RAPORT

LA STUDIUL DE EVALUARE ADECVATA ASUPRA OBIECTIVULUI DE INVESTITII

„S.I.S.F – STATIE FIXA DE EMISIE / RECEPTIE DETINATA COMUNICATIILOR MOBILE SI BRANSAMENT ELECTRIC, COD SITE MAR - REP- 104 - VF. PALTINU” DIN EXTRAVILANUL LOCALITATII CRASNA VISEULUI, JUDETUL MARAMURES

Elaborator studiu,

Dr. COSTICA MihaiSolicitant : SC. Interactive Technical Services SA.

Beneficiar: Ministerul Administratiei si Internelor - Politia de Frontiera

2011

2

CUPRINS

I. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTITII 18 II. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALA PROTEJATA DE INTERES COMUNITAR AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

22

III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI 38 IV. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI 45 V. METODELE SPECIFICE DE TEREN FOLOSITE PENTRU CULEGEREA INFORMAŢIILOR PRIVIND SPECIILE ŞI HABITATELE DE IMPORTANŢĂ COMUNITARĂ AFECTATE

47

REFERINTE BIBLIOGRAFICE 49

ANEXE 51-63

3

I. INFORMATII PRIVIND PROIECTUL DE INVESTITII 1.1. Date generale Denumire: „S.I.S.F – statie fixa de emisie / receptie detinata comunicatiilor mobile si bransament electric, cod site MAR- REP- 104 – Vf. Paltinu” Proiectant: SC. Interactive Technical Services SA. Beneficiar: Ministerul Administratiei si Internelor - Politia de Frontiera. Obiectivul general al proiectului: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei (parte a SISTEMULUI INTEGRAT DE SUPRAVEGHERE A FRONTIERELOR DE STAT (S.I.S.F): conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen. Informatii relevante privind lucrarile proiectului: se va instala o statie de emisie-receptie dotata cu urmatoarele: Puterea instalata a antenelor: MW1 53.5 dBm MW2 46.1 dBm MW3 55.7 dBm MW4 53.7 dBm MW5 49.1 dBm Un turn metalic autoportant de sectiune triunghiulara H=50.0m (de la fata superioara a cuzinetilor), ce va sustine:

o antena RX 1/RX2, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 0°; tilt 0° o antena RX3/RX4, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 120°, tilt0°; o antena RX5/RX6, Tip K741517X la H=47.5m, Az.= 240°, tilt0°; o antena Tx/Rx(AGA) tip K737003 la H=45m o antena MW1 Ø0.6m, la H=49.50m, Az.= 60.48°; o antena MW2 Ø0.6m, la H=40.00m, Az.= 94.56°; o antena MW3 Ø0.6m, la H=40.00m, Az.= 160.57°; o antena MW4 Ø0.6m, la H=30.00m, Az.= 229.6°; o antena MW5 Ø0.6m, la H=49.50m, Az.= 314.24°; o antena omni Tip K751637 la H=50m; o antena GPS la H=10,0m, orientata catre sud.

Un shelter de echipamente amplasat la baza turnului; • instalatie de alimentare noua; • instalatie de impamantare noua; • imprejmuire 11x14m.

Alte echipamente: - un container telecomunicatii; - un traseu de pat cabluri tip ice bridge – 500mm cu capac intre turn si shlter;

4

- patru suporti pentru sustinere traseu pat cabluri 500mm cu fundatii proprii; - un gard defensiv metalic cu bordură şi poartă de acces dubla; - usa antiuracare fixata pe scara de acces a turnului; - cos de protectie pe scara anticadere - 3 suporti pentru antenele RF panou, un suport pentru antena omni si un suport pentru MW(φ0.3m) amplasati pe montantii turnului la inaltimile cerute. Antena GPS amplasata la H=10m si antenele MW2; MW3 si MW4 vor fi prevazute cu icebreakere, la fel ca si shelterul de echipamente. Se va amplasa un bloc de masura si protectie montat pe un suport metalic linga gard, astfel incit sa poata fi citit contoarul din afara site-ului. 1.2. Localizarea geografică şi administrativă Lucrarea va fi amplasata in extravilanul localitatii Crasna Viseului, judetul Maramures. Investitia este localizata in zona de pajiste, in interiorul ariei protejate Natura 2000 – ROSCI0124 Muntii Maramuresului si a Parcului Natural Muntii Maramuresului. 1.3. Modificările fizice induse de proiect Tab. nr.1. Modificari fizice in etapa de executie Etapa de lucru/tip de activitate

Defrisare Excavare Consolidare Dragare

Executie Nu este necesara defrisarea , zona afectata este in afara zonei impadurite

Suprafata de teren pe care se fac sapaturi este de 154 mp (11mx15m) Volumul de sapatura de 150 mc Prin spargere cu picon (datorita naturii terenului) Surplusul de material excavat se va trasporta/refolosi ca material de umplutura.

Nu vor fi necesare lucrari de consolidare speciale.

Se executa (acolo unde este cazul): şanţuri de scurgere a apelor pluviale, başe de colectare (filtre inverse);

Tab. nr.2. Modificari fizice in etapa de montare a echipamentelor Etapa de lucru

Piese si subansamble

Transport

Mod de lucru Nr. piese/cantitati folosite

Materii prime /substante

Montare

- turn metalic autoportant zabrelit h= 50m

Cu autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale )

Turn 1 nsamblu (~ 15 tone) Beton ~ 80 mc Antene : -3 antene Tip K741517X

Agregate pentru beton , ciment, vopsele pentru balizare diurna .

5

-o antena (AGA) tip K737003 la -5 antene MW Ø0.6m, -o antena omni Tip K751637

- piese si subansamble metalice (otel)

Cu autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale )

Manuala cu instalatii de ridicat usoare, antrenate sau nu de motoare electrice sau tractate cu masina

Otel S235 JR zincate termic pentru protectia impotriva coroziunii

- plase din armatura de otel

Cu autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale )

~ 4,5 tone de armatura OB 37 PC52

- cabluri

Cu autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale )

~ 150 m calbu LES sau aerian cu PTA nou din reteaua de medie existenta

cabluri electrice cu izolatie de polipropilena

-beton/beton armat Cu autoutilitare de tonaj mediu ( tractoare, incarcatoare frontale)

~ 80 mc beton Beton C18/22.5, scandura pentru cofraje , sarme , cuie

Tab.nr. 3 Modificari fizice in etapa de exploatare Etapa de lucru

Activitati Mod de lucru Noxe, emisii

Exploatare Se vor pune in functiune antenele care vor asigura comunicatiile in zona de interes pentru echipajele PF si va face interconexiunea cu alte statii.

Nu necesita prezenta omului pentru supravegherea echipamentelor.

Din exploatare nu rezulte noxe; vor exista emisii de unde elecromagnetice.

Proiectul va produce modificarea fizica a peisajului prin: - decopertare si excavare sustrat litologic: suprafata de 154 mp (11mx15m); volum excavat: 150 mc; - inlaturare vegetatie si fauna hipogee/epigee (suprafata imediata de 154 mp) - modificare peisaj prin facilitatile instalate ale proiectului - tasare teren de catre instalatii si echipamente de tonaj greu - amenajare drumuri 1.4. Resursele naturale necesare implementării proiectului Prin enumerarea pieselor si subansableleor de mai jos nu ne putem referi la afectarea directa a resurselor natuarale din aria de implemenatre a proiectului: - turn metalic autoportant zabrelit; h= 50m - piese si subansamble metalice (otel)

6

- plase din armatura de otel - cabluri - beton/beton armat - hidroizolatii din materiale bituminoase - vopsele pentru balizare diurna - scandura pentru cofraje, sarme , cuie 1.5. Resursele naturale exploatate din cadrul ariei naturale de interes comunitar pentru implementarea proiectului Resursele naturale din aria protejata nu vor fi exploatate in mod direct, in sensul utilizarii pe fluxul proceselor asociate proiectului. Totusi, semnalam forme de actiune asupra elementelor de mediu, dupa cum urmeaza: - sol: indepartarea mecanica; - vegetatie si fauna hipogee si epigee: indepartare mecanica pe o suprafata de 154 mp; 1.6. Emisii şi deşeuri generate de proiect Vor fi emise radiatii electromagnetice de catre antenele de microunde; efectele acestor emisii asupra calitatii atmosferei se incadreaza in limite admise. In acest sens, antenele vor fi amplasate la inaltimi mari, in zone putin accesibile. De asemenea, vor exista emisii provenite de la autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale) utilizate pe parcursul derularii lucrarilor de constructie/montaj. Reziduurile si deseurile rezultate in timpul lucrarilor de constructii-montaj se vor colecta in locuri special amenajate si vor fi evacuate ritmic de catre executant, pentru evitarea poluarii zonei. Tipurile de deşeu rezultate din execuţia lucrărilor de construcţii şi în perioada de ieşire din funcţionare sunt menţionate în tabelul de mai jos : Tab. nr.4. Deseuri generate

Denumire deşeu Cod deşeu Eliminarea/Valorificarea deşeului Ambalaj de hârtie şi caron 15.01.01 Valorificare prin unităţi de tip REMAT Ambalaje de materiale plastice

15.01.02 Valorificare prin unităţi de tip REMAT

Beton 17.01.01 Eliminarea la depozitul de deşeuri inerte al localitatii

Fier, fontă, oţel 17.04.05 Valorificare prin unităţi de tip REMAT Cabluri (altele decât cele de la 17.04.01)

17.04.11 Valorificare prin unităţi de tip REMAT

Pământ şi pietre 17.05.04 Eliminarea la depozitul de deşeuri inerte al localitatii

Constructorul va asigura:

Colectarea selectivă a deşeurilor rezultate în urma lucrărilor de construcţii; Depozitarea temporară corespunzătoare a fiecărui tip de deşeu rezultat Efectuarea transportului deşeurilor în condiţii de siguranţă la agenţii economici

specializaţi în valorificarea deşeurilor; Este interzisă arderea / neutralizarea şi abandonarea deşeurilor în instalaţii, respectiv

neautorizate acestui scop.

7

Personalul de exploatare are obligaţia ca în timpul lucrărilor de revizie, întreţinere, reparaţii să ia toate măsurile să nu polueze mediul (solul, subsolul, aerul, apele de suprafaţă şi subterane etc.) cu materialele rezultate din procesul de muncă şi/sau al utilajelor de intervenţie.

