-
COSTIN DANIEL A\'RAM
ECONOMIE GENERALA
Effi\.,,EDITURAUNIVERSITARIA
Craiova,2012
https://www.libris.ro/economie-generala-costin-daniel-avram-EUC978-606-14-0413-1--p13313893.html
-
CUPRINS
n3
llel
' Craior a :
PARTEA I - MICROECONOMIE
CAPITOLUL 1Aspecte fundamentale privind studiut gtiin{ei
cconomice 131.1. Trebuinlele umane gi interesele econornice t31.2.
Resursele economice gi activilatea econornicd 151.3. Nivelurile gi
structurile economiei 161.4. Bunurile econornice qi utilitatea
acestora 1'71.5. Geneza qi evolutia qtiintei economice 21
1.5.1. Rlddcinile istorice ale gtiinlei economice.
Sistemulgtiin{elor econornice 23
1.5.2. Funcliile microeconomiei qi metoda gtiinteieconomice
25
CAPITOLUL 2Conceptul economiei de piafi ).12.L Geneza economiei
de piali; economia naturald qieconomia de schimb 272.2.
Caracterizarea generall a economiei de piatd 302.3.Modele 9i tipuri
ale economiei de pia{6 contemporane 32
CAPITOLUL 3Teoria consumului 373.1. Araliza utilititii bumuilor
economice 3'73.2.Comportamentul ralional qi opLimul consurnatorului
393.3. Valoarea economicA a bunurilor 43
CAPITOLUL 4Sistemul factorilor de producfie 454.1
.Caracterizarea generald a factorilor de productie 454.2. Munca qi
r.ratula - factori originari de producJie 464.3. Capitalul - factor
derivat de productie 48
-
CAPITOLUL 5Agen{ii economici qi organizarea afacerilor
-
--r-"
E5252
5859
ri.i 64
67I ot
69t qdnrd
71
77
808081
8587
929295
99105
107107
lil1I3ll5
PARTEA a II-a - MACROECONOMIE
CAPITOI,III, ICircuitul qi fluxurile activitifii economice.
Agregatelemacroeconomice 1211.1 $coli de gAndire macroeconomicl
1211.2. Circuitul economic 1271.3. Cadrul general al contabilitAlii
nalionale gi al conturilornationale 1301.4. Agregatele
macroeconomice t341.5. Cererea gi ofefia agregatA 139
CAPITOLUL 2Pia{a monetari 1442.1. Geneza qi evolulia monedei
1442.2. Funcfile monedei qi shrrctura masei monetare 1482.3.
AgenJii sistemului financiar. B[ncile gi rolul 1or ineconomie
1512.4. Cererea qi oferla de monedl r542.5. Echilibrul monetar
157
CAPITOLUL 3Pia(a capitalului 1613. 1 . Pozilionarea pielei de
capital in sistemul de pldti 1613.2. Cererea qi oferta pe pia{a de
capital t623.3. Trisdturile pieJei de capital 1643.4. Funcliile
pieJei de capital t673.5. Piala de capital in Rorn6nia 1693.6.
Valorile rnobiliare - produsele piefei de capital 175
3.6.1. Acliunile 1763.6.2. Obligatiunile 1813.6.3. Drepturile de
subscriere 18s3.6.4. Warantul 186
-
CAPITOLUL 4Piala forfei de muncl 1884. i. Conceptul qi structura
pielei for'{ei de munci 1884.2. Cererea 9i ofefia de forJl de
muncd. Echilibrul pieleimuncii
190
4.3. Flexicuritatea pielei muncii 19s4.3.1. Flexicuritatea
concept, principii 1964.3.2. Modele europene ale flexicuritdlii
muncii 2004.3.3. Preocupdrile Uniunii Europene in domeniul
flexicurit[!ii 2014.4. $omajul qi ocuparea forlei de muncd
2084.5. Politici salaliale gi ocupationale 214
CAPITOLUL 5Consumul, economisirea qi investi{iile 2785.1.
Consumul 2185.2. Func!ia de economisire gi mecanismul economisirii
2225.3.Investi!iile 224
5.3.1. Conceptul gi structura investiliilor aaA
5.3.2.Interac!iunea dintre investilii gi consumMultiplicatorul
investijiilor 22'7
CAPITOLUL 6Echilibrul qi dezechilibrul macroeconomic 2286.1.
