Analiza sezonalitii i a gradului de concentrare a sosirilor de turiti n pensiunile agroturistice din Romnia n perioada 2007-2012

Eficiena economic a pensiunilor agroturistice din Romnia, prin prisma sezonalitii i a gradului de concentrare a sosirilor de turiti n perioada 2007-2012

Abstractntreprinderea turistica isi desfasoara activitatea in anumite conditii care alcatuiesc, in ansamblu, mediul sau economico-social. In formularea unei strategii realiste de evoluie i dezvoltare durabil, ntreprinderea turistic, trebuie sa tina cont att de caracteristicile mediului n care i desfoar activitatea, dar i de tendintele si modul in care evolueaza componentele sale.Caracterul aparte al activitii turistice, desfurata, n cea mai mare parte, n condiiile unei cereri turistice ce evolueaz discontinuu, a impus necesitatea evidenierii fenomenului de sezonalitate turistic i a influenei sale n procesul prestaiei turistice. Un aspect important n analiza sosirilor turistice l reprezint studierea acestei sezonaliti a activitii turistice. Sezonalitatea reprezint acea stare de evoluie temporal caracterizat printr-o perioad de vrf a activitii ntr-un anumit domeniu al activitii economice. Determinarea sezonalitii cererii turistice permite identificarea modelului de evoluie a fenomenului analizat, obinndu-se informaii cu privire la evoluia previzibil a activitii turistice, n perioada urmtoare. n plus, rezultatele obinute n urma determinrii sezonalitii stau la baza efecturii prognozelor pe termen scurt. Pentru eliminarea mcar parial a factorilor cu aciune aleatoare se recomand ca analiza s fie fcut pe pe o perioad de minim trei ani consecutivi. Cuvinte cheie: sezonalitate turistic, prestaie turistic, indici de sezonalitate1. Introducere

Principiul de baz al conceptului de eficien economic a unei ntreprinderi turistice vizeaz nu doar maximizarea rezultatelor pe baza utilizrii unui volum dat de resurse ci i compatibilitatea mecanismelor pieei turistice concureniale, generatoare de profit i rentabilitate, cu cerina de maximizare a bunstrii individului(turistului) i de asigurare a echitii sociale. (Gh. Zaman, Marinela Geamnu, Eficiena Economic, Editura Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 2006, p. 9). n Romania turismul este unul din sectoarele economice cu posibiliti reale de dezvoltare pe termen lung; este un mijloc de creare si imbunatatire a imaginii rii noastre in strainatate; este o sursa de sporire a incasarilor valutare ale statului; este o piata sigura a fortei de munca si de redistribuire a celei disponibilizate din sectoarele puternic restructurate; este un mijloc de asigurare temporara a locurilor de munca si a veniturilor populatiei; este un mijloc de dezvoltare economica si sociala atat prin veniturile create, cat si prin schimburile interumane, culturale, pe care acesta le realizeaza; este o modalitate unica de valorificare a potentialului natural bogat si variat al tarii, care nu poate fi exportat in stare bruta, dar poate constitui o sursa importanta de export prin valorificarea sa la fata locului; este un sector economic pluridisciplinar care antreneaza in sistemul de intrari - iesiri un evantai larg de alte activitati economice, culturale, sociale si sportive.Sezonalitatea reprezinta trasatura dominanta a activitatii turistice si trebuie luata in considerare in formularea politicii de marketing respectiv in procesul de creeare a produsului turistic si de concretizare a lui, prin prestarea serviciilorpropriu zise. Sezonalitatea cererii turistice este o realitate obiectiva care marcheaza profund intreaga activitate a agentilor implicati in turism. Ea se regaseste practic la toate nivelurile decizionale si intereseaza toti prestatoriii de servicii turistice. Masurile adaptate pentru ameliorarea sezonalitatii poarta amprenta modului de actiune traditional, caracterizate in special prin eforturi publicitare facute in directia vanzarii unui produs turistic insuficient adaptat cererii din extrasezon. In functie de poziia geografic a zonei turistice receptoare fata de circuitele turistice interne si internationale, de conditiile naturale, dar mai ales n funcie de gradul de atractivitate si diversitatea ofertei de servicii etc., cercettorii n domeniul turismului identific trei accepiuni definitorii cu privire la forma pe care o poate mbrca curba de sezonalitate n cadrul activitatii turistice.

