Cluj-Napoca • Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349 • 1 leu • 12 pagini

opinie | ionuţ BudaRomânia - stat laic şi liberal pag. 4

transilvania | ştiinţa vieţiiNu vă îndepărtaţi de natură pag. 5

Director: Vasile Dâncu

1 € 4,4590 lei1 $ 3,3472 lei

sport | arBitraj pag. 11

O clujeancă, în elita EURO

loCal | eVeNiMeNt pag. 2

Cine îmbracă şi dezbracămanechinele

ColeCții rare | reportaj | RuxandRa HuRezean

Urma să vină în oraş. Cel maimare scriitor în viaţă. S-a duszvonul printre cărturari, anti-

cari, librari şi studenţi că Llosa nu dăautografe decât pe ultima carte, sau cănu dă autograf decât pe cărţile scoasede Humanitas, editura lui Liiceanu, celcare a contribuit la venirea lui în Româ-nia. Sau că nu dă autografe decât pen-tru stafful organizării vizitei lui. Şiatunci, ce să faci? Cum faci rost de unautograf? Unii au cumpărat cărţi cusacii în speranţa că fac speculă cu ele.Acum se vând volume ale lui Llosa cusemnătura MVL, pe site-urile comer-ciale, cu 600 de lei bucata. Dar, dincolode specula momentului, de exploatareacelebrităţii, există valoarea unei semnă-turi, există cu adevărat valoare în ur-mele lăsate de marii creatori, în literascrisă de ei. Iar Clujul are partea lui decomoară. În reportajul din paginile 6, 7am să vă povestesc despre cărţile-om,despre cât de bogaţi suntem cu ele şiunde stă ascunsă bogăţia aceasta. pen-tru că, dacă acum nu dăm prea mulţibani pe cartea tipărită, într-o zi ne vomtrezi că o căutăm ca pe faraoni în pira-midele lor şi vom muri de sete săpânddupă ele.

Cartea MilionaruluiPoveste despre cărți prețioase și fabuloasa aventură a unui autograf de Nobel

MVL. Cluj-Napoca, 21 mai 2013

200.000de cărți, cu o valoare de inventar de

aproape un milion de dolari, sunt în anti-

cariatele lui. Cărțile rare și autografele nu

au fost evaluate, nu sunt destinate vânzării,

dar anticarul le-a cumpărat cu sute de mii

de euro. Singurul lucru pe care l-ar face pro-

prietarul lor ar fi o expoziție pentru public.

Pentru ca oamenii să nu uite lucrurile im-

portante.

Universitatea de Artă şi Design şi Şcoala depictură de la Cluj au dat lovitura prin artiştiprecum Adrian Ghenie, pictorul român înviaţă cu cea mai scumpă pictură vândutăpână acum. Universitatea de Artă şi Designpoate da lovitura şi în lumea creaţiei vesti-mentare, printr-o şcoală care se impune totmai mult în domeniul modei.

sănătate | terapii pag. 10

Cum poate fi tratată dependenţade reţelele de socializare

După ce a condus finala Champions League,Teodora Albon va arbitra şi la CampionatulEuropean feminin din Suedia. România nus-a calificat la turneul final care se va desfă-şura în perioada 10-28 iulie.

2 | LOCAL | EVENIMENT

DeMiteri

De-Şurubarea Primăriei Mircea Jorj, liderul PSD Cluj- Napoca, a

cerut din nou să se constate încetarea manda-tului de viceprimar pentru Gheorghe Şurubaru(foto), după ce a prezentat dovezi privind in-compatibilitatea acestuia.

Jorj susţine în comunicatul său că modifi-carea de la Oficiul Registrului Comerţului, pri-vind înlocuirea din calitatea sa de administratoral firmei SC Euro Divers SRL, firmă cu activi-tate de consultanţă şi management, înfiinţată înanul 2006, a fost efectuată doar în iunie 2013,acesta aflându-se în stare de incompatiblitate,de la preluarea mandatului de viceprimar, diniunie 2012.

Fost şef al Reginoalei CFR, Şurubaru a de-venit viceprimar în urma alegerilor locale cândEmil Boc a recâştigat Primăria Cluj, şi a împlinitîn această săptămână un an de când lucrează înechipa de conducere a Primăriei.

Prefectul judeţului cere secretarului Primă-riei să înainteze Prefecturii propunerea privindîncetarea mandatului de viceprimar pentruGheorghe Şurubaru.

„La solicitarea instituţiei noastre, OficiulNaţional al Registrului Comerţului de pelângă Tribunalul Cluj a comunicat faptul cădomnul Gheorghe Şurubaru a fost asociat şiadminstrator în firma Euro Divers SRL în pe-rioada septembrie 2006 – mai 2013. DomnulGheorghe Şurubaru deţine funcţia de vicepri-mar al municipiului Cluj-Napoca începând cudata de 22 iunie 2012, conform Hotărârii Con-siliului Local. Astfel, în perioada 22 iunie 2012– 04 iunie 2013 (moment în care s-a retras dinfuncţia de administrator al Euro Divers – n.red.) domnul Gheorghe Şurubaru a deţinutconcomitent atât calitatea de viceprimar cât şifuncţia de administrator al SC Euro DiversSRL. Faţă de starea de fapt expusă, vă solici-tăm să înaintaţi instituţiei noastre propunereadumneavoastră privind încetarea mandatuluide viceprimar al domnului Şurubaru Gheor-ghe, conform dispoziţiilor art. 91 alin. 4 dinLegea nr 161/2003”, se arată în adresa Prefec-turii către Primăria Cluj-Napoca.

Lucrări

Republicii şi Turzii intră în şantier

Pe străzile Republicii şi Calea Turzii seva lucra începând de luni, 1 iulie, pentruschimbarea conductelor de gaz, comunicăcompania E-On Gaz.

Lucrările de pe strada Republicii vizeazăatât modernizarea reţelei de distribuţie a ga-zelor presiune medie, cât şi a celei de distri-buţie gaze naturale de presiune redusă,lucrări care se vor desfăşura simultan, înce-pând cu data de luni, 1 iulie, pe tronsonul din-tre str. Observatorului şi str. Ion Creangă, iarpe timp de noapte, pe tronsonul dintre str.Napoca şi str. Ion Creangă.

Pe strada Calea Turzii, lucrările vor de-mara tot în data de 1 iulie şi vor viza moder-nizarea unui tronson de reţea pe partea cunumere pare, respectiv 134 – 160 şi 178-178Bşi 178F – 194, precum şi a unui tronson pe par-tea cu numere impare, respectiv: 119 - 269.Pentru a evita blocajele de trafic din zonă, lu-crările pe aceste tronsoane se vor desfăşurazilnic, de luni până vineri, între orele 18.00-06.00.

Se va lucra ziua şi noaptea, de luni pânăsâmbătă, şi excepţional duminica, în interva-lul orar 06.00-24.00.

Lucrările de pe strada Republicii vor fifinalizate primele, cel mai probabil, până laînceputul lunii septembrie, iar pe Calea Tur-zii, în luna septembrie.

Diana Mesaroş, Marius avraM

Universitatea de Artă şi Designşi Şcoala de pictură de la Clujau dat lovitura prin artişti pre-

cum Adrian Ghenie, pictorul român înviaţă cu cea mai scumpă pictură vân-dută până acum. Universitatea de Artăşi design poate da lovitura şi în lumeacreaţiei vestimentare, printr-o şcoalăcare se impune tot mai mult în dome-niul modei.

Sâmbătă seară a avut loc a 19-a edi-ţie a Galei absolvenţilor UAD FashionDesign, iar dintre studenţii selectaţisă-şi expună creaţiile vestimentare efoarte posibil ca măcar o parte să ajungădeparte în domeniul modei.

Au expus, după ordinea prezentatăîn catalogul UAD, Alexandra Avram,Anca Belbe, Inga Brăgaru, Oana Briciu,Magdelena Butanariu, Andreea Cas-trase, Andreea Chiş, Anamaria Cioba-nenco, Rebeca Cîmpan, Csont Borbala,Flavia Daroczi, Gabor Zsofia, Ana MariaGal, Loredana Gheţie, Alina Morar, Da-niel Oarcăş, Orban Fruzsina, Orban An-gella, Marina Ostinean, Cristina Păcurar,Ancuţa Sarca, Szanto Andrea, SzucsErika, Sandra Şelescu, Ligia Tarcea,

Torok Patricia, Torok Tunde, TothImola, Olivia Vasiu, Cătălin Vălean.

Teme şi combinaţii îndrăzneţe, în-toarceri în istorie şi la elemente tradi-ţionale, evadări în sporturi extreme,cultură şi subcultură, ritualuri şi călăto-rii simbolice - sunt doar câteva dintrecomponentele care s-au regăsit în colec-ţiile prezentate sâmbătă seară la GrandHotel Italia.

Au fost şi o serie de premii din parteasponsorilor, inclusiv pentru manechine,iar cele mai apreciate de către cei carele-au cordat au fost colecţiile prezentatede Alina Moraru şi de Ligia Tarcea.

Printre cei 12 studenţi premiaţi cuparticiparea la două festivaluri demodă se numără şi Oana Briciu, cu pro-iectul „Structuri organice”.

Oana ne-a declarat că tot ce a pre-zentat a făcut singură, îmbinând încreaţia sa două domenii: „Colecţia meae inspirată din structuri organice şi amales tema aceasta pentru că, în paralelcu UAD, am fost studentă şi la con-strucţii şi am vrut să îmbin cumva ar-tele cu partea tehnică, care cumva măreprezintă; cred că fiecare are o laturăfeminină şi una mai masculină. Am ziscă, prin asocierea materialelor foartefine, tip mătase şi bumbac cu mătase, încombinaţie cu pielea, care e foarte ri-gidă, rezultă nişte volume foarte struc-turale şi foarte organice, care sper că auplăcut”.

Oana a lucrat la proiect pe tot par-cursul anului şcolar, iar „munca efec-tivă în atelier a fost cam patru luni, cumodificări, schimbă, taie etc”.

Tânăra creatoare are şi un designerpreferat, Iris Şerban, dar pe care nuvrea s-o copieze: „O apreciez foartemult pe Iris Şerban, dar în acelaşi timpnu aş vrea s-o copiez. Multe lucruri pecare le face ea îmi plac şi mă şi repre-zintă şi aş vrea cumva să ajung la unmoment dat la nivelul ei”.

După ce a studiat şi la Londra şiBarcelona, după UAD ar vrea să ur-meze masterul la Bucureşti.

Cine îmbracă şidezbracă manechinele

Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349

Proiectul Structuri Organice (Oana

Briciu) investighează spaţiul individul prin

raportarea la elementele naturale şi arhitectura

organică. Conceptul tehniceste desprins din tendinţele

actuale; asamblările, designul şi execuţia ilustrând

contopirea structurilor organice cu formele

funcţionale. Detaliile, care subliniază liniile

de croi, sunt completate de suprapunerea mai multor

straturi de piele şi mătase”.(catalog Gala UAD)

Nu putem vorbi de un sistem al modei ignorând rolul şcolii. Nimic nu marchează mai profund existenţa cuiva ca şcoala, ea fiind locul unde se trasează cele mai

importante direcţii ale destinului profesional, conferind calitate prin programe formative. Nu poţi înţelege moda sub aspect ştiinţific până nu înţelegi fenomenul prin care ea

transformă lumea, accentuându-i evoluţia”, Elena Basso Stănescu

Fo

to D

an

Bo

de

a ©

TransilvaniaReporter

actualitate | 3

Rezultate controversatela Evaluarea Naţională Elevii și ISJ Cluj multumiți, fostul ministru al Educației contestă

GuVERnul anunţă:

Salariul minim pe economie majorat din iulie la 800 de lei

Salariul minim brut pe economie se ma-jorează, din 1 iulie, de la 750 la 800 de lei, re-prezentând 4,74 lei pe oră, iar legat de acestava creşte proporţional şi punctul de amendăpentru şoferi, de la 75 la 80 de lei. În acest an,salariul minim brut pe ţară garantat în platăa fost majorat în două etape, cu câte 50 de lei.Începând din 1 februarie, salariul minim brutpe economie a fost majorat de la 700 la 750 delei, iar din 1 iulie va creşte la 800 de lei.