Deşeurile reciclabile rezultate în perioada execuţiei lucrării se vor valorifica prin unităti specializate în acest sens, iar cele nereciclabile se vor depozita pe platforma de depozitare a localităţii celei mai apropiate. 1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului pentru execuţia proiectului Lucrările de construcţie şi organizare de şantier se vor executa cu afectarea unei suprafeţe minime de teren. Se interzice deversarea pe sol a substanţelor periculoase (combustibili, uleiuri, vopsele etc.). Terenul isi va pierde utilizare initiala (pajiste) pe o suprafata de 154 mp. 1.8. Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului Serviciile de transport piese si subansambvle vor fi asigurate de autoutilitare de tonaj mediu (tractoare, incarcatoare frontale). Numarul de muncitori prezenti in zona de implementare a proiectului, pe durata a 6 luni este de 20- 25 persoane ( nu vor lucra simultan). Acestia vor fi cazati in una dintre localitatile din apropiere. 1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării şi eşalonarea perioadei de implementare a proiectului Vezi „Planul de executie cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara” de la sectiunea I a prezentului document. 1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării proiectului Se vor asigura comunicatiile in zona de interes pentru echipajele PF si va face interconexiunea cu alte statii. Acest lucru nu va necesita prezenta omului pentru supravegherea echipamentelor. Din exploatare nu rezulte noxe sau emisii chimice. 1.11. Descrierea proceselor tehnice ale proiectului Operatiuni de lucru: - excavare, betonare, consolidare maluri, montare echipamente - prelucrare termica, sudare - prelucrare mecanica: taiare si indoire (tabla), polizare, periere cu peria de sarma pentru indepartarea urmelor de rugina si tunder - degresare - pulverizare cu grund pe baza de rasini alchidice si oxid de fier tip G5001 - protectie anticoroziva prin aplicarea unui strat de unsoare consistenta. II. INFORMAŢII PRIVIND ARIA NATURALĂ PROTEJATĂ DE INTERES COMUNITAR AFECTATĂ DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI 2.1. Date privind aria naturală de interes comunitar: suprafaţa, structura peisajului, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea proiectului, factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară etc

8

Proiectul de investitii „S.I.S.F – statie fixa de emisie / receptie detinata comunicatiilor mobile si bransament electric, cod site MAR- REP- 104 – Vf. Paltinu” (parte a unui proiect mai cuprinzator intitulat „Sistem Integrat de Securizare a Frontierelor ( S.I.S.F)” va fi implementat in situl ROSCI0124 Munţii Maramureşului, jud. Maramures. Tab. nr.5. LOCALIZAREA SITULUI ROSCI0124 Munţii Maramureşului Coordonatele sitului Latitudine

Coordonatele sitului Longitudine

Suprafaţa sitului (ha)

Altitudine (m) Min.

Altitudine Max.

Altitudine Med.

Regiunea biogeografică

Regiunea biogeografică

N 47º 46' 60''

E 24º 33' 53''

103.391 330 1951 1146 Alpină Continentală

Tab. nr.6. Tipuri de habitate prezente în sit Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.

rel. Conserv. Global

4030 Tufărişuri uscate europene

0,01 B C B B

4060 Tufărişuri alpine şi boreale

3 B C B B

4070 Tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium

2 A C A A

6150 Pajişti boreale şi alpine pe substrat silicios

0,5 B C B B

6230 Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase

0,01 B B B B

6410 Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

0, 1 B C B B

6430 Comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan şi alpin

1 B C B B

6520 Fâneţe montane 10 B B B B 8230 Comunităţi pioniere din

Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stâncării silicioase

1 B C B B

3220 Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane

1 B C B B

4080 Tufărişuri cu specii sub-arctice de salix

0,1 B C B B

8210 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe roci calcaroase

0,001 B C B B

8220 Versanţi stâncoşi cu vegetaţie chasmofitică pe

0,01 B C B B

9

roci silicioase 7110 Turbării active 0,05 B C B B 3240 B

Vegetaţie lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane

0,5 B C B B

Tab. nr.7. Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţi

e: Rezidentă

Reproducere Iernat Pasaj Sit Pop.

Conserv. Izolare Global

1303 Rhinolophus hipposideros

P C B C B

1304 Rhinolophus ferrumequinum

P C B C B

1307 Myotis blythii RC A B C B 1324 Myotis myotis P D 1352 Canis lupus RC B B C B 1354 Ursus arctos RC B B C B 1361 Lynx lynx R B B C B Tab. nr.8. Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie:

Rezidentă

Reproducere

Iernat

Pasaj

Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

1193 Bombina variegata

C B A C A

2001 Triturus montandoni

C A A C A

Tab. nr.9.Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie

: Rezidentă

Reproducere

Iernat

Pasaj

Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

1087 Rosalia alpina

R C B C B

4024 Pseudogaurotina excellens

P?

4054 Pholidoptera transsylvanica

P B A A A

1060 Lycaena dispar

R B B C B

4012 Carabus hampei

R A B B B

4015 Carabus zawadszkii

P A B B B

Specii de pesti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

10

Cod Specie Populaţie:

Rezidentă Reproducere

Iernat

Pasaj

Sit Pop.

Conserv.

Izolare

Global

1105 Hucho hucho V C B B B 1122 Gobio

uranoscopus P?

1131 Leuciscus souffia

P P P A A B A

1138 Barbus meridionalis

C B A C A

1146 Sabanejewia aurata

R C B C B

1163 Cottus gobio RC B A C A 9903 Eudontomyzo

n danfordi RC B A C A

Tab. nr.10. Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Cod Specie Populaţie:

Rezidentă Reproducere Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Global

1381 Dicranum viride

R B B C B

1758 Ligularia sibirica

R C B C B

1898 Eleocharis carniolica

R C B C B

1902 Cypripedium calceolus

R C B C B

1903 Liparis loeselii

R B B C B

1939 Agrimonia pilosa

R B B C B

4070 Campanula serrata

C C B C B

4116 Tozzia carpathica

R C B C B

Tab. nr.11. Alte specii importante de floră şi fauna Cat. Specia Populaţ

ie Motiv Cat. Specia Populaţ

ie Motiv

A Bufo bufo RC A A Rana temporaria

C A

A Salamandra salamandra

RC A A Triturus alpestris

RC A

B Aquila chrysaetos

C B Aquila pomarina

C

B Bubo bubo C B Bubo bubo C B Circus

cyaneus C B Dendrocopos

leucotos C

B Ficedula albicollis

C B Fringilla coelebs

D C

B Grus grus C B Motacilla alba D C B Motacilla

cinerea D C B Phoenicurus

ochruros D C

11

B Picoides tridactylus

C B Tetrao tetrix tetrix

C

B Tetrao urogallus

C B Troglodytes troglodytes

D C

F Cottus poecilopus

RC A I Parnassius mnemosyne

P C

M Capreolus capreolus

P C M Cervus elaphus P C

M Crocidura suaveolens

P C M Microtus agrestis

P C

M Muscardinus avellanarius

P C M Myoxus glis P C

M Neomys anomalus

P A M Neomys fodiens

P C

M Pipistrellus pipistrellus

P C M Sorex minutus P C

P Achillea oxyloba ssp. schurii

R C P Aconitum lycoctonum ssp. moldavicum

R B

P Aconitum moldavicum

R D P Allium victorialis

R D

P Alopecurus pratensis ssp. laguriformis

R B P Anacamptis pyramidalis

R D

P Andromeda polifolia

P A P Anemone narcissiflora

V D

P Angelica archangelica

R D P Anthemis carpatica

R D

P Armeria pocutica

R A P Armoracia macrocarpa

V C

P Campanula carpatica

R D P Campanula patula ssp. abietina

P D

P Campanula polymorpha

R D P Carex curta C D

P Carex echinata

C D P Carex limosa R A

P Carex pauciflora

C D P Carex pilulifera V D

P Carex rostrata P D P Centaurea carpatica

R D

P Centaurea kotschyana

V D P Cephalanthera damasonium

R D

P Cephalanthera longifolia

R D P Cerastium transsilvanicum

V B

P Cochlearia borzaeana

V B P Coeloglossum viride

C D

P Corallorhiza trifida

V D P Dactylorhiza cordigera

R D

P Dactylorhiza incarnata

R D P Dactylorhiza maculata

R D

P Dactylorhiza sambucina

R D P Deschampsia cespitosa

P D

P Deschampsia P D P Dianthus R D

12

flexuosa tenuifolius P Doronicum

carpaticum V D P Drepanocladus

sp. C D

P Drosera rotundifolia

P A P Empetrum nigrum

C D

P Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum

V D P Empetrum nigrum ssp. nigrum

V D

P Epilobium palustre

R D P Epipactis atrorubens

R D

P Epipactis helleborine

C D P Epipactis palustris

R D

P Epipactis sessilifolia

R D P Erigeron alpinus

R D

P Eriophorum vaginatum

C D P Erysimum witmannii

R D

P Festuca carpatica

R D P Galanthus nivalis

R C

P Galium palustre

P D P Genista tinctoria

P B

P Gentiana punctata

V D P Goodyera repens

R D

P Gymnadenia conopsea

C D P Hedysarum hedysaroides

R D

P Heracleum carpaticum

V A P Heracleum palmatum

V B

P Herminium monorchis

V D P Hesperis matronalis ssp. moniliformis

V B

P Juniperus communis

P D P Leucorchis albida

V D

P Lilium bulbiferum

V D P Linum perenne ssp. extraaxillare

V D

P Listera cordata

R D P Listera ovata R D

P Lychnis nivalis R B P Lycopodiella inundata

R D

P Melampyrum saxosum

R D P Menyanthes trifoliata

V D

P Molinia caerulea

P D P Narcissus poeticus ssp. radiiflorus

R D

P Nardus stricta C D P Nardus stricta P D P Onobrychis

montana ssp. transsilvanica

R D P Orchis coriophora

C D

P Orchis laxiflora ssp. elegans

R D P Orchis militaris R D

P Orchis morio R D P Orchis ustulata R D P Phyteuma

tetramerum R D P Phyteuma

vagneri V D

P Pinus mugo R D P Pinus nigra P D

13

P Platanthera bifolia

C D P Poa rehmannii R D

P Primula elatior ssp. leucophylla

C D P Pulmonaria filarszkyana

R D

P Ranunculus carpaticus

R D P Ranunculus thora

V D

P Rhododendron myrtifolium

R D P Salix bicolor R D

P Scheuchzeria palustris

V D P Scheuchzeria palustris

R A

P Silene nutans ssp. dubia

R B P Silene zawadzkii

R D

P Soldanella montana

P D P Sphagnum cuspidatum

P D

P Sphagnum sp. C D P Spiranthes spiralis

V D

P Streptopus amplexifolius

R D P Swertia perennis

V D

P Symphyandra wanneri

V D P Traunsteinera globosa

R D

P Typha shuttleworthii

R C P Vaccinium microcarpum

C D

P Vaccinium uliginosum

P D P Valeriana dioica ssp. simplicifolia

P A

P Veronica fruticans

V D R Anguis fragilis RC A

R Lacerta agilis C A R Vipera berus R A Tab. nr.12. Caracteristici generale ale sitului: clase de habitate Cod % CLC Clase de habitate N09 9 321 Pajişti naturale, stepe N14 5 231 Păşuni N16 12 311 Păduri de foioase N17 43 312 Păduri de conifere N19 25 313 Păduri de amestec N26 6 324 Habitate de păduri (păduri

în tranziţie) Tipuri de habitate care pot fi afectate prin implementarea proiectului Deoarece implementarea proiectului se va realiza pe o arie redusa, localizata intr-o asociatie vegetala ierboasa, de pajiste montana, vom lua in considerare afectarea habitatului Fâneţe montane si a habitatului invecinat Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) urmarind speciile care pot fi afectate datorita sinergiei specifice dintre habitat si specie. Specii care pot fi afectate prin implementarea proiectului Tab. nr.13.Specii de pasari enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CE Cat. Specia

14

B Aquila chrysaetos B Bubo bubo B Circus cyaneus B Ficedula albicollis B Grus grus B Picoides tridactylus B Tetrao urogallus B Aquila pomarina B Circus aeruginosus B Dendrocopos leucotos B Tetrao tetrix tetrix Aquila chrysaetos (acvila de munte) - pasare de prada de dimensiuni mari pana la un m lungime de la cioc la coada. Penajul este castaniu închis, schimbându-se în auriu pe cap si gât, alb pe umeri si în extremitatea cozii. Are picioarele acoperite cu fulgi în loc sa fie acoperite cu o piele solzoasă ca majoritatea acvilelor. Acvila de munte vânează din aer. Prazile pe care le poate prinde sunt de toate mărimile:soareci, iepuri, păsari terestre si zburătoare, vulpi, pisici, iezi de capra salbatica, indivizi batrani si bolnavi de mistreti, lupi. Aria de implementare nu reprezintă o zonă de cuibărit pentru acvila de munte.

