pag. 8

Liberalii au pândit după colț și au schimbat șmecherește, pe re-

pedele înainte permis de ordonanța militară, managementul Spitalului Județean. Criza infectării cu Covid le-a picat mănușă. Să nu fi e însă vreo mănușă din aceea de protecție pe care, dacă nu știi să o porți, ajungi tu cel infectat. Prin urmare, atenție, foarte mare atenție, asta îi doresc în primul rând tânărului doctor și nou manager Tiberiu Irimia! Spitalul Județean poate fi trambulină politi-că, dar și cavou. Depinde cum știi să te impui în acest acvariu cu șerpi ai unor interese fi nanciare și Vezuvii de orgolii medicale. Un lucru e cert: criza infectării cu Covid a făcut praf oglinda numită Spitalul Județean în care făcea periodic exerciții de admirație doctorul Dan Manu, președintele Consiliului Județean.

Nu spun că Dan Manu a fost rău intenționat, ba, față de alți

politicieni care au stat înainte pe sca-unul lui, a dovedit ceva mai multă aplecare către problemele Spitalului Județean. Asta poate și pentru că a fost medic și orgoliul profesional i-a dat brânci ca, măcar pentru locul de muncă din care a mâncat cozonac atâția ani, să lase o dâră în posteri-tate. Deși a demarat investiții ca ni-meni altul și chiar a încurajat mulți medici tineri să rămână în Spitalul Județean, acest lucru nu l-a ajutat îndeajuns. Prea ocupat să-și pudre-ze nasul înainte de fi ecare sesiune tv-video la care își anunța mărețele

intenții, doctorul Manu a scăpat din vedere un lucru simplu. Acela că in-augurezi o casă după ce o termini, nu când angajezi constructorii, pe deja celebrii abonați la rețeaua de cablu-tv și fonduri publice Bobi, Mircea&Zeus. Și nici când te îm-pinge de la spate orgoliul sau PR-ul. Din păcate pentru el, acum doctorul Dan Manu se privește în oglindă și oglinda e spartă, iar zecile de cioburi îi schimonosesc și deformează chi-pul cum poate nu merită. Însă asta e politica și acesta e jocul secund al foamei pantagruelice de imagine. A mai picat la mijloc madam Molfea, cu managementul ei de gospodină reprofi lată în vătaf de spital, super-ba mediocră cu coafura ei tip sar-ma - Sorina Honțaru de la DSP, dar și chirurgul Felix Sârboiu, căruia, printr-o jegoasă operațiune de spălat putina, se încearcă acum să i se pună în cârcă toată infecția cu Covid din spital. Deși vinovați sunt toți. Chiar și prefectul-bibelou de porțelan Emanuel Soare, în calitate de președinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, cel care îi asigura pe ziariști că stocurile de ma-teriale sunt sufi ciente în spital și că toate procedurile, inclusiv triajul și fi ltrul epidemiologic, respectate. Ba chiar îi amenința pe aceiași jurnaliști că riscă pușcăria dacă panichează populația și dezvăluie alte informații decât cele edulcorate și false despre Spitalul Județean, pe care le difuza el prin intermediul Grupului de În-

mormântare Strategică, ca să-l para-frazez pe Cătălin Tolontan.

S-au pompat bani în Spitalul Județean ca în URSS, asta e clar!

Sau ca în celebrul combinat energo-fag de la Krivoi Rog, tot din vremea piețelor fostului C.A.E.R, asta pour les connaisseurs, nu pentru spălații pe creier și ziariștii copy-paste din vremurile noastre. Atenție, toată infecția asta cu Covid s-ar putea să declanșeze butonul atomic al banilor îngropați de-a lungul timpului în gaura neagră care se numește Spita-lul Județean. În loc să se investească în oameni din spital, s-a investit în oameni din afara spitalului. Adi-că în afaceriști și politicieni, în toți atârnătorii lacomi ai banului public din sănătate. Fenomenul perpetuat în timp la Suceava e în oglindă cu ceea ce se petrece acum în Argeș, la Spitalul Județean. Întrebarea este: ci-ne-i „Fluturele” nostru și ce culoare politică a avut el în toți acești ani?...

Gabriel Grigore

P.S. Apropo de „rezidența strategi-că” de țepuire a banului public din să-nătate numită Spitalul Județean. Nu e vorba cumva de aceeași instituție din care o economistă, dată afară de la BCR Pitești și angajată aici pe șpagă, a furat aproape un milion de euro în urmă cu vreo patru-cinci ani și dosarul n-a fost fi nalizat nici acum de Parchet?

Punctul pe Y Fug şobolanii de pe corabia Spitalului Judeţean

pag. 20

Eliton Trans este o companie de elită în transportul rutier ce angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internaţional şi intern pag. 15

NR. 1343FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

29 aprilie - 5 mai 202016 pagini 1,5 lei

Ţeapă! Ministerul îşi ia mâna de pe secţia Covid de la Mioveni, refuzându-i fi nanţarea pag. 3

EXCLUSIV. INTERVIU CU MEDICUL DE LA SPITALUL JUDEŢEAN DEPISTAT CU CORONAVIRUS ŞI INTERNAT LA MIOVENI

Scandalul infectării cu Covid. Doctorul Felix Sârboiu rupe tăcerea „Doamnei manager îi trebuia un țap ispășitor pentru situația creată. Și cel mai la îndemână am fost eu, pentru că tușeam” „E aberant să spui că un medic a adus virusul în Spitalul Județean” „Pacienții care vin în spital nu știu întotdeauna că sunt infectați” Triajul epidemiologic care se face în Spitalul Județean are efi ciență re-dusă și riscul ca un pacient infectat să scape prin plasa largă e foarte mare” Singurul fi ltru efi cient 100% e să testăm toți pacienții la intrarea în spital, iar eu am atras atenția în repetate rânduri, mai ales pentru pacienții hemodializați care intră în secția noastră” „De ce să ne ascundem după deget? Nu se protejează nimeni, nu există echipament adecvat” pag. 4-5-6-7

Coşmarul unei mame la Pediatrie I s-a internat copilul pentru Covid, fără să aibă Covid

EXCLUSIV. DEFICIENŢE INCREDIBILE CONSTATATE ÎN RAPORTUL DE AUDIT

Cardul Teatrului „Davila”, permanent asupra managerului Poghirc. Cheltuieli fără documente justifi cative

După ce a anunţat că bătrânii din azilele private vor plăti testele Covid, Prefectura s-a răzgândit. Testele vor fi decontate

Argeşeancă în China, în vremuri de pandemie „Fiecare persoană infectată cu COVID-19 sau suspectă poate fi detectată la intrarea în orice clădire sau restaurant pentru că are un cod de bare roșu”, ne-a spus Irina Diacenco, stabilită de 4 ani la Shanghai

pag. 9

pag.

16

pag. 12

Zeci de medici şi asistente de la Spitalul Judeţean, cazaţi la hotel între gărzi din cauza pandemiei Argeşul, ocolit de seceta care a pus stăpânire pe o parte din ţară

pag. 13

pag. 8

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Acuzat că a infectat Spitalul Județean cu Covid, chirurgul Felix Sârboiu îi trage după el pe managerul suspendat al Spitalului Județean, Adriana Molfea,

dar și pe prefectul Emanuel Soare.

Șugubăț, cum îi e felul, primarul Ionică pare tot mai întărit după cam-pania anti-corona-viruși.

Sorine, nu vrei să încerci tunelul dezin-fectant? Intri infectat și ieși la fel; eu îl pregătisem pentru libe-rali, adică și pentru tine...

Din Din

Culise...Culise...

Doctorul Dan Manu, un PSD-ist asimptomatic.

Păstrați distanța socială, doamnă! Că eu n-am stat departe de mine și

m-am infectat singur...

Dedicație de la primarul Ion Georgescu și locuitorii din Moveni pentru dr. Dan Manu,

președintele Consiliului Județean.

Dumnezeu să-i dea pedeapsăCui ne-a băgat Covid-ul în casă...

Emanuel Soare, prefect, după ce PNL a cam înlocuit PSD în sănătatea argeșeană, arată că motivele erau indubitabile: „La Spi-talul Județean s-a pornit greșit din start”. Maria Dinu, administratorul județului,

îl felicită pe prefect pentru competența cu care motivează schimbările: „Ce spune dl. prefect e o tâmpenie cât funcția sa de mare”. Mircea Dinescu, anatomo-patolog po-

litic, îl felicită pe ministrul Marcel Vela că funcția nu i-a modifi cat caracterul: „Era un om normal, de când este ministru a luat-o razna”. Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, cu

duritate atrage atenția președintelui țării să nu mai vorbească gura fără el: „Există riscul prelungirii stării de urgență”. Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, ex-

plică cu claritate modul în care decurge lupta cu coronavirusul: „Suntem într-o fază, să spunem, dinți de ferăstrău”.

Nicolae Alexe, manager Spital Câm-pulung, mulțumește DSP-ului argeșean pentru furnizarea de echipamente antico-vid: „Am primit 50 de combinezoane și 90 de măști. Nu ajung nici pentru schimbul de dimineață”. Florin Cîţu, PNL, constată cu

mulțumire că relațiile interumane în PSD sunt înălțător de corecte: „Marcel Ciolacu, vâslașul lui Dragnea la propriu”. Călin Popescu Tăriceanu, ALDE,

apreciază competența universal recunos-cută a Guvernului PNL: „Klaus Iohannis și «Guvernul Meu» se pricep să umple buzuna-rele amicilor politici. Se vede de la Washin-gton”. Dani Mocanu, cântăreț de muzi-

că ultramodernă - nu clasică, încântat de inteligența dovedită având încredere în polițistul care l-a amendat: „Polițistul mi-a făcut cheie”.

Ca să nu se plictisească nici el, nici unii subordonaţi care acum sunt mai puţin solicitaţi și nu li se umezesc măștile de efort în câmpul muncii, primarul de la Câmpulung s-a gândit el că ar fi rău să convoace joi 30 aprilie, o ședinţă de consiliu doar cu vreo trei puncte pe ordinea de zi, așa că a mai pus două. Urgenţe, nu glumă, ambele vizând planul de promovare a unor angajaţi de la Biblioteca Municipală „Ion Barbu” și Casa de Cultură „Tu-dor Mușatescu”... Adică la două instituţii la care activitatea este întreruptă și de la care s-au luat deja bani pentru a suplimenta bugetele la Ordine publică și Să-nătate.

La Casa de Cultură sunt propuși spre promovare trei referenţi, toţi bine văzuţi, în condiţiile în care este vorba despre fi ul directoru-lui instituţiei, sora lui Marcel Pa-vel și fi ica unuia dintre angajaţii mai vechi. La Bibliotecă, dintre cei nouă angajaţi cinci vor pro-mova în funcţii superioare.

Toate acestea sunt permise dacă ai bani în bugetul propriu. Bani sunt, nu-i problemă, activita-te nu, că nu e voie, așa că Liviu Ţâroiu mai poate adăuga ceva la realizările din acest an.

Ce veselie! Primarul Ţâroiu face promovări în pandemie

Și chiar dacă e pandemie,

Singur nu mă duc la pușcărie...

Lista cu suplimentul Covid stârneşte nemulţumiri la Spitalul Municipal Câmpulung

Precizările ministrului Sănătăţii, conform cărora „orice angajat care lucrează într-un spital dedicat COVID și care a avut legă-tură cu o persoană infectată COVID, de la poartă până la ieșire” trebuie să benefi cieze de stimulentul de 2.500 de lei acordat din fonduri europene, întreţin nemulţumirea unor salariaţi ai Spitalului Municipal Câm-pulung care au constatat că lipsesc inex-plicabil de pe lista trimisă la Pitești pentru primirea suplimentului. Unele categorii de personal au fost excluse complet, iar în ca-zul unor secţii și compartimente cu profi l medical unii au fost incluși, în timp ce alţii au fost omiși...

Ca la Spitalul Câmpulung, acolo unde ma-nagementul lui Nicolae Alexe a rupt gura târgului de a făcut-o franjuri. Și încă nu am menţionat scandalul cu sporul neacordat registratorilor, un proces fi ind deja pe rolul instanţei! Așa că nu mai este de făcut preci-zarea referitoare la cine a creat noua situaţie, mai ales că mâinile drepte ale lui Alexe sunt extrem de agile.

Cum liderul sindical Gabriel Eana, el în-suși infectat cu Covid, se afl ă internat la Mioveni, nimeni nu a verifi cat modul în

care conducerea spitalului i-a ales pe benefi -ciarii suplimentului.Drone pentru prevenirea risipei şi furturilor de apă pe platforma Cotmeana

Seceta, dar și starea de urgență creează mari probleme pe platforma Cotmeana, unde, de ani buni, problema apei rămâne la fel de acută. Mai ales acum, când oame-nii nu s-au mai dus la serviciu și stau mai mult prin gospodării, folosind lichidul vital în solare și în grădini, cu gândul de a face provizii de legume pentru la toamnă. Așa se face că la Cocu, deși comuna este dotată cu rețea de apă potabilă iar anul trecut pri-marul Gheorghe Țucă a primit de la județ un miliard de lei pentru o pompă cu care spera să mai rezolve din situație, de câte-va zile nu curge picătură de apă la robinet. Oamenii s-au adresat autorităților, care au făcut investigații și așa s-a afl at că unii din-tre vecini și-au umplut lacurile de la rețeaua publică.

Oricum, toți edilii din zonă sunt alertați și monitorizează consumul cetățenilor. Însă, mai în glumă, mai în serios, Bebe Ivan, primarul de la Băbana, s-a gândit chiar să achiziționeze o dronă cu care să poată su-praveghea teritoriul și să descurajeze risipa. Noi zicem că nu ar fi rău.

ELECTRO-CUTARE

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

Primarul Ion Georgescu, rugându-l pe șeful de la Dacia să sponsorizeze întreg orașul, după ce Ministerul Sănătății a refuzat să-i deconteze banii pe care i-a băgat în noua secție pentru tratarea bolnavilor de coronavirus.

Adriana Molfea, managerul suspendat din fruntea Spitalului Județean, o femeia aprigă, care nu vrea să

plece chiar singură, ca fraiera, dacă cineva ar vrea să o ascundă undeva…

Prefectul Emanuel Soare, zis și Emy Miau pentru autoritatea de tigru pe care o are în PNL Argeș.

Cristophe, je suis désolé! Mi-au tras țeapă liberalii! M-au pus să bag bani într-un spital Covid și stau acum pe un butoi cu carbid...

Prefectul minte cu nerușinare! Am avut proceduri și am asigurat circuitul epidemiologic

pentru ca investitorii strategici din grupul ”Bobi, Mircea&Zeus” să nu rateze licitația pentru reabilitarea Spitalului Județean...

Eu sunt mic, nu știu nimic,Nenea Miu mi-e tătic!...

Ioana GhigaMinisterul Educației a emis un ordin care

prevede obligativitatea cursurilor desfășurate online în timpul stării de urgență. Însă nu toți copiii au instrumentele digitale nece-sare. Ioana Ghiga, profesoară de limba și literatura română din Pitești, a apelat la aju-torul ONG-ului Narada pentru ca 17 copii cărora le predă, 4 din Poienarii de Argeș și 13 din Tutana, să primească gratuit tablete. Pentru că, la sfârșitul lunii martie, copiii au primit tabletele și s-au putut conecta la cur-surile desfășurate online, Jurnalul de Argeș o declară pe profesoara Ioana Ghiga - Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

PNL îi cere primarului Ionică să folosească banii de Simfonie în lupta cu Covidul

În perioada 24-26 aprilie, în municipiul Pitești ar fi trebuit să se desfășoare cea de a 43-a ediție a Simfoniei Lalelelor, expoziția fl orală fi ind anulată din cauza pandemiei. Conform proiectului, bugetul estimat pentru eveni-mentele din acest an a fost de 550.000 lei, cu tot cu TVA, bani care ar fi urmat să provină din bugetul local și o mică parte din sponso-rizări. În baza devizului estimativ, 110.000 lei ar fi fost folosiți pentru cheltuielile cu hrana expozanților, a delegaților, pentru mese ofi cia-le, 96.800 de lei pentru cazare și 343.200 lei pentru servicii artistice, precum scenă, sunet, lumini, artifi cii și publicitate. Având în vedere că aceste sume au rămas necheltuite, liberalii îi întreabă pe cei care conduc Primăria Pitești de ce nu au direcționat o parte din acști bani către lupta pentru combaterea coronavirusului.

“Solicit public domnului Cornel Ionică să le explice cetățenilor municipiului Pitești de ce nu a gândit nicio schemă de ajutor fi nanciar în lup-ta cu coronavirusul, în condițile în care se gă-seau sute de mii de lei pentru efecte pirotehnice și de lumini. Acum domnul primar nu face de-cât să se scuze că se colectează greu taxele la bu-getul local din cauza crizei și că vistieria locală este goală. Ipocrită scuză, din moment ce bani pentru evenimente și artifi cii ar fi fost găsiți cu lejeritate”, a declarat dr. Tiberiu Irimia. M.S.

Ion Mînzînă, președintele PSD Argeș, a criticat numirile liberalilor de la DSP Argeș și Spitalul Județean Argeș.

Într-un comunicat de presă, liderul PSD a spus că ”din rațiuni pur politice, prefectul Emanuel Soare și conduce-rea PNL Argeș instalează după bunul plac membri de partid în funcții, fără ca respectivele persoane să fi dovedit în timp că au calitățile necesare pentru asemenea atribuții, mai ales în contex-tul epidemiologic actual. Sigur, este regretabil ce s-a întâmplat la Spitalul Județean, acolo unde neglijența unui cadru medical - determinată mai mult de dorința de a-și ajuta colegii în lupta cu noul coronavirus - a condus la o se-rie de alte persoane infectate. Dar unde este aici vina managerului spitalului?

Singura vină care i se poate imputa ar fi aceea că a fost susținut de conducerea Consiliului Județean, a cărei culoare politică este diferită de cea a noilor sal-vatori ai patriei de la PNL. Să fi e o sim-plă întâmplare faptul că noul manager al Spitalului Județean este membru al PNL și anunțat drept candidat la Pri-măria municipiului reședință de județ? Să fi e tot o întâmplare că noul director medical este tot membru al PNL? Să fi e o coincidență că noul șef al DSP are, de asemenea, «ascendență» liberală? Noi credem că nu. Din contră! De fapt, PNL se folosește de situația de urgență pentru a face epurări politice, pe care le credeam de tristă amintire!”.

