E.01.00.2015 Cod Practic Date Climatice

8/18/2019 E.01.00.2015 Cod Practic Date Climatice

1/42

I

R E P U B L I C A M O L D O V A

C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I

ACŢIUNI ÎN CONSTRUCŢII

CP E.01.00:2015

Acţiuni în construcţii

Baza de date climatice pentru utilizarea în domeniuleficienței energetice a clădirilor

EDIŢIE OFICIALĂ

MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ŞI CONSTRUCŢIILOR

CHIŞINĂU 2015

E.01.00


2/42

II

Preambul

1 ELABORAT de către Institutul de Cercetări Științifice în Construcții „INCERCOM” Î.S. dr.ing. I. Cozma, dr.ing. G. Croitoru.

2 ACCEPTAT de către Comitetul Tehnic pentru Normare Tehnică şi Standardizare în ConstrucţiiCT-A 01 "Normative şi standarde metodico-organizatorice", procesul-verbal nr. __ din _________.

3 APROBAT ŞI PUS ÎN APLICARE prin ordinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilornr. ____ din _________________ 20___ (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 20__,nr. _____, art. _____), cu aplicare din __________________ 20___.

4 ELABORAT pentru prima dată

II

COD PRACTIC ÎN CONSTRUCŢII CP E.01.00:2015ICS 00.000

Baza de date climatice pentru utilizarea în domeniul eficienței

energetice a clădirilor

CZU

Cuvinte cheie: date climatice, eficiența energetică, an climatic tip, parametri climatici

MDRC, 2015 EDIŢIE OFICIALĂ


3/42

CP E.01.00:2015

III

Cuprins

Introducere ………………………………………………………………………….…………………………. IV

1 Domeniu de aplicare .................................................................................................................. 1

2 Referinţe normative .................................................................................................................... 1

3 Termeni şi definiţii ...................................................................................................................... 2

4 Prevederi generale ..................................................................................................................... 4

5 Constituirea bazei de date climatice ............................................................................................. 5

5.1 Alcătuirea anului climatic tip .......................................................................................................... 5

5.2 Calculul medii lunare și anuale a temperaturii aerului .................................................................. 6

5.3 Calculul medii lunare și anuale a umidității atmosferice ............................................................... 7

5.4 Calculul medii lunare și anuale a vitezei și direcției vântului......................................................... 9

5.5 Calculul medii lunare și anuale a precipitațiilor ........................................................................... 10

5.6 Calculul medii lunare și anuale a radiației solare ........................................................................ 10

6 Componența și conținutul bazei de date climatice ..................................................................... 11

6.1 Componența și conținutul anului climatic tip .............................................................................. 11

6.2 Componența și conținutul mediilor lunare și anuale ale temperaturii ......................................... 11

6.3 Componența și conținutul mediilor lunare și anuale a umidității atmosferice ............................. 12

6.4 Componența și conținutul mediilor lunare și anuale a vitezei și direcției vântului ..................... 12

6.5 Componența și conținutul mediilor lunare a precipitațiilor ........................................................... 12

6.6 Componența și conținutul mediilor lunare a radiațiilor solare .................................................... 12

Anexa А (normativă). Valori caracteristice anului climatic (extras) .................................................... 13

Anexa B (normativă). Valori medii lunare ale parametrilor climatice reprezentativi (temperatură,umiditate relativă, umiditate absolută, radiație solară, viteaza vântului, direcția vântului) ................. 48

Anexa С (normativă). Clima de calcul pentru iarnă ............................................................................ 50

Anexa D (normativă). Clima de calcul pentru vară ............................................................................. 52

Anexa E (normativă). Conversia intensității radiației solare de la nivelul planului orizontal la nivelulunui plan oarecare .............................................................................................................................. 54

Anexa F (informativă). Determinarea coeficientului de însorire al unei suprafețe ............................. 55

Traducerea prezentului normativ în construcții în limba rusă ............................................................. 56


4/42

CP E.01.00:2015

IV

Introducere

Prezentul Cod practic în construcții este elaborat în susținerea documentului normativ NCME.01.00:2015 „Acțiuni în construcții. Climatologia în construcții” și implementarea Legii nr. 128 din11.07.2014 privind performanța energetică a clădirilor , care transpune Directiva europeană2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor .

Prezentul Cod va stabili date de parametri climatici, care se vor utiliza la proiectarea clădirilor șiconstrucțiilor, sistemelor de încălzire, ventilare, condiționare, aprovizionare cu apă, sistematizarea șiconstrucția localităților urbane și rurale.

Codul are ca scop actualizarea şi unificarea tuturor parametrilor climatici utili determinăriiperformanțelor energetice ale clădirilor noi şi existente, dimensionării instalațiilor de climatizare aclădirilor şi dimensionării higrotermice a elementelor de anvelopă ale clădirilor, prezentate într -osingură reglementare tehnică.

Acest Cod se adresează următoarelor tipuri de clădiri, inclusiv cele caracterizate de consum deenergie aproape de zero (Directiva 31/2010/UE, Art. 9):

- Clădiri de locuit (casă individuală, casă înşiruită, bloc de locuinţe, apartament individual în bloc delocuinţe, cămin, internat etc.);

- Clădire de învăţământ (şcoală, grădiniţă, învăţământ superior);

- Cultură (bibliotecă publică, teatru, cinematograf, muzeu etc.);

- Sănătate (spital, policlinică, dispensar, cabinet medical etc.);

- Comerţ (magazin comercial mic, supermarket, hypermarket, mall);

- Turism (hotel, motel, pensiune etc.);

- Clădiri pentru sport (sală de sport, agrement, bazin de înot);

- Poştă, bănci, IMM-uri, servicii;

- Administrație publică (prefectură, consiliu de raion, primărie, consiliu local);

- Alte tipuri de clădiri consumatoare de energie (depozit, clădire cu funcțiuni tehnice).

.


5/42

CP E.01.00:2015

1

C O D P R A C T I C Î N C O N S T R U C Ţ I I

Acţiuni în construcţii Baza de date climatice pentru utilizarea în domeniul eficienței energetice aclădirilor

Воздействия в строительстве Климатическая база данных для использования в области энергетическойэффективности зданий

Actions in constructionClimate database for use in the energy efficiency of buildings

Data punerii în aplicare: 2015

1 Domeniu de aplicare

1.1 Prezentul Cod practic în construcții (în continuare – Cod) stabilește parametrii de date climatice,care sunt utilizați la proiectarea clădirilor și construcțiilor, sistemelor de încălzire, de ventilare,condiționare, apeduct, la sistematizarea și construcția localităților rurale și urbane.

1.2 Codul practic furnizează parametrii climatici exteriori relevanți şi necesari activităților de:

a) evaluare a performanței energetice a clădirilor (PEC) existente şi noi;

- evaluare a performanței energetice a clădirilor şi a părților componente ale clădirilor de locuit,publice, comerciale, sociale, administrative etc. (apartamente, zone de utilitate definite funcțional etc.);

- realizare a auditului energetic al clădirilor existente care se modernizează;

- proiectare energetică a clădirilor noi, inclusiv a clădirilor cu consum energetic aproape zero;

b) dimensionare energetică a anvelopei şi a echipamentelor din instalații;

- dimensionare a instalațiilor de climatizare din clădiri;

- dimensionare higrotermică a anvelopelor clădirilor (răspuns termic dinamic la solicitări climaticealeatoare, transfer de masă şi permeabilitate la aer);

- dimensionarea sistemelor / instalațiilor de captare pasivă / activă a radiației solare;

c) management al performanței energetice a clădirilor ;

- constituire a bazelor de date incluse în modulele produselor software destinate activităților de maisus;

- raportarea la nivel local şi regional performanţei energetice a clădirilor noi şi existente;

- generarea referenţialelor energetice proprii clădirilor reprezentative, necesare evaluării şi încadrării în clase energetice naționale;

- generarea climei naţionale reprezentativă şi stabilirea procedurii de conversie a datelor energetice înscopul armonizării raportării performanţei energetice a clădirilor ;

- structurarea strategiei naţionale de implementare a [1] pe baza criteriilor de eficiență tehnică şieconomică, diferenţiat pe zone climatice.


