31
ECHINOCȚIUL de PrimăVară Partea I Încep cu o idee care poate părea ,,bizară” însă vom vedea până la un final deslușirile. Interzicerea plantării viței de vie poate fi privită și ca trecerea în ocultare sau în adormire, a acestui puternic centru spiritual din acele vremi. Lui Deceneu îi este atribuită reforma morală, religioasă şi spirituală a strămoşilor noştrii trăitori în secolul I î.e.n. Filosof, astronom, mare preot, vice-rege şi apoi rege al dacilor. Dar, înainte de el ce a fost?! Vinul este o substanţă psihotropă de origine vegetală, motiv pentru care era considerat o licoare cu rol esenţial în crearea unor ritualuri religioase. Dacii începuseră să abuzeze ,,profan” de această licoare?! Sau așa s-a transmis un mesaj posterității?! Vița de vie a rămas, întâlnind-o și sub timpul altor domnitori, îndeosebi Ștefan cel Mare și Sfânt. Prea multe ,,potriveli”, știindu-se ce însemnătate are această licoare în practicile misteriilor. Ce s-a întâmplat în acele vremi?! Istoria știm că nu e prea darnică cu lămuriri. La fel ca mayașii, apoi ca tibetanii, 1

Echinocțiul de Primăvară

Embed Size (px)

DESCRIPTION

echinocțiu, datini, srăbunii

Citation preview

ECHINOCIUL de PrimVar

ECHINOCIUL de PrimVarPartea I

ncep cu o idee care poate prea ,,bizar ns vom vedea pn la un final desluirile. Interzicerea plantrii viei de vie poate fi privit i ca trecerea n ocultare sau n adormire, a acestui puternic centru spiritual din acele vremi. Lui Deceneu i este atribuit reforma moral, religioas i spiritual a strmoilor notrii tritori n secolul I .e.n. Filosof, astronom, mare preot, vice-rege i apoi rege al dacilor. Dar, nainte de el ce a fost?!Vinul este o substan psihotrop de origine vegetal, motiv pentru care era considerat o licoare cu rol esenial n crearea unor ritualuri religioase. Dacii ncepuser s abuzeze ,,profan de aceast licoare?! Sau aa s-a transmis un mesaj posteritii?! Via de vie a rmas, ntlnind-o i sub timpul altor domnitori, ndeosebi tefan cel Mare i Sfnt. Prea multe ,,potriveli, tiindu-se ce nsemntate are aceast licoare n practicile misteriilor. Ce s-a ntmplat n acele vremi?! Istoria tim c nu e prea darnic cu lmuriri. La fel ca mayaii, apoi ca tibetanii, am fost cotropii, s-a ncercat a ni se terge urma neamului.

Exist o ciclicitate care are un nceput i un sfrit. Acum trim ntre cele dou, trim ,,la trecerea timpurilor. Ca i strbunii notri. n acele perioade s-au creat rni profunde care trebuie vindecare. Dac nu acceptm asta, vindecnd sufletul neamului, iertnd i iubind, nu avem acum anse de supravieuire. Discreditrile zilnice vor fi tot mai puternice, fora psihic este cea care devine determinant n asemenea aciuni, ceea ce tim cu toii acum.

n ebraic iain(vin) i soc (mister), au aceeai valoare numeric ceea ce duce la o profund legtur asupra creiea dac suntem ateni, ne sunt multe relevate.

Exist perioade de ntunecare ciclic n istoria umanitii ca i n acea a fiecrui neam. Atunci cnd exist pericolul prbuirii datorit folosirii Puterii n scopuri care sunt impotriva Creaiei. Ceea ce ,,tim c s-a i ntmplat. Ne vom vindeca sau nu, depinde numai de noi cei de acum, cei mai muli, care ne simim strmoii. Mulii i-au dedicat viaa aflrii i afirmrii existenei noastre multimilenare, pline de mister. Un mister care ascunde multe. Am fost recunoscui de marile personaliti ale lumii antice, uneori n fraze contradictorii, apoi de alii venii din inuri la fel de imemoriabile.Dar ceea ce a rmas genetic n noi nu se terge i nu se schimb niciodat. A deveni contieni c acest ,,nscris exist este pasul esenial. tiu, e la un alt nivel de acceptare, apoi de percepie, dar cu care ncepem deja s ne obinuim. Dup sute de ani s-au gsit scrierile mayailor, despre care se credea c au fost n totalitate distruse. Sunt mii. Vor fi ,,citite din nou. La noi nc nu se d de tire despre asta. Cea mai puternic i pur cunoatere, s-a transmis oral. S-a pstrat aa n Mentalul colectiv, care este o zon real, nu de ficiune sau basm cum ar vrea unii s...o ocrotesc. Intr-un sens, chiar de ocrotire e vorba, adic de pstrarea ei. Cu ct vom dori mai mult i mai muli, vom putea ,,citi, sunt convins de asta.

In toat lumea au nceput evenimente de reactivare a contiinei planetare, de refacere a acestei reele care s ne readuc la nivele de contien uimitoare nc pentru noi. Pe care mai mult le bnuim, adic le percepem cu un fel de team (pentru cum le-am folosit cndva?!).