Teoria echilibrului economic - concept, forme, condilii deechilibru
2286.2. Teoria dezechilibrului economic - concept, fonne, cazulide
dezechilibru 2316.3. Cre$terea Qi dezvoltarea economrca 232
CAPITOLUL 7Fluctua{iile activitl{ii economice 2507. L.
Ciclicitatea - ac(ivila(ii econolnrce 2s07.2. Tipologia ciclurilor
economice 2517.3. Cauzele evoluliei ciclice 2617.4. Impactul
evolu{iei ciclice asupla echilibrului bugetar' 262
-
-r-.
188Idl*{ei
188
190
195
rllEiul
Mlgru
1 96
200
201208214
21821822211A
224F cmsJm
227
228.catiide
E._i228
231232
250250251261262
CAPITOI,I]I, 8Infla{ia 2648.1. Geneza qi natura fenonenului
inflationist 2648.2. Mecanismul qi cauzele ir.rflaliei 26s8.3.
Mlsurarea inflaliei. Intensirali ale inflaliei 2688.4. Consecinlc
economico-sociale ale inflaliei 2738.5. RelaJia inflaJie-$omaj.
Curba Philips 2748.6. Politici antiinflaJioniste 275
CAPITOLI]L 9Statul gi economia 278
9.1. Rolul statului in economie 2789.2. Echilibrul qi
dezechilibrul bugetar 280
9.2.1. Bugetul statului 2809.2.2. venihrile bugetului de stat
2839.2.3. Cheltuielile bugetului de stat 2849.2.4. Echilibrul qi
dezechilibrul bugetar 288
9.3. Politici fiscale qi bugetare 2919.4. Gestionarea datoriei
publice 295
CAPITOI,I]I, 10.Macroeconomie internationali 30610.1. Centre
financiare intemalionale 30610.2. Balanla de pleti exteme 31310.3.
Cursul de schimb 316
BIBLIOGRAFIE 321
--
-
---.
CAPITOLUL 1ASPECTE FUNDAMENTALE PRIVIND STUDIUL STIINTEI
ECONOMICE
1.1. Trcbuintele umanc qi interesele economice
Tr[s1tura definitorie a societdlii o constituie prezenla omului
cafiinJd ralionald gi activd. Omul este in acelagi timp subicct qi
obiect alvietii sociale, fiind dotat cu inteligenfd avdnd o
dimensiune biologicd qiuna sociald. Tocmai de aceea acgiunile umane
au clrept scop satisfacereamultiplelor trebuinfe umane, trebuinte
care se regdsesc in sferabiologicului, in sfera socialului qi nu in
ultimul rdnd in acliunea asup_ra sainsugi.
Orice activitate economicd are drept scop acoperirea
nevoilor(trebuin{elor) oamenilor. Nojiunea de trebuinll are o
incdrciturd atatfiziologici qi biologicd, cdt gi psihologicd, iar
attaliza sa pune in eviclenlidiversitatea activitdlilor economice
necesare intr-o societate.
Din punct de vedere economic, nevoile desemneazi
cerinlelepersoanelor sau societi{ii, sub forma unor imbolduri.
Trebuinlele suntnelimitate qi complexe ceea ce inseamni c[
niciodati nu pot fi acoperitecomplet. Rolul activiti{ilor economice
este tocmai acela de a cduta noimoduri de satislacere a nevoilor
pentru reechilibrarea acestora cuimpulsurile mediului extern.
Existd mai multe tipuri de trebuinte:
l. Trebuinle primare, biologice Si fiziologice care au rolul
deasigurare a integritdfii ltzice a organismului omului:
alimentare, demigcare, de relaxare.
2. Trebuinle secundare, formate de-a lungul timpului $i care
aurolul de asigurare a integritdlii psihice gi sociale a
individului.
Acestea cuprind:o trebuinle matetiale: de locuin!1, confoft, de
bunuri de capital;. trebuinle spirituale: de educatie, religie, de
culflrri;o trebuinle sociale: de comunicare, anfuraj, lectur[
etc.3. Trebuinle terliale, aqa-numitele trebuinte pentru ceea ce
este
superfluu, deci trebuinte de lux.4. Trebuinle cuaternale de
mediul inconjurdtor, de apdrare, de
administralie, de securitate sociald, etc.Nevoile sunt
saturabile deoarece pe misrri ce o trebuin!f, este
satis{Ecutd, ea pier:de in intensitate qi in final tinr-le spre
0. Nevoia decol.lsl[n, adicd dorinla de a beneficia de utilitatea
unui bun, reprczinthprirnul factor care determind aparigia cererii.