M.I.

Ion Mînzînă, preşedintele PSD Argeş:„Prefectul şi conducerea PNL Argeş instalează după bunul plac membri de partid în funcţii”

Deputatul Andrei Gerea a solicitat scu-tirea de la plata contribuției până la fi na-lul anului pentru IMM-uri și, doar pen-tru perioada stării de urgență, ștergerea penalităților la plata contribuțiilor pentru toate fi rmele. În plus, deputatul a cerut gu-vernului modifi carea normelor și criteriilor prin care se poate accesa plafonul de garan-tare pentru creditele destinate IMM-urilor.

„Având în vedere că specialiștii și instituțiile abilitate se așteaptă - inclusiv Guvernul a făcut această estimare - la un nou val al pandemiei în cursul acestui an, propun scutirea de la plata contribuțiilor pentru toate fi rmele care au până în 10 angajați. Cred că pentru aceste fi rme va fi cel mai difi cil să reziste pe piață, iar pen-tru fi rmele mai mari există deja mai mul-

te alternative. În plus, pentru perioada în care este decretată stare de urgență (in-clusiv în al doilea val) penalitățile la plata contribuțiilor trebuie să fi e șterse automat pentru toate fi rmele.

De asemenea, mai propun, pentru a veni în sprijinul companiilor românești de IT, achiziții directe pentru servicii de digitali-zare a instituțiilor publice, având în vedere necesitățile scoase în evidență de această pe-rioadă - atât lipsurile, cât și oportunitățile. În plus, propun ca autoritățile locale să pună la dispoziția cetățenilor aplicații on-line prin care aceștia să poată face sesizări sau să poată depune documentații necesare obținerii de diferite avize”, a subliniat An-drei Gerea.

M.S.

Andrei Gerea: „Cer scutirea de la plata contribuţiei până la fi nalul anului pentru IMM-uri”

Ţeapă! Ministerul îşi ia mâna de pe secţia Covid de la Mioveni, refuzându-i fi nanţarea

La începutul lunii aprilie, spitalul vechi din Mioveni a fost desemnat să amenajeze o secție COVID-19. În ciu-da amenințărilor cu demisia venite din partea cadrelor medicale și a protestelor localnicilor, hotărârea a fost pusă în apli-care. Prin urmare, administrația locală, în speță primarul Ion Georgescu, a făcut tot posibilul să investească în amenajarea secției (în timp record, de 10 zile) peste 8 miliarde lei vechi.

Acum, după toată agitația, solicitarea Mioveniului de a primi resursele ma-teriale necesare funcționării spitalului

Covid a primit răspuns negativ. Printr-o adresă semnată de noul director Ale-xandru Guiță, DSP Argeș informează că Spitalul Mioveni nu va benefi cia de ni-ciun leu de la Ministerul Sănătăţii pen-tru echipamente sau medicamente. Și asta pentru că spitalul nu este în subor-dinea Ministerului Sănătăţii. Mai mult, în respectiva adresă se subliniază că asi-gurarea sumelor necesare achiziționării de materiale, echipamente de protecție și medicamente în perioada pandemiei, se realizează de către ordonatorul principal de credite. A.C.

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

Puteţi evalua lucid ce vi s-a întâmplat, de la infectarea dvs. cu Covid la acuzaţia că dvs. aţi fi transmis coronavirusul în Spitalul Judeţean?

- Este aberant să spui că un medic a adus virusul în Spitalul Județean. Virusul con-taminează personalul medical care intră în contact cu pacienții. Iar pacienții care vin în spital nu știu întotdeauna că sunt infectați. Prin urmare, triajul epidemiolo-gic care se face, se face pe niște baze pur teoretice, informaționale, pe criterii ver-bale și scrise, e un triaj epidemiologic cu efi ciență redusă. Prin urmare, riscul să sca-pe prin plasa acestui triaj epidemiologic un pacient care este purtător de virus, fără ca el să fi e conștient de treaba asta, este foarte mare. Ca urmare, singura posibilitate de a crea un fi ltru efi cient sută la sută pentru acești pacienţi la intrarea în spital este tes-tarea tuturor pacienților. Sau cel puțin a tuturor pacienților suspecți sau care sunt susceptibili de a primi acest virus, după cum eu am atras atenţia în repetate rân-duri, mai ales pentru cei hemodializați care intră în secția noastră...

Cui aţi atras atenţia?- Am discutat cu toți colegii, inclusiv

cu domnul dr. Constantinescu (Teodor Constantinescu, fostul director medical. n.red.). Au fost discuții verbale, e adevărat, toată lumea era conștientă de acest risc, însă nu aveam baza materială să ne luăm măsuri de protecție. În sensul că nu aveam teste, nu aveam cum să testăm pacienții la internare. Înțelegeți? Aici e practic toată treaba... Asta cu protecţia cadrelor medicale și

echipamentele de protecţie va fi o altă în-trebare, acum vreau să lămurim altceva. O parte importantă a celor care vă arată cu degetul vă întreabă de ce nu v-aţi testat în momentul în care au apărut simptome-le, tusea. De ce nu v-aţi oprit atunci?

- Bun, atunci terminăm cu prima parte, cea care se referă la cum a ajuns virusul în spital, fi indcă v-am explicat problema cu fi ltrul epidemiologic. Anume că, indife-rent cât de strânsă ar fi această plasă, riscul aducerii virusului în spital e foarte mare.

„Tusea am luat-o de la copil și nu era o tuse cu simptome de Covid” Revin. De ce nu v-aţi oprit din activi-

tate și testat când aţi avut primele simp-tome de tuse? Că asta vi se reproșează...

- Să vă explic. Am avut copilul bolnav în luna martie, am un copil mic, de câțiva ani. Am trei copii și cel mai mic a fost bolnav, a fost febril, am dormit cu el, l-am mângâiat și l-am îngrijit. Am stat cu el peste noap-te, peste zi mai puțin, că stătea soția, în funcție de program, sau bona, care rămâ-nea când nu eram noi acasă. Rețineți, co-pilul meu a fost bolnav cu mult înainte de ceea ce s-a întâmplat în spital, undeva între începutul lunii și jumătatea lunii martie. Copilul meu a făcut atunci două zile de fe-bră, iar eu am preluat această treabă și am avut câteva zile de tuse, înțelegeți? Ei bine, am rămas cu o tuse rebelă din momentul respectiv, al răcelii copilului. Gândiți-vă la un singur lucru! Eu sunt un om care lu-crează de dimineața până seara, fără să știu ce-i sâmbăta, ce-i duminica. Și munca mea nu e tocmai ușoară. E foarte solicitantă,

atât fi zic, cât și intelectual. Și în momentul când ajung acasă mai trebuie să mă ocup și de altceva în afara treburilor de la spital, că am și alte obligații contractuale față de pacienți și apoi mai vine și obligația față de copil, care e mic și îmi reclamă și el atenția. Trebuie să stau cu el, să mă ocup de el, să-i citesc, să-i povestesc, să mă joc cu el.... să facem jocuri interactive. Și de mul-te ori copilul, având în vedere că îi e dor de mine, de peste zi, se culcă târziu... după ora 12 noaptea, iar eu dimineața mă întorc la serviciu și reiau activitatea până seara. Vă dați seama că este o activitate consu-mativă, care, practic, la un moment dat, te pune pe butuci. Eu n-am avut o noap-te întreagă de la sfârșitul lunii decembrie până acum. Să văd dacă am înţeles bine. Celor

care sunt dispuși totuși să înţeleagă că nu dvs. aţi adus virusul în spital, dar care vă reproșează în schimb că trebuia să vi se aprindă beculeţul de la tuse și să vă testaţi dvs. ce le spuneţi? Că aveaţi tusea de la episodul cu răceala copilului și nu era o tuse de Covid?

Scandalul infectării cu Covid. Doctorul Felix Sârboiu rupe tăcerea

EXCLUSIV. INTERVIU CU MEDICUL DE LA SPITALUL LUSIV. INTERVIU CU MEDICUL DE LA SPITALUL JUDEŢEAN DEPISTAT CU CORONAVIRUS ŞI INTERNAT LA MIOVENI

„Doamnei manager îi trebuia un țap ispășitor pentru situația creată. Și cel mai la îndemână am fost eu, pentru că tușeam”

„E aberant să spui că un medic a adus virusul în Spitalul Județean”

„Pacienții care vin în spital nu știu întot-deauna că sunt infectați”

„De ce să ne ascundem după deget? Nu se protejează nimeni, nu există echipament adecvat” „De la început ni s-a atras atenția de către conducerea spitalului că avem echi-pament puțin și că trebuie să-l utilizăm ju-dicios și numai în situațiile în care pacienții sunt suspecți” „De unde să știi că pacientul e suspect de Covid, atâta vreme cât el a trecut de triajul epidemiologic de la intrarea în Spitalul Județean?”

d t? N

Triajul epidemiologic care se face în Spitalul Județean are efi ciență redusă și riscul ca un pacient infectat să scape prin plasa largă e foarte mare”

Singurul fi ltru efi cient 100% e să tes-tăm toți pacienții la intrarea în spital, iar eu am atras atenția în repetate rânduri, mai ales pentru pacienții hemodializați care intră în secția noastră”

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

- Bineînțeles. Tusea specifi că acestui co-ronavirus, și e deja un lucru foarte bine cu-noscut, este o tuse fără expectorație, este o tuse uscată, iritativă. La mine, nici măcar un moment nu a fost tuse iritativă, a fost tuse de expectorație. Deoarece eu, în copi-lărie, am avut o bronșită cronică și la mine o afecțiune respiratorie, e regulă, se lasă cu o tuse din aceasta prelungită, înțelegeți? E ca o sechelă a unei probleme mai vechi, din copilărie. Susţineţi că, simptomatic, dvs.

n-aveaţi elemente care să vă conducă la ipoteza că aţi avea Covid la momentul acela când tușeaţi în spital...

- Exact, nu aveam niciun element carac-teristic acestui Covid. Bun, febră am făcut în două nopți, în data de 7 spre 8 și 8 spre 9 (aprilie, n.red.), până la 38 cu 2, 38 cu 4. Dar în seara de 7, când am sesizat că tușesc, am vorbit, împreună cu doctorul Olariu, cu care eram de gardă, cu șeful la-boratorului ca a doua zi dimineață, urgent, să mă testeze. Deci, la ora 8 dimineața, când omul a intrat pe poarta spitalului, primul lucru a fost să-i trimit eprubetele cu sângele proaspăt recoltat de la mine.

„Dacă atunci aveam Covid, cum de nu am infectat pe nimeni din familia mea?” Cine e șeful laboratorului, ca să pu-

tem verifica afirmaţia dvs? - Domnul doctor Mugurel Marinescu

Enescu. Cu dumnealui am vorbit și am stabilit foarte clar. Am stat în expectativă până a venit testul, dar am accelerat acti-vitatea mea de scriptologie. Pentru că era miercuri și era zi de condică, mi-am scris condica de medicamente la fi ecare pacient, am făcut o vizită fulger, ca să nu stau foarte mult în contact cu pacienții și am punctat la fi ecare pacient ce trebuie. Am pansat ce era de pansat, respectiv la ora 12.30, 12.45 mi-a venit rezultatul. Și mi-a spus domnul dr. Marinescu-Enescu: ”Măi, stai liniștit, că testul este negativ!”. Apoi m-am intere-sat unde se poate face și testul PCR, știind că testul rapid de sânge, pe care îl făcusem, poate fi și fals negativ, în condițiile în care ai virusul în sânge, ești purtător de virus. Ei bine, nimeni, dar absolut nimeni nu a știut unde se poate face acest test. Direcția spitalului mă trimitea la Direcția de Sănă-tate Publică, iar Direcția de Sănătate Pu-blică suna ocupat, practic toată lumea de la DSP, pe care o cunoșteam eu, avea tele-fonul ocupat... În ziua de miercuri, după ce am terminat activitatea și am văzut că nu îmi răspunde nimeni la telefon și n-am reușit să iau contact cu nimeni de la DSP, oarecum liniștit, subliniez oarecum, am plecat acasă, undeva la unu fără cinci, unu fără zece. Am plecat acasă, a doua zi fi -ind ziua soției mele. Și am stat cu familia. Ei bine, din familia mea nimeni nu este simptomatic. Deci, dacă aveam acest Co-vid atât de grav și atât de contagios și atât de contagios exponențial, cum de toți din familia mea nu au avut nimic? Cum de nu i-am infectat și pe ei? Iar soția mea a fost și marți și miercuri și joi la serviciu, inclusiv joi, când a fost ziua ei, s-a dus la serviciu ca să sărbătorească și cu colegii ziua ei de naștere. Ulterior, toată lumea de la Spitalul Călinești s-a testat. Atât personalul me-dical, incluzând-o și pe soția mea, cât și pacienții s-au testat și toți au ieșit negativ.

„Nu eu am adus virusul în spital, așa cum s-a afi rmat” Dar la Spitalul Costești, unde aţi fost

de gardă?- Inclusiv la Costești au ieșit toți negativ,

deși la Costești am fost de gardă luni spre marți, asta însemnând 13 spre 14. Dar stați un pic, ajungem acolo. Asta vreau să subliniez! Nu eu am împrăștiat virusul, așa cum toată lumea a afi rmat...Iar de testat am vrut să mă testez. Însă gândiți-vă și dvs., hai să o luăm logic! Eu am plecat aca-să la ora 13.00 din Spitalul Județean. Până la ora 13.00 eu nu am afl at că există posi-bilitatea testării PCR în spitalul nostru. Pe secție la mine, nu știa absolut nimeni. Am pus-o pe asistenta-șefă să se intereseze și nu a știut nimeni să-i spună dacă se pot face asemenea teste PCR la noi în spital. Dimpotrivă, managerul Spitalului

Judeţean, doamna Adriana Molfea, s-a apărat după ce a izbucnit scandalul spu-nând că a informat toţi medicii și perso-nalul medical că se pot testa PCR la Spi-talul Judeţean...

- Vă repet, pe mine nu m-a informat ni-meni. Și nici pe asistenta mea șefă n-a in-format-o nimeni. Iar colegii mei din secție, medicii, nu știau absolut nimic. Încă un amănunt relevant. O colegă, care e neuro-chirurg vascular și face naveta de la Vâlcea, m-a sunat a doua zi și mi-a spus că e febri-lă. În condițiile acestea, am rugat-o să ră-mână acasă și să se testeze. Ei bine, colega mea s-a testat și este negativă. Și s-a testat de două ori și a ieșit de două ori la rând negativă. Atenție! E vorba de o colegă care a fost alături de mine, era în contact nemij-locit și lângă care tușeam, ca să spun așa.

„Am rămas forțat de natura împrejurărilor să lucrez pe secție și să operez...” Dar alţi doi doctori cu care aţi intrat

în operaţii, doctorul Rob și încă o doam-nă doctor al cărei nume nu l-am aflat, cum sunt?

- Atenție, domnul doctor Rob nu s-a testat, pentru că, în momentul în care a intrat în operație cu mine, ca să mă aju-te, s-a îmbrăcat cu două halate sterile, cu trei rânduri de mănuși sterile, ochelari de protecție, două rânduri de măști și vizieră anticovid. Deci, a intrat corect echipat și nu a fost considerat contact. Nu are nicio simptomatologie și lucrează în continuare, deci iese din discuție din punct de vede-re epidemiologic. Însă doamna doctor Romete a fost în contact cu mine la un pacient care mi-a venit luni, pe 6 aprilie. Luni dimineața a venit un pacient de la București care a refuzat intervenția chirur-gicală acolo, avea luxație posterioară de cot cu ruptură de ax arterial și venos, și a stat cu ele așa până am venit eu de acasă, ca să-l operez. A refuzat intervenția chirurgicală la București, a spus că vrea să fi e operat la Pitești, de mine. A fost la Spitalul Floreas-ca, unde i-au făcut angio CT, l-au explorat corect și i-au propus intervenția chirurgi-cală, adică să rămână acolo. Și dânsul a spus nu, merg la Pitești, acasă la mine, să mă operez acolo. Deci, am venit de acasă și l-am operat. Iar după ce l-am operat pe dumnealui, când am ieșit din sală, pe la trei, trei și ceva, a venit o doamnă asistentă de la blocul operator cu soacra dumneaei, care în urmă cu o lună fusese operată de un cancer de colon. Pacienta era în fi brilație atrială, cu o ischemie, adică inima bătea neregulat, a făcut un cheag și l-a aruncat în artera femurală a piciorului drept. Și mi-a spus asistenta: ”Domnu' doctor, dacă sunteți obosit acum, o operăm mâine!”. Iar eu i-am răspuns: ”Da, doamnă, dar dacă abia mâine operăm un asfel de caz, mâine ajungem să-i tăiem piciorul”. A acceptat,

am pus-o pe soacra dumneaei pe masa de operație și a ieșit foarte bine operația. Iar când am terminat și această a doua operație și mă pregăteam să plec acasă, mi s-a decompensat un alt pacient, pe care îl preluasem dimineața de la cardiologie. Un pacient cu cangrenă diabetică de picior care avea și cardioemiopatiei schemică de infarcte miocardice multiple pe un diabet dezechilibrat și 150 kg greutate, că nu-și respecta regimul alimentar, săracul, Dum-nezeu să îl odihnească! Înţeleg că tot ce aţi preluat ulterior au

fost urgenţe, oameni care aveau probleme mari.

- Iertați-mă, dar vorbiți cu un medic care știe ce face, nu sunt căzut în cap...! Adică toată activitatea mea de până acum chiar nu contează? Despre ce vorbim? Cred că am demonstrat cu vârf și îndesat în profe-sie că știu ce fac. Am rămas forțat de na-tura împrejurărilor să lucrez pe secție și să operez...

