231
studii REVISTA DE I STO RI E DIN SUMAR PARTICIPAREA UNITATILOR MILITARE REVOLUTIONARE ROMANE LA LUPTA PENTRU APARAREA REVOLUTIEI DIN OCTOMBRIE GH. TING \Grit- REVOLUTIONARE DIN IASI DESFASURATE' IN CURSUL LUNT( AlAI 1917 O. MATIcHEs.'ty CONTRIBUTI I LA CUNOASTEREA AC'J'IUNILOR DE SOLI DARITATE ALE OAMENILOR MUNCII DIN ROMANIA CU A1AREA REVOLUTIE SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE (191$ 1920) ECATERINA CIMPONERI U PRAVDA" DESI'BE MISCAREA REVOLUTIONARA DIN ROMANIA (1917-1921) V. -LIVEANU UN FAUBITOR AL ROMANIEI MODERNE MIHAIL KOGAL- NICE.1NU acad. A. OTETE:C MIHAIL li.OGALNICEANU SI TRANSILVANEA GELU NEAmp" ISTORIE DEMOGRAFIE sTEFANESCU PROI3LE\IE ALE ISTORIOGRAPIEI COMTEMPORANE (STUDII DOCUMENTARE) VIATA HECENZII REVISTA REVISTEL04 INSEMNAIII TOMU L., 20 1967 EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA I i 4 tl j LL . I $T. ' STIINTIPICX 5 - www.dacoromanica.ro

EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

  • Upload
    others

  • View
    4

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

studiiREVISTA DE I STO RI E

DIN SUMAR

PARTICIPAREA UNITATILOR MILITARE REVOLUTIONAREROMANE LA LUPTA PENTRU APARAREA REVOLUTIEIDIN OCTOMBRIE GH. TING

\Grit- REVOLUTIONARE DIN IASI DESFASURATE'IN CURSUL LUNT( AlAI 1917 O. MATIcHEs.'tyCONTRIBUTI I LA CUNOASTEREA AC'J'IUNILOR DE SOLIDARITATE ALE OAMENILOR MUNCII DIN ROMANIA CUA1AREA REVOLUTIE SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE (191$1920) ECATERINA CIMPONERI U

PRAVDA" DESI'BE MISCAREA REVOLUTIONARA DINROMANIA (1917-1921) V. -LIVEANU

UN FAUBITOR AL ROMANIEI MODERNE MIHAIL KOGAL-NICE.1NU acad. A. OTETE:CMIHAIL li.OGALNICEANU SI TRANSILVANEA

GELU NEAmp"ISTORIE DEMOGRAFIE sTEFANESCU

PROI3LE\IE ALE ISTORIOGRAPIEI COMTEMPORANE(STUDII DOCUMENTARE)VIATAHECENZIIREVISTA REVISTEL04INSEMNAIII

TOMU L., 20 1967

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

I

i

4 tl

j

LL

.

I $T.

'

STIINTIPICX

5

-

www.dacoromanica.ro

Page 2: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

COMITDTUL DE REDACTIE

Acad. A. OTETEA (redactor fesponsabil); VASILE Macru,membru corespondent al Academiei (redactor responsabiladjunct); acad. P. CoNsTArrrulascu-IAsi ; acad. C. aticoviciu ;M. BERZA; ST. PASCO', membri corespondenti al Academlei;L. BANym ; MIRON CONSTANTINESCU ; AL. ELIAN ; M.PETRESCU-D/MBOVITA EUGEN STXNESCU (membri); I. APOS-

TOL (secretor de redactie)

Pretul unui abonament anual este de 90 lei.In lard abonamentele se primesc la oficiile postale, ample

postale, faclord postali si difuzoiii voluntari de presa din Mire-prinderi

Comenzile abonamentele din strainatate (numere izolatesaa abonamente) se fac prin CARTIMEX, cusuta postahl134-135, Bucuresti, Republica Socialists Romania, sau prin re-prezentantii sal din strainatate.

Manuscrisele, cartile gi revistelepentru schimb, precum gi orice cores-pondenta se vor trimite pe adresa Comi-tetului de redactie at revistei Studii",revista de istorie. Apare de 6 on pe an.