Nevoia de consum face cacererea si fie un act ralional, rezultatul
unui calcul, dar qi unul
t3
-
condilionat. Cererea se afld in raport direct propor,tional cu
nevoileexistente in societate, este influenlatd de mediul in care
se manifestl(imrtd ccrerea altor consumatori sau este stimulat[ de
produc[tor prinpu blicitate).
in majotitatea caz.utilor, nevoile depdgesc posibilitdlile
desatislacere gi cererea se realizcazd. de reguli sub nivelul
nevoilor deconsum. Situatia este determinatd de caracterul limitat
al resurselor cedetermind posibilitAlile de producfie gi de nivelul
limitat al veniturilorcumpirdtolilor, care fac ca o parte din nevoi
sd rimdn[ nesatis{Ecute.Neconcoldanla care exist[ intre nevoi qi
cerere derivd gi din aceea chcereroa este o categorie a pie{ei (se
satislace prin actele de vlnzare-cumpdrare ce implic[ tranzac!1i
bilaterale), pe cAnd nevoia de consum sepoate manilesta gi acoperi,
intr-o anumita proporlie qi in afara pielei, prinautoconsum.
Deqi intre nevoie qi cerere este o legdtura directd, nevoia
esteizvorul cererii, ea nu se transform[ automat in cerere. Pentru
ca nevoia sdse transforme in cerere sunt necesare venituri
disponibile corespunzdtoare.in p1us, individul trebuie sd fie
dispus sd pliteasci pre,tul solicitat devdnzitor.
Activitdlile umane: nevoi, interese, resurseActivitd{ile
economice sunt forme sociale specifice a1e acliunii
conqtiente a oamenilor pentru asigurarea bunurilor materiale qi
aserviciilor necesare.
Trebuinlele (nevoile) umane constituie momentul inilial,
impulsulgi motivalia oricirei activitdji umane. Trebuinfele umane
reflect6:
o raporturile oamenilor cu mediul natural gi cel social;.
dorinla, pasiunea de a avea bunurile necesare existenlei;. starea
provocat[ de diferen]a dintre aspiralii qi situalia prezentd.Nevoia
social[ se manifestd ca un sistem organic integrat gi
dinamic de celinle ordonate qi ierarhizate dupi locul gi rolul
lor in vialasocietd{ii omeneqti.
Interesele umane au la bazd trebuinfele umane in
determinareasubiectiv[ (psihologicd) a acestora.
Din punct de vedere subiectiv trebuinlele desemneaz1 nu
numailipsa unui bun material, social qi spiritual pentru existenla
fiin{ei umane, ciqi ceea ce doresc indivizii gi colectivitllile s[
posede. Interesele sunttrebuinle umane conqtientizate. Intereseie
economice apar astlel caexpresie a rela{iilor sociale reciproce
dintre agenlii economtci prin carenevoile economice sunt converlite
in scopuri ce urmeazd a fi realizate prinvoinla qi acliunea
oamenilor.
14
-
:cr proponional cu nevoilerediul in care se manifestarmllatd de
producator prin
depasesc posibiUtAtile de.5 :ub nirelul levoilor der.li limitat
al resurselor cellelul limitat al veniturilor'r sa rimind
nesatis{Ecute.:re derivd gi din aceea ci:e prin actele d.e
v6nzare_,--ind neloia de consum sernre ;i in afara pielei, prin
Srura directi, nevoia este!---rere- Penfu ca nevoia sdsltnibile
corespunzdtoare.itea:cd pretul solicitat de
JC
.aJe specifice ale actiuntiunurilor materiale $i aromentul
initial, impulsul: umane reflectd:
;i cel social;'esare existenlei;
=rii !i situaria prezentA.tem organic integrat siirr-ul 5i rolul
lor in viai"
rmane in determinarea
desemneazd nu numairrjrenta t'iintei umane, ci-rc:eCe.