6/42

CP E.01.00:2015

2

2 Referințe normative

2.1 În prezentul normativ sunt folosite referinţe la următoarele documente normative:

NCM E.04.01-2006 Protecţia termică a clădirilor

СНиП 23-01-99* Строительная климатология

СНиП 2.04.05-91* Отопление, вентиляция и кондиционирование

СНиП 2.08.01-89 Жилые здания

СНиП 2.01.01-82 Строительная климатология и геофизика

СНиП 2.07.01-89* Градостроительство. Планировка и застройка городских исельских поселений

SM SR EN 12831:2004 Instalații de încălzire în clădiri. Metoda de calcul al sarcinii termicede calcul.

SM SR EN ISO 15927-1:2004 Performanța higrotermică a clădirii. Calculul și prezentareadatelor climatice. Partea 1: Mediile lunare și anuale aleelementelor meteorologice simple.

SM SR EN ISO15927-2:2009 Performanța higrotermică a clădirii. Calculul și prezentareadatelor climatice. Partea 2: Date orare pentru sarcina de răcire deproiectare

SM SR EN ISO15927-4:2006 Performanța higrotermică a clădirii. Calculul și prezentareadatelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluareaconsumului anual de încălzire pentru încălzire și răcire

SM SR EN ISO15927-5:2006 Performanţa higrotermică a clădirilor; Calculul şi prezentareadatelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termică deproiectare pentru încălzirea spaţiilor

SM SR EN ISO15927-6:2008 Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentareadatelor climatice. Partea 6: Diferenţe de temperatură cumulate(grade-zi)

SM SR EN ISO 13788:2002 Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor deconstrucţie. Temperatura superficială interioară pentru evitareaumidităţii superficiale critice şi condensului interior. Metode decalcul

SM SR EN ISO 13791:2006 Performanţa termică a clădirilor. Calculul temperaturii interioare aunei încăperi fără climatizare în timpul verii. Criterii generale şiproceduri de validare

SM SR EN ISO 13792:2004 Performanţa termică a clădirilor. Calculul temperaturii interioare aunei încăperi fără climatizare în timpul verii. Metode de calculsimplificate

SM SR EN 15255:2008 Performanţa termică a clădirilor. Calculul sarcinii de răcire pentruo încăpere cu transfer de căldură sensibilă. Criterii generale şiproceduri de validare

SM SR EN 15265:2008 Performanţa termică a clădirilor. Calculul necesarului de energiepentru încălzirea şi răcirea încăperilor. Criterii generale şiproceduri de validare


7/42

CP E.01.00:2015

3

3 Termeni şi definiții

În prezentul Normativ sunt utilizaţi următoarii termeni şi definiţiile lor:

3.1 An de referință – an de valori orare ai parametrilor meteorologici adecvați, reprezentativipentru climatul pe termen lung.

3.2 Azimut - unghiul cuprins între meridianul unui loc şi planul vertical al direcției respective.

3.3 Funcţie de repartiţie – succesiune standardizată a valorilor unui parametru, atunci când acestaeste ordonat în sens crescător, pentru o perioadă specificată.

3.4 Intensitatea radiaţiei solare [W/m2] – fluxul radiant pe suprafaţă generat prin receptarearadiaţiei solare pe un plan având înclinare şi orientare oarecare.

3.5 Intensitatea radiaţiei solare globale [W/m2] – intensitatea radiaţiei solare generată prinreceptarea radiaţiei solare de la întreaga emisferă.

3.6 Intensitatea radiației solare directe [W/m2] – intensitatea radiaţiei solare generată prin

receptarea radiaţiei solare care provine dintr -un unghi solid care înconjoară concentric discul solaraparent.

3.7 Intensitatea radiației solare difuze [W/m2] – intensitatea radiaţiei solare generată prinreceptarea radiaţiei solare disperse dinspre întreaga boltă cerească, cu excepţia unghiului solid careeste utilizat la măsurarea intensităţii radiaţiei solare directe.

3.8 Intensitate a radiaţiei solare reflectate [W/m2] – Intensitatea radiaţiei generată prinreceptarea radiaţiei solare globale reflectată în sus de un plan orientat în jos.

3.9 Intensitate a radiaţiei solare globală [W/m2] – intensitatea totală a radiaţiei solare, măsuratăpe un plan orizontal.

3.10 Indicator de confort termic PMV (Predicted Mean Vote) – Opinia medie a unui grupimportant de persoane care îşi exprimă votul privind senzaţia termică în raport cu mediul termic

înconjurător .

3.11 Indicator de confort termic PPD (Predicted Percentage of Dissatisfied) – Procentul depersoane susceptibile de a avea senzaţia de prea rece sau prea cald în raport cu mediul ambiant şifurnizează informaţii privind disconfortul termic.

3.12 Parametri termodinamici intensivi – Mărimi macroscopice, care descriu starea de echilibrutermodinamic a sistemului, dar care nu depind de masa sistemului termodinamic.

3.13 Parametri termodinamici extensivi – Mărimi macroscopice, care descriu starea de echilibrutermodinamic a sistemului şi care depind de masa sistemului termodinamic.

3.14 Pentada – Interval de timp compus din cinci zile consecutive pentru care se cunosc valorileorare ale parametrilor climatici.

3.15 Temperatura aerului exterior [°C] – Temperatura aerului dată de termometrul uscat, măsuratăconform metodologiei stabilite de Organizaţia Mondială de Meteorologie (WMO).

3.16 Temperatura punctului de rouă [°C] – Temperatura aerului umed la care vapori de apă devinsaturaţi şi încep să se condenseze.

3.17 Temperatură medie orară – Valoare medie calculată din măsurări continue de temperatură înregistrate într -o anumită oră.

3.18 Temperatură exterioară de referinţă – Valoarea medie a temperaturii exterioare caracteristicăzilei de iarnă de calcul.


8/42

CP E.01.00:2015

4

3.19 Temperatură exterioară de proiectare pentru iarnă – Temperatura aerului exterior cu oanumită perioadă de revenire, utilizată la determinarea sarcinii termice de proiectare a unei clădiri(temperatură exterioară de calcul).

3.20 Temperatură interioară rezultantă a spaţiilor încălzite – Parametru termodinamic compus,

constituit din valoarea medie volumică a temperaturii aerului dintr -o încăpere încălzită şi valoareatemperaturii medii radiante caracteristică încăperii.

3.21 Temperatură medie pentadică – Valoarea medie a temperaturii exterioare caracteristică uneipentade.

3.22 Umiditate absolută a aerului [g/m3] – Cantitatea de vapori de apă conţinuţi în aer, exprimată în mod curent prin presiunea parţială a vaporilor de apă (presiunea parţială a vaporilor de apă dintr -unamestec de aer umed fiind presiunea pe care ar exercita-o vaporii de apă conţinuţi în acest amestecdacă ei ar ocupa singuri volumul pe care îl ocupă aerul umed la aceeaşi temperatură) şi prin raportulde umiditate (raportul dintre masa vaporilor de apă a unui eşantion de aer umed şi masa aerului uscatdin acelaşi eşantion).

3.23 Umiditate relativă a aerului [%] – raportul dintre presiunea vaporilor de apă din aerul umed şipresiunea de saturaţie a vaporilor la aceeaşi temperatură.

3.24 Viteza vântului de referinţă [m/s] – viteza vântului măsurată la o înălţime de 10 m deasupranivelului solului, în câmp deschis, fără obstacole în imediata apropriere şi se calculează ca valoareamedie, pe o perioadă de la 10 minute până la o oră, a valorilor instantanee.