Nu vom avea linite, mplinire pe toate nivelele existenei noastre pn nu nfptuimrefacerea legturii cu sufletele strbunilor.Pn cnd noi i ei nu vom deveni un unic suflet. De noi, de fiecare depinde. Este cel mai important lucru pe care, repet, am ajuns acum aici, pentru a-l nfptui. Dar trebuie s i vindecm vindecndu-ne pe noi, cei de acum aa cum deja s-a nceput n multe locuri de pe planet. Cutm Laechinoiul de primvarvine un asemenea moment, foarte puternic. tiu c sunt muli care au avut putere i determinare de a ncepe ritualuri sacre. i au trit clipe de neuitat. i... e doar nceputul. Nu pentru ,,farmecul acelor triri li s-a dat dezlegare de facere ci e mult, mult mai mult. Refacerea liniilor energetice ale planetei depinde de fiecare neam, dar i de fiecare n parte. Dac vrem s fim mpreun n aceeai energie. Fiecare are dreptul i voie s aleag, dar numai pentru el. Ai asuma responsabilitatea influenrii altora devine o mare ncercare, chiar dac e vorba numai de un om sau de o mie. Fiecare suflet conteaz, dar i animalele, i plantele, i mrile i vzduhurile, pentru ca Planeta s strluceasc din nou.

tiu c nu suntem obinuii cu a crea legturi cu ,,lumile invizibile. Ni se pare ...o joac de copii! Dar n sensul de infantilitate, prostioare. Nu este aa! (parc am tri uneori n alt epoc....). Puterea gndului i a cuvntului este marea noastr Putere! Care devine vizibil, Fapt nfptuitoare !

Aa cum din jungle, de sub nisipuri au aprut vechile civilizaii conducndu-ne treptat la nelegeri pe care nici nu le bnuiam, ascunse/transmise, n legende i basme, dar acum spunndu-ne multe, i la noi munii i vor destinui Chipurile.

IarMarea Neagrcu al ei semn Yang (Insula Alb a Preafericiilor) va fi completat de redeteptarea inutului cu semnul Yin. Cine crede c de.numirile sunt ntmpltoare...?! Nu sunt singura care a descoperit ,,potrivirea de nume, sunt convins de asta dar cnd am ,,tiut n mine asta, privind Marea Neagr, m-a cutremurat murmurul uria din ea i dinluntrul meu.

Suntem ntr-un inut magic care a aparinut i va aparine nceputurilor acestei Planete Albastre. Numai de noi depinde s nu mai trecem printr-o nou distrugere. De curnd, o comet a explodat i .... a aprut O NOU PLANET ALBASTR !!! va apare i o nou planet roie?! Vom fi noi?! Trebuie s hotrm mpreun i fr a ne tot momondi cu tot soiul de nencrederi, deziceri, altercaii sau s ne prefacem c nu am neles despre ce e vorba. Dac fizica cuantic ne face s nelegem ct de puternic este gndul uman, dac vedem cum apa i schimb structura cristalin datorit influenelor celor gndite, la fel i ADN.ul nostru, dac vedem cu ochii notri fizici cum plantele reacioneaz la gndurile noastre.... ce mai vrem?! Doar unii s fac pentru toi?! Noi s devenim ...ce?! s rmnem n Puterea altora care se vor folosi de toate mijloacele posibile pentru a ne ,,ajuta s nu facem nimic, absolut nimic pentru noi, i s rmnem n ,,determinrile lor, uneori cusute cu Ae aurii care ne orbesc, pentru c... Exist termenul de,,mas criticcea care poate determina orice schimbare.

Trecem acum printr-o umplere gradual a materialitii lumii cu lumin, transformare pe care o simim deplin i care ...doare. Aceast umplere devine cale spiritual proprie, fcut de fiecare sau n grupuri mici.

Privesc natura care zi de zi, devine mai minunat. Atept cu nfrigurare primii muguri, prima sev s se iveasc, Taina Vieii din adncurile Mamei Celeste. i suntem asemeni mugurilor i noi. n fiecare Prim- Var trecem printr-o asemenea iubire a re.naterii. Dar ne-am ndeprtat periculos de mult de aceast contientizare.

Suntem deintorii Vii ai cunoaterii. Dac vrem s desenm cu norii o putem face oricnd, dac vrem ploaie sau soare, le putem chema. i vom nva asta uor pentru c am mai fcut-o cndva. Aproape noi toi, cei care suntem mpreun pe planet acum. A spune c nu e adevrat nu nseamn o negare ci o team venit din adncurile memoriei pentru ...multe. i poate e bine. E i o protecie pe care ne-o acordm singuri. Nu pot privi, catalognd numai ntr-un fel. Exist i trauma separrii dintre energia masculin i cea femin. Poate, nu a vrut s plece s ucid , nu a vrut s se ndeprteze de cas, nu a vrut s revin cu imagini infricotoare n inim pe care nu le-a mrturisit iar firea brbatului , aa , s-a schimbat,schimonosindu-i viaa. Iar femeia a trecut la spaima de zi cu zi, suportnd cu iubire apoi, refuznd s fac ru, s-a nchis n ea, uitnd s mai druiasc, nemaitiind cum. Iar toate acestea sunt doar, n mare scrise. Doar s fim sinceri i s acceptm c SUNT, pentru a le putea vindeca mpreun cu toate celelalte.

Avem n ADN ul nostru tot registrul informational a regnurilor mineral, vegetal, animal dar i pe cel angelic, n adnc de memorie.