Dendrocopos leucotos(ciocănitoare cu spatele alb)- specia este caracteristică pădurilor de foioase (mai ales pădurilor în care domină fagul) din regiunile colinare şi montane. Populaţia din Romania este apreciată a fi între 16,000 - 24,000 de perechi. Aria de implementare nu reprezintă o zonă de hrănire sau cuibărit pentru ciocănitoarea cu spatele alb.

Picoides tridactylus (ciocănitoarea cu spatele negru)- este numai ziua activă, când caută hrana, scobind în lemn. După un incendiu de pădure sunt primele păsări care apar în pădurea arsă. Ele se hrănesc cu gândacii de lemn (Monochamus scutellatus, Buprestidae, Dendroctonus ponderosae), furnici si larvele acestora, păianjeni, păduchi de plante, fluturi. Hrană vegetală (fructe sau seminte), consumă mai putin (10 %). Fată de alte specii de ciocănitori, au o comportare agresivă. Maturitatea sexuală o ating la vârsta de un an. Cuibul este asezat în găuri în trunchiul copacilor, pe care îl fac scobind cu ciocul. Perioada clocitului are loc în a doua jumătate a lunii aprilie, femela depun în cuib 2−6 ouă albe, cu o mărime de 21,3x19 mm. Perioada clocitului până la eclozionarea puilor este apreciată la 12−14 zile, pui după 24 de zile vor zbura din cuib si caută hrană împreună cu părintii.Aria de implementare nu reprezintă o zonă de hrănire sau cuibărit pentru ciocănitoarea cu spatele negru.

2.Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1303 Rhinolophus hipposideros: specie mai mica decat Rhinolophus ferrumequinum, cu anvergura aripilor de pana la 254 mm si lungimea corpului de 35-45mm. Are o structura nazala specifica cu forma de potcoava ce ajuta la ecolocatie. Este intalnita in Europa si Asia centrala si in Africa de nord. Se intalneste in pesteri si in habitatele umane. Se hraneste cu insecte si este un factor de reglare a populatiilor de tantari 1304 Rhinolophus ferrumequinum : specie cu o cuta pe nas in forma unei potcoave de cal. Isi face cuib in poduri, hambare, mine si pesteri. Este o specie pe cale de disparitie in Europa. Habitatul speciei este in regiuni impadurite, in scorburi. Marime este de 5,7-7,1 cm, plus o coada de pana la 4,3 cm si o amplitudine a aripilor de pana la 40 cm. Hrana consta in principal

15

din insecte zburatoare Este raspandit sporadic pe teritoriul Europei, din sudul Marii Britanii pana in centrul Rusiei. 1307Myotis blythii – Liliacul mic cu urechi de şoarece. Este foarte asemănător cu M.myotis de care se deosebeşte prin talia mai mică, urechile mai înguste, mai scurte şi mai ascuţite, cu marginea anterioară mai puţin convexă şi marginea posterioară cu 5–6 pliuri transversale; îndoite înainte urechile ating sau depăşesc cu puţin nările; Blana este scurtă, cu baza perilor gri-închis şi la mulţi indivizi cu o pată albă deasupra capului, între urechi. Este o specie gregară, de origine asiatică, legată de habitate cu ierburi înalte şi puţine tufişuri, de păşuni naturale, de habitate semiaride calde şi puţin împădurite, zone calcaroase şi aşezări umane; frecventează localităţi de la nivelul mării până la 1000 m în Europa. Maternităţile, în afara adăposturilor preferate (peşterile calde), se pot instala şi în podurile calde ale caselor (în nord) şi foarte rar în scorburile arborilor. Hibernează în cavităţi subterane naturale sau artificiale, la 6–12◦C. Coabitează adesea cu Myotis .myotis în adăposturile de reproducere şi hibernare (Myotis bechsteini – (Ord. Chiroptera, Fam. Vespertilionidae). Urechile sunt foarte lungi (depăşesc botul cu aproape o jumătate din lungimea lor când sunt îndoite înainte), destul de largi¸ şi cu 9 pliuri transversale. Blana este relativ lungă, brună-pală sau brună-roşie dorsal şi gri-strălucitor ventral. Specie tipic silvicolă, populează pădurile mixte şi umede cu mulţi arbori bătrâni (mai rar cele de pini), cuiburile artificiale, parcurile şi grădinile; vara se întâlneşte până la 1350 m, iar iarna până la 1800 m. Coloniile de maternitate se formează în scorburile şi sub scoarţa arborilor şi mai rar în clădiri. Indivizi izolaţi au fost găsiţi şi în găuri din stânci. Hibernează din octombrie/noiembrie până în martie/aprilie, în pivniţe, rareori în peşteri, în mine sau în scorburile arborilor şi rareori şi în fisuri, la o temperatură de 3–7(10)◦C şi umiditate crescută; în general solitari, componenţii speciei pot forma şi grupuri de zeci de indivizi, uneori împreună cu rinolofi, alţi miotişi, plecotuşi. 1324 Myotis myotis – Liliacul mare cu urechi de şoarece. Este una dintre cele mai mari specii de Myotis din Europa. Urechile sunt lungi (îndoite înainte depăşesc nările cu cel mult 5 mm) şi largi, cu 7–8 pliuri transversale; marginea anterioară este convexă şi cu extremitatea largă; botul este scurt şi larg. Blana deasă, este gri-brună (uneori roşcată) dorsal şi albă sau cenuşie ventral; botul, urechile şi patagiul sunt brune-gri. Este o specie termofilă, predominant sinantropă în nordul arealului unde se adăposteşte în clădiri, garduri vii, parcuri; a fost observată vara până la 2000 m şi iarna până la 1500 m. Coloniile de maternitate se formează în N în poduri foarte calde, mari, nelambrisate şi compartimentate în care indivizii pot pătrunde în zbor prin ferestre sau lucarnă sau prin târâre printre ţigle sau prin fante, şi mai rar în cavităţi subterane; se pot asocia cu indivizi de rinolofi şi alţi miotişi şi în special cu M.schreibersii. Hibernează preferenţial, din octombrie până în martie/aprilie în cavităţi subterane naturale şi artificiale, la o temperatură de 7–12◦C şi umiditate crescută (dar au fost găsiţi indivizi şi la –4◦ C şi 50% UR), izolaţi sau în grupuri; în trecut existau colonii formate şi din 4500 indivizi, dar astăzi acestea numără numai câteva sute. 3.Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1193 Bombina variegata Corpul este aplatizat, capul mare, mai lat decât lung, botul rotunjit. Pupila triunghiulară sau în formă de inimă. Cuta gulară slab conturată. Negii de pe partea dorsală, la masculi, au un spin cornos negru puternic, înconjurat de numeroşi spini mici şi ascuţiţi. Negii nu sunt grupaţi sau dispuşi simetric. Pielea pe abdomen aproape netedă. Pori mici, izolaţi, răspândiţi şi pe partea inferioară a membrelor şi foarte numeroşi pe talpa piciorului. Secreţia glandulară este extrem de toxică. Este o specie cu activitate atât diurnă cât şi nocturnă, preponderent acvatică, euritropă. Este sociabilă, foarte mulţi indivizi de vârste diferite putând convieţui în bălţi mici. Răspândită în

16

vestul şi centru Europei cu excepţia peninsulei Iberice, Marii Britanii şi Scandinaviei. Limita estică a arealului este reprezentată de Polonia, vestul Ucrainei, România, Bulgaria şi Grecia. În România este prezentă pretutindeni în zona de deal şi munte (mai frecventă în M. Apuseni şi podişul Transilvaniei). Semnalări neconfirmate în Dobrogea. Triturus montandoni Masculul 17 cm, femela 10 cm. Capul foarte turtit dorso-ventral, mai lung decât lat. Botul rotunjit cu trei şanţuri longitudinale. Irisul cafeniu închis, pătat cu galben-auriu şi roşu-arămiu. Limba mare, mobilă, uşor protractilă, şi liberă posterior. Degetele scurte şi turtite, la mascul cele posterioare cu câte un tiv de piele mai mult sau mai puţin îngust. Coada puternic comprimată, terminându-se printr-un vârf filiform, pe care se continuă foarte îngust muchiile, dorsală şi ventrală, ale cozii. Coada este mai lungă decât corpul. Spatele neted sau cu rugozităţi fine. Culoarea, primăvara, la mascul, pe spate verzuie-galbenă-pământie, mai târziu gălbui-cafenie, pe laturile capului, trunchiului şi cozii cu câte o dungă longitudinală cafenie închis, ventral gălbuie deschis fără pete. Vârful cozii, pe partea inferioară, galben-portocaliu, cu pete mari, negricioase, deasupra cu o dungă albă-albăstruie. Cloaca galbenă-portocalie. Umflătura cloacală neagră-cenuşie, ca şi talpa membrelor posterioare. Femela cu dungile laterale cafenii şi mai late decât la mascul. Către sfârşitul lunii iunie, adulţii părăsesc apa şi capătă o coloraţie roşiatică sau galbenă-cafenie deschis, iar dungile laterale ies bine în evidenţă. Este o specie montană, nepretenţioasă pentru reproducere la calitatea apei, dar puţin rezistentă la căldură. Tolerează relativ bine ape poluate, deşi preferă ape limpezi, reci, cu pH acid Adulţii sunt preponderent tereştri. Spre sfârşitul lunii martie, prin mlaştinile mici din regiunile muntoase ies mai întâi masculii; apoi peste 3 - 4 săptămâni, apar femelele şi are loc reproducerea. Având un areal relativ limitat specia este vulnerabilă, în special datorită diverselor activităţi umane care duc la distrugerea habitatelor naturale. Trăieşte în zone de deal şi de munte, la altitudini cuprinse între 200 (la limita nordică de răspândire) şi până la 2000 m, frecvent între 500-1500 m. Foloseşte orice ochi de apă stătătoare pentru reproducere, de la şanţuri la marginea drumului până la lacuri. Răspândit doar în Munţii Carpaţi, pe ambele versante la vest de valea Ialomiţei, până în munţii Tatra (sudul Poloniei, estul Cehiei şi Slovacia). Zona cea mai vestică din România unde a fost găsit este valea Mâra din Munţii Iezer. Prezent în vestul extrem al Ucrainei, în Carpaţi. Colonizat în câteva localităţi din vestul Europei, în special în Bavaria. A fost semnalată pentru ştiinţă prima dată în ţara noastră pe valea Barnarului lângă Broşteni (jud. Suceava). 4.Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE 1939 Agrimonia pilosa- (Fam. Rosaceae).Planta perena raspandita sporadic din zona colinara pana in cea montana. Se gaseste in raristi si margini de paduri, tufisuri si locuri ruderale. 4070 Campanula serrata – (Fam. Campanulaceae). Endemit carpatic, perenă, frecventă în etajele subalpin şi alpin. Florile sunt sub formă de clopoţei, de culoare violetă. Înfloreşte în iulie – septembrie. Această specie se găseşte în 40-60% din releveurile asociaţiei vegetale Scorzonero roseae- Festucetum nigricantis (Puşc. et al. 56) Coldea 87. Factorii biotici şi abiotici cu rol în menţinerea pe termen lung a speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară 9410 - Păduri acidofile montane cu Picea abies (Vaccinio-Piceetea)

