranelor acustice.
Cap. IV ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND DETERMINAREA CAPACITATII DE IZOLARE
ACUSTICA A ECRANELOR cuprinde: Aspecte teoretice privind izolarea acustică (Indicele de izolare acustică la
zgomot aerian; Fundamentarea metodologiei de masurare); Tipuri de materiale si structuri fonoizolatoare
utilizate la conceptia si realizarea ecranelor acustice (Materiale omogene (monostrat); Structuri multistrat);
Rezultate experimentale; comentarii (Studii de caz prinvind: Masurari ale zgomotului aerian de pe terasa cladirii
noi a Spitalului Clinic COLTEA Bucuresti și Reducerea nivelului de zgomot produs de o instalatie de racire a
apei (chiller)).
Cap. V CAPACITATEA DE ABSORBTIE ACUSTICA A ECRANELOR cuprinde: Aspecte teoretice privind
absorbţia acustică (Coeficient de absorbţie acustică, Metodologia de masurare, Modalităţi de caracterizare a
v
materialelor fonoabsorbante); Clasificarea şi descrierea materialelor şi structurilor fonoabsorbante (absorbanţi
poroşi, membrane, rezonatori).
Cap. VI CONTRIBUTII PRIVIND MONITORIZAREA SI MANAGEMENTUL ZGOMOTULUI AMBIENTAL DIN
ANSAMBLURILE URBANE cuprinde: Studiu de caz privind zgomotul din trafic aerian (Monitorizarea
aeroportului Baneasa in perioada 2000-2008 şi Analiza critica a rezultatelor experimentale); Studiu de caz
privind soluţiile tehnice de principiu necesare pentru reducerea nivelului de zgomot produs de instalaţiile
tehnologice din fabrica de cherestea şi depozitul de buşteni, aflate în comuna Tarcău; Studiu de caz privind
zgomotul din trafic feroviar (Algoritm de calcul al capacitatii de izolare fonica a ecranelor, in functie de
elementele geometrice ale acestora).
Ultimul capitol, Cap. VII, conţine CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE.
ANEXA conține valorile înregistrate în perioada anilor 1999-2008 pentru aeronavele ce operează pe Aeroportul
Bucureşti-Băneasa
Lucrarea are 265 pagini, 88 tabele (din care 38 în Anexă) și 113 figuri.
1
Cap. I CONSIDERATII GENERALE PRIVIND PRODUCEREA, PROPAGAREA
ŞI RECEPŢIA UNDELOR SONORE ÎN CÂMP LIBER
Fundamentele ştiinţei acusticii Acustica, ştiinţă a sunetului, ocupă un loc particular în aria ştiinţelor moderne. Ea descrie
comportamentul moleculelor care compun un mediu dat, fiind apropiată atât de mecanica fluidelor cât şi de
teoria undelor. Fenomenele fizice legate de producerea şi propagarea sunetului provin din efectele de echilibru
dinamic în spaţiu şi timp şi, după unele ipoteze, sistemul poate fi descris prin variabile de presiune şi de debit
volumic, care dau respectiv energia potenţială (considerată ca fiind cauza evenimentului) şi energia cinetică
(efectul ce decurge din acesta).
Acustica lineară se limitează la studiul micilor variaţii termodinamice locale, excluzând transportul
materiei.
Acustica sălilor studiază fenomenele complexe, de interacţiune a undei propagate, cu toate celelalte elemente
fluide sau solide conţinute în mediu. Sunt introduse astfel noţiunile de difuzie, de rezonanţă, de transmisie sau
de reverberaţie
Principalele fenomene caracteristice propagării undelor
Principalele fenomene caracteristice propagării undelor sunt: reflexia – refracţia, interferenţa, difuzia şi
absorbţia.
Atunci când unda întâlneşte suprafaţa dintre două medii diferite, apar două fenomene, în general
simultane: reflexia şi refracţia (sau transmisia).
Reflexia este fenomenul de întoarcere a undei în mediul din care a provenit. Un exemplu simplu de
reflexie este ecoul produs atunci când un sunet puternic este produs în apropierea unui perete. Într-o sală de
concert, auditorii percep astfel atât unda directă cât şi cele reflectate (pe tavan, podea şi pereţi), ceea ce poate
duce la creşterea intensităţii percepute. Totodată fenomenul poate duce şi la efecte negative, când undele
reflectate nu ajung la ureche simultan cu unda directă. Se produce o reverberaţie a sunetului, iar sala trebuie
amenajată din punct de vedere acustic.
Refracţia sunetului se poate produce când unda se propagă într-un mediu neomogen sau când apare
o diferenţă de temperatură ori de salinitate. Se manifestă astfel diferenţă în perceperea sunetului în funcţie de
condiţiile meteorologice.
Interferenţa este fenomenul de suprapunere a două sau mai multe unde, în formare de maxime şi de
minime a intensităţii rezultante. Există anumite zone din spaţiu în care undele se întăresc, dar şi zone în care
undele se anihilează reciproc prin interferenţă. Acest fenomen are loc numai dacă cele două unde au strict
aceeaşi frecvenţă, unică şi constantă în timp. Dacă undele nu au aceeaşi frecvenţă, fenomenul nu are loc, iar
intensitatea rezultantă este suma intensităţilor care se suprapun. În cazul undelor sonore, condiţia ca două
sunete diferite să aibă aceeaşi frecvenţă (unică şi bine determinată) este rareori îndeplinită. Din acest motiv
fenomenul de interferenţă sonoră se realizează greu.
NOTĂ – Un sunet având o frecvenţă unică se numeşte sunet pur. Un astfel de sunet este emis de un
diapazon.
2
Difracţia este fenomenul de ocolire (aparentă) a obstacolelor (orificii, ecrane) de către unde. Pentru ca
fenomenul să poată fi observat, trebuie ca dimensiunile liniare ale obstacolelor să fie comparabile cu lungimea
de undă. De pildă, în absenţa difracţiei, o undă s-ar propaga printr-o deschidere (practicată într-un ecran) doar
în interiorul conului mărginit de sursa S şi de marginile deschiderii (con de propagare). Datorită difracţiei, unda
pătrunde însă şi în afara acestui con, adică în zonele de difracţie Z1 şi Z2 (Fig.I.3). /3/
S
1Z
Z 2
Fig. I.3
Difuzia este fenomenul de împrăştiere a undelor de către obstacole. Dacă obstacolele au dimensiuni
mici în raport cu lungimea de undă (de exemplu în cazul picăturilor de ceaţă) difuzia are loc în toate direcţiile.
Absorbţia apare la trecerea undelor în anumite medii (numite disipative) şi constă în scăderea
intensităţii undelor cu distanţa parcursă, datorită pierderii de energie în timpul propagării. Energia este absorbită
de mediul de propagare şi se transformă în căldură. Scăderea intensităţii este exponenţială şi are loc după
legea:
I = I0 e – μx
(I.3)
Aici I0 este intensitatea incidentă, iar I este intensitatea undei după ce a parcurs distanţa x în mediul
absorbant. Coeficientul μ se numeşte coeficient de absorbţie şi depinde în general atât denatura mediului şi a
undei, cât şi de lungimea de undă.
I.1 CARACTERISTICI FIZICE ALE SUNETULUI
Mărimi fizice caracteristice undelor elastice
Frecvenţa undei (f) este frecvenţa de oscilaţie a particulelor care compun mediul elastic.
Amplitudinea undei (A) este elongaţia maximă a particulelor; pentru undele sonore aceasta este de
ordinul micronilor.
Viteza undei (v) este viteza de transfer a energiei în mediul elastic şi depinde în principal de
proprietăţile elastice ale mediilor. De exemplu, viteza sunetului în aer se poate calcula cu relaţia:
v =
p
, ( I.7 )
unde p este presiunea iar ρ densitatea aerului, γ fiind un coeficient numeric, numit exponent adiabatic (pentru
aer γ 1,4).
NOTĂ – Relaţia este valabilă considerând că propagarea este un proces adiabatic, adică are loc fără
degajare de căldură.