Prin magia natural proprie,nvm din nou s comunicm cu Puterile vii ale elementelor i cu spiritele tuturor regnurilor i tuturor speciilor de pe pmnt, unele deja prsind dimensiunile apropiate.

Fiecare tie multe n adncul inimii. Pn nu le vom elibera, contientizndu-le, nu ne vom regsi. Pentru mine Sacralitate nseamn cu Iubire. A gndi, a cuvnta, a face un gest cu/n/prin Iubire.Totul din Inim. A face semnul Sfintei Cruci nseamn i a m ngemna cu tot ceea ce este n cele patru zri, omul devenind aa oStea Vie.Ritual nseamn o Atitudine Vie, izvort din inim. Cu gesturi simple, ntr-o mbriare a cosmosului din noi pe care s o nfptuim.

Un mic Altar, aezat pe o pnz alb, a nceputurilor. Ne putem folosi de pietre, de cristale, de flori, de fotografii care s reprezinte elementele. Fiecare va gsi cele de trebuin pentru a le transforma n obiecte Sacre. Nu este magie, nu este o ,,impietate. Nu mai credem n noi, n fora puterii iubirii din noi, atta tot. Iar cea mai teribil MAGIE este IUBIREA !!! Nu prin a apela la alii, ci a o nfptui singuri. Cnd vom pricepe asta, ni se va ridica pnza de pe ochi i piatra de pe inim. Vom fi n alt frecven, vibraie, dimensiune, lume, cum vrei s i spunei. CUM s l judecm pe altul cnd ..el este un alt ...eu aa cum ne spun toi, toi marii nvtori. Iubirea este Puterea corpului vital din care i suntem formai dar...ipe care o putem drui nelimitat.Acel spaiu gol din celule, acea For imens care le ine mpreun. Noi nu iubim atunci cnd observm cu ,,amrciune realitatea lipsurilor. De fapt, la nivel energetic noi meninem aceast realitate prin energia pe care i-o dm. Sau suntem determinai/nvai s o dm tocmai pentru a ,,susine aceast variant. tiu, este greu dar se poate s renunm la a tri contribuind la asemenea ,,triri.

Atunci cnd folosim cele apte direcii sacre / E- V, N-S, sus- jos i centrul) trebuie s ne gsim un centru stabil, axa vertical a locului de meditaie S ne aducem contiina n centrul nostru - a inimii.

Devenim contieni de cele apte direcii care pornesc din corpul nostru.

Est- Vest, Nord-Sud. Simii c suntei centrul acestei matrice cu patru direcii.

Incepem orientndu-ne cu faa la est. Vestul este n spate, Nordul n stnga, Sudul n dreapta.

Ne activm fiecare parte a noastr, cu punctul cardinal. Intrnd n relaie direct, contient cu el. Contiena rsritului i Apusului Soarelui, noi fiindcentrul,suntem ntre cei doi Poli. Aa oricnd, oriundene putem simi prezena energetic pe pmnt..

A cincea direcie este/vine direct din centrul pmntului, cel care ne hrnete cu forte nelimitate.A asea direcie este axa vertical nlat spre cer, ctre lumile nalte, divine, cale de acces spre ele, spre bibliotecile informaionale de a cror cunoatere avem nevoie.

A aptea direcie este inima: n centrul fiinei noastre.

Cnd ne orientm corpul dup cele ase direcii, devenind contieni de ele (nvnd ce ne aduce /susine fiecare direcie), interacionm cu toate acele energii/spirite din ce n ce mai clar/direct. Cnd suntem centrai n inim suntem/devenim un corp complet, ce vibreaz i oscileaz n relaie cu tot, cunoscndu-se, devenind contient de Sine. De relaiile cu toate cele apte direcii, care au fost mereu, dar neobservate, au trecut. Ca i cnd nu am fi avut nevoie de ele.

Atunci cnd Inima i Mintea devin contiente de cele ase direcii, se creaz i un cmp extins n care percepem Creaia.Ne putem face acas un Altar orientat n cele patru direcii. Ne aezm cu faa spre soare pentru a primi informaii de legtur cu cele patru direcii. Pentru a le face statornice din ce n ce mai mult. Nu trim ...izolai. Darnecontientizndpierdem oportunitile i ascultarea sufer. Ne putem ndrepta contiena spre cele patru puncte, apoi nspre centrul Pmntului, pentru a le stabiliza n noi.

INIMA se topete i se deschide doar pentru c suntem centrai. Structura Altarului ne va activa energetic, din ce n ce mai repede. Interferena altor persoane cu noi, cu aciune distructiv energetic, va fi mult mai diminuat. Vom percepe i de ce se ntmpl, fr a mai trece prin trauma durerii.

Odat ce ne orientm n lume dup direciile sacre, influienele negative, perturbatoare, sunt ndeprtate din cmpul nostru.

Mai este un aspect extrem, extrem de subtil care se reliefeaz n aceste timpuri. Dac prin teroare direct omenirea nu mai poate fi determinat, se poate ncerca prin a fi mpini la a ne mpotrivi direct unii altora. Teama de a nu face un lucru neplcut lui Dumnezeu nu prea mai exist. Pentru c ....oamenii nii se ntorc ncet dar sigur spre iubirea divin! Direct i prea puin prin organizaii, culte care i ele caut o nou cale de comunicare.

i atunci,dezbinai n propriile case suntem uor de condus, ne ndeprtm singuri unii de alii. Nu mai avem ce s ne spunem...