Interesele suntrr-xice apar astfel ca:t: :L-lrnomici prin
care::-e:za a t-i realizate prin
Privite in totalitatea gi interdependenta lor se intilnesc:.
interese personale (ale individului) ;r interese sociale ale
acestuia care cuprind intercse colective
(grup. microgrup):o interese generale.Factorul timp separi
interesele curente de celc de perspectiv[,
acliunea pe cele active de cele pasive, iar spaliul pe cele
locale, de celeregionale, nationale, continentale, planetare
(globale). Intereselenrotiveazi acliunile omului pentm realizarea
unor scoptui, ele orientdnclde fiecare datd comportamentul economic
prin care se realtzeazl, atragereagi utilizarea resurselor.
1.2, Resursele economice qi activitatea economiclResursele -
constau intr-un ansamblu de elemente care iniliazd qi
intrelin activitatea economicf, sociall fiind reprezentate in
principal de:. tesursele naturale;o potenjialul uman;. rezerve
materiale existente la populatie pi la agentii economici
(maqini, utilaje, instalatii, tehnologii, mijloace de
transport).Resursele naturale gi potenlialul uman formeazi
resursele primare
ale societd{ii. Cea mai imporlanti resursA o reprezinti
potenlialul uman.Omul este acea resursi regenerabild in care
procesul de acumulare (maiales de ordin calitativ) depiqegte
procesul de consum.
Istoria societd{ii umane demonstreazd ca pe mdsura
amplific[riitrebuintelor umane sporesc volumul qi eficienla
utilizdrii resurselor.Creqterea nevoii sociale favorizeazd dezv
oltarea.
Dezvoltarea conduce la creqterea nevoii sociale. Este luat
dreptexemplu Rockeflller care a distdbuit gratuit in China limpi de
petrol qiulterior aceastd lard a devenit irnportatoare de produse
petroliere.
In raport de cregterea gi diversificarea nevoilor umane,
resursele aufost gi au rdmas limitate. Raritatea resurselor qi
bunurilor, privitd cantitativgi calitativ, reprezintd o
caracteristicd generalf, a economiei.
Legea raritdlii resurselor consti in aceea cE volumul,
structurile gicalitatea resurselor economice gi bunurilor se
modificd mai incet decitvolumul, structurile gi intensitatea
nevoilor umane. in conclr,rzie, resurseleqi bunurile sunt relativ
limitate, rare in comparalie cu ncvoile.
Preocuparea oamenilor, de a alege resursele gi de a
ierarhizafolosilea lor pentru o cdt mai bund satisfacete a
nevoilor, a reprczentatdintotdeauna problema fundamentald a
organizdrii or.ic6rci ccononii.
Raritatea resurselor face ca orice alegere a unuia sau altuia
dintrel5
-
agenfii economici si insemne sacrificarea unor ganse
potenliale.Cosflrl de oportunitate exprimi valoarea bunurilor
alternative
sacrificate pentru ca un anumit bun sd fie produs sau consumat.
Costulalegerii este costul unei activit[li mdsurate in termenii
celei mai bunealtemative sacrificate.
Economia - componentd a vielii socialeEconomia reprezintd acel
domeniu al vielii societ[lii cdreia ii
revine rolul de a produce, repartiza gi distribui bunurile qi
serviciilenecesare oamenilor.
Economia asiguri satisfacerea nevoilor economice existente la
unmoment dat, pe fondul creirii premizei apariliei unor noi
trebuinte.Dezvoltarea economiei contribuie la proglesul social.
Economia cteeazd.condilii1e materiale pentru aparilia qi
dezvoltarea celorlalte activitd{i dinsocietate (politice, sociale,
cultural-spirituale etc.).
1.3. Nivelurile qi structurile economiei
Structura pe orizontald este condilionati de gradul de adAncire
adiviziunii sociale a muncii qi cuprinde:
. Produclia - cu ramuri gi subramuri - (agriculturd,
industrieetc.) genereazA modificiri de formd gi fond asupra
lucrurilorpentru a le face utile sau a le spori utilitatea
ini1ial5.
c Circulalia - cuprinde transportul, depozitarea, conservarea
gischimbul de produse.
. Repartilia - constd in distribuirea bunurilor materiale
intreindivizi pe baza unor legitili sociale.
o Consumalia lutilizarea finald a bunurilor create, repartizate
qiintroduse in sfera circulaliei.