n prima variant, atractivitatea turistica se concentreaza in cadrul unui singur sezon, important ca dimensiune a fenomenului turistic, sezon ce este limitat ca durata (de ex. zona litoralului Marii Negre).n cea de-a doua variant, activitatea turistic se concentreaza in doua perioade de sezon diferite ca durata. n cadrul acestor perioade la care facem referire, se manifest solicitri difereniate a cererii turistice(statiunile de munte). n cea de-a treia variant, activitatea turistica nu prezinta concentrari sezoniere pronuntate, frecventa sosirilor de turisti prezentndu-se linear de-a lungul intregului an calendaristic (statiuni balneare, centre urbane). 2. Analiza dinamicii numrului de sosiri n pensiunile agroturistice din Romnia

Fenomenul de concentrare a activitii turistice i necesitatea atenurii curbei sezonalitii n turism nu s-au manifestat ns niciodat att de acut ca n zilele noastre. Acest fapt se datoreaz unei creteri considerabile a numrului de turiti care cltoresc n perioadele sezonului plin, iar pe de alt parte eforturile prestatorilor, care sunt menite s duc la prelungirea sezonului de activitate turistic.Din punct de vedere metodologic analiza economic se desfoar ca i pentru celelalte activiti economice, ns n turism, pentru c produsul turistic este rezultatul unui ansamblu de activiti specifice, sistemul de indicatori i metodologia de calcul i analiz a eficienei economice se difereniaz n funcie de genul de servicii. (Mihaela Brsan, tefni uu, Analiza economico-financiar n comer i turism, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2013, p.145) Pentru a intelege mai bine implicatiile sezonalitatii in industria turistica, este necesara cunoasterea frecventei solicitarilor de servicii in decursul unui an calendaristic, respectiv a oscilatiilor in timp a volumului si intensitatii fluxurilor de vizitatori in diferite zone si statiuni de inters turistic.n vederea caracterizrii sezonalitii sosirilor de turiti n pesiunile agroturistice din Romnia, am luat n considerare numrul de sosiri de turiti, pe luni ale unui an, n perioada 2007 2012.

Figure no.11 Evoluia numrului de turiti sosii, n pensiunile agroturistice din Romnia, pe luni, n perioada 2007-2012

Sursa: prelucrare proprie a autorilorDin analiza graficului anterior, se constat o diminuare a numrului de turiti n perioada ce a urmat declanrii crizei economice din 2008 i o revenire a cererii turistice abia n 2012, cnd se atinge i maximul pentru perioada analizat. bservm c, numrul de turiti nregistrai n pensiunile agroturistice din Romnia, n luna august 2012 a fost de 4,5 ori mai mare dect numrul de turiti sosii din luna februarie a aceluiai an.

Figure 2 Concentrarea pe luni a numrului de turiti sosii n pensiunile agroturistice,

n Romnia n perioada 2007-2012

Sursa: prelucrare proprie a autorilor

Diagrama polar din figura prezentat anterior, evideniaz variaia numrului de turiti sosii n pensiunile agroturistice din Romnia, n perioada 2007-2012. Fenomenul analizat prezint o evoluie sezonier, avnd un punct de maxim n luna august i un punct de minim n luna februarie.Deoarece durata sezonului turistic intr-o zona (sau staiune) este determinata, in primul rnd, de condiiile climaterice si meteorologice, instrumentele de politica comerciala utilizate n industria turistic, au menirea sa compenseze diminuarea atractivitii factorilor naturali cu un set de elemente suplimetare de cointeresare a turistului potenial, in vederea valorificrii mai depline a patrimoniului turistic, prin meninerea cererii de servicii turistice la un volum si nivel rezonabile pentru prestatori, pe o perioada de timp cat mai lunga, pe parcursul unui an calendaristic. Metoda statistic

