e-Buletinul tăuaprilie 2015

Redactor-șef: Olga Cheptene

Machetator: Diana Erhan

Fotograf: Diana Erhan

Editori: Rodica Ciobanu

Diana Erhan

Felicia Plămădeală

Mark Florea

Violetta Iaroș

Violeta Scrișu

REDACȚIA

4 l

CUPRINS

6 l Profilul Tînărului de succes: Olga CoţagaRetrospectiva CTJM 14 l Popcorn Time

18 l OportunitățiCiocolata de weekend

OPORTUNITĂȚI

20 l 22 l Humans of Chişinău

HUMANSOFCHIS INAU

Retrospectiva CTJM

Timeline WelcomeAbout More

Centrul Tînărului Jurnalistdin Moldova

Centrul Tînărului Jurnalist din Moldova

Centrul Tînărului Jurnalist din MoldovaApril 15, 2015

Like • Comment • Share

Centrul Tînărului Jurnalist a fost destul de activ şi în această lună. Offline-uri, proiecte naţionale sau internaţionale, activităţi – toate acestea contribuie la o bună dezvoltare şi menţinere atât organizaţională, cât şi personală.Luna martie a debutat cu Adunarea Generală ce a avut drept scop principal alegerea noilor organe de conducere. În calitate de președinte al organizației, pentru mandatul 2015-2017, a fost aleasă cu majoritate de voturi Diana Ștefîrța. Consiliul de Administare constă din: preşedinte, Diana Şterfîrţa, Cătălina Dumbrăveanu, Ecaterina Covali, Olga Cheptene şi Comisia de cenzori: Felicia Plămădeală, Violeta Scrişu şi Dan Chilimciuc. De asemenea, tot în cadrul Adunării a fost prezentat Brand Book-ul organizaţiei şi a fost desemnată deţinătoarea tradiţionalului premiu CTJM – Becul de Argint. Aceasta este Diana Erhan, fata din spatele obiectivului şi cea care are grijă de partea vizuală a Centrul Tînărului Jurnalist.

ABOUT

Centrul Tînărului Jurnalist din MoldovaApril 15, 2015

Pe 11 martie, la Orange Cafe s-a desfăşurat cel de-al treilea offline, iar în calitate de invitată a fost jurnalista Sorina Ştefârţă. S-a discutat despre cum este reflectată politica externă în mass-media, care sunt factorii ce influenţează acest lucru şi cât de importantă este obiectivitatea şi echidistanţa în acest sens, astfel încât populaţia să nu fie dusă în eroare.

Centrul Tînărului Jurnalist din MoldovaMarch 12, 2015

Like • Comment • Share

Rodica Ciobanu

Centrul Tînărului Jurnalist din MoldovaApril 15, 2015

Un alt offline a fost organizat pe 27 martie, invitată a fost Iulia Semionova, iar evenimentul s-a desfăşurat în limba rusă, premieră pentru CTJM. Participanții au avut ocazia de a discuta despre mituri şi stereotipuri legate de profesia de jurnalist.

Like • Comment • Share

Centrul Tînărului Jurnalist din MoldovaApril 15, 2015

Pe aprilie, Centrul Tînărului Jurnalist a organizat cel de-al cincilea offline, având în calitate de speaker pe Vitalie Sprînceană, blogger, coredactor la portalul platzforma.md şi a vorbit despre ce presupune şi avem nevoie pentru a dezvolta spiritul critic în jurnalism.

Like • Comment • Share

Centrul Tînărului Jurnalist din MoldovaApril 15, 2015

Pe lângă offline-uri, CTJM a lansat proiectul naţional “Noua Generație Media” ce are drept scop dezvoltarea şi consolidarea mass-mediei în rândul tinerilor. Acesta demarează cu Recensământul Presei, fiind urmată de Şcoala de vară şi Gala Tinerilor Jurnalişti.

Like • Comment • Share

Centrul Tînărului Jurnalist din MoldovaApril 15, 2015

În această lună, membrii CTJM au avut şi posibilitatea să călătorească şi să participe în proiecte internaţionale. Proiectul „Local in Global” a reprezentat una dintre cele mai intense şi memorabile experiențe pe care le-au avut până acum, atât membrii din organizaţie cât şi cei din afară. S-au familiarizat cu strategiile de învăţare non-formare: discuții libere, jocuri, filme. De asemenea, alţi membri au avut posibilitatea să participe la altă serie de traininguri ce au avut loc la Cluj, dedicate trainerilor sau cei care doresc să obţină experienţă în acest domeniu.

Like • Comment • Share

Centrul Tînărului Jurnalist din MoldovaApril 15, 2015

Pentru mai multe detalii despre toate cele relatate, găsiţi pe site-ul ctj.md. Centrul Tânărului Jurnalist promite să vină cu alte activităţi şi mai interesante şi dedicate exclusiv tinerilor, însă până atunci vă urează sărbători fericite alaturi de cei pe care-i iubiţi.

Like • Comment • Share

OLGA COTAGA,

După studiile de licenţă din Bulgaria, acum Olga Coţaga îşi face masteratul în Broad-cast Journalism la una din cele mai vestite universităţi din Marea Britanie, She�eld University. Înafara studiilor, tânăra este şi stagiară în com-pania BBC.“Am devenit stagiară la BBC în urma parcurgerii unei etape de selecţie foarte amănunţite. Probabil faptul că îmi fac masterul în jurnalism la una din cele mai bune universităţi din UK, m-a ajutat să ies în evidenţă”, ne mai spune Olga.“Cea mai grea încercare a fost să sparg gheaţa dintre mine şi echipa cu care am lucrat. Ei au fost foarte primitori, atât de primitori cât pot fi jur-naliştii într-un mediu haotic şi în continuă mişcare. A fost probabil cel mai greu să trec „testul”, cel de la început prin care toţi, de obicei, trec - să vadă dacă eşti bun sau nu.

La doar 19 ani a decis să-şi încerce norocul şi a plecat la studii în Bulgaria. American University i-a oferit baza nece-sară pentru Olga Coţaga, ca mai apoi, să-şi realizeze toate visele, chiar şi cele mai se-crete. Este o tânără ambiţio-asă, perseverentă şi mereu pozitivă.„Am absolvit Universitatea Americană în Bulgaria cu diplomă dublă în Jurnalism şi Comunicare Publică şi Business Administrare. Făcusem şi un exchange prin programul Erasmus în Franţa la Şcoala Superioară de Comerţ din Saint-Étienne, în Business şi Marketing”, zice Olga.Pasiunea pentru jurnalism şi comunicare apăruse încă prin anul 2009, atunci când Olga s-a alăturat echipei Centrului Tânărului Jurnalist din Moldo-va. Anume aici, datorită im-plicării active, a reuşit să acu-muleze multe cunoştinţe.