„Nici eu, nici asistenta-șefă și nimeni de pe secție nu a fost informat că se pot face teste PCR în spital” Aș vrea să lămurim și un al treilea tip

de acuzaţie. Dacă nu dvs. aţi adus virusul și nici nu aţi profesat/operat în continua-re conștient că l-aţi putea avea, de ce nu aţi lucrat protejat în momentul în care aţi intrat în contact cu unul dintre cei doi pacienţi dializaţi de la care ancheta epi-demiologică spune că l-aţi luat? Se aduce în discuţie o eventuală neglijenţă a dvs., asta e ideea...

- Haideți să lămurim defi nitiv problema, anume acuzația absurdă că aș fi refuzat testarea. Deci, eu, personal, am solicitat miercuri la opt dimineața testarea care se putea face la momentul respectiv, testarea rapidă, cea de sânge, la care mi-a venit tes-tul negativ. Următoarea zi, joi, fi ind ziua soției mele, am organizat activitatea și le-am spus colegilor mei ca, cel puțin o zi pe săptămână, pentru a limita contactele, unul dintre noi să stea acasă. Eu n-am pu-tut să uzez de acest fapt, pentru că, fi ind șef de departament, a trebuit să mă ocup de tot, fi ind și șeful celulei de criză. Și a trebuit să stau cu asistenta-șefă să organi-zăm, să facem referate, să cerem materiale, să facem tot ce trebuie pentru a ne putea proteja de pacienți și pentru a putea pro-teja pacienții, la rândul nostru. În afară de această activitate, mai erau cazurile inter-nate de mine, pacienții pe care trebuia să-i văd cum evoluează. Erau cazuri grave, nu mai stau să intru în detalii. Ca urmare, eu nu am putut să uzez și nicio zi n-am stat

acasă în perioada respectivă. Cu excepția week-end-ului de la sfârșitul lui martie. După aceea, joi, pe 9, când a fost ziua soției, am stat acasă, iar vineri m-am întors la serviciu, undeva în jurul orelor 12.30-12 40, ca să fac documentele pacienților care trebuiau să se externeze. După care mi-am schimbat roțile de iarnă la mașină, iar per-soana de acolo, deși purta echipament de protecție, am declarat-o ulterior contact și stă și acum la domiciliu, sub supravegherea DSP-ului, vreme de 14 zile. Nu are nicio simptomatologie, nu are nicio problemă nici acea persoană. Bun. Să revenim. Până vineri, când am fost la spital, deci de mier-curi până vineri, pe mine absolut nimeni nu m-a anunțat că ar fi disponibile teste PCR și că ar fi o caravană Sanador care vine și testează personalul medical la cerere din Spitalul Județean Pitești. Staţi, că asta e foarte imporant!

Spuneţi că nici dvs. și nici nimeni din secţie nu a fost informat că se pot face aceste teste...

- Nici eu, nici asistenta-șefă, nici colegii medici din secție, nici infi rmierele nu am fost informați că ne putem testa PCR în spital. Nici măcar zvonuri nu au auzit pe tema asta... Și ceilalţi colegi de secţie pe care îi

amintiţi pot confirma ceea ce susţineţi dvs.?

- Puteți să îi întrebați personal, eu nu fac afi rmații gratuite. Nu-mi permit, mai ales în situația actuală în care mă afl u... Continuaţi, vă rog...- Luni am venit la serviciu, mi-am făcut

operația la un pacient care avea o cangrenă extensivă de degete pe un fond de diabet, dar nu puteam să-l operez până atunci, că trebuia reechilibrat... Am băgat sânge în el ca în... că omul pierduse mult sânge pe o boală de fond a dumnealui, dar nu vreau să intru în detalii tehnice, că poate sunt plictisitoare, poate și irelevante pentru pu-blicul larg. Dar chiar nu pot să înțeleg cum poți să vii și să acuzi un medic că vine și face tâmpenii de acest gen! Mi se pare abe-rantă treaba asta! Nu vi se pare cusută cu ață albă, totuși, acuzația că eu aș fi infectat deliberat? Asta am arătat eu de când am venit? De opt ani de zile, de când m-am mutat în spitalul ăsta? Că, de când m-am mutat la Pitești, numai în spital am stat. Doar spital și casă am știut, atâta...! Bun, și atunci de ce doamna manager

Adriana Molfea a simţit nevoia să se ape-re, ducând acuzaţiile spre dvs., că aţi fost informat, dar aţi refuzat testarea?

- Fiindcă îi trebuie un țap ispășitor pen-tru situația creată. Și cel mai la îndemână am fost eu, pentru că tușeam. Asta cred că a fost toată treaba.

„Masca chirurgicală, fi e că o porţi, fi e că nu o porţi, tot aia este! Nu te protejează nici 5%” Haideţi să lămurim și întrebarea cu echipamentul și cu faptul

că nu v-aţi protejat, în varianta că aţi luat virusul de la un pacient. Fiindcă această întrebare a rămas oarecum în aer...

- Da, să vorbim despre echipamentul de protecție. Întotdeauna când lucrăm cu pacienții - și primul lcuru pe care îl spun tuturor celor care vin noi în secție, și acesta este și primul lucru pe care îl înveți în orice școală medicală - este să pui o barieră de cauciuc între tine și pacient. Deci, noi, în condiții uzuale, folosim mănuși de protecție de cauciuc. Când avem. Însă cantitatea de material de protecție furnizată a fost insufi cientă. Dacă ar fi fost să utilizăm cum scrie la carte toate materialele, aceste cantități de materiale ne-ar fi ajuns de la începutul lunii martie doar trei săptămâni. Trei săptămâni bătute pe muchie pentru 26 de persoane, câte lucrăm pe secție. Dacă înţeleg bine, dvs. afirmaţi că la momentul contactului

cu acel pacient dializat, de la care e posibil să fi luat virusul, nu aveaţi echipament adecvat fiindcă nu era suficient în spital.

- Ascultați-mă! Echipamentul de protecție îl purta toată lumea. Însă gândiți-vă, cu o mască uzuală de care avem noi, o mască chi-rurgicală, ea îți conferă protecție între două și patru ore. Și, atenție, e vorba de protecția celorlalți împotriva ta. Însă ție, ca persoană, masca aceea nu-ți fi ltrează aerul pe care îl inspiri. Deci, masca ace-ea e ca o plasă de sârmă, un material de protecție inadecvat. Discu-tăm discuții aici. Încercăm doar să fi m ipocriți. Iar eu nu vreau să fi u ipocrit. Masca, fi e că o porți, fi e că nu o porți, tot aia este! Nu te protejează nici 5%. Uitați-vă că sunt persoane care s-au echipat corespunzător la ora actuală în Spitalul Județean și totuși s-au con-taminat. Da, am înţeles că mai sunt încă trei medici infectaţi, doi de la

Ortopedie și unul de la Neonatologie.- Nu vorbesc de medici în acest caz, ci de personal medical care

intră în zona Covid echipat corespunzător. Sunt doi obligatoriu care trebuie să se ajute unul pe altul să se echipeze și dezechipeze pentru ca nu cumva să se contamineze unul pe altul.

Să clarificăm! La momentul contaminării dvs. exista sau nu echipament suficient și adecvat pe secţia dvs.?

- Nu, nu exista echipament medical adecvat sufi cient pe secție pentru situațiile respective de care vorbim. Și nici nu am știut că avem pacient sau pacienți infectați în secția noas-tră. Haideți să mai lămurim un lucru! În primul rând, pa-cientul care a trecut de triajul epidemiologic ești obligat să-l tratezi. Punct. Cum să te protejezi? Ca să te protejezi de toți pacienții înseamnă să te îmbraci în echipament de protecție ca și la Covid. Ceea ce e o aberație, domnule! Dacă pacientul a trecut de triajul epidemiologic, nu e suspect de Covid. De ce să ne ascundem după deget? Nu se protejează nimeni, nu există echipament. De la început ni s-a atras atenția că avem echipament puțin și că trebuie să-l utilizăm judicios și numai în situațiile în care pacienții sunt suspecți. De unde să știi că pacientul e suspect de Covid, atâta vreme cât el a trecut de triajul epidemiologic? De exemplu, o infirmieră de pe secţia dvs câte măști

avea? Una, două, niciuna?- Avea o singură mască pentru 12 ore. Dar înțelegeți-mă,

încă odată vă rog! O mască din asta chirurgicală, banală, este inefi cientă în fața Covidului.

Continuare în pagina 6

„Nu exista echipament adecvat pe secţie. O infi rmieră avea o singură mască pentru 12 ore”

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

Felix Sârboiu în 2016, pe când era un erou.

Atunci s-a inaugurat Secţia Chirurgie Vasculară,

o premieră pentru Argeş şi Spitalul Judeţean

Despre colegii care au evitat să îl testeze pentru Covid: „Au fugit toți ca potârnichile” E bine măcar că am lămurit această

chestiune a insuficienţei echipamentu-lui. Fiindcă noi avem acces pe grupul de comunicare dintre Instituţia Prefectului și presă și am fost informaţi în dese rân-duri, la întrebările noastre legitime des-pre stocurile de echipament anticovid din Spitalul Judeţean, să nu ne panicăm și să nu panicăm nici lumea, că există stocuri suficiente. Iar informaţiile noastre erau contrazise de doamna manager Molfea, prin domnul prefect, care mergea pe mâna ei. Vă daţi seama că informaţiile noastre, confirmate acum și de dvs., des-pre echipamentul absent sau insuficient se bazau pe surse din linia întâi, din spi-tal...

- Dar era absolut normal să fi ți informați, ca să-i informați mai departe pe oameni despre ceea ce există în realitate în spital. Iar dacă vreți să afl ați realitatea din Spita-lul Județean, uitați-vă la interviurile date în perioada asta de domnul doctor Frătoai-ca. Și punct. Apropo de noul director medical,

doctorul Frătoaica! E adevărat că dân-sul s-a oferit să vă recolteze probe la cort, când le-aţi făcut pentru testul PCR, după ce toţi ceilalţi au refuzat, privindu-vă ca pe un ciumat?

- Da, e adevărat. Au fugit ca potârnichi-le. Dr. Frătoaica a fost singurul care a venit la mine și a spus: ”Hai, masca sus, gura mare, hai să te testez!”. Vorbim de tot personalul medical de

la cort?- Nu infi rmiera testează, medicul testea-

ză, vorbim de doctorii care au fugit.

„Evoluția e favorabilă, deja pot să fac gimnastică” Vreau să schimbăm puţin registrul și

să vă întreb: de când sunteţi internat la Mioveni, cum vă simţiţi, când veţi ieși?

- Evoluția e favorabilă, starea mea e foarte bună, sunt pe partea ascendentă, deja pot să fac gimnastică, deși eu nu am avut simpto-me de Covid. N-am avut sete de aer, n-am avut lipsă de aer, n-am avut saturație a oxi-genului în sângele periferic scăzută nicio-dată. Deci, eu nu am fost afectat de această boală niciodată în mod semnifi cativ. Nu am fost febril, am fost găsit subfebril o sin-gură dată. Despre ce vorbim? Chiar dacă am avut și am o afectare Covid, ea este minimă. Este suprainfecție pentru că, ga-rantat, eu am avut ceva înainte. Examenul de tomografi e computerizată care mi s-a efectuat a pus în evidență un focar pneu-monic pe plămânul stâng, care trece de la lobul superior la cel inferior, în fi ne. Este un focar pneumonic pe care l-am dobândit pe fondul oboselii cronice, a nopților ne-dormite, a timpului de lucrat foarte mult și a lipsei de odihnă la domiciliu. Credeți-mă că n-am mai fost în concediu de mult timp. Iar în ultima perioadă, doar când simțeam că sunt la limita sindromului ”Burnout”, sindromul de epuizare fi zică și mentală absolută. E vorba de momentul în care omul cade precum o mașină căreia i

s-a calat motorul. Atunci îmi luam câteva zile și le ziceam colegilor: ”Băi, lăsați-mă și pe mine să respir!”. Atunci aveam senzația că se prăbușește cerul pe mine.

Despre condițiile din secția Covid de la Mioveni: „Există toalete cu duș în fi ecare salon, sunt condiții de spitale Cum sunt condiţiile la secţia Covid

de la Mioveni? Câţi pacienţi sunteţi în salon?

- Condițiile sunt foarte bune la Mioveni, există toalete cu duș în fi ecare salon, deci sunt condiții de spitale moderne. Este o curățenie impecabilă și personalul se comportă exemplar. Există o comunicare exemplară cu toate cadrele medicale, in-diferent că sunt venite de la Județean sau sunt cele de aici. Au echipament?- Da. Și e vorba de echipament corect

echipat și purtat. E vorba de echipament din acela alb,

de cosmonaut? - Exact din acelea, cum le vedeți la tele-

vizor. Dacă lucrurile evoluează favorabil,

după cum spuneţi, veţi ieși din spital. Ce veţi face după?

- Obligatoriu, două săptămâni trebuie să stau izolat la domiciliu, iar după aceea o să îmi reiau activitatea la spital.

Despre familie și expunerea mediatică: „Nu pentru mine a fost traumatizantă toată porcăria asta, ci pentru familie” Familia ce zice de toată perioada asta

destul de traumatică din punct de vedere al expunerii, inclusiv mediatice?

- Nu pentru mine a fost traumatizantă toată porcăria asta, cât mai ales pentru fa-milia mea. Pentru ei mă doare tot ce s-a întâmplat, nu pentru mine. Eu, până la urmă, asta este, m-am expus maxim. În momentul în care mi-am ales această pro-fesie, eram sigur că poți fi expus și mi-am asumat acest risc. Problema e că și familia este expusă alături de mine și, din păcate, presiunea mediatică a fost cumplită. Soția mea, care e tot medic, plângea zilnic, plân-gea nonstop. Am înţeles că aveţi doi copii mai mari,

studenţi, și unul mai mic, de doar câţiva ani. Copilul cel mic conștientizează ce se întâmplă, vorbiţi la telefon, v-a spus ceva anume ce v-a răscolit în perioada asta?

- E foarte, foarte difi cil pentru copilul mic. Nu pot să vă răspund la partea din întrebare cu ce anume mi-a zis sau cum s-a manifestat. Vă rog să nu vă supărați! Din punct de vedere al sănătăţii, soţia

și copiii dvs. sunt acum ok?- Da, toți. Ascultați-mă, vă rog! Soacra

mea este diabetică și hipertensivă, socrul meu este hipertensiv și la limita diabetu-lui. Gândiți-vă că, în condițiile în care eu aș fi fost purtător de Covid vechi, primele susceptibile în a contracta această infecție și a deveni simptomatici ar fi fost persoa-nele în vârstă din familia mea, cu care am interacționat. Am fost zilnic în contact di-rect cu ei.

Scandalul infectării cu Covid. Doctorul Felix Sârboiu îşi spune varianta

Dar vizavi de limbajul mai apăsat sau urât pe care îl folosiţi uneori în relaţia cu pacienţii? Să știţi ca la postările artico-lelor din Jurnalul de Argeș despre dvs., care, apropo, au avut constant zeci de mii și chiar sute de mii de accesări, în multe comentarii vi se reproșează tonul sau limbajul uneori neortodox.

- Da, vă răspund și la această chestiune cu vorbitul urât și toate treburile acestea. Gândiți-vă cum v-ați simți în momentul în care vă sacrifi cați viața personală și luați din timpul copiilor dvs., apropo, ai mei au crescut mai mult fără mine, deși eram lângă ei, și realizați că cineva dă cu piciorul muncii pe care ați făcut-o ca să-i amelioraţi sănătatea sau chiar să-i salvaţi viața!... Eu m-am sacrifi cat ca să stau în spital aproape nonstop, iar pacientul care pleacă acasă neglijează tot ce i-ai spus și tot efortul pe care l-ai depus ca să-l scoți la liman. Gândiți-vă că această specialita-te pe care o practic eu este o specialitate difi cilă, de vârf, e o specialitate în care nu mulți au curajul să-și înfi gă securea. Tu le oferi totul, îi salvezi, apoi ei se comportă superfi cial. E ca și cum i-ai oferi cuiva un Mercedes, iar el merge cu el pe arătură. Deci, invocaţi contextul de supraso-

licitare pentru reacţiile mai nervoase.- Da, mai ai și derapaje, că nu ești din

oțel făcut, nu ești robot, ești om. Nu ești calculator, deși și calculatorul mai cedează câteodată. Ești om și ești su-pus emoțiilor, nu-i așa? Iar în momen-tul în care îți vine un pacient din acesta nonșalant, care nu și-a luat tratamentul și-ți spune că ce mare lucru, rezolvă-mă și a doua oară, că tot ești aici, oare cum ar trebui să reacționăm? Să-i mângâiem pe creștet? Eu să stau și să-mi neglijez fami-lia și să n-am nicio reacție, când tu îți bați joc de sănătatea proprie și chiar de banul public, fi indcă și asupra acestui aspect se repercutează un astfel de comportament?! În contextul în care banii pentru sănătate sunt limitați, nu lucrăm cu un sac fără fund, atunci noi ce facem? Nu trebuie să îi chivernisim? Gospodărirea banului public înseamnă și a-ți întreține starea de sănătate. Iar atunci când ai o proble-mă de sănătate, trebuie să respecți tot ce ți-a spus medicul să faci. Că medicul ăla

a luat din viața lui timp ca să îți dea ție timp, ca să te recuperezi. Și face asta toc-mai ca să nu te transformi într-o povară socială, într-un om amputat și mutilat. Sau într-un om mort, care e o tristețe pentru familie, dar și pentru societate. Eu mă străduiesc ca prin ceea ce fac să redau societății oameni care să fi e activi, apți de a fi productivi și care să nu devină o po-vară pentru familiile lor. Și pentru socie-tate. Asta este strădania mea, înţelegeți? Și în momentul în care vine un pacient și cu o nonșalanță din asta debordantă îmi spune: ”Am uitat, și acum ce să fac?”, asta înseamnă inconștiență, iresponsabilitate și lipsă de interes pentru activitatea de-pusă de cineva. Adică tu comportă-te în continuare tot așa, ca eu să stau în conti-nuare aici, neglijându-mi familia, ca tu să îți bați joc de tot ce ți-am făcut eu. Dvs. cum ați interpreta toată treaba asta? Da, aici sunt de acord cu dvs. - Și atunci nu vi se pare explicabil să mai

ai și derapaje, mai ales dacă ești și obosit? Gândiți-vă că un pacient de genul acesta ocupă locul unui pacient care stă de luni de zile pe lista de așteptare, să fi e inter-nat și să fi e tratat ca să își salveze viața. Și care ar face tot ce îi stă în putință ca să respecte tot ce îi spun. Nu vi se pare lipsă de respect și față de acel pacient care așteaptă să i se ofere o șansă? Știți care e culmea ironiei în medicină? Să progra-mezi un pacient la șase luni la control și, când îți vine la control, să-i spui că a venit prea târziu. Și de foarte multe ori așa se întâmplă, pacienți care sunt oligosimp-tomatici, cu simptomatologie frustă, cu simptomatologie redusă, se agravează pe măsura timpului de așteptare. Deși i-a venit rândul, nu poți să-l internezi pen-tru că ai internat deja, de urgență, zece oameni din cauza faptului că nu și-au respectat de multe ori tratamentul. Sau pentru că nu au respectat, până să ajungă la tine, tratamentul dat de alți colegi din alte specialități și au complicații în cadrul specialității mele, pe care eu trebuie să le rezolv de urgență. Aici este problema. Dacă n-ai pune sufl et în tot ceea ce faci, poate că ai trata totul mai cu nonșalanță sau mai fl egmatic.