Perioada (T) este timpul în care o particulă a mediului execută o oscilaţie completă /7/:
3
T = 1 / f (s) (I.8)
Lungimea de undă (λ) reprezintă distanţa pe care se propagă unda în timpul T. Propagarea fiind
uniformă înseamnă că:
λ = v . T = v / f (m) (I.9)
Intensitatea undei (I) este energia transferata de unda in unitatea de timp, prin unitatea de suprafaţa
perpendiculară pe direcţia de propagare a undei. Deoarece valorile intensităţii sonore percepute de urechea
umană variază între limite foarte largi, s-a adoptat o scala logaritmica, definindu-se astfel nivelul de intensitate
acustică (nivel sonor), prin relaţia [ I.11]:
0
lgI
IL ( I.11 )
măsurat in beli ( B),
în care: I0 = 10 -12
W/m2
, reprezintă valoarea de referinţă (valoarea minimă a intensităţii sonore ce poate fi
percepută).
Când 100
I
I,
BelI
ILI 1lg
0
( I.11’ )
Belul – este nivelul de intensitate acustică a unui sunet având intensitatea de 10 ori mai mare
decât cea de referinţă:
Daca relaţia (I.11) se exprima în alt mod,
0
lg10I
IL , ( I.12 )
nivelul se măsoară în decibeli ( dB ).
În acest caz, relaţia (I.6) se poate scrie:
dBI
ILI 10lg10
0
( I.13 )
Când 26,10
I
I dB
I
ILI 1lg10
0
( I.14 )
Deci, decibelul este nivelul de intensitate acustică a unui sunet care are o intensitate de 1,26 ori
mai mare decât intensitatea de referinţă/7/.
I.2 REFLECTAREA CARACTERISTICILOR FIZICE LA NIVELUL PERCEPERII SENZORIALE
Mărimile fizico-fiziologice specifice sunetului sunt: înălţimea, timbrul şi tăria
4
Înălţimea sunetului este calitatea determinată în principal de frecvenţă, dar şi de intensitatea sonoră cât şi
de spectrul (structura) undei. Un sunet cu frecvenţă mai mică este perceput ca fiind mai grav (profund) decât un
sunet de aceeaşi intensitate dar cu frecvenţă mai mare, care este perceput ca fiind mai acut.
Timbrul prezintă definiţii diferite dar toate se referă la conţinutul spectral al sunetului compus. Astfel, după
STAS 1957-66, timbrul este o caracteristică a senzaţiei auditive care permite să se distingă diferite sunete
compuse având aceeaşi frecvenţă fundamentală şi intensitate dar compoziţii spectrale diferite, iar după STAS
1957-74, timbrul reprezintă calitatea sunetelor compuse de intensităţi sensibil egale de a putea fi diferenţiate în
funcţie de compoziţia lor spectrală. Din aceste definiţii rezultă faptul că timbrul este o caracteristică unică,
structurală a unui sunet care permite identificarea şi urmărirea unei anumite surse dintr-un grup de surse
sonore.
Tăria sunetului este legată, destul de complex, atât de intensitatea sonoră cât şi de frecvenţa undei.
Experimental se observă că, la o frecvenţă constantă, creşterea dS a senzaţiei auditive de tărie depinde de
creşterea dI a intensităţii sonore, dar şi de valoarea I a acesteia, conform relaţiei:
dS= C I
dI, ( I.15 )
unde C este un factor de proporţionalitate. De aici rezultă imediat relaţia:
ΔS = K log
1
2
I
I, ( I.16 )
cunoscută ca fiind legea Weber-Fechner. Aici ΔS este creşterea senzaţiei de tărie, când intensitatea sonoră
creşte de la I1 la I2 (K fiind un factor de proporţionalitate).
I.3 APLICAŢII ALE FENOMENELOR ONDULATORII SPECIFICE ACUSTICII IN MEDIUL URBAN
Teoria undelor aplicată la acustica urbana
Când particulele de aer se îndepărtează de poziţia de echilibru, organizarea mediului gazos este
guvernată de legi ale termodinamicii şi ale mecanicii fluidelor, care dau o aproximaţie – valabilă în numeroase
cazuri macroscopice – a efectelor cinetice şi potenţiale apărute la revenirea particulelor în starea de echilibru.
După modul de propagare a sunetului, sursele pot fi /7/:
punctuale (scăderea nivelului sonor se face cu 6 dB la dublarea distanţei)
d
L
S
L-6 L-12 ( dB )
2d 4d
lineare (scăderea nivelului sonor se face cu 3 dB la dublarea distanţei)
4d2d
d
Intercalarea unui ecran între sursa sonoră şi receptor modifică propagarea undei.
5
Sosesc deci, la punctul de recepţie, numai:
unda transmisă;
unda difractată.
Eficacitatea ecranelor depinde de:
dimensiunile şi forma ecranelor;
materialele utilizate.
Prin protecţia împotriva zgomotului se inteleg aspectele care sunt reprezentate schematic în figura de
mai jos/7/.
0) protecţia împotriva zgomotului aerian provenit din exteriorul construcţiei ( S0 – R );
1) protecţia împotriva zgomotului aerian provenit dintr-un alt spaţiu închis ( S1 – R );
2) protecţia împotriva zgomotului de impact ( S2 – R );
3) protecţia împotriva zgomotului din instalaţii ( S3 – R );
4) protecţia împotriva zgomotului reverberat excesiv ( S1 – R1 );
5) protecţia mediului împotriva zgomotului emis de surse interioare sau aflate în legătură cu construcţia ( S1 –
R2 ).
S3
S2
R
R1
R2S 0
în care:
S0 sursă exterioară de zgomot aerian
S1 sursă interioară de zgomot aerian
S2 sursă interioară de zgomot de impact
S3 sursă de zgomot structural
6
Măsurile de combatere a zgomotului sunt foarte numeroase şi complexe, ele impunându-se ca o
necesitate de prim ordin.
Proiectarea măsurilor de izolare fonică şi a tratamentelor acustice se realizează în scopul asigurării
respectării exigenţei de protecţie a clădirilor la acţiunea zgomotelor şi a vibraţiilor.
Rezultate optime se obţin în situaţia în care măsurile de protecţie acustică se adoptă concomitent pe
întregul parcurs: sursă de zgomot – mediu de propagare – spaţiu de recepţie.
Sursele de zgomot care se iau în considerare pot acţiona în interiorul sau în exteriorul unităţii
funcţionale şi pot reprezenta:
- activităţi curente ale utilizatorilor clădirii, în condiţiile exploatării normale;
- funcţionarea echipamentelor şi instalaţiilor din clădire;
- surse de zgomot exterioare specifice zonei adiacente clădirii.
Măsurile de protecţie adoptate la sursă trebuie să conducă la obţinerea unor puteri acustice radiate
minime, respectiv la un nivel de zgomot minim în imediata apropiere a sursei.
Măsurile de protecţie adoptate pe parcursul căilor de propagare presupun realizarea unor disipatori
energetici, caracterizaţi de impedanţe acustice mult superioare aerului, cum sunt pereţii şi planşeele, a căror
alcătuire constructivă urmăreşte scopul de mai sus.
Măsurile de protecţie în spaţiul de recepţie presupun, in principal, prevederea unor tratamente
fonoabsorbante destinate disipării energiei acustice a undelor incidente.
În teza se fac referiri la măsurile care se iau pentru protecţia unităţilor funcţionale din clădiri la
zgomot aerian şi la zgomot structural si de impact, în scopul asigurării respectării exigenţei de performanţă şi a
criteriilor asociate acestuia.
Cap. II. MONITORIZAREA SI MANAGEMENTUL ZGOMOTULUI AMBIENTAL DIN
ANSAMBLURILE URBANE
II.1 STADIUL ACTUAL AL MONITORIZARII SI MANAGEMENTULUI ZGOMOTULUI AMBIENTAL
PE PLAN NATIONAL SI MONDIAL
II.1.1 INTRODUCERE Pentru a aborda corect problemele zgomotului ambiental, trebuie sa mentionam de la inceput ca in
mediul inconjurator se disting diferite tipuri de zgomot: zgomote aeriene exterioare, zgomote aeriene
interioare, zgomote de impact si zgomotele din instalatii si echipamente.