17

Caracteristici abiotice: Clima cu temperatură medie anuală între 1,5°C şi 4°C şi precipitaţii cuprinse între 900 mm şi 1200 mm/an. Pe soluri podzolice superficiale, acide dezvoltate pe roci silicioase şi calcaroase. Caracteristici biotice: Specia caracteristica pentru aceste molidisuri este Hieracium rotundatum, pe unele suprafete ajungand pana la 15% acoperire. Echilibrul dinamic este pastrat de o combinatie specifica acestor paduri reprezentata de speciile: Picea abies, Acer pseudoplatanus, Luzula sylvatica, Vaccinium myrtillus, Oxalis acetosella. Stratul muscinal este reprezentat de speciile: Dicranum scoparium, Hylocomium splendens, Pleurozium schreberi. 6520 - Fâneţe montane; In urma defrisarilor s-au instalat pajisti secundare cu asociatiile Scorzonero roseae-Festucetum nigricantis si Violo declinatae- Nardetum. In portiuni mai coborate apare asociatia Festuco- Agrostetum capillaris. Solurile pe care s-au instalat aceste asociatii sunt in general brune feriiluviale, reavene, bogate in humus sau de tip moder cu troficitate redusa si o reactie acida. Microclimatul este caracterizat prin temperaturi medii anuale cuprinse intre 1-4 grade C cu o medie a precipitatiilor cuprinsa intre 900-1200mm. Speciile care formeaza nucleul cenotic si mentin echilibrul in compozitia floristica sunt: Viola declinata, Nardus stricta, Festuca nigrescens, Phleum alpinum, Campanula abietina, Carex ovalis, Deschampsia caespitosa, Agrostis capillaris, Cerastium holosteoides. Mentinerea pe termen lung a speciilor si habitatelor reprezinta conservarea biodiversitatii la nivel de ecosistem. Ecosistemul este un sistem supraindividual de organizare bazat pe interacţiunea dintre factorii abiotici şi biotici dintr-o anumită zonă a biosferei. Acesta este o unitate naturală alcatuita din componenta vie si componenta nevie, care interacţionează pentru a forma un sistem stabil. Ecosistemul mai poate fi definit ca o unitate a biosferei în care organismele şi mediul lor fizic şi chimic sunt subordonate energiei externe reprezentata de radiatia solara. In privinta ecosistemului exista conceptul fundamental prin care fluxul de energie se mentine prin intermediul lanţurilor trofice, sustinut fiind de ciclitatea nutrienţilor biogeochimici. Ecosistemul reprezinta o combinatie distincta de factori ca: aer, sol şi apă (habitat), împreună cu vegetaţia, animalele şi viaţa microbiană. Toate aceste componente duc la auto-susţinerea ecosistemului. Pentru pajistea in care se implementeaza proiectul, factorul de mediu care suporta modificari substantiale este vegetatia cu solul subiacent. Suprafata pe care se fac lucrari este de 154 mp si este ocupată de o fitoceoza cu următoarea componenţă floristică: Nardus stricta, Festuca nigrescens, Phleum alpinum, Campanula abietina, Potentilla aurea, Carex ovalis, Luzula campestris, Agrostis capillaris, Deschampsia caespitosa, Hieracium pilosella, Juniperus sibirica, Politrichum juniperinum. Solul brun acid suferă excavare, afanare, bătătorire pe o suprafaţă care reprezintă 0,00001% din suprafaţă habitatului 6520 Fâneţe montane , iar compoziţia floristică la nivel de asociaţie, în întreaga rezervaţie, rămâne stabilă. Stabilitatea este dată de speciile edificatoare pentru asociaţie, si de speciile dominante intalnite in aria de implementare si in ariile invecinate cum ar fi: Agrostis capillaris, Festuca nigrescens, Hypochoeris radicata, Cynosurus cristatus, Potentilla aurea, Carex ovata, Potentilla erecta, Deschampsia caespitosa. Astfel, prin realizarea acestui proiect, modificările în ecosistem sunt minime.

18

Deoarece vegetaţia este putin afectată, componenta animală a ecosistemului suportă un impact redus si are tendinţa de păstrare a structurii existente înaintea implementării proiectului. Stabilitatea ecosistemului se bazează pe următoarele caracteristici consacrate: Ecosistemul include sfera diversitatii specifice si sfera diversităţii genetice, si ca urmare deţine strategii de conservare a biodiversităţii ca un întreg. Conservarea biodiversităţii consta in conservarea interacţiunilor biotice-biotice şi abiotice-biotice. Interacţiunea dintre factorii biotici şi abiotici înseamnă interacţiunea dintre organismele vii (plante şi animale) cu componentele climatice si substratul anorganic. Pe de altă parte, interacţiunea biotic-biotic reprezinta interacţiunile între organismele vii adică între plante şi animale sau între animale sau între plante. Conservarea biodiversităţii consta in conservarea fluxului de energie solara printre organismele vii sub formă de viaţă. "Conservarea ecosistemului este o parte vitală a conservării biodiversităţii", deoarece diversitatea ecosistemului este una dintre cele trei tipuri de biodiversitate (diversitatea speciilor, diversitatea genetică şi diversitatea ecosistemelor). În ierarhia ecosistemului, plantele sunt primul nivel trofic de la care incepe fluxul energetic de origine solara. Energie de la soare intră un ecosistem in timpul fotosintezei. Intr-un lant trofic nu toata biomasa unui nivel trofic este utilizata de nivelul trofic superior. O parte din energie este utilizata in cadrul nivelului trofic pentru respiratie, intretinerea si repararea tesuturilor, locomotie, hranire si reproducere. Direct sau indirect, într-un ecosistem, un animal trebuie să depindă de plante. În cazul în care plantele sunt disponibile, animalele se hranesc mai întâi, işi fac adăpost, isi fac cuiburi, pot produce pui si pot contribui la bogăţia de specii a ecosistemului. Plantele nu sunt utilizate numai ca surse de hrana pentru animale, ci sunt utilizate ca sursa si nisa ecologica. De exemplu, păsările sunt multidimensional legate de arbori chiar si daca acestia nu reprezinta suportul larvelor de insecte cu care se pot hrani. Plantele reprezinta prima conditie pentru instalarea animalelor si sunt stimulul care este urmat de un raspuns din partea unei comunitati de organisme. Date privind distribuţia speciilor şi/sau habitatelor de importanţă comunitară care pot fi afectate de implementarea proiectului Speciile de plante situate in aria de implementare a proiectului sunt din categoria celor frecvente in pajistile montane si, de aceea, se poate considera prezenta lor in sit ca fiind un fapt cu o mare probabilitate (in probele randomice). De aici putem concluziona ca populatiile speciilor de plante sunt nesemnificativ afectate de impactul fizic produs de implementarea proiectului. Dintre animale, pe teren, au fost observate 5 exemplare de Dendrocopos leucotos si 12 exemplare de Corvus corax. Aceste specii au o arie extinsa de explorare si alaturi de alte animale, au de infruntat impactul undelor electromagnetice cu efect variabil in functie de distanta pana la sursa acestor unde. 2.2. Descrierea funcţiilor ecologice a speciilor şi habitatelor afectate şi a relaţiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora Funcţionarea sistemelor naturale este necesară pentru susţinerea comunităţilor biologice.

19

În cazul implementării proiectului de investitii „S.I.S.F – statie fixa de emisie / receptie detinata comunicatiilor mobile si bransament electric, cod site MAR- REP- 104 – Vf. Paltinu” (parte a unui proiect mai cuprinzator intitulat „Sistem Integrat de Securizare a Frontierelor ( S.I.S.F)” ) implementat in situl ROSCI0124 Munţii Maramureşului, jud. Maramures, impactul asupra asociaţiei vegetale este redus fiindcă nucleul cenotic este susţinut, prin redundanţă, de speciile caracteristice. Speciile de plante şi animale care sunt integrate in comunitatea vegetală, depind de anumite condiţii fizice, de procese ecologice care sunt necesare supravieţuiriiCondiţiile fizice includ: apa, temperatura apei, tipul de sol, iar procesele ecologice includ circuitul apei, al nutrienţilor şi relaţiile de nutriţie. In timp ce mulţi dintre acesti factori nu sunt influenţaţi de implementarea proiectului, tipul de sol şi relaţiile de nutriţie pot fi influenţate numai pe 0,00001 % din habitat. În general ecosistemele, care au specii în nuclee cenotice cu redundanţa mai mare, pot fi mai rezistente si mai robuste suportand interventia omului pentru exploatarea resurselor vegetatale in limite normale. Speciile care alcătuiesc cenozele au funcţii ecologice care influenţează productivitatea, diversitatea, şi durabilitatea ecosistemelor. Nici una din speciile componente ale ecosistemului – pajiste - nu sunt afectate în măsura dispariţiei şi perturbării echilibrului în ecosistem. În suprafaţa de implementarea proiectului nu au fost identificati indivizi de Campanula serrata si Agrimonia pilosa - specii citate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE. 2.3. Descrierea tipului de habitat (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice); 6520 - Fâneţe montane; Sunt fâneţe cu Festuca nigrescens şi Scorzonera rosea, Cerastium holosteoides cu Trisetum flavescens, Festuca rubra cu Agrostis capillaris si Anthoxanthum odoratum cu Agrostis capillaris instalate secundar pe soluri brune, sărace în azot şi fosfor şi foarte acide. Fitocenozele din aceste fâneţe au extindere altitudinală largă urcând până în etajul subalpin sau coborând până în etajul făgetelor. Compoziţia floristică este bogată şi conţine o combinaţie specifică formată din, Campanula abietina, Phleum alpinum, Scorzonera rosea, Thesium alpinum, Geum montanum, Ligusticum mutellina, Nardus stricta, Agrostis rupestris, Arenula versicolor, Luzula spicata. În compoziţie se află şi Campanula serrata (enumerată în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE) cu K = III. Speciile caracteristice alianţei, ordinului şi clasei au o pondere însemnată în compoziţia floristică. Specia Festuca nigrescens realizează o acoperire de 40%-90%. În compoziţie pătrund şi specii caracteristice din ordinul Vaccinio - Piceetalia, iar datorită întrepătrunderii cu cenoze ale nardetelor, asociaţia este invadată din alianţa Potentillo-Nardion. În structura verticală a fitocenozelor se disting doua straturi ale ierburilor şi un strat muscinal. Stratul superior al ierburilor, înalt de 50-70 cm cu acoperire de 5 -10% este reprezentat de speciile: Pteridium aquilinum, Veratrum album, Verbascum nigrum, Deschampsia caespitosa, Epilobium angustifolium, Thalictrum aquilegifolium. Stratul inferior al ierburilor este înalt de 10-20cm. Acoperirea acestui strat este de 70-95%. Stratul inferior este alcătuit din Polygala vulgaris, Thymus pulegioides, Linum chatarticum, Carex pallescens, Hypochoeris uniflora, Potentilla aurea. 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea) Aceste păduri formează o subzonă a molidişurilor în cadrul zonei forestiere. Ele vegetează pe soluri brune acide, puternic saturate în baze, bogate în humus de tip moderat, şi cu reacţie foarte acidă sau moderat acidă. În stratul aborescent domină Picea abies cu o acoperire medie

20

până la 65-85%. Din cauza acidităţii stratul ierbaceu, în aceste păduri, acoperă până la 30% din suprafaţă. Combinaţia caracteristică este constituită din speciile: Hieracium rotundatum, Athyrium distentifolium, Campanula abietina, Ribes petraeum, Salix silesiaca, Soldanela alpina. Ca specii subdominante se remarcă: Athyrium filix-femina, Homogine alpina, Luzula sylvatica, Melampyrum sylvaticum, Oxalis acetosella. Într-un plafon inferior se află speciile Sorbus aucuparia, Fagus sylvatica, Acer pseudoplatanus, Betula pendula. 2.4. Statutul de conservare al speciilor şi habitatelor afectate de proiect Tabel nr.14. Statutul de conservare al speciilor afectate de proiect Legislatie Specii / statut de conservare Specie ameninţată în Europa, endemit carpatic. Conform OUG 57/2007 este inclusa pe lista speciilor de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare.

