Zari prin apa limpede ca cristalul, la o adncime de vreo cincisprezece metri, serpii uriasi apropiindu-se de trupul enorm al monstrului. Era sepia alba care strajuia tunelul.Acum ntelegea el limpede evenimentele care se petrecusera cu repeziciune att de uimitoare n lacul craterului stins. Ando avea dreptate cnd sustinea ca sepia va fi urmarit prin tunel narvalul, care ajuns n lac, se repezise nfuriat la luntre si o facuse tandari.Acum polipul si urmarea victima si aceasta simtindu-si sfrsitul vroia sa-si ucida dusmanul, cu ultimele puteri care i ramasera.Dar sepia se ferea. Pna a nu apuca narvalul s-o strapunga cu arma lui grozava, si strnse tentaculele ca un arici si porni ca o sageata ca sa nu o poata ajunge monstrul. Deodata nsa si schimba directia. Trupul urias al polipului se rasuci n loc si cnd narvalul trecu pe lnga el, se descolaci ca fulgerul si tentaculele lui l cuprinsera din toate partile.n clipa urmatoare adncul apei clocoti cu furie, caci tentaculele polipului strngeau ca niste clesti. Deodata narvalul ncolacit de polip se repezi spre peretele craterului, apoi disparu iar.George rasufla usurat. Att el ct si tnarul print se aflau ntr-o situatie cum nu se poate mai primejdioasa. Atrnau amndoi de un colt de stnca. George legat de sfoara unditei si aproape de ei cei doi monstri luptau pe viata si pe moarte.Deodata, George zari pe Petre ntr-o luntre, vslind ca nebun dupa ei. Scoase un tipat de bucurie si-i facu semne disperate cu mna. Asa dar erau salvati ! Vazu apoi n imediata apropiere a luntrii apa tsnind cu furie si spatele narvalului aparu ncolacit de grozavele tentacule ale sepiei.