Analizand o categorie de zgomote care s-a amplificat si extins in ultimele decenii, devenind o sursa de
poluare fonica majora: zgomotul din spatiile publice, se impun cateva concluzii:
1) Cateva dintre nivelurile interioare din spatiile publice, exprimate in functie de parametru si de metoda de
masurare folosita in fiecare tara:
Franta: Lf = LAeq (cele mai expuse 10-15 min) = 105 dB,
Austria: LA,01 = 105 dB (ceea ce inseamna LAeq = 95 dB),
Elvetia: LAeq (1h) = 95 dB, LAeq(10 s) = 100 dB).
7
2) Cerintele de izolare variaza mult de la o tara la alta. Unele (Portugalia si Italia) recomanda o aceeasi izolare,
fara sa tina seama de tipul spatiului. Elvetia si Germania recomanda izolari relativ mai mici (respectiv 62 si 72
dB) comparativ cu Franta si Austria, (peste 80 dB).
3) Analiza celor de mai sus arata ca unele tari fixeaza ca limita nivelul la receptie (imisie) iar altele, diferenta
intre acesta si zgomotul de fond.
In Romania, preocuparile pentru analiza si combaterea zgomotului ambiental au inceput in anii ‘70 ai
secolului trecut, odata cu dezvoltarea laboratoarelor de acustica de la Institutul Politehnic Bucuresti, INCERC
Bucuresti si a cercetarilor intreprinse in Institutele Politehnice din Timisoara si Iasi.
Monitorizarea zgomotului s-a realizat pe baza de masurari, atat pe surse specifice, cat si sub forma
primelelor harti acustice.
In anii 1985 -1990 au fost realizate si masurari ale surselor mobile (trafic pe pneuri si pe sine).
Intre anii 1995 şi 2008, in cadrul Laboratorului de Acustica din INCERC, a fost realizata monitorizarea
zgomotului produs de funcţionarea Aeroportului Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu în zonele
limitrofe.
Monitorizarea a avut la bază “Studiul de impact privind zgomotul şi vibraţiile produse de funcţionarea
Aeroportului Bucureşti – Băneasa asupra zonei limitrofe”, efectuat în anul 1995 de acelaşi institut.
Monitorizarea nivelului de zgomot s-a efectuat în două puncte esenţiale, cele mai defavorizate din punct
de vedere al poluării fonice, puncte în care s-a măsurat nivelul maxim de zgomot instantaneu “Lmaxaeronavă
”: „Şos.
Iancu Nicolae” şi „Ion Ionescu de la Brad (pe str. Someşul Rece nr.65)”. Aceste puncte se află pe direcţia de
decolare/aterizare a aeronavelor ce operează pe aeroportul mai sus menţionat.
Activităţile principale ce constituie surse de zgomot sunt: aterizări, decolări, manevre la sol, pentru
diferite tipuri de aeronave.
Determinările acustice au arătat ca nivelul de zgomot atins de aeronave în perioada de zi se
încadrează în general în limitele admisibile precizate de standardele în vigoare.
În scopul asigurării limitelor admisibile pentru perioada de seară şi cea de noapte, precizate în STAS
10183/4-75 (85 dB(A), pentru seară: intervalul orar 1900
– 2200
şi 80 dB(A), pentru noapte: intervalul orar 2200
–
600
), au fost recomandate următoarele măsuri:
- evitarea “mişcărilor” cu aeronave grele (de exemplu: tip BOEING, AIRBUS, BAC etc.) după ora
1900
şi în special în intervalul orar 2200
– 600
sau utilizarea în aceste intervale orare a unor aeronave mai
silenţioase care asigură încadrarea în limitele admisibile ale nivelului de zgomot;
- evitarea zborurilor în perioada de noapte (între orele 2200
– 600
), cu aeronave care depăşesc 80
dB(A), cu excepţia situaţiilor limită;
- stabilirea din punct de vedere tehnic a unui plafon minim de înălţime care, pentru aterizările din
direcţia Vest către Est, ar putea să asigure o reducere a nivelului de zgomot în punctul de măsurare “Str.
Someşul Rece nr.65”.
II.1.2 MONITORIZAREA ZGOMOTULUI AMBIENTAL
Determinari experimentale
In vederea stabilirii masurilor de izolare fonica ce trebuie luate la alegerea elementelor de fatada ale
cladirii hotelului „NOVOTEL” din Calea Victoriei Bucuresti, pentru indeplinirea cerintelor de protectie
8
impotriva zgomotului precizate in caietul de sarcini ACCOR (Franta), au fost facute determinari
experimentale pe cele trei artere ce marginesc cladirea:
Ion Campineanu;
Calea Victoriei;
Matei Millo.
In urma monitorizarii traficului pe o durata de o saptamana, a fost aleasa perioada de masurare – de
comun acord cu beneficiarul – iar in aceasta perioada s-au efectuat determinari ale nivelului de zgomot exterior
L1 si interior L2.
Pe baza analizei partilor opace din peretii de fatada, s-au elaborat propuneri pentru structurile ferestrelor
camerelor.
I. CALEA VICTORIEI
R’w f = 30 dB (A) se propune un geam termoizolator cu grosimi: 4 – 12 – 6 mm.
II. MATEI MILLO + POSTERIOR + ION CAMPINEANU (2)
R’w f = 30 dB (A) se propune un geam termoizolator cu grosimi: 4 – 12 – 6 mm.
III. ION CAMPINEANU (1)
R’w f = 32 dB (A) se propune un geam termoizolator cu grosimi: 4 – 8 – 6 mm.
II.2 METODOLOGIA DE MONITORIZARE SI CALCUL, CONFORM DIRECTIVEI UE 2002/49
MANAGEMENTUL ZGOMOTULUI AMBIENTAL Hartile acustice se pot realiza prin:
afisarea valorilor masurate in timpul supravegherilor pe timp scurt sau lung
afisarea valorilor masurate de statiile de monitorizare permanenta prin calcul si validare cu
masuratori utilizand aplicatii software
Monitorizarea permanenta a zgomotului in orase acopera:
zonele industriale
strazile principale
caile ferate principale
stadioanele, zonele expozitionale si de concerte
Monitorizarea permanenta poate da indicatii cu privire la tendinta nivelului de zgomot si poate ajuta la
crearea hartilor acustice.
Principalele avantaje pe care le oferă realizarea hărţilor acustice în mediul urban, diferenţiate în
funcţie de stadiul existent şi cel preconizat al dezvoltării urbanistice, sunt urmatoarele:
1. dezvoltarea de noi zone rezidenţiale – stabilirea amplasamentelor va ţine cont şi de
2. pentru zonele urbane deja existente, realizarea hǎrţii acustice permite informarea populaţiei
asupra nivelurilor de zgomot în zonele de interes (prin Internet, panouri electronice locale, publicaţii periodice
etc.).
Cunoaşterea acestor parametri are implicaţii în stabilirea corectǎ a preţului terenului sau construcţiilor.
9
3. zonele de recreere – amplasarea acestora poate fi fǎcutǎ ţinându-se cont de datele oferite de harta
acusticǎ, astfel încât sǎ îndeplineascǎ o dublǎ menire: sǎ fie într-adevǎr zone de linişte, dar în acelaşi timp
sǎ contribuie la diminuarea nivelului global de zgomot (perdele de copaci, zone verzi etc.)
4. trafic – cunoaşterea hǎrţii acustice, bazatǎ de altfel pe studiul de trafic, permite stabilirea de
concluzii privind zonele cel mai intens poluate, precum şi simularea efectelor diferitelor metode de diminuare
ce pot fi implementate, alegându-se metoda optimǎ pentru realizarea cerintei de planuri de actiune a
aceleiasi Directive 2002/49 (HG.321/2005).
II.3 HARTI ACUSTICE
O hartă de zgomot (sau o hartă de expunere la zgomot) este o hartă (2D sau 3D) reprezentând, în
general prin coduri de culoare, expunerea (medie) la zgomotul ambiant.