Consumalia este de doud feluri:r productivd - pentru a se crea
alte bunuri qi produse,. neproductivd pentru satisfacerea unor
trebuinle.Str ucturu p e vertic ald _cuprinde'.o Microeconomia -
totalitatea fenomenelor gi proceselor
economice, a relatiilor cauzale gi functionale ce se
realizeazl,lanivelul unit[1ilor economice (indivizi, intreprinderi,
organizaliieconomice).
o Mezoeconomia - activitatea economic[ din cadru1 ramurilor
qizonelor din interiorul unei economii nationale.
16
-
. s:1sJ potentiale.::er brrnurilor alternative
:_ats _iau consumat. costul:: :.mtenii celei rnai bune
- '.:::ii societdfii cireia ii*:: i bunurile qi serviciile
:: , :ir- trice existente la rur:::,-t3: ul.tor noi trebuinte.,
-. -:i:1. Economia creeald::: .:1,-rrlalte activitdli din
:: :: :radul de adincire a-,:_sriculturd, industrie.: -.-:,1
asupra lucrurilor::.:: inirial6.:.-.zi:;:ea. cottservarea gi
r -: ln le-]r materiale intre
:---: :reate. repartizate gi
: .: ::t dUSe-:::'C linre.
: _:.,_ : ;r proceSelor:,:-:-: ce se realizeazd. la'- -:--l - r-
:. -. , ,.ucr r. organtzahr
_-.:-:::rll ramurilor gi
o Macroecononrla - prive;;te activitltile cconomice la
niveluleconomiei nalionale ca rapofturi dintrc ramuri gi sfere
aleactivitdlii cconomicc.
o Mondoeconomia cuprinde economiile nafionale ininterdependenla
lor, cliviziur.rea internationali a murcii, circuituleconomic
mondial Ei pia{a mondiali.
Feno menele Si p rocesele econontice. Interdependentele eco no
miceFenomenul economic oonstl in manilestarea exterioatd a
esentei
activitililor econonrice accesibile cnnoaqterii umane
nemijlocite, liri a seutiliza instrlmente gtiinlifice. Fenomenele
economice sunt eterogene $iintr-o formf, extrem de variat6. Ele se
sucoed in timp, se inllntuiesc qi setransform6 unele prin
altele.
Transformirile calrtitativo qi calitative concomitente gi
succesive,cauzalc, functionale gi proglesive la cale sunt supuse
lenomeneleeconomice in timp gi spaliu, constituie procesele
economice.
Procesul economic se caracterizeazd prin stabilitatea relativi
gimauifestarea unor tr'lsdturi esenliale, cauzale, oare pot fi
cunoscute numaicu aj utorul gtiinlei.
Sensul dezvoltirii gtiinlei economicc este acela de a pitrunde
innatura qi stralctura proceselor economice in cunoagterea
mecanismeloresenliale ale derulirii lor.
Existenla fenomenelor qi proceselor economice presupune
prezenlagi parliciparea obligatorie a omului. De aici o dubl6
dimensiune obiectivdgi subiectivd. Dubla motivatie face ca
rezultatul sd depindd atit de relaliileinteme ale interdependenlei
dintre elementele constitutive cdt qi de vointaomului.
Relaliile de interdependenld pot imbrica urmf,toarele forme:.
raporturi de cauzalitate - un fenomen este cauza altui fenomen
carc devine efectul primului.. raporturi de dependenll mutuali
fiind imposibil de stabilit care
este cauza gi care efectul, dependenti reciproce, corelare
gicovariafiune.
Voinla oamenilor poate fi l.rotdrAtoare, atdt calitativ cAt Ei
cantitativin cregterea sall stoparea unui lenorncn economic.
1.4. Bunurilc er:onomicc Ai utilitatea acestorzr
Un buu reprozintl o[ice elcment al realititii care este apt
sisatisfaci o nevoie de consnm personal sau de consum
productiv.
17
-
Dobdndesc calitatea de bunuri acei satisfhcltori gi acei
prodfactori care sedisting printr-o dubla determinare existen!ialii
Si economicd.