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Campanula serrata – specie prioritara Agrimonia pilosa – specie prioritara

Conform OUG 57/2007 este inclusa pe lista speciilor a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare

Specii de amfibieni şi reptile Bombina variegata LC Triturus montandoni LC

Toate speciile de lilieci sunt protejate potrivit Conventiei de la Berna (ratificata de Romania prin Legea 13/1993), Conventiei de la Bonn (ratificata de Romania prin Legea 13/1998) si potrivit Intelegerii privind Conservarea Populatiilor de Lilieci (Londra, 1991), adoptate prin Legea 90/2000. Legea nr.462 din 18 iulie 2001 a aprobat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice. Acest act normativ a transpus in legislatia nationala prevederile Directivelor Europene 92/43/EEC si Directive 79/409/EEC. Potrivit acestor prevederi legale, 13 specii de lilieci necesita protectie si desemnarea unor Arii Speciale de Protectie.

Specii de mamifere Rhinolophus hipposideros LC Rhinolophus ferrumequinum LC

Myotis blythii (LR:Ic)

Myotis myotis (LR:nt)

Conform OUG 57/2007 este inclusa pe lista speciilor a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale de conservare

Specii de pasari Aquila chrysaetos LC Dendrocopos leucotos LC Picoides tridactylus LC

Abrevieri, conform categoriilor U.I.C.N.: Ex- dispărută, CR – în marea pericol, EN – ameninţată, NT – potenţial ameninşată, VU – vulnerabilă, R – rară, LR:nt – risc redus: aproape ameninţată, LR:lc – risc redus:cea mai mică preocupare, LC – fără interes pentru lista roşie – neameninţată. Tabel nr.15. Statutul de conservare al habitatelor afectate de proiect Statut de conservare Habitate Ordinul Ministrului Mediului si Dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Conform OUG 57/2007 este inclusa pe lista tipuri de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de

6520 - Fâneţe montane

21

conservare Conform OUG 57/2007 este inclusa pe lista tipuri de habitate naturale a caror conservare necesita declararea ariilor speciale de conservare

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Starea de conservare a speciilor este favorabila deoarece:

- populatiile speciilor indica faptul ca aceastea se mentin si au sanse sa se mentina pe termen lung, ca o componenta viabila a habitatului lor natural;

- arealul natural al speciilor nu se reduce semnificativ si nu exista riscul sa se reduca in viitorul previzibil;

- exista un habitat destul de vast pentru ca populatiile speciilor sa se mentina pe termen lung.

Starea de conservare a habitatelor este favorabila deoarece:

- arealul natural si suprafetele pe care le acopera sunt stabile; - au structura si functiile necesare pentru mentinerea pe termen lung, iar probabilitatea

mentinerii acestora in viitorul previzibil este mare; - speciile care le sunt caracteristice se afla intr-o stare de conservare favorabila.

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, date privind faptul că numărul populaţiei de specii afectate nu va fi redus prin implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung), Tab. nr. 16. Estimari privind dinamica speciilor /populatiilor Populatii/Specie Situatia pre-proiect Dinamica previzionata Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Campanula serrata

Specia are populatia reprezentata prin indivizi cu frecventa de 40-60% in as Scorzonero rosae-Festucetum nigricantis si cu frecventa 20-40% in as Violo declinate-Nardetum.

Populatia nu este afectata. Vegetaţia se va reface după incheierea lucrarilor

Specii de amfibieni şi reptile Bombina variegata Triturus montandoni

Populatii neafectate. Dinamica normala si ciclu de viata complet.

Dinamica populatiei poate sa ramana in limite normale datorita nisei putin expusa la activitatile proiectului

Specii de mamifere Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum Myotis blythii Myotis myotis

Populatii neafectate. Dinamica normala si ciclu de viata complet

Dinamica posibil a fi afectata de undele electromagnetice care pot sa produca modificari genetice si de comportament

Specii de pasari Aquila chrysaetos LC Dendrocopos leucotos LC Picoides tridactylus LC

Populatii neafectate. Dinamica normala si ciclu de viata complet

Dinamica populatiei ramane in limite normale datorita scaderii impactului cu patratul distantei dintre sursa si organisme

Tab. nr. 17. Estimari privind dinamica habitatelor Habitate Situatia pre-proiect Dinamica previzionata

6520 - Fâneţe montane

Habitat cu fâneţe montane bogate în specii cu o mare amplitudine

Implementarea proiectului produce modificari de scurta durata si

22

ecologică. Măsuri de conservare/Ameninţări cumulative Pentru conservarea acestor pajişti este necesară evitarea suprapăşunatului care poate duce la degradarea lor determinând tranziţia acestora înspre nardete. De asemenea, se recomandă cosirea acestora începând cu sfârşitul lunii iulie, când majoritatea speciilor componente au fructificat.

vegetatia se reface in timp. Dinamica ramane in limite normale.

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Măsuri de conservare/Ameninţări Evitarea defrişărilor

Dinamica acestor paduri ramane neschimbata

2.6. Obiectivele de conservare ale ariei naturale protejate de interes comunitar (acolo unde au fost stabilite prin planuri de management sau regulamente de funcţionare) Pe baza documentarii realizate, nu a fost identificata existenta unui plan de management 2.7. Starea actuală de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor

Starea actuala de conservare este în general buna, excepţie facând anumite zone din Parcul Natural Munţii Maramuresului, care sunt afectate datorita extragerii de masa lemnoasa, situaţie creata în urma conflictelor rezultate din aplicarea Legii fondului forestier. Astfel se impune revizuirea Ordinului nr. 647/2001 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitaţilor de recoltare, capturare si/sau de achiziţie si comercializare pe piaţa interna sau la export a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica, precum si a importului acestora.

Activitatea de conservare a diversitaţii biologice este puternic întarita prin Ordinul nr. 494/2005 privind aprobarea procedurilor de încredinţare a administrarii si de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate, precum si a Ordinului nr. 850/2003 privind procedura de încredinţare a administrarii (pentru parcuri naturale si naţionale) si de atribuire în custodie a ariilor naturale protejate care nu necesita constituirea de structuri de administrare.

Prin implementarea proiectului in discutie, starea actuala de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar ROSCI0124 Munţii Maramureşului nu va fi afectata semnificativ deoarece, - nu sunt generate modificări semnificative ale dinamicii relaţiilor sol - flora - fauna; - nu se produce reducerea semnificativa a suprafaţelor habitatelor; - populatiile speciilor de interes comunitar nu sunt semnificativ afectate. III. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

23

3.1. Metodologie de identificare si evaluare a impactului Metodologia de lucra reprezinta o adaptare, realizata dupa Percinal Steve M, 2003. Aceasta metodologie presupune parcurgerea etapelor de mai jos. 3.1.1. Colectarea datelor de baza – sondaj/observatii in teren pentru a determina speciile/populatiile/habitatele care pot fi afectate; Alte repere privind observatiile in teren: - Pentru diversitatea floristica: suprafatele de analiza au dimensiuni de 50 x 50 mp , cu luarea

in considerarea a urmatoarelor variabie: atributele habitatului, utilizarea terenurilor, gradul de antropizare, iregularitati topografice, heterogenitatea habitatului;

- Pentru diversitatea faunistica (pasari): suprafatele de analiza au dimensiuni de 500 x 500 mp, cu luarea in considerare a numarul de indivizi, a densitatii acestora.

3.1.2. Determinarea sensibiltatii speciilor /populatiilor si a importantei lor pentru

conservare Sensibilitatea unei specii/unui habitat poate fi definita sub forma importantei si interesului pentru conservare. Aceasta este determinata de o serie de considerente, precum: - este inclusa in anexele Directivelor Europene - este, un mod particular sensibila, din punct de vedere ecologic - situl include specii de importanat nationala in numar mare (1 % din populatiile din tara) - situl include specii de importanta regionala in numar mare (1 % din populatiile din regiunile

tarii) - specia este subiectul unor masuri speciale de conservare. Sensibilitatea este in continuare determinata de natura obiectivelor de conservare ale sitului. Pentru ariile de protectie speciala este necesar sa se ia in considerare daca specia contribuie la asigurarea integritatii sitului. Determinarea sensibilitatii este rezumata in tabelul urmator: Tabel nr. 18. Determinarea sensibilitatii speciilor SENSIBILITATE FACTOR DETERMINANT FOARTE MARE Specii citate in SPA/SCI si in alte arii de protectie; citat inseamna ca se afla

in textul pentru care situl a fost desemnat. MARE Specii care contribuie la integritatea SPA/SCI, dar care nu sunt citate ca

specii pentru care situl a fost desemnat. Specii prezente la nivel national in numar important.

MEDIE

Specii citate in Directivele UE Specii prezente le nivel regional in numar mare. Alte specii de importanta nationala.

REDUSA

Orice alta specie de interes pentru conservare, inclusa pe liste de protectie nationala care nu au fost citate mai sus.

3.1.3. Evaluarea marimii/amplitudinii efectelor care pot apare al nivelul acestor populatii Aceasta presupune cuantificarea efectelor si exprimarea marimii unui efect, in raport cu conditiile de start existente.

24

Tabel nr.19. Determinarea marimii sau amplitudinii efectelor AMPLITUDINE CARACTERISTICI FOARTE MARE Pierderea totala sau alterari majore ale elementelor cheie sau caracteristicilor de

baza, astfel incat atributele, caracteristicile post proiect vor fi fundamental schimbate si pot fi pierdute odata cu situl. Ghidare < 20% din populatie / habitat raman neschimbate

MARE Pierderea majora sau alterarea elementelor cheie sau caracteristicilor de baza (predezvoltare proiect) asfel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi fundamental schimbate. Ghidare < 20 – 80 % din populatie / habitate pierdute

MEDIU Pierderea sau alterarea unuia sau mai multor elemente, caractere cheie ale situatiei de baza asftefel incat atributele, caracteristicile, compozitia post dezvoltare vor fi partial schimbate. Ghidare < 5 - 8 % din populatie / habitate pierdute

SCAZUT Schimbari minore ale conditiilor de baza. Modificarile aparute din pierdere, alterare sunt decelabile, dar atributele, caracteristicile, compozitia de baza vor fi similare cu circumstantele pre dezvoltare. Guide: 1-5% din populatie / habitate pierdute

NEGLIJABIL Schimbari ale conditiilor de baza foarte reduse. Schimbarile sunt greu perceptibile, modificarile nu se fac simtite. Guide: < 1% din populatie / habitate pierdute

3.1.4. Integrarea sensibilitatii si magnitudinii intr-o evaluare de ansamblu a efectelor Se realizeaza utilizand matricea semnificatiei prin combinarea marimii/amplitudinii cu sensibilitatea, rezultand urmatoarele categorii de impact de previzionat: Foarte slab si slab (nesemnificativ): ar trebui, in mod normal sa nu fie de interes; grija pentru proiectare ar trebui sa minimalizeze acest impactul. Foarte puternic si puternic reprezinta un impact semnificativ asupra populatiilor de organisme vii si propunerea de proiect ar trebui refuzata. Mediu reprezinta un impact potential semnificativ care solicita o evaluare atenta. Asemenea impact ar presupune refuzarea proiectului, dar se poate sugera revizuirea acestuia sau masuri de atenuare adecvate. 3.2. Identificarea impactului Tab. nr.20. Tipuri generale de impact Tip de impact

Direct Indirect Rezidual Cumulat Cu efecte temporare /izolate

Faza de constructie

Decopertare si excavare sustrat litologic: suprafata de 154 mp Inlaturare vegetatie si fauna

Slabe fenomene erozionale.

Cumulare efecte lucrari de constructii cu alte proiecte din zona (

Generare de praf, zgomot. Emisii de gaze de esapament.

25

hipogee/epigee Efecte de tasare asupra cailor de acces / masini de tonaj mediu.

Fantana Stanchii, Rona )

Scapari accidentale de combustibili, uleiuri, vopsele, rasini.