Hărţile de zgomot pot fi:
Mono-expunere: ex. Cartografia zgomotului căilor ferate;
Multi-expunere: ex. Cartografia generală de sinteză sau harta de expunere la zgomotul rutier şi cel
aerian;
Asociată unui segment temporar (dimineaţă, zi, noapte...);
Făcute înainte sau după un anumit proiect, sau la scara unui cartier, a unui oraş, a unei aglomerări
urbane;
Realizate pe baza unui model şi/sau în urma unor serii de măsurări pe teren.
De obicei, codurile de culoare reprezintă cel puţin 5 game de dB(A) (separate prin isolinii). De obicei,
roşul reprezintă zonele cele mai deranjante din punct de vedere sonor şi verdele pe cele mai puţin expuse.
Planuri de actiune
Planul de acţiune descrie activităţile şi iniţiativele pe care autoritatea competentă de resort le-a planificat
pentru a gestiona problemele de zgomot şi efectele acestora şi, dacă este necesar, pentru a reduce
zgomotul.
Cap. III TRANSMISIA ZGOMOTULUI AERIAN PRIN ECRANE ACUSTICE
În ultimul deceniu, pe plan internaţional, se pune mai ales problema reducerii poluării sonore la sursă
sau pe traseul de propagare. Una din măsurile eficiente în acest sens este utilizarea ecranelor fonoizolatoare,
atât pentru surse fixe (agregate de ventilare - climatizare, maşini de multiplicare, etc.) cât şi pentru surse mobile
(trafic rutier sau feroviar). În ţările Uniunii Europene se constată existenţa unei strategii de ansamblu pentru
realizarea diferitelor sisteme de ecrane, cu înălţimi variind între 1,5m (de exemplu pentru căile ferate din
Japonia) şi 10m (de exemplu în SUA pentru activităţile la sol de pe aeroporturi). În mod curent, ecranele
modulare pentru reducerea zgomotului de trafic au înălţimile uzuale între 3,00 şi 7,00m.
Pe plan naţional, în ultimul deceniu au apărut numeroase situaţii în care nivelul de zgomot ridicat,
produs de agregatele de răcire a aerului (chillere) montate pe clădiri importante (bănci, hoteluri) a impus
realizarea unor ecrane fonoizolatoare. Acestea s-au executat, de la caz la caz, fără să existe o metodologie
unitară, de ansamblu, şi o bază de date cuprinzând diferite structuri fonoizolatoare, în funcţie de nivelul de
zgomot existent şi de valoarea izolării necesare.
III.1 PROPAGAREA UNDELOR SONORE IN CAMP LIBER
Modul de propagare şi raza de acţiune a undelor sonore în aer liber sunt influenţate de trei categorii de
efecte naturale: efectul distanţei, efectele atmosferice şi efectul terenului şi al vegetaţiei.
10
III.1.1 EFECTUL DISTANŢEI ASUPRA PROPAGĂRII UNDELOR ACUSTICE ÎN CÂMP LIBER Energia acustică provenită de la o sursă este transmisă în spaţiu de undele sonore. Odată cu creşterea
distanţei faţă de sursă, sunetul va fi perceput cu o intensitate tot mai redusă.
La dublarea distanţei faţă de sursa sonoră d2 = 2d1, nivelul sonor scade cu 6 dB.
III.1.2 INFLUENTA PARAMETRILOR FIZICI AI MEDIULUI ASUPRA PROPAGARII SUNETULUI IN AER LIBER
În atmosfera liniştită absorbţia sunetelor este determinată de schimbul de impulsuri, ca rezultat al mişcării
termice a moleculelor, între părţile undelor acustice care se deplasează cu viteze diferite (absorbţia clasică) şi
de redistribuirea energiei între diferite grade de libertate ale moleculelor (absorbţia moleculară).
Atmosfera reală se caracterizează printr-o mişcare continuă. Efectele pe scară ridicată ale vitezei vântului,
direcţiei vântului şi ale gradienţilor termici din aer pot cauza diferenţe semnificative în transmiterea undelor
acustice pe distanţe mari.
O valoare constantă a temperaturii cu altitudinea nu va produce nici un efect semnificativ asupra propagării
undelor acustice. Apariţia unui gradient al temperaturii este condiţionată de schimbul de căldură dintre suprafaţa
pamântului şi curentul de aer în mişcare [69]. În timpul zilei, temperatura se micşorează de obicei cu altitudinea,
aerul deasupra solului fiind în mod normal mai rece decât cel de la nivelul solului, producându-se în acest mod
refracţia undelor acustice în sus. Noaptea, în condiţii normale, temperatura aerului creşte cu altitudinea, astfel în
stratul atmosferic de lângă sol apare adesea inversia de temperatură, undele acustice fiind dirijate în jos.
III.2 EFECTUL ECRANELOR ASUPRA PROPAGĂRII UNDELOR SONORE
Ecranele de protecţie împotriva zgomotului sunt destinate reducerii nivelului sonor existent sau previzibil
din zonele sensibile la acest parametru, situate în imediata apropiere a clădirilor sau a ansamblurilor construite
(fabrici, hale industriale etc.) ce se constituie în surse nocive de poluare sonică, precum şi a celor situate în
imediata apropiere a căilor de comunicaţii importante (autostrăzi, drumuri cu trafic rutier intens), având un nivel
ridicat al traficului rutier.
Ecranele acustice pot fi caracterizate prin două funcţii importante:
disimularea (ascunderea) sursei de zgomot faţă de un potenţial receptor;
protecţia receptorului de efectele datorate sursei şi considerate a fi nocive.
Ecranele acustice modulare sunt destinate reducerii nivelului sonor existent sau previzibil din zonele
populate situate în vecinătatea unor surse de zgomot fixe sau mobile.
După tipul materialelor din care sunt realizate ecranele, acestea pot fi:
→ ecrane fonoizolatoare - constituite din materiale cu masă superficială importantă, ce pot realiza o
bună izolare la zgomot aerian;
→ ecrane fonoizolatoare şi fonoabsorbante - ce au aplicate pe suprafeţele orientate către sursele de
zgomot, materiale având coeficienţi de absorbţie acustică 3,0 în toată gama utilă de frecvenţe (100 ...
4000 Hz).
Trebuie menţionat faptul că pentru a evita perturbarea unor vecinătăţi de către unda reflectată - figura
III.8. a, aceasta trebuie îndreptată dincolo de zonele ce trebuie protejate - figura III.8. b, de exemplu prin
înclinarea ecranului; pentru diminuarea undei reflectate se mai poate acţiona prin aplicarea unor materiale
fonoabsorbante pe suprafaţa ecranului îndreptată către sursa sonoră - figura III.8. c.
11
SR
(a)
SR
(b)
SR
(c)
Figura III.8.
III.3 CONSIDERAŢII PRIVIND CARACTERISTICILE ECRANELOR ACUSTICE
Caracteristicile ecranelor sunt influenţate de alegerea materialului ( transmisibilitate, absorbţie acustică) şi
de soluţiile constructive ( înălţime, amplasare în raport cu sursa şi cu receptorul, etanşeitate).
Un alt parametru ce influenţează eficacitatea izolării fonice este modul de întrerupere a ecranului. În
cazul în care este necesară întreruperea acestuia, se recomandă ca cele două segmente de ecran să fie
suprapuse pe o lungime minimă egală cu de două ori distanţa dintre ele.
În practică există de asemenea o serie de cerinţe suplimentare, impuse de situaţiile concrete de
amplasare şi de valori minime necesare pentru gradul de izolare împotriva zgomotului.
III.4 RECOMANDĂRI TEHNICE PRIVIND ECRANELE ACUSTICE
Dintre cerinţele suplimentare ce trebuie respectate în cazul amplasării unui dispozitiv de protecţie fonică, se
amintesc în continuare următoarele:
greutatea proprie a structurii ecranului acustic
încărcarea dată de vânt
natura şi tipul fundaţiei
gradul de protecţie la şoc
existenţa unor elemente de trecere dintr-o parte în cealaltă a ecranelor
grad sporit de protecţie împotriva incendiilor
12
III.5 EXEMPLE DE REALIZARE A ECRANELOR ACUSTICE
Figura III.17 Ecrane tip FRACASSO Figura III.18 Ecrane tip HERAKLITH
Cap. IV ASPECTE TEORETICE SI PRACTICE PRIVIND DETERMINAREA
CAPACITATII DE IZOLARE ACUSTICA A ECRANELOR
Determinarea capacitatii de izolare acustică corespunzătoare unui ecran se face prin măsurări
acustice, care privesc transmiterea sunetului aerian.