Determinarea existenliald consta in aceea ca bunurile trebuie
sXconstituie entit[li identificabile. Ea este supusA mdsuririi
fizice careevalueazf, proprietdlile statice (masa, dimensiune,
compozilie etc.) gipropriedlile dinamice ale bunurilor
(fiabilitate, intensitatea in timp pentrudiferite categorii de
fluxuri, capacitatea de efect util, proprietdtii legate decontactul
cu mediul exterior etc.) qi care sunt exprimate in unit[li demisur[
adecvate-
Determinarea economicd circumscrie bunurile la sfera
satisfactorigi prodfactori qi se regiseqte, din punct de vedere al
mdsurdrii, inaprecierea conformanlei acestora cu nevoile umane,
calculareaconlinutului lor de factori primari, valoarea economicd
Si prelurile.Mdsurarea economica implica, organic, pe cea fizicd gi
apeleazd la toatecele trei tipuri de scale:
- scala nominald care se mai nume$te qi scala de clasiflicare;-
scala ordinard care evidenjiazd dacd, dintr-un anume punct de
vedere, un bun este in raport cu altul preferabil, echivalent,
sau mai pu{inpreferabil;
- scalele cantitative (de intervale, proporfionale, absolute)
careevalueazd, pe b^za unei anumite unitdli de mlsurd, corelaliile
cantitativedintre elementele comensuratc.
Din punct de vedere al analizei economice, prezintA un
interesdeosebit impi(irea bunurilor in bunuri economice gi bunuri
libere.
Dacl bunurile Iibere sunt virtual nelimitate in raporl cu
nevoile,bunurile economice au drept caracteristicd definitorie
raritatea iaroblinerea $i consumarea lor ocazioneazd un cost.
Distinctia dintre bunurilelibere qi bunurile economice are un
caracter relativ. Ea se face concret inraport de loc Ai timp.
Tipologia bunurilor economice se realizeazd in raport cu un
numdrmare de criterii. DupI destinalie, bunurile economice
sunt:
- bunuri de consum gi- bunuri de produc{ie.Dupi forma de
existenta, bunurile se clasific[ in:
- bunuri corporale (materiale);- bunuri incorporale (servicii
comerciale, de transport, financiare,
bancare, de consultantd, personale etc.);- inlbrma{ii sub forma
de brevete, licen{e, programe de calculator,
inovalii etc.De mare insemnitate este clasificarea bunurilor
in:
- bunuri private $it8
-
.:. :: _..--ei prodfactori care se-. .::.-.,itt)tl|icd.:-::: _-a
bunurile trebuie sE:-.: :r]-.urdrii ilzice care::-:-r'.
..-trntpozitie etc.) q;i_, :::r:i:ratl-.a in timp pentru.:: -_
.. rroprietatii legate ile:: :r,-:::nlate in unitd{i de: - . -::. e
ia sfler.a satisfactori:: -.:.::re al misurdrii, ina. t: : lntane.
calcularea::
_.:::.onticd Si pre(urile.: - -::l si apeleazd la toate
-. =:: --lasilicare;. _,i:,:-ll anume punct cle, -i:i.. ;:ent.
sau mai pulin
_. ::: -:.i,ie. absolute) care.,-
"_ c.-,reiariile cantitative
::-_::. lrezintS un interes.: :: b lnuri libere.:.:3_ :r: rapon
CU neVoile,_ - -::tic,ne raritatea iarI:.::;::ria dintre
bunulile
l::-. i: -.e tace concret ina: ::- r;pLrrt cu un numir
:: :::nsport, financiare,
:: - _::jnte dc- calculator,
- bunuri publicate.Bunurile private sunt acele bunuri economice
din a ciror r-rtilizare
rcztlta heneJicii exclusive Si rivale. Un bun privat este
exclusiv deoarecepoate fi utilizat numai de persoana car-e il
posedf,, care a achitatcontravaloarea bencliciilor rezultate din
folosirea bunului respectiv. Daclur.r bun privat estc disponibil
pentru o persoanl, atunci el nu mai poate fidisponibil pentru o
altA persoan[. Caracteristica de rivalitate constl intaphrl cl o
unitate suplimentara dintr-un bun privat are intotdeauna uncost
marginal suportat de cr"rmpiritonrl unitdtii respective.
Bunurile publice sunt caracterizate prin nonexclus ivitate
qinonrivalilate. Un bun public esle nonexclusiv deoarece poate fi
consumatsimultan de mai multe persoane. dacd un bun este asigurat
pentnr unconsumator, atunci el devine disponibil pentru oricare alt
consumator.Excluderea unor persoane de la consumul unui bun public
nu esteposibild. Totodat6 un brui public se caracterizeazl prin
nonrivalitatedeoar-ece pentru orice consumator aditional, cosful
social marginal esteegal cu zero. Olerta totald a unui bun public
nu se reduce dacd bunulrespectiv lace obiectul consumului
individual sau colectiv.