3.25 Zi de iarnă de calcul – zi caracterizată de variaţia orară a temperaturii aerului exterior,determinată pe baza analizei statistice, pe frecvenţe de apariţie, a datelor climatice pe o durată de 15ani, sub forma valorilor orare caracteristice zilei cu temperatura exterioară medie cea mai scăzută dinlunile decembrie, ianuarie şi februarie, precum şi a valorilor orare corespunzătoare zilelor care precedzilei celei mai reci.

3.26 Zi de vară de calcul – zi caracterizată de variaţia orară a temperaturii aerului exterior,determinată pe baza analizei statistice, pe frecvenţe de apariţie, a datelor climatice pe o durată de 15ani, sub forma valorilor orare caracteristice zilei cu temperatura exterioară medie cea mai ridicată dinlunile iulie, august şi septembrie, precum şi a valorilor orare corespunzătoare zilelor din pentada careconţine ziua cu temperatura medie cea mai ridicată.

3.27 Zi senină – zi caracterizată de variaţia orară a temperaturii aerului exterior din ziua de vară decalcul şi de variaţia orară a intensităţilor radiaţiei solare din ziua senină asociată pentadei care conţineziua de vară de calcul.

4 Prevederi generale

4.1 Pentru evaluarea performanțelor energetice a clădirilor au fost calculați parametri climaticiexteriori relevanţi.

4.2 Parametrii termodinamici intensivi şi extensivi care formează structura anului climatic tip sunturmătorii: temperatura exterioară; temperatura punctului de rouă; viteza vântului; intensitatea radiaţieisolare directe pe plan orizontal; intensitatea radiaţiei solare difuze pe plan orizontal; umiditateaabsolută a aerului; umiditatea relativă a aerului.

4.3 Valorile medii ale parametrilor climatici sunt: temperatura aerului exterior (valori medii lunare);temperatura punctului de rouă al aerului exterior; viteza vântului; direcția vântului; umiditatea relativă aaerului (valori medii lunare); umiditatea absolută a aerului (valori medii lunare); intensitatea radiaţieisolare pe suprafeţe plane verticale cu azimut variabil (valori medii lunare); intensitatea radiaţiei solarepe suprafeţe plane orizontale şi înclinate cu azimut variabil (valori medii lunare).


9/42

CP E.01.00:2015

5

4.4 Valorile medii prezentate pot fi utilizate în structura unor modele de calcul simplificat validateprin proceduri specifice (intervalidare, validare empirică etc.). Acest tip de calcul este util în aplicaţiilede tip prospectiv (ex. studii de fundamentare, stabilire a strategiilor într -un domeniu, de analiză aimpactului economic şi social al unor soluţii tehnice etc.).

4.5 Parametrii climatici utili dimensionării sistemelor de încălzire prin prisma indicatorilor de confort

termic şi prin prisma răspunsului termic al clădirii în condiţiile solicitării climatice de iarnă, suntreprezentaţi prin variaţia temperaturii aerului exterior în următoarele condiţii: ziua de iarnă de calcul;pentada din sezonul rece a cărei temperatură medie are valoarea minimă din mulţimea analizată, cuparticularitatea că ziua cu temperatură minimă să se găsească în centrul pentadei (pentada c utemperatura medie - valoare minimă); pentada din sezonul rece care conţine ziua cu temperaturamedie minimă.

4.6 Parametrii climatici utili dimensionării sistemelor de răcire prin prisma indicatorilor de conforttermic în condiţiile solicitării climatice de var ă, sunt reprezentaţi prin variaţia temperaturii aeruluiexterior în următoarele condiţii: ziua de vară de calcul; pentada din sezonul cald a cărei temperaturămedie are valoarea maximă din mulţimea analizată (pentada cu temperatura medie - valoaremaximă); pentada din sezonul cald care conţine ziua cu temperatura medie maximă.

5 Constituirea bazei de date climatice

5.1 Alcătuirea anului climatic tip

5.1.1 Anul climatic tip trebuie să conțină valori orare, preluate de la una sau mai multe puncte deamplasare reprezentative pentru climatul considerat, cel puțin pentru următorii parametrimeteorologici: temperatura aerului măsurată cu termometrul uscat; radiația solară directă pe direcțianormalei și radiația solară difuză, pe plan orizontal; umiditatea relativă, umiditatea absolută, presiuneavaporilor de apă sau temperatura punctului de rouă; viteza vântului la înălțimea de 10 m deasuprasolului.

5.1.2 Deoarece temperatura, radiația solară și umiditatea sunt parametrii cheie pentru calculele de răcire și încălzire, acestea sunt utilizate pentru alcătuirea anului climatic tip.

5.1.3 În principiu, dacă există un an în cadrul datelor pe termen lung în fiecare lună estereprezentativă pentru condițiile de termen lung, acest an poate fi utilizat ca an climatic tip. Totuși,această situație este improbabilă și în practică cele mai adecvate luni sunt selectate dintr -un număr deani diferiți și sunt unite, cu îmbinarea racordărilor, pentru a construi un an complet.

5.1.4 Procedura stabilită în continuare este destinată construirii unui an de valori orare în carevaloarea medie a variabilelor individuale, frecvența de distribuții și corelările între diferite variabile încadrul fiecărei luni sunt cât de apropiate posibil de lunile calendaristice corespunzătoare setului dedate pe termen lung.

5.1.5 Prin urmare, procedura are ca etape alegerea celei mai bune luni, pentru fiecare lunăcalendaristică și ajustarea valorilor orare în luna selectată pentru a se realiza o tranziție lină atunci

când se unesc luni diferite pentru a realiza un an.

5.1.6 Pentru fiecare parametru climatic, p, în care p este temperatura măsurată cu termometrul uscat,radiația solară sau umiditatea, se efectuează următoarele operații:

a) se formează cel puțin 10 ani (dar preferabil mai mulți) de valori orare ale parametrului p, și secalculează mediile zilnice ṗ.

b) pentru fiecare lună calendaristică, se calculează funcția de repartiție a mediilor zilnice pentru toțianii din setul de date, ϕ(p, m, i), prin selectarea tuturor valorilor în ordine crescătoare și utilizândrelația:


10/42

CP E.01.00:2015

6

unde:K (i) este ordinul valorii i a mediilor zilnice în cadru acelei luni calendaristice în întregul set de date.

c) pentru fiecare an al setului de date, se calculează funcția de repartiție a mediilo r zilnice pentrufiecare lună calendaristică, F()p,y,m,i) , prin sortarea tuturor valorilor acelei luni și acelui an în ordinecrescătoare și apoi utilizând relația:

unde:J (i) este ordinul valorii i a mediilor zilnice în cadru acelei luni și acelui an.

a) pentru fiecare lună calendaristică, se calculează funcția statistică Finkelstein-Schafer, Fs(p,y,m),pentru fiecare an al setului de date, utilizând relația:

b) pentru fiecare lună calendaristică, se ordonează lunile individuale din înregistrarea mutianuală înordinea crescătoare a valorii Fs(p,y,m).

c) pentru fiecare lună și an calendaristic, se adaugă ordine separate pentru cei trei parametri climatici.

d) pentru fiecare lună calendaristică, pentru cele trei luni cu cel mai mic ordin total, se calculeazăabatera vitezei medii lunare a vântului față de media lunară multianuală corespunzătoare. Luna cu ceamai mică abatere a vitezei vântului se selectează ca “cea mai bună” luna pentru incluerea în anuldereferință.

5.1.7 Se ajustează parametrii din ultimele opt ore ale fiecărei luni și primele opt ore ale luniiurmătoare prin interpolare, pentru a asigura tranziția lină când “cele mai bune” luni se unesc pentru arealizaanul de referință. Această ajustare trebuie să include ultimele opt ore din decembrie și primeleopt ore din ianuarie astfel încât anul de referință să poată fi utilizat în simulări în mod repetat.