Măsurările pot fi efectuate f ie în laborator, când se cercetează reducerea sonoră a unui element
despărţitor înainte de a fi aplicat într-o locatie dată, fie „in situ”, când se verifică gradul de izolare acustică
care există între sursele de zgomot si receptori.
IV.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND IZOLAREA ACUSTICĂ
După natura sa ( mai precis, după modul de propagare), zgomotul poate fi /11/:
zgomot aerian - care ia naştere şi se propagă prin aer;
zgomot structural (produs de vibraţia unui corp, transmisă direct unei părţi solide, prin care se
propagă), care, la rândul sau, poate fi:
- de impact - emis de un element de construcţii pus în vibraţii prin şoc direct;
- din instalaţii - propagat prin structura clădirii.
In cazul propagarii sunetului in camp liber se pune numai problema zgomotului aerian.
IV.1.1 FUNDAMENTAREA METODOLOGIEI DE MASURARE
Caracterizarea ecranelor din punct de vedere acustic se poate face cu urmatorii parametri:
- Indicele unic de evaluare a performanţei de absorbţie acustică DLα;
- Atenuarea acustrica in situ.
Indicele unic de evaluare a performanţei de absorbţie acustică DLα
Indicele de evaluare se stabileste cu scopul de a indica performanţa produsului. Indicii de absorbţie
acustică individuali trebuie ponderaţi în funcţie de spectrul sonor standardizat al circulaţiei definit în SR EN
1793-3.
13
Atenuarea acustică in situ
Atenuarea acustică in situ Dp pentru o poziţie a microfonului, în benzi de treime de octavă sau de
octavă, se obţine cu:
Dp = Lp1 – Lp2
unde:
Lp1 este nivelul de presiune acustică neecranat, în benzi de treime de octavă sau de octavă;
Lp2 este nivelul de presiune acustică ecranat, în benzi de treime de octavă sau de octavă.
Lp1 şi Lp2 sunt ambele niveluri de presiune acustică mediate în timp sau sunt ambele valori medii
aritmetice ale mai multor valori LSmax.
Atenuare acustică in situ ponderată A
Atenuarea acustică in situ ponderată A, DPA, pentru o poziţie a microfonului se obţine cu:
DpA = LpA1 – LpA2
unde: LpA1 este nivelul de presiune acustică neecranat ponderat A;
LPA2 este nivelul de presiune acustică ecranat ponderat A.
IV.2 TIPURI DE MATERIALE SI STRUCTURI FONOIZOLATOARE UTILIZATE LA CONCEPTIA SI
REALIZAREA ECRANELOR ACUSTICE
IV.2.1 MATERIALE OMOGENE (MONOSTRAT)
Pentru elementele de construcţii omogene (într-un singur strat), alcătuite din materiale tradiţionale,
izolarea la zgomot aerian este dată de legea masei.
Conform acestei legi, un element este cu atât mai bun izolator fonic, cu cât are masa superficială
mai mare.
IV.2.2 STRUCTURI MULTISTRAT O alternativă modernă la elementele tradiţionale o constituie structurile multistrat din elemente uşoare,
de tipul plăcilor din gips-carton /11/
În cazul acestor structuri, sunt importante:
- grosimea plăcilor de gips-carton;
- grosimea şi densitatea straturilor din vată minerală;
- sistemul de susţinere.
14
IV.3 REZULTATE EXPERIMENTALE; COMENTARII
IV.3.1 MASURAREA ZGOMOTULUI AERIAN DE PE TERASA CLADIRII NOI A SPITALULUI CLINIC COLTEA BUCURESTI
Masurarea nivelului de zgomot produs la functionarea echipamentelor de la etajul 3 al cladirii noi a
Spitalului COLTEA, s-a efectuat inainte și după realizarea unui ecran fonoizolator și fonoabsorbant.
Atenuarea acustică in situ ponderată A, DPA, obţinută este de 10,9 dB (A).
IV.3.2 REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT PRODUS DE O INSTALATIE DE RACIRE A APEI
(CHILLER) Instalatiile de racire aferente celor de climatizare - amplasate pe terasele cladirilor - constituie surse de
zgomot ce pot provoca disconfort acustic locatarilor din cladirile aflate in imprejurimi.
Sunt prezentate in lucrare rezultatele masurarilor initiale ale nivelului de zgomot produs de instalatia de
racire a apei ( chiller ) montata pe terasa unei cladiri din strada Jules Michelet nr.18 - Bucuresti, solutii tehnice
de principiu pentru diminuarea acestuia si rezultatele masurarilor finale.
S-a propus ECRANAREA CHILLERULUI , cu ajutorul unor panouri-sandwich, alcatuite din: tabla de min.1,0
mm grosime, placi vata minerala cu ρ ≥ 80 kg/mc si grosime 5 cm, impaslitura din fibre de sticla, protejate cu
plasa metalica prinsa de peretele carcasei prin intermediul unor garnituri din cauciuc, pentru a evita preluarea
vibratiilor.
Inaltimea părţii verticale a pereţilor ecranului este de 2.20 m; in partea superioara, acestia continuă pe o
inaltime de cca 60 cm, cu pereti inclinaţi spre interior cu cca.150.
Rezultatele sunt prezentate in tabelul IV.6.
Tabel IV.6
Nr.crt. Pozitia de masurare Situatia de masurare
In functiune chiller Zgomot de fond
1 Chiller – la 1,00 m de sursa INAINTE DE ECRANARE
87,5 45,1
2 Chiller – la 1,00 m de sursa DUPA ECRANARE
68,5 48,5
Din analiza valorilor din tabelul IV.6 se constata ca panourile au adus o reducere a nivelului de zgomot
de 19 dB in dreptul chiller-ului.
IV.4. SOLUTII CONCRETE CE POT FI ELABORATE IN ETAPA DE PROIECTARE PENTRU
REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT IN ZONE LIMITROFE AEROPORTURILOR
I. In cazul cladirilor de locuit cu un singur nivel, cu o inaltime a camerelor de cca. 3,00m, se pot adopta
ecrane, la limita proprietatii – catre pista aeroportului, ca in exemplul de mai jos:
15
II. Inaltimea partii inclinate poate fi micsorata, repectandu-se regula liniei umbrei acustice ( prezentata in
cap. VI.3 )/15/.
Detaliu A
Varianta I1
2
3
1 - tabla, gros. min 1 mm
2- placa vata minerala, cu kg/mc, gros. 10 cm
3 - tabla perforata cu grad de perforare min. 50%, gros. min. 1 mm
1
Varianta II
1 - panou HERAKLITH, gros. 5 cm
2- placa vata minerala, cu
kg/mc, gros. 10 cm
3 - placa gips carton, gros. 12,5 mm
2
3
Varianta III
1 - panou HERAKLITH, gros. 5 cm2- panou ciment armat tip PLACOCEM3 - panou HERAKLITH, gros. 5 cm
3
2
1
A
16
Cap. V CAPACITATEA DE ABSORBTIE ACUSTICA A ECRANELOR
V.1 ASPECTE TEORETICE PRIVIND ABSORBŢIA ACUSTICĂ
Materiale şi structuri fonoabsorbante
Una dintre soluţiile de reducere a zgomotului în diferite spatii (de exemplu in hale industriale, ateliere,
birouri zgomotoase, săli de lectură, spitale, magazine şi restaurante, pe coridoare şi casa scării ) este aplicarea,
în aceste încăperi, a materialelor fonoabsorbante — sau insonorizarea prin absorbţie, cum mai este denumită;
în astfel de aplicaţii ale absorbţiei acustice apar puncte de vedere diferite fata de cele din tratarea acustică
folosită pentru asigurarea duratei de reverberaţie necesare în sălile de spectacole.
