Dumitru Popescu - Omul Fara Radacini

8/18/2019 Dumitru Popescu - Omul Fara Radacini

1/16


2/16

:r


3/16

oMUL

rANA

XNIAT

)HI

Oilodoxie

Fi

etrolutie

l\rrtru

n

prr.zenta

punctul

de

vedere

ortorJox

'crsuftf

h

tt:rt{

tt:i

,r:r:li":its,:J:r#:*:l':J,H'e:'Hil,1l*'#i;1),"i,"1,",'"',

:.::::.

_,:';:fcr[

Apocalipsa,

trebuie

s[

facem

apr:l

la

afirrriatre

il:I:,;i,,*icr\

fundamentale

a

Sfintului

Maxim

11arturi',itr1v

'1l

::l;i,'-.;;ri,t

stc

rlespre

lisus

Hristos

ca

inceput,

m

illrx-

st

$art;t

zi

,.1*.urir,rr.

vom

avea

astfel

posibilitatea

de

a

vgrfr:oiri

yr:rq,r,'

i^:l

*-rr*tologic[

felul

in care

se

manifesta

lucrarr-'a

ttfi"ttf

;t)i

,:

i,,i'ir,,,ln.r*ir-Tutal

in ercatie,

prin

Hristos

qi Dutrul

Sii

r)t,

'>")'(t

ot*

t.,'i

rrspeCte

amintite

mai

SuS,

Care

au

in

vederc

(jrt'arr:h

Itrrrrii.

rt

staurarea

ei

virtuall

in

Hristos

si

Biserir:a,

pw:r:urr.

i)

trrnsfigrrar€a

ei

plenard

de

la

Parusie.

Eristos

ca

Lo$os

Creator

DupI

mlrturia

SrAnfului

Ioan

Evanghelistul,

toate

lucr,-rnle

r'[zute

si

nevlzute,

de

pe pemint

Ei

din

cer,

au

fost

create

in

Hristos.

dupl

voin{a

Tatfllui,

prin

puterea

Duhului

Sfint.

In

plunul

veqnic

al

Tatflui,

Hristos

constituie,

in

Duhul

Sfint.

ctntrul

de

gravita$e

al

intregii

crea[ii.

Aceastd

centralitate

a

lui

Hristos.

in

relate

cu cosmosul,

a

fost

pusl

in

evidentf,.

pentru

prima

daki,

de

Sf[ntul

Atanasie

cel

Mare,

in

reconstructia

cos-

mologiei

anticr,

care

amesteea

binele

cu

rdul

in

fiinta

universuiui

qi

ridica

obstacole

de

netrecut

in

calea

intruplrii

Logosului.

Fiul

iubit

al

Tatilui.

,Deci,

zice Sfantul

Atanasie,

acelaqi

Cuvant

atot-

P-uternic,

atotdeslvdr-sit

Si

sfint

al

Tatilui,

sil[sluindu-se

si

Illl,:nd

puterile

Lui

in

tbate

gi

pretutindeni

gi luminAnd

toate

X--lpte

qi

nevlarte,

le

tine'qil.

stringe,

nel[sdnd

nimic

go1

illltur:a

Lui,

ci

danduld

"i.ie

tuturoigi

pazindule

pe

toate

:X:T:]fi

qi

pu

fiecare

in

parte...

El uneEte

partlt.

cu

iniregul

li

'orrhuindul.

pe

toate

o,

por,rrr*

Ei

voia

ba

A.atoies-te

o

singuri

61


4/16

lli

ic

I)tt

I

I

il

)

rl

t'

l(

rltr

SIIt]

log(

toat

Log

si

i

(1

i(

\

litl

ilt

t

ztl

:

.;

\',

sau

exp

rnal

lnte

Tati

UTi,

St[I

zati

ider

rile

l$tt

divi

[{,

D,

r$

.r

I

,(

I

(

I

tl

i

I

l,t

,l

rl

Ml'l'ltl

ltlt

ltl

yl/.(

)1"

I

',t

.

i

ii

)t

r

'.t

I't

|

)')1.

)

t'Ilt)

't;i

tt

r)t;11:

.i

)

It'tt

i'ltl

,

rl

ri

i

, LI,'

lrrl

l '

I

.t

i

rl

I

,l

(

'l

rl

rl

,l

A

t't

{,J'

('{

Slllt',

(

, l

'it

ri

r)

,l

),

I

('l

l't,

rl

lltri

ll

,,Irr

lti

r

t

rt

tn;i

u

rlt'

llr

r|. :|{

'i

Jl.

)'

.i

.'/.'i"t

''

/r,,. '..'t

,

,trt"/,r')',,('

','','.'ll

.

I

I

; .

i,t..

r)

,/

t

t(

t'

;II

l

';t

','t

tl

I

1.,1

,(

t,t

I

t

,

1r

1,t

I

I

,ltt

I

)

\

,t

/.t

,r.rjr'

t

t

)(.'/,i\

1l

It

IIt

|

,,'

rl

.t

t'

,,

l(

til

(

ti

I

('

l

)

II rl

I

I I

I

',

ll'{'

rl

Itt

| ),

,'

i

rl

t.'

l,l

,

/.)r

r'

t

;t

t

tr

)

I

i

)l

t.

',)

{

I

t)

;tl,;; "1

1,

I l ./

ii:ti,

():'r:

l

,l'

",

.t

,ti

;

t'

,1,rl,

, )t

,)

,i

l

I tl

I

r1'

U,l

,r

lr

i

r.;l

l(

't'

II

II

(t

l)

(

;l

,,ritt

r

,llr

,l

'

)(

ll

'ir'

l

l;

l{,t:l

tl

I

r

f

r.t

l,-

)

t t'

.l ,

t

.)