„DACĂ LUMEA TE PLACE ŞI ŞTII SĂ ZÂMBEŞTI MULTŞI SINCER, VEI REUŞI SĂ FACI LUCRURI MĂREŢE.”

Dacă ar fi să comparăm mass-media din Republica Moldova şi cea din Marea Bri-tanie, Olga afirmă că jurnaliştii autohtoni au progresat con-siderabil, dar uneori din lipsa sprijinului financiar sau a anu-mitor restricţii, aceştia nu pot dispune de toată libertatea necesară pentru a crea mate-riale apreciate la nivel inter-aţional. Cu toate acestea, jur-nalismul din Moldova este într-o continuă ascensiune, fapt care bucură.

„Aş zice că media din Moldova ar trebui să măsoare de 10 ori înainte să taie, să privească din mai multe puncte de vedere o ştire şi, cel mai im-portant, să nu uite că jurnalis-mul nu constă doar în apariţii publice, ci are menirea de a aduce adevărul pe care oamenii nu l-ar fi ştiut, de altfel şi pentru a educa popu-laţia, ca să discute, analizeze anumite probleme, nu doar să bârfească mereu”, sfătuie Olga Coţaga.

Pentru viitor, Olga Coţaga, tânăra basarabeancă, care a ajuns să fie stagiară la una din cele mai vestite companii din lume, BBC, şi-a propus o mulţime de scopuri pe care cu siguranţă le va atinge.

face o adevărată revoluţie în lumea mass-mediei”, co-mentează tânăra.Jurnalismul este foarte dificil atunci când trebuie să-ţi impui un anumit statut în această sferă. Primii paşi sunt mereu şi o adevărată probă de rezistenţă. Numai datorită curajului şi dorinţei perma-nente de a evolua, un jurnalist poate obţine succes. Este un domeniu în care toţi luptă pentru sine, unde nu există timp de răgaz şi odihnă, căci totul se chimbă extrem de rapid şi numai cei care pot rezista acestui tempou, vor ajunge să îndrăgească profe-sia de jurnalist cu tot sufletul.

“Trebuie să fii o persoana put-ernică, pentru a reuşi, şi una foarte deşteaptă, de aseme-nea. Un jurnalist bun este un om dezvoltat multilateral, ştie despre tot ce se petrece în lume. Jurnalistul adevărat îşi cunoaşte preţul şi nu îi este frică să fie discutat sau criti-cat. Această persoană nu per-cepe discuţiile în contradicto-riu ca o ceartă, ci ca o metodă de dezbatare şi poate vedea lucrurile din diverse perspective. Dacă lumea te place şi ştii să zâmbeşti mult, vei reuşi să faci multe lucruri măreţe”, relatează Olga Coţaga.

“Îmi doresc foarte mult să fiu. un business reporter de rang internaţional pentru că doar aşa aş putea combina cele două pasiuni, media, econo-mia şi business. În viitorii 5 ani vreau să lucrez pentru BBC, Bloomberg sau Reuters în cal-itate de reporter şi producer, iar peste vreo 10 ani, doresc să am o emisiune proprie, să fiu viitoarea Christian Amanpour.

Cineva ar putea zice că este prea mult, dar eu cred că important este să crezi în

forţele proprii, căci anume această încredere îţi poate realize visele. Când aveam 19 ani şi absolveam liceul în Chişinău, niciodată nu m-aş fi gândit că voi lucre pentru BBC în Londra. Vreau să demonstrez tuturor că poţi avea carieră şi o familie feric-ită concomitent, pentru că atunci când îţi doreşti ceva foarte mult şi lucrezi interns, visele au tendinţa să devină realitate”, afirmă Olga.

Dacă ar fi să comparăm mass-media din Republica Moldova şi cea din Marea Bri-tanie, Olga afirmă că jurnaliştii autohtoni au progresat con-siderabil, dar uneori din lipsa sprijinului financiar sau a anu-mitor restricţii, aceştia nu pot dispune de toată libertatea necesară pentru a crea mate-riale apreciate la nivel inter-aţional. Cu toate acestea, jur-nalismul din Moldova este într-o continuă ascensiune, fapt care bucură.

„Aş zice că media din Moldova ar trebui să măsoare de 10 ori înainte să taie, să privească din mai multe puncte de vedere o ştire şi, cel mai im-portant, să nu uite că jurnalis-mul nu constă doar în apariţii publice, ci are menirea de a aduce adevărul pe care oamenii nu l-ar fi ştiut, de altfel şi pentru a educa popu-laţia, ca să discute, analizeze anumite probleme, nu doar să bârfească mereu”, sfătuie Olga Coţaga.

Pentru viitor, Olga Coţaga, tânăra basarabeancă, care a ajuns să fie stagiară la una din cele mai vestite companii din lume, BBC, şi-a propus o mulţime de scopuri pe care cu siguranţă le va atinge.

face o adevărată revoluţie în lumea mass-mediei”, co-mentează tânăra.Jurnalismul este foarte dificil atunci când trebuie să-ţi impui un anumit statut în această sferă. Primii paşi sunt mereu şi o adevărată probă de rezistenţă. Numai datorită curajului şi dorinţei perma-nente de a evolua, un jurnalist poate obţine succes. Este un domeniu în care toţi luptă pentru sine, unde nu există timp de răgaz şi odihnă, căci totul se chimbă extrem de rapid şi numai cei care pot rezista acestui tempou, vor ajunge să îndrăgească profe-sia de jurnalist cu tot sufletul.

“Trebuie să fii o persoana put-ernică, pentru a reuşi, şi una foarte deşteaptă, de aseme-nea. Un jurnalist bun este un om dezvoltat multilateral, ştie despre tot ce se petrece în lume. Jurnalistul adevărat îşi cunoaşte preţul şi nu îi este frică să fie discutat sau criti-cat. Această persoană nu per-cepe discuţiile în contradicto-riu ca o ceartă, ci ca o metodă de dezbatare şi poate vedea lucrurile din diverse perspective. Dacă lumea te place şi ştii să zâmbeşti mult, vei reuşi să faci multe lucruri măreţe”, relatează Olga Coţaga.

“Îmi doresc foarte mult să fiu. un business reporter de rang internaţional pentru că doar aşa aş putea combina cele două pasiuni, media, econo-mia şi business. În viitorii 5 ani vreau să lucrez pentru BBC, Bloomberg sau Reuters în cal-itate de reporter şi producer, iar peste vreo 10 ani, doresc să am o emisiune proprie, să fiu viitoarea Christian Amanpour.