Cei care nu pot fi nlturai direct sunt ponegrii, defimai. i ct de uor credem fr a verifica, ct de uor de manipulat suntem, de fapt. Dar... aa alii se folosesc de puterea energetic, prin orice modalitate, numai s o aib n stpnire, sub orice form.

Unica LEGE va fi cea acceptat prin INIM de fiecare i se va face tot posibilul s nu o avem ca s nu VISM toi IMPREUN cu CERURILE i MAICA PMNT! Pentru c ATENIA centrat n INIM este MAREA FOR CREATOARE A LUMILOR. n care trim fiecare.

Pn cnd acest Adevr nu va face parte din clipele vieii ne vom tr adormii pe planet.

17 martie 2013

partea a II.a

Cndva, n vremi tare ndeprtate, triau pe aceste meleaguri, oameni frumoi,care primeau Legile Cerului direct n inim. Se bucurau de mreia Creaiei, trind asemeni Ei. Visau n Inima lor, femei i brbai, visau traiul copiilor lor, i pe cel a copiilor copiilor lor, ntr-o deplin Armonie. Erau venii de dincolo de vlul uitrii, cobort ca o cortin adnc, de Marele Potop. Pmntul care s-a ridicat primul din ape, prin visarea din Inima lor, a devenit o mrea cetate lng o strlucitoare i tainic Mare. i au trecut anii ca i clipe, uscatul s-a transformat n adpost pentru firul ierbii i a cumelor munilor care s-au ridicat asemeni unei coloane vertebrale i verticale.

Omenirea rentea sub privirea plin de buntate i iubire dar i de speran, a dumnezeietilor fpturi. Un neam frumos i nelept adunat n jurul neleptelor care l conducea. Iar copila unei regine, cretea ndrgit de toi pentru frumuseea, gingia i nelepciunea ei. ndrgit i de Fiul mreului Soare. Iar cnd a fost timpul, a devenit regin, aleas cu iubire de toi. Dar iernile aspre care veneau asupra supuilor, o ndurerau. Fiul Soarelui a venit intr-una din acele teribile ierni, s o ia cu El, s-i fie Mireas n Cer. Poporul a rugat-o cu lacrimi amare, s nu plece, s nu i prseasc. Alturi de Ea , ndurau mai parc mai uor, asprimea gerului. Iar Hestia, pentru c aa i-a rmas n amintiri numele, l-a rugat pe logodnicul Ei s i aduc o frm din Focul Tatlui Soare. S se nclzeasc cei adpostii n peteri.

Iar Fiul Soarelui se spune c a furat o Flacr din Foc i i-a adus-o Hestiei. I-a dat-o dar a legat-o cu jurmnt s rmn pururi fecioar pn la nunta din Cer. Iar Focul s fie pstrat n Vetre rotunde i s fie pzit de a nu se stinge niciodat. Iar cele care l vor pzi s rmn fecioare. Aa Focul Sacru a fost pzit veacuri de Vestale. Aa, Flacra Sacr a luminat i nclzit Vetrele caselor, purtat i n inimi.

Poporul a venerat-o pe Hestia care a devenit Zei, alturi de Fiul Soarelui. Iar oamenii i pstrau cu iubire pe amndoi, n flacra din inimi. Se spune c Focul Sacru din Temple s-a stins de cteva ori, dar cte un fulger a aprins un copac care a devenit tor vie, aa putnd s fie readus Focul i n Temple.

Apoi.... au trecut veacuri. Omenirea s-a transformat. Puterea a revenit brbailor. Care au ridicat Temple mree, au construit ceti. Au devenit puternici i nvai. Iar un mre preot, care voia ca neamul lui s nu-i uite menirea divin, a rugat-O pe Zei s i fie ngduit s transmit Legile frumoase, tuturor, pentru ca oamenii s le cunoasc i s le respecte. Iar Zeia i-a spus lui Zamolxis: SCRIE !!! i ele au rmas scrise ... Scrise n amintirea din inimi, scrise de rou pe zidurile aspre ale munilor care au devenit Chip de Carte. Credin pstrat n suflet i inim de atunci pn n venicia nostr, religie creia nu i mai dm un nume, pentru c Mnstirea de tmie i nal i acum Ruga ctre nalturi, cale de mntuire.

Mreia...Mreia puterii a devenit beie sufleteasc, creia puini i-au rezistat. Alte obiceiuri au aprut, alte nelesuri au fost date vechii nelepciuni. Dar neleptele i nelepii nu au prsit niciodat pe oamenii care se jucau ca nite copii neasculttori. Maturitatea lor i fcea s se lupte, s se loveasc, s se ucid. Au uitat treptat s mai vorbeasc cu zeii lor, s-i asculte. I-au uitat. i nverzirea pe acest inut, a devenit doar o poveste din ara tinereii fr btrnee i a vieii fr de moarte, trit cndva....

........ ......... Amintirea cerne n mine roua care mi scald inima. Stncile care ascund chipurile strbune, prind via. Focul din inimile fiecruia, a celor de acum, doar FOCUL SACRU din inimi , va putea reaprinde Flacra Vie care s lumineze iar pmntul, Mama noastr divin.