Continuare în pagina 7

Dă vina pe suprasolicitare pentru tonul ridicat şi limbajul urât: „Mai ai şi derapaje, că nu eşti făcut din oţel, eşti om”

Despre acuzaţiile pe care i le-a adus prefectul: „Eu zic să gândim de zece ori înainte să vorbim” Când lucrurile s-au rostogolit și a a izbucnit scandalul cu infecţia Covid din Spi-

talul Judeţean, domnul prefect Emanuel Soare a spus despre dv. în declaraţiile date

presei că „domnul doctor are o personalitate dificilă și e cunoscut pentru lipsa de

colaborare cu colegii. Eu nu pot să înţeleg cum nu a luat măsuri”. Cum comentaţi?

- Domnul prefect nu mă cunoaște personal și ar fi bine ca înainte să facă anumi-te afi rmații negative, în special asupra unor probleme sensibile, de genul acesta, să ia legătura cu mai multe surse de informații. De regulă, nu se acceptă și propagă informații dintr-o singură sursă. Ca urmare, mă gândesc că dânsul a fost dezinformat și, sub presiune mediatică, a făcut aceste afi rmații neadevărate. Dezinformat de cine? De cei din Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă?- Da. Și cred că în primul rând din cadrul Spitalului Județean, unde am mulți pri-

eteni, între ghilimele. De câte ori mi-a cerut un coleg ajutorul, niciodată nu l-am refuzat. Și dacă vreți să afl ați ceva interesant, puteți să întrebați la Floreasca, unde am lucrat 12 ani, ce urme de colaborare am lăsat eu și ce personalitate difi cilă am avut. Și, dacă vreți, puteți să întrebați în Spitalul Județean ce colegi am refuzat și dacă am refu-zat, indiferent la ce oră din zi și din noapte m-au chemat de acasă. Dar ca să-i răspund, totuși, domnului prefect la chestiunea cu personalitatea difi cilă, eu zic să gândim de zece ori înainte să vorbim. Croitorul bun măsoară de zece ori, ca să taie o singură dată.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

Ca să facă pionierat cu Secţia Chirurgie

Cardio-Vascularăde la Judeţean,

doctorul Sârboiua renunţat acum

12 ani la o carieră de succes la

Spitalul Floreasca

Scandalul infectării cu Covid. Doctorul Felix Sârboiu îşi spune variantaDespre pacientul dializat şi infectat cu Covid: circumstanţele morţii lui Constantin Ene Spuneţi-mi, vă rog, dacă

cei doi pacienţi dializaţi de care vorbea doctorul Gheorghe Fră-toaica în urma anchetei epide-miologice au venit de la clinica Fresenius din Pitești.

- Da, de acolo erau. Și cei de acolo n-au făcut un

triaj sau anchetă epidemiologi-că?

- Nu pot să știu, pentru că eu, după ce m-am internat aici, chiar nu mai știu nimic. Sincer, am închis telefonul, fi indcă era un tir mediatic asupra mea și medicația pe care o primesc aici a avut un efect cumplit asupra mea. Dar dânșii acolo, la Frese-

nius, nu erau obligaţi să facă un triaj epidemiologic?

- Nu știu ce trebuiau să facă sau nu alții, chiar nu știu ce fel de organizare interioară au dânșii acolo, eu mă limitez să comen-tez ce știu despre serviciul meu. Vreau să vorbim acum des-

pre unul dintre cei doi pacienţi dializaţi, Constantin Ene, nea Mitică, care ulterior a fost de-pistat și el cu Covid și transfe-rat la Mioveni, ca și dvs. În ajun de Paște a decedat, iar în ziua de Paște a fost înmormântat la Săpata, în sicriu sigilat. N-aţi simţit nimic suspect la el? Că ar putea avea coronavirus ?

- Să vă explic ceva! Acest pa-cient a fost internat la sfârșitul lunii martie, este un pacient mai vechi de al meu, care era cu ar-teriopatie cronică obliterantă și în 2016 îi făcusem amputație de gambă stângă. După ce au reușit să-i facă angeoplastie, colegii de la angiografi e, în speță domnul dr. Trăilă, i-au repermeabilizat arterele, el fi ind diabetic și arte-rosclerotic și cu insufi ciență re-nală cronică. Membrul inferior drept a mers foarte bine, mem-brul inferior stâng mai puțin, așa că a trebuit să-i fac amputație de gambă. I-am făcut amputație de gambă, s-a vindecat și a ple-cat acasă. N-a mai fost la niciun control de atunci, din 2016. A venit din nou anul acesta pe la începutul lui martie, cu dureri și cu cangrenă uscată de degete, care încet, încet, urca. Și i-am spus atunci: „Măi, omule, de ce nu vii la controale, de ce nu vii să te văd?” Într-un fi nal l-am programat la internare și s-a in-ternat la sfârșitul lunii martie. După doar două zile a solicitat externarea, la cerere, pentru că nu mai voia să mai stea în spital. A stat acasă câteva zile și după o săptămână, parcă, vine la dr. Constantinescu în gardă, du-minică, pe 5 spre 6 aprilie. Iar acesta îmi spune: ”Băi, eu sunt foarte obosit, ia-l tu, că e și paci-entul tău, oricum e de amputat!” ”Da, domne’, e de amputat, dar trebuie să-i facem și angiogra-fi e și angioplastie, să vedem ce facem cu el, să mai prelungim viața membrului inferior”, am zis eu. Oricum, și după ce i-am făcut prima amputație de gam-bă, am înțeles că nu prea suporta să poarte proteza de gambă, era și mai reticent dânsul. Nu prea voia să coopereze, de asta nici n-a venit la controale, refuza să vină la controale; soția, săraca, se ruga de el să vină la controale. Într-un fi nal, l-am transferat la mine luni dimineața, pe 6 apri-lie. Și undeva în zilele următoa-re a făcut un accident vascular cerebral, cu toate că se afl a sub tratament anticoagulant injecta-bil. Urma să-i facem angiografi a

și apoi să-i refacem angioplastia ca să-i dau drumul la circulație cât mai mult posibil, astfel încât amputația să fi e una mai limi-tată. Adică, în funcție de cât de bine este circulat membrul in-ferior, aștepți să se delimiteze și mai bine cangrena și atunci poți să faci amputația strict la limita țesutului necrotic, nu trebuie să te duci dincolo, până sus, încât să aibă două gambe tăiate. Pen-tru că și așa era un pacient care se mișca destul de greu. Vă dați seama ce ar fi însemnat să nu aibă deloc picioare pe care să se spijine.

„Filtrul epidemiologic trebuie făcut afară, la corturi, nu în incinta spitalului” Deci, n-aţi bănuit că ar pu-

tea fi infectat cu coronavirus, după cum a ieșit ulterior la tes-te?

- Nu, vă dați seama că nici el nu știa, nici eu și nu știa nimeni de treaba asta. Iar triajul epide-miologic la intrarea în Spitalul Județean avea ochiurile foarte largi. Plasa avea ochiurile foarte largi, v-am mai spus. Asta ce înseamnă, concret? - Practic, în momentul în care

a venit un pacient pe secție, eu trebuia să mă ocup de el. Iar eu nu pot să mă ocup de el ca de un suspect Covid. Repet, nici mă-car el, pacientul, n-avea de unde să știe dacă e suspect de Covid. Adică nu exista un filtru la

intrarea în spital?- Exista fi ltru la intrarea în spi-

tal, dar a trecut prin acest fi ltru, nu înțelegeți? Iar la mine a venit ca un pacient oarecare, nu ca un pacient suspect de Covid. Haideţi să lămurim un lu-

cru: în ce constă acel filtru și unde este amplasat?

- La intrarea în Spitalul Județean, la Unitatea de Primiri Urgențe. Și în ce constă filtrul, îi face

cineva pacientului o scanare? - Într-o anamneză, o discuție

și o măsurare a temperaturii, o termometrizare. Atât?- Da, o discuție și o termome-

trizare, o discuție în care trebuie să-și precizeze contacții, dacă a fost în contact cu persoane care au venit din străinătate recent și așa mai departe. Și în cazul acesta, al lui

Constantin Ene, nea Mitică, s-a făcut?

- Eu cred că s-a făcut, că nu in-tră nimeni altfel în spital. El se face încă de când intră pacientul pe poarta spitalului. Greșeala a fost că s-a făcut în incinta spi-talului, nu la corturi. Iar aceste corturi special pentru asta au fost amenajate. Cel puțin așa știu eu. Existau aceste corturi

atunci când s-a întâmplat scan-dalul sau când au fost internaţi cei doi pacienţi dializaţi?

- Existau, bineînțeles că exis-tau. Ce mesaj aveţi pentru fami-

lia lui Constantin Ene, fostul dvs. pacient? Poate că oamenii sunt supăraţi și vă învinovăţesc și pe dvs...

- Sincere condoleanțe și, ori-ce problemă au, le spun doar atât, că la medic se vine la timp. Chiar îmi pare rău pentru pier-derea suferită. Nu v-au căutat? N-aţi încer-

cat să luaţi legătura cu dânșii?- Nu, pentru că, în momentul

în care am fost luat și internat la Mioveni, pacientul se afl a la Terapie Intensivă, v-am spus că suferise un accident vascular.

Privind în urmă la ceea ce vi s-a întâmplat în ultimele săptămâni, v-aţi mai face medic, dacă ar fi să o luaţi de la capăt?

- Categoric, da. Fiindcă nu am făcut această pro-fesie decât din pasiune și din fi lantropie. Sunt un fi lantrop și rămân în continuare un fi lantrop, indi-ferent ce se întâmplă. Vreunul dintre cei doi copii care sunt mari ur-

mează medicina?- Niciunul. Pentru că au văzut despre ce este vorba

și sunt oarecum dezamăgiți de ceea ce se întâmplă în sistemul medical românesc. Înţeleg că au văzut dificultăţile generate de

această profesie în familie, având exemplul dvs. și al doamnei?

- Exact. Ne-au spus că au nevoie și de viață perso-nală și au nevoie să-și crească în liniște copiii. Știți ce mi-au zis cei mari, când a apărut copilul cel mic? Mi-au spus așa: „Tata, sper ca de el să ai mai mult timp decât ai avut pentru noi!”.

„Fac această profesie din pasiune şi din fi lantropie”

Știţi că există și un dosar penal în urma aces-tui scandal al infectării cu Covid de la Spitalul Judeţean. Că e in rem sau in personam, nu știm încă. Dar vreau să vă întreb dacă v-aţi gândit la un avocat.

- Am un avocat, da, e un prieten din București. Deci, aţi luat în calcul posibilitatea asta...- Fără doar și poate. Vă dați seama că numai asta

îmi lipsea mie, la cât de rău mă simțeam. Numai asta îmi lipsea, să mă știu încolțit și din partea asta, cu un dosar penal. E foarte frumos, foarte colegial, foarte etic și foarte uman ca, în momentul în care

un om e la pământ, să-i mai dai cu piciorul de câ-teva ori. Ca să se simtă și mai bine. Să înţeleg că acesta e un mesaj amar pentru

unii colegi din Spitalul Judeţean?- Exact. Pentru cei care se simt cu musca pe căciu-

lă. Dacă s-or fi simțind, dacă au conștiință. Nu vă referiţi la colegii din secţia dvs...?- Nici într-un caz. La cei care, ca și dvs., susţineţi că n-au fost

informaţi că s-ar face teste PCR în spital?- V-am mai spus și o repet și mai apăsat. N-a fost

nimeni informat în secția noastră, secția noastră a fost efectiv omisă.

Aveaţi o carieră la Spitalul Floreasca acum 12 ani, când aţi de-cis să plecaţi. De ce aţi venit la Pitești și dacă regretaţi acum pasul făcut?

- Am făcut acest pas din motive personale, nu vreau să le expun. Și nu regret niciun moment că am venit în întâmpinarea nevoilor oa-menilor din județul Argeș. Au fost mai multe motive pentru care am venit aici, dar unul dintre ele este că de această specialitate (chirurgie cardiovasculară, n.red.) este nevoie ca de aer. Mi-a spus cineva că aţi făcut pionierat aici, în Argeș...- Exact. Și în special în domeniul traumatologiei. Gândiți-vă că ore-

le de la apariția traumatismului și până când ajunge pacientul la o unitate în care să poată fi restabilită circulația în anumite segmente afectate sunt ore critice, de care depinde chiar viața pacientului. Privind în urmă la ceea ce s-a întâmplat și vi s-a întâmplat, vă

găsiţi totuși vreo vină?- Da, una mare, majoră: v-am iubit pe toți mai mult decât m-am

iubit pe mine. Și când spuneţi „pe toţi” la cine vă referiţi? La pacienţi, la co-

legii din spital?- Pe toată lumea. Pe toți. Am uitat să mă iubesc pe mine și aici am

greșit. Așa cum mi-au reproșat prietenii și unii dintre colegi care do-reau să mai avem și alte activități și cărora le spuneam că nu am timp din cauza activității medicale. Îmi tot spuneau ”Las-o mai moale, las-o mai moale, că ai să cazi!”. Și aici vreau să le dau dreptate tuturor celor care m-au tras de mânecă și pe care nu i-am ascultat la timp. Fiindcă, da, mai am nevoie și de prieteni, mai am nevoie și de viață personală, mai am nevoie și de timp dedicat familiei. Eu aceste lu-cruri le-am exclus din viața mea. Acesta este reproșul major pe care mi-l fac. Spuneţi-mi, vă rog, copiii cei mari ce vârste au?- Cel mare împlinește 23 de ani acum, în iunie, mijlociul are 21 de

ani împliniți la sfârșitul lunii noiembrie și cel mic - doi ani și zece luni o să facă acum și sper să îi prind acasă.

Interviu realizat de Gabriel Grigore

De ce a lăsat Spitalul Floreasca pentru Piteşti: „Fiindcă aici e nevoie ca de aer de chirurgie cardiovasculară”

Despre dosarul penal: „Numai asta îmi lipsea, să mă ştiu încolţit şi din partea asta”

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

Manuel Zenovie, director Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, Filiala Argeș: ”În județul Argeș există deja ferme care irigă, care au venit și au făcut contracte sezoniere multianuale și deja se dă apă pe canale și se irigă. Teoretic, avem estimat ca până la sfârșitul lunii să avem undeva la 280-300 hectare deja irigate. Faptul că am umplut ca-nalele cu apă înseamnă că am luat această măsură de combatere a sezonului secetos. Bineînțeles că totul se face în limita posibilităților, pentru că nu se mai poate iriga așa cum a fost odată. Dar sunt fermieri care s-au echipat cu utilaje și deja trag apă și chiar se irigă. Pe zona Topoloveni și pe zona Căteasca-Teiu au pornit motopompele și au reușit să irige. Nu aș putea eu să spun dacă este sau nu compromisă cultura de toamnă, cei de la Direcția Agricolă au personal de specialitate pentru așa ceva. Noi putem spune că, în limita capacității, asigurăm apă pe canale pe o distanță de 34 km și fermierii trag apă cu motopompele din canal. Apoi, fi ecare fermier, cum e utilat, distribuie apa acolo unde trebuie. Un exemplu care se poate ve-dea chiar din drumul județean este dinspre Oarja către Recea. Aici se pot vedea sistemele de irigare foarte bine. Toată apa pe care o dăm către fermi-eri, către toți utilizatorii este gratuită. În privința unor despăgubiri, vă pot spune că vom face parte dintr-o comisie la nivel județean, care va merge pe teren și care o să constate situația. Apoi Direcția Agricolă stabilește, prin specialiștii lor, despăgu-birile”.

Victor Călătoru, director Direcția Agricolă Argeș: ”Față de ceea ce este în țară, la noi este cel mai bine. Chiar de curând am avut o videoconferință cu secretarul de stat George Scar-lat, unde s-a vorbit numai pe subiectul secetă. De exemplu, Constanța este afectată 100% la ora aceasta. La noi s-a format o comisie cu un grup tehnic de lucru în care sunt mai mulți reprezentanți de instituții, de la Direcția Agricolă, de la APIA, de la Meteo, de la ANIF etc. Procedura este ca, atunci când fermierul are o suprafață calamitată mai mare de 30%, face o înștiințare către Primărie, acolo este o comisie locală pen-tru situații de urgență. Această comisie întocmește un raport de calamitate, pe care îl trimite la Comisia județenă pentru situații de urgență, iar apoi această comisie trimite la grupul tehnic de lucru, unde este și Direcția Agricolă. Apoi urmează alte constatări în teren... La noi nu este pagubă 100%, iar dacă e pagubă mai mică, fermierii mai așteaptă, pentru că seceta evoluează. Semnale din teritoriu în privința secetei sunt, dar nu s-a întreprins nimic ofi cial. Se așteaptă ploaia de la începu-tul lunii mai, iar dacă nu vom avea ploaia asta, va fi problemă și la noi mai mare. Avem ceva compromitere de culturi de toamnă la Stolnici. Este vorba de 400-500 hectare de rapiță întoarsă. La celelalte culturi nu sunt probleme și am vorbit cu câțiva fermieri din județ... Vor exista și despăgubiri, dar până acum nu s-a dat valoarea pagubei, cât au cheltuit... Se face după un deviz de cheltuieli în privința evaluării pagubei. A nu se înțelege evaluarea pagubei cu valoarea despăgubirii! Nu se știe valoarea despăgubirii... Deocamdată nu putem vorbi de creșterea prețurilor la produsele de bază, pentru că și dacă vom avea o producție la jumătate, ne va ajunge. Dacă producem 2-3 milioane tone, ne va ajunge anul acesta, pentru că anul trecut am avut o producție de 9 milioane tone”.

