Ecosistemul Deltei Dunarii

8/8/2019 Ecosistemul Deltei Dunarii

http://slidepdf.com/reader/full/ecosistemul-deltei-dunarii 1/6

Delta DunariiDelta Dunarii

Ecosistemul Deltei DunariiEcosistemul Deltei Dunarii







Ecosistemul acvatic are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroaseEcosistemul acvatic are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroasespecii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hrãnescspecii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hrãnescorganismele care trãiesc in mâl si pe fundul apei(nevertebrate, moluste caorganismele care trãiesc in mâl si pe fundul apei(nevertebrate, moluste cascoicile si melcii precum si stridii în zona maritimã, o mare varietate descoicile si melcii precum si stridii în zona maritimã, o mare varietate deviermi cum ar fi lipitorile,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii).viermi cum ar fi lipitorile,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii).Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvaticã a cãrei bazãUn sector foarte important este ocupat de vegetatia acvaticã a cãrei bazãeste stuful, constituit în plauri prin aglomerarea rãdãciniloreste stuful, constituit în plauri prin aglomerarea rãdãcinilor

plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte plante.plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte plante.Stuful este o plantã perenã care acoperã 1500 de kmp din suprafaþa DelteiStuful este o plantã perenã care acoperã 1500 de kmp din suprafaþa Delteisi este exploatat economic.si este exploatat economic.

Plante acvatice: nufãrul alb(Nymphaea alba), nufãrul galben, de o importantãPlante acvatice: nufãrul alb(Nymphaea alba), nufãrul galben, de o importantãexceptionalã pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt peexceptionalã pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pesuprafata lucie a frunzelor polenizarea o asigurã insectele, fructul se coacesuprafata lucie a frunzelor polenizarea o asigurã insectele, fructul se coace

în adânc iar semintele plutesc. Semintele nuferilor sunt agreate de pãsãri. în adânc iar semintele plutesc. Semintele nuferilor sunt agreate de pãsãri.Alte plante plutitoare: lintita(lemna), pestisoara(salvinia), precum si planteAlte plante plutitoare: lintita(lemna), pestisoara(salvinia), precum si plante

carnivore: urticularia si aldrovanda. Terenurile mlãstinoase sunt acoperite cucarnivore: urticularia si aldrovanda. Terenurile mlãstinoase sunt acoperite cupapurã si rogoz, stânjenei galbeni(iris pseudacorus), izma de baltã, mãcrisulpapurã si rogoz, stânjenei galbeni(iris pseudacorus), izma de baltã, mãcrisulde apã, salcie cenusie. Pe grindurile fluviale cresc plopi albi, plopi negri, maide apã, salcie cenusie. Pe grindurile fluviale cresc plopi albi, plopi negri, maimulte specii de salcie, vâsc, cãtinã, mure, ciuperci, iar în apropierea mãriimulte specii de salcie, vâsc, cãtinã, mure, ciuperci, iar în apropierea mãriipelinul, iarba sãratã, volbura de nisip.pelinul, iarba sãratã, volbura de nisip.




Pe Grindul Letea care este monument al naturii trãiesc: frasinul pufos, vitaPe Grindul Letea care este monument al naturii trãiesc: frasinul pufos, vitasãlbaticã hamei, volburã, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumãriusãlbaticã hamei, volburã, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumãriu, pãducel, mãces, corn, periploca graeca, cu aspect mediteranean.Dintre, pãducel, mãces, corn, periploca graeca, cu aspect mediteranean.Dintreinsectele din regiune foarte bine reprezentati sunt tântarii, buhaiul deinsectele din regiune foarte bine reprezentati sunt tântarii, buhaiul debaltã, mai multe specii de libelule, tãunii si ca o curiozitate în zona Leteabaltã, mai multe specii de libelule, tãunii si ca o curiozitate în zona Leteascorpionul. Insectele acvatice sunt reprezentate de purecii de baltã,scorpionul. Insectele acvatice sunt reprezentate de purecii de baltã,pãianjenii de apã si mai multe specii de fluturi.Principala bogatie faunisticã apãianjenii de apã si mai multe specii de fluturi.Principala bogatie faunisticã a

deltei este pestele, reprezentat de peste 110 specii cum ar fi: crapul,deltei este pestele, reprezentat de peste 110 specii cum ar fi: crapul,somnul, avatul, plãtica, stiuca, babusca, rosioara, caracuda, morun, nisetru,somnul, avatul, plãtica, stiuca, babusca, rosioara, caracuda, morun, nisetru,cega, pãstrugã, viza(Acipenseridae sturio, este un peste rar întâlnit în apelecega, pãstrugã, viza(Acipenseridae sturio, este un peste rar întâlnit în apelenoastre ), în lacuri întâlnim chefalul, labanul, salãul(care trãieste in apelenoastre ), în lacuri întâlnim chefalul, labanul, salãul(care trãieste in apelesalmastre), bibanul, carasul.salmastre), bibanul, carasul.