Adresa redactleiB-dul Aviatorilor nr. 1

Buc4.

Telefon : 18.25.86

si instilutti,

www.dacoromanica.ro

Page 3: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

REVISTA of ISTORIE

TOM. 20 1967 Nr. 5 1

S U M A R

Peg.

GH. UNC, Participarea unitatilor militare revolutionare romane la lupta pentru aparareaRevolutiei din Octombrie 845

0. MATICHESCU, Actiunile revolutionare din Iasi desfasurate In cursul lunii mai 1917 863ECATERINA C1MPONERIU, Contributii Ia cunoasterea actiunilor de solidaritate ale

oamenilor munch din Romania cu Marea Revolutie Socialists din Octombrie(1918 1920) 881

V. LIVEANU, Pravda" despre miscarea revolutionary din Romania (1917-1921) . . 891

Acad. A. OTETEA, UnMihail

fauritor al Romaniei moderne : Mihail Kogalniceanu . . . 905GELU NEAMTU, Kogalniceanu si Transilvania 915

*ST. .STEFANESCU, Istorie si demografie 933

*V. AL. GEORGESCU, Contributii la studiul luminismului In Tara Romaneasca si

Moldova. I. Locul gindirii lui Beccaria In cultura juridica romaneasca si In dezvol-tarea dreptului penal, pina la miscarea revolutionary a lui Tudor Vladimirescu . . 947

I. CORFUS, Dreptul de stramutare al satenilor din Tara Romaneasca sub Regulamentulorganic pina Ia 1848 971

PROBLEM]: ALE ISTORIOGRAFIEI CONTEMPORANE (STUDII DOCUMENTARE)

Probleme ale gindirii social-politice din epoca luminilor, In discutia istoriografiei contcm-porane (Vlad Georgescu)

VIATA $TIINTIFICA

Conferinta internationala a istoricilor inchinata Implinirii a 50 de ani de la Marea Revolutie Socialists din Octombrie (C. Mocanu); 150 de ani de la ni stei ea luiM. Kogalniceanu (M. Relsertescu); Sesiunea Comitetului Internationalde Istorie de la Roma 73 iunie 1967) ()read. A. Ofetea); Sesiunea consacratalui A. D. N.enopol Ia Implinirea a-120 de ani de la nasterea sa (Iasi) (D. Berindei) ;Teze de doctorat ; Cronica

RECENZII

989

907

* Bibliografia analitica a periodicelor Lmdne§li, vol. I, 1790 1c,0. Inlocmit.iide Loan Lupu, Nestor Camariano si Ovidi4 'apadima, Bucuresti, Edit. Academlei,Republicii Socialiste Romania, 1966 1967, XX+1250 p., 3 tomuri (p. I, II, III)(G. Zane) 1013

1

auE

.

.

, ,

www.dacoromanica.ro

Page 4: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Parr.

Documente privind istoria Romdniei, Colectia Eudoxiu Hurmuzaki, serie noun,vol. III; Solidaritatea romanilor din Transilvania cu miscarea lui Tudor Vladimi-rescu. Documente culese publicate de acad. A. Otetea. Edit. AcademieiRepublicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1967, 688 p. (A. Armbruster) 1019

E. N. GORODETKI, Poareaenue coeemcnoeo eocyaapcmea 1917 -1918 ee., Moctoa,Hayita", 1965, 532 p. (A. Lazea) 1023

E. M. DVOICENKO-MARKOVA, Pyccno-pymbincnue diumepamypubte ce.riau e nepeoanonoeune XI X eena, Academia de tiinte a U. R. S. S., Institutul de literaturauniversals A. M. Gorki", Moscova, 1966, 278 p. (S. lancovici) 1027

REVISTA REVISTELOR

14cTopug CCCP", 1111ICTIITyT lIcTopmx Attailemmt CCCP, MocFma, X (1966),nr. 1-6, 1440 p. (Al. Vianu) 1031

Zeitschrift fiir Geschichtswissenschaft", an. XIV (1966), nr. 1-8, Berlin, DeutscherVerlag der Wissenschaften, 1516 p. (L. P. Marcu) 1036