„Fermierii vor benefi cia de subvenţie dacă vor depune la noi acel proces-verbal întocmit de Comisia de situaţii de urgenţă”

Mariana Pană, director APIA Argeș: ”Instituția abilitată să se ocupe de această problemă este Direcția Agricolă Argeș. În situația în care culturile respective sunt declarate și la APIA, bineînțeles că fermierii vor benefi cia de subvenție pentru acele suprafețe. Asta dacă vor depune la noi acel proces-ver-bal întocmit de către Comisia de situații de urgență. Trebuie să exis-te acel proces-verbal cu suprafața calamitată și, în situația în care se va depune la noi, cu siguranță vor încasa și pentru suprafețele calami-tate. Sunt și la noi semnale de sece-tă, dar o monitorizare clară și niște date exacte tot la Direcția Agricolă puteți găsi”.

Argeşul, ocolit de seceta care a pus stăpânire pe o parte din ţară

La Pietroşani, hoţii de lemne trec cu copacii pe sub nasul proprietarilor Oamenii disperați i-au scris prefectu-lui: „Au dispărut 100 ha din pădurea pe care noi suntem proprietari"

Ce dacă este pandemie, hoții nu dorm, ba chiar sunt și mai activi! Așa cum e cazul hoților de lemne care au dat atacul la Gănești, acolo unde pădurea oamenilor este sat fără câini în continuare pentru că nu o păzește nimeni. S-a întâmplat din nou, în ziua de 22 aprilie. Interesant, dar oamenii chiar au fi lmat în timp ce hoții treceau pe drum cu copacii lor. Ca eveniment, polițiștii au înregistrat în acea zi o acțiune soldată cu o amendă de 1000 de lei și confi scarea a 1 mc de material lemnos. Foarte puțin, spun proprietarii.

„Domnule prefect, în data de 22.04.2020, în timpul situației de urgență și de criză, au avut loc cele mai mari furturi de lemne din pădurile noastre, ale locuitorilor satului Gănești. Noi, pro-prietarii, nu putem să luăm o căruță de crăci sau un metru de lemn din pădurile proprii, dar hoții, care au furat și fură sunt cunoscuți și sunt în liber-tate și fură în continuare. Să se verifi ce la Secția de Poliție Domnești și Pietroșani câte sesizări sunt făcute de păgubiţi și nu s-a făcut absolut nimic de cel puţin 5-6 ani. Hoții ne amenință că ne omoară dacă se duce vreun proprietar în padure”, i-a scris un proprietar de pădure din Gănești prefectului Emanuel Soare, căruia i-a și spus despre faptul că Direcția Silvică Argeș a întârziat nepermis de mult soluționarea preluării în pază, prin Ocolul Silvic Domnești.

„La ora aceasta nici nu mai ai ce să păzești, deoa-rece șeful Direcţiei Silvice, Armand Chiriloiu, nu a dorit să ne ia în pază, lăsând să fure hoții care sunt cunoscuți atât de poliție, de primărie, cât și de ocol. Au dispărut 100 ha din pădurea pe care noi suntem proprietari.” Alina Crângeanu

Două zile de coșmar pentru Steliana Adămoiu, o mămică din Pitești care s-a văzut nevoită să ajungă cu băiețelul ei la Urgențe, la Pediatrie, în plină pan-demie.

„În data de 21.04, în jurul orei 18,00, m-am prezentat cu copilul în vârstă de 8 ani la Secția Urgențe a Spitalului de Pediatrie, deoarece avea febră. Am fost primiți de doamna dr. Durla Ali-na, care a avut un comportament și un limbaj neadecvat în fața copilului. Fără să îl consulte, i-a pus diagnosticul Covid-19 și a trecut în fi șă că tușește, nefi ind adevărat. M-a amenințat că mă dă pe mâna Poliției când am contrazis-o că nu tușește”, se arată în sesizarea către Spitalul de Pediatrie.

La scurt timp, copilul a fost consul-tat de un alt medic, care a liniștit-o pe mamă, spunându-i că îi dă o rețetă și că poate pleca acasă. Însă doctorița Dur-la a intervenit, sunând la DSP pentru a semnala cazul de Covid-19. Așa au rămas internați, copil și mamă, până pe data de 24 aprilie, când, pentru că niciunul nu prezenta simptomatologie specifi că, au fost externați pe semnătu-ra mamei. Nu înainte de a i se recolta copilului și cel de al doilea test.

„Am acceptat, pentru că sunt mamă responsabilă. Mie nu mi-a făcut ni-ciun test, deși ar fi fost bine. Le-am și spus că mai am un copil acasă. De ce mi l-a băgat ca la pușcărie două zile? Copilul meu nu a mâncat, nu a vorbit, nu a dormit. Nu au pacienți cu Covid și probabil vor să scoată cât mai mulți, altfel nu-mi explic. Am stat cu copilul în salon. Nu vă mai spun că nu aveam săpun, dezinfectant... astea le-am adus de la mine. Treaba e că ai Covid doar pe hârtie, în rest nu mai interesează.

Acum suntem acasă. Dar problema este cu această doamnă doctor. Ne-a vorbit urât, a vorbit urât cu copilul spu-nându-i în față că este suspect de Co-vid, l-a speriat. Eram rătutită, nu mai înțelegeam nimic! A sunat la DSP, fără să se uite la el. Se poate vedea pe came-re! Nu s-a apropiat de copil, nu l-a as-cultat. L-a băgat la raze. Mi-a spus apoi că are pneumonie. Am ieșit din spital pe 24 pentru că băiețelul era bine, cu semnătura mea, după ce i s-a făcut al doilea test și am rămas izolați la do-miciliu. Noi am respectat pașii legali. Dar nu este în regulă ce se întâmplă. Nu vreau ca alți copii să mai pățească asta!”

Mai trebuie spus că și rezultatul celui de al doilea test, transmis de la Institu-tul „Matei Balș” și intrat duminică în posesia mamei, este tot negativ.

Șefa de la Pediatrie: „În urma anchetei interne se vor stabili detaliile referitoare la caz”

I-am solicitat un punct de vedere di-rectorului medical Aida Enescu în le-gătură cu situația care a fost adusă la cunoștința conducerii Spitalului de Pe-diatrie. Iar aceasta ne-a răspuns:

„Având în vedere situația actuală, simptomatologia pacientului se înca-dra în Metodologia de supraveghere privind defi nițiile de caz, aprobată de către Institutul Național de Sănătate Publică. Acesta a fost internat împre-ună cu mama și a urmat protocolul. În urma anchetei interne se vor stabili de-taliile referitoare la caz”.

Alina Crângeanu

Cel puțin asta susțin până acum șefi i de la Direcția Agricolă, Îmbunătățiri Fun-ciare și APIA

Peste criza CO-VID-19 se suprapu-ne o secetă cumpli-tă și extremă, cum nu a mai fost de mulți ani, și există pericolul compro-miterii culturilor de toamnă, a spus mi-nistrul Agriculturii, Adrian Oros. Acesta susține că vor fi consecințe în lanț asupra prețurilor. Defi citul anunțat de autorități este foarte mare în zona Moldovei și a Dobrogei. De aceea, există un pericol să fi e compromise culturile de toam-nă într-un procent destul de mare. În legătură cu acest subiect am vorbit cu factorii decidenți la nivelul județului Argeș, care ne-au confi rmat faptul că, în acest moment, zona noastră este ocolită de seceta care a pus stăpânire pe o parte din țară.

Marius Ionel

„Estimăm ca până la sfârşitul lunii să avem undeva la 280-300 hectare deja irigate”

„La noi nu e pagubă 100%, iar dacă e pagubă mai mică, fermierii mai aşteaptă, pentru că seceta evoluează”

Coşmarul unei mame la Pediatrie

I s-a internat copilul pentru Covid, fără să aibă Covid “Fără să îl consulte i-a pus diagnosticul Covid-19 și a trecut în fi șă că tușește, nefi ind adevărat. M-a amenințat că mă dă pe mâna Poliției când am contrazis-o că nu tușește”, spune mămica, Steliana Adămoiu, despre dr. Durla Alina, cea care i-a internat copilul

Acest copil a fost ţintuit mai bine de 48 de ore degeaba în pat la Pediatrie

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

Rugat să comenteze, fostul manager a răspuns: „Am terminat cu această instituție”

Iată ce se arată în raportul auditului intern: „Extrasele pentru contul deschis în RON titular cont Teatrul «Ale-xandru Davila» Pitești, Argeș cu card atașat BRD pre-zintă sume plătite sau retrase ATM, pentru care nu au fost identifi cate documente justifi cative. Au fost regăsi-te în această situație operațiuni și comisioane aferente, după cum urmează: utilizare ATM retrageri 21/02/2019, 23/02/2019, 08/10/2019, 11/10/2019, utilizare POS co-merciant străinătate 09/11/2019, în sumă de 2.065,31 lei. Persoanele responsabile în domeniu: Nicolae Poghirc - manager, Emanuela Din - consilier juridic, Alina Ghica - șef serviciu, Ilie Silvia - contabil-șef, Simion Virginia - economist resurse umane.

Cauza problemei: prezența unui card atașat contului unei instituții cu acces direct la disponibilul din cont. Consecințe: risc în utilizarea sumelor și transferurilor de sume din și către conturile în valută, fără o limitare la condiția de acordare avans necesar a fi justifi cat; dispu-nere de sume pentru care nu sunt deținute documente justifi cative.

Recomandări: vor fi dispuse măsuri privind recuperarea sumelor retrase prin ATM sau plătite comercianților în anul 2019 cu cardul atașat contului deschis în RON la banca comercială, pentru care nu există documente justi-fi cative, în valoare de 2.065,31 lei.

Cardul nu va mai reprezenta un instrument de plată cu acces direct la disponibilul din cont. Dacă instituția are nevoie de un astfel de card, existența sa va fi condiționată de alimentarea prin sume necesare, aprobate și justifi ca-te (transfer în funcție de necesitate), fără acces direct la disponibilul din cont. Se vor adăuga majorările de întâr-ziere, calculate potrivit prevederilor art. 731 din Legea fi nanțelor publice nr. 500/2002, cu modifi cările și com-pletările ulterioare, care vor fi actualizate până la recu-perarea integrală a sumei”, se arată în raportul auditului intern.

CJ Argeș: „Au fost dispuse măsuri privind recuperarea sumelor retrase prin ATM sau plătite comercianților cu cardul respectiv”

Am întrebat, într-o solicitare de presă adresată Consiliu-lui Județean Argeș, dacă se cunoștea faptul că Nicolae Po-ghirc a avut card al teatrului permanent la el și am cerut să știm ce plăți s-au făcut cu acesta.

„Acest lucru a fost constatat în timpul misiunii de au-dit. Cardul era atașat contului de disponibil în RON al instituției deschis la o bancă comercială. Au fost dispuse măsuri privind recuperarea sumelor retrase prin ATM sau plătite comercianților cu cardul atașat contului deschis în RON la banca comercială pentru care nu au existat documente justifi cative. Cardul nu va mai reprezenta un instrument de plată cu acces la disponibilul din cont”, se arată în răspunsul primit de la CJ Argeș.”

Nicolae Poghirc: „Nu vreau să vorbesc (...) Am terminat cu Piteștiul, da?”

L-am contactat și pe fostul manager al Teatrului „Davi-la”, Nicolae Poghirc, însă acesta nu ne-a spus cine a folosit cardul instituției și nici nu a dorit să ne mai răspundă la întrebări, motivând că nu mai are legătură cu Piteștiul. „Nu vreau să vorbesc cu dvs., pentru că am terminat cu această instituție. Cardul este la teatru. A fost folosit de cine spune legea. Am încheiat discuția cu dvs., pentru că am termint cu Piteștiul, da?”, ne-a răspuns Nicolae Po-ghirc.

Concluziile auditului intern: 121.516 lei - sume datorate pe litigii de muncă

În urma misiunii de audit din acest an, au fost desco-perite și alte defi ciențe, după cum urmează: defi ciențe privind execuția contractului de comercializare a pache-telor de servicii turistice și în procesul de monitorizare

a încasărilor creanțelor privind concediile medicale su-portate din bugetul FNUASS; defi ciențe privind modul de gestionare a stocurilor; absenţa efectuării reevaluării activelor fi xe, achiziție dotări; defi ciențe privind modul de exercitare a vizei de control fi nanciar preventiv propriu; defi ciențe privind cadrul decizional incomplet cu privire la desemnarea persoanelor și stabilirea responsabilităților în angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuieli-lor (ordonanțările la plată nu poartă viza compartimentu-lui de specialitate) defi ciențe privind modul de angajare al cheltuielilor în cadrul contractelor de cesiune drepturi de autor sau defi ciențe privind modul de angajare al cheltuie-lilor în cadrul contractelor de asistență juridică, exemplu sume cheltuite în 2018-2019: 67.025 lei și sume datorate pe litigii de muncă - 121.516 lei.

O altă defi ciență constatată este fundamentarea in-sufi cientă a propunerilor privind proiectul de buget al instituției pe anul 2020, de exemplu suma de 400.000 lei trecută la diverse.

Au fost descoperite și defi ciențe în plata drepturilor conexe drepturilor de autor pentru nerezidenți cu con-turi deschise la bănci din străinătate. Au mai fost găsite defi ciențe privind modul de gestionare a voucherelor de vacanță. De asemenea, s-au descoperit defi ciențe privind raportarea situațiilor fi nanciare sau legate de modul de justifi care a avansurilor. A fost constatată și absența in-ventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii. În ceea ce privește administrarea patrimoniului, a fost constatată absența evaluării unor bunuri cu valoare culturală: cele două picturi murale din interiorul instituției.

De precizat este că, în urma controlului din 2017, au fost făcute 5 recomandări, din care au fost implementate doar 4 de managerul din acea vreme, Nicolae Poghirc. Nu a fost implementată măsura constituirii dosarelor de achiziții publice, se mai arată în raportul ofi cial.

Mari Tudor

Cardul Teatrului Davila, permanent asupra managerului Poghirc. Cheltuieli fără documente justifi cative

EXCLUSIV. Defi cienţe incredibile constatate în raportul de audit

În perioada 10 februarie-25 martie a.c., la Teatrul „Ale-xandru Davila” din Pitești a avut loc misiunea de audit intern, realizată de Valentina Spirea, auditor intern în cadrul Serviciului Audit Public Intern al CJ Argeș. Perioada supusă auditării a fost de la 1 ianuarie 2018- până la data misiunii de audit, când Nicolae Poghirc era încă manager.Auditorul intern a constatat numeroase defi ciențe, printre care regăsim lipsa justifi cării sumelor derulate prin bănci comerciale cu cardul atașat contului curent al instituției. Acest card a fost folosit pentru a retrage și plăti sume pentru care nu au existat documentele necesare. Contactat de noi, fostul manager Nicolae Poghirc nu a dorit să ne lămurească în privința acestei probleme.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

Eveniment la Centrul Cultural Piteşti Ultimele poeme ale lui Marin Sorescu în prezentarea online a poetei Denisa Popescu

Pe perioada suspendării activității din cauza crizei, Centrul Cultural Pitești transmite pe site-ul ofi cial (www.centrul-cultural-pitesti.ro) înregistrările audio-vi-deo ale evenimentelor cultural-educative realizate de instituție. Puteți astfel urmări online, pe site sau pe pagina ofi cială de Facebook a Centrului Cultural Pitești, reportaje, serate literare, lansări de car-te, evenimente culturale cărora, în mod sigur, mulți piteșteni le duc dorul. Unul dintre acestea este proiectul cultural-edu-cativ sub genericul „Gânduri”, rostiri, scrieri cu poeta Denisa Popescu, pe care o puteți întâlni, virtual, prezentând ulti-mele poeme scrise de Marin Sorescu. O nouă invitație la refl ecție asupra rostului și sensului vieții, credinței și speranței, într-un context nou, al stării de urgență. M.S.

La Bascov, în maximum 15 zile se dă ordinul de începere a lucrărilor la noua creşă

Administrația comunei Bascov poate răsufl a ușurată pentru că, după atâtea contestații ale licitației de realizare a unei noi creșe, visul începe să prindă con-tur. Valoarea totală a investiţiei este de 3.139.813 de lei, fără TVA, și va fi realiza-tă din fonduri de la PNDL, la care se vor adăuga cele de la bugetul local. „În ma-ximum 15 zile vom da ordinul de începe-re a lucrării. Finanțarea vine de la PNDL, este vorba despre 21 miliarde, însă ea costă mai mult, peste 30 de miliarde. Re-stul punem de la noi. Va fi de 40 de copii. Amplasamentul este lângă grădinița cu program prelungit. Așa încât copilul de la creșă se duce la grădinița cu program prelungit. Avem cantină proprie, așa că aici vor mânca și cei de la creșă, și cei de la grădiniță”, spune primarul Gheorghe Stancu. A.C.

Avocaţii din Baroul Argeş pot intra în şomaj tehnic

OUG 53/2020, publicată în data de 21 aprilie în Monitorul Ofi cial al României, aduce o gură de oxigen pentru avocați. Aceștia pot benefi cia de indemnizație pentru că activitatea le-a fost redusă ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2. Asta dacă în luna pentru care solicită indemnizația au realizat în-casări cu minimum 25% mai mici decât media lunară pe anul 2019, dar care nu depășesc câștigul salarial mediu brut. Termenul pentru depunerea documente-lor de cerere aferente primei luni de stare de urgență este de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a ordonanței. Cererile pentru luna aprilie și, eventual, următoa-rele luni se transmit până pe data de 10 a lunii curente pentru plata indemnizației din luna anterioară.