,)

l('

I

,l

I

\r

Ir'

,

t)

I

rl

iil

Il

n)

rlt'ct'tlattt:

in

Ittnrinrt

,

l'(

';l

I

l'('

'

itttet'itlitre

uitl.

5

ri

lu

loarr

Ellll\10'

j51

I

rlr

xt

,tlr

l)lt,l

i

ir

rtr,,(rr

I

r

:'r('

II

tl

7.

',111t'

';

r)t;

tI

;t,

rl

I

.

il

r

itl

rlrvttll

IIi

t,

))

,

.

",.

'

il

'('

(^;t,

)

I

tl

(

l,t

I

I

;l'

r

II

(

/

Il

Ir

l;r

tt

I

,ltt

I

rlr.l

"r(

l,

,r

'l

I

(,

titl

tlt

'rl;\

I

I,I

I,I

["

tl

t(:/. ll

I a

rlt:

;t

,

t

t,

1)

r

l)f

f'rr

t

r

lt

);1

I

t

't

I

I

t)l

iI)

,tr

,

'.'t',i,ltt

t

'.

:7.,',i':

rl

rl

rlr

l

ii

(

ir

()

ir

lr

ll

I

;t

(

i

i

)t:r,,

t

l(

(

.tf

I

"tt

t.

)"

'

/

t','

t'('t,'.t

,

)

. t

,t

t

/

|

i,t 't1:1

."

r'1.,

r

'I

('tIn)

tt'r'

SI

u

t'lu

ir

srt

stir'

lrt'l'rtt,

)t'(linri

slririt

()r

(lirri

itttt't'i

tttilr'sii t'ol'll

r:;rlir,,

rlirt'si

rl

r

.S;r

n('('t'('lltii

irtrl

itrtrrlril

tlt

'rltr

u

;l

I)llllu

r

l)rrlrrrlrti

Sl'i

I

I

I

(

I

'l

I

)

lr

t('

(

It

ir

I

;i

;l

(

I

(,

(.

;

I

rl

('

l,

lr

I

rll

,t

it

(

;l

1';rl

ilr

I

t',,

,'

nI

;I

I;i

)[

(

;l

:til

'l'l

rt'l

III

{

(

l

I

X

(

Ii(

("

,II

l'r,

(

r

r

I

ir

lr

;lit

)(

I

ii

r)

'

IT

l'(

('

('

I

;r

;t

('(

)('7,1

:g:

II)

'

t;

I

'it

trlt

I

(l

I

)

;t

f;r

1

ttltr

lrrrr

il

('(

I

t(,

,l

(',

f

'I

tl

I

I

r

f

c1.;r

;'.t

r;y.t :),'

),.

i)'/..t.::

r.

),:i,l

',t:

;;i.;:,

';1,

it.

',':l

,,,i

(.rrl,l

;';,+

:i

i .

;:

.

, ,

t

:

,

,

)

ui

tir

UI

tt

0t

ra

nt

aI

I

L

a

a

oitl'tl

it

ctts

inr

atat

dc

('l)l'czcntll

,

I)trpit

t'tt

I lt,tt

natttt'lt

in

nriscatc

nl'

Sfirlttlt

;ISiI

In

I

(:nt

Y;it

(

:'.,1

;t,

I

(tl,',ltltr:l,ititl

r)tr;

I;r;llrrl

I t,

t

r

t

,l

i(../,(.1

,(

t

tlt

lItl

r

1'tt,

.;t

1tr

;t)t:

I

(

(

tIt

:

l

t:r

)(:"1

,rf

(

)(:l

,l

.,1

i)

p

,

s

t('

't'

II

('i

t,t

1

I

)'t

('nll

I

rlr'

('x

l.;l

III(lll

,t(r,

I

7.);

il

(

('l

(

,l

lI

trrl

.

I

'll

lrl

{.

I

i1

l;tt.t t111',

i'.1

:1

1

,

;;

,1r

.

v,t

'i,

I

lr.;tllt.

.fi, ;i'l

t1rsl11

tr

.,t

l

:'

' "(..'

ii,it't *t;1,1

I

.,.

t)

,ii,i.t../.(.

,

,ll

(

;t

I

'

,(

t)t

I

I

:i

I

t.;t

I

tl'(

,'

)'

l,

'/:,'t,,tr

I(

,:

,,1

tll

tl.t

''

l;,

'lt

rtt[,i,.

J'ql],

l'i'i'1,

t

rtt

ltrtl:

t

i

r

.,

1j,,,

(

r'l

J)

::,

,li

'lt

rt

i


5/16

oMuL

FARA

nAoAcrNr

/'

'

itorul

spune,

inmod

paradoxal,

c[,,Dumnezeu

it,r*i"

Y':#liand

nemietui;3s-o;,-;;;ai

pentru

faptul

cr

r#Ti}

"i*

ff

i

t[ffi:

il'Hi:'

tl;'.",Tfl

:]

XS:,["lt

$nnezu"^"Jri

at0t

deismul,

care

tine

lumea

departe

de

gia

P0ali,,".I*ircat, dar

si

panteismul,

care

confundd

imper-

l:Hld:;;;.r'*"?iii-iil,;:l1lT,T:::"ii*l,'"iilI]

lfiljil;T*

iiirta

lui

Dumnezeu,

ci

din

lucrarea

sa

plinr

de

^--.it..'rittn0.

I,tllllea

nU

eSte

O

COpie

degeneratfl

a

ltti

Dutntre

in[eluP'-"

^'-..