Salariul de 800 de lei este calculat pentruun program complet de lucru de 168,667 deore în medie pe lună, reprezentând 4,74 de leipe oră, nivelul acestuia fiind cu 14,29 la sutămai mare faţă de anul 2012.

Peste 677.000 de salariaţi din sectorulconcurenţial vor beneficia de majorarea la 800de lei a salariului minim brut pe economie.

Pentru personalul din sectorul bugetar,nivelul salariului de bază, potrivit încadrării,nu poate fi inferior nivelului salariului debază minim brut pe ţară garantat în plată. Sta-bilirea, pentru personalul încadrat prin înche-ierea unui contract individual de muncă, desalarii de bază sub nivelul celui prevăzut con-stituie contravenţie şi se sancţionează cuamendă de la 1.000 de lei la 2.000 de lei.

Odată cu majorarea salariului minimbrut pe economie, creşte proporţional şi punc-tul de amendă de la 75 la 80 de lei. PotrivitOUG 195/2002 privind circulaţia pe drumu-rile publice, republicată, cu modificările şicompletările ulterioare, un punct de amendăreprezintă 10 la sută din salariul minim brutpe ţară.

Astfel, amenzile pe care le pot primi şo-ferii sunt cuprinse între 160 de lei şi 1.600 delei, respectiv până la 8.000 de lei pentru per-soane juridice.

PREziDEnţialE

USL , împreună şi la anul!Eduard Hellvig a spus, într-o conferinţă

de presă, că USL va merge împreună şi la ale-gerile prezindenţiale din 2014, iar până în2016 va exista ca uniune.

„Asta este o preocupare permanentă apresei, înainte de a ne constitui, ruperea USL-ului. Mi-aduc aminte că în 2011 toată lumeaspunea că USL nu va exista, pentru că nu aucum să stea la masă două partide care auideologii complet diferite. Am reuşit să facemUSL-ul, am spus că vom merge împreună atâtla locale, cât şi la generale, cât şi la preziden-ţiale şi le vom câştiga pe toate. Am mers la lo-cale împreună, am reuşit să dăm jos unguvern, am mers şi la parlamentare şi vă ga-rantez că, până în 2016, USL va exista. Vommerge împreună în 2014 la prezidenţiale, în2016, dacă mă întrebaţi pe mine, probabil căpartidele noastre vor merge, tot din raţiunitactice la data aceea, separat, dar asta nu ex-clude o guvernare USL după 2016, PNL-PSD“, a spus Hellvig.

Secretarul general al PNL şi-a exprimatîncrederea că USL va câştiga alegerile prezi-denţiale de anul viitor, iar până la alegeriledin 2016 PNL şi PSD se vor consolida ca „par-tide foarte puternice, pe dreapta şi pe stânga“.

Diana MESaROȘ, MaRiuS aVRaM

Are a treia medie din clasa sa.Sofia a obținut 9,40 la românăși 9,85 la matematică. Este con-

vinsă că a fost depunctată pentru că nua scris citeţ. Se aştepta la asta. Dar, înrest, este mulţumită de ea însăşi, a fostprimul examen important din viaţa ei,deşi eleva unuia dintre liceele din cen-trul Clujului a participat şi la olimpiadede-a lungul anilor. Anul aceasta, deşiaflată în febra recapitulărilor pentruevaluarea naţională, a participat laetapa naţională a olimpiadei deeducaţie civică. Îşi doreşte ca, dupăliceu, să devină restaurator de artă.

Asemenea Sofiei, şeful Inspectora-tului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, ValentinCuibus, se declară mulţumit de rezulta-tele obţinute de elevii clujeni la Evalua-rea Naţională din acest an. Pondereamediilor peste 5 la nivelul judeţului Clujeste de 88,15%, cu 13% mai mare decâtanul trecut. În acest an au fost 38 demedii de 10, faţă de 18 astfel de mediianul trecut. La celălalt pol, în acest an auexistat şi 17 medii între 1 şi 2.

La limba română, 92,3% dintreelevi au obţinut medii peste 5 în acestan, faţă de 86,9% anul trecut, iar la ma-tematică, 86,1% au obţinut în acest anmedii mai mari de 5, faţă de 65,5% anultrecut. Există, însă, diferenţe semnifica-tive şi între urban şi rural: 96,87% auobţinut în acest an medii peste 5 la şco-lile de la oraşe, în timp ce ponderea înşcolile săteşti a fost de 81%.

Valentin Cuibus a mai spus că, dinpunctul său de vedere, rezultatele maibune obţinute în acest an se datorează,pe de o parte, celor două etape de simu-lări, celor 250 de inspecţii inopinateefectuate în special la română şi mate-

matică, la şcolile cu rezultate mai slabeanul trecut, dar şi faptului, că, de exem-plu, potrivit specialiştilor, la matema-tică dificultatea subiectelor a fost maiscăzută în acest an faţă de anul trecut.

Ministrul Educației acuză

În timp ce elevii şi reprezentanţiiinspectoratelor şcolare sunt mulţumiţide rezultatele de le evaluare naţională,fostul ministru al Educaţiei, Daniel Fu-neriu, aduce acuze grave sistemului deînvăţământ actual şi organizării exame-nelor de anul acesta.

„Nu este nimic mai dăunător să-ilaşi să creadă pe elevi că sunt de nota 10când de fapt nu este aşa. Dacă reflectăgradul de pregătire al elevilor, ar fi ex-cepţional pentru România. Din păcatecred că a fost o problemă serioasă legatăde modul în care s-a organizat acesteexamen. Sistemul de învăţământ ar tre-buie să fie corect. Cred că se impune caministerul să aibă o explicaţie publică.Felicitări pentru elevii care au luat notebune“, a declarat fostul ministru al Edu-caţiei, Daniel Funeriu, la REALITATEATV. „Nu există fraudă mai gravă decât săfii atât de ticălos să te joci cu subiecteleca să ai rezultate bune. Orice om de bunăcredinţă poate compara subiectele deanul trecut cu cele de anul acesta. Vor-bim despre o fraudă instituţionalizatădacă subiectele au fost făcute ca rezulta-tele să dea bine la public. A fost vorbadespre o fraudă instituţionalizată saunu?“, a mai spus Funeriu.

Săptămâna de foc a Bacului

Circa 5.000 de absolveni ai claselora XII-a susţin azi, prima probă scrisă,respectiv cea de limba română, din se-

siunea de vară a bacalaureatului. 18 cen-tre de examinare, 560 de camere video,câte două în fiecare sală de exemen, ca-mere video la locul unde se multiplicăsubiectele, câte doi supraveghetori înfiecare sală plus supraveghere pe hol,toate aceste măsuri încearcă să susţinăbuna şi corecta desfăşurare a exemene-lor scrise. La proba scrisă de limba ro-mână, candidaţii vor primi trei subiectenotate cu 30 de puncte fiecare. Pentruprima dată, subiectele la limba românavor fi diferite, în funcţie de profilulurmat de elevi. Astfel, vor fi subiectepentru Filiera teoretică – Profil umanist,Filiera vocaţională – Profil pedagogicLimba şi literatura română şi alte su-biecte pentru Filiera teoretică – Profilreal; Filiera tehnologică; Filiera vocaţio-nală – Toate profilurile (cu excepţia pro-filului pedagogic).

Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349

Topul şcolilor din Cluj după criteriul mediei generale a absolvenţilor clasei a VIII-a:

CALENDAR BAC:1 iulie 2013 - Limba şi literatura română - proba scrisă2 iulie 2013 - Limba şi literatura maternă - proba scrisă3 iulie 2013 - Proba obligatorie a profilului - proba scrisă5 iulie 2013 - Proba la alegere a profilului şi specializări - probascrisă8 iulie 2013 - Afişarea rezultatelor12 iulie 2013 - Afişarea rezultatelorfinale

Elevii care nu reuşesc să treacă de se-siunea din vară vor avea o a doua şansăîn sesiunea din toamnă, respectiv dinluna august

1. Colegiul Naţional „Emil Racoviţă“ media generală 9,54 (pe locul 1 anul trecut)

2. Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Turda media generală 9,17 (pe locul 4 anul trecut)

3. Transylvania College media generală 8,94 (pe locul 3 anul trecut)

4. Liceul Teoretic „Avram Iancu” media generală 8,93 (pe locul 10 anul trecut)

5. Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu” media generală 8,91 (pe locul 8 anul trecut)

6. Liceul Teoretic „Gheorghe Şincai” media generală 8,76 (pe locul 6 anul trecut)

7. Şcoala „Ioan Bob” media generală 8,75 (pe locul 2 anul trecut)

8. Şcoala „Elf” media generală 8,74 (pe locul 6 anul trecut)

9. Colegiul Naţional „George Coşbuc” media generală 8,67 (pe locul 13 anul trecut)

10. Liceul Teoretic „Petru Maior” din Gherla media generală 8,62 (pe locul 11 anul trecut)

* Pe ultimele locuri, conform statisticilor Inspectoratului Școlar Județean Cluj, se află „Wal-dorf ” Turda şi „Ion Raţiu” Turda (singurele două din urban care au medie sub 5).* În mediul rural, cele mai bune medii generale au fost înregistrate la şcoala din Soporu de Câm-pie din Frata, media 8,51, la Școala „Mihai Bode“ din comuna Mihai Viteazu, media 8,24, laşcoala Someşul Rece din Gilău, media 8,15, şi la şcoala din Izvorul Crişului, media 7,83.* În mediul rural, în judeţul Cluj, există 94 de şcoli. Cele mai slabe medii, toate sub 5, au fostînregistrate în şcolile din Sânpaul, Dăbâca, Gârbău şi Unguraş.

Fo

to D

an

Bo

de

a ©

TransilvaniaReporter

4opinii

Ionuţ Buda - jurist

Proiectul de revizuire aConstituţiei, realizat deComisia de Revizuire aConstituţiei într-un ritmfulger demn de Blitzkrieg-ul Wermacht-ului, conver-

tit în colaborarea aparentă din cadrulUSL îndreptată împotriva cezarismu-lui reformator băsescian eşuat, a fostadoptat de comisia de resort. Acestproces de revizuire, plin de lacune teh-nice şi populism demagogic, ne dă im-presia că dezbaterea asupra legiifundamentale s-a făcut într-un mod ne-serios şi superficial pentru ceea ce vremsă fie opera legislativă supremă a aces-tei republici, şi că este mai degrabă ex-presia puterii USL.

Îmi voi opri atenţia asupra art. 1. -Statul Român care în actuala reglemen-tare are următoarea formă:

Art. 1. – (1) România este un statnational, suveran şi independent, unitarşi indivizibil.

Art. 1. – (2) Forma de guvernământeste republica.

Art. 1. – (3) România este un stat dedrept, democratic şi social social, în caredemnitatea omului, drepturile şi liber-tăţile cetăţenilor, libera dezvoltare apersonalităţii umane, dreptatea şi plu-ralismul politic reprezintă valori su-preme, în spiritul tradiţiilordemocratice ale poporului român şiidealurilor Revoluţiei din decembrie1989, şi sunt garantate.

Art. 1. – (4) Statul se organizeazăpotrivit principiului separaţiei puterilor– legislative, executive şi judecătorească– în cadrul democraţiei constituţionale.