Cineva ar putea zice că este prea mult, dar eu cred că important este să crezi în

forţele proprii, căci anume această încredere îţi poate realize visele. Când aveam 19 ani şi absolveam liceul în Chişinău, niciodată nu m-aş fi gândit că voi lucre pentru BBC în Londra. Vreau să demonstrez tuturor că poţi avea carieră şi o familie feric-ită concomitent, pentru că atunci când îţi doreşti ceva foarte mult şi lucrezi interns, visele au tendinţa să devină realitate”, afirmă Olga.

eu am reuşit să fiu acolo şi să ajut la explorarea acestui sub-iect şi nu l-am mai văzut abordat nicăieri în altă parte”, povesteşte Olga.“Cel mai complicat, cred că, este să obţii primul post de muncă şi să te încadrezi în această lume a jurnalismului. În cazul în care dacă doreşti să fii ca ei, să ai acelaşi tip de carieră, ceea ce eu nu aș re-comanda. Jurnalismul se schimbă foarte radical acum și toţi tutorii sau profesorii, cât de moderni n-ar fi, sunt deja prea „în vârstă” pentru jurnalismul de azi. Cel mai complicat este să ajungi să fii tu unul din cei care ar putea

Dacă ar fi să comparăm mass-media din Republica Moldova şi cea din Marea Bri-tanie, Olga afirmă că jurnaliştii autohtoni au progresat con-siderabil, dar uneori din lipsa sprijinului financiar sau a anu-mitor restricţii, aceştia nu pot dispune de toată libertatea necesară pentru a crea mate-riale apreciate la nivel inter-aţional. Cu toate acestea, jur-nalismul din Moldova este într-o continuă ascensiune, fapt care bucură.

„Aş zice că media din Moldova ar trebui să măsoare de 10 ori înainte să taie, să privească din mai multe puncte de vedere o ştire şi, cel mai im-portant, să nu uite că jurnalis-mul nu constă doar în apariţii publice, ci are menirea de a aduce adevărul pe care oamenii nu l-ar fi ştiut, de altfel şi pentru a educa popu-laţia, ca să discute, analizeze anumite probleme, nu doar să bârfească mereu”, sfătuie Olga Coţaga.

Pentru viitor, Olga Coţaga, tânăra basarabeancă, care a ajuns să fie stagiară la una din cele mai vestite companii din lume, BBC, şi-a propus o mulţime de scopuri pe care cu siguranţă le va atinge.

face o adevărată revoluţie în lumea mass-mediei”, co-mentează tânăra.Jurnalismul este foarte dificil atunci când trebuie să-ţi impui un anumit statut în această sferă. Primii paşi sunt mereu şi o adevărată probă de rezistenţă. Numai datorită curajului şi dorinţei perma-nente de a evolua, un jurnalist poate obţine succes. Este un domeniu în care toţi luptă pentru sine, unde nu există timp de răgaz şi odihnă, căci totul se chimbă extrem de rapid şi numai cei care pot rezista acestui tempou, vor ajunge să îndrăgească profe-sia de jurnalist cu tot sufletul.

“Trebuie să fii o persoana put-ernică, pentru a reuşi, şi una foarte deşteaptă, de aseme-nea. Un jurnalist bun este un om dezvoltat multilateral, ştie despre tot ce se petrece în lume. Jurnalistul adevărat îşi cunoaşte preţul şi nu îi este frică să fie discutat sau criti-cat. Această persoană nu per-cepe discuţiile în contradicto-riu ca o ceartă, ci ca o metodă de dezbatare şi poate vedea lucrurile din diverse perspective. Dacă lumea te place şi ştii să zâmbeşti mult, vei reuşi să faci multe lucruri măreţe”, relatează Olga Coţaga.

Când zic test, desigur nu mă refer la un test scris sau oral, ci la o probă pentru a vedea dacă eşti un jurnalist adevărat sau nu”, adaugă tânăra sta-giară.Pe parcursul carierei sale de jurnalist, Olga Coţaga a avut deosebita ocazie să cercetze şi să descopere noi subiecte mai puţin obişnuite pentru presă, dar extreme de cap-tivante şi unice de felul său.“Cel mai interesant subiect, a fost explorarea petrolului în Arctic. O temă care mă intere-seaza mult şi am primit o plăcere enormă să lucrez la o ştire despre aceasta. Este foarte plăcut să ştiu că anume

“Îmi doresc foarte mult să fiu. un business reporter de rang internaţional pentru că doar aşa aş putea combina cele două pasiuni, media, econo-mia şi business. În viitorii 5 ani vreau să lucrez pentru BBC, Bloomberg sau Reuters în cal-itate de reporter şi producer, iar peste vreo 10 ani, doresc să am o emisiune proprie, să fiu viitoarea Christian Amanpour.

Cineva ar putea zice că este prea mult, dar eu cred că important este să crezi în

forţele proprii, căci anume această încredere îţi poate realize visele. Când aveam 19 ani şi absolveam liceul în Chişinău, niciodată nu m-aş fi gândit că voi lucre pentru BBC în Londra. Vreau să demonstrez tuturor că poţi avea carieră şi o familie feric-ită concomitent, pentru că atunci când îţi doreşti ceva foarte mult şi lucrezi interns, visele au tendinţa să devină realitate”, afirmă Olga.

Dacă ar fi să comparăm mass-media din Republica Moldova şi cea din Marea Bri-tanie, Olga afirmă că jurnaliştii autohtoni au progresat con-siderabil, dar uneori din lipsa sprijinului financiar sau a anu-mitor restricţii, aceştia nu pot dispune de toată libertatea necesară pentru a crea mate-riale apreciate la nivel inter-aţional. Cu toate acestea, jur-nalismul din Moldova este într-o continuă ascensiune, fapt care bucură.

„Aş zice că media din Moldova ar trebui să măsoare de 10 ori înainte să taie, să privească din mai multe puncte de vedere o ştire şi, cel mai im-portant, să nu uite că jurnalis-mul nu constă doar în apariţii publice, ci are menirea de a aduce adevărul pe care oamenii nu l-ar fi ştiut, de altfel şi pentru a educa popu-laţia, ca să discute, analizeze anumite probleme, nu doar să bârfească mereu”, sfătuie Olga Coţaga.

Pentru viitor, Olga Coţaga, tânăra basarabeancă, care a ajuns să fie stagiară la una din cele mai vestite companii din lume, BBC, şi-a propus o mulţime de scopuri pe care cu siguranţă le va atinge.

face o adevărată revoluţie în lumea mass-mediei”, co-mentează tânăra.Jurnalismul este foarte dificil atunci când trebuie să-ţi impui un anumit statut în această sferă. Primii paşi sunt mereu şi o adevărată probă de rezistenţă. Numai datorită curajului şi dorinţei perma-nente de a evolua, un jurnalist poate obţine succes. Este un domeniu în care toţi luptă pentru sine, unde nu există timp de răgaz şi odihnă, căci totul se chimbă extrem de rapid şi numai cei care pot rezista acestui tempou, vor ajunge să îndrăgească profe-sia de jurnalist cu tot sufletul.