^Ut

aCtulUi

CreatOr

Ei

voluntar

al

Creatorului'

z.eu,

ci

rezultatl

ivoret

din

iubtre'

tl

I

.l

ll

Iul

:e,

,u]

1ld

tr,]

ttl'

1Ie

,ru

.

^t$

in

al

doilea

rdnd,

trebuie

sribliniat

c[

fundamenttrl

spi-

,*.i.irrea1iei

in

Hristos,

ca

Logos

Creator"

are

doud

aspecte

,iri*

,"ite

intre

ele,

cdci,

dup[

euvAntul

Sf0ntului

lV{axim'

irg*;i;;turii

este

o

lege

natuial[

qi

divin['S0

Aspectul

divin

,.i,

,rpranatural

d

le[ii

egte

dat

in

energiile

necreate'

ca

,iprutiu

a

ratiunilor

sau

ideilor

divine

dup[

care

au

fost

create

toate

lucruriie,

care

iqi

au

centrul

lor

de

gravitalie

in

p-ersoana

Logosului.

Aspectul

ei

natural

se

manifest[

in

energiile

create

si

in

rationaiitatea

interioard

a

materiei,

care

transforml

,t

materia

intro realitate

flexibil[

ce

poate

fi

modelatd,

din

interiorul

ei,

de Logosul

divin,

prin

puterea

Duhului

si

vointa

Tatllui,

ca

s[

ereeze

progfesiv

lucrurile

gi fiintele

existente

in

univers.

Un

mare

teolog

al

veacului

trecut,

P[rintele Dumitru

B,l:f,

spune

c[

toitd

creatia

este o

rationalitate plastici-

zat[.5l

Diferit

de

orice

conceptie

creationistl,

care

respinge

lif: S

gv9r4ie,

aeast[

modilare

a

materiei

de

cltre

Logosul

Hil:li1Yli

1a

rgalizat

pro$esiv,

in

timp,

pornind

de

Ia

rucru-

ile rr.^:

^r_t-

-.-

'L']E

r&.sL

yrtl6rEDrv,

ur

tUllpr

pUl IIIIIU

Ue

la

IUUI'U-

ryple

cltre

cele

mai

complex.,

puntru

a

sfdrsi

o

dat[

tor,i.Tirl

Murim

M[rhrrisitorul,

Ambigua,

psB,

g0,

EIBMO, Bucuresti,

:$r.*nffii

::::

'"

t,)

.4

',"",t,''

,

,

'.ftv

,i

j'

otl0

'i9'

63


6/16

PR.

PROt'.

DIt.

l)Lf

M I'l'll

U

l,OlrllSCU

ctl

ilpal'itiu

otitttlttl.Sl

1)c

it('oeit,

r'hiur

si

L,gilsui

i

-_r._-_-:--.

r-l\-

rr\\_Lrr,rtrt(tt

)t

IrO[:iflSUlitttft

Hilstos. a

It'ttnsl'ig"ut'itl

lrul)ulSiu

in

rnorl

pi.rgr.rir'jli*

lhu

,;

;;;, ,'i

;,

;

;,

;

r;

il

:

:

"";,,:

i,l'

j:;

JrJ

1,l;'il

)';

ilii

lii,t

la

t'cr'.

f,{atcli.r

a

li,sI r'r'tiatri

rrr

[)urn,r;r*;,';i'i.,,ii"i',nilt*u

cteazlt

ImI)ott'ivit

ttratet'ici,

r'i o

rnorlclt.azh

si i,

dezl,oil::'ttu

lu'

,,Cr-rtttinpcntit

lrttttii

si ins(rrirr.r';r

qrrir.ilrrlrri

in

.\,, r-\ .r-

-.

it

tn

tinrp,

,.cr-,.rtingcntil

luruii

si

ins(.r'ureil

spir.itului

in

ga

r;;;;#ililt

scns

tlatti

ntl

s

tII'

tt t'ntitt'i

1lt'itt

,,.,ia.^tn

o

t

urnsl'iguro.*

o

trupului

si

a

Iunrii".55

Este

ader,'iit'ut

cii

evtllutta

lucrurilor

in

creatie

rt'prezintlo

realitatc

ln('ontcstatlil[,

a])a

cum-

sustine

terlria

evoiuliei,

dar,

din

punci'

rle

vcclere

biblic,

evolutia

nu

este

rezultatul

unui

proces

rtutonom

de

organizare

naturall,

ci.

asa

cum

s-a

vdzut,

organizarea cosrnosului

este

rezultatul

mocleie.ii

progresil,e

a

creatiei

de

cdtre

Dumnezeu

i,strsi.r4

Aceasta

wea

s[

arate

cI

Dumnezeu

n

a

creat

lumea

ca

s[

existe

si

s[ functioneze

in

mod

autonom,

ci

pentru

a

se

afla

in

relatie

de

.o.nurirne

cu

El

lnsugi,

c-a

sd

se poata

impe.tali'iiit^uiuta

vesnicr

a

Sfintei

Treimi.

Dac[

lumea

ar

fi

fost

rezurtar.ui

unui

riro..,

evolutiv

--.

lt't:Yt

nu

ru.

32

lbidern,p.