Amendamentele adoptate:

Art. 1. – (1¹) România recunoaşterolul istoric, în constituirea şi moderni-zarea statului român, al Bisericii Orto-doxe şi al celorlalte culte recunoscute delege, al Casei Regale şi al minorităţilornaţionale. (Grupuri: PSD + PNL)

La art. 1, alin. (2), se introduce unalineat nou, alin. (2) cu următorul cu-prins:

Art. 1. – (2¹) Demnitatea umanăeste sursa tuturor drepturilor funda-mentale şi este inviolabilă. Toate for-mele de autoritate publică trebuie sărespecte şi să protejeze demnitateaumană ( Grupuri: PNL – ReformulatPNL+PDL)

Art. 1. – (4) Statul se organizeazăpotrivit principiilor separaţiei, echili-brului şi cooperării loiale a puterilor –legislativă, executivă şi judecătorească– în cadrul democraţiei constituţionale.Puterea legislativă este reprezentată deGuvern şi de celelalte organe de specia-litate ale administraţiei publice centrale,iar puterea judecătorească este repre-zentată de Înalta Curte de Casaţie şi Jus-tiţie şi de celălalte instanţe judecătoreşti.(Grupuri – PNL)

Ceea ce consider că trebuie menţio-nat înainte de a intra într-o dezbatereasupra utilităţii acestor amendamenteeste reprezentat de faptul că orice Con-stituţie trebuie să fie expresia nu doar avocii partidelor politice aflate la guver-nare, ci şi glasul societăţii civile. Deaceea este recomandabil ca dezbatereaîn cadrul societăţii civile a revizuiriiConstituţiei să nu fie un simplu princi-piu pe care partidele politice să-l ignoreîntr-o manieră elegantă şi să-şi impunăpropriile puncte de vedere date de inte-resele ori fluxurile propriilor politici departid.

În al doilea rând, nu voi analizanecesitatea modificării formei de gu-vernământ în favoarea monarhiei con-stituţionale.

1. Statul laic

Consider că Art. 1. – (1¹) Româniarecunoaşte rolul istoric, în constituireaşi modernizarea statului român, al Bise-ricii Ortodoxe şi al celorlalte culte recu-noscute de lege, al Casei Regale şi alminorităţilor naţionale, amandamentpropus de grupurile PSD+PNL se în-scrie în aceiaşi politică de parteneriat cuBiserica Ortodoxă Română, de care sta-tul român, de la începuturile existenţeisale moderne continuă să se prevaleze.

Mai mult consider că această for-mulare nefericită dă impresia că statulromân avantajează şi încurajează cuprecădere Biserica Ortodoxă, pe care osituează deasupra celorlalte culte reli-gioase.

Totodată, neutralitatea religioasăpe care orice stat trebuie să o asigure ră-mâne la stadiul de deziderat.

Neutralitatea religioasă a statuluieste o realitate încă de la RevoluţiaFranceză şi constituie o necesitate de ne-tăgăduit pentru dezvoltarea armo-nioasă a statului în baza actualeidemocraţii liberale occidentale.

România - stat laic şi liberal

Nu putem să nu considerăm acestparteneriat mutual Stat - Biserica Orto-doxă o expresie anacronică care trebuieînlăturată. Românul simplu nu are ne-voie de un palat imens în care să înalţerugi spre divinitate, românul simplu arenevoie de educaţie, de şcoli. Vremeaconstrucţiei de catedrale s-a sfârşit. Numai suntem în Evul Mediu, când auto-ritatea statală construia catedrale im-ense pentru a-şi etala expasiuneapolitică şi militară, prin suportul biseri-cii, pe care şi-o subordona.

Într-o Românie plină de ignoranţănu avem nevoie de biserici la fiecare colţde stradă. Dacă poporul român ar fi atâtcredincios în ortodoxia lui, nu ne-amconfrunta cu această criză a relativismu-lui moral.

Biserica Ortodoxă Română cautăprivilegii, cât mai multe biserici în caresă-şi instaleze preoţii (majoritatea) lip-siţi de vocaţie, să predice morala întruvirtute în spiritul lipsei de toleranţă faţăde celălalte culte. După 3, 4 ani de facul-tate, absolventul de Teologie vrea Paro-hie, vrea bani de la stat, dar şi de laenoriaşii din Parohie.

De ce statul român să-l plătească?Un medic studiază cel puţin 10 ani, iarviitorul preot după o facultate mediocrăca nivel de dificultate, să fie plătit decătre stat? Ce servicii aduce statului, so-cietăţii ca atare?

Şi de aici spiritul partidelor politiceintervine, care înainte de orice, îşi do-resc accederea la putere. Românul sim-plu crede că preotul este o persoanăsfântă. Românul simplu pupă moaşte,în loc să aibă o atitudine proactivă. Ro-mânul simplu are nevoie de un păstorconvertit în berbece ce-şi mână turma înconsonanţă cu partidele politice aflatela putere. Preotul, mă rog berbecul, esteacelaşi, doar partidul diferă.

Din păcate, în Biserica OrtodoxăRomână, puţini preoţi au într-adevărvocaţie şi sunt nişte persoane pline dedemnitate, cu adevărat păstori, care me-rită toată aprecierea noastră. BisericaOrtodoxă Română pare mai degrabă oinstituţie perimată, care prin natura ei afost şi este partenerul statului român, fiestat comunist fie statul de acum. Româ-nii nu mai au încredere în Biserica Or-todoxă.

Mai multe biserici decât spitale şi şcoli...

În plus, consider că doar pomeni-rea rolului jucat de Biserica Ortodoxă înstatul român este nedreaptă şi în contra-dicţie totală cu adevărata istorie. Deaceea consider că era utilă şi precizareaexpresă a Bisericii Române Unite, care ajucat un rol deosebit în Transilvania.

Din acest motiv consider că era ne-cesară modificarea art. 1 alin. (3), prininserarea in text a caracterului laic alstatului român, ca expresie a normalită-ţii şi a spiritului vremii. Dacă ne dorimsă aderăm la valorile occidentale în baza

cărora nivelul de trai, de confort, spiri-tual şi cultural al societăţii româneştipoate ajunge la cel mai înalt grad, statultrebuie să fie unul laic.

Să renunţăm la miturile pe care leperpetuăm şi le rostim de atâtea oripână ce credem în ele. Biserica Orto-doxă şi-a dovedit incapacitatea de a fimotor al regenerării spirituale, fiind maidegrabă un motor al perpetuării igno-ranţei ca cale spre fericire, când în reali-tatea ignoranţa nu generează decâtimoralitate. O imoralitate organizată –parteneriat între statul român şi BisericaOrtodoxă.

2. Statul liberal

Potrivit Art. 1. – (3) România esteun stat de drept, democratic şi social.

Consider că, în realităţile lumii con-temporane, democraţia constitutionalăeste una liberală. Valorile liberale suntcele în baza cărora democraţiile occi-dentale, cu tradiţie, au ajuns la apogeuldezvoltării lor. Caracterul democratic alstatului român, de care s-au prevalatpână şi comuniştii în Constituţiile lor, artrebui completat cu acest caracter libe-ral, ca şi expresie a democraţiei consti-tuţionale liberale, în baza căreia tinde săfie organizat statul român actual, carevrea să se distanţeze de statul comunistdinainte de 1989.

Asocierea celor două caractere, li-beral şi social, nu constituie o incompa-tibilitate. În general se consideră căstatul social este expresia statelor aflateîntr-un proces de tranziţie, însă în ulti-mii ani, politica socială, lipsită de oricerealism, care încuraja mai degrabă leneaşi cerşitul de la stat, a fost abandonatăde guvernele României.

Nu putem ignora necesitatea uneiprotecţii sociale faţă de cetăţenii mai ne-fericiţi, fiind o datorie colectivă a socie-tăţii în care trăim. Guvernele României,chiar şi cele social-democrate, au înce-put să conştientizeze politica socială fa-limentară dusă în ultimii ani care făceadin această republică un stat de asistaţisociali care refuzau munca.

De aceea un stat social, care asigurăprotecţia celor ce au într-adevăr nevoie,poate funcţiona în bază principiilorunui stat liberal. Consider că în momen-tul de faţă nu există o formă politică maidesăvârşită decât statul liberal. Cu im-perfecţiuni, bineînţeles, dar axat pe uncapitalism pragmatic, în care concu-renţa şi competenţa conduc la progresşi bunăstare.

Astfel apreciez că art. 1. alin. (3) artrebuie să aibă următoarea formă: Ro-mânia este stat de drept, democratic şiliberal, social şi laic, în care demnitateaomului, drepturile şi libertăţile cetăţeni-lor, libera dezvoltare a personalităţiiumane, dreptatea şi pluralismul politicreprezintă valori supreme, în spiritultradiţiilor democratice ale poporuluiromân şi idealurilor Revoluţiei din de-cembrie 1989, şi sunt garantate.

Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349

Nu putem ignora necesitatea unei protecţii

sociale faţă de cetăţenii mai nefericiţi, fiind o datorie

colectivă a societăţii în caretrăim. Guvernele României,

chiar şi cele social-democrate,au început să conştientizezepolitica socială falimentară

dusă în ultimii ani, care făcea din această

republică un stat de asistaţisociali care refuzau munca

5transilvaniaartă spiritualitate

ştiiNţa vieţii

Nivelul provocărilor pe care sis-temul nervos al omului con-temporan trebuie să le suporte

este într-o continuă creştere, a subli-niat, într-o conferinţă de presă, profe-sorul clujean Dafin Mureşanu,preşedintele Societăţii Române de Ne-urologie şi medic primar neurolog,Spitalul Clinic Judeţean de UrgenţăCluj-Napoca, cu prilejul celui de-aldoilea Congres European de Neuro-reabilitare, care are loc la Bucureşti.

„Aş putea spune că astăzi suntemîn posesia a numeroase date care aufăcut posibilă înţelegerea mecanismeloradaptative şi de regenerare a sistemuluinervos. Ce ştim clar este că sistemulnervos este într-o transformare perma-nentă, determinată atât de nevoia de în-văţare şi adaptare, cât şi de vindecareaunor leziuni. Ba chiar mai mult, am în-ţeles că aceste procese nu duc întot-deauna la rezultate pozitive, ci pot aveauneori şi ecou negativ (plasticitate pa-tologică). Capacitatea de regenerareexistă peste tot în sistemul nervos, darla intensităţi diferite. Creierul, de exem-plu, se regenerează mult mai activdecât măduva spinării. Cu cât vom în-ţelege mai corect şi complex mecanis-mele endogene ce stau la baza acestorprocese, cu atât vom avea un succes te-rapeutic mai sonor“, a spus prof. drDafin mureşanu, de la UmF Cluj.

Potrivit acestuia, pentru a-şi păstramai mult activitatea funcţională a creie-rului, oamenii trebuie „să privească or-ganismul ca un tot, somatic şi spiritual,să nu se îndepărteze de natură, să se ali-menteze echilibrat, să comunice între einemijlocit, cât mai mult şi pozitiv, sămenţină o activitate cognitivă rezona-bilă timp cât mai îndelungat (în specialcititul), să îşi controleze, cu ajutorul me-dicului, factorii majori de risc vascularşi degenerativ, să desfăşoare activitatefizică moderată, dar constantă“.

El a adăugat că nu există o soluţiemiraculoasă pentru a păstra creierul să-nătos. Starea psihologică generală şistarea de tensiune în care oamenii tră-iesc şi stresul de zi cu zi sunt factori derisc pentru toate bolile şi în special pen-tru cele neurologice.

Prof. dr. volker Homberg, secretargeneral al Societăţii Europene de Ne-uroreabilitare, a evidenţiat că pentru apăstra cât mai mult funcţionalitatea cre-ierului important este să se atragă ostare de mulţumire, de fericire, să existeun stil de viaţă cât mai sănătos şi să semeargă la medic la cele mai mici semnede boală.

Prof. dr. Dafin mureşanu a explicatcă „neuroreabilitarea este o disciplinăde graniţă, aflată în plin avânt în Eu-ropa“.

„multe societăţi naţionale se nascsub ochii noştri. Sigur, liderii rămân so-cietăţile naţionale din Germania, Italia,Austria. România este activă în acestdomeniu prin cele două societăţi de ne-uroreabilitare“, a spus acesta.

El a mai adăugat că problematicaneuroprotecţiei şi neuroregenerării seaflă în centrul preocupărilor sale ştiin-ţifice, atât sub aspectul înţelegerii pro-blemelor endogene, cât şi al modulăriiacestora prin mijloace farmacologice şinon-farmacologice.

mureşanu a reliefat că şi în Româ-nia incidenţa bolilor neurologice estefoarte mare, pe primul loc situându-seaccidentul vascular cerebral (AvC). Ur-mătoarele locuri - în domeniul neuro-regenerării - sunt ocupate de boalaAlzheimer, dar şi de boala Parkinson.

speCtaCole la ClujCluj/ Dr. Dafin Mureşanu:

Nu vă îndepărtaţi de naturădacă vreţi să aveţi un creier bun!