INSEMNARI

Istorla Romani el. *.Diclionar enciclopedic roman, vol. IV, QZ, Edit. politica, Bucuresti,1966, 295 p. + 48 pl. (Gr. C.); Studii si articole de istorie, vol. VIII, Socie-tatea de stiinte istorice filologice din Republica Socialists Romania, Bucuresti1966. 442 p, (Al. P.); Istoria unkersalli, I. G. ROZNER, Kaaattecmeo e npecmb-nucnoti eoline 1773 1775 ea., 1/13AaTejlbeTBO JIbBORCHOPO YHVIBepaiTeTa,1966, 200 p. 4- 4 p1. Idem, Bun nepea 6ypeu, Ilailareabc.rBo Mucab",Moctasa, 1966, 200 p. 1 pl. (L. D.); A. V. IGNATIEV, Pyccno-aue.auacnueomnomenun nananyne Onnmopbcnoa peeomoquu (g6eepa.ab-onma6pb 1917 e.),Mocicsa, Hapia", 1966, 400 p. (A. L); Cultus Pads, Etudes et documentsdu Symposium Pragense Cultus Pacis 1464-1964". Commemoratio pacis generalisante quingentos annos a Giorgio Bohemiae rege propositae. Publicate de VaclavV aneeek. Editions de l'Academie tchecoslovaque des sciences, Praga, 1966, p. 197(Tr. I.-N.); Einfiihrung in das Studium des Geschichte. Herausgegeben vonWalter Eckermann and Hubert Mohr. VEB Deutscher Verlag der Wissenschaften,Berlin, 1966, 536 p. (A. A.); PAUL BASTID, Benjamin Constant et sa doctrine, To-me I II, Paris, A. Colin, (1966), 1 111 p. (S. C.); A. OLDEBERG, Metallteknikunder vikingatid och medeltid (Tehnica prelucrarii metalului In epoca vikinga evulmediu), Stockholm, Victor Pettersons bokindustri, 1966, 296 p.-F 730 fig. si 4 pl. Inculori ( V. S.). BlzantinologIe. G. "WALTER, La vie quotidienne a Byzance ausiecle des Comnenes, Paris, Edit. Hachette, 1966, 287 p. (E. Fr.) ; POLYCHRONION,Festschrift Franz Dolger zum 75 Geburtstag, Heidelberg, Edit. Carl Winter, 1966,538 p. si 10 planse (E. Fr.); Bibliografie, Arhivistica, Muzeografie. RADUPOPA, MIRCEA ZDROBA, ,5 an t ieru 1 arheologic Cuhea. Un centru voievodal dinveacul al XI V-lea, Baia Mare, Muzeul Regional Maramures, 1966, 58 p. (C. ;

TROCSANYI ZSOLT, Az eszaki Partium 1820-ban (Partium-ul de Nord In 1820),Budapesta, 1966, 293 p. 1 harts (L. D.) 1043

loan Lupas I 1067

Trunit", tomul 20, nr. 5, p. 843-1070, 1967.

§i

$i

.,*

§i

. . . .

+

www.dacoromanica.ro

Page 5: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

PARTICIPAREA UNITATILOR MILITAREREVOLUTIONARE ROMANE LA LUPTA

PENTRU APARAREA REVOLUTIEI DIN OCTOMBRIEDE

GH. UNC

Se implinesc 50 de ani de la victoria Marii Revolutii Socialiste dinOctombrie, eveniment de fascruce in istoria universals, care a deschisepoca revolutiilor proletare, epoca trecerii popoarelor de la capitalism lasocialism.

Victoria proletariatului din Rusia, condus de Partidul Comunistfaurit de V. I. Lenin, ideile Marii Revolutii Socialiste din Octombrieau stimulat avintul revolutionar al clasei muncitoare, al maselor largipopulare de pe toate meridianele globului, rasunind ca un 'indemn 1nf la-carat la lupta pentru realizarea aspiratiilor de libertate progres, pentrueliberarea socials nationala. Concomitent cu lupta impotriva exploatariii pentru o viata mai buns din propriile tari, clasa muncitoare interna-

tionala, fortele progresiste ui -au manifestat cu vigoare solidaritatea culupta proletariatului din Rusia pentru apararea puterii sovietice, impotrivacontrarevolutiei si a interventiei straine.