334:

..Lumea

s-a

dezvoltat

prin

dirijarea

exercitatl

de

Dum.

nezeu

asupra

energiilor

ei

componente

penii

e6nd,

printr-o

luerare

specialtr

a

lui

Durnnezeu

(mina

lui

Durnnezeu),

a fost

format

organismul

bio6$C

in

care

a

aplrut prin,,suflare&"

lui

Dumnezeu

surteiut

rational

tlup[.iii1iuii,r1

Dumnezeu,

capabil

de

dialog

cu

Dumnezeu

$i;

aspiratia

spre

o

tot

mri

addnci

comuniune

cu

El,

fii;d

investit

il;;di

*oo

de

ra incepuic,

t

r^,r

lui

Dumnezeu.

sau

pus

tn

relatie

cu

Dumnur.rl,.'

33

lbidem,lL

sJ2:

..un

act

,i

tui

nrrnn.r.ru

pune

in

cele anterioarc

crvr

care

se

dezvoltl

in

ordini

noi

de

existentl.

D;;i"'t;-un

anumit

sens

i*tr

"tt

osterioare

au

fost

prevdzute

in

ceea

ce

s-a

creat

la

inceput gi apo'iti

mod

:r".Sli*::*.iT:gf.11ltu.loare,

sau

c.eea

oe

a

fost

crcat

la inceput,

ilcnr*

de

Dumnezcu

capabil

s6

primease[;ffiil;il=ril;ff*t

ora"ini

nu.

*[.j,::::, *::j:l^,:h^iui

numnezeu,

dar

,[i"

mi

se

foloseet

eii..q.

nterioare'

Sau

toate

au

tbst..out.

J"

Er,;;;

ffi*

ffiffiiffii;*rirrn.41

'if?:::i:lll-^.].;,Po^l::n1,'.

pruiu

spune

cr

pe

de

o

parte

toate

u

rrJ.*r6.

''ta

inceput",

pe de

art*,

.e

.iuutir;;;i;:ffiii:#;"ffiiri.

ctc

:itri Ii?:i::,"j:

:

1:,

Hl IT

E

ce

r)u

m

n*,"ii

;;:i

;;ilp;

ilrd

l,

ln

*

I :* : n::

n

u

m

a

i r

a

ira

is

i t,

p.n

t.,,

.

r'

;j

;;

#d;:,?trfi

:A;

;i&E

ar

cele

anterioar"_r,

$i

gir.;;;;il

.t-.ilffi;::

ue

ruals

c.*i

*,r-'-

I

s4

lbicrem,

p.

r70.

..u(rr

r''r:L{rl

rrr

t'IIl

64


7/16


8/16

..i,'

$

.r't'[]

,rt'I

itllP

1l11ll

,,it('

,

rlll

)l

r'l'l l

ilit )

;lti

tl

iJr0\

:ulu

trrfe

)un

r:Ii

)(

t'-

lat'tt

ratll

t0ni

srnt

rnsi

e$Le

ttn

si

0l

ihI

[rn

rulr

[rt]

crqr

l(

tut

h

I)R

I)i

\l

l,r

\-,

{

tl

,

'r.

I'l'li

t

)l'1"

PR

PR(

)L'

j.'

,]:

|,l

|

,i

I

'r'l

tlt'

I tr'lic'i.llr,

rr I

.1.

...

.tr.

,i.i.

r

fl ,.t

'

',.,1'ir..r,

'..

I1..'.

.

tr

:'::::',

'..l:'-lt'lr,.l.

-l

jl'_1.::::'._.(l:

r_l"r_.all;

p,-,ii..r,

r,i1rtr..

,::..

..r-

rrl:.{l

,j

rtlr

r.'"

rr

rl'-',r: r,,

'.

r.'.r..;

t...

;t.

I

ii

.,.1I

lr_.

pr-'r\(

iiii,i,.

t

,l

.

.

i

'rr..fi,,,B

\1

i

-r

l

'l

'.

''ir,1:

ir'

Dur-.rrzeu

ii:i.

pirlrant.

.lit-i

rirrr-,

I)r,

,\'rI

lrr;rrr

t

.r'

rIr'-'-'r:'

.r:r-','-:i.:a

sd

cr.rnt:itule

prlr.

trrr]lui

siu

lln

r;rr':"

. I Ft,/..

r

Ir-'l'.iIj1e;i

ri

p.rnrt{_,in

SIlt

ilttfua(l

('It'iti:t

1.

r-t:.,.t.

-',

ir-

r-.r.s.i

I.'i

.1.:r.,-lIIlI^.'

.

ce

irrlprti r-,.rr.;tir

ir:irintr,a

:uiii'tulur,

i;i''

,ttt

.11

,".,i

),

t

i:-.,,'li'it

_r.r

\r_.

frrt^I'i1r_.71.

tfUJiUi

qn)tl-tr,S(.,

ll

liVUt

in

r'

It'-ii't.ri

l,-'i)ttrnrcZr:l.t.

ria

se

(.()ntnt)ulo

ia

rrilltzalra

,l'-t

iririlr;(1r

unlan

ile

rnurlffif,

r.r)ntplt-{ltatc

ji

Pr'ji

, I-tllnn{i/.i.u

l.a

,:rrat

1ri-,

(rm

(lup11

chillul

Stru,

''3

rjrr\lrr-:itir

irirr:rit

\r

r(:\1;,'itisrrlrrla.

ca

sii

fie

partenfrd:

fi.i,,l^r-'r:riir

lr1(

ritrrl

,-'r-1

i,,,,,,lirr,/.tu.