Cireşoaia

Peste două tone de cireşe, de dife-rite soiuri, au putut fi gustate,ieri, în cadrul celei de-a 120-a

ediţii a Festivalului cireşelor din loca-litatea bistriţeană Cireşoaia.

Cei aproximativ 450 de producă-tori locali de cireşe spun că de mult nuau mai avut un an la fel de bun caacesta, recolta fiind una record.

Cireşoaia a devenit, datorită aces-tui festival, cel mai cunoscut sat al co-munei Braniştea din judeţulBistriţa-Năsăud, având o populaţie pre-ponderent de etnie maghiară.

Primarul comunei Braniştea, mar-tonos Tamas, a declarat pentru AGER-PRES că producţia de cireşe se apropiede cifre record, iar italienii şi moldove-nii au venit deja în zonă pentru a cum-păra cireşe pentru prelucrareaindustrială.

Festivalul cireşelor a debutat ieri,la ora 12.30, după slujba religioasă,peste două tone de cireşe de diferite so-iuri putând fi gustate de către cei veniţisă participe la eveniment. Potrivit pri-marului, au fost donate câte două kilo-grame pentru fiecare adult şi câte un

kilogram pentru fiecare copil din sat,lădiţele cu fructe fiind etalate pe meseletârgului de cireşe.

În schimbul unui bilet de intrarede 5 lei pentru un adult şi 3 lei pentruun copil, vizitatorii târgului au pututmânca în voie cireşe, fie ele roşii, pur-purii sau galbene, mai mici sau maimari, mai dulci sau mai amărui.

Locuitorii din Cireşoaia şi-a arătat,de asemenea, măiestria în a realiza clo-pote din aceste fructe, de toate dimen-siunile, care au fost expuse în zonascenei, unde s-a desfăşurat spectacolulartistic. Pentru acest an au fost asam-blate cinci clopote din cireşe, însă orga-nizatorii au renunţat la ideea unuiclopot gigant, pentru că nu au găsit unsuport pe măsură.

Atmosfera la festivalul cireşelor afost întreţinută de ansambluri de dan-suri maghiare şi artişti din judeţeleCluj, Bihor şi Bistriţa-Năsăud.

Festivalul cireşelor din Bistriţa, sărbătorit cu o recoltă record

Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349

624 Days laTer, Casa MaTeiAzi,�1�iulie,�ora�18.30624�DAYS�LATER este�evenimentul�artistic�or-ganizat�de�către�secția�Fotografie-Video-Proce-sare� computerizată� a� imaginii� de� laUniversitatea�de�Artă�și�Design�din�Cluj-Napoca,în�cadrul�căruia�19�absolvenți�ai�ciclului�postu-niversitar�de�Master�vor�prezenta�peste�100�lu-crări�(fotografie,�video,�mixed�media).�Vernisajulva�avea�loc�azi,�1�iulie,�de�la�ora�18.30.�Proiectelede�disertație�ale�absolvenților,�coordonați�deprof.�univ.�dr.�Dorel�Găină,�reprezintă�finalizareaactivității�de�cercetare�știintifică�și�creație�ar-tistică�desfășurată�timp�de�624�de�zile�de�cătretinerii�artiști�expozanți.

expOziţie De ţesuTAzi,�1�iulie,�ora�17.00Şcoala�Populară�de�Arte�„Tudor�Jarda”�vă�in-vită�la�Galeria�„Arte”�de�pe�strada�Vasile�Alec-sandri,�nr.�1�la�expoziţia�cursanţilor�secţiei�deţesut-cusut�din�satul�Bedeciu,�munţii�Apuseni,sub� coordonarea� meşterului� popular� ElviraGavriş.

Transsylvania Off rOaD ClubJoi,�4�-�duminica,�7�iulieCampionatul�Naţional�de�Off-Road�al�României.Concursul� pentru� Cupa� Taubenreuther� dinaceastă�vară�va�avea�loc�în�zona�Gilău.�Concur-sul�prevede�3�categorii�auto:�standard�(nemo-dificate),�open�(modificări�medii�şi�trasee�dedificultate�medie)�şi�extrem�(modificări�mediisau�radicale�pe�trasee�medii�şi�dificile).�Indife-rent�de�categorie,�traseele�prin�păduri,�pestedealuri,�prin�mlaştini,�şleauri,�pârâuri,�pietre�şiravene�vor�fi�adevărate�provocări�pentru�con-curenţi.�Evenimentul�se�va�încheia�duminică,�7iulie,�în�parcarea�Hipermarket-ului�CORA,�înce-pând�cu�ora�10.00.�Aici�se�va�lua�startul�într-oprobă�specială,�un�traseu�tehnic,�tip�circuit,�for-mat�din�obstacole�artificiale�(buşteni,�cauciu-curi,�rampe).

Bistriţa-Năsăud:

Vechi obicei săsesc, reînviat la Serbările„Bistriţei medievale“

La Serbările „Bistriţei medievale“, ediţia2013, organizatorii au dorit să reînvie unvechi obicei săsesc din săptămâna Rusaliilor,când locuitorii participau obligatoriu la o pre-gătire militară, pentru a putea face faţă unoreventuale atacuri asupra cetăţii. va fi evocatprin organizarea, în preajma replicii din lemna cetăţii medievale, a unor ateliere de tras cuarcul şi mânuirea spadei. Organizatorii do-resc să reediteze şi scenariul de anul trecut, încare un atac prelungit asupra cetăţii s-a sfârşitcu o bătaie generală cu pungi cu apă - un felde exorcizare a incendiilor care au afectat ce-tatea de-a lungul veacurilor.

Potrivit preşedintelui executiv al Asocia-ţiei „Bistriţa medievală“, Florin Săsărman,obiceiul datează încă din secolul al XvI-lea şise desfăşura conform dictonului „Fericit ora-şul care în timp de pace este precaut“. Acestecuvinte chiar au fost înscrise pe un tun turnatla Bistriţa în anul 1561. Seara, pe scena festi-valului au urcat clujenii de la WhisperingWoods şi trupa bucureşteană Blackbeers, careau oferit concerte rock în stil medieval şi cel-tic, ultimii fiind acompaniaţi de şase dintremembrii grupului de dansuri irlandezeSteySha.

Festivalul s-a încheiat cu un spectacol cufoc al trupei Sirius şi cu punerea în scenă a ar-derii unei vrăjitoare de către cavalerii ordinu-lui „Eroii veacurilor Apuse“ din Braşov.

Serbările Bistriţei medievale sunt organi-zate de Primăria şi Consiliul Local Bistriţa,Centrul Cultural municipal „George Coşbuc“şi Asociaţia Bistriţa medievală, cu sprijinulCentrului Judeţean pentru Cultură şi Comple-xului muzeal Bistriţa-Năsăud, al AsociaţieiSaşilor Bistriţeni din străinătate şi al Asocia-ţiei „Nosner Land Bistriţa“.

Fo

to ©

ww

w.d

oc

toru

lzil

ei.

ro|

Da

fin

Mu

reşa

nu

6 | oameni şi şoareci

reportaj | ruxandra hurezean

În Cluj mai există doar doi anticariprofesioniști și-n toată țara vreo cincicolecționari serioși de carte veche, de au-

tografe celebre. Unul dintre clujeniiîmpătimiți de cărțile de valoare patrimo-nială este Radu Clichici. Cei care-l înjurăpentru prețurile mari pe care le au cărțile dinanticariatele lui trebuie să știe filosofia profe-sională a acestui om ca să înțeleagă „de ceDumnezeu pune Clichici prețuri așa de marila niște cărți atât de vechi?!” Și, mai multdecât atât, să înțeleagă rolul oamenilor pre-cum Clichici. El și prietenii lui, anticarii, facmunca unui arhivar care pune deoparte, pen-tru generațiile viitoare, care vor fi – sigur –mai deștepte decât noi!, documentele faceriiculturii acestui neam, adică aur cum e cel dinpivnițele BNR.

Caragiale, Alecsandri, Minulescu,Enescu, Cioran, Țuțea, Goga, IonBarbu, Pilat, Blaga...

Scârbit de vremurile de nimic pe care letrăim, Clichici își trăiește dezamăgirea pe unvraf de comori. Le are, le ține și nu-i mai pasădacă pentru alții înseamnă ceva sau nu. Cărțirare, autografe, documente unice, minunății.Autografe de la Caragiale, Alecsandri, Minu-lescu, Enescu, Cioran, Țuțea, Goga, Ion Barbu,Pilat, Blaga. Poezii scrise de mâna VeronicăiMicle, un ordin semnat de mâna lui Anto-nescu, foaie de prezență la Școala „Trei Ie-rarhi“ cu semnătura lui Creangă, edițiiprinceps, „Ciocoii Vechi și Noi”, ediție prin-ceps cu autograful lui Nicolae Filimon. Aredouă spații mici, înghesuite cu uși vechi carescârțâie. Are bani, nu se plânge, stă pe unmunte de cărți, vreo 200 de mii de exemplareși așteaptă toamna, de fiecare dată toamna.Când vin studenții. El are un fel de depozit deorgane. Ai nevoie de un picior, de o inimă, deun rinichi? De un Dostoievski acum, pe loc?De un Noica, de Petrarca? Îl iei de la Clichici.Te costă cam cât două șaorme. E bine, e rău?

Clujul cultural, mai mult o etichetă decât o realitate?

Clichici nu e foarte iubit printrecontemporani, face speculă, spun unii.Pescuiesc în gunoiul vostru, spune el,eu salvez ceea ce prostia aruncă! Euștiu ce voi nu știți! Dacă eu știu, de cesă mor? Pentru Clichici, cartea tipărităeste în mare parte o raritate, o piesă demuzeu. Are o serie de cărți și docu-mente vechi, pe care le ține în seif. Lescoate cu greu, le arată și le pune re-pede la adăpost. Dacă un politician adat 35 de mii de euro pe un ceas deaur, el a dat pe un autograf. Pe o carte,pe un caiet al lui Enescu. Sute de miide euro sunt băgați în colecția lui carestă într-un seif, acasă la anticar. De cenu facem în oraș, o expoziție cu cărțilelui prețioase, cu autografele pe care leare? Pentru că nu interesează pe ni-meni.

În timp ce la asociațiilescriitoricești se fac sindrofii provin-ciale, marii autori stau înghesuiți în la-birintul lui Clichici. Eminescu, Enescu,Goga, Caragiale, Blaga, Bacovia, Alec-sandri, Minulescu, Preda, Cioran suntstatui la care punem coroane în fiecarean. Cărțile lor, care mai poartă încă mi-rosul mâinilor lor, așteaptă în tăcere săle trezim. Cuminți și singure.

Intru cu fotograful în bârlogul an-ticarului. A adus pentru noi câteva dincomorile lui. În timp ce ni le arată, fo-tograful apasă pe declanșator, clik, clik.Așa ne rămâne clipa încremenită pesemnătura frumoasă a lui Eminescu,pe scrisul minuțios al lui Caragiale. Pefila de caiet a Veronicăi Micle, pe So-nata lui Enescu. Pe sufletele lor. Foto-grafului îi sună telefonul. Nurăspunde. E fotograf sportiv în princi-pal, dar a rămas mut în fața filelor pecare le răsfoiește Clichici în fața noas-tră. „Fantastic, ce aveți aici!” spune el.

Descoperiri într-un anticariat

Am descoperit „Cartea Milionarului”, un roman superb al lui Ștefan Bănulescu, pentru că-l cumpărase cineva

din familie, care a crezut că este un manual despre cum săfaci bani. Nu are nicio legătură cu asta, dar într-o oarecare

măsură avea dreptate: orice carte te face mai bogat!

Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349

Și Clichici dă din mână a lehamite! „N-au decât să rămână și de mine! Nu maisunt proști care să-și pună viața la bă-taie pentru ele!”. Cu banii pe care i-adat pe o filă mototolită sau pe o cartepoștală trimisă de Caragiale acasă,putea să-și facă o vacanță în Dubai. Șiatunci, de ce?

Nedreptate și un băiat de 16 ani.De ce?