5.2 Calculul medii lunare și anuale a temperaturii aerului

5.2.1 Datele referitoare la temperatura aerului după termometrul uscat , utilizate la calculul mediilorlunare, trebuie să provină din observații de la un adăpost meteorologic dotat cu jaluzele care permitcirculația liberă a aerului.

5.2.2 Calculul temperaturii medii lunare din valori orare poate fi, după caz: a) media unor măsurăricontinue înregistrate într -o anumită oră, sau b) măsurări înregistrate la un anumit moment din oră (deexemplu la oră fixă). Media lunară se determină cu relația:

unde:Ɵh este temperatura orară; hm este numărul de ore din luna considerată.

5.2.3 Calculul temperaturii medii lunare din valori măsurate la intervale 3h sau 6h, media lunară sedetermină cu relația:

unde:nm = 8 x dm pentru datele la interval de trei ore;


11/42

CP E.01.00:2015

7

= 4 x dm pentru datele la interval de șase ore; dm este numărul de zile din luna considerată.

5.2.4 Calculul temperaturii medii anuale se calculează pornind de la valori medii zilnice cu relațiaurmătoare:

5.3 Calculul medii lunare și anuale a umidității atmosferice

5.3.1 Datele referitoare la umiditate utilizate la calculul mediilor lunare provin din observații obținutecu termometre cu bulb umed și uscat, ventilate mecanic sau un aparat de măsură a punctului de rouăcu oglindă răcită sau un higrometru capacitivsau un higrometru cu fir de păr .

5.3.2 Presiunea de saturație a vaporilor este prezentată ca o funcție de temperatură în conformitatecu tabelul de mai jos.

Ɵ,° C

∆ T,° C

+0 +1 +2 +3 +4 +5 +6 +7 +8 +9

-20 1,03 1,13 1,24 1,37 1,50 1,65 1,81 1,98 2,17 2,37

-10 2,59 2,83 3,09 3,38 3,68 4,01 4,37 4,75 5,17 5,62

0 6,11 6,56 7,05 7,57 8,13 8,72 9,35 10,01 10,72 11,47

10 12,27 13,12 14,02 14,97 15,98 17,04 18,17 19,37 20,63 21,96

20 23,37 24,86 26,42 28,08 29,82 31,66 33,59 35,63 37,78 40,03

30 42,41 44,90 47,52 50,27 53,16 56,19 59,37 62,71 66,21 69,87

5.3.3 Valorile intermediare se pot determina prin interpolare liniară.

5.3.4 Presiunea de saturație a vaporilor se poate calcula de asemenea cu relații empirice: Pentru Ɵ ≥ 0

Pentru Ɵ ˂ 0

5.3.5 Umiditatea relativă a aerului exterior se determină ca raport între presiunea vaporilor de apă dinaerul umed şi presiunea de saturaţie a vaporilor la aceeaşi temperatură.

5.3.6 Umiditatea absolută a aerului se determină cu relația:


12/42

CP E.01.00:2015

8

unde:tR este temperatura punctului de rouă, în °C.

5.3.7 Calculul umidității medii lunare din valori orare poate fi, după caz: a) media unor măsurăricontinue înregistrate într -o anumită oră, sau b) măsurări înregistrate la un anumit moment din oră (deexemplu la oră fixă). Media lunară se determină cu relația:

unde:xh este umiditatea orară; hm este numărul de ore din luna considerată.

5.3.8 Calculul umidității medii lunare din valori măsurate la intervale 3h sau 6h, media lunară sedetermină cu relația:

unde:nm = 8 x dm pentru datele la interval de trei ore;

= 4 x dm pentru datele la interval de șase ore; dm este numărul de zile din luna considerată.

5.3.9 Calculul umidității medii anuale se calculează pornind de la valori medii zilnice cu relațiaurmătoare:

5.4 Calculul medii lunare și anuale a vitezei și direcției vântului

5.4.1 Datele referitoare la viteza vântului se măsoară cu un anemometru și direcția vântului cuajutorul unei giruete.

5.4.2 Media vitezei de referință a vântului vr se calculează pentru o perioadă de la 10 min până la 1 h.

5.4.3 Direcția medie a vântului D, calulată pentru aceeași perioadă ca și viteza vântului, este direcțiadinspre care bate vântul prezentată în general în sectoare de câte 10 grade față de Nord.

5.4.5 Media lunară sau anuală a vitezei vântului poate fi calculată pornind de la date măsurate fie înmod continuu, fie la intervale mai mici de 3 h.

5.4.6 Media lunară a vitezei vântului se calculează cu relația următoare:

unde:

nm este numărul de citiri ale vitezei vântului în luna considerată.


13/42

CP E.01.00:2015

9

5.4.7 Media anuală a vitezei vântului se calculează cu relația următoare:

unde:

ny este numărul de citiri ale vitezei vântului în anul considerat.

5.4.8 Distribuția statică a frecvențelor vântului mediu pe domenii ale direcției și vitezei se prezintă subformă tabelară lunar și anual în conformitate cu următorul tabel:

Viteză m/s

Direcția Totaldirecțiile de la

345pânăla 15

de la15

pânăla 45

de la45

pânăla 75

de la75

pânăla

105

de la105până

la135

de la135

pânăla

165

de la165până

la195

de la195până

la225

de la225până

la255

de la255până

la285

de la285până

la315

de la315

până la345

>14

12 la14

10 la12

8 la 10

6 la 8

4 la 6

2 la 4

0 la 2

Toatevitezele 100

N E S W

5.4.8 Aceste statistici pot fi de asemenea reprezentate printr-un grafic numit “roza vânturilor”:lungimea simbolurilor în orice direcție este proporțională cu frecvențele cumulate ale vitezei vântului înacea direcție mai mică decât majoritatea pragurilor de viteză.

5.5 Calculul medii lunare și anuale a precipitațiilor

5.5.1 Precipitațiile trebuie să se măsoare cu un pluviometru și realizat în concordanță cuRecomandările Orgonizației Meteorolgice mondiale (WMO) No. 8 1996. Grosimea stratului de zăpadăproaspăt și a altor precipitații solide la nivelul solului adiacent pluviometrului se măsoară cu exactitatede un centimetru. Precipitațiile în stre solidă de pe pluviometru trebuie să se topească, utilizând ometodă care minimizează efectul de evaporare, și se măsoară volumul de lichid rezultat. Zilele în caresolueste acoperit cu zăpadă trebuie notate.

5.5.2 Valorile orare ale precipitațiilor, inclusiv ale precipitațiilor solide topite trebuie să fie totalizate

pentru a rezulta precipitațiile lunare:

5.5.3 Valorile zilnice totale ale precipitațiilor, inclusiv ale precipitațiilor solide topite trebuie să fietotalizate pentru a rezulta precipitațiile lunare:

5.6 Calculul medii lunare și anuale a radiației solare


14/42

CP E.01.00:2015

10

5.6.1 Intensitatea radiației solare și radiația solară se măsoară în conformitate cu RecomandărileOrganizație Meteorologice Mondiale (WMO) No. 8 1996. Intensitățile radiației solare pe plan orizontalși cele pe cele patru plane verticale cu orientările Sud, Est, Nord și Vest prezintă un interes special. Înmod frecvent se măsoară numai intensitatea radiației solare globale, celelalte componente putând fiestimate pe baza unor date auxiliare.

5.6.2 Parametri utili sunt dați de radiația solară totală cu valori orare, zilnice, lunare și anuale.

5.6.3 În mod uzual datele zilnice, lunare și anuale se exprimă în termeni de energie decît în termenide flux mediu.

5.6.4 Pornind de la intensitățile radiației solare medii, Gs, ic, i , măsurate pe o suprafață cu înclinareoarecare, ic, pe un interval de timp ∆t la un moment i, valorile totale lunare ale radiației solare globale,directe și difuze sunt date de:

H s, g, ic =∑ G s, g, ic, i x ∆t H s, d, ic =∑ G s, d, ic, i x ∆t H s, b, ic =∑ G s, b, ic, i x ∆t

unde:g este radiația globală; d este raiația difuză; b este radiația directă; ic o suprafață cu înclinare oarecare.