Faza de operare

Emisii de radiatii elecromagnetice cu efect, in special, asupra populatiilor de pasari si lilieci

Modificarea peisajului.

Cumularea efectelor radiatiilor provenite de la alte statii de emisie.

.

Faza de dezafectare

Afectarea / refacerea suprafetelor cailor de acces.

Suprafata de instalare a stalpului isi pierde configuratia floristica initiala.

Generare de praf, zgomot, gaze de esapament de la autoutilitare

Tab. nr.21. Impact asupra speciilor de interes comunitar Specii de interes comunitar Tip de impact Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Campanula serrata Agrimonia eupatoria

Nu este afectata direct, nu se afla in aria de instalare a turnului cu antene.

Specii de amfibieni şi reptile Bombina variegata Triturus montandoni

Nu sunt afectate direct.

Specii de mamifere Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum

Myotis blythii

Myotis myotis

Afectarea speciilor prin emisii de radiatii elecromagnetice. Deranajarea speciilor in diferite faze din ciclul lor de viata prin: prezenta santierului in sine, prin generarea de zgomot, praf, gaze.

Specii de pasari Aquila chrysaetos Dendrocopos leucotos Picoides tridactylus

Nu sunt afectate fiindca aria de hranire si cuibarire este de la 1km2 la 40 km2 distanta, iar impactul scade cu patratul distantei dintre sursa si organism.

Tabel nr. 22. Impact asupra habitatelor de interes comunitar Habitate de interes comunitar Tip de impact 6520 - Fâneţe montane

Inlaturare vegetatie (suprafata imediata de 154 mp).

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Actiune indirecta.

3.3 Evaluarea semnificaţiei impactului Tabel nr. 23. Semnificatia impactului pentru specii de interes comunitar

26

Specii de interes comunitar Sensibilitatea speciei Marimea efectelor/indicatori

Semnificatia impactului

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE Campanula serrata Agrimonia pilosa

Foarte mare / Specii citate in SPA, SCI

Populatiile speciei nu sunt afectate direct

-nu se manifesta impact

Specii de amfibieni şi reptile Bombina variegata

Foarte mare / Specii citate in SPA

Nu sunt afectate direct

- nu se manifesta impact

Specii de mamifere Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum

Myotis blythii

Myotis myotis

Foarte mare / Specii citate in SPA

< 1% din populatii pot fi afectate

Nesemnificativ. Impactul scade cu patratul distantei dintre punctual de emisie si individ.

Specii de pasari Aquila chrysaetos Dendrocopos leucotos Picoides tridactylus

Foarte mare / Specii citate in SPA

Nu sunt afectate direct Nesemnificativ. Impactul scade cu patratul distantei dintre punctual de emisie si individ.

Tabel nr 24. Semnificatia impactului pentru habitate de interes comunitar Habitate de interes comunitar

Sensibilitatea habitatului

Marimea Efectelor/indicatori

Semnificatia impactului

6520 - Fâneţe montane

Foarte mare/ habitat citat in SPA

< 1% din habitat este afectat in fapt, 0,00001 din suprafata habitatului sufera modificari

Nesemnificativ

9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea)

Foarte mare/ habitat citat in SPA

Habitatul nu este afectat direct.

- nu se manifesta impact

3.3.1. Evaluarea impactului rezidual după implementarea măsurile de reducere Tab. nr. 25. Impact rezidual Impact initial Categorie Masuri de reducere Impact rezidual decopertare si excavare substrat litologic: suprafata de 154 mp

Impact fizic nesemnificativ

Re instalare de vegetatie in vecinatate (la sfarsitul proiectului), prevenire fenomene de eroziune ( pe parcursul desfasurarii lucrarilor)

Suprafata decopertata nu se poate reface, recupera.

inlaturare vegetatie si fauna hipogee/epigee (suprafata imediata de 154 mp).

Impact fizic nesemnificativ asupra habitatului 6520

- Un procentaj mai mic de 0,00001% din habitatul 6520, ca si fauna initiala epigee si hipogeee nu pot fi refacute; partial fauna, prin deplasare

27

se poate autosalva de impactul fizic distructiv direct.

Deranjare specii de pasari si lilieci de catre emisiile de unde electromagnetice

Impact energetic nesemnificativ

Plasarea antenelor la inaltimi mari, in zonele putin accesibile. Controlul riguros al programului de functionare (pe parcursul proiectului si post-proiect). Curăţarea regulată a drumurilor şi a marginilor acestora de cadavrele de animale (ex. câini, păsări etc.) produse de către accidente pentru a nu atrage eventuale specii necrofage (corvidele, păsări răpitoare, vulpi etc.). Amfibienii si reptilele aparute accidental in zona de lucru sa fie translocati in zonele limitrofe amplasamentului

-

Instalare turn cu antere

Impact asupra peisajului

- Noul aspect fizic al turnului cu antene.

Efecte de tasare asupra cailor de acces / masini de tonaj mediu;

Impact fizic Restricii de viteza, ( pe parcursul lucrarilor) refacere cai de acces deteriorate (la sfarsitul lucrarilor)

-

3.3.2.Evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte PP Tab. nr.26. Impact cumulativ Impact cumulativ Masuri de reducere Impact rezidual Emisii de unde electromagnetice Impact cumulat cu alte statii de emisie din reteaua S.I.S.F *

Plasarea antenelor la inaltimi mari, in zonele putin accesibile. Controlul riguros al programului de functionare (pe parcursul proiectului si post-proiect). Observarea comportamentului populatiilor de pasari si lilieci; tinerea evidentiei aparitiei eventualelor manifestari anormale de comportament

Impactul radiatiilor scade cu patratul distantei.

28

si/sau a carcaselor de animale moarte; indepartarea cadavrelor de animale moarte din zona proiectului (semestrial);

Activitati antropice curente Activitati extractive

Observarea starii de conservare a habitatelor si a comportamentului speciilor citate in studiu.

-

Sistemul Integrat de Securizare a Frontierelor ( S.I.S.F) este un proiect stratregic de interes national major: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei, conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen. Conform specificatiilor din documentatia EADS Secure Networks, valorile parametrilor campului electromagnetic generat de o statie de emisie-receptie sunt: frecventa: 80 -1000 MHz si 1400 – 2000 MHz, modularea: 80 % AM, 1000 Hz si campul de putere: 3 V/m. Punand in balanta interesele de securitate ale frontierelor de stat ale Romaniei in zona Maramures (parte a SISTEMULUI INTEGRAT DE SUPRAVEGHERE A FRONTIERELOR DE STAT - conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen) cu impactul previzionat ca fiind nesemnificativ, asupra biodiversitatii in aria de implementare, se poate concluziona ca proiectul poate fi realizat.

IV. MĂSURILE DE REDUCERE A IMPACTULUI: pe termen scurt, mediu si lung; 4.1. Masuri pe termen scurt: masuri tehnice pe perioada derularii lucrarilor de constructie Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere a impactului: SC INTERACTIVE TECHNICAL SERVICE SA, Bucuresti, sub controlul autoritatilor de mediu. Se recomanda asistarea pe perioada lucrarilor de constructie pentru a se evita accentuarea impactului temporar al lucrarilor asupra biodiversitatii sitului. Cerinte specifice de respectat sunt redate mai jos. • Pentru organizarea de santier Colectarea, transportul si eliminarea deseurilor, pastrarea evidentei deseurilor; Toalete ecologice; Functionarea in parametri normali a tuturor echipamentelor de transport si constructie;Utilizarea de mijloace de transport cu motoare minim Euro 3; Stocare si eliminare ulei uzat de catre contractori; • Pentru constructia si mentenanta platformei de montaj Respectarea traseelor stabilite prin proiect; Evitarea scurgerilor de carburanti si lubrifianti; Intretinerea drumurilor; utilizare de mijloace de protectie impotriva imprastierii materialelor si deseurilor pe drumurile de acces. • Pentru decopertarea stratului vegetal Respectarea recomandarilor privind activitatile de decopertare a stratului vegetal. • Pentru realizarea sapaturilor pentru postarea cablurilor subterane Transportarea si depozitarea materialelor de constructie; Evitarea pierderilor de carburant; Postarea etapizata a subansamblelor. • Pentru realizarea fundatiei

29

Controlul transportului betonului; Manipularea cu precautie a materialelor de constructie pulverulente; Curatarea vehiculelor de transport si a echipamentelor. • Pentru realizarea umpluturilor Reutilizarea solului decopertat; Reabilitarea zonelor excavate; Reducerea activitatilor care genereaza mult praf in perioadele cu vant puternic; Eliminarea materialului nefertil excavat. • Pentru montarea stalpului Evitarea degradarii zonelor invecinate;Utilizarea zonelor stabilite prin proiect pentru depozitarea temporara de materiale; Umezirea terenului functie de necesitati. • Pentru reabilitarea zonelor afectate temporar Reabilitarea/reconstructia ecologica a zonelor afectate temporar si aducerea la starea initiala. Tab. nr 27. Masuri pe termen scurt (tehnice) de reducere a impactului asupra biodiversitatii Specii Masuri de reducere a

impactului Mod de diminuare/ înlăturare a impactul negativ

Calendar de implementare

Rhinolophus hipposideros Rhinolophus ferrumequinum

Myotis blythii

Myotis myotis Aquila chrysaetos Dendrocopos leucotos Picoides tridactylus

Fundamentarea corecta a plasarii antenelor, in functie de relief si a modului de functionare a statiei, astfel incat undele emise sa nu interfereze cu organismele vii.

Propagarea emisiilor de radiatii va evita interferentele cu viul.

Respectarea specificatiilor tehnice la realizarea lucrarilor.

4.2. Masuri pe termen mediu si lung

Tabelul nr. 28. Observatii asupra biodiversitatii in aria de implementare a proiectului Faza de lucru

Criterii de analiza

Faza postconstructie Observatii asupra organismelor animale: se vor desfasura in zona amplasamentului, pe o raza ade 5 Km. Calendar de implementare; anual.

Distanta de apropiere a pasarilor/liliecilor de statie. Inventarierea numarului de carcase de animale moarte; analiza morfologica si estimarea cauzei probabile a mortii.

4.3. Alte masuri tehnice pe durata functionarii investitiei - instruirea lucratorilor pentru o conduita nederanjata fata de speciile din sit; - selectarea atenta a timpului de lucru pentru a nu interfera negativ cu elemente de biologie si etologie ale speciilor avute in atentie ; - minimalizarea zgomotului si a prafului produs, eventual utilizare de solutii tehnice pentru reducerea zgomotului produs de echipamentele de lucru; - respectarea limitelor ariei permise de apropiere a omului fata de pasari; de luat in atentie faptul ca distanta potentiala de deranjare trebuie sa fie de 300 m pe durata reproducerii si 800 de m in restul anului (Gill et al. 1996a, Percival 2000, Langston and Pullan, 2002).