Iau în mână un manual mic, gros,fără câteva file. Eminescu are 16 ani și-lpoartă cu el, este cartea lui de Istorie. Ascris notițe pe margine, s-a semnat.Scrisul lui de copil. L-aș apropia deobraz, să-l simt, dar atingerea mea nui-ar face bine. E pe drumuri cu trupa deteatru a lui Matei Pascaly și poartă ma-nualul cu el. Trupa are un econom,unul Bengescu, de la care Eminescuprimește prima lui leafă. Șapte franci înloc de zece. Scrie pe ultima filă a cărțiice a făcut cu banii, un șilig la mama,unul îl dă pe-o carte... Dar scrie apăsat

cu creionul, undeva: „A nu uita porcă-ria și nemernicia lui B.!” Copilul su-porta greu nedreptatea, minciuna,nemernicia unui econom de trupăcare-l păcălește la salariu. La primul luisalariu. De ce?

„Știați că Eminescu nu primea cărțide-ale lui? El nu avea exemplare, de laedituri, pe care să le poată dărui. A avutun volum pe care i l-a dat cu dedicațieVeronicăi Micle și unul lui Titu Maio-rescu. Titu Maiorescu a vrut să fie în-mormântat cu cartea asta, atât a ținut laea. Și așa s-a întîmplat, cartea a mers cuel în mormânt!”, povestește Clichici.Prietenia, prețuirea, creația au cevasacru. Precum mormântul.

Iar Clichici continuă să poves-tească, în timp ce aparatul de fotogra-fiat zuruie ca o mitralieră îndepărtată.„... Era un librar în București, Saftaparcă-l chema, dar nu sunt sigur. Și-ncâteva rânduri, cineva intrase în prăvă-lia lui și rupsese cărțile lui Eminescu, depe raft. Safta și-a pus băieții de prăvălie,niște desculți aduși de la Călărași, să-l

Cât a fost primul salariu al lui Eminescu și cum l-a cheltuit

în bârLoguL cu cărţi | 7

Vă dați seama cum va arăta istoriografia erei rețelelor sociale? Dacă dinvremurile mai de demult, chiar din timpul bunicilor noștri, moștenim o

fotografie sau două, o scrisoare sau o carte poștală, astăzi arhiva publicăeste pe internet, plină de fotografii-imagini cu milioane de oameni care

arată ce au mâncat la micul dejun sau când a plouat pe strada lor! Tocmai de aceea, cred că mărturiile valoroase vor fi cele rare, cele puține,

dar despre lucruri cu adevărat importante!”, Mircea Miclea, psiholog

Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349

MVL-ul! „Eu îl iubesc, să fie clar! E cel mai mare

scriitor în viață, de pe tot Globul! E fabulos!Dar nu m-am dat peste cap să-i iau autograf!Nu! Mi-am zis: Ce să fac, să mă duc acolo săse uite la mine ca la un gunoi și să-mi scrieMVL? Că dacă îl porți prin lume, ca pe bufon,așa pățești, face și el cum poate ca să-ți deacu tifla! Dar un amic a zis că ia el trei cărți, pen-tru mine și confratele Adrian și se duce să neia autografe. Eu i-am dat-o pe aia care-miplace cel mai mult, Conversație la Catedrală,ediția în spaniolă. Bietul Llosa, când l-a văzutpe amicul meu cu cărțile, vreo trei volume, astrigat: «Falsificador!» Amicul a început să ex-plice, că e pentru niște amici care n-au pututsă vină, iar el le-a semnat. A simțit că numințea. Eu n-o vând, e pentru mine personal,e cartea mea. Dar vreau să spun că înțeleg șide ce se înfurie scriitorii, pentru că de multeori ai de-a face cu boi!”

fugărească și să-l prindă. Într-o zi l-auprins și l-au bătut măr, apoi l-au adusde guler, plin de sânge, să-l predea lastăpân! Cine ești tu, mă, nemernicule,să rupi cărțile celui mai mare poet alnației?, l-a întrebat Safta. Uită-te lapoză!, a zis Eminescu, și vezi cinesunt!” Poate că Safta n-a înțeles de ce.Dar nici noi nu înțelegem de ce Emi-nescu n-avea parte de cărțile lui? Pestemarile nedreptăți ale trecutului seaștern altele noi.

Viață de anticar. „Eu sunt Don Quijote, cui să dau autograf?”

„Nu e simplu să fii anticar în ziuade azi. Oamenii apreciază mai multchiloții lui Michael Jackson decât ma-nuscrisul lui Faust. Dar, dacă asta ți-ecrucea, o duci! Tu ai ales-o, nu teplânge!”, vorbește Radu Clichici maimult pentru el decât pentru noi. E undomeniu de nișă, trebuie să ai carteacare nu se găsește în librării, trebuie săle știi, să fii expert în materie. Un anti-car este un erudit, dar trebuie să fie șiun bun comerciant. „Țin două spații,plătesc gaz, lumină, salarii, taxe, acumplătesc și TVA! Vin ăia de la ITM de treiori într-o juma’ de an! Ce să vadă? Căsuntem tot mai puțini, că ne târâm zi-lele? Ce mare afacere facem noi aici cătrebuie să ne controleze la sânge? Îmivine s-o las baltă. Să duc cărțile într-opivniță și să închid. Gata! Dau spațiileîn chirie și trăiesc și eu cu o mie de europe lună ca un boier!? Ce mama ei detreabă!” Dar nu face asta, doar vorbede necaz! Clichici are viciul cărții însânge, ca drogații. Nu poate trece pelângă o carte fără s-o vadă, s-o pipăie,s-o adulmece! Va scrie o carte de biblio-filie... „dacă mai merită să o faci”!

***

Realitatea îi dă dreptate furiei luiClichici. La noi nu există spații cufacilități specifice, de care să beneficiezecultura. Nu există reduceri de taxe pen-tru activități culturale. Nu există preo-cupare pentru valorile mai puținspectaculoase, mai puțin comerciale,mai puțin lucrative. Se dau bani pentruspectacole kitsch, dar nu sunt bani pen-tru un muzeu al cărții, pentru oexpoziție, pentru o colecție rară. Carteanu este o bucată de hârtie, plicticoasă,ea spne mai mult decât orice, povesteaOmului.

Radu Clichici şi muntele său de comori

Fo

to D

an

Bo

de

a ©

Transilvania

Reporter

Carte poștală, din Germania, scrisă de mâna lui Caragiale, către Herr ProfesorDragomirescu, cumpărată cu 1.500 de euro

Dragă Mihalache, am primit cartelele tale poștale (trei) și calendarele „Miner-vei”, după ce primisem și misiva colectivă a bandei noastre, la care am răspuns îndată,și sper că ați primit răspunsul meu. Mă bucur de bunele sentimente ce-mi păstrațica tineri entuziaști și-mi voi da silințe bătrânești să mă țiu la nivelul lor. V-am trimisadineaori șase versuri, „savant”. Dacă și acestea vă plac, atât mai bine! Și dacă maie timp, puneți-le tot în numĕrul de Januarie, însă nu în facsimile, nefiind destul decaligrafic scrise. Mă rog însă, luați seama la punctuație. Scrisoarea ce mi-o promiți,o aștept cu mare dragoste. Scrie-mi-o pe’ndelete, ca să’mi poți răspunde la variilechestiuni ce ți le-am pus. Spune briganzilor noștri că’i salut frățește ca un frate maibetrân și mai pățit; adu-le aminte să lucreze pe brânci, nu pe genunchi; căci, dacă ooperă bună poate fi uneori o faptă rea, niciodată o operă rea nu poate fi o faptă bună.- Toți ai mei salută pe toți ai tăi și le urează la mulți ani! Noroc, sănătate și bucurie!

Al tĕu Caragiale

8 economie

Editat de Transilvania Reporter Media SRLstr. Cometei nr. 5, etaj 1 Cluj-Napoca, România

tel: 0733 333 800e-mail: redactia@transilvaniareporter.rowww.facebook.com/transilvaniareporter

ISSN 1224 – 4090

DIRECTOR: Vasile Dâncu

REDACTOR-ŞEF: Caius Chioreane-mail: caius.chiorean@transilvaniareporter.ro

REDACTOR-ŞEF ADJ.: Ruxandra Hurezeane-mail: ruxandra.hurezean@transilvaniareporter.ro

EDITOR COORDONATOR: Marius Avrame-mail: marius.avram@transilvaniareporter.ro

SECRETAR GENERAl DE REDACţIE: Cristian Bara

e-mail: cristian.bara@transilvaniareporter.roREDACTOR CUlTURĂ: Cristina BeligărREPORTERI: Diana Mesaroş, Tia Sîrca REPORTER SPORT: Hafia Veciunca

e-mail: hafia.veciunca@transilvaniareporter.roART DIRECTOR: Mihai ArmancaCONCEPT GRAFIC: Ciprian ButnaruDTP: Isabela MunteanFOTOREPORTER: Dan Bodea CORECTOR: Elena GădăleanCURIER: Marius StanciuMARKETING MANAGER: Cristian Bara

e-mail: cristian.bara@transilvaniareporter.ro

DIRECTOR EXECUTIV: Mihaela OrbanPUBlISHER: Adrian Pop

e-mail: adi.pop@transilvaniareporter.roTransilvania REPORTER foloseşte informaţii

şi fotografii furnizate de: Agerpres, EPA, citynews.ro

TIPAR&PrePRESS: Compania de Producţie Tipografică Cluj

maria grapini:

Turismul de sănătate esteun concept mai larg pecare vrem să îl dezvoltăm

Ministrul delegat pentru ÎntreprinderiMici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism,Maria Grapini, a declarat vineri, la Braşov,unde a participat la conferinţa de închidere aproiectului „Calificarea în turismul balnear -o şansă pentru viitor”, că pentru turismul bal-near trebuie făcute câteva reglementări.

„Sunt acum cu un grup de lucru mixt in-terministerial pentru dezvoltarea durabilă aturismului în care trebuie să lămurim legisla-tiv obligaţia celui care a cumpărat un obiectivturistic balnear de a-l întreţine la un anumitstandard, pentru că rezervele termale, mine-rale sunt resurse naţionale, nu sunt ale unuiacare a cumpărat un hotel şi l-a prăbuşit. Tre-buie să acţionăm pe reglementări, să îmbună-tăţim infrastructura care aparţine statului.Mă refer la drumuri naţionale, regionale,acces în staţiuni. Dorim, de asemenea, să în-cepem o campanie de promovare a acestorstaţiuni pentru că, dacă traversăm ţara de laun capăt la altul, nu ştiu dacă vedem 10 pa-nouri pentru turismul balnear”, a declaratMaria Grapini.

facturi mai mici

Preţul energiei electrice livrateconsumatorilor finali va fi redusîn medie cu 1,3%, începând cu 1

iulie 2013, potrivit Autorităţii Naţio-nale de Reglementare în DomeniulEnergiei (ANRE).

Autoritatea Naţională de Regle-mentare în Domeniul Energiei, în urmaanalizei semestriale, a propus Comite-tului de Reglementare reducerea tarife-lor reglementate la energia electrică laconsumatorii finali, iar Comitetul deReglementare, în şedinţa din data de 21iunie, a aprobat Ordinul nr. 40/2013 pri-vind Tarifele reglementate la energiaelectrică livrată de furnizorii de ultimainstanţă consumatorilor casnici şi asi-milaţi consumatorilor casnici care nuşi-au exercitat dreptul de eligibilitate.

De asemenea, a aprobat şi Ordinulnr. 41/2013 privind Tarifele reglementatela energia electrică livrată de furnizoriide ultimă instanţă consumatorilor finalicare nu şi-au exercitat dreptul de eligi-bilitate, alţii decât cei casnici şi cei asimi-laţi consumatorilor casnici, precum şi apreţurilor pentru energia reactivă.

Ministrul delegat pentru Energie,Constantin Niţă, a declarat, recent, căfacturile la energie ar putea scădea cu 5- 10%, de la 1 iulie.

„De la 1 iulie, ar trebui să fie un im-pact în factură, ca urmare a noii legi.