Avem n noi Puterea Iertrii i a Vindecrii. O avem n inim, Templu Sacru. O putem renvia i aievea. Fcnd o Vatr sacr, fiecare sau mpreun cu cei dragi. Reconstruind-o ca pe un Altar, n fiecare cas. Iar acum, la echinociu, afar, n natur. Pietrele... eheeei! Cte poveti nu tiu ele. Dar, asculttoare, particip i la spunerea propriilor noastre poveti, dac vrem a le scrie ... naintailor notri. Au nevoie de gndul nostru de iubire. De iertarea inimilor noastre, pentru a se putea i ei ierta, pentru a se elibera din suferina pe care i ei tiu c au provocat-o, lsndu-ne-o i nou povar.

* * *

Iar Cel care a ridicat povara, ndemnndu-ne s i urmm exemplul, s-a cobort pe Sine din naltele ceruri. Iubirea Maicii Sale ne-a druit nc odat, Flacra Credinei n inimi. Fr Iisus Christos, sufletul nostru nu ar mai cunoate venicia cerului, fr Maica Sa, nu am tri venicia Iubirii.

Meleagurile noastre au aspre i minunate triri. Purtate nc de flcri care lumineaz n adncul peterilor. nsi inima nostr e un asemenea adnc de Tain. Altar de Vie i venic rug!

.................... Se aprinde Flacra contiinei n neamurile dintru nceputuri ale Planetei. La fel ca i trupul uman, i planeta are meridiane, nadisuri energetice. Care au fost distruse. Le putem reface. Pe locurile sacre, unde cei vechi de zile, vorbeau cu dumnezeietile ntrupri, au rmas, Sunt actualele sanctuare, temple, biserici. Nimic nu s-a pierdut. Sunt nc, pstrtoare de memorii care trebuie ns activate. Iar aceast sarcin, e a nostr, a celor de acum. Dar nelegnd i asumndu-ne Sacralitatea Iubirii. Nu simplificarea sau graba de a face, oricum, ceva.

Ne putem ajuta de cele mai pure ,,pietre. Cristalele! Adevrate pstrtoare de informaii, adevrate i puternice relee, amplificatoare ale gndurilor dar i strilor noastre.

Voi continua cu a scrie un scurt ritual pe care l putem face oricnd, dar, mai ales, ACUM, la ECHINOCIUL de PRIM_VAR.

18 martie 2013

Cetuia Negru Vod, echinociul de primvar

Neamul meu minunat! Al crui suflet triete i prin mine. mi gsesc greu cuvintele, acum, dup clipele petrecute la Cetuia, Negru Vod. Nu eram decis unde s ajung pentru a srbtori vindecarea care poate avea loc la echinociul de primvar, atunci cnd ,,i scot strbunii degetele afar, de liliac, de crini, de toporai. Uluitoare versuri i pline de un adevr pe care l tii, l simi doar cu inima.

Voi mulumi mereu din adncul inimii celor care mi-au fcut posibile asemenea clipe. Altfel nu a fi avut cum ajunge. Cu o zi nainte ... triam inutilitatea posibilitii unui asemenea drum, dup ce l gndisem de sptmni. Dintr-o dat, parc i dispruse importana , chiar i acel farmec pe care l atepi s fie n asemenea clipe.

Exist iniieri care sunt primite direct de la divinitate. Altele sunt cele primite printr-un iniiat pmntean. Strbunii notri, se spune c vorbeau direct cu zeii lor. S nelegem c zeii coborau mai des aici, venind n ,,Grdina Maicii aa cum aveam s i spunem cu toii mai trziu, n amintirile noastre?! Uneori, nemaiputnd veni direct, se ntrupau.

Mi-am dorit, sufletul meu a incantat dorina unei zile calde i luminoase. i cea de dinainte a fost ploioas i rece. Pn nspre sear, ndoiala devenea din ce n ce, profund amrciune. Apoi hotrrea brusc, sigur c ,,voi pleca , ctrebuies plec. Nu m mai interesau condiiile meteo sau de alt natur. Totul se supunea sau avea s o fac. i aa a fost.

Zorii zilei au fost superbi. i am mulumit cu bucuria care curgea prin mine.

Drumul...?! Ar fi trebuit s ajungem n trei ore ( innd ns cont de traficul de diminea din capital....). Au aprut ,,ntrzieri i pe drum. tiam ce nseamn i eu dar i cel care de ani buni mi este cluz pe drumurile mele. Uneori fr a spune nici un cuvnt, lsndu-m cu ale mele gnduri ,,cu care nu v plictisii niciodat cum mi mai repet uneori, zmbind.

Imi pregtisem aprope cu rigurozitate, notndu-mi pe carneel ce trebuie musai s iau. Fiecare obiect devenise extrem de important de parc numai de el depindea totul. A! Pn nu am spus cu voce tare gndul c ,,trebuie s duc i o sticl de ulei parc ncepusem s ne nvrtim n cerc. A oprit i am luat uleiul necesar, pus apoi n rucsac. A fi vrut totui , s fiu acolo, sus la Mnstire, n jurul orei 13 cnd era punctul maxim al echinociului... A fi vrut ... !!!

i am ajuns nainte de ora 12. Mi-am pus rucsacul n spate, am primit ndicaia ca la ora 16,30 s ajung din nou la punctul de plecare i.... am luat-o singuric n sus, pe poteca care se ascunde din civa metri n civa metri. Nelipsiii copii care cer de poman, apoi dou fete care coborau i... n restul drumului nimeni.