“Trebuie să fii o persoana put-ernică, pentru a reuşi, şi una foarte deşteaptă, de aseme-nea. Un jurnalist bun este un om dezvoltat multilateral, ştie despre tot ce se petrece în lume. Jurnalistul adevărat îşi cunoaşte preţul şi nu îi este frică să fie discutat sau criti-cat. Această persoană nu per-cepe discuţiile în contradicto-riu ca o ceartă, ci ca o metodă de dezbatare şi poate vedea lucrurile din diverse perspective. Dacă lumea te place şi ştii să zâmbeşti mult, vei reuşi să faci multe lucruri măreţe”, relatează Olga Coţaga.

“Îmi doresc foarte mult să fiu. un business reporter de rang internaţional pentru că doar aşa aş putea combina cele două pasiuni, media, econo-mia şi business. În viitorii 5 ani vreau să lucrez pentru BBC, Bloomberg sau Reuters în cal-itate de reporter şi producer, iar peste vreo 10 ani, doresc să am o emisiune proprie, să fiu viitoarea Christian Amanpour.

Cineva ar putea zice că este prea mult, dar eu cred că important este să crezi în

forţele proprii, căci anume această încredere îţi poate realize visele. Când aveam 19 ani şi absolveam liceul în Chişinău, niciodată nu m-aş fi gândit că voi lucre pentru BBC în Londra. Vreau să demonstrez tuturor că poţi avea carieră şi o familie feric-ită concomitent, pentru că atunci când îţi doreşti ceva foarte mult şi lucrezi interns, visele au tendinţa să devină realitate”, afirmă Olga.

Dacă ar fi să comparăm mass-media din Republica Moldova şi cea din Marea Bri-tanie, Olga afirmă că jurnaliştii autohtoni au progresat con-siderabil, dar uneori din lipsa sprijinului financiar sau a anu-mitor restricţii, aceştia nu pot dispune de toată libertatea necesară pentru a crea mate-riale apreciate la nivel inter-aţional. Cu toate acestea, jur-nalismul din Moldova este într-o continuă ascensiune, fapt care bucură.

„Aş zice că media din Moldova ar trebui să măsoare de 10 ori înainte să taie, să privească din mai multe puncte de vedere o ştire şi, cel mai im-portant, să nu uite că jurnalis-mul nu constă doar în apariţii publice, ci are menirea de a aduce adevărul pe care oamenii nu l-ar fi ştiut, de altfel şi pentru a educa popu-laţia, ca să discute, analizeze anumite probleme, nu doar să bârfească mereu”, sfătuie Olga Coţaga.

Pentru viitor, Olga Coţaga, tânăra basarabeancă, care a ajuns să fie stagiară la una din cele mai vestite companii din lume, BBC, şi-a propus o mulţime de scopuri pe care cu siguranţă le va atinge.

face o adevărată revoluţie în lumea mass-mediei”, co-mentează tânăra.Jurnalismul este foarte dificil atunci când trebuie să-ţi impui un anumit statut în această sferă. Primii paşi sunt mereu şi o adevărată probă de rezistenţă. Numai datorită curajului şi dorinţei perma-nente de a evolua, un jurnalist poate obţine succes. Este un domeniu în care toţi luptă pentru sine, unde nu există timp de răgaz şi odihnă, căci totul se chimbă extrem de rapid şi numai cei care pot rezista acestui tempou, vor ajunge să îndrăgească profe-sia de jurnalist cu tot sufletul.

“Trebuie să fii o persoana put-ernică, pentru a reuşi, şi una foarte deşteaptă, de aseme-nea. Un jurnalist bun este un om dezvoltat multilateral, ştie despre tot ce se petrece în lume. Jurnalistul adevărat îşi cunoaşte preţul şi nu îi este frică să fie discutat sau criti-cat. Această persoană nu per-cepe discuţiile în contradicto-riu ca o ceartă, ci ca o metodă de dezbatare şi poate vedea lucrurile din diverse perspective. Dacă lumea te place şi ştii să zâmbeşti mult, vei reuşi să faci multe lucruri măreţe”, relatează Olga Coţaga.

“Îmi doresc foarte mult să fiu. un business reporter de rang internaţional pentru că doar aşa aş putea combina cele două pasiuni, media, econo-mia şi business. În viitorii 5 ani vreau să lucrez pentru BBC, Bloomberg sau Reuters în cal-itate de reporter şi producer, iar peste vreo 10 ani, doresc să am o emisiune proprie, să fiu viitoarea Christian Amanpour.

Cineva ar putea zice că este prea mult, dar eu cred că important este să crezi în

forţele proprii, căci anume această încredere îţi poate realize visele. Când aveam 19 ani şi absolveam liceul în Chişinău, niciodată nu m-aş fi gândit că voi lucre pentru BBC în Londra. Vreau să demonstrez tuturor că poţi avea carieră şi o familie feric-ită concomitent, pentru că atunci când îţi doreşti ceva foarte mult şi lucrezi interns, visele au tendinţa să devină realitate”, afirmă Olga.

Dacă ar fi să comparăm mass-media din Republica Moldova şi cea din Marea Bri-tanie, Olga afirmă că jurnaliştii autohtoni au progresat con-siderabil, dar uneori din lipsa sprijinului financiar sau a anu-mitor restricţii, aceştia nu pot dispune de toată libertatea necesară pentru a crea mate-riale apreciate la nivel inter-aţional. Cu toate acestea, jur-nalismul din Moldova este într-o continuă ascensiune, fapt care bucură.

„Aş zice că media din Moldova ar trebui să măsoare de 10 ori înainte să taie, să privească din mai multe puncte de vedere o ştire şi, cel mai im-portant, să nu uite că jurnalis-mul nu constă doar în apariţii publice, ci are menirea de a aduce adevărul pe care oamenii nu l-ar fi ştiut, de altfel şi pentru a educa popu-laţia, ca să discute, analizeze anumite probleme, nu doar să bârfească mereu”, sfătuie Olga Coţaga.

Pentru viitor, Olga Coţaga, tânăra basarabeancă, care a ajuns să fie stagiară la una din cele mai vestite companii din lume, BBC, şi-a propus o mulţime de scopuri pe care cu siguranţă le va atinge.

face o adevărată revoluţie în lumea mass-mediei”, co-mentează tânăra.Jurnalismul este foarte dificil atunci când trebuie să-ţi impui un anumit statut în această sferă. Primii paşi sunt mereu şi o adevărată probă de rezistenţă. Numai datorită curajului şi dorinţei perma-nente de a evolua, un jurnalist poate obţine succes. Este un domeniu în care toţi luptă pentru sine, unde nu există timp de răgaz şi odihnă, căci totul se chimbă extrem de rapid şi numai cei care pot rezista acestui tempou, vor ajunge să îndrăgească profe-sia de jurnalist cu tot sufletul.