ANRE trebuie să ne spună, că au toateelementele de supracompensare. Sigur,supracompensarea, anul acesta, trebuiesă se facă pe şase luni, semestrial, ceeace nu prea le convine. Asta este realita-tea. Ei vor anual să o facă şi noi anulacesta le-am cerut să o facă semestrial.Au datoria să respecte legea, ca oricareinstituţie, şi trebuie să îşi organizeze ac-tivitatea să facă lucrul acesta. Ar trebuisă se vadă un procent semnificativ,între 5 şi 10%”, a spus Niţă.

Totuşi, ministrul Energiei nu aputut spune dacă, în urma calculului desupracompensare, se va obţine acestprocent.

Ordonanţa de urgenţă pentru stabi-lirea sistemului de promovare a produ-cerii energiei din surse regenerabile afost adoptată, recent, de Guvern, în actulnormativ fiind prevăzut că recuperareacertificatelor verzi se va face începând cu31 martie 2017, pentru centralele hidroşi solare, respectiv de la 1 ianuarie 2018pentru centralele eoliene.

De asemenea, au fost păstrate pre-vederile din proiectul de act normativ,lansat de Ministerul Economiei, carepropunea amânarea temporară, înce-pând cu 1 iulie 2013, a acordării unuinumăr de certificate verzi pentru fiecare1 MWh produs de centrale electricehidro noi cu puteri electrice instalatemai mici sau egale cu 10 MW (un certi-ficat verde) de centrale eoliene (un cer-

Preţul energiei electrice,redus de astăzi, 1 iulie

tificat verde), respectiv de centrale elec-trice solare (două certificate verzi).

Ordonanţa mai prevede limitareaacreditării centralelor/grupurilor elec-trice pentru aplicarea sistemului depromovare prin certificate verzi până lanivelul total anual al capacităţilor insta-late în centrale electrice de producere aenergiei electrice din surse regenera-bile, care este stabilit în Planul Naţionalde Acţiune în Domeniul Energiei Rege-nerabile (PNAER).

Conform actului normativ, inves-tiţiile vor fi monitorizate de ANRE se-mestrial, ceea ce va permite aplicareaimediată a mecanismului de ajustare asupracompensării. Tranzacţionareacertificatelor verzi se va face direct întreproducători şi furnizori, transparent.

ANRE va fi obligat să reglemen-teze prin cote anuale cantitatea de ener-gie electrică din surse regenerabile, carese va prelua în Sistemul Electroenerge-tic Naţional.

5-10procente ar putea reprezenta

nivelul valoric de scădere al facturilor

la energie cu începere de azi, 1 iulie

Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349

Ministrul Turismului a declarat că îmbunătăţirea

tuturor serviciilor trebuie să fie o prioritate.

Fo

to ©

ww

w.f

em

ei-

in-a

fac

eri

.ro

Miracolul de la BNR

În fiecare an de criză a ieşit pe plus!management performant

Banca Naţională a României(BNR) a înregistrat un profit de696,1 milioane de lei în 2012, în

creştere cu 131% faţă de anul prece-dent, potrivit raportului anual publi-cat pe site-ul instituţiei.

„Pentru al şaselea an consecutiv,BNR a înregistrat un rezultat financiarpozitiv. Creşterea profitului s-a datorat,

în principal, unui management perfor-mant al operaţiunilor de administrare aactivelor şi pasivelor în valută, dar şioperaţiunilor de politică monetară,care, spre deosebire de anul anterior, augenerat profit, în condiţiile în care, dinaceastă perspectivă, BNR s-a situat peo poziţie de creditor faţă de sistemulbancar pe tot parcursul anului 2012”, searată în document.

Rezultatul pozitiv a fost determi-

nat de profitul operaţional din adminis-trarea activelor şi pasivelor în valută(+1,734 miliarde de lei) şi din operaţiu-nile de politică monetară (+217,1 mi-lioane de lei), diminuat cu pierdereadin reevaluarea activelor şi pasivelor învalută (-860,3 milioane de lei), din emi-siunea monetară şi decontarea plăţilor(-5,3 milioane de lei) şi din alte opera-ţiuni (-389,7 milioane de lei).

„În activitatea BNR există o preo-cupare permanentă pentru administra-rea eficientă a resurselor aflate ladispoziţia sa, astfel încât în anul 2012cheltuielile de funcţionare au scăzut cucirca 2% în termeni reali faţă de anulprecedent, raportul dintre cheltuielilede funcţionare şi veniturile totale s-aredus de la 9,9% în anul 2011 la 7,0% în2012, iar raportul dintre cheltuielile defuncţionare şi veniturile nete ale BNR ascăzut de la 131% în anul 2011 la 57,5%în anul 2012”, informează BNR.

Cota de 80% din veniturile nete ale BNR (556,9 milioane de lei) a fost virată la bugetul de stat. Din profit, 83,5 milioane

de lei au fost destinate majorării rezervelor statutare, 41,8 milioane de lei constituirii unor surse proprii de finanţare

a investiţiilor, 13,9 milioane fondului de participare a salariaţilor la profit, iar 14.000 de lei rezerve

la dispoziţia Consiliului de Administraţie

Fo

to ©

dia

ca

f.c

om

internaţional | 9

Studiu care dezvăluie pondereastrăinilor în delincvența pariziană

LE FIGARo

Observatorul Naţional al Delin-cvenţei (ONDRP) din Franţa,instituţie guvernamentală în-

sărcinată să analizeze statisticile de-lincvenţei, a dat publicităţii un studiuprivind ponderea străinilor în nume-roasele cazuri de crime şi infracţiuni.

Acest studiu ştiinţific, care are casursă dosarele antecedentelor penale(STIC) ale Ministerului de Interne, treceîn revistă un eşantion de circa 1.500 deindivizi acuzaţi de minimum cinci in-fracţiuni în perioada 2009-2010, la Parissau în vecinătatea capitalei.

În cea ce-i priveşte strict pe străini,rezultatele sunt relevante. Se constatăcă ei reprezintă o treime din aceste ca-zuri înregistrate în Paris.

Prima concluzie: Străinii implicaţiîntr-o infracţiune au o pondere multmai mare decât francezii (76,4%, faţă de58,6%).

A doua concluzie: Un număr maimare de francezi sunt inculpaţi pentru

infracţiuni aflate în atenţia serviciilorde informaţii, precum afaceri cu dro-guri sau port de arme interzise.

Studiul ONDRP face şi un portret aldelincventului în funcţie de naţionalitate,vârstă şi sex: dintre străinii puşi sub acu-zare de cel puţin cinci ori (450), cei de na-ţionalitate română reprezintă jumătate(231). Dintre aceştia, 89,6% sunt minori,din care 37,7% băieţi şi 51,9% fete.

Fetele minore puse sub acuzare înrepetate rânduri (131 în total) sunt înprincipal originare din România saudin Europa balcanică (120 de minore).

Potrivit experţilor ONDRP, infrac-torii proveniţi din România sau Europabalcanică sunt puşi sub acuzare pre-ponderent pentru infracţiuni de însu-şire de bunuri (92,7% din cazuri). Dinaceastă categorie, bărbaţii de peste 18ani au fost puşi sub acuzare, în medie,în 11 astfel de infracţiuni, ceea ce faceca ponderea lor să fie mare în statisticilede recidivă multiplă (de mai multe oripentru acelaşi delict) sau de diversifi-care (delicte succesive de natură dife-rită) în aglomerările pariziene.

Pentru cei de altă naţionalitate,ONDRP relevă că majoritatea infracto-rilor maghrebieni sunt bărbaţi (28% mi-nori şi 73,3% majori) cu o medie de optinfracţiuni săvârşite. Potrivit studiului,majoritatea delincvenţilor proveniţi dinMaghreb sunt bărbaţi cu vârsta depeste 18 ani (65,1%),.

În ce-i priveşte pe africanii prove-niţi din altă zonă decât Maghrebul, estevorba în general de indivizi acuzaţi deatingere adusă integrităţii fizice, altfelspus de acte de violenţă.

CoRRIERE DELLA SERA

Echipa mobilă din Torino a  , vi-neri, arsenalul primului clanmafiot românesc din Italia, care

se numeşte „Brigada”.Arsenalul, care era ascuns într-un

local de noapte din capitala regiuniiPiemont, este compus din patru pis-toale, un pistol electric, 83 de proiectile,cinci măşti care erau utilizate în cursuljafurilor şi cinci veste antiglonţ.

Descoperirea a fost făcută în ca-drul unei percheziţii efectuate vineri,într-unul din localurile nocturne careau fost puse sub sechestru şi care apar-ţinea acestui clan. Ancheta în acest cazcontinuă, după arestarea, pe data de 20iunie, a 17 membri ai clanului mafiotromânesc descoperit de forţele de or-dine la Torino. Gruparea, dezmembratăla 20 iunie de echipa mobilă din Torino,era compusă în totalitate din cetăţeniromâni.

În cursul operaţiunii de vineri, afost arestat cel de al 18-lea membru al

„Brigăzii”, Bogdan Lupu, în vârstă de29 de ani, considerat de poliţia italianăpersoana care se ocupa, în numele or-ganizaţiei criminale, de clonarea decărţi de credit.

„Este pentru prima dată în Italiacând este acuzată de asociere de tip ma-fiot o organizaţie de cetăţeni străini careoperează pe teritoriul naţional”, subli-niase pe 20 iunie procurorul-şef din To-rino, Giancarlo Caselli, într-o conferinţăde presă în care i-a lăudat pe colegii ro-mâni, „a căror colaborare a fost deci-sivă, în cadrul acestei anchete”.

În câţiva ani, „Brigada” a învins or-ganizaţiile criminale albaneze careaveau aceleaşi interese ilicite în Italia,

mai ales în regiunile din nord. Grupa-rea infracţională formată din românideţinea monopolul traficului cu dro-guri la Torino şi în provincie şi, de ase-menea, avea în proprietate, pe diferitenume, numeroase localuri şi alte bu-nuri imobiliare. „Brigada” controla în-treaga comunitate românească dinprovincia Torino, peste 100.000 de per-soane.

Organizaţia mafiotă română eracondusă de „naşul” Viorel Oarză, învârstă de 36 de ani, un fost boxer. Elconducea activităţile ilicite ale „Brigă-zii” direct din închisoarea „Le Vallette”din Torino, unde se află din anul 2011,pentru tentativă de omor.

La Torino a fost descoperit arsenalul clanului mafiot românesc „Brigada”

DER SPIEGEL

Uniunea Europeană,supravegheată de NSA

Uniunea Europeană a fost una dintre„ţintele” agenţiei americane de supraveghereelectronică NSA, acuzată de spionarea comu-nicaţiilor electronice la nivel mondial în ca-drul programului PRISM.

Acuzaţiile se bazează pe documente con-fidenţiale, dezvăluite în parte de fostul con-sultant american NSA, Edward Snowden,aflat la originea dezvăluirilor despre PRISM.

Într-unul dintre aceste documente, datatîn septembrie 2010 şi clasat „strict confiden-ţial”, NSA descrie modul în care spioneazăAmbasada UE la Washington.

Este vorba nu doar despre microfoane in-stalate în clădire, ci şi despre o infiltrare în re-ţeaua informatică, permiţându-i să citeascăe-mailuri şi documente interne. NSA şi-a ex-tins operaţiunile până la Bruxelles. În urmă cupeste cinci ani, experţi în securitate din cadrulUE au descoperit un sistem de ascultare a re-ţelei telefonice şi de Internet a clădirii Justus-Lipsius, principalul sediu al Consiliului UE,care ajungea până la cartierul general alNATO, la periferia Bruxelles-ului.

Preşedintele Parlamentului European,germanul Martin Schulz, apreciază că „dacăacest lucru se confirmă, este vorba despre unscandal imens. Acest lucru va dăuna în modconsiderabil relaţiilor dintre UE şi StateleUnite”.

În opinia ministrului luxemburghez deExterne, Jean Asselbron, „spionajul americaneste scăpat de sub orice control”, subliniindcă activităţile în domeniul informaţiilor „suntjustificate de lupta împotriva terorismului.UE şi diplomaţii săi nu sunt terorişti”.

AFP

China amenință paceaîncălcând un pact din 2002

Manila a apreciat că o prezenţă militarăşi paramilitară chineză (foto) în Marea Chineide Sud reprezintă o ameninţare la adresapăcii în regiune.