Yn vasta miscare pe scars internationals de solidaritate sprijinirea Marii Revolutii Socialiste din Octombrie, oamenii muncii roman, opinialarga democratica din Cara noastra si-au adus contribuDia for activa.

In anii primului ra'zboi mondial si mai ales spre sfirsitul acestuia,in Romania s-a dezvoltat un puternic avant revolutionar, in fruntea lup-telor maselor populare situindu-se proletariatul. Avintul revolutionar eragrefat pe contradictiile economice i social-politice din Romania antebe-

pe agravarea acestora in timpul primului razboi mondial, pe minu-natele traditii revolutionare de lupta ale poporului nostru. Acesti factoriau dus la cresterea combativitatii revolutionare a oamenilor muncii, laridicarea luptelor proletariatului roman pe o treapta mai Malta, nemai-cunoscuta ping atunci in istoria patriei noastre.

tomul 20, nr. 5, p. 845-862. 1967

lied,

Stud Ii

5iyi

of

id

www.dacoromanica.ro

Page 6: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

846 GH. uric 2

Actiunile maselor populare din Romania in anii primului razboimondial reuneau in acelasi suvoi revolutionar lupta de eliberare a claseimuncitoare, inceputa cu decenii in urmg, setea de pgmint a targnimii,aspiratiile maselor largi populare, aflate inca sub stapinire straing, spreeliberare nationals.

Pe fondul contradictiilor interne, ideile Marii Revolutii Socialistedin Octombrie au gasit un teren fertil in Romania, influentind procesulde radiealizare a proletariatului si a celorlalte mase asuprite. Credinciosspiritului internationalist, proletariatul roman s-a solidarizat unanim sientuziast cu victoria clasei muncitoare din Rusia, dat contributiain lupta pentru apgrarea cuceririlor revolutionare ale lui Octombrie 1917.

Algturi de manifestgrile interne de simpatie si solidaritate cu Revo-lutia din Octombrie, o paging glorioasg in istoria prieteniei romano-sovietice o inscriu luptgtorii romani care an participat cu arma in minala apgrarea tingrului stat socialist. In lumina ultimelor cercetgri aleistoricilor romani si sovietici rezultg, ca prezenta voluntarilor romani,intr-o masurg mai mica sau mai mare, s-a flcut simtitg pe toate fronturilefazboiului civil si al interventiei strgine in Rusia. Revolutionarii ro-mani relata V. Popovici, participant activ la lupta pentru apgrarea luiOctombrie au actionat, umar la umar cu Armata Rosie in Ucraina,Ural, Caucazul de nord, in stepele Turkestanului, in Siberia, in ExtremulOrient pretutindeni ducind o lupta inversunatg" 1.

Din documentele vremii si din relatgrile unor participanti la spri-jinirea Puterii sovietice din Rusia rezultg cg incepind cu asaltul Palatuluide iarng, la care an participat si citeva elemente romanesti rgzlete, pro-venite in special din rindurile prizonierilor romani transilvgneni, ca To-plaga, M. Dgian, Gh. Tripon 2 si ping la finele anului 1920, cind in-terventia strging a luat sfirsit, revolutionarii romani au luptat cu armain mina, algturi de Armata Rosie pentru apgrarea Marii Revolutii Socia-liste din Octombrie.

In ajunul Marii Revolutii Socialiste din Octombrie pe teritoriulRusiei se afla un numar destul de mare de oameni ai muncii din Roma-nia : muncitori, tgrani, functionari, soldati, marinari etc. Acestia au ajunsin Rusia pe diferite cai. In primul rind, dupg ce o mare parte a terito-riului Romaniei a fort cotropit de armatele Puterilor Centrale, pe bazaunei conventii incheiate cu guvernul rus, la 9 martie 1917 la Petrograd,autoritatile romane au evacuat in Rusia un important numar de intre-prinderi si institutii din Bucuresti, Iasi, Galati 3 etc. Asa, de pildg, laOdesa fusese evacuat santierul inval Fernic" din Galati si la HersonArsenalul Marinei Militare Romane", impreung cu o serie de ateliere,depozite de munitii etc. Impreung cu aceste intreprinderi au sosit inRusia si muncitorii care le deserveau, dintre care multi erau membri ai

1 Arh. Instittitului de studii islorice social-politice de pe lIngi1 C. C. al P. C. R., fond.nr. 2, dos. nr. 870, vol. 6, p. 377. (In continuare, se va cita Ark I. S. 1. S. P.).