Ziua, vzduhul, erau nemaipomenite. La fel i freamtul trmului care parc i deschidea tainele mute. A aprut prima Cruce. Pus rucsacul jos i nceput fotografiatul. Am realizat c pn atunci nu mai fcusem poze, eu, care eram cu el la ochi tot timpul. Apoi ... RUGA! O RUG care a izvort din mine cu un firesc de dincolo de fire. La urmtoarele Cruci, a fost la fel. La una din ele am fcut multe poze. Din orice unghi pozam, apream i eu ntr-un col. Apoi ... la a opta, am rmas cu mna, o secund n aer: o gz frumoas zburase n semnul crucii, aproape de icoan. Era a opta. Iar nluntrul meu s-a cldit Crucea, Forma ei Vie. O Stare-Form care a vibrat apoi tot Timpul.

Apoi .... am ntlnit un bondar imens care s-a rotit uor i a zburat brusc, la ale lui trebi. Cerceta sadea, care a zbrnit de cteva ori n jurul meu i, probabil c nu eram un pericol mare pentru teritoriul vzduhului lui, aa c a disprut n aerul cu irizaii din ce n ce mai fermectoare.

La fiecare Cruce, de pe acest drum marcat cu imagini pe care scrie ,, VIA CRUCIS i un numr, aceleai opriri de Ritual. Nici nu puteam trece mai departe, fr el. Eram convins de asta. Dar nu o convingere care s aparin raiunii. tiam cu sufletul.

La a zecea cruce a aprut un fluture. Graia lui era desvrit. Zbura lin, apoi n linii erpuinde apoi n zigzaguri. M-am azat pe o bncu de lemn, care sunt intotdeauna n apropierea crucilor, i am scos caietul ca s schiez ,,traiectoria zborului lui. Am renunat: mna mi ieea, depind foaia. Am privit doar farmecul la care m supunea.

Apoi... am vzut indicatorul ,,Spre Valea Chiliilor i o poz. Atunci am crezut c data trecut cnd am fost, undeva prin Toamna anului trecut, nu ,,observasem indicatorul. Acum, tiu c am citit chiar cu voce tare, dar urcasem mpreun cu nsoitorul de atunci, la Mnstire. Acum... fluturele zbura spre potec. Ce era s fac?! S-l las singurel?! I-am i spus cu voce tare: ,,Ei, hai c vin! ( cei care colind munii tiu c este normal s ai asemenea conversaii).

Tot timpul am stat cu aparatul foto deschis, filmnd. Poteca este destuuul de ngust, coboar...urc ! La minutul 2, 26 am ntlnit o crengu cu ...muguri! mari i frumoi. Aa c i-am filmat. Munii se mai ,,rsturnau, dup cum mi cutam eu un punct de echilibru. Din filmule reiese c am ajuns sus pe stnc n .... 3.22 de minute, cnd rostii ,,hopaaa urcnd ultima piatr ( aveam totui un rucsac cu multe n spate (?!) ). Dac nu ar fi totul pe film, ziceam linitit c spun un adevr c drumul dureaz ....jumtate de or, cel puin. i sincer, nu m-ar fi convins nimeni c nu este aa. Tot timpul am filmat, deci nu am nici un motiv s m ndoiesc, dar.... Sigur timpul de acolo nu este acelai cu timpul ...msurat, cronologic. Pentru c acolo sunt.... Veacurile!

Privelitea, de sus, de pe stnca suspendat, nct orict am ncercat s vd pe ce se sprijin, nu am reuit, este de nespus n vorbe. Doar mna cu aparatul foto era deasupra vilor, adncurilor puin ameitoare, care mi scoteau exclamaii de uimire ori de cte ori le priveam.

Pn am ajuns s citesc ce scria pe crucea de aici ( min 6.09. deci am stat ,,dublu dect timpul n care venisem, adic patru minute, adic ....o or ?! ) : ,, MOILOR NEAMULUI NOSTRU IERTARE.

n acea clip....munii s-au zguduit n mine, izvoare de lacrimi au nit din adncurile mele. M prvleam pe vile din jur, pluteam n vzduhul care m ducea nspre deprtri, iar alunecam n mine, cutnd ceva... Vzduhul , cerul alunecau ndeprtndu-se i apoi apropiindu-se de mine. Uneori simeam cum aproape m sufoc, ca n urmtoarea clip iar s simt o eliberare imens. Ultimile imagini din filmule sunt aici, n faa Crucii de sus. Nu tiam, de asta sunt sigur, nu tiam de ea. Dar triam totul cu o stare covritoare, de neatins prin cuvnt.

De fapt ...nu m ateptam s citesc cuvintele din sufleul meu, scrise acolo. Ruga pentru care plecasem de acas , ca s ajung ntr-un loc sacru i s m rog pentru vindecarea i iertarea tuturor celor din neamul meu, era acolo. Rostit de toi naintaii mei. Venise i rndul nostru, al celor de acum, venise i rndul meu s o rostesc. Nu o ,,rosteam pe de rost, o citeam mereu i mereu de pe cruce.

Cu voce optit, cu lacrimile care ardeau sau ngheau pe obraji i n mine...Cu muenia care striga din adncuri. Acest ,,strigt mut pe care l-am mai auzit n mine este durerea total a iubirii. O ne.mrturisire, o neputin nfiortoare dar n care ncape Totul. Nu stare a firii ci a Vieii nsi. Sau a amndorura ?! nu asta are importan.

i aa cum uneori apar n filmule atunci cnd urcam aici, vile preau a fi cerul iar cerul devenise Vale de dor. Aa triam n acele clipe.