5.6.5 Se presupune că planurile pe care se efectuează măsurările și pentru care se efectueazăcalculul mediei au aceeași orientare. În plus, este esențial că intervalele ∆t să fie constante și săacopere toate orele din lună fără suprapuneri.

5.6.6 Pentru intensitatea radiației solare totală zilnică Hs, j a zilei d, pe o suprafață cu înclinarea ic,valoarea totală lunară a radiației solare globale, directe și difuze sunt date de relațiile:

6 Componența și conținutul bazei de date climatice

6.1 Componența și conținutul anului climatic tip

6.1.1 Anul climatic tip trebuie să fie o succesiune de 8 760 valori orare ale tempeaturii orare aletemperaturii măsurate cu termometruluscat, ale presiunii vaporilor de apă (sau alt parametru deumiditate), ale radiației solare și ale vitezei vântului și ale oricăror alți parametri climatici disponibili.

6.1.2 Este necesar de declarat detaliile stației (amplasarea și altitudinea), parametri climatici utilizați,perioada setului original de date și anii din care au fost preluate lunile individuale.

6.2 Componența și conținutul mediilor lunare și anuale ale temperaturii


15/42

CP E.01.00:2015

11

6.2.1 Mediile lunare ale temperaturii aerului exterior după termometrul uscat se exprimă rotunjind la0,1 °C, iar tipul de date (de exemplu orare, zilnice, etc.) utilizate la calculul medii lunare trebuiespecificat.

6.2.2 Pentru fiecare lună se consemnează următorii parametri a temperaturii exterioare:

a) datele măsurate pornind de la care se calculează parametrii;

b) mediile lunare ale temperaturii aerului exterior după termometrul uscat;

c) valoarea maximă a temperaturii orare a aerului exterior după termometrul uscat;

d) valoarea minimă a temperaturii orare a aerului exterior după termometrul uscat;

e) mediile anuale ale temperaturii aerului exterior după termometrul uscat.

6.3 Componența și conținutul mediilor lunare și anuale a umidității atmosferice

6.3.1 Pentru fiecare lună se consemnează următorii parametri a umidității și presiunii:


b) mediile lunare ale temperaturii, presiunii vaporilor de apă umidității relative și umidității absolute aaerului;

c) valoarea maximă ale temperaturii, presiunii vaporilor de apă umidității relative și umidității absolutea aerului;

d) valoarea minimă ale temperaturii, presiunii vaporilor de apă umidității relative și umidității absol ute aaerului.

6.4 Componența și conținutul mediilor lunare și anuale a vitezei și direcției vântului

6.4.1 Pentru fiecare lună se consemnează următorii parametri a vitezei și direcției vântului:


b) amplasarea anemometrului cu care se efectuează măsurările, incluzând orice obiect din apropiereaacestuia care ar putea să îl adăpostească pe direcțiile specifice;

c) f recvența datelor originale utilizate la calculul mediilor și al distribuțiilor;

d) viteza medie lunară sau anuală;

e) tabelul cu distribuția frecvențelor vitezei pe direcție pe durata lunii sau anului.

6.5 Componența și conținutul mediilor lunare a precipitațiilor

6.5.1 Pentru fiecare lună se consemnează următorii parametri a precipitațiilor:


b) f recvența cu care au fost înregistrate datele originale de precipitații și, dacă datele provin din măsurizilnice, momentul din zi la care au fost înregistrate;

c) precipitațiile lunare totale, rotunjind la un milimetru;

d) numărul de zile din lună în care precipitațiile sunt de cel puțin 0,1 mm;

e) căderea maximă într -o zi, cu exactitate de 0,1 mm, dacă datele provin din măsurări orare;


16/42

CP E.01.00:2015

12

f) grosimea totală a stratului de zăpadă proaspătă sau a altor precipitații solide;

g) numărul de zile în care solul este acoperit de zăpadă.

6.6 Componența și conținutul mediilor lunare a radiațiilor solare

6.6.1 Pentru fiecare componentă a radiației pentru fiecare lună se consemnează următorii parametri:

a) perioada de măsurare în care au fost înregistrarăți parametri;

b) intervalul la care se înregistrează radiația;

c) r adiația solară totală lunară.


17/42

CP E.01.00:2015

13

Anexa А (normativă)

Valori caracteristice anului climatic (extras)


18/42

CP E.01.00:2015

14

Anexa B (normativă)

Valori medii lunare ale parametrilor climatice reprezentativi (temperatură, umiditate relativă,umiditate absolută, radiație solară, viteaza vântului, direcția vântului)


19/42

CP E.01.00:2015

15

Anexa С (normativă)

Clima de calcul pentru iarnă


20/42

CP E.01.00:2015

16

Anexa D (normativă)

Clima de calcul pentru vară


21/42

CP E.01.00:2015

17

Anexa E (normativă)

Conversia intensității radiației solare de la nivelul planului orizontal la nivelul unui planoarecare


22/42

CP E.01.00:2015

18

Anexa F (informativă)

Determinarea coeficientului de însorire al unei suprafețe


23/42

CP E.01.00:2015

19

Bibliografie

[1] Legea nr. 128 din 11.07.2014 privind performanța energetică a clădirilor (Publicat: 10.10.2014 înMonitorul Oficial Nr. 297-309, art. Nr : 609. Data intrării in vigoare : 01.01.2015)


24/42

CP E.01.00:2014

20

Traducerea prezentului cod practic în construcții în limba rusă

Начало перевода

1 Область применения

1.1 Настоящий Кодекс практики в строительстве (далее – Кодекс) устанавливаетклиматические параметры данных, которые применяются при проектировании зданий исооружений, систем отопления, вентиляции, кондиционирования, водоснабжения, припланировке и застройке городских и сельских поселений.

1.2 Кодекс предоставляет соответствующие внешние климатические параметрынеобходимые для таких мероприятий как:

a) оценка энергетической эффективности новых и существующих зданий;

- оценка энергетической эффективности зданий и составных частей жилых, общественных,коммерческих, социальных, административных зданий и т.д. (квартир, определенныефункциональные зоны и т.д.);

- выполнение энергоаудита существующих зданий которые модернизируются;

- энергетическое проектирование новых зданий, в том числе зданий с почти нулевымпотреблением энергии;

b) определение энергетических размеров оболочки здания и оборудования из установок ;

- определение оборудования для кондиционирования воздуха в зданиях;

- гигротермическое определение оболочек зданий (динамическая тепловая реакция наслучайные климатические воздействия, массообмена и воздухопроницаемости);

- определение систем/установок пассивного / активного захвата солнечной радиации;

c) менеджмент энергетической эффективности зданий;

- создание баз данных, включенных в программные модули для вышеупомянутых мероприятий;

- отчетность на местном и региональном уровне об энергетических характеристик новых исуществующих зданий;

- генерация собственных энергетических референциалов репрезентативных зданий,необходимых для оценки и определения национальных энергетических классов;

- генерация репрезентативного национального климата и определение процедуры преобразования энергетических данных в целях гармонизации отчетности об энергетическойэффективности зданий;

- структурирование национальной стратегии реализации [1] на основе критериев технической иэкономической эффективности, дифференцированных по климатическим зонам.

2 Нормативные ссылки

В настоящем нормативном документе использованы ссылки на следующие нормативные

документы: NCM E.04.01-2006 Protecţia termică a clădirilor


25/42

CP E.01.00:2014

21

СНиП 23-01-99* Строительная климатология

СНиП 2.04.05-91* Отопление, вентиляция и кондиционирование

СНиП 2.08.01-89 Жилые здания

СНиП 2.01.01-82 Строительная климатология и геофизика

СНиП 2.07.01-89* Градостроительство. Планировка и застройка городских исельских поселений

SM SR EN 12831:2004 Instalații de încălzire în clădiri. Metoda de calcul al sarcinii termicede calcul.