Analiza statistic a sezonalitii are ca obiectiv msurarea variaiei sezoniere, identificarea cauzelor sezonalitii i stabilirea consecinelor economice i sociale. n acest sens, se calculeaz indicii de sezonalitate lunari care vor indica punctul de maxim i de minim al intensitii sosirilor de turiti, precum i perioadele de cretere i de scdere ale acesteia. (Secreanu, C., Firoiu D, 2011)

Metodele folosite pentru calculul coeficienilor de sezonalitate sunt diverse dar mai frecvent se recurge la metoda mediei aritmetice. Conform acestei metode, indicii de sezonalitate se calculeaz folosind relaia: (Neacu, N., Bltreu, A., p.152)

n care:

- reprezint media lunar

-medie lunar general

Cu ct valoarea acestor coeficieni se apropie de 100, cu att sezonalitatea se atenueaz i invers, cu ct se ndeprteaz de 100, cu att caracterul sezonier al natalitii este mai pronunat.

Ca modalitate de verificare a exactitii calculelor, suma indicilor de sezonalitate trebuie s fie egal cu produsul dintre numrul de subperioade (12) i 100. (Voineagu V., Colibaba D., Grdinaru G., 2002).

n vederea aprecierii concentrrii sezonalitii se folosesc o serie de indicatori cum ar fi: raportul de concentrare, diferena Hirschman, energia informaional Onicescu, coeficientul de concentrare Corado Gini, coeficientul de concentrare Struck

Pentru caracterizarea intensitii i tendinei sezonalitii, s-a aplicat coeficientul de concentrare Struck (Cs). Acesta este de fapt o form corectat a coeficientului Gini i se calculeaz folosind relaia (Minciu, R. 2004, p.43):

n care,

n - este numrul categoriilor

gi ponderea fiecrei categorie n totalAcest coeficient de concentrare poate lua valori n intervalul . Valoarea minim posibil (, este independent de numrul categoriilor considerate, ceea ce i d coeficientului avantajul unei interpretri facile i comparabile. Valoarea 1 este atins atunci cnd concentrarea este maxim iar valoarea 0 atunci cnd exist o distribuie uniform (Jaba E. , 2002, p. 198).

Indicii de sezonalitate

Indicii de sezonalitate au fost calculai prin aplicarea direct a metodei mediilor aritmetice. S-a calculat mai nti, cte o medie aritmetic pentru fiecare lun (, acoperind perioada celor 6 ani consecutivi, apoi o medie lunar general ( ).

Media lunar general s-a obinut ca o medie a mediilor lunare sau prin nsumarea tuturor termenilor seriei de timp i mprirea la numrul de termeni ai seriei (72 de termeni). Se observ c n perioada 2007-2012, n medie s-au nregistrat 42915 de turiti sosii n pensiunile agroturistice din Romnia.

n tabelul 1 au fost centralizate rezultatele obinute pentru mediile lunare i indicii de sezonalitate calculai.

Tabel nr.1 Evoluia numrului de turiti sosii n pensiunile agroturistice din Romnia, pe luni, n perioada 2007-2012Luna

AniiMedie lunar

Indice de sezonalitate(%)

200720082009201020112012

Ianuarie 15776420373837815399166754562028980,8367,53

Februarie 16142425613409513339162383060825497,1759,41

Martie 17550425253205315428175014015227534,8364,16

Aprilie 20374529224457618814211345527735516,1782,76

Mai 23051568414670623411257987198041297,8396,23

Iunie 26588626555582624187326287860746748,50108,93

Iulie 321748488275435310204400312191464904,67151,24

August 3636810711984919401155514714056677372,33180,29

Septembrie 27633639875149424103341868509747750,00111,27

Octombrie 23253613024163819732260525980838630,8390,02

Noiembrie 22487561583506317279222295414434560,0080,53

Decembrie 26970704554650922318325957824446181,83107,61

Total 288366743444586692265145344186862017

Media lunar general ( ) 42914,581200

Sursa: calcule proprii ale autorilor pe baza datelor din Buletinele Statistice lunare, INS, 2008-2013