Cerul are a ne ierta multe, avem i noi a ierta multe cerurilor.

Un ciripit de pasre nevzut (chiar m-am uitat dup ea, dar cred c era n spaiul de sub stnc) m-a readus, ct de ct la o normalitate care m-a fcut s ncep iar a poza. Acum, acum am ,,trit adevrul pe care ne ajut tehnica s l vedem. Uneori ....dup ce trec clipele, cnd descrcm amintirile, vedem la ce am fost prtai. Din fericire, am avut parte de un pic mai mult, dar tot datorit aparaturii.

Marea majoritate, doar datorit tehnicii actuale, avem parte de asemenea revelaii. Se schimbase totul n jurul meu, starea mea era alta din clip n clip. Culoarea nlimilor din faa mea, a fost tot timpul deosebit fa de celelalte culmi. Reveneam mereu i mereu privind ntra.colo. Pn cnd prin aparat am vzut i eu.....

Munii preau - ERAU ireali. Ardeau ntr-o culoare nemaivzut .Se transformaser...Filmam i mna mi era ghidat blnd dar ferm de ceva nevzut. Uneori plimbam aparatul i priveam cu ochii fizici, n jur. La un moment dat am vzut acea ,,dung alb n mijlocul ecranului.

Fugitiv.. ca o prere pentru c deja deplasasem obiectivul. Sentimentul acela de ,,trire ntr-un spaiu i timp deosebit, a disprut cnd am ,,gndit c mi s-a stricat aparatul. Un gnd de o fraciune de secund, suficient nct s revin curioas n acel loc. M-a nfiorat. Acea coloan era aievea. Pornea de sus i.... mna mi-a fost mpins mai departe. Dar acele culmi... luaser Foc. Filmam n continuare dar ,,prindeam privelitea de acolo.

Era pace i linite, era IUBIRE. Era i OFRAND, era o ntlnire ,... erau multe. Secunde de Venicie n care toate timpurile se ntlneau.

Iar vntul... avea i el joaca lui. Ba sufla foarte tare , ba tcea oprindu-se brusc. A rmas n mine mult timp un fior rece, de foc rece, pn n noapte, cnd am ajuns acas. Era plcut, m simeam bine aa. Apoi, am nchis aparatul i m-am aezat pe stnc privind fr gnd, fr triri mesajele din jur.

Suspendat pe acea stnc, mi era uor s fiu singur, s privesc totul, s simt, s triesc totul...

Cnd Cerul srut PmntulCAVALERUL TRACIII

Am terminat micul meu ritual de Rug, martori fiindu-mi sufletele din muni, din vzduh, din apa curgtoare n mijlocul creia se ridic stnci tcute, semn c vorbele nc nu sunt spuse. Pe cer nu mai era nici un nor. Eram observatorul care vedea i nregistra totul, fr a comenta nimic. Lsam s se imprime n mine amintirea acelor clipe din vremi neuitate nicicnd, doar trecute n nemurirea care ncepuse a se mrturisi.

Erau patimi i strigte, erau oapte i dulci suspine, erau i meteugurile nevzute ale cunoaterilor uitate. i erau lacrimi i sfiere asemeni doinelor i jlii noastre mereu rostite la rstimpuri.

Dorul!!! Un dor care sfia totul, lsndu-se atunci o linite care nfiora fpturile vzute i nevzute. Nici de mine nu se ndura s m treac dincolo de grania ridicat de atunci ncoace. Dorul nu plnge. Nu suspin. Nu privete dect nluntrul adncului din el nsui. Chiar i trirea acelei priviri care tot alunec, alunec... simi cum nu mai respiri. Aerul devine foc care mistuie. Nu am mai avut putere i m-am lsat pe piatra din acel vrf, de unde cuprindeam munii viorii, cu strluciri de soare i lun, de cer albastru pe care dansau mii de luminie. Care s-au pornit a cltori n toate zrile. Unele ca un fuior, altele grupate asemeni unei sfere, altele ca mici comete singuratice. Fascinant moment. Marea ntlnire cred c se terminase, doar Veniciile continuau Sfatul de tain.

Totul era asemeni vntului care se oprise din cnd n cnd, lsnd i ateptnd s se nscrie ceea ce numai el tia, de cnd trecea prin lumi.

tiam c pot pleca s mi continui urcuul strjuit de pe Via Crucis. A urmat a 11-a apoi a 12-a cruce i, am avut naintea ochilor imaginea uria a Mamei. Cea creia i s-a sfrtecat cu picamerul burta. n acel loc se vede pictat o Cruce. De iertare i mntuire. Raze de soare au nconjurat cu blndee mreaa statuie. Nu am putut s urc pn acolo. Simeam c ... nu pot ierta. Nu pe cei cu picamerul ci... pe cei care i-au tirbit trupul dincolo de fire. Dac ajungeam s mi lipesc obrazul de piatra ciobit a fi urlat de durere. Iar acea Putere din mine nu voiam s devin ur. Nu aveam cum mi odihni sufletul chinuit....Nu acum...