„Recent s-a publicat acest lucru și a fost anunțat de UNBR. O parte dintre colegi vor accesa aceste fonduri, singura implicare a Baroului fi ind de a acorda adeverințele care să ateste calitatea de avocat. Sigur sunt persoane care se înca-drează și care vor”, ne-a precizat decanul Baroului Argeș, Luminița Ioana.

A.C.

O fi rmă de asigurări de la antipozi propune o reconstituire a edifi ciului lui Țepeș

Numeroase organe de presă, mai ales online, colportează de ceva timp o imagine a Cetății Poenari refăcută după cum ar fi arătat ea în vremurile de glorie, printr-o animație gif, alături de alte cetăți în ruină din Croația, Franța, Scoția, Irlanda, Polonia și Slovacia. Opera aparține, conform știrii virale, unui „grup de arhitecți internaționali”, în cadrul unui proiect al fi rmei Budget Direct.

Dacă însă dai câteva clicuri mai departe, observi că responsabilă de această recon-stituire a aspectului cetății e, de fapt, o fi rmă de... asigurări din Australia. Budget Direct s-a afi rmat pe piața australiană prin astfel de spoturi publicitare ingenioase, sofi sticate și cu gust, după cum se poate vedea pe blogul propriu și pe canalul ei yo-utube. Acolo se mai găsește, de altfel, și alt

videoclip recent, în care mai multe clădiri reprezentative ale arhitecturii Sidney-ului sunt redesenate, apoi comparate cu origi-nalele. Probabil aceiași arhitecți talentați la desen au imaginat și cetățile medievale europene, la care, probabil, pe lângă va-loarea de fapt divers, legătura cu profi lul fi rmei ar fi ideea că orice construcție se de-gradează, de aceea trebuie asigurată.

Ce-i drept, dincolo de interesul pe care monumentul argeșean îl stârnește la ca-pătul lumii (unde anul trecut un terorist din Christchurch a împușcat 49 de mu-sulmani cu o pușcă pe care scria „Șerban Cantacuzino”), e interesant să vezi felul cum ar fi putut arăta pe vremuri cunoscu-tul edifi ciu al lui Vlad Țepeș.

„Desenul nu respectă istoria”Cornel Popescu, directorul Muzeului

Județean Argeș, instituție care derulea-ză un proiect european de reabilitare a cetății, nu are de gând totuși să folosească imaginea australienilor pentru promova-rea sitului istoric.

„Probabil că acea reconstrucție pe calcu-lator este cât de cât asemănătoare, dar ea nu respectă întrutotul istoria, fi indcă ni-meni nu poate să știe exact cum arăta ceta-tea. Noi, ca istorici, nu putem spune cum arăta atunci un acoperiș, de exemplu. Ne ocupăm acum de proiectul de restaurare și consolidare a cetății, dar cum a arătat ea nu are nimeni cum să știe, căci nu avem tablouri de pe vremea aceea”, ne-a explicat Cornel Popescu.

Filmulețul face totuși o interesantă pro-movare cetății, despre care prezintă și câte-va date de ordin istoric și turistic, preluate de pe site-uri în engleză, unele românești; e la curent inclusiv cu faptul că cetatea, închisă din cauza urșilor (încă un element de aventură și groază, pe lângă asocierea cu Dracula), va avea în curând un funi-cular pentru acces. „Văzând cum arăta, ne ajută să ne închipuim mai bine istoriile desfășurate acolo”, adaugă postarea de pe blogul fi rmei australiene.

Călin Popescu

Cetatea Poenari, redesenată de australieni

Ioana Ghiga (43 ani) locuiește în Pitești și este profesoară de limba și literatura româ-nă la clasele V-VIII din Tutana (comuna Băiculești) și Poienarii de Argeș, unde pre-dă pentru 49 de elevi. A început să profe-seze în învățământul de stat în urmă cu 2 ani și este profesor susținut de organizația Teach for Romania. „E foarte important pentru mine să fi e egalitate de șanse pen-tru toți copiii din România. Eu însămi sunt un copil care s-a născut și a crescut la țară.” Nu toți elevii cărora le predă au telefoane sau calculatoare. Aici au interve-nit cei de la Asociația Narada, contactați de profesoara Ioana Ghiga, care a comple-tat un formular pentru ca 17 copii, 4 din Poienari și 13 din Tutana, să primească tabletele necesare desfășurării educației digitale. Trei membri ai organizației Na-rada s-au deplasat la casa fi ecărui copil, sâmbătă, 28 martie, și au dus tabletele, dar și câte un pachet consistent cu alimen-te. „Pentru mine a fost foarte important în această perioadă să văd copii conectân-du-se, fi ind prezenți, care altfel ar fi fost excluși, și cei de la Narada m-au ajutat enorm”, ne-a spus profesoara, care a avut cursuri online cu elevii săi încă din prima zi după închiderea școlilor, când școala de acasă era doar o recomandare a Ministeru-lui Educației.

„În prima săptămână am avut cred că vreo 4-5 elevi la cursurile online. În a doua săptămână am avut peste 10 elevi și în a treia săptămână deja știam cine poate sau

nu să se conecteze. Așa am și completat formularul celor de la Narada, ținând cont că îmi cunosc foarte bine elevii și situația lor de acasă. Am colaborat cu diriginții, cu directorii de școală, cu comunitatea locală pe tot parcursul acestui proces. Foarte re-pede s-au mișcat cei de la Narada, cu care eu colaborasem anterior. A ajutat foarte mult faptul că ei au făcut un parteneriat cu Ministerul Educației în această peri-oadă (de la care au primit mașină și șofer pentru a se deplasa, n. red.)”, ne-a povestit profesoara. Cei de la Narada au mai fă-cut un lucru foarte important, le-au creat adrese de e-mail copiilor care nu aveau și le-au preinstalat acele aplicații care erau necesare pentru conectare și desfășurarea orelor online.

„Am avut elevi care s-au conectat în timp ce erau cu vaca pe pășune”

Cursurile durează o oră și jumătate pen-tru elevii din clasele mai mari, iar cu ele-vii din clasele care nu au examen de dat în acest an durează o oră. „Ne conectăm cam cu 10 minute înainte, «ne frecăm antenuțele», cum îmi place mie să spun. Îi întreb ce mai fac, cum sunt. Am avut elevi care s-au conectat în timp ce erau cu vaca pe pășune, alții care se dădeau în lea-găn. În perioada aceasta, cred că cel mai mult le-ar fi lipsit elevilor mei conectarea, rutina, ideea de a se întâlni, de a ști unii de ceilalți, de a fi împreună și le-am ofe-rit acel spațiu, inclusiv conectându-ne cu

câteva minute înainte de a începe lecția propriu-zisă. După care ora se desfășoară normal, apropiat de ce se întâmplă la cla-să. Folosesc aplicațiile pe care le-am folosit și înainte de experiența din mediul de stat, adică Cisco WebEx, pe care mi l-am plătit din banii mei ca să pot să invit mai mulți copii, participanți, folosesc WhatsApp, platformă de învățare online”, ne-a poves-tit profesoara.

Școala digitală are și avanataje. „În onli-ne, am putut să lucrez diferențiat cu elevii mei, mult mai mult decât puteam la clasă. Acelora care aveau probleme puteam să le trimit pe măsura puterilor lor și asta mi se pare iarăși o oprtunitate în această perioa-dă. Una peste alta, dacă îți cunoști elevii și meseria, se poate face școală online”, ne-a mai spus Ioana Ghiga.

Mari Tudor

Cursurile continuă online. 17 copii din Poienarii de Argeş şi Tutana au primit tablete Profesoara Ioana Ghiga a apelat la sprijinul ONG-ului Narada: „În online, am putut să lucrez diferențiat cu elevii mei, mult mai mult decât puteam la clasă”

Școlile din România sunt închise din 11 martie din cauza crizei provocate de noul coronavirus, iar săptămâna trecută Ministerul Educației și Cercetării a aprobat un Ordin de ministru care reglementează obligația elevilor de a lua parte la cursurile online. Nu se știe câți elevi benefi ciază în mod real de aceste cursuri, mai ales în me-diul rural, unde nu toți au acces la instrumente digitale sau la internet. Profesorii pot apela însă la ajutorul unor organizații nonguvernamentale, cum este Narada, care a ajutat 17 copii din Poienarii de Argeș și Tutana. După exemplul profesoa-rei Ioana Ghiga, cea care a mutat școala în online și a apelat la ajutorul ONG-ului Narada, și alți profesori din Ștefănești, Călinești, Pitești, Câmpulung sau Curtea de Argeș au apelat la această organizație. Iar cererile lor se regăsesc pe narada.ro- „Reacție pentru educație”, o modalitate prin intermediul căreia tehnologia poate ajunge la profesorii și elevii din comunitățile dezavantajate.

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

Ionuț Badea, un antrenor cu buzunarele golite de pandemie.

Degeaba îmi dați gol, că nu pot să vă premiez! Bate șomajul tehnic prin buzunarele mele...

Majoritatea cluburilor de fotbal din Liga a II-a, in-clusiv FC Argeș, au decis ca toți angajații să intre în șomaj tehnic, statul asigurându-le 75% din salariul mediu pe economie. Chiar dacă s-a lăsat posibilitatea ca fi ecare club să poată suplimenta acest venit, la FC Argeș nu s-a hotărât așa ceva. Mai mult decât atât, salariații de la gruparea din Trivale se pare că nu au benefi ciat de primă de sărbători, nici măcar una sim-bolică.

Zvonul săptămânii!

UNGHIURI DE VEDERE

EFICIENŢĂ! CS Mioveni a marcat în primele 23 de meciuri disputate în acest sezon 36 de goluri. Cu acestea, CS Mioveni ocupă locul 2 în clasament la întreruperea campionatului din cauza pandemiei. Doar liderul UTA se poate lăuda cu marcarea mai multor goluri în acest campionat, 49 la număr.

Robert Glinţă: „Îmi continui pregătirea fi zică pe uscat, împreună cu tatăl meu”

Piteșteanul Robert Glinţă a vorbit despre modul cum se pregătește în această perioadă. Potrivit frnpm.ro, Glinţă folosește un simulator pus la dispoziție de către Federația Română de Natație și Pentatlon Modern și se gândește cu optimism la reluarea cât mai rapidă a activității normale.

Robert Glință: „Îmi petrec această perioada acasă, la părinții mei, unde îmi continui pregătirea fi zică pe uscat, împreună cu tatăl meu. Încerc pe cât posibil să îmi mențin rutina și disciplina pentru a-mi păstra mentalitatea pe care o aveam înainte. În acest fel am grijă și de sănătatea psihică, pentru a avea răbdare și pentru a fi perseverent chiar și în condițiile date. Prin prisma simulatorului procurat de federație și de care dispun în momentul de față, încerc să reduc la mini-mum regresul care apare în această perioadă din lipsa antrenamentelor propriu-zise în bazin. De asemenea, pregătirea fi zică pe uscat continuă, iar din punct de vedere al capacității organismului de a face față efor-tului intensiv, încerc nu doar să o mențin, ba chiar să o îmbunătățesc. Este doar o chestiune de adaptare la niște condiții noi de pregătire până totul revine la nor-mal”. M.I.

Starea de urgență s-a prelungit în România, iar fotbalul rămâne în continuare pus pe pauză. Totuși, jucătorii de fotbal virtual vor să îi țină pe fani ancorați în fenomen. Federația Română de Fotbal Virtual organizează cel mai mare turneu caritabil de FIFA, Supercupa JucămDeAcasă, la care participă peste 25 de cluburi din România. Se joacă FIFA 20 Pro Clubs, în sistem 11 vs. 11, pe PS4.

Este un eveniment caritabil, iar banii strânși prin inter-mediul platformei Bilete.ro vor fi donați către cluburi, care vor decide dacă vor păstra banii pentru a ajuta la buna lor funcționare în această perioadă difi cilă sau îi vor dona către spitale pentru lupta contra coronavirusului.

Printre cluburile înscrise la acest turneu se numără FC Argeș, FC Dinamo București, Gaz Metan Mediaș, FC Hermannstadt, FC Politehnica Iași, Sepsi OSK Sfântu Gheorghe, FC Rapid 1923, ASU Politehnica Timișoara, CSM Reșița, SCM Gloria Buzău, FK Csikszereda Mier-

curea Ciuc, SR Brașov, FC Universitatea Craiova 1948, ACS Poli Timișoara, SC Olimpia Satu Mare sau Corvinul Hunedoara 1921. Competiția se desfășoară în perioada 21 aprilie - 11 mai 2020.

M.I.

FC Argeş participă la cel mai mare turneu caritabil de fotbal virtual

Cum vă petreceţi timpul în această perioadă afectată de pande-mie?

- În mare parte cu familia, iar par-tea profesională are și ea locul ei în activitatea mea, pentru că avem pro-gram în fi ecare zi. Din trei în trei zile schimbăm programul de pregătire a jucătorilor pentru a atinge obiectivele fi zice stabilite, pentru că restul, legat de tactică, de tehnică, de contacte, nu le putem atinge. Criză de spațiu și de timp... Nu pot să spun că este o peri-oadă confortabilă, dar asta este starea de fapt și trebuie să o acceptăm ca ata-re și să încercăm să eliminăm cât mai multe riscuri. Ce noutăţi aveţi de la Federaţia

Română de Fotbal în legătură cu campionatul actual? Ce se va întâm-pla?

- Există un grup de lucru în care se discută despre datele de începere a campionatului, dar totul depinde de ieșirea din starea de urgență. Dacă în 14-15 mai ieșim din starea de urgență și ne putem antrena normal, atunci o să avem parte de trei săptămâni, de patru săptămâni, deocamdată sunt doar variante, de pregătire cu echipa și abia apoi să se reia campionatul, cu toate etapele rămase de disputat, poa-te într-un format de play-off și play-out cu primele opt echipe și următoa-rele opt.

„Este o întrerupere în timpul sezonului și nimeni nu vrea să piardă din ceea ce acumulase până atunci” Toţi fotbaliștii de la FC Argeș

respectă programul de pregătire de acasă?

- Respectă, pentru că și ei sunt do-ritori să se întoarcă la lucru. Este o situație pe care nu a plănuit-o ni-meni și ne-a lovit așa, independent de voința noastră, și toți sunt nerăb-dători să revină pe teren. Nu este ca o vacanță, să zici că s-a terminat un campionat sau un sezon sau o jumăta-te de sezon și vine o vacanță și apoi să reîncepem. Nu. Este, practic, o între-rupere în timpul sezonului și nimeni nu vrea să piardă din ceea ce acumu-lase până atunci. Concret ce ar însemna pe fiecare

zi programul fizic al jucătorilor?- În maximum două ore ar trebui să

se termine cu încălzirea și stretching-ul aferent descărcării coloanei sau mușchilor folosiți. Asta înseamnă că întotdeauna se începe cu un program de prevenție, care implică tot organis-mul, apoi abdomen, mușchi antagoni

și antagoniști, după care se trece la încălzire, alergare în diferite moduri, pentru că avem situații de capacitate, de alergare accelerată, de sprinturi, efort intermitent, sprinturi cu frână, schimbare de direcție și toate aceste obiective fi zice le programăm în toată săptămâna în mod egal.

„Avem o protecție în perioada de tampon asigurată prin plata salariilor la zi, însă nu știm ce se va întâmpla în continuare” Am înţeles că unii dintre jucă-

tori și unii dintre angajaţii clubului au intrat în șomaj tehnic. Cum au reacţionat la această decizie a clubu-lui?

- Aș prefera să vorbesc doar despre partea sportivă. Ce să spun? Este o stare de fapt. Guvernul a înaintat o ordonanță de urgență prin care ofe-ră o plată de 75% din salariul mediu brut pe economie tuturor și nu obligă cluburile la o altă plată, ci doar oferă posibilitatea cluburilor de a suplimen-ta această sumă din bugetul fi ecărei echipe cu cât dorește fi ecare. Este un ajutor și, în același timp, nu neapărat un ajutor. Majoritatea cluburilor au preferat să rămână cu această plată unică. În cazul nostru este o situație clar transparentă și faptul că am avut situația fi nanciară la zi a salariilor este un mare avantaj. În această perioa-dă, când toată lumea scade nivelul cheltuielilor, neavând poate copii la școală, neavând activități și neavând rate bancare sau având o amânare de la aceste bănci la plata ratelor, chel-tuielile au scăzut considerabil pentru

fi ecare dintre capii de familie. Sunt situații, cel puțin pentru noi, în care avem o protecție în perioada de tam-pon asigurată prin plata acestor salarii la zi, însă nu știm ce se va întâmpla în continuare.

„În condițiile unei stări de urgență prelungite din nou, ne apropiem de dezastru” Deci, cluburile pot să suplimen-

teze acest venit de la stat. La FC Argeș ce se întâmplă în acest sens?

- Clubul a emis un comunicat ofi cial în care s-a stabilit acest șomaj tehnic de plată a 75% din salariul mediu brut pe economie, la fel cum au făcut și Rapid și alte cluburi din Liga a II-a. Deci, suntem în situația aceasta de a primi indemnizație socială. La modul general, cum vedeţi vi-

itorul apropiat din punct de vedere fotbalistic în România?

- În condițiile unei stări de urgență prelungită din nou, nu va fi deloc bine. Nu vorbim despre o situație ne-confortabilă sau deloc confortabilă, va fi aproape de dezastru. Și mă refer aici la economie, pentru că, practic, depindem toți de economia țării. Or, dacă oamenii nu se întorc la lucru și nu se mișcă din nou economia, o să moară tot. Fiecare companie este legată în serie de o alta, ș.a.m.d. Fi-ecare depinde de fi ecare și, dacă un-deva șirul acesta se întrerupe devine aproape falimentat totul. Dacă nu se vor relua viața socială și cea economi-că după al doilea termen al stării de urgență, nu văd deloc cu ochi buni ce se va întâmpla.