I)r,nlru

ir

se

rldtca

,r

I

/,

I

II.

l f

,J

lilli:

i,r.,,.:,

ir

{;r;


9/16

Pedeoparte,sepretindec[omularfirezultatulunui

Droces

evolutiv

si

autonorn,

.u,e

inlocuieste

ratiunea

divini

cu

iactori

ira[ionaliii;;;;a;i,

viotenta,

intamplarea)'

Dar

asa

cum

ratiuneas[n[toasinupoateacceptaCaomasinAnouisS

nrovin[

din

alta

v..n.,

fdre

interven{ia

personal[

a

constructo-

ilffi;u'rrr.i'nu

poate

accepta

..

om,rl

s[

provin[

din

fiinte

inferioare

lui,

f[ri

interveniiu

puttonal[

9i

creatoare

a

lui

Dumnezeu.

Pe

de

altl

parte,

se

pornegte

de

la

confuzia

imper-

sonald

dintre

Divinitaie

9i

univers

Ei

se

pretinde

c[

nu

numai

omul,

dar

gi

universul

ar

fi

constient.

Pe

aceastd

cale

se

comite

ins[

o

adevlratl

crim6

impotriva

omului

ca

persoanl,

fiindcf,

OMUL

TANA

nAUACINI

prirnordiale,

utilizat6

de

Logos

pentru

crea

lucrurile

este cobor6t

in rAndul

insectelor,

care

ar

fi

conqtiente

fdr[ s[

f

ie

persoand.

Dar atunci

de

ce

numai

omul este

capabil

de creatie

qi

originalitate?

Omul

nu

este destinat

s[

disparl

in

realitatea

impersonal[

a

subcongtientului

colectiv,

ci

s[

tind[

spre asemd-

narea

cu

Dumnezeu,

fiindc[ conqtiinla

lui

este un

act

aI

Creato-

rului,

care

eonfer[

omului

toat[

grandoarea

misiunii

sale

p[-

Tanlrlti,eea

de

a

fi

preot

suprem

al

intregului

cosmos.

Zborul

ornului

in

eosmos

este

cea

mai

bun[

doviae

in

acest

sens.

tur,ll*:l3ai

trebuie

subliniat

faptul

c[

fundamentul

spiri-

;i#:::::1,,u1'd.tpre.care

am

vorbit,

expticl

gi

aparitia

mate

a

rrei

re

srentul

sirneon

Noul

Teorog

caterreze,

cuadntu.,a

45,p.

21g.

67


10/16


11/16

oMUL

FARA

nAoAcrNr

ilru,''-T,'H,'"0#,';,';i[';r:#l?if]ff"1tX']i

ii::,;;rt

t

spiritual

al

crealiei

in

I,ogosul

creator

si

rariona-

f

il:'ii:"iJrir.r[

au

o

important[

imensd

din

acest

punct

de

litarca

'^;t-Jce

constituie

mijlocul

prin

care

Dumnezeu

poate

*to::;;

".eatia

din

interiorul

ei. Oscilalia

evolutic-rnist[

intre

'lY:.^:ioanteism

se

explicl

prin

faptul

cf,

nu

s

a

descrrprertt

otl"r':i

"ir,'.ur.

Dumnezeu

poate interveni

personal

i1

creatie.

:1,rff.,

a-o

moaela

si

conduce,

din

interiorul

ei,

catre

transii

[;;;.*

ei

ultim[

in

Hristos'

Hristos

ca

mijloc

qi

sfArqit

al

veacurilor

fua

cum am

ar6tat,

Sf0ntul

N{axim

Nlarturisitot'ul

>}.r -iIir'

'

.X

ronrpz.intfi

n

lutul

ycacut

iir.'r.

tjirt

clespre

Hristos

c[

reprezint[

nu

nunlal

lncel

si

mijlocul

lor

si

sfirqitul

lor.

Ca

mijloc

al

veit('ttrilur.

I{t'lsto-"

a

resta|rat

virtual

creatia

in

Sine,

dupit

t'irlet'r:u

()amtr)ti,,r

ir,

p[cat.

Dup[

CUm

eSte

CUnOSCut,

Omttl

n-a

reusit

sti

tll'a

i-'].i,rl'('iI(--

i,ocatiei,i1.,

primite

din

partea

creatorului,

rle

a

transf'r.rrrrra

.*.uisi

pamantul

in

paradis,

si

s[

se

ridice

el

insusi

cu

intr

ta{.a

zidire'citre

imortalitatea

Ziditorului,

ci

a

cdzut

in

:,trir::f,clrinr-'..

lumii,

cunoscfind

un

proces

de

involtttie,

care

l-a

aprr-rpiat

rlt

fiintele

inferioare

lui.

Nu

este

de

mirare

daci

paleontologtl

'r'(rr

besc

despre

omUl

de

,,Neanderthal"

Ca

de

un

stran,os

pt'in-^lt

al

slu.

Lumea

n-a

fost

creatf,

perfect[

si

nestriclcioasl.

ci

ir'

a

lel

incdt

s[

tind[ spre

nemuiirea

Creatorului.

fiindci

a'[ttt'1

ii

greu de

explicat

prlbusirea

omului

in

striclcittne

si

rnorir

DesigUr,

clderea

str[mosilor

nu

a

distrus

chiptrl

lui

Dr-rn)I]t';'

din

om,

fiindc[

Adam

a eontinuat

s[

vorbeascit

cu

l]ttnrnti:

si

dup[

clderea

lui

in

plcat.

Dar

chipul

lui

Dumnezctrlrn

t

s

a

alierat

progresiv,

pan[

ce

omul

uiiu.rt

s[

con 'ttntlc

ir'

nr

un

sfarsit.

(;1

I

)c.

,i

'

1-

r.,

.

t_".1

CU

)

Il

I

{)(.1


12/16

PR.

PROF.

DR.

DUIvII.|IILI

I,()I,}.]S(]LI

panteist

Creatortrl

Creatorului.

ctllll

s

Consecintele

cttdt'rii

ittt

[tlst t'lttitsIt'tlfnlt'.