Iart-m Maic Bun, Tu ai puterea de a ierta! TU eti Iertarea i Iubirea! Iart-mi durerea fa de oamenii care au mutilat TRUPUL TU, Pmntul cu flori-surorile mele, cu animalele-fraii mei, pe care i-am omort, mereu impreun cu o parte din sufletul nostru.Aa am rmas fr de El iar pe Tine te-am chinuit ... Odihnete-mi sufleul, druiete-mi Pacea i Vindecarea inimii. Primete jalea din mine i iart-mi neamul pribeag n propria-i cas, vatr acum fr de vise i noroc.

...Acum cuvintele sunt ca o ran vie de fiecare dat cnd mi-aduc aminte acele clipe, cnd Soarele a mbriat stnca Maicii. Este, este atta durere acolo...dar i Iertare!!! Iar eu... eu nu pot trece nc la a-I cere Binecuvntare, Ei- mprtesei de care ascult cerurile i creia iadurile I se supun. nc se smulg, se sfarm din Ea bogii efemere. Coboar cerurile s ne ajute, iar noi turnm otrav n mormintele strbunilor. Ardem scara ctre cer, alungnd ngerii care se sacrific pentru EA, pentru a ne rscumpra pentru lacrimile Ei.

...Iertare! dar aici a fost clipa de adevr a sufletului meu pribeag. Aici... inima mea a rmas n inima Ei de-a pururi. Nenduplecarea din mine a devenit ardere n Iubirea Maicii i a Luminii Lui.

Am urcat ncet crruia... M uitam dup Bisericua din stnc... Nu o vedeam. O clip, am crezut c ... Dumnezeule! Nici nu mai tiam pe unde merg. Stncile din vale preau vii. Vag , imi aminteam cumva c trebuie s privesc spre dreapta spre a ajunge la Cavalerul trac. La acea imagine care a strjuit munii atta timp. i pe noi, netiut , tcut, artnd mereu o Cale. Soarele luminase totul pn acum.

Aici...erau ururi mari, care alunecau din stnc, oprindu-se brusc, ntr-o lacrim curat. Am cules una i alunecarea ei rece pe ochi, mi-a fcut bine. ,,ncotro...ncotro alunec vijelia din tine?! Ce e dincolo de inima ta?! Alte imagini n care sulia e cobort spre adncuri, parc pentru a le interzice trecerea, imagini n care sunt doi clrei condui de Zei... Mult timp am privit ,nainte de acest drum, fotografii care redau diferite ipostaze ale cavalerului trac- aa cum i se spune. Exist un mesaj n ele...nc nerostit.

Mistere n care neamul nostru a lsat ,la vedere, marea nelepciune.Dar sigur tiut de cei care au pstrat cu sfinenie i smerenie, Tainele Nemuritorilor. Pentru c sunt convins c sunt, nc mai sunt...

Da, sigur. Trebuia s spun o rug, s fac poze i ... s culeg cteva ramuri, din cele lsate de cei care refceau grduul de protecie. i pe care le-am adus acas spre mirarea alor mei. Mulumesc pentru nelegere!

Am intrat cu sfial n Chilia Moului. Cu mult nainte,mijlocitor ntre Cer i noi ,apoi, rugtor pentru toi. Pentru a nu ne uita Crarea.

i ca s nu m prseasc miracolele, lumnarea de cear curat, pe care o adusesem de acas, s-a aprins i flacra ei a devenit ...dubl. Am ncercat cu un b de chibrit s ,,refac flacra. i am reuit. Ca n secunda urmtoarele s fie din nou dou ! Din nou chibritul , din nou flacra dubl. Era ca un joc: eu, apoi venea rndul ei. i la un moment dat, a izbucnit puternic n sus, puternic, ca apoi s se mblnzeasc iar i ...s fie dou.

Am ieit dup aparatul foto care era n hain, afar, spernd c la ntoarcere flacra va fi, totui normal. Era! ns n secunda urmtoare... Aa am reuit s surprind i ,,izbucnirea dar i dublarea. Apoi... am fcut ordine, am strns lumnrile arse. Am lsat uleiul. Erau candele multe, dar fr fitile. Dar ardea lumnarea. Ca alin.

Era linite i pace. mi doream s stau acolo, aa fr gnduri, doar cu rugciune blnd i alintoare, care izvora din aerul curat.

Paii au gsit uor drumul ctre cele dou biserici. Am intrat n cea nou. Ua la bisericua din stnc era nchis. Un clugr tnr era nuntru, a zmbit blnd. M-am nchinat i am rmas n faa Altarului. n partea stng am vzut racla sfntului care se nevoise n rugciune pe munte. Simeam buntatea vindecrii prin rugile lui, aduse tuturor. i s-a auzit chemarea clopotului, imn ctre divin. La ieire, clugrul era n ua micii bisericue i zmbind, m-a invitat la slujb.

A venit printele stare, a nceput slujba... Nu am putut sta pn la sfrit. Depisem cu mult timpul ,,acordat, nvoire de a sta ,,pe munte. Iar cu o bt de alun dat de cei care refceau grduurile, am ajuns la osea ntr-un sfert de or. tiu, se spune c drumul dureaz aproape o or.

M-am uitat la ceas cnd am plecat i cnd am ajuns. Aa c...sigur am fcut doar un sfert de or. Probabil... magia nuieluei ( o bt cumsecade), de Alun.

Cltoria aceasta, n Timp, se terminase ...

i aa avea s se ncheie O ZI !!! ... spre un nou nceput.

Cnd cerul Srut Pmntul, nverzete totul. E Prim.var din nou i iar.

PAGE 3