SM SR EN ISO 15927-1:2004 Performanța higrotermică a clădirii. Calculul și prezentareadatelor climatice. Partea 1: Mediile lunare și anuale aleelementelor meteorologice simple.

SM SR EN ISO15927-2:2009 Performanța higrotermică a clădirii. Calculul și prezentareadatelor climatice. Partea 2: Date orare pentru sarcina de răcire deproiectare

SM SR EN ISO15927-4:2006 Performanța higrotermică a clădirii. Calculul și prezentareadatelor climatice. Partea 4: Date orare pentru evaluareaconsumului anual de încălzire pentru încălzire și răcire

SM SR EN ISO15927-5:2006 Performanţa higrotermică a clădirilor; Calculul şi prezentareadatelor climatice. Partea 5: Date pentru sarcina termică deproiectare pentru încălzirea spaţiilor

SM SR EN ISO15927-6:2008 Performanţa higrotermică a clădirilor. Calculul şi prezentarea

datelor climatice. Partea 6: Diferenţe de temperatură cumulate(grade-zi)

SM SR EN ISO 13788:2002 Performanţa higrotermică a componentelor şi elementelor deconstrucţie. Temperatura superficială interioară pentru evitareaumidităţii superficiale critice şi condensului interior. Metode decalcul

SM SR EN ISO 13791:2006 Performanţa termică a clădirilor. Calculul temperaturii interioare aunei încăperi fără climatizare în timpul verii. Criterii generale şiproceduri de validare

SM SR EN ISO 13792:2004 Performanţa termică a clădirilor. Calculul temperaturii interioare a

unei încăperi fără climatizare în timpul verii. Metode de calculsimplificate

SM SR EN 15255:2008 Performanţa termică a clădirilor. Calculul sarcinii de răcire pentruo încăpere cu transfer de căldură sensibilă. Criterii generale şiproceduri de validare

SM SR EN 15265:2008 Performanţa termică a clădirilor. Calculul necesarului de energiepentru încălzirea şi răcirea încăperilor. Criterii generale şiproceduri de validare

3 Термины и определения

В настоящем Кодексе используются следующие термины, которые означают:


26/42

CP E.01.00:2014

22

3.1 Типовой климатический год – год с почасовыми значениями метеорологическихпараметров, представитель долгосрочного климата (типовой год).

3.2 Азимут – угол между плоскостью меридиана места наблюдения и вертикальнойплоскостью, проходящей через светило или точку земной поверхности, или наблюдаемыйобъект в атмосфере.

3.3 Функция размещения – Стандартная последовательность значений одного изпараметра, когда он упорядочен вверх, в течение определенного периода.

3.4 Интенсивность солнечной радиации [W/m2] – количество электромагнитной радиации(лучистой энергии), монохроматической или интегральной, переносимое от источника радиациив единичном телесном угле, которое проходит за единицу времени через единичную площадку,расположенную перпендикулярно к лучам.

3.5 Интенсивности суммарной солнечной радиации [W/m2] – вся прямая и рассеяннаясолнечная радиация, поступающая на земную поверхность.

3.6 Прямая солнечная энергия [W/m2] – поток прямой солнечной радиации на

горизонтальную поверхность.

3.7 Рассеянная солнечная энергия [W/m2] – солнечное излучение, поступающее послеизменения его направления вследствие отражения и рассеяния атмосферой.

3.8 Интенсивность отраженного солнечного излучения [W/m2] - интенсивностьгенерируемого излучения получаемого при глобальной солнечной радиации, отражаенной вверх от плоскости направленной вниз.

3.9 Интенсивность глобального солнечного излучения [W/m2] - суммарнаяинтенсивность солнечного излучения, измеренная в горизонтальной плоскости.

3.10 Показатель теплового комфорта PMV (Predicted Mean Vote) - среднее мнение

значительной группы людей, которые высказывают своё мнение по поводу тепловогоощущения по отношению к теплом окружающей среды.

3.11 Индекс теплового комфорта PPD (Predicted Percentage of Dissatisfied) - процентлюдей, которые могут быть чувствительны к слишком холодному или слишком жаркому вотношении к окружающей среде и предоставляет информацию о тепловом дискомфорте.

3.12 Интенсивные термодинамические параметры - макроскопические значения,описывающие состояние термодинамического равновесия системы, но не зависящие от массытермодинамической системы.

3.13 Обширные термодинамические параметры - макроскопические значения,описывающие состояние термодинамического равновесия системы и зависящие от массы

термодинамической системы.

3.14 Пентада – временной интервал, состоящий из пяти последовательных дней, длякоторых известны, почасовые значения климатических параметров.

3.15 Температура наружного воздуха [° C] - температура воздуха указанное сухим термометром, измеренная в соответствии с методологией, установленной ВсемирнойМетеорологической Организацией (ВМО).

3.16 Температура точки росы [°C] - температура влажного воздуха при которой водянойпар начинает становится насыщенным и конденсируется.

3.17 Почасовая средняя температура - среднее значение рассчитываемое из непрерывных

измерений температуры, записанных в определенное время.


27/42

CP E.01.00:2014

23

3.18 Наружная эталонная температура – среднее значение температуры наружноговоздуха, характерная зимнему дню.

3.19 Наружная проектная температура для зимы - температура наружного воздуха сопределенным обратным периодом, использованое при определении проектной тепловойнагрузки здания (расчетная наружная температура).

3.20 Температура внутренних отапливаемых помещений – сложный термодинамическийпараметр, состоящий из средней температуры воздуха в комнате с подогревом и среднее значение излучаемой комнатой температуры.

3.21 Среднее пентадная температура – среднее значение наружной температуры характерной одной пентады.

3.22 Абсолютная влажность воздуха [г /м3] – количество водяного пара содержащемся ввоздухе, выраженное через парциальное давление водяного пара (парциальное давлениеводяного пара из смеси влажного воздуха, это оказываемое давление водяного пара,содержащийся в этой смеси, если бы он сам занимал тот же объем что и влажный воздух притой же температуре) и через отношение влажности (отношение массы водяного пара образца

влажного воздуха и массы сухого воздуха из того же образца).

3.23 Относительная влажность [%] - отношение давления паров воды во влажном воздухеи давление паров насыщения при той же температуре.

3.24 Скорость ветра [м/с] - скорость ветра измеряется на высоте 10 м над землей, воткрытом поле без каких-либо препятствий в непосредственной близости и рассчитывается каксреднее значение за период от 10 минут до одного часа, мгновенных значений.

3.25 Расчетный зимний день - день характеризуемый почасовым изменением температурынаружного воздуха определяемым на основе статистического анализа, по частоте возникновения климатических данных в течение 15 лет, в виде часовых значений типичного дня с низкой средней температурой наружного воздуха в декабре, январе и феврале, а также

часовых значений соответствующих дней, предшествующих самому холодному дню.

3.26 Расчетный летний день - день характеризуемый почасовым изменением температурынаружного воздуха определяемым на основе статистического анализа, по частоте возникновения климатических данных в течение 15 лет, в виде часовых значений типичного дня с наивысшей средней температурой наружного воздуха в июле, августе и сентябре, а такжечасовых значений соответствующих дней пентады которая содержит день с наивысшей средней температурой.

3.27 Ясный день - день характеризующийся почасовым изменением температуры воздуха врасчетный летний день и почасовой вариацией интенсивности солнечной радиации в ясныйдень, соответствующий пентады содержащий расчетный летний день.

4 Общие положения

4.1 Для оценки энергетической эффективности зданий были рассчитаны соответствующиевнешние климатические параметры.

4.2 Интенсивные и экстенсивные термодинамические параметры, которые образуютструктуру климатического типа: наружная температура; температура точки росы; скоростьветра; интенсивность прямой солнечной радиации на горизонтальную плоскость; интенсивностьдиффузного солнечного излучения в горизонтальной плоскости; абсолютная влажностьвоздуха; относительная влажность.