I'r'irrtii

()r1.r]rrni..

cr

es

co

p

e'il

: i

::l?

l $:'rli

:ll' .1:l:: :lll lf:i: :l

l

T: 11::

1 i.

1

I,\

;;;

a;

i,\

cu

sudoarea

fetei

1or.

Ei

atr_pierdttt

hitittt'le

de

lurnirri\

si

lr,,t.rJ,i

spiritual[

primitI

de

Iit

Dttrttllez('tl

tlt' il

tritnstigrrrl

i*turo

prin

suflarea

Sa de

viatit

vt'slticit.

('oltft't'itit

de

Zidit,,,.

chiar'in

actul

creatiei

lui. Ctrn'r

spullL'

Thcillartl

dc

Chnrdin,

,.fort1

teri.

bile

a

r[ului

a

pltruns

in

ttnivers".

(]tt

ttlatt'accstt'a.

I)urnnez.eu

nu

I-a

plrlsit

pe

om.

ci.

asa

cum

ne

s[)unt'Sfuntul

Muxirn

Mdrturisitorul,

a

impfu'tit

veacurilt'

in

dou[.

rnnduind

unele

pentru

coborArea

Sa chtre

oanteni,

.si nltele

pentru

in[llarea

oamenilor

spre

Dumne'zeu.

La

mijlocrtl

veacurilor

afl[m

astfel

restaureze

ca Lol

virtual

Logos

Rdscumpitrltor.

care

creatia

in

El si

Biseric[,

prlra

pnn

op()ra

Sa

de

pe

Hristos,

s-a

mAntuire,

pentru

ca lumea

s[ tind[

spre restaurarea

ei

plenarl

de

la

sffirsitul

veacurilor.

tot

in 81.59

/

lf

Ir

,l'llfil

int'hirrt

t.r't,irf

tr

ri

stol

[)nvt.l

(llornrr

ctt

el't'tttiit

si

si st

pune

Sfiintul

Apt

Ir

p

iI

tl

A

it

cr

h

ar

0

b

sl

I

fj

n

n

a

d

intrupat

ca

sl

unde

Hristos

lu-

toti

credinciosii

Biserica

este cAmpul actiunii

divine,

creaz[

cu

fiecare credincios

in

parte

si

cu

a

(

\

I

I

impreunl,

pentru

ca aceqtia

s[-si

insuseasc[,

in

mod

subiectiv,

prin

har,

credint6 si

fapte

bune,

mdntuirea

realizatl

obiectiv

de El,

prin

sAngele

crucii

Sale.

Pe

de

o

parte,

Hristos

moare

qi

invie

tainic

cu fiecare

eredincios,

prin

Sfintele Taine,

pentru

ca

acestia

s[

transforme

egoismul

in

iubire.

Pe

de

altl

parte,

Hristos

aiutd

pe

fiecare

credincios

s[

calce

pe

urmele

paqilor

Lu-i

qi

s[

lupte

pentru

triumful

drept[1ii,

libertl[ii

qi

adevl'

tllui'

in

viata

social6.

SfAntul

Murim

tUhrturisitorul

ipune

c[

sfdrgitul

veacurilor

a

ajuns

la

noi,

fiindcl

in Hristos

gi

Duhul

sfdnt,

Biserica

constituie,

de

la

cincizecime,

spa[iui

in

can

este

dat[

virtual

lumea

cea

nou[

a

lmplrltiei

tii

pumnezeu.

Atata

weme

cdt

Biserica

rlmane

nua.r"irtiil

ar

persoanl

divino-uman[

a

lui

Hristos,

BB

constit-rlil'il;il"

lurnii

li

39

sff,ntul

Maxim

M[rturisitorur,

Rdsprrnsuri

crrtru

rararia,

ribom

s

Sibiu,

lg48,

p.

SZS.

70


13/16

OMUL

FARA

nAnAc]INI

pfundntul

nou

al

irrain

leazL

lnrPtrrltiei

profetic

cu

lumea

spre cerul

lui

Dumnezeu.

inaintarea

crea[iei

c[tre

scopul ei

final

va

pune

insir

la

grea

incercare

credinla

creqtinilor,

fiindcl

viata

si

existen(a lor

va

fi

,rreslratl

cu

numeroase

obstacole

provenite

din

partea

tortelor

i-.tupericului

qi

morfii,

in frunte cu

Antihrist,

crlre

va

sctnlna

r.rra

$ivrajba

intre

omeni

qi

popoare

gi

va

dttce

pe

tttulti

la

pieire.

nntihrist

va

fi

zdrobit

ins[

definitiv

de

Hristos,

la

parusia

Sa,

iar

nrortii

vor

invia

Ei

va avea lor

judecata

universalti.

Atunci

ccrul

si

plmdntul

actual

se

vor

prefacei

in

lumca

('ea

nouti

a

impdr'[tiei

lui

Dumnezeu,

unde

dreptii

vor slrlluci

ca

soarclc',

lsil

cum

a strllucit

Hristos

pe

muntele

Taborului.

Ide'ntitatea

oame.nilor

va rlmAne

intact[,

fiindc[ b[rbatii

vor r[nlf,nt'

llrirbati,

iar femeile

vor

rlmdne

femei,

asa

CuIn

au

rlmas

Hristos

si

Maica

Domnului.