2 II. Gh. Bujor, Lupta penlru apCrarea reuoluliei ruse (19 17 1919), In Contribufii In sludiulinlluenlei Marti Reuolutii Socialiste din Oclombrie, Bucuresti, E. S. P. L. P., 1957, p. 64.

3 Conventia mai prevedea ad guvernul rus acceptil sa primeasca in fabricile de stat $i,In uzinele parLiculare rusesti, Ora la 15 000 de muncitori de diferite specialitSti, veniti dinfabricile romanesli" (Arh. Al. F. A., depozitele de la Rm. &drat, dos. nr. 85/1917, f. 106-117).

li -a

9

www.dacoromanica.ro

Page 7: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 PARTICIPAREA REVOLUTIONARILOR ROMANI LA APARAREA REVOLITTIEI DIN OCTOMBRIE 847

Partidului social-democrat din Romania, pa'trunsi de o stare de spiritcombative, revolutionara.

In portul Odesa erau evacuate vasele apartinind flotei romanecomerciale si de calatori, printre care Dacia", imparatul Traian"v.a. precum si multe slepuri cu personalul for 4. Aici ,Si in alte orase dinsudul Rusiei s-au evacuat unele spitale militare din Moldova. In afar/de echipajele flotei comerciale si de calatori romane in sudul Rusiei seaflau multi soldati romani trimisi pentru paza depozitelor militare, pen-tru inscrierea de voluntari in armata romana, din rindurile prizonierilortransilvaneni, cazuti in captivitate in Rusia s.a.

Datele referitoare la numarul ronianilor aflati in sudul Rusiei sintdestul de contradictorii, ele variind intre 15 000 si 30 000. Desigur cacifra exacta este greu de precizat, deoarece in perioada respective erao mare fluctuatie de oameni. La cifrele mentionate mai sus, se adaugaucei peste 120 000 de ostasi romani prizonieri in Rusia din tinuturile roma-nesti din Austro-Ungaria 5.

In acelasi timp, in Rusia se aflau si diferiti reprezentanti ai cla-selor exploatatoare, ca, : ofiteri superiori, senatori, deputati, magistratisi functionari superiori, mari negustori etc., care in urma nesiguranteifrontului in Moldova, si-au cautat adapost in sudul Rusiei. Cercurileburgheze romane din Odesa, avind concursul guvernului roman, au editataici ziarul Vestitorul".

Prin urmare, sub raport social-politic, printre prizonierii Si emi-grantii romani din Rusia erau reprezentanti ai tuturor claselor si parti-delor din Romania. Marea majoritate ins/ o constituiau muncitorii si ta-ranii romani.

Rasturnarea tarismului, in urma Revolutiei burgheze din februarie1917, a fost salutata de opinia large democratic/ din Romania, inclusivde emigrantii romani din Rusia, care an inceput sa se organizeze : laOdesa s-a format un puternic centru revoIujionar roman. Aid, in iunie1917, a luat fiinta o sectie a socialistilor romani, intitulata Comitetulde actiune social-democrat roman, in frunte cu M.Gh. Bujor, I.Dic-Di-cescu, Al. Nicolau, A. Zalic etc., care an editat incepind cu data de 5septembrie, gazeta Lupta", ce aparea de trei on pe saptamIna. Dinaceasta sectie a socialistilor romani faceau parte, in afara de militantimai vechi in miscarea revolutionary din Romania, muncitori de la santie-rul naval Fernic" si de la alte intreprinderi precum si unii sold* si mari-nari romani aflati in sudul Rusiei. Comitetul de actiune social-democratroman dispunea de un sediu pe strada Kondratievskaia 6, unde se intruneausocialistii romani si discutau situatia din tare. Militantii romani prinpropaganda desfasurata urmaseau sa pregateasca masa din Odesa casa poata juca rolul care-i revenea in lupta impotriva clasei stapinitoaredin Romania" 7.