Existi puline bunuri publice pure $i ele se delimiteazd
debunurile mixte, numite gi bunuri publice impure. Primele
asigurabeneficii nonrivale gi nonexclusive tuturor membrilor unei
colectivitdli.Celelalte indeplinesc nLrmai una din
caracteristici.
Bunurile private in multe situalii pot substitui unele
bunuripublice. De aceea, in ultimul timp sunt autori care suslin ca
este depreferat ca numai bunurile de importan{i nationald (exemplul
- apdrareastrategici) sd fie asigurate de cdtre stat iar restul sd
fie l[sate pe seamasectorului privat. Ager:Llii economici privati
se pot reuni gi organiza pentrua produce cit mai eficient. Acesta
este motivul pentru care teoriarespectivd este cunoscuti sub
denumirea de teoria clubului.
In condiliile economiei de schimb, bunurile economice trebuie
sdse bucure de aprecierea consumatorului nonproducdtor, sd aibd
pentruacesta utilitate. Existi mai multe modalit[ti de abordare a
utilit[lii. Celemai consacrate sunt aspectele tehnice gi
economice.
Utilitatea, sub aspect tehuic, reprezinti capacitatea realf,
saupresupnsi a unui bun de a satislace o nevoie, proprietate care
decurge qise exprima prin trisdturi caracteristice gi insuqiri
intrinseci ale fiecirui bunszru clase omogene de bunuri de consum
personal, de bumui de capital, deservicii sar-r inlorma{ii.
In sens economic, r-rtilitatea include o raportare la nevoie, la
otrebuinld a nonposesorului. Doar in mdsura in care prin insuqirile
sale un
19
-
bun poate satisface o nevoie a nonposesorului, este posibilS
realzareatranzacliei bilaterale de piall.
Utilitatea capit[ sens economic cdnd sunt indeplinite trei
conditii:l. Existenla unei relalii intre calitAtile sau
caracteristicile bunurilor
qi una din nevoile oamenilor sau societdlii. Utilitatea este
intrinsecdfiecirui bun, decurge din proprietllile acestuia, dar
capdtl sens economicdoar in relatia cu o anumita nevoie sociald.
Spre exemplu, dacd pAineaeste utild, aceasta este pentru ci pe de o
parte avem nevoie de a ne hrdni,iar pe de alti pafte pentru cd
grAul posed[ elementele proprii alimentaliei.
In definirea utilitSlii nu prezintd importanld deosebitd faptul
dac6ea rlspunde unor nevoi "reale" sau "induse" prin obiceiuri,
mod[,credinli, reclami etc., dac[ nevoile respective sunt conforme
cu normeleetice sall valorile dominante din societate. Pe mdsura
progresuluicunoa$terii, oamenii descoperh noi caracteristici ale
bunulilor, precum ginoi relalii intre acestea gi nevoile lor care
$i ele cunosc o tendinl[ deamplificare 5i de divers ificare.
2. Relaliile necesare dintre caracteristicile lucmrilor $i
nevoileoamenilor trebuie cunoscute gi in{elese. Una din maximele
lui Aristotelera: "nil amatlrm, nisi precoguitum" (nimic nu poate
fi iubit, dorit, care sdnu f,re in prealabil cunoscut). Oamenii
trebuie si fie convingi cd princalitdlile lor, bunurile consumato
le aduc un serviciu, o satisfaclie. Nu areimportanld dacd aceste
convingeri sunt sau nu fundamentate qtiinjific.Dacd oamenii nu
cunosc caracteristicile bunurilor, capacitatea acestora dea
satisface o anumitd nevoie, bunurile rdmAn nefolosite sau nu au
utilizare.
3. Comunitatea, in ansamblul ei, trebuie si fie capabilS
sdfoloseasci caracteristicile bunurilor la satisfacerea nevoilor.
Nu estesuficient ca un bun sd fie cunoscut ca util, el trebuie ca
sA poata fi folosit,Ceea ce nu este cazul intotdeauna. De multd
vreme, spre exemplu,oamenii qtiu ce forle enorme sunt ascunse in
fluxul gi refluxul mirilor darnu se pot utiliza pe scard largi in
stadiul actual al cunoagterii. Pentru unanalfabet, o carte oricdt
de valoroasd ar fi, nu prezintd utilitate economicdqi
culturald.