Dar toti

vor

trli

in

castitate

si

sfintenie,

iiina.e

in

Imp[rltia

lui

Dumnezeu

nimeni nu

va

mflnca.

ni-

meni nu

va

bea

gi

nimeni nu

se

va

cls[tori,

ci

toti

vor

fi

ase-

rnenea

ingerilor din

cer,

imbrdcati in

hainele luminii

neapuse

a slavei

dumnezeiegti.

Cerul

gi

pamdntul

transfigurate

vor'

deveni

Cincizecime

universal[

gi Tabor

generalizat.aO

in

cadrul

acestei viziuni

biblice si

patristice,

Hristos

apare

atAt

la

inceputul

crea{iei,

c6t

si

la

sfArsitul

ei,

fiindcl

Iumea

dintru

inceput

va

fi ridicat[ la

o treapt[

superioarl

de

des[-

varsire

in

Hristos.

Tendinta

de

a

vorbi

numai

de

Hristos

cle

la

s.f6rgitul

veacurilor,

f[r[ s[

se

tin[

seama

de

rolul

Slu

decisiv

9:

ll

inceputul

veacurilor,

ca

Logos

creator,

se

soldeazl

inevi-

tabil

cu

relativizarea

Divinitltii

]ui

Hristos

si cu

relativizarea

istoriei,

care

rlm0ne

inchis[

in

propria

ei

imanent[,

fEr[

sr

se

mai

ridice

Ia

nivelul

cerului gi

famantului

nou

transfigurate

Plenar

in

Hristos,

Alfa gi

Omega.

lglyit

Revela$ei

divine,

parusia

lui

Hristos,

de

la

sfarsitur

veaeurilor,

nu

ilr&;;;

numal

venlrea Logosului

pentru

a

{0

Durnitru

Slnllore,

q.

cit.,ed.

1g7g,

vol. III,

p.

Ig0.

7r


14/16

- - _

PR.

PROF'.

DR.

DUMI'IRU

POPESL''U

locui

in

univcl'sul

creat

de

El,

ci

si

inirltarea

t't'eatit:i

la

rrn

"\

,r1*ri,r,.

de

cleslvarsire.

ca

sd

clevinl

Paraclis

t,.r;,;;ii],:tiU't,

..'.

r--: Lr..i.r^c Idpr.a

dp

sllSslrrirtl Cosmir';-r ,,

1,.:

r,"l''

dah

riti

lui

FIristos.

Ideea

de

slldsluire

."tT]::

,.r

l.ui

IIri;il|l

hotarele

lumii

Create,

trebuie

completatf,

cu

cea

a

trnr,rf,,,l

creatiei

temporale

in

creatie

eternA

si nenturiroare

{pil}rili

ciparea

eila

vesnicia

Ziditorului).

Aparitia

ltri

Ilristos

si

trans

formarea

lumii

inseamnl

si

o desdvar9ire

1

.:.]:l:ia,

Irenrru

a

deveni

lumea

cea

nouir

transfiguratir

de

Duhtrl

S[0nt,

care

estr

in

Hristos,

sau

o

lSrgire

a

Duhului

din Ilristos

asupra

lurnii

Duhul

nu

va

mai

lucra

atunci

in

chip

tlscun.s

in

lume,

asacurn

se

intAmpl[

acum,

ci

vtt ar[ta

efectul

lucririi

Sale

la

vedere,

Splendoarea

Taborului

se

va

extinde

asupra

intregii

creatii

si

lumea

va

strlluci

ca

un

Tabor

generalizat, fiindcti

viata

divin6

t)

i;

n

s

n

e

sl

c,

ll

a

ll

ci

L

n

a

0

e

d

e

T

0

(

I

t

din

trupul

lui

Hristos

va

umple

intreaga

zidire.al

Nu

Treimi

trebuie

s[

confunddm

ins[

viata divina a

Sfintei

cu

viata

divin[

care

se

implrtdqeste

creaturii,

fiindcl

in

primul

caz

este

vorba

despre

viata

dup[

natura

divin[,

in

timp

ce,

in

cel de-al

doilea

caz,

este

vorba

de

viata

divinl

care

se

imp[rt[seqte creaturii

prin

energiile

necreate.

Datoritl

acestor

energii

necreate,

intreaga

zidire

va

deve''ni

o

realitate

pneumatologic[,

incoruptibil[, deificatI

si

transparentl.

Pentru

a

deveni

capabil[ de

o

astfel

de

innoire,

forma

actuall

a lumii

va

trebui

s[ treac[,

asa

cum trece

si

forma

stric[cioasl

a trupului nostru actual,

ca s[

poat[

renaste

intr-o

form[

c0res-

punz[toare

Duhului

dumnezui.r..

in

acest

stadiu

de

transfi

gurare,

materia

rlmdne

mereu

materie, dar

o

materie

transfi

guratd

in

mod

particular,

ca

s[

poat[

purta

in

ea

imortalitatea'

iumina

trupului

inviat

al

lui

Hristos

va

umple

intreaga

crealie

si fata

Lui

luminoasf,

va

strlluci

peste

toaie

qi

peste

toti'

Lu-

crurile

nu vor

mai

ap[rea

ca

independente

de

persoane,

ci

c0

o

form[

de

manifestare

a iubirii

lui

Hristos

gi.

p.tsoanelor

ingeresti

si omenesti,

intr-un

pan-pe*o"urii

al

perfeclei

ct

ar

fibidlrrn.