Există numeroase criterii de alegere a materialelor şi structurilor fonoabsorbante. Trebuie avuti în
vedere atat parametrii fizici (rezistenţa mecanică, proprietăţile higroscopice şi caracteristicile de reflexie a
luminii) cat si cei geometrici (dimensiuni in plan, grosimi, unghiuri de asezare etc). Deoarece materialele
fonoabsorbante sunt utilizate în finisajul interior al încăperilor, comportarea lor la incendiu este de foarte mare
importanţă. Factori de ordin economic, ca posibilităţile de procurare şi costul, joacă — în cele din urmă — un rol
important în alegerea materialelor şi în definitivarea soluţiilor.
V.1.1 COEFICIENT DE ABSORBŢIE ACUSTICĂ La incidenţa undelor acustice pe o suprafaţă oarecare, se produce într-o anumită măsură absorbţia
energiei acustice, transformate în unde. Ca rezultat al acestei absorbţii unda reflectată are o amplitudine mai
mică decât cea incidentă /10/
ER ET
EI
EA
i
a
E
E
i
r
E
E
i
t
E
E ( V.2 )
sau când este foarte mic, 1 ( V.3 )
V.1.2 METODE DE MĂSURARE
Determinarea experimentală a coeficienţilor de absorbţie ai unui material se poate face prin:
— măsurări în regim de unde staţionare (metoda interferometrului acustic);
— măsurări în câmp difuz (metoda camerei de reverberaţie) /2/.
În cazul măsurărilor efectuate la tubul Kundt, coeficientul de absorbţie este determinat direct aşa încât
valoarea obţinută este funcţie exclusiv de constantele fizice ale materialului probat (rigiditate, porozitate,
densitate, omogenitate etc). Valoarea coeficientului de absorbţie, determinată in camera de reverberatie nu
depinde numai de constantele fizice ale materialului încercat, ci este influenţată si de condiţiile în care se
efectuează măsurarea (forma şi mărimea camerei de reverberaţie, mărimea suprafeţei probei, modul de
dispunere a materialului în camera de reverberaţie, plasarea microfonului şi difuzorului etc.).
Ei = Er + Ea + Et împart prin Ei
1 = Er/Ei + Ea/Ei + Et /Ei
1 = β + α + γ ( V.1 )
17
V.1.3 MODALITĂŢI DE CARACTERIZARE A MATERIALELOR FONOABSORBANTE
Caracterizarea materialelor din punct de vedere acustice se poate face cu ajutorul standardului SR EN
ISO 11654 „Acustică. Absorbanţi acustici utilizaţi în clădiri – Evaluarea absorbţiei acustice”./9/
Acest standard stabileşte o metodă prin care valorile dependente de frecvenţă ale coeficientului de
absorbţie acustică pot fi transformate într-o valoare unică. Înainte de aceasta, valorile coeficientului de absorbţie
acustică în benzi de treime de octavă, măsurate conform SR EN ISO 354, sunt transformate în valori în benzi
de o octavă.
Evaluarea printr-o valoare unică specificată în acest standard poate fi utilizată pentru a formula cerinţele
şi pentru a descrie proprietăţile acustice ale produselor fonoabsorbante utilizate în mod curent în birouri
obişnuite, coridoare, săli de clasă, spitale etc.
Evaluarea nu este indicată atunci când produsele sunt destinate utilizării în medii speciale care necesită
o proiectare acustică atentă de exemplu, la sali de spectacole. În aceste cazuri, trebuie utilizate doar datele
complete privind absorbţia acustică în funcţie de frecvenţă.
CLASIFICAREA ABSORBANŢILOR ACUSTICI Sistemul de clasificare este destinat în principal aplicaţiilor generale. Valoarea unică αw este utilizată pentru a calcula clasa de absorbţie acustică conform tabelului de mai jos. Diferitele clase sunt ilustrate în figura de mai jos /9/
Fig. V.4. Ilustrarea curbelor de referinţă ce limitează diferite clase de absorbţie acustică /9/
V.2 CLASIFICAREA ŞI DESCRIEREA MATERIALELOR ŞI STRUCTURILOR
FONOABSORBANTE
Materialele şi structurile fonoabsorbante se pot clasifica în trei mari categorii, in functie de frecventele la
care se comporta mai bine, din punct de vedere al absorbtiei:
• materialele poroase, fibroase, celulare care absorb frecvenţele medii şi înalte,
• rezonatorii care absorb frecvenţele joase si/sau medii şi
• membranele vibrante care absorb frecvenţele joase /5/
Co
eficie
nt d
e a
bso
rbţie
acu
stică p
ractic, α
p
18
Exemple de materiale fonoabsorbante
Exemple de absorbanţi poroşi Exemple de baffles
Cap. VI CONTRIBUTII PRIVIND MONITORIZAREA SI MANAGEMENTUL
ZGOMOTULUI AMBIENTAL DIN ANSAMBLURILE URBANE
VI.1 STUDIU DE CAZ PRIVIND ZGOMOTUL DIN TRAFIC AERIAN
VI.1.1 MONITORIZAREA AEROPORTULUI BANEASA IN PERIOADA 2000-2008
Intre anii 1996 şi 2008, in cadrul Laboratorului de Acustica din INCERC a fost realizata monitorizarea
zgomotului produs de funcţionarea Aeroportului Internaţional Bucureşti Băneasa – Aurel Vlaicu în zonele
limitrofe.
Monitorizarea a avut la bază “Studiul de impact privind zgomotul şi vibraţiile produse de funcţionarea
Aeroportului Bucureşti – Băneasa asupra zonei limitrofe”, efectuat în anul 1995 de acelaşi institut.
Monitorizarea nivelului de zgomot s-a efectuat trimestrial, în două puncte esenţiale, cele mai defavorizate
din punct de vedere al poluării fonice, puncte în care s-a măsurat nivelul maxim de zgomot instantaneu
“Lmaxaeronavă
”: „Şos. Iancu Nicolae” şi „Ion Ionescu de la Brad (pe str. Someşul Rece nr.65)”. Aceste puncte se
află pe direcţia de decolare/aterizare a aeronavelor ce operează pe aeroportul mai sus menţionat.
VI.1.2 ANALIZA CRITICA A REZULTATELOR EXPERIMENTALE
In tabelul de mai jos este prezentată sinteza valorilor minime si maxime obţinute în perioada 2002-2008
în cele două puncte de măsurare esenţiale, pentru aeronave de tip Airbus, Boeing si Cessna 172s.
Punctul de
măsurare
Valori
instantanee
(dB(A))
AIRBUS BOEING CESSNA 172 S
Dec.
V-E
Dec.
E-V
At.
V-E
At. E-
V
Dec.
V-E
Dec.
E-V
At. V-
E
At.
E-V
Dec.V
-E
Dec.
E-V
At.
V-E
At.
E-V
Str.Someşul
Rece nr.65
Val.minimă - 78,7 80 - - 81,2 80,5 - 61,9 71 58 -
Val.maximă - 92 89 - - 90 91,6 - 67 77 77 -
Sos. Iancu
Nicolae
Val.minimă 69,9 66 52,7 71,2 77 70,8 48,9 73 65,7 60 46 -
Val.maximă 85,8 80,2 75 72,2 88 84,7 55,5 74,6 73,9 71 48,9 -
19
În cele ce urmează se prezintă repartitia probabilistica lognormala obţinută pentru aeronave de tip
AIRBUS în punctul de măsurare ”Str. Somesul Rece nr.65”.
Distribuţia valorilor maxime de zgomot instantaneu în perioada de zi (între orele 6:00 – 19:00)
Distribuţia valorilor maxime de zgomot instantaneu în perioada de seară (între orele 19:00–22:00)
Repartitia probabilistica lognormala pentru aeronave de tip Airbus
în punctul de măsurare ”str.Somesul Rece nr.65”
20
În urma analizei statistice a rezultatelor obținute de-a lungul unei perioade de 8 ani (intre anii 2000 și
2008), pentru aeronave de tip AIRBUS, în punctul de măsurare ”Str.Someșul Rece nr.65” s-a constatat ca
probabilitatea de depașire a valorii maxime admisibile la survol pentru perioada de zi este de 6% raportată la un
trimestru al unui an.