Degi utilitatea are determindri in natura proprie a fiecdrui
buneconomic, aprecierea utilitdlii are un caracter emitent
subiectiv, depindede raportul pe care fiecare individ il stabileqte
intre un anumit buneconomic qi nevoile sale. Utilitatea
sintetizeazd importanla, pretuirea pecaro consllmatorul o acordd,
la un moment dat qi in condi{ii determinate,fiecdrei unit[1i
dintr-o mul(ime de bunuri identice. Pomind de la aceastarealitate,
in gdndilea economicd se disting doua curente de abordare
autilidlii. Curentul de gf,ndire clasici apreciazd cl bunurile
identice auaceeaqi utilitate pentru diferite persoane, dacd sunt
necesare, indiferent de
-
_, _:_ 3s:e posibila realizarea
:::---3 lucrudlor qi nevoile:::: rnerimele lui Aristotelr*:re ;l
iubit. dorit, care sd::: :.t r'ie convinqi ci prin:-. r;iu. o
satisfaclie. Nu are.: :.rndameniare gtiinfific..-;:. ;apacitatea
acestora de:.t,l_it!- Sau nu au utilizare.3:'.l:e sa lie capabilb
sd::e::a ner.oilor. Nu este:b:::e ca sd poatd fi folosit,_ -. reme.
spre exemplu,-r.:t sr relluxul mlrilor. dar- :. .unoa;terii. pentru
un:zn:a udlitate economici
_j :r!_)prie a fiecirui bunr:i:.:tt subiectiv, depincle::
:r.rtre un anumit bun:r:lortanta. preluirea pe;:,
_,-rrrditii detertn Llate,:-'. Pcmind tle Ia aceasta: .'i:3nte
dc abordare aici bunurile identice aur: l-cesare, indiferent de
intensitatea nevoilor gi a saclificiului lEcut pentru
achizigionarea 1or.Utilitatea economicX apare ca unitate a
proprietltilor intrinseci ale br-rnului;i a ncvoii de satisfbcut.
Rolul determinant in evaluarea utilildliieconomice a unui bun il au
proprietdlilc intrinseci gi fiecare unitate dintr-omullime de
bunuri are aceeaqi r-rtilitate economici.
1.5. Geneza qi evolulia gtiintei economice
Teoria economicd studiazi modul in care oamenii pentr-u
a-qisatisface nevoile gi interesele economice atrag in sfera
productiei,circulatiei, repartiliei gi consumului resursele de care
dispun. Prin urmaredecalajul intre nevoile gi trebuinlele oamenilor
foarte diverse gi nelimitate,con-rparativ cu resursele qi bunulile
relativ rare, pune in [a!a teorieieconomice problema insuficienlei
resurselor care face obligatoriefolosirea rationald gi eficienla
acesteia. Raritatea resurselor face ca oricealegere sA antreneze o
sacrificare a unor ganse poteqiale, decalajul dintredezirabil 9i
posibil ajutdndu-ne sA optlm fie pentru maximizarea utilitdlii,fie
pentru minimizarea efofiului. Privind din acest unghi vom
inlelegefaptul cd economia poate fi definitd ca un proces de
combinare a unorresurse, factori qi disponibilitdli blneqti
limitate, cu utilitAli alternative invederea satislacerii nevoilor
re{inute spre a fi satisfEcute in schimbul celorsacrificate.
Pentru punerea in evidenld a combina{iilor posibile de producere
adoud bunuri prin folosirea integrall qi eficientd a resurselor
disponibile laun moment dat se foloseqte un instrument de cercetare
cunoscut inliteratura de specialitate sub denumirea de curba
posibilitetilor deproduclie.
Spre exemplu, daci o economie ar putea produce fie pAine,
fieincil{Sminte atunci curba posibilit[Jilor de produclie ar putea
luauLmdtoarea formf,, cum reiese $i din Figura nr. 1.1:
21
-
za
1".7
1
0.8
0.5
0.4
o.2
0
0.4 0.5 0.8INCALTAMINTE
Fig. nr. 1.1 Curba posibilitdlilor de produclie
Curba posibilitdlilor de produc{ie pune in eviden