72

fru


15/16

oMUL

TARA

HAnAclt*u

care

nu

are

nlmlc

comun

cu

pan

r:olectivisrnul

al

sistemelrlr

Panteiste.

vII

Ordinea

interioartr

a universului,

ea

lemei

al

dialo$ului

dintre

teologie

si

stiint{

Aceast[

splendidd

viziune

eshatt,rlogici

dcvine

posibilI

numai

in

mlsura

in

care

creatia

disllune

rle

fundamentul

ei

spiritual,

la

care

ne-am roferit

mai

sus. Acesta

rclrrezint[

mijlocul

prin

care

creatia

poate

fi transfigurati,

din

interiorul

ei,

de

Hristos,

ca Alfa

gi

Omega.

Dar

existt:nta

acestui

fundament

spiritual

este

tot

atAt

de

importantd

si

pentru

dialogul

dintre

credint[

si

stiint[.

fua

cum

am

arltat

rnai

sus, acest

fundamerrt

tl

implicd

at6t

un

aspect supranatural,

cAt

si

unul

natural,

ele

afldndu-se

in relatie

reciproc[,

f[r[

confuzie

si fara

separatie

intre

ele.

Aspectul

supranatural

estc

dat

in

energiile

necreate.

ca

purtdtoare

ale ideilor

sau

ratiunilr-rr

divine,

cu

focarul

lor

in

Logosul

Creator,

care

constituie

obiectul

credintei.

Aspcctul

natural

este

dat

in

energiile

create

si

in

rationalitatea

inttirioarf,

a

materiei,

cu legile

naturale,

care

alcertuiesc

ot,riectul

6e

cer-

Stantul

Vasile

elgg

al

stiin{ei.

Pornind

de

la

aceast[

prenris[,

cel

Mare

a

fost

primul

teolog

caro

s-a

firlosit

rle

din

wemea

sa

pentru

a u*p1ica

referatul

rritrlic

crearea

lumii

in

sase

zilc

(Hexaemeron).

Pe

acest

temei.estg

posibil

s[

qe

angajcze

si

astizi

un

clialog

It1*lt:J.,rfgie

qi

giiinta,

tinAnd

J.*o

rlc

faprul

cr

sriinra

;.i::'*1

f

lat[

la

poarta

transcendenrei,

iai

fizicienii

si

;;i*1ff,1t"^o1 1nea

interioar[

a

eosmosurui.+s

ra.e

terrogie,

ir;;;

#::,ryrtu

fdi.ca

la

existenta

unui

Dumnezeu

personal,

:"ioitrrimeaffi

ffi

ild#I:"#iL:TJii,1J,:,'.iii'"T:

ntuniuni42-'

imPersonal

datele

stiintci

cu

privire

la

;

i:#eitton,

hnnna*u

fi

ftiinro,lrarisma,

Bucuresti,

r

992,

p.

57.

73


16/16

,I

t

I;rtr

t*-

PR.

PROF.

DR.

DU\I['I'R[-'

I)()I,F].Ir

t.

-r-i+

Irl,.

i

r

I

ltl

l,,.llt:ltt

1y

tll ,\1,,t

,,,

t,)[t

j

i,Il;rl;rltt,:I,lrtj

I;l

tl

r;.t

t)Ittr,t,

r i

.t'

/.(.,t

lrr:lttIrl

''

t,

j

;ir r,tt

r,

)l

',.,,,

i,t

l;t

t,'lr:ti,

t

l.i:,

,ilt,,:fii

if,

li'

'tt,it-l)l)a7.i)

it

,/.,.:,

.:l

,lii

Ca

r,l.

:

;:.tr'fni

a

r

ii:r,i

i,r

jri

pu

'

i

'

':i,tlttatr-ir

.

:i

rr

I/r,(Alga

,'.

:,i:'ltilnta

'(

r

ritr

tiiere

cu

ftini

stiinta

a

pus

in

circulir[rt.

rrllr

:r

tr,rrr

Jr

'r

r

rri

eOSmoS,

ilsrt

cLInl

s

it

intlUrtltlrrt

irrlr,,51,;1

lrl

lr

aspectul

Iui

nrrtural.

clit

ri

rtrir

r

r.,l

rul)rirrr,trrr.;r

siliritrrlil

ai

iutivtt'suIul

\(.()ittr,

lrr 1,,..1r1,rilr

I

constitrrie

oiriei'ttri

rti.lr.rrirrlrrr

rlirr

Ir.r,

()rri,t

I

)r

irt

ca.()ntLtl

sa

prrtgr.r.ScZc

atrit

clirr

ltrrnr:I

rlt,

,.,,r

jr,7

spi.it*rl

si pe.t..

cil

tehnica

sir

fi,,

1,Lr\;r

lirrr;

;;

Astfr'l'

n*

mai

este

necesa.

sii

prasiir,

rl;,r)(

,,rr,,

interi.rul

inranentei.

in

scns

p.,teist,

1;r-,rrrr

ri

rr

reconcilierii

dintre

stiintI

si

crecrint*'Acr,ir:tii

iita.e

si

a

iost

insc.isii

cre

Durnn.;;;

lr,^,.,Ii:r;r

creatier

in

Hristos.

ca

Logos

creator

si

Riscrlr):f.r,r

terea

Duhutui

care

se

prihb;

p;;i;;;;.'o,,,Lrt

:,:

sa

cunoascl

si

rL'

r.e

r

url

;

;

-

;;,';

.

^

*..l

iJ,'_i'

:

u1'

Ii,.,,

:,.?

X,;:

I

I

;,,

lispune

ae

pienrisere

n...ru.c

pent.u

iriurr

rr

-.;

r,

re

d

inta,

in

ved

e...

u

b

in.-.

ti,j".u

n.,,.,,_,.

t

I

I

ll

i

l(

i

lt

I

I'

I

ir

t

I

I

(

Documents

Dumitru Popescu - Omul Fara Radacini