Valorile prezentate în tabelele din cap.VI.1 pot fi sintetizate în următoarele contribuții ale autoarei:
- caracterizarea din punct de vedere acustic a tipurilor de aeronave ce operează cel mai
frecvent pe Aeroportul București-Băneasa;
- stabilirea valorilor maxime și minime ale nivelurilor de zgomot produse la trecerea aeronavelor
în două puncte de măsurare aflate în zone adiacente aeroportului;
VI.2 STUDIU DE CAZ PRIVIND SOLUŢIILE TEHNICE DE PRINCIPIU NECESARE PENTRU
REDUCEREA NIVELULUI DE ZGOMOT PRODUS DE INSTALAŢIILE TEHNOLOGICE DIN
FABRICA DE CHERESTEA ŞI DEPOZITUL DE BUŞTENI, AFLATE ÎN COMUNA TARCĂU
VI.2.1 DATE GENERALE
Pentru elaborarea studiului de caz privind soluţiile tehnice de principiu necesare pentru reducerea
nivelului de zgomot produs de instalaţiile tehnologice din Fabrica de Cherestea şi Depozitul de Buşteni aflate în
comuna Tarcău, s-au efectuat determinări ale nivelurilor de zgomot produse de activitatea Fabricii de Cherestea
şi a Depozitului de Buşteni, la limita de separaţie dintre incintele menţionate şi zonele adiacente locuite.
VI.2.2 LIMITE ADMISIBILE Conform STAS 10009-88 "Acustica în construcţii. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de
zgomot", limita admisibilă este de 50 dB(A), respectiv curba Cz45 (conform STAS 6156-86 "Acustica în
construcţii. Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social-culturale. Limite admisibile de nivel de
zgomot şi parametri de izolare acustică"), nivel care trebuie asigurat la distanţa de 2.00 m de faţada clădirii ce
trebuie protejată şi la înălţimea de 1.30 m faţă de sol.
VI.2.3 FABRICA DE CHERESTEA In lucrare se prezintă determinările acustice efectuate pentru Fabrica de Cherestea, rezultatele
obţinute, inclusiv compararea acestora cu valorile prescrise prin standardele şi legislaţia în vigoare, precum şi
măsurile ce se impun a fi luate pentru reducerea nivelului de zgomot în zonele adiacente locuite.
VI.2.3.1 DETERMINĂRI ACUSTICE EFECTUATE ŞI REZULTATE OBŢINUTE Determinările acustice au fost efectuate cu şi fără funcţionarea Fabricii de Cherestea, înregistrările
făcându-se simultan în două puncte.
Adoptarea soluţiei tehnice
Se propune adoptarea unui ecran cu o înălţime minimă de 7.50 m (6.50 m (înălţimea ecranului
existent) + 1.00 m), astfel alcătuit încât să asigure un indice minim de izolare acustică la zgomot aerian Rw ≥ 30
dB. Acest ecran va avea acelaşi amplasament cu ecranul existent şi va fi prelungit înspre partea de est a
fabricii.
VI.2.3.3 METODE COMBINATE DE REDUCERE A NIVELULUI DE ZGOMOT PRODUS DE
ACTIVITĂŢILE FABRICII DE CHERESTEA
În vederea reducerii nivelului de zgomot produs de activităţile Fabricii de cherestea şi recepţionat în
zonele adiacente locuite, respectiv locuinţele situate la nr. 531 (punctul de măsurare nr.3), la nr. 536 (punctul de
21
măsurare nr.4), la nr. 539 (punctul de măsurare nr.5) şi la nr. 541 (punctul de măsurare nr.6), se recomandă
următoarele măsuri de reducere a nivelului de zgomot:
Măsuri de reducere a nivelului de zgomot cu ajutorul ecranelor acustice:
Reducerea zgomotului în cazul rampei de alimentare mecanizată cu buştean – instalaţie gater.
Deoarece principala sursă de zgomot a Fabricii de cherestea o reprezintă activitatea desfăşurată în
zona rampei de alimentare mecanizată cu buştean – instalaţie gater, pentru reducerea nivelului de zgomot
provenit de la aceasta şi recepţionat în zonele adiacente locuite dinspre partea estică a incintei fabricii, se
propune adoptarea unei închideri parţiale cu rol de ecran acustic, cu o înălţime minimă de 7.50 m (6.50 m
(înălţimea ecranului existent) +1.00 m), alcătuită astfel încât să asigure un indice minim de izolare acustică la
zgomot aerian Rw ≥ 30 dB.
VI.2.4 DEPOZITUL DE BUŞTENI
Determinările acustice efectuate pentru Depozitul de Buşteni, rezultatele obţinute, inclusiv
compararea acestora cu valorile prescrise prin standardele şi legislaţia în vigoare, precum şi măsurile ce se
impun a fi luate pentru reducerea nivelului de zgomot în zonele adiacente locuite, sunt prezentate în lucrare
VI.2.4.1 DETERMINĂRI ACUSTICE EFECTUATE ŞI REZULTATE OBŢINUTE
Determinările acustice au fost efectuate cu şi fără funcţionarea Depozitului de Buşteni, înregistrările
făcându-se simultan în două puncte.
Se propune adoptarea unui ecran pe amplasamentul gardului existent ce delimitează proprietatea
Depozitului de buşteni, pe latura sa din partea de Nord – Nord-Vest, în dreptul locuinţelor aflate în zona
imobilului de la nr. 137. Ecranul va avea înălţimea de 4.50 m şi va fi astfel alcătuit încât să asigure un indice
minim de izolare acustică la zgomot aerian Rw ≥ 30 dB.
In plus, se propune adoptarea unui ecran în dreptul Liniei de secţionare la punct fix, amplasat atât
pe latura de nord a liniei de secţionare cât şi pe cea de vest a acesteia, în dreptul locuinţelor aflate în zona
imobilului de la nr.137. Ecranul va avea înălţimea de 5.00 m şi va fi astfel alcătuit încât să asigure un indice
minim de izolare acustică la zgomot aerian Rw ≥ 30 dB.
Verificarea soluţiei tehnice propuse
Verificarea s-a făcut în conformitate cu prevederile "Ghidului de proiectare a zonelor urbane din
punct de vedere acustic", indicativ GP 0001-96, par.2.9.1.8 .
Fig.VI.2.B.1.a) – Situaţia amplasării sursei de zgomot (Secţionare la punct fix) faţă de receptor (pct.1.C.) şi
schema de calcul pentru protecţia împotriva zgomotului cu ajutorul unui ecran fonoizolator
22
În figura de mai sus, punctul "E1" reprezintă sursa considerată la cota 3.00 m faţă de sol, iar punctul
"A" reprezintă punctul de recepţie a semnalului acustic (punct aflat în dreptul imobilului nr. 137), situat la H =
1.30 m faţă de sol.
VI.3 STUDIU DE CAZ PRIVIND ZGOMOTUL DIN TRAFIC FEROVIAR
VI.3.1 DATE GENERALE Descrierea situației existente
Calea ferata ce tranziteaza Municipiul Brasov intra din directia Sud si parcurge spre Nord-Vest o distanta
de 2696 ml., apoi continua pe directia Est -> Vest pe o portiune de 2573 ml. De aici se imparte pe doua
tronsoane: primul dinspre Sud spre Nord - 865 ml. iar cel de-al doilea dinspre Est spre Vest- 3074 ml.
Pentru aceasta portiune de cale ferata marginita de diferite tronsoane de cladiri s-a analizat situatia
pentru realizarea ecranelor care sa protejeze zona, facandu-se propuneri concrete pentru diferite tipuri de
ecrane, calculandu-se inaltimea acestora, fundatiile acestora, precum si propuneri de alegere a materialelor din
care sa fie realizate ecranele acustice.
Propunerea diferitelor tipuri de ecrane
Plecand de la profilul transversal al zonei, a fost trasată linia umbrei acustice, rezultată prin unirea
punctului cel mai inalt al axului sursei (trenul in miscare) cu punctul cel mai înalt al cladirii riverane.
S-au luat in calcul doua variante de amplasare a ecranelor:
- la 5,00 m de axul sursei;
- la 10,00 m de axul sursei (cu exceptia pct. 8 stanga si 11, la care, din cauza distantei foarte mici pana la
frontul de cladiri, a fost propusa o singura varianta de amplasare).