“Trebuie să fii o persoana put-ernică, pentru a reuşi, şi una foarte deşteaptă, de aseme-nea. Un jurnalist bun este un om dezvoltat multilateral, ştie despre tot ce se petrece în lume. Jurnalistul adevărat îşi cunoaşte preţul şi nu îi este frică să fie discutat sau criti-cat. Această persoană nu per-cepe discuţiile în contradicto-riu ca o ceartă, ci ca o metodă de dezbatare şi poate vedea lucrurile din diverse perspective. Dacă lumea te place şi ştii să zâmbeşti mult, vei reuşi să faci multe lucruri măreţe”, relatează Olga Coţaga.

“Îmi doresc foarte mult să fiu. un business reporter de rang internaţional pentru că doar aşa aş putea combina cele două pasiuni, media, econo-mia şi business. În viitorii 5 ani vreau să lucrez pentru BBC, Bloomberg sau Reuters în cal-itate de reporter şi producer, iar peste vreo 10 ani, doresc să am o emisiune proprie, să fiu viitoarea Christian Amanpour.

Cineva ar putea zice că este prea mult, dar eu cred că important este să crezi în

forţele proprii, căci anume această încredere îţi poate realize visele. Când aveam 19 ani şi absolveam liceul în Chişinău, niciodată nu m-aş fi gândit că voi lucre pentru BBC în Londra. Vreau să demonstrez tuturor că poţi avea carieră şi o familie feric-ită concomitent, pentru că atunci când îţi doreşti ceva foarte mult şi lucrezi interns, visele au tendinţa să devină realitate”, afirmă Olga.

Dacă ar fi să comparăm mass-media din Republica Moldova şi cea din Marea Bri-tanie, Olga afirmă că jurnaliştii autohtoni au progresat con-siderabil, dar uneori din lipsa sprijinului financiar sau a anu-mitor restricţii, aceştia nu pot dispune de toată libertatea necesară pentru a crea mate-riale apreciate la nivel inter-aţional. Cu toate acestea, jur-nalismul din Moldova este într-o continuă ascensiune, fapt care bucură.

„Aş zice că media din Moldova ar trebui să măsoare de 10 ori înainte să taie, să privească din mai multe puncte de vedere o ştire şi, cel mai im-portant, să nu uite că jurnalis-mul nu constă doar în apariţii publice, ci are menirea de a aduce adevărul pe care oamenii nu l-ar fi ştiut, de altfel şi pentru a educa popu-laţia, ca să discute, analizeze anumite probleme, nu doar să bârfească mereu”, sfătuie Olga Coţaga.

Pentru viitor, Olga Coţaga, tânăra basarabeancă, care a ajuns să fie stagiară la una din cele mai vestite companii din lume, BBC, şi-a propus o mulţime de scopuri pe care cu siguranţă le va atinge.

face o adevărată revoluţie în lumea mass-mediei”, co-mentează tânăra.Jurnalismul este foarte dificil atunci când trebuie să-ţi impui un anumit statut în această sferă. Primii paşi sunt mereu şi o adevărată probă de rezistenţă. Numai datorită curajului şi dorinţei perma-nente de a evolua, un jurnalist poate obţine succes. Este un domeniu în care toţi luptă pentru sine, unde nu există timp de răgaz şi odihnă, căci totul se chimbă extrem de rapid şi numai cei care pot rezista acestui tempou, vor ajunge să îndrăgească profe-sia de jurnalist cu tot sufletul.

“Trebuie să fii o persoana put-ernică, pentru a reuşi, şi una foarte deşteaptă, de aseme-nea. Un jurnalist bun este un om dezvoltat multilateral, ştie despre tot ce se petrece în lume. Jurnalistul adevărat îşi cunoaşte preţul şi nu îi este frică să fie discutat sau criti-cat. Această persoană nu per-cepe discuţiile în contradicto-riu ca o ceartă, ci ca o metodă de dezbatare şi poate vedea lucrurile din diverse perspective. Dacă lumea te place şi ştii să zâmbeşti mult, vei reuşi să faci multe lucruri măreţe”, relatează Olga Coţaga.

“Îmi doresc foarte mult să fiu. un business reporter de rang internaţional pentru că doar aşa aş putea combina cele două pasiuni, media, econo-mia şi business. În viitorii 5 ani vreau să lucrez pentru BBC, Bloomberg sau Reuters în cal-itate de reporter şi producer, iar peste vreo 10 ani, doresc să am o emisiune proprie, să fiu viitoarea Christian Amanpour.

Cineva ar putea zice că este prea mult, dar eu cred că important este să crezi în

forţele proprii, căci anume această încredere îţi poate realize visele. Când aveam 19 ani şi absolveam liceul în Chişinău, niciodată nu m-aş fi gândit că voi lucre pentru BBC în Londra. Vreau să demonstrez tuturor că poţi avea carieră şi o familie feric-ită concomitent, pentru că atunci când îţi doreşti ceva foarte mult şi lucrezi interns, visele au tendinţa să devină realitate”, afirmă Olga.

Felic

ia Pl

ămăd

eală

Dacă ar fi să comparăm mass-media din Republica Moldova şi cea din Marea Bri-tanie, Olga afirmă că jurnaliştii autohtoni au progresat con-siderabil, dar uneori din lipsa sprijinului financiar sau a anu-mitor restricţii, aceştia nu pot dispune de toată libertatea necesară pentru a crea mate-riale apreciate la nivel inter-aţional. Cu toate acestea, jur-nalismul din Moldova este într-o continuă ascensiune, fapt care bucură.

„Aş zice că media din Moldova ar trebui să măsoare de 10 ori înainte să taie, să privească din mai multe puncte de vedere o ştire şi, cel mai im-portant, să nu uite că jurnalis-mul nu constă doar în apariţii publice, ci are menirea de a aduce adevărul pe care oamenii nu l-ar fi ştiut, de altfel şi pentru a educa popu-laţia, ca să discute, analizeze anumite probleme, nu doar să bârfească mereu”, sfătuie Olga Coţaga.

Pentru viitor, Olga Coţaga, tânăra basarabeancă, care a ajuns să fie stagiară la una din cele mai vestite companii din lume, BBC, şi-a propus o mulţime de scopuri pe care cu siguranţă le va atinge.

face o adevărată revoluţie în lumea mass-mediei”, co-mentează tânăra.Jurnalismul este foarte dificil atunci când trebuie să-ţi impui un anumit statut în această sferă. Primii paşi sunt mereu şi o adevărată probă de rezistenţă. Numai datorită curajului şi dorinţei perma-nente de a evolua, un jurnalist poate obţine succes. Este un domeniu în care toţi luptă pentru sine, unde nu există timp de răgaz şi odihnă, căci totul se chimbă extrem de rapid şi numai cei care pot rezista acestui tempou, vor ajunge să îndrăgească profe-sia de jurnalist cu tot sufletul.