4.3 Средние значения климатических параметров: температура наружного воздуха (средниемесячные значения); точка росы наружного воздуха; скорость ветра; направление ветра;относительная влажность (средние месячные значения); абсолютная влажность (средние


28/42

CP E.01.00:2014

24

месячные значения); интенсивность солнечного излучения на вертикальных плоскихповерхностей с переменным азимутом (средние месячные значения); интенсивностьсолнечного излучения в горизонтальной плоскости и наклонных поверхностей с переменнымазимутом (средние месячные значения).

4.4 Представленные средние значения могут быть использованы в структуре упрощенных

моделей расчета, проверенных с помощью конкретных процедур (проверка между собой,эмпирическая проверка и т.д.). Этот вид расчета полезен в проспективных приложениях (напр.обоснование исследований, разработки стратегий в диапазоне экономического и социальногоанализа воздействия технических решений и т.д.).

4.5 Климатические параметры, полезные при калибровки систем отопления черезпоказателей теплового комфорта и теплового реагирования здания путем применения в зимнихусловиях, представлены за пределами изменения температуры воздуха при следующихусловиях: зимний день вычислений; пентада зимой, средняя температура которой имеетминимальное значение из проанализированого числа, с особенностью, что день с минимальнойтемпературой, находился бы в центре пентады (пентада с средней температурой – минимальное значение); пентада в отопительном сезоне, которая содержит день с минимальной средней температурой.

4.6 Климатические параметры, полезные при измерении систем охлаждения черезпоказателей теплового комфорта в условиях летней климатической нагрузки, представленыизменением температуры наружного воздуха при следующих условиях: летний деньвычислений; пентада летом, средняя температура которой имеет максимальное значение изпроанализированого числа (пентада с средней температурой – максимальное значение);пентада в теплое время года, которая содержит день с максимальной средней температурой.

5 Формирование климатической базы данных

5.1 Составление климатического года типа

5.1.1 Климатический год тип должен содержать ежечасовые значения, взятые из одного илинескольких мест хранения рассмотренных данного климата, по крайней мере, для следующихметеорологических параметров: температура воздуха измеряемая по сухому термометру;прямая солнечная радиация по отвесу и рассеянной на горизонтальную плоскость;относительная влажность, абсолютная влажность, давление водяного пара или температура точки росы; скорость ветра на высоте 10 м над землей.

5.1.2 Поскольку температура, солнечная радиация и влажность являются ключевымипараметрами для расчетов отопления и охлаждения, они используются для компиляцииклиматического года типа.

5.1.3 В принципе, если есть год в долгосрочных данных каждый месяц являетсяпредставителем долгосрочных условиях, то этот год может быть использован в качествеклиматического года типа. Тем не менее, это маловероятно и на практике наиболееподходящии месяцы выбраны из целого ряда различных лет и объединяются присоединениями, чтобы создать целый год.

5.1.4 Изложенная процедура, далее, предназначена для строительства почасового года, где среднее значение отдельных переменных, частота распределений и корреляции междуразличными переменными внутри каждого месяца, максимально приближенны ксоответствующим календарным месяцам долгосрочного набора данных.

5.1.5 Таким образом, процедура имеет следующие шаги: выбор лучшего месяца для каждогокалендарного месяца и корректировка почасовых значений месяца, выбранного длядостижения плавного перехода при соединении различных месяцев для получения года .

5.1.6 Для каждого климатического параметра, р, где р представляет собой температуру посухому термометру, солнечную радиацию или влагу, выполняются следующие операции:


29/42

CP E.01.00:2014

25

a) образуются, по меньшей мере 10 лет (но желательно больше) почасовых значенийпараметра р, и рассчитывается среднедневной р.

b) для каждого календарного месяца, вычисляется функция распределения среднесуточныхзначений за все годы из набора данных, φ (р, m, i), выбрав все значения в порядке возрастания

и с помощью соотношения:

где:K (i) это порядок среднесуточных значений i в рамках календарного месяца всего набораданных.

c) для каждого года из набора данных, вычисляется функция распределения среднесуточныхзначений за каждый календарный месяц, F()p,y,m,i), сортируя все значения данного месяца игода, в порядке возрастания, а затем, используя формулу:

где:J (i) это порядок среднесуточных значений i в данном месяце и в данном году.

d) для каждого календарного месяца, рассчитать статистические функции Finkelstein-Schafer,Fs(p,y,m), для каждого года из набора данных, используя формулу:

e) для каждого календарного месяца, упорядочиваются отдельные месяцы из многолетнейрегистрации в порядке возрастания значения Fs(p,y,m).

f) для каждого календарного месяца и года, добавляются отдельные порядки для тех трехклиматических параметров.

g) для каждого календарного месяца, для тех три месяца с самым низким общим порядком,рассчитывается, ежемесячно, отклонения средней скорости ветра от среднемесячногомноголетнего. Месяц с наименьшим отклонением от скорости ветра выбирается в качестве"лучшего" месяца для включения в отчетном году.

5.1.7 Регулируются параметры последних восьми часов каждого месяца и первые восемь

часов следующего месяца по интерполяции, чтобы обеспечить плавный переход, когда«лучшие» месяцы вместе, чтобы создать год, который будет в качестве ссылки. Эта настройкадолжна включать последние восемь часов в декабре и первые восемь часов январе ; такимобразом год в качестве ссылки может быть использован повторно для симуляции.

5.2 Расчет среднемесячной и среднегодовой температуры воздуха

5.2.1 Данные о температуре воздуха по сухому термометру, используемые для расчетасреднемесячных значений, должны исходить от метеорологических наблюдений из зданияоборудованного жалюзями, которые позволяют свободную циркуляцию воздуха.

5.2.2 Расчет средней месячной температуры почасовых значений может быть: а) среднеезначение непрерывных измерений, записанных в определенный момент времени, или b)

измерения, записанные в какой-то момент времени (например, на час). Среднемесячноезначение определяется соотношением:


30/42

CP E.01.00:2014

26

где:Ɵh почасовая температура;hm это количество часов в соответствующем месяце.

5.2.3 Расчет среднемесячных показаний температуры с интервалом в 3 ч или 6 ч, среднее месячное значение определяется соотношением:

где:nm = 8 x dm для показаний с интервалом в 3 ч;

= 4 x dm для показаний с интервалом в 6 ч;dm количество дней в соответствующем месяце.

5.2.4 Расчет среднегодовой температуры рассчитывается из среднедневного значения следующим соотношением:

5.3 Расчет ежемесячного и ежегодного среднего значения влажности воздуха

5.3.1 Данные о ежемесячных средних значения, используемых для расчета влажности исходятиз наблюдений, полученных с мокрого и сухого термометров, механически вентилируемых илиизмерительного прибора точки росы с охлаждающимся зеркалом, емкостным гигрометром илигигрометр с волосом.

5.3.2 В приведенной ниже таблице показано давление насыщенных паров, в зависимости оттемпературы.

Ɵ ° C

∆ T ° C

+0 +1 +2 +3 +4 +5 +6 +7 +8 +9

-20 1,03 1,13 1,24 1,37 1,50 1,65 1,81 1,98 2,17 2,37

-10 2,59 2,83 3,09 3,38 3,68 4,01 4,37 4,75 5,17 5,62

0 6,11 6,56 7,05 7,57 8,13 8,72 9,35 10,01 10,72 11,47

10 12,27 13,12 14,02 14,97 15,98 17,04 18,17 19,37 20,63 21,96

20 23,37 24,86 26,42 28,08 29,82 31,66 33,59 35,63 37,78 40,03

30 42,41 44,90 47,52 50,27 53,16 56,19 59,37 62,71 66,21 69,87

5.3.3 Промежуточные значения могут быть определены с помощью линейной интерполяции.