Ministrul filipinez de Externe, Albert DelRosario, a făcut aceste declaraţii într-un co-municat difuzat în cursul unui forum la careiau parte, la Brunei, în perioada 30 iunie-2iulie, cele zece ţări membre ale Asociaţiei Na-ţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) şiChina.

El şi-a exprimat îngrijorarea faţă de mili-tarizarea tot mai puternică în Marea Chinei deSud, şi prezenţa masivă a unor nave militareşi paramilitare chineze în zona economică ex-clusivă a Filipinelor, în jurul a două recife,Scarborough Shoal şi Second Thomas Shoal

Chinezii încalcă un pact încheiat în 2002,prin care ţări riverane la mare s-au angajat sănu adopte măsuri susceptibile să sporeascătensiuni.

În acest pact de bună purtare semnat destatele din ASEAN şi China, aceste ţări se an-gajează să îşi soluţioneze diferendele fără sărecurgă la ameninţare sau la utilizarea forţei.

China revendică aproape toată MareaChinei de Sud, o răscruce de drumuri mari-time vitale pentru comerţul mondial, dar şi opotenţială rezervă de petrol şi gaze şi de im-portante resurse de peşte.

În afară de Filipine, Japonia, Vietnamul,Malaysia şi Brunei au, de asemenea, dife-rende teritoriale maritime cu China.

„Brigada” este o organizaţie criminală violentă, care gestiona activităţi de proxenetism, trafic cu substanţe

stupefiante, extorcări de fonduri şi răpiri în scop de extorcare, spălare de bani, falsificare de carduri şi bancomate,

precum şi contrabandă cu ţigări

Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349

După români şi străinii din ţările balcanice vin ime-

diat indivizi originari din Maghreb (105 cazuri),

Africa (63 de cazuri) şi China (12 cazuri), alte

naţionalităţi (39 de cazuri)

Un număr mai mare de străini sunt inculpaţi pentru furturi şi jafuri. În schimb, atât francezii, cât şi străinii sunt la egalitateîn materie de escrocherii şi infracţiuni financiare, în vreme ce francezii sunt mai prezenţi în actele de violenţă

Fo

to ©

ww

w.r

fi.f

r

10 | JOCUri | SăNătate

Soluţia partidei

de sudoku de

numărul trecut este:

Şanse de ploaie22ºC10ºC

Parţial înnorat

24ºC11ºC

Soluţia: în numărul următor

ÎngeraşulLa ora de desen, un copil desena un înge-raşProfesorul: - Ce desenezi tu acolo?Copilul: - Un îngeraş!Profesorul: - Cu trei aripi? Unde ai maivăzut tu îngeraş cu trei aripi?Copilul: - Dar dumneavoastră unde aţivăzut îngeraş cu două aripi?

Ardeleneascăviaţa-i grea. el însuşi ştieS-o înfrunte cu tărie.rezultatele-s mai bune,Când tăria e de prune.

epigramă de Aurel Buzgău din Antologia epigramei româneşti,

Să nE AmUzăm

vremea ÎN CLUJ-NaPOCa

Luni

Marţi

sudoku

27ºC12ºC

Miercuri

TERAPII

Verificaţi telefonul mobil dintrei în trei minute, aşteptând cufebrilitate sosirea unui e-mail

sau a unui SMS? Sunteţi pe punctulde a contracta sindromul burnout? Te-rapiile contra dependenţei cauzate denoile tehnologii au început să se dez-volte, de la hârtia anti-wifi la vacan-ţele 100% offline.

„Oamenii se conectează la internetfără încetare, peste tot, din toate pozi-ţiile - în pat, la restaurant, în sălile deaşteptare”, afirmă Remy Oudghiri, di-rectorul Institutului francez de sondajeIpsos şi autor al unei cărţi despre „e-de-pendenţă”.

În Statele Unite, aproape jumătatedintre adulţi dispun de un telefonmobil inteligent şi peste o treime au otabletă. „Această creştere bruscă a po-sibilităţilor infinite de conexiune, dupăo perioadă iniţială de entuziasm, îl facepe fiecare utilizator să reflecteze la mo-dalitatea de a se bucura de viaţă profi-

tând în acelaşi timp de conectarea la in-ternet. Întrebarea care se pune este:«Cum să evităm dependenţa?»”, aadăugat Remy Oudghiri.

Cercetătorii francezi au creat o hâr-tie specială care blochează undele wi-fi.Compania Ahlstrom intenţionează sălanseze produsul pe piaţă în 2014.

Potrivit unui sondaj realizat deIpsos, aproape o treime dintre francezisimt nevoia de a se deconecta de la in-ternet, iar tendinţe comparabile au fostsesizate şi în alte ţări.

În 2006, Ipsos anunţa că 54% dintrefrancezi aveau sentimentul că petrec totmai puţin timp împreună, din cauzaprogreselor făcute de noile tehnologii.Acest procent a ajuns la 71% în 2012.

Diferite companii au elaborat stra-tegii diferite. Compania americană Di-gital Detox organizează tabere dedezintoxicare, fără internet, în zone izo-late din Statele Unite sau în ţări exotice,precum Cambodgia.

În domeniul muncii, companiileîncep să se asigure că angajaţii lor nu

STUDIU

Sportul reduce riscurile de sinucidere

Sportul ar fi un mijloc excelent de redu-cere a tendinţelor sinucigaşe, arată un studiudesfăşurat de Universitatea din Goteborg(Suedia) şi menţionat de maxisciences.com.

Potrivit rezultatelor studiului, cine facesport şi are o bună condiţie fizică la 18 ani vaînregistra mai târziu riscuri suicidare maimici. Cercetarea, desfăşurată pe circa un mi-lion de persoane, arată că cine are o condiţiefizică proastă în adolescenţă poate fi de douăori mai înclinat spre tendinţe suicidare la ma-turitate. Prin urmare, sportul şi activitatea fi-zică practicate în tinereţe influenţeazăcomportamentul viitor. Oficiul Naţional Sue-dez pentru Sănătate a difuzat un raport îngri-jorător în privinţa sănătăţii copiilor şiadolescenţilor, potrivit căruia sănătatea men-tală a acestora s-ar fi degradat în ultimii ani.Rata sinuciderilor în rândul tinerilor a crescutde patru ori, aşa încât cercetătorii s-au ocupatde factorii care ar fi putut determina acestetendinţe suicidare. După ce au evaluat formafizică a 1.136.527 de adolescenţi de 18 ani lavizita medicală efectuată înaintea începeriiserviciului militar, cercetătorii au constatat cătendinţa suicidară la tinerii în formă fizicăbună era mai scăzută decât la ceilalţi. Nu esteprimul studiu care arată că sportul ar avea unimpact pozitiv asupra sănătăţii mintale, că arlupta împotriva depresiei şi ar stimula bunafuncţionare a creierului.

Cum poate fi tratată dependenţade reţelele de socializare

rămân conectaţi pe internet 24 de oredin 24. Producătorul german de auto-mobile Volkswagen a decis să nu maitrimită e-mail-uri salariaţilor săi întreorele 18.15 şi 07.00.

Iar pentru aceia care decid să re-ziste impulsului de a se conecta pe reţe-lele de socializare, site-ul anti-social.ccpropune un program informatic careblochează accesul la site-urile care vădeconcentrează şi vă împiedică să fiţieficient la locul de muncă, pentru apro-ximativ 15 dolari (11,34 euro).

Curele de dezintoxicare de inter-net încep să înflorească şi în StateleUnite, de exemplu prin reSTART, con-siderat primul program de internări înclinici anti-internet din Statele Unite.

Majoritatea cazurilor tratate suntpersoane cu vârste cuprinse între 18 şi28 ani.

Parţial înnorat

Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349

În domeniul turismului, hotelurile au abordat nişa

„dezintoxicării digitale”.Lanţul hotelier Westin din

Dublin propune clienţilor săisă îşi predea telefoanele

inteligente şi tabletele la recepţie. Hotelul le oferă,

în acelaşi timp, un kit pen-tru a planta un copac, dar şi

un joc de societate. Tarifuleste de 175 de euro pe noapte

SpoRT |11

O clujeancă, în elita EUROARBITRAJ | Hafia veciunca

După ce a condus finala Cham-pions League, Teodora Albonva arbitra și la Campionatul

European feminin din Suedia. Româ-nia nu s-a calificat la turneul final carese va desfășura în perioada 10-28 iulie.

O clujeancă ţine sus stindardul ar-bitrajului românesc. Este vorba de Teo-dora Albon, una dintre cele maiapreciate arbitre din întreaga lume. Învârstă de 35 de ani, clujeanca a devenitarbitru în 2000, iar în 2003 a ajuns pelista FIFA. În prezent face parte dinprima grupa valorică a arbitrilor euro-peni (femei), iar în urmă cu o lună afost delegată la cel mai important mecial carierei sale: finala Champions Lea-gue. Prestaţia foarte bună a fostei fot-baliste în ultimul act de pe StamfordBridge, dintre Lyon şi Wolfsburg, i-adeterminat pe oficialii UEFA să o con-voace pe clujeancă şi la CampionatulEuropean feminin din Suedia. Ea va fiajutată de Cristina Dorcioman şi Pe-truţa Iugulescu.

„E primul campionat european desenioare pentru mine. Am emoţii, dar înacelaşi timp simt o mare bucurie.Această convocare înseamnă o încunu-nare a unei munci depuse de mine demai mulţi ani. Sper să fac un turneu reu-şit. Dacă cei de la UEFA vor decide să ar-bitrez şi în fazele superioare, o voi facecu cea mai mare plăcere. Desigur că mi-aş dori să conduc cel puţin o semifinală.Oricum, e o premieră pentru Româniafaptul că vor fi trei arbitri la un turneufinal. Chiar şi cei de la UEFA ne-au spuscă am spart gheaţa”, a mărturisit Albon,care a primit vestea de la fostul preşe-dinte CCA, Alexandru Deaconu.

Cucerită de Suedia

Pentru Teodora, Suedia nu e untărâm necunoscut. Numeroase concediide odihnă şi le-a petrecut în ţara lui Zla-tan Ibrahimovic. „Am fost de multe oriîn Suedia. E o ţară absolut minunată, oţară de vis. Oamenii sunt civilizaţi, ştiusă-şi trăiască viaţa, sunt condiţii exce-lente acolo, nivelul de trai e unul foarteridicat, toate sunt bine puse la punct.Sincer, îi invidiez. Mi-aş dori să trăiescacolo împreună cu familia”, a dezvăluitAlbon.

Felicitată de Pierluigi Collina

Albon a avut o prestaţie aproapeimpecabilă în finala dintre Lyon şiWolfsburg, câştigată de formaţia ger-mană cu scorul de 1-0. La finalul me-ciului a fost felicitată chiar de PierluigiCollina, cel mai bun arbitru din toatetimpurile. „Am avut emoţii la finală,pentru că foarte mulţi arbitri şi-ar fidorit să fie în locul meu. Ştiam că nuvom avea o misiune uşoară, pentru că

TEnIS

Tecău şi Mirnîi, în optimile probei dedublu la Wimbledon

Perechea formată din românul HoriaTecău şi belarusul Max Mirnîi s-a calificat înoptimile de finală ale probei masculine dedublu din cadrul turneului pe iarbă de laWimbledon, după ce au dispus de australieniiSamuel Groth/Chris Guccione în patru seturi,cu 6-4, 6-7 (6), 7-6 (2), 7-5.

Tecău şi Mirnîi, capi de serie nr. 7, vorjuca în turul al treilea cu perechea croato-bra-ziliană Ivan Dodig/Marcelo Melo, care a tre-cut cu 7-6 (2), 7-5, 6-4 de polonezii TomaszBednarek/Mateusz Kowalczyk.

La dublu feminin, Raluca Olaru şi ucrai-neanca Olga Savciuk, venite din calificări, aufost învinse în turul al doilea cu 5-7, 6-3, 6-2de perechea Shuko Aoyama (Japonia)/Cha-nelle Scheepers (Africa de Sud).