30

Recomandări pentru reducerea impactului Recomandări, pentru reducerea/atenuarea emisiilor de praf: - stabilizarea prafului cu apă sau cu covor vegetal; - curaţirea terenului, înlăturarea reziduurilor, nivelarea, profilarea drumurilor, demolarea, umplerea depresiunilor vor fi controlate pentru minimalizarea emisiilor fugitive de praf prin aplicare de apă / umezire; - pentru transportul materialelor în afara sitului, acestea vor fi acoperite sau umezite pentru limita emisiile vizibile de praf; - suspendarea excavaţiilor când viteza vântului are viteza mare; - spălarea echipamentelor şi roţilor camioanelor care părăsesc situl. Recomandări, pentru reducerea emisiilor de gaze: - utilizarea echipamentelor diesel cu catalizator (dacă este posibil); - înlocuirea echipamentelor ce folosesc combustibil fosil cu cele electrice (dacă este posibil); - pe parcursul perioadelor cu nivel ridicat de poluare atmosferică, utilizarea echipamentelor grele va fi încetinită sau redusă (fezabil). Recomandări, pentru reducerea nivelului de zgomot: - zgomotul la nivelul sitului pe durata construcţiei este de neevitat; - totuşi, zgomotul produs de echipamente va fi redus la minimum posibil; - dacă este fezabil, va fi instala dispozitiv de atenuat zgomote, de către constructor. Recomandări generale: - toate suprafeţele din sit implicate în realizarea obiectivului vor fi împrejmuite şi prevăzute cu mesaje de avertizare referitor la importanţa protejării sitului; - constientizarea personalului cu privire la respectarea regimului de arie naturala protejata, la evitarea agresării speciilor protejate şi cu privire la posibile penalităţi, în cazul nerespectării acelor cerinţe; - se vor evita scaparile de substanţe chimice în aria de lucru. Responsabil pentru implementarea masurilor de reducere a impactului: SC. Interactive Technical Services SA si Ministerul Administratiei si Internelor - Politia de Frontiera, jud. Maramures. 4.4. Analiza solutiilor alternative ( vezi imagini la anexa) Solutiile alternative au fost evaluate din punct de vedere al interelationarii cu alte statii construite deja pe o raza de 30 km, pentru interconectare si integrarea in lant; astfel a rezultat, datorita reliefului muntos, pozitionarea in acel punct . Dintre soluţiile alternative existente, cea propusă pentru aprobare este cea care afectează cel mai puţin habitatele si care permite ingroparea retelei de alimentare cu energie electrica. In acest fel speciile şi integritatea ariei naturale protejate de importanţă comunitară sunt nesemnificativ afectate de implementarea proiectului. Pe de alta parte, proiectul in discutie este de interes national major: securizarea frontierelor de stat ale Romaniei, conditie obligatorie pentru aderarea tarii la spatiul Schengen.

31

V. Metodele specifice de teren folosite pentru culegerea informaţiilor privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate Pentru studiul vegetatiei: analiza in stationar Pentru studiul pasarilor:

Metoda itinerariilor sau a traseelor: consta in numararea indivizilor vazuti sau auziti de catre un observator care se deplaseaza cu viteza constanta pe un teren.

Metodele etologice: constau in observarea in natura cu binoclu sau cu luneta.

Pentru fauna hipogee: metoda capcanelor Barber 6.1. Organizaţiile/instituţiile/specialişti consultate pentru a obţine informaţia privind speciile şi habitatele de importanţă comunitară afectate de implementarea PP. FACULTATEA DE BIOLOGIE, UNIVERSITATEA Al.I.CUZA – IASI ( vezi CV-urile consultantilor stiintifici in Anexa) AGENTIA DE PROTECTIA MEDIULUI – MARAMURES SC. INTERACTIVE TECHNICAL SERVICES SA.

32

REFERINTE BIBLIOGRAFICE Balmori, A., (2009) Electromagnetic pollution from phone masts. Effects on wildlife. Pathophysiology 16 : 191 – 199. Cotta, V., Bodea, M., Micu, I., (2008) Vânatul şi vânătoarea în România, Editura CERES, Bucureşti, 786 p. Doniţă, N. (1990) Tipuri de ecosisteme forestiere din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A., (2005) Habitate din România. Editura Tehnică Silvică Bucureşti, 496 p + 56 p anexe. Gâdei, P., Popescu, I.-E.,( 2009) Îndrumător pentru cunoaşterea coleopterelor. Editura Pim Iaşi, 302 p + 59 pl. Gheorghiu, V., Murariu, D., Decu, V., Done, A., Nistor, V.,( 2008) Cunoaşterea şi protecţia liliecilor din Romania. Federaţia Română de Chiropterologie şi Fundaţia de Speologie “Club Speo Bucovina”, Ed.Academiei Bucureşti. Hume, R., (2002) Complete birds of Britain and Europe. Editura Dorling Kindersley Limited London. 480 p. UNEP-EUROBATS (2006) The Agreement on the Conservation of Populations of European Bats. Available: http://www.eurobats.org/documents/pdf/AC11/Doc_AC11_15_Rev1_ReportWindturbines.pdf. Accessed 2006 Dec 19. *EADS TETRA System. TBS Environmental Conditions (2006) EADC DEFENCE & SECURITY ** OUG 57/2007: Ordonanţă de urgenţă nr. 57 din 20/06/2007, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. ***Ordinul ministrului mediului si dezvoltării durabile nr. 1.964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Monitorul oficial al Romaniei. An 176 (XX).nr.98 bis.7 .02.2008. ****Ordin nr. 1.193 din 29 septembrie 2006 pentru aprobarea Normelor privind limitarea expunerii populaţiei generale la câmpuri electromagnetice de la 0 Hz la 300 GHz

33

ANEXE

34

Traseul I (Paltinu); nu necesita despadurire; exista drum de Taf: alternativa selectata

35

Traseul II (Paltinu); necesita despadurire: alternativa neselectata

36

CV – URILE CONSULTANTILOR STIINTIFICI

M O D E L D E C U R R I C U L U M V I T A E

E U R O P E A N

INFORMAŢII PERSONALE

Nume Mihai COSTICĂ Adresă Str. Şoseaua Pãcurari nr. 19, bl.538, sc. A, ap.7, et. II, Iaşi, România

Telefon/Fax + 40. 232.20 15 11 E-mail cnaela@uaic.ro

Naţionalitate Română Data naşterii 1 ianuarie 1959, Bacău

EXPERIENŢA PROFESIONALĂ

• Perioada (de la – până la) 1990 - prezent

• Numele şi adresa angajatorului Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Bd. Carol I, 20A, 700505, Iaşi Facultatea de Biologie, Departamentul de Biologie, Laboratorul de Biologie vegetală

• Tipul activităţii sau sectorului de activitate

Activitate de cercetare ştiinţifică şi activitate didactică

• Funcţia sau postul ocupat CADRU DIDACTIC UNIVERSITAR: 1990 - prezent. ELOBORATOR DE STUDII PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI - PFA (Evaluare adecvată, Rapoarte de mediu, Rapoarte de impact asupra mediului) vezi Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului: http://www.mmediu.ro/departament_mediu/evaluare_impact/2009%20Decembrie%2021%20REGISTRU%20NATIONAL.pdf

• Principalele activităţi şi responsabilităţi

DOMENII DE COMPETENŢĂ Ecologie terestră şi acvatică Sistematica şi ecologia cormofitelor Sistematica şi ecologia algelor Briocoenologie Fitocoenologie Agrocoenologie Competenţe profesionale Identificare de taxoni (alge, briofite, cormofite) Analiză şi interpretare ecologică Evaluarea impactului antropic asupra stabilităţii ecosistemelor Integrare sistemică şi elaborare de soluţii pentru valorificarea durabilă a ecosistemelor

37

PROIECTE DE CERCETARE – DEZVOLTARE – INOVARE(in ultimii 5 ani): 8, din care 4 proiecte internaţionale şi 4 proiecte naţionale, în calitate de membru al echipelor de cercetare CĂRŢI ŞI CURSURI UNIVERSITARE PUBLICATE: 4, la care se adaugă colaborarea la redactarea unui capitol carte la o editură internaţională pe tema impactului poluării atmosferice asupra ecosistemelor şi sănătăţii populaţiei LUCRĂRI/STUDII PUBLICATE: 46, din care: 3 ISI ( una cu IF: 3,894, altele 2 under peer review) 19 in reviste recunoscute CNCSIS 13 in extenso sau în rezumat, în volume ale unor manifestări internaţionale (SUA, Austria, Polonia,

Germania, Bulgaria, Kenya) 11 in extenso sau în rezumat în volume ale unor manifestări naţionale ACTIVITATEA DIDACTICĂ cursuri şi lucrări practice : Biodiversitatea mediului acvatic şi terestru Sisteme biologice supraindividuale, Gestiunea resurselor acvatice, Bioindicatori ai calităţii mediului (la secţii de master: „Biodiversitate” şi „Consiliere de mediu”), Botanică sistematică, Fitocenologie, Agroecologie, Algologie (la ciclul de licenţă) coordonator practică de cercetare şi de teren în domeniul sistematicii şi ecologiei plantelor coordonator a peste 30 lucrãri de licenţã, disertaţie şi pentru obţinerea gradului I în învãţãmânt

STUDII ŞI CURSURI DE SPECIALITATE

• Perioada (de la – până la) 1992 – 1999 • Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ • Principalele subiecte şi calificări

însuşite • Numele calificării primite

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” - Iaşi, Facultatea de Biologie Stagiu de doctorat, titlul tezei: „Flora şi vegetaţia Culmii Pietricica - judeţul Bacău” Doctor în ştiinţe biologice ( se anexează copie după adeverinţa ce certifică calitatea de doctor)

• Perioada (de la – până la) 1988 - 1989 • Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ • Principalele subiecte şi calificări

însuşite • Numele calificării primite

Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Biologie Master în Genetica Microorganismelor Biolog-cercetător

• Perioada (de la – până la) 1984 – 1988 • Numele şi tipul instituţiei de

învăţământ • Principalele subiecte şi calificări

însuşite • Numele calificării primite

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Biologie – Geografie - Geologie, Secţia Biologie – cursuri de zi ( se anexează copii după diploma de licenţă şi foaia matricolă în care se pot urmări disciplinele parcurse) Licenţiat în Biologie

LIMBA MATERNĂ Română

38

LIMBI STRĂINE CUNOSCUTE • Abilitatea de a citi

• Abilitatea de a scrie • Abilitatea de a vorbi

Engleza (citit, scris, vorbit foarte bine), Franceza (citit, scris şi vorbit bine), Rusa (citit, scris şi vorbit bine),

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE TEHNICE

Utilizare calculator, anumite tipuri de echipamente, maşini, etc.

Mediu - MS Office, Internet

ALTE APTITUDINI ŞI COMPETENŢE

- lucru în echipă

- comunicare eficientă - mare capacitate de efort şi auto-organizare - perseverenţă - obiectivitate

39

EXPERIENŢA RELEVANTĂ PENTRU STUDII DE PROTECŢIA MEDIULUI

I. Experienţa în realizarea studiilor de biodiversitate În acord cu detaliile redate în ANEXA la CV, din 1990 – până în prezent, subsemnatul am realizat studii şi articole care au abordat, în sinteză, următoarele aspecte: - evaluarea stării biodiversităţii, în vederea fundamentării măsurilor adecvate de management

- evaluarea complexă a impactului poluării asupra unor ecosisteme acvatice şi terestre; - stabilirea unor scenarii de exploatare durabilă vs. nedurabilă a ecosistemelor; - fitoremedierea unor arii poluate;

CELE MAI RELEVANTE PUBLICAŢII ÎN ACORD CU CELE MENŢIONTE MAI SUS (sunt marcate cu ☼ lucrările ştiinţifice anexate la dosar):

☼ Neamtu M., Ciumasu IM, Costica N, Catrinescu C, Costica M, Bobu M, Nicoara MN, De Alencastro LF, Becker van Slooten K. (2009 ) Chemical, biological and ecotoxicological assessment of pesticides and persistent organic pollutants in the Bahlui River, in Romania. Environmental Science and Pollution Research.Vol.16 (suppl.), pp: 76-86

Link direct la ESPR Online First: http://www.springerlink.com/content/112851/?Content+Status=Accepted ☼Porumb M.A, Costică M., 2008 - Characteristics of the planktonic algoflore from Dorobaţi, Aroneanu, Ciric I,II and III Lakes (Iaşi County). An.şt.Univ.”Al.I.Cuza”, tom LIV, fasc.2, s.II a Biol.veg., p: 114-121. ☼Murariu Alexandrina, Costică Naela, Costică Mihai, Stratu Anişoara, Secu Cristian., Răşcanu D., 2007 - Research regarding the pollution influence with heavy metals of soil and vegetation from the area of domestic wastes at Tomeşti – Iaşi . An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi (serie nouă), t. LIII, s. II a. Biol. veget.. An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi (serie nouă), t. LIII, s. II a. Biol. veget.: 85 - 93. ☼Costica M., Costica N., 2008 - A new site in Romania for Spirulina (Arthrospira) platensis. Analele Ştiinţifice ale Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi, Genetică şi Biologie Moleculară. t. IX:55-63. Murariu Alexandrina, Costică Naela, Costică M., Stratu Anişoara, Secu C., Lupaşcu Angela, Moglan I., 2006 - Research on the impact of Tomeşti- Iaşi dumping site on the environment. An. Şt. Univ. “Al. I. Cuza” Iaşi (serie nouă), t. LII, s. II a. Biol. veget.: 31 – 39. ☼Mihai Costică, Naela Costică, Anişoara Stratu, 2006 - Flora and vegetation of waste dump of sludge at the sugar factory – Paşcani, Stud. şi cerc.Bacău, Biol, 11: 61 – 63. ☼Secu C., Costică M., Lupaşcu Angela, Costică Naela, Moglan I. 2005 - Aspecte bio - pedo - geografice asupra haldei de deşeuri menajere de la Tomeşti - Iaşi, Factori şi procese pedogenetice din zona temperată, vol. IV, serie nouă, Edit. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, ISSN 1582 – 4416, p: 273 – 281.