“Trebuie să fii o persoana put-ernică, pentru a reuşi, şi una foarte deşteaptă, de aseme-nea. Un jurnalist bun este un om dezvoltat multilateral, ştie despre tot ce se petrece în lume. Jurnalistul adevărat îşi cunoaşte preţul şi nu îi este frică să fie discutat sau criti-cat. Această persoană nu per-cepe discuţiile în contradicto-riu ca o ceartă, ci ca o metodă de dezbatare şi poate vedea lucrurile din diverse perspective. Dacă lumea te place şi ştii să zâmbeşti mult, vei reuşi să faci multe lucruri măreţe”, relatează Olga Coţaga.

“Îmi doresc foarte mult să fiu. un business reporter de rang internaţional pentru că doar aşa aş putea combina cele două pasiuni, media, econo-mia şi business. În viitorii 5 ani vreau să lucrez pentru BBC, Bloomberg sau Reuters în cal-itate de reporter şi producer, iar peste vreo 10 ani, doresc să am o emisiune proprie, să fiu viitoarea Christian Amanpour.

Cineva ar putea zice că este prea mult, dar eu cred că important este să crezi în

forţele proprii, căci anume această încredere îţi poate realize visele. Când aveam 19 ani şi absolveam liceul în Chişinău, niciodată nu m-aş fi gândit că voi lucre pentru BBC în Londra. Vreau să demonstrez tuturor că poţi avea carieră şi o familie feric-ită concomitent, pentru că atunci când îţi doreşti ceva foarte mult şi lucrezi interns, visele au tendinţa să devină realitate”, afirmă Olga.

Fiecare film ascunde în spatele său o istorie. La fel cum o țară are specificul său, filmele îl au pe al lor. Cele indiene sunt pline de dansuri și comedie, mexicane de drame, franceze de isto-rii de dragoste. Moldova la rândul său are și ea filme demne de enumer-at alături de cele ameri-cane, franceze sau spaniole. Pline de sincer-itate și simplitate, Mol-dova a reușit să cucere-ască scenele marilor cinematografe din în-treaga lume.

În continuare vă voi prezenta 5 filme create în spațiul moldovenesc care merită a fi privite.

Tunul de lemn (1987)Este un film de ficțiune artistică, în regia lui Vasile Brescanu. Dramatic, însă pe alocuri destul de vesel, Tunul de lemn este socotit o capodoperă a cine-matografiei moldovenești. Acțiunea lui are loc pe timpurile celui de-al doilea război mondial. Filmul îl prezintă pe un bătrân, David care împreună cu nora sa, Maria, au pus la cale să doboare un avion fascist care le tulbură viața și le amenință locuința, însă plata pentru acest lucru a fost prea mare. Cum au reușit să facă acest lucru și dacă în general au reușit, îl veți afla vizionându-l.

Văleu, văleu, nu turna! (1991)

Un film plin de umor și voie bună, la fel ca și creatorul său maestrul Gheorghe Urschi. O comedie ce merită a fi privită împreună cu toată familia, o comedie ce pe lângă glume, arată realitatea în care au trăit oamenii din acea perio-adă. El prezintă intenția Partidului Co-munist din Uniunea Sovietică de a lupta cu alcoolismul prin diverse metode bizare. Filmul încearcă să ne arate viața oamenilor care nu doreau să se conformeze deciziei partidului de a nu consuma alcool, dar și frica lor pentru a nu a fi prinși. Vizionând acest film vom râde și vom trăi acele emoții din vara anului 1985.

Nuntă în Basarabia (2010)Nuntă în Basarabia este o comedie ro-mantică, în regia lui Nap Toader. Filmul ne prezintă intenția a doi tineri Vlad, un tânăr dirijor din București și Victoria, o basara-beancă, de a se căsători. Problemele financiare îi determină, însă, să orga-nizeze o nouă nuntă la Chișinău, de această dată într-o manieră tradițională, în speranța de a obține bani pentru avan-

sul pentru o garsonieră. Totodată, pelicula, scoate în evidență prob-lemele și confictele apărute între rudele tinerilor. În final, nunta se termină cu bine, mirii reușind să adune suma necesară de bani. Cu numeroase premii și nominalizări, Nuntă în Basarabia a reușit să cucerească inimile moldovenilor prin simplitatea și sinceritatea sa.

La limita de jos a cerului (2013)

Film în regia lui Igor Cobileanski, care ne prezintă povesta unui băiat, Viorel, un traficant mărunt de droguri, care trăieşte într-un orăşel uitat de lume din Republica Moldova. Cel mai bun prieten al său îl târăşte după el în visul lui nebun de a zbura cu un deltaplan stricat, mama sa îl bate la cap să îşi găsească un serviciu, iar femeia pe care o iubeşte urmează să

plece cu iubitul care trebuie să iasă din arest preventiv. Viorel decide să îşi schimbe viaţa în bine, însă realizează curând că binele e o chestiune relativă. Un film destul de realist, pe alocuri moralist, care arată cât de crudă poate fi viața.

Ce Lume Minunata (2014)

În regia lui Anatol Durbală, filmul relatează povestea unui basara-bean care a revenit acasă din SUA, în vacanța de Paști. Ceea ce s-a întâmplat cu el la reîn-toarcere, este cu totul și cu totul incredibil.

O dramă ce nu te va lăsa indifer-ent, după care îți vine să schimbi ceva. Filmul prezintă o realitate în care trăim, un eveniment care a avut loc relativ recent, însă care a lăsat multe semne de întrebare. Lungmetrajul moldovenesc „Ce lume minunată”, regizat de Anatol Durbală și produs de Sergiu Cumatrenco Jr., a câștigat Premiul Federației Internaționale a Criti-cilor de Film (FIPRESCI PRIZE), la Festivalul de Film de la Varșovia. Pe lângă acest premiu, filmul a câștigat alte zeci de distincții și a fost nominalizat la alte zeci de premii.

După vizionarea acestor filme, poți spune cu siguranță că se poate. Se poate și în Moldova de creat filme bune. În pofida faptului că suntem o țară mică și nu prea bogată, suntem foarte talentați și sinceri în ceea ce privește arta. Îndemnul meu este să privim filmele autohtone, deoarece doar așa va fi posibilă salvarea lor.