Marius Ionel

Ionuţ Badea, antrenor principal FC Argeş, despre şomajul tehnic:

„Suntem şi noi, la FC Argeş, în situaţia aceasta de a primi indemnizaţie socială”

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Originară din Ștefănești și stabilită în China, la Shanghai, de aproape patru ani, argeșeanca Iri-na Diacenco a povestit pentru Jurnalul de Argeș experienţele și restricţiile trăite pe perioada pandemiei de coronavirus. Absolventă a Facul-tăţii în Managementul turismului internațional în Scoția, la Aberdeen, Irina a terminat primul master, Antropologie socială și culturală, în Belgia, la Leuven.

„După terminarea masterului, m-am mutat în China, în Nanning, provincia autonomă Guangxi. Am lucrat timp de un an că profesoară de turism la Facultatea Guangxi Teachers' Education University, după care m-am mutat în Shanghai. Am început al doilea master, în Teorie politică, și m-am apucat de cursuri intensive de limba chineză”, spune Irina.

Legat de restricțiile la Shanghai și de cazurile de acolo, Irina Diaconeco ne-a declarat că „în Shan-ghai au fost în jur de 400 de cazuri. De la sfârșitul lunii ianuarie până la jumătatea lunii martie s-au înregistrat cazuri noi în fi ecare zi. Autoritățile au interzis adunările publice, Anul Nou Chinezesc nu s-a mai sărbătorit la temple, vacanța de o săptămână a fost prelungită cu 10 zile. De la începutul pande-miei au recomandat purtarea măștilor și au închis toate companiile, școlile, universitățile și localurile ce nu sunt esențiale supraviețuirii. Au rămas des-chise doar spitalele, farmaciile și supermarketurile. De asemenea, pentru a evita răspândirea virusului, au interzis intrarea vehiculelor în oraș, au anulat că-lătoriile de tren cu sosire la Shanghai și a zborurilor de sosire pentru o perioadă de o lună”.

Oamenii, verifi caţi la ieşirea din blocuriRestricţiile au fost unele foarte stricte în toate zo-

nele de blocuri din Shanghai. „În fi ecare zonă de blocuri există câteva porți de intrare unde stau de obicei paznicii. În perioada critică paznicii și câțiva voluntari care locuiesc în zonă țineau evidența per-soanelor care ieșeau și intrau. Luau temperatura la intrare și ieșire, verifi cau dacă oamenii poartă măștile și la început scriam pe listă când ieșeam afară din zona blocurilor. De obicei, oamenii co-mandau mâncare de la restaurante, dar și de la su-permarket direct acasă. Regulile s-au schimbat însă și paznicii nu au lăsat persoanele ce locuiau în afara comunității în interiorul zonei respective. Prin ur-mare, toate produsele comandate online ajungeau la una dintre porțile de intrare și erau plasate acolo până când cei care le-au comandat ajungeau să le ia”, povestește Irina.

La momentul de față, Irina Diacenco este în semes-trul doi al ultimului an de master în Teorie politică. În mod normal ar fi trebuit să înceapă semestrul pe 17 februarie, însă nu a început nici până acum. Nu se știe exact când se vor deschide facultățile. La începutul lunii aprilie au început cursurile online, dar cei care au de făcut prezentări legate de teza de masterat așteaptă informații. Școlile și liceele s-au redeschis la Shanghai pe 28 aprilie.

Până în ianuarie a.c., Irina a avut mai multe joburi part-time, predând engleză în școli particulare de weekend, și, de asemenea, multe meditații acasă la copii. „Din păcate, de atunci nu am mai avut ore și m-am descurcat din economii și banii de bursă

primiți de la facultate. Pe toată perioada masterului am fost implicată în două voluntariate. La unul din-tre ONG-uri, Shanghai Sunrise, eram recrutorul de voluntari și aveam întâlniri săptămânale. Toată ac-tivitatea acestui ONG a fost oprită în totalitate până săptămâna trecută”, ne-a declarat Irina Diacenco.

A stat în casă o lună şi jumătateIrina a stat acasă o lună și jumătate. Ieșea doar de

două ori pe zi să își scoată cățelul la plimbare, și a mai ieșit de două ori să se întâlnească cu prieteni la plimbare.

Legat de taxiuri, Irina spune că „șoferul și clien-tul trebuia să poarte mască, mașina trebuia să aibă cel puțin 2 geamuri deschise, pentru a fi aerisită constant. M-a amuzat cât de creativi au fost unii taximetriști. Au izolat partea din față a mașinii unde se afl ă scaunul șoferului cu celofan gros lipit cu scotch sau fi xat cu bețe de bambus de podea și tavan”.

Pe Irina a impresionat-o faptul că oamenii au res-pectat regulile. „Toți purtau măști și păstrau distanța recomandată. În prima lună străzile au fost pustii, aveam impresia că sunt singura persoană care își scoate cățelul la plimbare. Oamenii de aici au fost responsabili și nu au criticat sau disputat măsurile de siguranță implementate. Fiecare persoană infec-tată cu COVID-19 sau suspectă poate fi detectată la intrarea în orice clădire sau restaurant pentru că are un cod de bare roșu generat automat prin inter-mediul unei aplicații. Cei care nu sunt bolnavi sau suspecți au un cod verde. De la începutul pandemi-ei până acum m-am simțit totalmente în siguranță și am avut încredere în autoritățile din Shanghai și în felul în care au gestionat situația”.

Viața a revenit la normal în Shanghai și, după cum spune Irina Diacenco, „aproape toți oamenii s-au întors la serviciu, orașul este la fel de aglomerat și zgomotos că în lunile de dinainte de COVID-19. Odată cu venirea primăverii și încălzirii climei, toa-te parcurile și terasele vibrează cu energie pozitivă, oameni zâmbitori, căței la plimbare, copii pe role, sportivi. Apreciem libertatea de a ne întâlni priete-nii, de a ieși afară, de a ne bucura de soare, de ploa-ie, de companie, de animale, ne bucurăm în fi ecare clipă de naturalețea unei existente neconstrânse. Și totuși, majoritatea oamenilor încă poartă măști”.

Denis Grigorescu

Centru de educaţie pentru mediu în Făgăraş

După ce va trece greul în perioada de pandemie, Fundaţia „Conservation Carpathia” intenţionează să inaugureze un alt obiectiv destinat protejării pădurilor, în special prin specializare în activitatea specifi că. Centrul de educaţie pentru mediu se afl ă deja într-un stadiu avansat de construcţie, fi ind realizat în locul unei foste cabane din Munţii Făgăraș. Centrul este destinat să găzduiască voluntari, elevi și studenţi din ţară și din străinătate care vor participa la activităţi de educaţie de mediu. FCC are în plan și amenajarea unei cabane montane ca centru de cercetare pentru biologi, rangeri și voluntari. C.I.B.

Argeşeancă în China, în vremuri de pandemie „Fiecare persoană infectată cu COVID-19 sau suspectă poate fi detectată la intrarea în orice clădire sau restaurant pentru că are un cod de bare roșu”, ne-a spus Irina Diacenco, stabilită de 4 ani la Shanghai

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

DN Piteşti - Câmpulung, Mărăcineni, ROMÂNIATel.: 0248 278 035. Fax.: 0248 278 112

Contabilitate: 0372 708 646. E-mail: offi ce@zaris.ro

Anotimpul renașterii naturii prezintă și câteva aspecte care pot altera starea de sănătate. Luna aprilie este cunoscută a fi cea mai capri-cioasă, cu zile însorite sau ploioase și nopți răcoroase.

”Această instabilitate meteoro-logică poate surprinde «termos-tatul» organismului, mai ales la seniori și la persoane cu suferințe cronice, cardiace sau de altă natu-ră. Soluția este să fi m pregătiți cu mai multe garderobe pentru a ne adapta vestimentația la fi ecare zi. Trecerea la ora de vară reprezintă o altă problemă pentru organis-

mul uman. Interferența cu ciclu-rile biologice poate crea deranja-mente prin trezirea cu o oră mai devreme, care se poate repercuta și asupra creșterii ușoare a numă-rului de pacienți cardiovasculari și chiar decese. De aceea, unele companii sunt mai fl exibile cu programul de lucru al angajaților, mai ales în prima săptămână de la schimbarea orei. O altă soluție care se discută la nivelul factorilor decizionali ai Uniunii Europene este chiar anularea acestei schim-bări de oră”, ne-a spus dr. Adrian Tase.

”Astenia de primăvară este o dereglare ușoară și de scurtă durată”

”Duplexul post - dezlănțuire culinară este o minunată com-plementaritate între un regim predominant vegetal, corelat cu reducerea turației metabolice și reculegerea spirituală, și respectiv alimentația abundentă proteo-li-pidică, ce oferă energie și elemen-te de construcție celulară. Dacă cele două tipuri de alimentație, astfel corelate, creează un bio-ritm alimentar și metabolic foar-te bun, fi ecare dintre ele, folosită exclusiv, poate da probleme înca-drate ca alimentație excentrică. Alimentația vegană purifi că orga-nismul, dar îl privează de energie și de elemente vitale structurale și funcționale, ducând adesea la astenie, anemie, performanțe re-duse, susceptibilitate la infecții prin scăderea imunității etc.

Alimentația abundentă de origine animală oferă principii calorice generoase, dar duce adesea la sin-dromul metabolic, cu obezitate, hipertensiune arterială prin exces de sare, dislipidemie, cu creșterea colesterolului prin exces de gră-simi, diabet prin exces de dul-ciuri. Totuși, cele două tipuri de alimentație sunt optim integrate în dualismul post - masă bogată de Paști.

Astenia de primăvară este o de-reglare ușoară și de scurtă durată, care apare după perioada de iar-nă, în care organismul își reduce turația metabolică, o minihiber-nare, dacă putem spune așa, la tranziția către perioada renașterii naturii, în care omul este mai vivace. Stimulul este lumina so-lară, care declanșează secreția de melatonină, substanță care infl uențează unele balanțe hormo-nale. Soluția este alimentația bo-gată vitamino-minerală.

Tot în această perioadă se mani-festă alergiile, mai ales la persoa-nele predispuse. Cei care se știu cu sindroame alergice trebuie să evite locurile cu alergeni și să fi e pregătiți cu medicamentele speci-fi ce.

În sfârșit, primăvara 2020 ne-a adus și boala COVID-19, care impune măsuri sanitare exigente și ordonanțe militare pentru res-pectarea distanțării sociale. Cu toate aceste inconveniente, farme-cul primăverii este neegalat. Să ne bucurăm în fi ecare zi!”, ne-a reco-mandat medicul cardiolog Adrian Tase. M.I.

Medicul Adrian Tase: ”Instabilitatea meteorologică de primăvară poate surprinde «termostatul» organismului”

Aparat de testare pentru detecţia COVID-19, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti Consiliul Județean Argeș a alocat cofi nanțare în valoare de 505.000 lei

Luni, 27 aprilie 2020, a avut loc deschiderea ofertelor în cadrul procedurii derulate de Spitalul Județean de Urgență Pitești pentru achiziția unui Sistem Real-Ti-me PCR și kitului pentru detecția COVID-19.

Potrivit managerului unității sanitare, Adriana Molfea, au fost înscriși în SICAP trei ofertanți, însă, la momentul deschiderii ofertelor, a rămas o singură ofertă depusă. În urma verifi cării ofertei din punct de vedere al DUAE, cât și tehnic și fi nanciar, s-a constatat că aceasta este admisibilă. Astfel, potrivit procedurii, operatorul urmează să depună documentele în termen de trei zile în vederea încheierii con-tractului.

Procedura de achiziție a întregului sistem de testare, împre-ună cu toate echipamentele conexe indispensabile, a fost una anevoioasă, întrucât s-a supus rigorilor și termenelor impuse de legislația în vigoare. Mai mult, procedura a fost îngreu-nată și de faptul că la nivel mondial a existat o cerere foarte mare, raportată la un număr limitat de furnizori, fapt ce a generat o luptă între toți cei care au dorit să achiziționeze astfel de aparate de testare. Însă, prin implicarea conducerii Spitalului Județean de Urgență Pitești și prin sprijinul fi nan-ciar al Consiliului Județean Argeș, s-a reușit ca unitatea sa-nitară să benefi cieze de un sistem complet de testare pentru detecția COVID-19.

”Felicitări conducerii Spitalului Județean de Urgență Pitești, în special doamnei manager Adriana Molfea și echi-pei din cadrul Departamentului de Achiziții Publice, pen-tru implicarea și perseverența în gestionarea procedurii de achiziție a sistemului de testare Real-Time PCR. Nu a fost ușor, mai ales că, după cum bine știm cu toții, în sistemul public toate achizițiile se supun unor reguli stricte, impuse de legislația în domeniu. Sperăm ca ofertantul să depună în cel mai scurt timp toate documentele în completare, astfel încât să se încheie contractul și să putem pune în funcțiune laboratorul”, a spus Dan Manu, președintele C.J. Argeș.

Pentru achiziția sistemului de testare Real-Time PCR, Consiliul Județean Argeș a alocat Spitalului Județean de Urgență Pitești o cofi nanțare în valoare totală de 505.000 lei. De asemenea, la ultima ședință a Consiliului Județean Argeș s-a alocat suma de 100.000 lei pentru Spitalul Județean de Urgență Pitești în vederea realizării infrastruc-turii (Laborator de Biologie moleculară) necesare punerii în funcțiune și exploatării aparatului Real-Time PCR utilizat pentru determinarea infectării cu COVID-19, cât și pentru achiziția de bunuri și servicii necesare pregătirii spitalului pentru limitarea răspândirii epidemiei cu COVID-19.

M.S.

Aproape o sută dintre angajaţii Spitalului Judeţean Argeș au solicitat autorităţilor locale și judeţene să le asigure spaţii de cazare, pentru a se odihni între gărzi sau ture, și asta pentru a nu exista riscul vreunei infectări a membrilor familiei în perioada pandemiei de coronavirus. Marţi, 28 aprilie, erau cazate la un hotel din Pitești 19 persoane, dintre care un medic și 18 asistente, infi rmiere și îngrijitoare.

„Avem solicitări de la medici de la Spitalul Judeţean Argeș să le punem la dispoziţie cazare la hotel. Ei nu vor să mai meargă acasă, pentru a nu își supune familiile la riscuri din cauza pandemiei de coronavirus. Trebuie să vedem cum rezolvăm problema. Am primit solicitarea joi, 23 aprilie. Sunt zeci de solicitări de la medici și asis-tente de la Spitalul Judeţean. Ca au-toritate, conform reglementărilor în vigoare, trebuie să le asigurăm cazarea în această perioadă. E o perioadă cu multe cheltuieli neprevăzute”, spune Cornel Ionică, primarul Piteștiului.

Cât costă cazarea la hotelAm solicitat un punct de vedere și

de la Consiliul Judeţean Argeș privind costurile cazării la hotel pentru perso-nalul medical. „Având în vedere art. 16 al Ordonanței Militare nr.7/2020, mo-difi cată și completată prin Ordonanța Militară nr. 8 din 9 aprilie 2020, în data de 23 aprilie 2020, Consiliul Județean Argeș a contractat servicii de cazare la hotel, de restaurant și servire a mâncării destinate repausului între ture sau gărzi pentru personalul medi-co-sanitar și auxiliar pe perioada stării de urgență. Prețul pachetului (cazare + masă), convenit pentru îndeplinirea contractului, este de 285 lei fără TVA/persoană/zi pentru 23 de persoane pe

o perioadă de 20 de zile de la semnarea contractului. Valoarea totală a con-tractului este de 131.100 lei, fără TVA.

Plata se va realiza pe baza numărului real de persoane cazate, dovedit prin documente specifi ce (fi șa de anunțare a sosirii și plecării, întocmită zilnic) și a unui proces-verbal de recepție a ser-viciilor prestate.

Facem precizarea că serviciile de cazare sunt oferite și repartizate în funcție de solicitările înregistrate la nivelul Spitalului Județean de Urgență Pitești, situația fi ind în continuă dina-mică, având în vedere cererile depuse de personalul medico-sanitar și auxi-liar”, ni s-a transmis într-un răspuns ofi cial al CJ Argeș.

„Mi-e teamă pentru familia mea”

Am reușit să luăm legătura și cu una dintre asistentele cazate la hotel, care ne-a declarat, sub protecţia anonima-tului: „Am decis să solicit cazarea la hotel în această perioadă grea deoarece îmi e teamă pentru familia mea, nu vreau să existe riscul să îi contaminez, mai ales că la Spitalul Judeţean Argeș au fost zeci de cazuri de coronavirus depistate. Ne e teamă tuturor celor care lucrăm acolo. E o perioadă epu-izantă. De cinci zile îmi văd copilul doar pe WhatsApp. Condiţiile la hotel sunt OK, am un loc unde să mă odih-nesc, iar mâncarea e rezonabilă”.

Denis Grigorescu

Zeci de medici şi asistente de la Spitalul Judeţean, cazaţi la hotel între gărzi din cauza pandemiei

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa pre-mium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Genera-tion), Esaote My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înregistrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele maligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diagnosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0772/284.475, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

A fost în tinerețe negustor de pește. I se spunea Petre Măjerul, pentru că în acele timpuri peștele se transporta cu niște care mari, trase de patru sau șase boi, special adaptate în acest scop. Ele se numeau maje. Așezarea sa pe tronul Moldovei este învălui-tă în legendă. Chemarea la Suceava pentru o așa de importantă misiune l-a surprins în mod sigur pe cel care făcea naveta între zona lacului Brateș, cu ne-număratele-i iezere, iezărașe și gârle pline cu pește, și piețele Moldovei, unde această marfă avea mare căutare. Cert este că era fi ul din fl ori al lui Ștefan cel Mare. Unul dintre cei peste trei sute cu care, spune tot legenda, a populat Moldova pe timpul lungii sale domnii (fetele, se pare, nu au fost numărate). Ba mai mult, trebuie să fi avut și oareșce calități de manager, cum spunem noi azi, ce l-au scos în evidență în fața ilustrului său tată. La chemarea sa pe tron, în mod sigur avea ceva notorietate, chiar și în rândul marilor boieri, care îl percepeau într-un fel ca fi ind de-al lor. Pe aceasta și nu numai s-a bazat și Ștefăniță Vodă, într-un fel nepotul său, care, otrăvit, își aștepta sfârșitul, dar a avut puterea și tăria de caracter să se gândească la binele Moldovei, chemându-l pe tron.