Inaltimea ecranului trebuie sa ajunga pana la linia de umbră acustică.
Exemple de profiluri transversale
Sectiune 1 – Bobanc nr.1
Sectiune 4 – Crinului – Ceferistilor 1
23
Sectiune 8 – 13 Decembrie
Sectiune 11a Codrii Cosminului
Propuneri de materiale pentru ecrane
Pentru inaltimi 4,25 m …. 6,0 m
- varianta 1 : panouri metalice
- varianta 2 : beton 10 cm (2,00 m…3,00 m) + plexiglass 1,5 cm ( 2,25 m …3,0 m)
Pentru inaltimi 6,5 m …. 7,5 m
- varianta 1 : panouri metalice
- varianta 2 : beton 10 cm (3,50 m…4,00 m) + plexiglass 2 cm ( 3,0 m …3,5 m)
Pentru inaltimi 8,0 m …. 10,0 m
- varianta 1 : panouri metalice
Exemplu de panou
24
VI.3.2 ALGORITM DE CALCUL AL CAPACITATII DE IZOLARE FONICA A ECRANELOR, IN FUNCTIE DE ELEMENTELE GEOMETRICE ALE ACESTORA
Capacitatea de izolare fonică a unui ecran depinde de înălţimea sa H, de lungimea de undă λ a sunetului
perturbator, de distanţele R dintre ecran şi sursă şi D dintre ecran şi receptorul de zgomot, precum şi de
înălţimile faţă de sol ale sursei şi receptorului.
În ipoteza că sursa şi receptorul se află la aceeaşi înălţime, atenuarea ΔL realizată cu un ecran având
lungimea foarte mare în raport cu lungimea de undă a sunetului se exprimă în funcţie de factorul adimensional
(VI.3.1)
cu relatia:
ΔL = 10 lg 20 X (VI.3.2)
Făcând ipotezele simplificatoare D » R şi R » H (foarte apropiate de condiţiile reale), relatia de mai sus
devine:
X ≈ H2 / λ R
iar atenuarea se poate determina cu ajutorul diagramei din figura de mai jos. Se constată că, în general un
ecran înălţat cu 1,5 - 3 m deasupra sursei de zgomot şi a receptorului, amplasat la distanţe de 3 - 6 m de sursă
şi de receptor permite obţinerea unor atenuări de 5 - 10 dB in cazul frecvenţelor joase şi de 15 - 25 dB în cazul
frecvenţelor înalte.
Atenuarea zgomotului datorită ecranelor protectoare în aer liber
Atenuarea zgomotului obţinută cu ajutorul ecranelor protectoare depinde, în general şi de înălţimile
relative ale sursei de zgomot şi receptorului.
În aplicaţiile practice este indicat a se preciza cât mai exact cota sursei de zgomot, iar în alegerea
înălţimii ecranului trebuie să se ţină seama de poziţia sursei perturbatoare.
Astfel în cazul zgomotului produs de traficul rutier se va avea în vedere că zgomotul provocat de roţi ia
naştere la nivelul şoselei, zgomotul provocat de motorul unui autovehicul la 0,90-1,50 m de suprafaţa şoselei,
zgomotul produs de eşapamentul unui motor Diesel la înălţime de 2,1-2,4 m. În cazul zgomotului produs de
circulaţia pe cale ferată se va ţine seama de cota joncţiunilor dintre şine.
25
Pentru calculul atenuării ΔL realizate cu un ecran, a fost elaborat un algoritm de calcul (pe baza
relatiilor VI.3.1 si VI.3.2) care are ca date de intrare următorii parametri:
- lungimea de undă λ a sunetului perturbator;
- înălţimea H a ecranului;
- distanţa R dintre ecran şi sursă;
- distanta D dintre ecran şi receptorul de zgomot.
În tabelul de mai jos este prezentat schematic algoritmul de calcul al eficientei acustice a ecranelor.
Acest algoritm poate fi utilizat atât la proiectarea din punct de vedere acustic a ansamblurilor urbane,
cât si la reducerea nivelului de zgomot din zonele rezidentiale existente.
ALGORITM DE CALCUL AL CAPACITATII DE IZOLARE FONICA A ECRANELOR, IN FUNCTIE DE ELEMENTELE GEOMETRICE ALE ACESTORA
Frecvența (f) 125 250 500 1000 2000 4000
H (inaltime ecran)
R (distanta ecran-sursa)
D (distanta ecran-receptor)
λ = c / f (λ – lungimea de unda sunet perturbator)
(H/R)2
(H/D)2
(H/2)2
26
X
lg 20 X
Δ L = 10 lg 20 X
CAP. VII CONTRIBUŢII PERSONALE ŞI DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE
VII.1 CONTRIBUTII PERSONALE CU CARACTER DE ORIGINALITATE
Teza de doctorat cuprinde studii teoretice şi practice privind producerea si propagarea undelor sonore
in aer liber precum si solutii tehnice de principiu pentru diminuarea lor in ansamblurile urbane.
Principalele contribuţii personale privind studiul undelor in camp liber pot fi grupate pe urmatoarele
directii:
sintetizarea principalelor aspecte generale legate de emisia şi propagarea undelor sonore necesare
înţelegerii fenomenelor acustice care apar în studiul câmpului sonor din ansamblurile urbane;
analiza influenţei caracteristicilor fizico-geometrice ale ecranelor acustice asupra calităţii câmpului sonor;
sinteza stadiului actual al monitorizarii si managementului zgomotului ambiental pe plan national si
mondial;
evidenţierea principalelor proprietăţi fizico-acustice, în funcţie de scopul urmărit, privind comportarea
materialelor fonoabsorbante si fonoizolatoare;
monitorizarea aeroportului Baneasa din punct de vedere acustic in perioada 2000 – 2008 si analiza
critica a rezultatelor experimentale;
determinarea caracteristicilor geometrice si stabilirea solutiilor constructive ale ecranelor de protectie
propuse pentru zona de trafic feroviar din municipiul Brasov;
elaborarea algoritmului de calcul al eficientei ecranelor acustice in functie de elementele geometrice ale
acestora;
stabilirea parametrilor functionali ai ecranelor acustice pe baza determinarii nivelului de zgomot produs
de instalatiile tehnologice ale unei fabrici de cherestea si ale unui depozit de busteni (Studiu de caz).
VII.2 PERSPECTIVE
Domeniul complex si de actualitate al studiului sunetului in aer liber, cu implicatii majore in cercetarile
privind solutii tehnice pentru reducerea poluarii sonore, necesita cercetari aprofundate in continuare, care se
exprima prin urmatoarele perspective :
Elaborarea unui program de calcul al eficientei acustice a ecranelor, pe baza algoritmului de calcul
realizat.
Elaborarea unei metodologii si a unor solutii cadru de proiectare a masurilor de protectie impotriva
zgomotului provenit din sursele fixe si mobile din ansamblurile urbane, pe baza rezultatelor
experimentale obținute în studiile de caz efectuate pe parcursul elaborarii tezei.
Determinarea experimentala a zgomotului produs de circulatia trenurilor in asezarile urbane, in
vederea validarii rezultatelor obtinute prin calcul.
27
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
Code of Practice on Environmental Noise Control at Concert, 1995–ISBN 0 90010351 5.
Denisa Staicu – Articol “Directiva 2002/49/EC si HG 321/14.04.2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului
ambiental”
GRUMĂZESCU M, STAN A., WEGENER N., MARINESCU V. – Combaterea zgomotului şi vibraţiilor
IUDIN E. Ia. – Izolarea împotriva zgomotelor
Mathias Meisser – „L’acoustique du batiment par l’exemple”, Ed. Le Moniteur,1994
PELLERIN Guillaume – Acoustique Architecturale: Theories et practiques
PUPĂZAN C. – Acustica în construcţii. Propagarea zgomotului şi izolarea fonică
STAN Aurelian, NEGREA Adina – Acustica mediului înconjurător
STAN Mariana – Acustica pentru arhitecţi
STAN, Mircea Aurelian – Elemente de fizică generală