Mark Florea

Participă la unul din evenimentele propuse de „activEco”, pe parcur-sul anului 2015. Beneficiază de par-ticiparea gratuită la seminare (chel-tuieli de transport, mâncare și cazare acoperite), pe teme precum antreprenoriatul, mediul încon-jurător, managementul proiectelor și altele. Pentru mai multe detalii accesați:

http://www.activeco-program.org/

ro/activitati/programul-in-2015/

Seminare pentru dezvoltare

Centrul de Investigaţii Jurnalistice lansează un concurs de proiecte de investigaţie deschis tuturor jurnaliş-tilor din presa scrisă, online, radio şi TV națională și locală. Onorariile pentru investigaţii vor fi între 5 000 şi 25 000 MDL. Concursul de proiecte de investigaţii va fi deschis pe tot parcursul anului 2015, până la epuizarea resurselor disponibile pentru susţinerea investigaţiilor jurnalistice. Pentru a afla temele de investigație și alte detalii accesați http://media-azi.md/ro/stiri/con-curs-pentru-susținerea-proiectelor-

de-investigații-jurnalistice-pe-teme-

de-corupție

Concurs: investigaţii jurnalis-tice pe teme de corupţie

OPORTUNITĂȚIOPORTUNITĂȚI

Beneficiază de o instruire cu genericul “Combaterea discrimină-rii și promovarea egalității de drep-turi”, în perioada 25 – 29 mai 2015, în incinta Centrului pentru Viață Independentă din orașul Vadul lui Vodă. Scopul training-ului: instru-irea și motivarea persoanelor cu dizabilităţi de a identifica cazurile de discriminare, de a defini strategii concrete de combatere și de a întreprinde pașii necesari în vederea asigurării egalității de drepturi. Termen limită pentru apli-care: 30 aprilie 2015, ora 12:00. Pentru detalii accesați:

http://www.civic.md/instruiri/27978-

aplica-la-training-combaterea-dis-criminari i-si-promovarea-ega-litatii-de-drepturi.html

Training: „Combaterea descri-minării și promovarea egalității de drepturi”

Ambasada Republicii Slovace la Chișinău anunță despre apelul apli-cațiilor pentru burse în cadrul Pro-gramului de Modernizare Slovens-ko 21. Cele 2 burse oferite cetățe-nilor Republicii Moldova vor include 10 luni de pregătire academică și de studiere a limbii slovace, începând cu luna septembrie 2015, în cadrul Universității Comenius din Bratislava. Data limită pentru apli-care: 27 mai 2015. Pentru detalii sccesați:

http://diez.md/2015/04/10/obtine-

o-bursa-de-pregatire-academi-ca-in-slovacia/

Bursă de pregătire academi-că în Slovacia

OPORTUNITĂȚIOPORTUNITĂȚIVioletta Iaroș

Scrieri despre minunatul Chișinău...

Echipa „E�Buletinul tău” și-a propus în acest număr să promoveze capitala Republicii Moldova, deoarece acest minunat oraș merită a fi descris și poves-tit în multe feluri. Este enigmatic, frumos, primitor, colorat, cu oameni dinamici și calzi.

În această rubrică, vă invit să facem o excursie în vasta bibliotecă a orașului Chișinău și să descoperiti 4 cărti nemaipomenite care descriu pe îndelete isto-ria, pictura, cultura, bibliografia, gastronomia, economia, dar și alte lucruri interesante ale localitatii.

Orașul în care trăim întotdeauna a servit ca muză de inspiraţie pentru oamenii de creaţie: scriitori, compozitori, interpreţi, artiști plastici. Sper că aceste cărti vă vor servi și vouă o fortă creatoare în activitatea pe care o desfășurati!

Violeta Scrișu

Lucrarea bibliografică reflectă diversitatea vieții social-politice, economice, culturale și alte probleme ale municipiului care au avut loc în anul 1995, avînd ca scop informarea publicului larg despre sursele ce fac referință la Chișinău. Indexul include titluri de cărți noi, articole din culegeri, publicații periodice despre capitală în anul respectiv.

“Bibliografia Municipiului Chișinău – 1995”(Verebcean, T.)

Lucrarea Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea conţine rezultatele unor investigaţii asupra situaţiei actuale a zonei istorice din oraş şi a clădirilor păstrate în procesul evoluţiei urbane.

Albumul pune la dispoziţia celor interesaţi informaţii fotografice istorice şi actuale, schiţe şi adnotări pentru fiecare dintre obiec-tivele cu statut de monument istoric. Adnotările consemnează succint cînd a fost edificat imobilul respectiv, cine a fost comandi-tarul lui, care sunt particularităţile planimetrice, structurale şi dec-orative, care este valoarea lui arhitecturală conform clasării oficiale în Registrul monumentelor.

“Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea” (Stavila, Tudor)

Studiul are drept scop identificarea patrimoniului cultural, monu-mentelor, construcţiilor cu valoare arhitecturală, zonelor prote-jate din municipiul Chişinău. În studiu este analizat cadrul legisla-tiv ce denotă politica statului faţă de monumentele arhitecturale şi opinia publică referitoare la reabilitarea patrimoniului cultural.

Studiul a fost efectuat în trei etape: I documentarea pe teren, II sondaj de opinie în rândul persoanelor ce locuiesc într-un spaţiu declarat patrimoniu arhitectural, III elaborarea unor concluzii şi recomandări în baza datelor colectate.

“Patrimoniul cultural al municipiului Chişinău” (Institu-tul de Dezvoltare Urbană)

ChișinEU – INTERVENȚII POETICE se încadrează într-un demers de radiografiere a spațiului public din Chișinău prin prisma unor intervenții artistice în care participanții la acțiune au fost încurajați să-și apropieze anumite segmente de străzi, texte și inscripții ce se regăsesc pe fațedele clădirilor, panourile publicitare sau pe alte suprafețe accesbile locuitorilor orașului”.

„Zece poeți, timp de trei zile, au căutat inspirație în inscripțiile pub-lice de pe bd. Dacia, bd. Moscova și Cala Ieșilor”. (Răzvan Țupa).

“ChișinEU: Amoros. Economic. Gastronomic.”

HUMANSOFCHIS INAU

HUMANS OF CHIŞINĂU este un proiect umanitar şi artistic,

scopul căruia este de a face cunoştinţă oamenilor din capitală...

cu sine înşişi. Inspirat de renumitul foto-blog HUMANS OF

NEW YORK, el începe de la ideea creării unei imagini autentice

a populaţiei oraşului. Înarmaţi cu camere foto şi curiozitate

înăscută, ei se plimbă în oraş cu scopul de a găsi istorii ce

merită să fie auzite.

Oamenii din spatele oamenilor Chisinaului.

Cine sunt ei?

Teodor Bordeianu„Deseori mi-e foarte greu să mă mişc din loc,

să ies din zona de confort. Dar cât de fain e apoi, când descoperi ce e dincolo de ce

credeai că e limita.”

Ilona Spesivtev,“Dintr-o copilă cuminte și timidă, am ajuns

un om deschis provocărilor atunci când mă mutasem să studiez la Chișinău. Nu consider că m-am schimbat

spre rău, ba din contra - am ajuns să descopăr frumosul din oraș.

Am ajuns și eu a fi un om frumos. Nu Miss Univers, dar un om frumos pentru

frumoșii de alături”.