Numele de Rareș îl avea probabil de la mama sa, Răreșoaica, de profesie hangiță, care avea ca sarcină să se ocupe de cazarea și ospătarea marelui voievod ori de câte ori rămânea peste noapte. Una însă spune legenda, și alta spun istoricii. După ei, mama sa ar fi fost Maria (asupra amantâlcului cu Ștefan toată lumea este de acord), descendentă din neamul boie-rilor Cernat, și așa mai venim acasă în privința origi-nii pline de mister a lui Petru Rareș. Nu i se știe anul nașterii, poate și pentru faptul că se dorea ca la unele vlăstare domnești să li se piardă urma. Acumulările le-a făcut în timp. Ceea ce se știe este faptul că la venirea pe tron avea în jur de patruzeci de ani, era la a doua căsătorie, care nu a durat decât trei ani, după care a urmat Elena-Ecaterina Brankovici, fi ica renumitului despot sârb, o femeie foarte deșteaptă, care i-a fost și consilier pe probleme de artă și cul-tură, pe ansamblu ajutându-l să înțeleagă ce e viața. Avea patru copii. Ulterior a mai făcut opt. Dintre ei s-a remarcat Doamna Chiajna, cunoscută în special în perioada interbelică, atunci când în programele școlare se studia opera lui Alexandru Odobescu. Voi reveni asupra acestui personaj fabulos al istoriei noastre. Era 20 ianuarie 1527.

Uită repede secretele comerțului cu pește, constată că îi place să conducă și învață într-o lună cât alții într-un an, ajungând să dea lecții mai-marilor săi ve-cini, unguri și polonezi. Combină cu măiestrie vic-toriile cu înfrângerile, reușind un dans pe sârmă de toată frumusețea. Nu prea i-a mers însă cu Suleyman Magnifi cul. Îl știți din telenovelă. Și nici nu avea cum, pentru că era Magnifi cul. Adică cel mai tare sultan pe care l-au avut turcii. Acesta pune punct primei sale domnii, ocupând Suceava, inexpugnabi-lă până atunci, prima încercare datând, după cum știm, cu o jumătate de secol în urmă, în timpul altui sultan celebru, Mahomed al II-lea.

A doua domnie durează mai puțin și nu mai are strălucirea celei dintâi. Aceasta și pentru faptul că de această dată, la 19 februarie 1541, cumpără tronul Moldovei cu bani grei de la Suleyman. Slăbit de boli și nu numai, Petru Rareș moare la 3 aprilie 1546 și a fost înmormântat la Mănăstirea Probota, ctitorie a sa. Și pentru că în istorie rămâi cu ceea ce faci și nu cu ceea ce spui, Petru Rareș este o fi gură luminoasă.

Personalitatea marelui voievod s-a văzut din plin în diplomație, dar în mod special în domeniul artelor, pe care le-a sprijinit fără nicio reținere, convins că ele vor reprezenta, în timp, amprenta cea mai vizibilă a domniei sale. Sunt multe de spus. Mă rezum doar la faptul că, din timpul domniei sale, a rămas pictu-ra exterioară moldovenească, fenomen unic în arta murală universală. Sucevița, Moldovița, Humor, Ar-bore, Voroneț sunt de multă vreme recunoscute ca bijuterii ale Patrimoniului Cultural Mondial. Spune mult, nu? De altfel, cu Petrică Rareș se încheie un capitol important din istoria Moldovei, partea fru-moasă și romantică.

Hristos a înviat!Prof. dr. Cornel Carp

FIRMĂ AUTORIZATĂ MONTEAZĂ ȘI EXECUTĂ

ORICE INSTALAŢIE DE GAZ METAN. REVIZII INSTALAŢII GAZE,

VERIFICĂRI CENTRALE TERMICE. Tel: 0720.792.895 și 0745.045.339.

De vânzare apartament 2 camere, Negru Vodă/

Sp.Militar, parter (pretabil birou/cabinet medical),

centrală termică proprie, proprietar. Tel. 0721776511

Voievodul pescar

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la

50 m de ultima casă. Preţ: 3 euro/mp. Tel. 0722651895

S.C. JUD PAZĂ ȘI ORDINE AG S.R.L., societate de licențiată

pază, oferă servicii profesionale

de protecție și gardă, paza obiectivelor,

bunurilor și valorilor.Adresa: municipiul Pitești, str. Calea Drăgășani nr. 8, tel./fax: 0348/430.949

Intermediere consultanţă şi traduceri emigrare temporară

şi permanentă Canada. Tel: 0721.949.376

SOCIETATE COMERCIALĂANGAJEAZĂ EXCAVATORIŞTI.

Salariu motivant. Relaţii, la tel.: 0720.628.551

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Gabriel Grigore

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Secretar general de redacţie: Alina CrângeanuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Denis Grigorescu, Marius Ionel, Cornel Drăghici, Cătălin Ion Butoiu, Mari TudorCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian RaduDirector economic: Claudia Sima

Tel.: 0248/22.23.22

Vând apartament 3 camere, decomandat, super înbunătăţit în Mioveni. Preţ 53.000 Euro, negociabil. Relaţii al telefon 0799/980.110. Vând teren extravilan 4.400 m în zona baraj Argeşelul. Telefon: 0745.423.623. Vând maşină de cusut electrică marca SEW WHIZ, aparat de călcat vertical marca Steam-O-Power şi haină de piele lungă, de damă, cu glugă cu blăniţă, nr. 42-44. Tel. 0787.665585, 0248.218.760. Vând gospodărie în comuna Teiu, judeţul Argeş, formată din casă de cărămidă cu patru camere (bucătărie, cămară, hol şi două dormitoare), plus magazie, bucătărie de vară şi garaj. Totodată vând teren agricol în suprafaţă de 0,90 ha, 80 de stupi orizontali în stare perfectă, 80 de pomi fructiferi. Telefon 0748/966.007. Tânăr, 36 de ani, angajat, domiciliul în Piteşti, echilibrat, doresc să cunosc o persoană de vârstă apropiată în vederea prieteniei. Tel.: 0729860199. Unic proprietar, vând apartament casă cu două camere, decemandat, renovat, in cartier Războieni. Relaţii la telefon 0748/464825, 0743/919924. Vând ieftin Dacia Supernova, ITP valabil până în luna mai 2020, toate

taxele plătite, cauciucuri vară/iarnă. Tel. 0741.621.858 Ofer închiriere apartament 3 camere, Filarmonica Piteşti. Tel.: 0722/327.822 Vând vin natural, alb, roye, roşu şi negru, 7 lei/litru, ţuică, palincă, fân pentru animale. Tel. 0741.621.858 Vând loc de veci, criptă de 2-4 locuri, în cimitirul Florica, Stefăneşti, lângă pasajul peste calea ferată.Valoare 15,000 lei, negociabil. Relaţii la telefon 0724/000.344. Vând Skoda Superb, 2008, 130 CP, în stare de funcţionare excepţională. Cost 3,500 Euro, negociabil. Relaţii la telefon 0724/000.344.

Vând apartament 4 camere decomandat, fără amenajări,

81 mp, etaj 4, bloc ultracentral Griviţei, 9 etaje. Preţ 69.000 euro. Telefon: 0744360993

Unic proprietar, vând apartament 2 camere,

decomandat, cartier Războieni, bl. A1, sc. A, et. 5, ap. 36, A-uri,

în spatele Pieţii Războieni. Tel. 0748.464.825,

0743.919.924.

Închiriez apartament două camere

ultracentral, lângă Centrul de Afaceri,

mobilat, utilat, parter (bloc P+1), 290 de euro,

pretabil fi rmă. Tel. 0744140485

VÂND LA SUPER OFERTĂ PACHET TERENURI 5000

MP pentru casă intravilan cu toate utilităţile la intrare şi

5000 mp agricol extravilan. Preţ pachet terenuri: 24.000 euro. Localitatea Călineşti,

Argeş. Relaţii la telefon: 0724605599

MICA PUBLICITATE

Vând 1.900 mp teren intravilan în Ştefăneşti, zona Primăriei,

toate utilităţile la poartă. Telefon 0766/636.790

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

OFERIM:- Pachet salarial până la 2300 euro- Contract de muncă pe perioadă nedeterminată- Sporuri de vechime și performanță- Plata garantată și fără întârzieri a tuturor drep-

turilor salariale- Dispecerat și asistență tehnică 24/7- Flotă modernă 100% Euro 6, 2018-2019- Transport asigurat la/de la locul de muncă

SOLICITĂM:- Permis de conducere categoriile C+E- Atestat transport marfă- Card tahograf- Seriozitate maximă

REPREZINTĂ UN AVANTAJ:- Certifi cat ADR- Experiență în transportul internațional

Pentru întrebări și informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați direct la numărul de telefon: 0725583313 sau la adresa de mail: offi ce@eliton.ro

ELITON TRANS ESTE O COMPANIE DE ELITĂ ÎN TRANSPORTUL RUTIER CE

angajează șoferi autocamion, cu sau fără experiență, pentru transport de marfă, internațional și intern:

Curse în Comunitatea Europeană Curse rute naționale Curse pe ruta România-Turcia

Dacă vrei să îți construiești o carieră într-un domeniu dinamic și stabil, atunci vino să faci parte dintr-o echipă de profesioniști cu o activitate de 25 de ani în domeniul transporturilor.

DREPTURILE SI OBLIGATIILE PARTILOR In cazul schimbarii formei juridice sau reorgani-

zarii legale, partile se obliga sa notifi ce, in termen de 10 zile calendaristice de la intervenirea acestei situatii, preluarea obligatiilor contractuale reci-proce.

FURNIZORUL ARE, IN PRINCIPAL, URMATOARELE OBLIGATII:

a) sa asigure furnizarea gazelor naturale in con-ditiile prezentului Contract;

b) sa initieze modifi carea si completarea contrac-tului de furnizare a gazelor naturale sau a anexe-lor la acesta ori de cate ori apar elemente noi, in-clusiv prin acte aditionale, atunci cand considera necesara detalierea, completarea sau introducerea unor clauze noi;

c) sa verifi ce si sa raspunda in termenele legale tuturor reclamatiilor si sesizarilor scrise ale clien-tului, conform Standardului de Performanta pen-tru serviciul de furnizare a gazelor naturale;

d) sa respecte legislatia in vigoare si reglemen-tarile ANRE privind furnizarea gazelor naturale clientilor eligibili;

FURNIZORUL ARE, IN PRINCIPAL, URMATOARELE DREPTURI:

a) sa factureze si sa incaseze contravaloarea ga-zelor naturale consumate de client la preturile si termenele stabilite in acest Contract si sa aplice dobanzi penalizatoare clientului in situatia neres-pectarii termenelor de plata;

b) sa solicite clientului constituirea de garantii fi -nanciare, in situatia in care clientul nu efectueaza platile la termenele limita stabilite, conform cap. VIII din Contract;

c) sa limiteze si/sau intrerupa furnizarea gazelor naturale in conditiile art. 5 din Conditii generale pentru furnizarea gazelor naturale;

d) orice drepturi prevazute de Legea nr. 123/2012 a energiei electrice si a gazelor naturale, cu modifi -carile si completarile ulterioare, de Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale la clientii fi -nali sau de alte acte normative aplicabile.

CLIENTUL ARE, IN PRINCIPAL, URMATOARELE OBLIGATII:

a) sa achite integral si la termen facturile emise de furnizor si eventualele dobanzi penalizatoare calculate conform art. 11 din Contract;

b) sa constituie in favoarea furnizorului de gaze na-turale o garantie fi nanciara pentru un consum maxim echivalent pentru un an, in cazul constatarii, conform prevederilor legale in vigoare, a unor actiuni menite sa denatureze in orice fel indicatiile echipamentelor de masurare sau sa sustraga gaze naturale prin ocolirea echipamentelor de masurare;

c) sa comunice in scris furnizorului orice modifi ca-re a elementelor de natura juridica sau administrative avute in vedere la data semnarii contractului;

d) sa asigure accesul operatorului de distributie la ci-tirea echipamentului de masurare, atunci cand acesta este situat pe proprietatea clientului;

e) sa mentina starea tehnica corespunzatoare a insta-latiilor de utilizare proprii, in conformitate cu normele tehnice in vigoare;

f) orice alte obligatii prevazute de Legea nr. 123/2012 a energiei electrice si a gazelor naturale, cu modifi cari-le si completarile ulterioare, de Regulamentul privind furnizarea gazelor naturale la clientii fi nali sau de alte acte normative aplicabile.

CLIENTUL ARE, IN PRINCIPAL, URMATOARELE DREPTURI:

a) sa fi e alimentat cu gaze naturale in baza prezentu-lui Contract in conformitate cu reglementarile ANRE;

b) sa solicite furnizorului modifi carea si completarea contractului incheiat cu acesta, atunci cand apar ele-mente noi ori cand considera necesara detalierea sau completarea unor clauze contractuale, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;

c) sa benefi cieze de solutionarea reclamatiilor con-form procedurii afi sate pe pagina de internet a fur-nizorului (www.tehnologica.ro/gaze-naturale/furniza-re);

d) orice alte drepturi prevazute explicit in favoarea clientului de legislatia in vigoare si reglementarile ANRE privind furnizarea gazelor naturale consuma-torilor eligibili.

S.C. TEHNOLOGICA RADION S.R.L. - ÎN REORGANIZAREFURNIZAREA NEGOCIATĂ

Jurnal de Argeş - pag 16

Nr. 1343 (29 aprilie - 5 mai 2020)

Prefectul Emanuel Soare a fost luat în colimator de presa centrală, după ce cotidianul Libertatea a dezvăluit că a vrut să-i pună pe bătrânii

din azilele private să plătească testele de coronavirus.

Marcă banu’, tataie! Știi cum zicem noi, liberalii, frate, frate, dar testul

Covid e pe bani!...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

Popa Brânzea ”Brătianul” și cei 40 de poligloți...

Sorin Vișinescu Ion Dumitrache Adrian Tase

LA MULŢI ANI!În perioada 29 aprilie-5 mai, 11 personalități își serbează ziua de naștere. Primii

sărbătoriți, pe 30 aprilie, sunt avocatul Sorin Vișinescu și medicul cardiolog Sorin Mihai Marinescu. Pe 1 mai vor închina o cupă de șampanie primarul de la Poiana Lacului, Ion Dumitrache, și consilierul local de la Primăria Pitești Daniel Florea. Pe 2 mai vor sărbători Dorin Cătănea, primar Beleți-Negrești, și preotul Ciprian Vuţan. Pe 4 mai va fi în centrul atenției Petrișor Florea, comandant Arhive Militare. Ziua de 5 mai are 4 sărbătoriți: Gheorghe Matei - primar Rătești, medicul Adrian Tase, Ștefan Osiac - președinte CA Comargros SA și Jean Roxin - actor la Teatrul ”Alexandru Da-vila”. Jurnalul de Argeș le urează tuturor La Mulți Ani!

Instituția Prefectului Argeș a emis vineri, 24 aprilie, un comunicat în care anunța că urmează să fi e testați pentru COVID-19 pacienții și personalul din căminele de bătrâni și din centrele de dializă din județ, numai că testarea celor din unitățile de asistență medi-co-socială (UAMS) este suportată de stat, iar „în căminele de bătrâni private acțiunea de testare se va face contra cost. Proprietarii au opțiunea de a apela și la serviciile unor ONG-uri, de exemplu, pentru testarea angajaților și a benefi ciarilor”, se arată în comunica-tul de vineri.

Postarea de pe facebook a stârnit revolta oamenilor. „Rușine, cei ce au dus bătrâ-nii în centre private nu au găsit loc la stat, nu că și-ar fi dorit dumnealor costuri mai mari și îngrijire mai slabă.” Reprezentanții Prefecturii au răspuns cetățeanului care a sesizat discriminarea: „Din păcate, DSP ar avea probleme cu cei de la Curtea de Con-turi dacă ar efectua testele gratuit. Nu e vorba de rea-voință, cred că vă dați seama”.

Luni, 27 aprilie, Instituția Prefectului și-a schimbat poziția și a emis un nou comu-nicat de presă, asta după ce a intrat pe fi r și cotidianul Libertatea, în care spune că vor fi testați toți angajații din căminele de stat și din cele private, dar și bătrânii cu simptome, conform metodologiei, iar tes-tările sunt decontate prin programele de sănătate.

„Începând cu data de 24 aprilie, în ca-drul unităților de asistență medico-socia-lă și a centrelor de îngrijire a persoanelor

vârstnice din Argeș, DSP a efectuat 180 de teste pentru depistarea infectărilor cu virusul COVID-19 în rândul personalului de îngrijiri. Acțiunea va continua până la acoperirea integrală a tuturor centrelor, de stat sau private, de pe raza județului Argeș. Până în prezent nicio persoană dintre cele 180 nu a fost confi rmată pozitiv la testul pentru COVID-19. Menționăm că testări-le se realizează prin programele naționale de sănătate, cu ajutorul furnizorilor de ser-vicii de sănătate agreați. Testările sunt de-contate prin programele de sănătate. Având în vedere că vârstnicii instituționalizați în aceste unități nu au acces în exteriorul cen-trelor și nu intră în contact cu persoane din exterior, testele se adresează cu precădere personalului de îngrijire care deservește unitățile și centrele respective”, se arată în al doilea comunicat al Prefecturii.

Menționăm că l-am contactat și pe prefec-tul Emanuel Soare pentru a-i lua un punct de vedere pe marginea acestui subiect, dar nu a răspuns până la închiderea ediției.

M.S.

După ce a anunţat că bătrânii din azilele private vor plăti testele Covid, Prefectura s-a răzgândit. Testele vor fi decontate

Ne-a scos popa Brânzea la moaște! Zice că, dacă ne străduim puțin, o moștenim pe

Sfânta Filofteia cu pădurile și acareturile din Bulgaria...