5.3.4 Давление насыщения паров может быть рассчитана также при помощи эмпирическихформул:


31/42

CP E.01.00:2014

27

Для Ɵ ≥ 0

Для Ɵ ˂ 0

5.3.5 Относительная влажность наружного воздуха рассчитывается как соотношение междудавлением паров воды во влажном воздухе и давлением паров насыщения при той жетемпературе.

5.3.6 Абсолютная влажность определяется соотношением:

где:tR температура точки росы, în °C.

5.3.7 Расчет средней месячной влажности почасовых значений может быть: а) среднеезначение непрерывных измерений, записанных в определенный момент времени, или б)измерения, записанные в какой-то момент времени (например, на час). Среднемесячноезначение определяется соотношением:

где:xh это почасовая влажность;hm количество часов в соответствующем месяце.

5.3.8 Расчет среднемесячных показаний влажности с интервалом в 3 ч или 6 ч, среднее месячное значение определяется соотношением:

где:nm = 8 x dm для показаний с интервалом в 3 ч;

= 4 x dm для показаний с интервалом в 6 ч;dm количество дней в соответствующем месяце.

5.3.9 Расчет среднегодового значения влажности рассчитывается от среднесуточной приследующем соотношении:


32/42

CP E.01.00:2014

28

5.4 Расчет среднемесячного и среднегодового значения скорости инаправления ветра

5.4.1 Данные, относящиеся к скорости ветра измеряются с помощью анемометра инаправление ветра с помощью флюгера.

5.4.2 Средняя скорость ветра vr рассчитывается на период от 10 минут до 1 часа.

5.4.3 Среднее направление ветра D, рассчитанный на тот же период как и скорость ветра, этонаправление откуда дует ветер, как правило, представлено в секторах по 10 градусов поотношению к северу.

5.4.5 Средняя месячная и годовая скорость ветра может быть рассчитана из измеренныхданных либо непрерывно, либо с интервалом менее 3 часов.

5.4.6 Среднемесячная скорость ветра рассчитывается по следующей формуле:

гдe:

nm это число отсчетов скорости ветра в соответствующем месяце.

5.4.7 Среднегодовая скорость ветра рассчитывается по следующей формуле:

гдe:

ny это число отсчетов скорости ветра в соответствующем году.

5.4.8 Статическое распределение частот ветра, ежемесячное и ежегодное, среднее значениепо направлению и скорости, представлены в табличной форме в соответствии со следующейтаблицей:

Скорость m/s

Направление

Всегонаправлении

от 345до 15

от 15до 45

от 45до 75

от 75до 105

от 105до 135

от 135до 165

от 165до 195

от 195до 225

от 225до 255

от 255до 285

от 285до 315

от 315до 345

>14

12по

14

10 по 128 по 106 по 84 по 62 по 40 по 2

Всескорости 100

N E S W

5.4.8 Эти статистические данные также могут быть представлены в виде графика подназванием "роза ветров", длина символов в любом направлении пропорционально суммарнымчастотам скорости ветра в этом направлении меньше, чем большинство порогов скорости.

5.5 Расчет ежемесячного и ежегодного среднего количества осадков


33/42

CP E.01.00:2014

29

5.5.1 Осадки должны быть измерены при помощи дождемера и проводятся в соответствии срекомендациями Всемирной Метеорологической Организацией (ВМО) № 8 1996. Толщинасвежего снега и других твердых осадков, на уровне земли прилегающей к дождемеру, должнабыть измерена с точностью до одного сантиметра. Поток твердых осадков из дождемерадолжен растаять, используя метод, который сводит к минимуму эффект испарения, а объемполученной жидкости измеряется. Следует отмечать дни, когда земля покрыта снегом.

5.5.2 Часовые значения осадков, в том числе растаяных твердых осадков должны быть объединены, чтобы дать данные о месячных осадках:

5.5.3 Суммарные суточные значения осадков, в том числе растаяных твердых осадков должныбыть объединены, чтобы дать данные о месячных осадках:

5.6 Расчет ежемесячного и ежегодного среднего солнечного излучения

5.6.1 Интенсивность солнечного излучения и солнечной радиации измеряется в соответствиис рекомендациями Всемирной метеорологической организации (ВМО) № 8 1996 . Интенсивностисолнечной радиации на горизонтальной и четырёх вертикальных плоскостях с ориентацией юг,восток, север и запад, представляют особый интерес. Чаще всего измеряется глобальная интенсивность солнечного излучения, другие компоненты могут быть оценены на основевспомогательных данных.

5.6.2 Полезные параметры предоставляются суммарной солнечной радиацией с ежечасовыми,

ежедневными, ежемесячными и ежегодными значениями.

5.6.3 Обычно ежедневные, ежемесячные и ежегодные данные, выражается потока энергии,чем на окружающую среду.

5.6.4 На основании средних интенсивностей солнечных излучений, Gs, ic, i, измеренных наповерхности с некоторым наклоном, ic, с временным интервалом ∆t в момент i, значениямесячной общей глобальной солнечной радиации, прямой и диффузный даны:

H s, g, ic =∑ G s, g, ic, i x ∆t H s, d, ic =∑ G s, d, ic, i x ∆t H s, b, ic =∑ G s, b, ic, i x ∆t

гдe:g - глобальная радиация;d - диффузная радиация;b - прямая радиация;ic - поверхность с некоторым наклоном.

5.6.5 Предполагается, что планы на которых выполняются измерения и осуществляетсяусреднение имеют одинаковую ориентацию. Кроме того, важно, чтобы ∆t имела постоянныеинтервалы, охватывающие все часы месяца без накладывания друг на друга.

5.6.6 Для общей суточной интенсивности солнечного излучения Hs, j в день d, на наклоннойповерхности ic, ежемесячное общее значение глобального солнечного излучения, прямых идиффузных даны отношения:


34/42

CP E.01.00:2014

30

6 Состав и контент климатической базы данных

6.1 Состав и содержание климатического года типа

6.1.1 Климатический год тип должен состоять из ряда 8760 почасовых значений температуры,которая измеряется каждый час при помощи сухого термометра, давления паров воды (илидругой параметр влажности), солнечное излучение и скорость ветра и другие доступные климатические параметры.

6.1.2 Надо упоминать детали станции (расположение и высота), используемые климатическиепараметры, период исходных данных и года из которых были взяты данные отдельных месяцев.

6.2 Состав и содержание среднемесячных и среднегодовых температурныхзначений

6.2.1 Среднемесячные температурные значения наружного воздуха по сухому термометру

выражаются, округляя до 0,1 °С, а тип данных (например, ежечасно, ежедневно, и т.д.)используемые для вычисления среднемесячных значений, должен быть указан.

6.2.2 Для каждого месяца, записываются следующие параметры наружной температуры:

a) измеренные данные на основе которых вычисляются параметры;

b) средняя месячная температура наружного воздуха по сухому термометру;

c) максимальное почасовое значение температуры наружного воздуха по сухому термометру;

d) минимальная почасовое значение температуры наружного воздуха по сухому термометру;

e) средняя годовая температура наружного воздуха по сухому термометру.

6.3 Состав и содержание среднемесячных и среднегодовых значенийвлажности воздуха

6.3.1 Для каждого месяца, записываются следующие параметры влажности и давления:


b) среднемесячные значения температуры, давления паров воды, относительной и абсолютнойвлажности воздуха;

c) максимальное значение температуры, давления паров воды, относительной и абсолютнойвлажности воздуха;


35/42

CP E.01.00:2014

31

d) минимальное значение температуры, давления паров воды, относительной и абсолютнойвлажности воздуха;

6.4 Состав и содержание среднемесячных и среднегодовых значений скоростии направлении ветра

6.4.1 Для каждого месяца, записываются следующие параметры скорости и направленииветра:


b) местоположение анемометра, которым проводятся измерения, в том числе любого объекта вего окрестнос

Documents

E.01.00.2015 Cod Practic Date Climatice