În dreptul gurilor Dunãrii se pot întâlni hamsiile, sardelele, hrana preferatãÎn dreptul gurilor Dunãrii se pot întâlni hamsiile, sardelele, hrana preferatãa rechinilor, amurul alb, þiparul, anghila, calcanul, lufarul, sânger. Unii pestia rechinilor, amurul alb, þiparul, anghila, calcanul, lufarul, sânger. Unii pestimigreazã pentru amigreazã pentru a--si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunãre (Alosasi depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunãre (Alosapontica) si scrumbia albastrã, care intrã primãvara în cârduri pe râuri sipontica) si scrumbia albastrã, care intrã primãvara în cârduri pe râuri sipânã la izvoarele Dunãrii. La gurile Dunãrii trãieste o specie micã de rechini,pânã la izvoarele Dunãrii. La gurile Dunãrii trãieste o specie micã de rechini,Squalus. Pestii constituie o sursã importantã de hranã pentru pãsãri siSqualus. Pestii constituie o sursã importantã de hranã pentru pãsãri simamifere acvatice. O parte din pesti migreazã din bãlti în Dunãre si inversmamifere acvatice. O parte din pesti migreazã din bãlti în Dunãre si invers

pentru hrãnire si reproducere.Delta adãposteste o bogatã faunã ornitologicãpentru hrãnire si reproducere.Delta adãposteste o bogatã faunã ornitologicãformatã din circa 300 de specii, în mod deosebit în cârduri mari venind de laformatã din circa 300 de specii, în mod deosebit în cârduri mari venind de lamari depãrtãri: din nordul înghetat si din afara Europei.mari depãrtãri: din nordul înghetat si din afara Europei.

Delta reprezintã un important loc de trecere si iernare. În anii Å80 au fostDelta reprezintã un important loc de trecere si iernare. În anii Å80 au fostnumãrate 4 milioane de exemplare, grupate pe anotimpuri. O parte dintrenumãrate 4 milioane de exemplare, grupate pe anotimpuri. O parte dintrepãsãri sunt specii sedentare: pescãrusii, piciorongul, stârcul, lãcarul cenusiu,pãsãri sunt specii sedentare: pescãrusii, piciorongul, stârcul, lãcarul cenusiu,cufundacul, lopãtarul, cristeiul, fluierarul, stãncuþa, vulturul, soimulcufundacul, lopãtarul, cristeiul, fluierarul, stãncuþa, vulturul, soimuldunãrean, chirighita, bufnita, vânturelul, lisita, gãinusa de apã, prundasii,dunãrean, chirighita, bufnita, vânturelul, lisita, gãinusa de apã, prundasii,

porumbelul de scorburã, cãlifarul alb si corcodelul, pe lângã speciile comuneporumbelul de scorburã, cãlifarul alb si corcodelul, pe lângã speciile comunepentru România: cioara, ciocãnitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturulpentru România: cioara, ciocãnitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturulcodalb. Majoritatea pãsãrilor fac parte din categoria pãsãrilor migratoare.codalb. Majoritatea pãsãrilor fac parte din categoria pãsãrilor migratoare.Din Asia vin hoitarul alb, egreta mate, rata rosie, lebãda, cormoranul mare.Din Asia vin hoitarul alb, egreta mate, rata rosie, lebãda, cormoranul mare.Din regiunea siberianã vin huhurezul mare 3 specii de rate lebãda de iarnã,Din regiunea siberianã vin huhurezul mare 3 specii de rate lebãda de iarnã,fluierarul negru si becatina din regiunea arcticã trec in pasaj gârlita, gâscafluierarul negru si becatina din regiunea arcticã trec in pasaj gârlita, gâscacu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru. Din sud vin în deltã pelicanul comuncu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru. Din sud vin în deltã pelicanul comunsi pelicanul roz (cret), cocori, lãstunul de mal, barza albã, rata cu ciuf.si pelicanul roz (cret), cocori, lãstunul de mal, barza albã, rata cu ciuf.Schimbarea conditiilor ecologice conduce la o deplasare a ponderii numericeSchimbarea conditiilor ecologice conduce la o deplasare a ponderii numerice

din zonele centrale spre cele periferice: insula Sacalin, Grindul Lupilor,din zonele centrale spre cele periferice: insula Sacalin, Grindul Lupilor,Histria.Histria.



Nuferii din DeltaNuferii din Delta

Documents

Ecosistemul Deltei Dunarii