Prin raportarea mediei specifice fiecrei luni la media lunar general au rezultat indicii de sezonalitate ce caracterizeaz gradul mediu de abatere a fiecrei luni fa de media lunar definitorie pentru ntreaga perioad de 6 ani. Astfel, dac, n luna ianuarie, numrul de turiti sosii n pensiunile agroturistice din Romnia reprezint n medie 67,53% fa de media lunar general, n luna decembrie numrul mediu de turiti sosii a fost cu 7,61% fa de media lunar general. n luna august s-a nregistrat punctul maxim, numrul de turiti sosii, fiind n medie cu 80,29% peste media lunar general.

n urma calculrii indicilor de sezonalitate se poate spune c sosirile de turiti n pensiunile agroturistice din Romnia nregistreaz o evoluie sezonier. Dac n primele cinci luni ale anului, numrul de turiti sosii se afl sub media lunar general, ncepnd cu luna iunie, urmeaz o perioad de 4 luni n care numrul de turiti se afl peste media lunar general. Pentru msurarea gradului de concentrare sezonier s-a calculat coeficientul de concentrare Struck. Calculele necesare n vederea determinrii coeficientului de concentrare pentru perioada 2007 - 2012 au fost centralizate n tabelul de mai jos.Tabel nr.2 Calcule necesare determinrii coeficientului de concentrare 2007 - 2012

Luna Anii

200720082009201020112012

Ianuarie 0,054710,056540,065410,058080,048450,05292

0,002990,003200,004280,003370,002350,00280

Februarie 0,055980,057250,058110,050310,047180,03551

0,003130,003280,003380,002530,002230,00126

Martie 0,060860,057200,054630,058190,050850,04658

0,003700,003270,002980,003390,002590,00217

Aprilie 0,070650,071180,075980,070960,061400,06413

0,004990,005070,005770,005030,003770,00411

Mai 0,079940,076460,079610,088300,074950,08350

0,006390,005850,006340,007800,005620,00697

Iunie 0,092200,084280,095150,091220,094800,09119

0,008500,007100,009050,008320,008990,00832

Iulie 0,111570,114170,128580,116990,127850,14143

0,012450,013040,016530,013690,016340,02000

August 0,126120,144080,144740,151290,160220,16307

0,015910,020760,020950,022890,025670,02659

Septembrie 0,095830,086070,087770,090900,099320,09872

0,009180,007410,007700,008260,009870,00975

Octombrie 0,080640,082460,070970,074420,075690,06938

0,006500,006800,005040,005540,005730,00481

Noiembrie 0,077980,075540,059760,065170,064580,06281

0,006080,005710,003570,004250,004170,00395

Decembrie 0,093530,094770,079270,084170,094700,09077

0,008750,008980,006280,007090,008970,00824

0,088580,090450,091880,092150,096280,09897

Coeficienii de concentrare pentru fiecare an, din perioada 2007-2012 sunt calculai dup cum urmeaz mai jos:

Valorile obinute pentru coeficienii de concentrare calculai evideniaz o distribuie lunar, relativ uniform, a numrului de turiti sosii n pensiunile agroturistice din Romnia, n timpul fiecrui an. Ca tendin, se nregistreaz o cretere a sezonalitii, vizibil prin creterea coeficientului de concentrare de la 7,56% n anul 2007, la 13,05% n anul 2012. 3. Efectele sezonalitii turistice si principalele modaliti de diminuare a efectelor economice asupra industriei turistice