În întrecerea junioarelor, Ioana Ducu adispus în primul tur de Katy Dunne (MareaBritanie), cu 6-2, 6-2, şi o va întâlni pe italiancaAlice Matteucci, iar Ioana Loredana Roşca aînvins-o pe Isabelle Wallace (Marea Britanie),cu 6-7 (3), 6-2, 6-1, următoarea adversară fiindAnhelina Kalinina (Ucraina).

FOTBAL

Dorin Goian a încetat colaborarea cu Glasgow Rangers

Clubul Glasgow Rangers a anunţat, sâm-bătă, pe site-ul oficial, că fundaşii Dorin Goianşi Carlos Bocanegra părăsesc gruparea sco-ţiană, cu un an înainte de expirarea contrac-telor pe care le aveau.

„Rangers confirmă plecarea fundaşilorCarlos Bocanegra şi Dorin Goian, după ce con-tractele ambilor au fost reziliate, de comunacord. Cei doi jucători au fost împrumutaţi laRacing Santander, respectiv Spezia, în sezonultrecut, pentru a se economisi banii care ar fi re-prezentat salariile lor mari. După discuţii ceau avut loc în ultimele zile, ambii jucători suntacum liberi să îşi continue carierele în altăparte, ei încheindu-şi contractele în Glasgowcu un an mai devreme”, notează sursa citată.

Rangers.co.uk menţionează că Goian arvrea să revină în Marea Britanie: „Goian separe că ar vrea să revină în UK şi îşi cautăechipă în Anglia”.

Dorin Goian era legitimat la GlasgowRangers din 2011, iar în sezonul 2012/2013 aevoluat la echipa italiană Spezia, sub formăde împrumut.

MunDIALIDO 2013

România a câştigat finalacampionatului de fotbaldedicat integrării

România a câştigat cu scorul de 3 la 0 me-ciul cu Ucraina ce s-a disputat sâmbătă seară,la Roma, în finala campionatului de fotbal de-dicat integrării, Mundialido 2013.

Campionatul Mundialido 2013 reprezintăun eveniment sportiv dedicat cetăţenilor stră-ini din Italia, organizat începând din 1999 deASD Club Italia, în colaborare cu UNAR, Insti-tuţia italiană responsabilă cu combaterea dis-criminării, precum şi în colaborare cu misiunilediplomatice ale naţiunilor reprezentate.

Război în cușcăMIXED MARTIALS ARTS

Clujul a găzduit, în premieră, osuper-gală de Lupte MarțialeMixte între România și Unga-

ria. Confruntarea s-a încheiat nedecis,scor 5-5.

Pumni, picioare, knock-out-uri şiabandonuri la gala Mixed Martials Artsîn cuşcă hexagonală, de la Cluj. Gala a fostdeschisă de un SuperFight între IzidorBunea şi Ciprian Chiru. Câştig de cauzăa avut campionul european de BrazilianJiu Jitsu. În primul meci, Alice Ardeleannu a avut nicio şansă în faţa unguroaiceiRacz Iren, care s-a impus prin KO. Ale-xandru Ianţoc a adus un punct României,după ce l-a învins pe Nirvi Bence, care afost descalificat pentru vociferări! În

schimb, Ioan Oltean şi Marius Ciocârlă aupierdut în faţa lui Benjamin Molnar, res-pectiv Benko Laszlo.

Cei doi au fost răzbunaţi de Ma-rius Ciprian, care l-a bătut prin KO peFenyes Zsolt. Sergiu Breb şi Alin Tamaşnu au fost însă la fel de inspiraţi şi aucedat în faţa lui Okros Sandor şi MartinKalucz. Cea mai categorică victorie i-arevenit lui Ioan Paşcu, care l-a doborât,în prima repriză, cu o lovitură puter-vnică în ficat, pe Soltesz Laslo. ToleaCiumac s-a impus şi el în faţa lui Zatu-recky Zsolt, în extraround.

Punctul fierbinte al serii a fost due-lul dintre Andrei Gomboş şi Jerry Otto.Ungurul a abandonat în repriza se-cundă, după ce a încasat mai multe lo-vituri în ficat.

România va absenta de la CEAlbon regretă că România nu va

juca la turneul final din Suedia.

„Să sperăm că vor avea mai

multe şanse în preliminariile ur-

mătoare. Am încredere în soţul

meu, ştiu cât de mult munceşte

pentru a face performanţă”, a sus-

ţinut Teodora.

În finala de la Londra am

avut o galerie destul de numeroasă. Soţul meu

şi mai mulţi prieteni m-aususţinut din tribune.

Au fost emoţii în plus, dar totul a ieşit bine”,

Teodora Albon

Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349

Fo

to D

an

Bo

de

a ©

TransilvaniaReporter

Fo

to D

an

Bo

de

a ©

TransilvaniaReporter

ambele echipe erau foarte bune şi îşidoreau să câştige. Nu aveam voie săfacem greşeli majore, care să influen-ţeze rezultatul final. Toate astea şi-aupus amprenta asupra psihicului, darcred că ne-am descurcat foarte bine.Am primit aprecieri de la toată lumea.Primii care m-au felicitat au fost obser-vatorul partidei, cehoaica DagmarDamkova, şi Pierluigi Collina, care ne-a urat baftă şi înainte de meci. A fostmereu alături de noi”, a subliniat Teo-dora, care a decis campioana Europeiprintr-un penalty acordat nemţoaice-lor, în mod corect, în minutul 73. Clu-jeanca le-a refuzat însă franţuzoaiceloro lovitură de pedeapsă pe finalul pri-mei reprize. „Nu a fost penalty la aceafază. Membrii comisiei de la UEFA mi-au dat dreptate la ambele faze. Amprocedat corect şi la penalty-ul pe carel-am acordat în repriza secundă. Amfost foarte bine poziţionată, a fost ofază clară, nu aveam cum să nu acordpenalty pentru Wolfsburg. Nu am ezi-tat nicio clipă”, a precizat Albon.

„Mingea e în terenul celor de la CCA”

Teodora are la activ patru meciuriîn Liga I şi zeci de prezenţe în liga se-cundă. Anul trecut a condus partidaConcordia Chiajna – Pandurii, înche-iată cu victoria ilfovenilor, scor 3-1.Soţia lui Mirel Albon speră însă ca şefiiComisiei Centrale a Arbitrilor să o de-lege la mai multe jocuri din primul eşa-lon. „Mingea e în terenul celor de laCCA. Eu am arătat ce pot, mi-am făcutde fiecare dată treaba foarte bine, suntpregătită pentru orice. Pot să arbitrez înfiecare etapă, depinde doar de ei”, atransmis clujeanca.

12 automagazin

Luni, 1 iulie 2013 • Nr. 349

Premieră pe piaţa auto:

La Cluj s-a vândut un SLS AMGGT de un sfert de milion de euro

AdriAn POP

RMB Inter Auto, Centru Autorizat deVânzări şi Service Mercedes-Benz înCluj, a livrat vineri, în premieră în Ro-

mânia, un Mercedes-Benz SLS AMG GT.„Anul acesta am avut performanţe peste

aşteptări pe segmentul maşinilor sport şi delux. În primăvară am livrat un McLaren MP4-12C Spider, acum un SLS AMG GT şi urmeazăşi alte surprize. Avem deja contractate ML 63AMG şi G 63 AMG. De asemenea, avem dejasolicitări peste cotele de producţie pentrunoua Clasă S. Pentru noi este un semnal pozi-tiv, ne onorează faptul că cei mai exigenţi din-tre clienţi sunt mulţumiţi de serviciile noastreşi că au încredere în profesionalismul angaja-ţilor noştri”, a declarat Adrian Ivan, directorgeneral executiv al RMB Inter Auto.

SLS AMG GT este un model special, unadintre cele mai spectaculoase maşini sportproiectate vreodată.

În doar trei ani, începând din 2010, Mer-cedes-Benz a lansat 13 versiuni diferite de SLSAMG, GT fiind una dintre ele.

Cu acelaşi rafinament pe care îl are unSLS AMG, GT-ul impresionează printr-o pu-tere a motorului AMG V8 de 6,2 l de 591 CP(435 kW, 6.800 rpm), practic un plus de 20 decai putere, precum şi printr-un set de jante delux, dar şi cu o transmisie sport AMG în şaptetrepte şi o suspensie adaptativă performantă.

În plus, modelul este mult mai dinamicîn termeni vizuali datorită elementelor dedesign specifice variantei GT şi anume:

- farurile şi luminile din spate întunecate, - inscripţia de pe spatele portbagajului

„AMG GT”, ce subliniază exclusivitatea aces-tui model,

- etrierele de frână vopsite în roşu,- carcasele oglinzilor exterioare, aripioa-

rele de pe aripile din faţă şi de pe capotă vop-site în negru lucios,

- volan AMG Performance din pielenappa neagră.

Senzaţia fantastică de la volanulacestei supermaşini, care atinge suta dekilometri în doar 3,6 secunde, poate ficomparată, probabil, doar cu aceea aunei întâlniri cu o fiară sălbatică. Răs-punsul pedalei de acceleraţie esteaproape telepatic, iar impresia de zboreste atenuată doar de servodirecţia sen-sibilă, care păstrează maşina în liniedreaptă şi asigură controlul.

Interiorul este somptuos şi sportivîn acelaşi timp, ca pentru o „cabină depilotaj”, cu o vizibilitate extraordinară.

Calitatea aproape desăvârşită aacestui model e dată şi de faptul că seasamblează aproape în totalitate ma-nual, cu grijă pentru fiecare detaliu, du-rata realizării fiind de aproximativ 20-30de zile. Motorul, ca orice motor AMG,este asamblat manual, iar inginerul res-

ponsabil îşi imprimă semnătura pe siglamotorului. În aceste condiţii, preţul de250.000 euro este pe deplin justificat.

„Aceasta este o maşină cu adevăratseducătoare, iar o dată ce ai apăsat pe-dala de acceleraţie te face să-ţi doreştiautodepăşirea limitelor. Este pe măsurapersonalităţii clientei care a ales-o!”,spune Cătălin Pojar, specialist vânzăriMercedes-Benz la RMB Inter Auto.

Voyager 1, la frontiera sistemului solarSonda va fi primul obiect fabricat de oameni în spaţiul interstelar

COSMOS

Sonda spaţială americană Voyager1, lansată în 1977, se află în pre-zent la marginile sistemului

solar, urmând să devină primul obiectfabricat de oameni care se va „aven-tura” în spaţiul interstelar, a anunţatNASA.

Cele două sonde Voyager, lansateîn 1977, la un interval de o lună una faţăde cealaltă, se află încă într-o stare bunăde funcţionare. Programul de explorareVoyager are ca obiectiv studierea pla-netelor din afara sistemului solar.

Voyager 1 şi Voyager 2 au survolatdeja planetele Jupiter, Saturn, Uranus,Neptun şi 48 dintre sateliţii acestora.

NASA spune că nu ştie cu exacti-tate când va ieşi Voyager 1 din siste-mul solar, acest eveniment putând săse întâmple peste câteva luni. Voyager1 traversează heliosfera, un strat ex-tern format din particule de energie ri-dicată emise de Soare, aflat în jurulsistemului solar. Voyager va fi părăsitcu adevărat heliosfera când va detectao modificare bruscă în direcţia câmpu-lui magnetic înconjurător. Lucrul celmai surprinzător este că Voyager 1 şigeamăna sa, Voyager 2, continuă să

funcţioneze şi, mai mult, să comunicecu Terra. De mărimea unui automobil,Voyager 1 dispune de o antenă cu undiametru de patru metri şi un radiocare îi permite să trimită date spreTerra. Aparatul său foto a fost însă de-zactivat în 1990, pentru a economisi re-sursele de energie. Cu ajutorulbateriilor sale, sonda poate să-şi ali-menteze instrumentele până în 2020-2025, dacă nu foloseşte comunicaţiileradio. Apoi îşi va continua singurădrumul, rătăcind în spaţiul interstelar.

NASA spune că următoarea desti-naţie este o stea din constelaţia UrsaMică (Carul Mic), Gliese 445, de care seva apropia în circa 1,7 ani-lumină(40.000 de ani).

NASA spune că următoareadestinaţie este o stea din

constelaţia Ursa Mică (Carul Mic), Gliese 445,

de care se va apropia în circa 1,7 ani-lumină,

adică aproape 40.000 de ani