☼Costică M, Costică Naela, Secu C., (2005) Aspect about growth of the vegetation on the anthropic soils from the perimeter of the deposit of domestic waste from Tomesti Iasi, Romania, Control no. 2005-A-2756-IBC XVII International Botanical Congress Vienna, Austria Center, 17 – 23 July 2005, p. 590.

Mihai Costică, Naela Costică, Ovidiu Toma, 2005 - Aspecte privind acţiunea factorilor antropici asupra vegetaţiei din Culmea Pietricica, Judeţul Bacău, România, Mediul ambiant, Scientific Journal of Informaţion and Ecological Culture, No. 2 ( 20), p: 1 - 3.

40

Mihai Costică, Naela Costică, 1999 – Coenotic aspects in the Agrostideto tenui-Festucetum rupicolae associations on the Pietricica Peak (Bacău district), Universitatea Bacău, Studii şi cercetări ştiinţifice, Biologie, Serie nouă. 4:33-36. Mihai Costica , 1999 – Vegetal associations from the Phragmitetalia W. Koch 26 emend. Pigm. 53 order on the Pietricica Peak (Bacau district), Universitatea Bacau, Studii si cercetari stiintifice, Biologie, Serie noua, 4:37-46. ☼ Ciumasu IM, Manolescu I, Costica N, Talmaciu M, Costica M, Nita V, Stefan N. (2008) Sustainable exploitation of ecosystems using scenarios of sustainable vs. unsustainable economic development: the Ciric River basin, Iasi, Romania. Comunicare orală la congresul ISEE 2008: Applying Ecological Economics for Social and Environmental Sustainability, by the International Society for Ecological Economics (ISEE), Nairobi – United Nations Development Program (UNEP), Kenya, section VII-7.4- Integrated modelling approaches. Rezumat în Lucrările conferinţei şi online: http://www.ecoeco.org/conference08/home.php IV. ALTE ASPECTE RELEVANTE Cadru didactic titular la Facultatea de Biologie, predând discipline la domeniul Ştiinţa mediului, inclusiv la studii masterale: Biodiversitate şi „Consiliere de mediu”.

Coordonator a peste 7 lucrări de disertaţie; câteva titluri relevante „Starea de conservare a diversităţii floristice cu statut de protecţie în reţeaua de arii naturale protejate din judeţul Iaşi”(susţinut în 2009), „Biomonitorizarea calităţii apei râului Bahlui, în amonte şi aval de Podu-Iloaiei” (în curs de realizare).

Referinţe

Prof. univ.dr. Ioan Moglan

Tel: 0232/201565, imoglan@uaic.ro

01.03..2011

Dr. Mihai COSTICĂ

41

Curriculum vitae Europass

Informaţii personale

Nume / Prenume COSTICĂ Naela Adresă(e)

Str. Şoseaua Pãcurari nr. 19, Iaşi, România Telefon + 40.0 232.20 15 11 Mobil:

Fax + 40.0 232.20 15 11 E-mail cnaela@uaic.ro

Naţionalitate română

Data naşterii 23.02.1967

Sex feminin

Locul de muncă vizat /

Domeniul ocupaţional

Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Bd. Carol I, 20A, 700505, Iaşi Facultatea de Biologie, Departamentul de Biologie Învăţământ superior şi cercetare

Experienţa profesională

Perioada i. 2008 – prezent

ii. 1996 – 2007 iii. 1992 – 1996 iiii. 1990 – 1992

Funcţia sau postul ocupat i. Conferenţiar universitar ii. Lector universitar iii .Asistent universitar iii. Preparator universitar

42

Activităţi şi responsabilităţi principale Activităţi didactice şi de cercetare ştiinţifică i. - titular cursuri, lucrări practice şi seminarii de specialitate şi didactica specialităţii - coordonator de practică pedagogică - coordonator lucrãri de licenţã/disertaţie şi pentru obţinerea gradului I în învãţãmânt ii. - titular cursuri, lucrări practice şi seminarii de specialitate şi didactica specialităţii - coordonator de practică pedagogică - coordonator cursuri de formare continuă pentru profesorii de biologie din învăţământul preunivers- editor coordonator oferte de formare continuă (inclusiv e– learning) în domeniul educaţiei de med- coordonator lucrãri de licenţã şi pentru obţinerea gradului I în învãţãmânt iii. - lucrări practice de specialitate - seminarii de didactica specialităţii iiii. - lucrări practice de specialitate

Numele şi adresa angajatorului Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Facultatea de Biologie Iaşi, Bd. Carol I, 20A, 700505, Iaşi

Educaţie şi formare

Perioada i. ianuarie/februarie 2010 ii. septembrie 2007 iii. octombrie - decembrie 2006 iv. iunie-iulie 2005 v. mai 2003 vi. iunie-iulie 2000 vii. 1991 - 1994 viii. 1985 - 1989

Calificarea / diploma obţinută i. Auditor în domeniul calităţii/adeverinţă de formare ii. Formator / certificat de absolvire seria B, Nr. 0050679 iii. Know-how transfer în cercetarea ecotoxicologică iv. Know-how transfer în predarea ecotoxicologiei v. Management de proiect vi. Biologie celulară şi cercetări ultrastructurale vii. Doctor în ştiinţe biologice – specialitatea botanică viii. Licenţiat în biologie

Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite

i. Abordări sistemice în managementul calităţii ii. Pregătirea formării, efectuarea formării, evaluarea cursanţilor, revizuirea şi promovarea programului de formare iii. Teste ecoxicologice standardizate: aplicaţii în investigarea calităţii apei iv. Teste ecoxicologice standardizate: aplicaţii în didactică v. Redactarea propunerilor de proiecte şi repere în implementarea proiectelor de mediu vi. Tehnici moderne în cercetarea ultrastructurală vii. Bazele cercetărilor ultrastructurale la plante viii. Cunoaşterea termenilor, principiilor, legilor fundamentale privind structura şi funcţiile lumii vii; Capacitatea de investigare a sistemelor biologie, Principii, metode şi strategii de predare a biologiei.

43

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare

i. Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor / INFOEDUCATIA ii. Consiliul Naţional de Formare Profesională a Adulţilor / INFOEDUCATIA iii. Ecole Polytechnique Fédérale de Lausanne (EPFL) Ecological Engineering Laboratory (ECOL), Switzerland iv. Universitatea din Konstanz, Germania v.Trainer certificat din Marea Britanie: Warren Wise vi. Universitatea din Konstanz, Germania vii. Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Institutul de Fiziologie a Plantelor, Laboratorul de Structura si ultrastructura plantelor viii. Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi, Facultatea de Biologie – Geografie - Geologie, Secţia Biologie / cursuri de zi.

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională

i. perfecţionare ii. perfecţionare iii. perfecţionare iv. perfecţionare v. perfecţionare vi. perfecţionare vii. studii doctorale viii. studii de licenţă

Limba(i) maternă(e) Precizaţi limba(ile) maternă(e) (dacă este cazul specificaţi a doua limbă maternă, vezi

instrucţiunile)

Limba(i) străină(e) cunoscută(e) Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversaţie

Discurs oral Exprimare scrisă

Limba EN B2 C1 C1 B2 C1 Limba GE A2 B1 A2 A2 B1

(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

44

Activitate didactică

Activitate de cercetare ştiinţifică

Cursuri predate i. Biologie vegetală, Managementul proiectelor de mediu. Didactica biologiei, Principiile educaţiei ecologice ii. Didactica biologiei, Didactica ariilor curriculare „Matematică - Ştiinţe ale naturii”, Didactica activităţi practice Biologie vegetală, Fitoremediere, Citologie şi histologie vegetală, Tehnica preparării materialului biologic, Managementul proiectelor de mediu. iii. - seminarii: Didactica biologiei - lucrări practice de specialitate: Citologie vegetală, Morfologia şi anatomia plantelor, Biologie vegeiiii. - lucrări practice de specialitate: Citologie vegetală, Morfologia şi anatomia plantelor. Manuale, cursuri universitare: 2 manuale de lucrări practice 2 cursuri pentru (IDD) învăţământul deschis la distanţă 1 curs pentru învăţământ la zi Cărţi 1 capitol carte la editură internaţională/SUA(coautor) 1 monografie cu caracter ştiinţific (prim autor) 1 monografie cu caracter didactic (unic autor) 1 serie de 6 ghiduri metodologice(coordonator) Domenii de competenţă Morfo - anatomie vegetală, Cito - şi Eco - toxicologie, Didactica biologiei Lucrări ştiinţifice publicate 45 in extenso - 1 I.S.I. ( FI -1,98) publicată - 1 I.S.I. în curs de apariţie - 1 în revistă internaţională fără cotaţie I.S.I. - 42 in reviste recunoscute CNCSIS 5 in extenso în volume ale unor manifestări ştiinţifice - 2 în străinătate - 3 în volume ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale desfăşurate în România. 7 în rezumat - 5 în străinătate - 2 în volume ale unor manifestări ştiinţifice internaţionale desfăşurate în România. 35 comunicări /postere sau /şi rezumate la diferite manifestări ştiinţifice din ţară. Contracte de cercetare ştiinţifică: 13 - la 3 proiecte coordonator: 2 internaţionale (în ultimii 5 ani) şi 1 naţional (în ultimii 8 ani) - la 10 proiecte membru în echipa de cercetare: 2 internaţional şi 4 naţionale (în ultimii 5 ani), 2 internaţionale şi 2 naţionale (în ultimii 8 ani). Participări la manifestări ştiinţifice - interne: 35 - internaţionale: 7

45

Membru în societăţi ştiinţifice şi comisii de specialitate: Membru în Society of Ecotoxicology and Environmental Safety (SECOTOX); Membru în Consiliul Facultăţii de Biologie, Universitatea „Al. I. Cuza” Iaşi, din octombrie 2005; Membru în Consiliul pentru Asigurarea Calităţii, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”- Iaşi, din aprilie 2008; Responsabil, din partea facultăţii de Biologie cu programe europene, altele decât LLP-Erasmus, din februarie 2010.

Informaţii suplimentare Prof. univ.dr. Ioan Moglan

Tel: 0232/201565,

Email: imoglan@uaic.ro

01.03.2011 Conf.dr. Naela Costica