Receptiv la prefacerile civilizatiei contemporane, turismul evolueaza sub impactul acestora, dinamica sa integrandu-se procesului general de dezvoltare. La randul sau, prin vastul potential uman ;i material pe care il antreneza in desfasurarea sa, ca si prin efectele benefice asupra domeniilor de interferenta, turismul actioneaza ca factor stimulator al progresului si dezvoltarii. Variatiile sezoniere ale cererii turistice se inregistreaza in toate tarile destinaii turistice, iar aceste oscilatii manifesta o tendinta de cretere att n volum ct i n intensitate. Concentrarea sezoniera in turism constituie un fenomen constant al miscarii turistice, generat de caracterul si natura fluxurilor discontinue ale cererii turistice. n timp, aceasta intensificare crescanda a concentrarii turistice a provocat o serie de fenomene turistice, printre care putem meniona: - invazia vacanelor, mai mult sau mai putin intensa, att in vechile si noile regiuni ct si zone turistice consacrate; - suprasolicitarea retelelor feroviare, rutiere, maritime si aeriene, uneori exagerat, in perioadele de maxima concentrare sezoniera a circulatiei turistice; - insuficienta numarului locurilor de cazare, cateodata alarmanta, in unitatile hoteliere si necesitatea de a se crea, ntr-un interval de timp extrem de scurt, a unor noi posibilitati de cazare. - tensiunea crescanda in relatiile dintre solicitantii de servicii si unitatile prestatoare de servicii turistice; - insuficienta crescanda a serviciilor publice, care nu sunt suficient dimensionate pentru nivelul si intensitatea solicitarilor ce se manifest in perioadele de varf.

n perioada de fa asistm la o tendin de cretere a variaiilor cererii turistice iar aceasta situatie are tendinta sa se agraveze intr-un ritm accelerat si in viitor. De aici decurge necesitatea analizei inconvenientelor ce deriva din concentrarea sezoniera tot mai accentuata, consecin natural si inevitabil a circulatiei turistice contemporane. In literatura turistica s-a acordat multa atentie aspectelor economice ale distributiei inegale i sezoniere a frecventei cererii de servicii turistice, si, n momentul de fa se cauta solutii pentru diminuarea pe cat posibil a influentei negative a fenomenului sezonalitii. Inainte de a incerca sa se dea solitii pentru atenuarea fluctuatiilor sezoniere in domeniul turismului, este necesar sa se examineze cauzele care le genereaza, ceea ce va permite sa se recunoasca mai bine caracterul specific al acestor variatii. Analizele variatiilor sezoniere ce au loc in miscarea turistica permite evidenierea unei multitudini de factori care influenteaza n primul rnd gradul de atractivitate al unor statiuni turistice ct si sezonalitatea activitatii in zonele supuse studiului. Astfel, putem afirma faptul c, aceti factori extrem de importani, pot provoca majore schimbari sezoniere in activitatea turistic. Printre aceti factori putem considera:

nevoia tot mai acut a indivizilor de a se recrea, existena i bogia resursele si valorile naturale; nivelul i structura veniturilor populatiei; durata si structura timpului liber pentru recreere- oferta turistica secundara;- factorii subiectivi cu implicaii asupra comportamentului turistic. Analiza factorilor menionai ne permite s apreciem faptul c cererea turistica este elastica, n timp ce oferta turistica trebuie sa tina pas cu cerinele, n continu schimbare i evoluie, ale clientelei potentiale.

Trebuie s suliniem faptul c, atta timp ct oferta primara este in mare masura o rezultanta a conditiilor climaterice si deci se manifesta cu o intensitate diferita in functie de sezonalitate, oferta turistica secundara exista i se manifest, practic, pe perioada intregului an calendaristic, avnd totui un caracter mai pronuntat in cursul unui sezon determinat.Preocuparile orientate spre gasirea unor solutii eficiente de prelungire a sezonului turistic fac posibila o delimitare a dou categorii de factori care provoaca concentrari sezoniere in turism i anume: - factorii endogeni sunt cei asupra carora organizatorii de turism pot sa actioneze prin masuri economico-organizatorice si prin politica lor comerciala. - factorii exogeni sunt cei asupra carora actiunile organizatiilor si intreprinderilor turistice nu au o influenta directa, deoarece acesti factori sunt rezultatul dezvoltarii sociale si economice in care turismul nu-si asuma o pozitie dominanta.