Începutul. Proiectul a fost lansat de către mine (Te-

odor) şi Filicitata Cibric în decembrie 2013, pe când

eram fani ai proiectului HONY. În aceeaşi zi am avut

“nenorocul” să am aparatul foto la mine şi după o dis-

cuţie aprinsă dacă merită sau nu să începem acest

proiect, am luat decizia şi ne-am avântat pe străzile

Chişinăului în căutarea eroilor noştri. Primele

săptămâni era dificil de a crea contact cu un om

necunoscut, de multe ori primeam refuzuri şi aceasta

nu era prea motivant. Însă din start şi până acum ne

bucurăm de fiecare om care se deschide şi este de

acord să se împartă cu o parte din istoria sa. Iniţial

eram doi în echipă însă la un an de la apariţie,

HUMANS OF CHIŞINĂU a primit un nou membru în

familia sa, Ilona. La momentul actual colaborăm în

trei, doi pe loc şi al treilea mereu cu sfaturi şi feed-

back de peste hotare.

Personajele. Încercăm să le alegem cât mai diferite,

de orice vârstă sau sex, pentru a crea un conţinuit cât

mai autentic şi divers pe pagină. Considerăm că

fiecare persoană, indiferent de cum arată, are o isto-

rie demnă de a fi auzită. Pe parcursul acestui an şi

jumătate, am avut parte de multe cazuri curioase.

Spre exemplu, relatează Teodor, într-o plimbare prin

piaţa centrală i-am cerut permisiunea unui bărbat să

îl fotografiez, acesta m-a refuzat, zicând că este în

căutare şi nu doreşte să i se fie publicată poza. Un alt

caz haios, povesteşte Ilona, a fost când am întâlnit un

voluntar din Spania, care mi-a povestit despre expe-

rienţa ei cu glumele localnicilor despre primarul

Dorin Chirtoacă, care este, în glumă şi în serios,

învinuit de multe năpastii şi accidente din Chişinău.

Ea mi-a zis că în Spania există aceeaşi situaţie, în care

populaţia mereu glumeşte pe seama companiei

Union Fenosa.

Interacţiune. Ne este mereu plăcut când vedem ace-

leaşi personaje din oraş, care ne recunosc. Unul din

ele a fost Iulia, o fată care a fost foarte deschisă cu

noi din start, iar la următoarea întâlnire s-a apropiat

de noi şi a discutat de parcă ne cunoşteam de mult

timp. De asemenea suntem bucuroşi şi de prezenţa

unei interacţiuni online, un exemplu este pagina

Humans of Pakistan, care mereu ne bucură cu un like

sau comentariu pe facebook.

Feedback şi cenzura. Unul din scopurile acestei

pagini este de a crea un mediu pozitiv de comunicare

între subiectele fotografiilor şi vizitatorilor, însă nu

mereu ne putem bucura de un feedback pozitiv din

partea acestora. Uneori trebuie să ascundem comen-

tariile pe care le primim la fotografii, nu ne putem

permite să încurajăm limbajul indecent şi atacurile la

persoană. Din păcate nu toţi acceptă ideea că fiecare

dintre noi are propriul fel de a fi care îl defineşte şi noi

suntem cei care suntem în poziţia de a oferi califica-

tive. Am dori ca oamenii să devină mai buni între ei.

Despre viitor. Cu siguranţă vom continua ceea ce

facem, vom căuta noi personaje şi vom descoperi noi

talente. Sperăm pe viitor proiectul să capete mai

multă amploare, iar tuturor le dorim să fie mai

deschişi încercând să vadă prieteni oamenii care îi

înconjoară. Şi să citească printre rânduri.

Diana Erhan

Începutul. Proiectul a fost lansat de către mine (Te-

odor) şi Filicitata Cibric în decembrie 2013, pe când

eram fani ai proiectului HONY. În aceeaşi zi am avut

“nenorocul” să am aparatul foto la mine şi după o dis-

cuţie aprinsă dacă merită sau nu să începem acest

proiect, am luat decizia şi ne-am avântat pe străzile

Chişinăului în căutarea eroilor noştri. Primele

săptămâni era dificil de a crea contact cu un om

necunoscut, de multe ori primeam refuzuri şi aceasta

nu era prea motivant. Însă din start şi până acum ne

bucurăm de fiecare om care se deschide şi este de

acord să se împartă cu o parte din istoria sa. Iniţial

eram doi în echipă însă la un an de la apariţie,

HUMANS OF CHIŞINĂU a primit un nou membru în

familia sa, Ilona. La momentul actual colaborăm în

trei, doi pe loc şi al treilea mereu cu sfaturi şi feed-

back de peste hotare.

Personajele. Încercăm să le alegem cât mai diferite,

de orice vârstă sau sex, pentru a crea un conţinuit cât

mai autentic şi divers pe pagină. Considerăm că

fiecare persoană, indiferent de cum arată, are o isto-

rie demnă de a fi auzită. Pe parcursul acestui an şi

jumătate, am avut parte de multe cazuri curioase.

Spre exemplu, relatează Teodor, într-o plimbare prin

piaţa centrală i-am cerut permisiunea unui bărbat să

îl fotografiez, acesta m-a refuzat, zicând că este în

căutare şi nu doreşte să i se fie publicată poza. Un alt

caz haios, povesteşte Ilona, a fost când am întâlnit un

voluntar din Spania, care mi-a povestit despre expe-

rienţa ei cu glumele localnicilor despre primarul

Dorin Chirtoacă, care este, în glumă şi în serios,

învinuit de multe năpastii şi accidente din Chişinău.

Ea mi-a zis că în Spania există aceeaşi situaţie, în care

populaţia mereu glumeşte pe seama companiei

Union Fenosa.

Interacţiune. Ne este mereu plăcut când vedem ace-

leaşi personaje din oraş, care ne recunosc. Unul din

ele a fost Iulia, o fată care a fost foarte deschisă cu

noi din start, iar la următoarea întâlnire s-a apropiat

de noi şi a discutat de parcă ne cunoşteam de mult

timp. De asemenea suntem bucuroşi şi de prezenţa

unei interacţiuni online, un exemplu este pagina

Humans of Pakistan, care mereu ne bucură cu un like

sau comentariu pe facebook.

Feedback şi cenzura. Unul din scopurile acestei

pagini este de a crea un mediu pozitiv de comunicare

între subiectele fotografiilor şi vizitatorilor, însă nu

mereu ne putem bucura de un feedback pozitiv din

partea acestora. Uneori trebuie să ascundem comen-

tariile pe care le primim la fotografii, nu ne putem

permite să încurajăm limbajul indecent şi atacurile la

persoană. Din păcate nu toţi acceptă ideea că fiecare

dintre noi are propriul fel de a fi care îl defineşte şi noi

suntem cei care suntem în poziţia de a oferi califica-

tive. Am dori ca oamenii să devină mai buni între ei.

Despre viitor. Cu siguranţă vom continua ceea ce

facem, vom căuta noi personaje şi vom descoperi noi

talente. Sperăm pe viitor proiectul să capete mai

multă amploare, iar tuturor le dorim să fie mai

deschişi încercând să vadă prieteni oamenii care îi

înconjoară. Şi să citească printre rânduri.