Modul de desfasurare a activitatii turistice este conditionat atat de aceste variabile endogene, pe care firma le poate manipula si controla, cat si de variabilele exogene, a caror actiune nu poate fi controlabila, dar care au un impact puternic asupra strategiei firmei, vizandu-se atenuarea si fructificarea sezonalitatii cererii turistice.

Aceasta ierarhizare a factorilor ce determin concentrarea sezonier ne permite si identificarea posibilitatilor de actionare in favoarea unei prelungiri a sezonului turistic. Economia turismului nu poate sa actioneze decat asupra factorilor endogeni, pe cand economia nationala si societatea actioneaza asupra factorilor exogeni. Trebuie subliniat insa ca importanta factorilor exogeni este mai mare si influenta acestora este mai durabila decat cea a factorilor endogeni.

Rolul turismului in economia nationala a diverselor tari este deosebit de important, datorita complexitatii acestui fenomen, a anvergurii activitatilor necesitate de aparitia, mentinerea si dezvoltarea lui.Concluzii

Rezultate obinute pe baza studiului realizat, arat c variatiile sezoniere ale cererii turistice manifestate n pensiunile agroturistice din Romnia se datoreaz n primul rnd factorilor economici i organizatorici. Acestea se refer la mecanismul concediilor pltite, sau facilitile acordate in perioada vacanelor.

n ceea ce priveste sezonalitatea turistic, constituind trstura dominant a activitii turistice, ea trebuie luat n considerare n formularea politicii de marketing a ntreprinderii turistice i necesit eforturi ample i susinute de adaptare a ofertei turistice la nevoile specifice, exprimate n cadrul pieei prin cererea turistic.

Fenomenul sezonalitii trebuie luat n considerare nu numai n procesul concretizrii produsului turistic (prin intermediul prestaiei propriu-zise), ci i n faza de concepere a acestuia, prin amenajarea turistic a viitoarei zone receptoare.

n cadrul studiilor de amenajare turistic, este necesar ca elementele de funcionalitate s fie proiectate n strans legatur cu cerinele determinate de eliminarea sau micorarea efectelor generate de concentrarea sezonier a cererii.

Bibliografie:

1. Brsan, M., uu, , Analiza economico-financiar n comer i turism, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 20132. Cosmescu, I., Economia turismului, vol.I, , Editura Alma Mater, Sibiu, 2004

3. Cosmescu, I., Turismul:fenomen complex contemporan, Editura Economic, Bucuresti, 19984. Dugulean L., Bazele statisticii economice, Editura C. H. Beck, Bucureti, 2012

5. Jaba E., Statistic, Ediia a II-a, Editura Economic, Bucureti, 2002

6. Minciu R., Economia turismului, Ediia a II-a, Editura Uranus, Bucureti, 2004

7. Minciu R., coordonator, Economia turismului. Aplicaii, Editura Uranus, Bucureti, 2007

8. Neacu N., Bltreu A., Economia turismului Lucrri practice. Statistici. Reglementri, Editura Uranus, Bucureti, 20059. Olteanu, V., Cetin,I., Marketingul serviciilor, Bucureti: Editura Expert, 1994

10. Secreanu, C., Firoiu D., Statistical methods used in the analysis and forecast of the tourism activity affected by seasonality, Romanian Economic and Business Review, 2011, Vol. 6, No. 4

11. Voineagu V., Colibaba D., Grdinaru G., Statistic. Noiuni fundamentale i aplicaii, Editura ASE, Bucureti, 200212. Zaman, Gh., Geamnu, M., Eficiena economic, Editura Fundaiei Romnia de mine, Bucureti, 2006PAGE 1