4 G. Georgescu, Fapte, Imprejurari si amintiri In timpul neutralitafii fi rdzboiului 1914-1919 In Romania si Odesa, Bucuresti, 1933, p. 39.

& Elie Bufnea, Formaiiile de voluntari, studiu aparut in Transilvania, Banatul, Crisana,IlIaramuresul 1918-1928, vol. I, Bucuresti, 1929, p. 123.

8 Arh. I. S. I. S. P., fond nr. 2, dos. nr. 870, vol. 16, p. 1170.7 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

Page 8: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

8 48 GE. trlie 4

Socialistii roman din Odesa tineau legaturi strinse cu Cara. Eieditau apeluri gi manifesto care apoi se difuzau In Romania de catresocialistii din tar/. Prin acestea se dezvaluia asuprirea oamenilor munciide catre clasele exploatatoare, necesitatea rasturnarii acestora si trans-formarea tarii Intr-o republics democratica. Destul de frecvent se tri-mitea In Moldova gazeta Lupta" 8. Comitetul de actiune a luat masuripentru a-i organiza pe emigranti. El actiona pentru a obtine majorareasalariilor muncitorilor roman care lucrau la lntreprinderile evacuate insudul Rusiei. A condus chiar o greva la Intreprinderea Fernic" pentruridicarea salariilor.

Marea Revolutie Socialists din Octombrie a avut un puternic ecouIn rindul oamenilor muncii roman aflati pe teritoriul Rusiei. Editia spe-ciala a gazetei Lupta" aparuta la aflarea stirii despre victoria Revo-lutiei din Octombrie, saluta, cu entuziasm noua orinduire anuntata derevolutie : Popoarele mici cum sintem noi, nu au de ce sa fie Ingrijoratede aceasta schimbare. Dimpotriva. Ea vine doar In numele principiilorcelor mai largi de libertate si democratie, proclamate de socialisti. Indorul for spre emancipare, vor gasi fn acest regim un sprijin puternic"9.

Instaurarea puterii sovietice in Rusia si primele decrete elaboratede guvernul revolutionar muncitoresc-taranesc, in frunte cu V.I. Lenin,au fost salutate cu. Emilia caldura de muncitorii, soldatii si marinariiroman aflati In Rusia.

Socialistii roman au acordat o mare atentie celei mai vitale pro-bleme pacea a Carel rezolvare guvernul sovietic condus de Lenin,a anuntat-o din prima zi. La 13 noiembrie, Lupta" a tiparit Decretulpacii, semnat de Lenin. Acelasi ziar ar reprodus la 15 noiembrie motiuneavotata, de Sectiunea Social Democrats romans din Odesa in sedinta din12 noiembrie, In care se spunea : Salutam gestul guvernului de la Petro-grad, care se adreseaza armatelor si popoarelor pentru Incheierea paciimult asteptate". Aceasta motiune a fost reprodusa integral in ziarulPravda" la Inceputul lunii decembrie 1917, alaturi de scrisoarea de salut

a revolutiei, trimisa din partea socialistilor roman.Socialistii roman au organizat la Odesa intruniri si demonstratii

la care M. Gh. Bujor, Al.Nicolau s.a. se pronuntau pentru democratizareaRomaniei. In acelasi timp se adoptau motiuni de salut si de solidaritatecu Revolutia proletara din Rusia. Numarul de participanti la mitinguri§i demonstratii scria H. Cagan se riclica uneorj la 2 000 de oameni.Aici pentru prima oars am auzit lozinca Traiasca Revolutia romans ".Prin aceasta lozinca, relata acelasi participant la evenimentele din Odesa,noi Intelegeam un fel de Republica democrats romans" 1°.

Dupe Revolutia din Octombrie, Comitetul de actiune social-democratdin Odesa a mobilizat pe 'oamenii muncii roman din acest oral si dinImprejurimi la lupta, alaturi de bolsevici, pentru instaurarea Puterii so-

Intr-o circulark trimisa Armatelor I $i a II-a de care Marele Cartier General din Roma-nia se aratet : De la un timp incoace s-a constatat ca soldatii rusi si parte din populatiuneacivila raspIndesc diferite manifeste Ca gazeta Lupta altele intitulate Cetateni ale Parti-dului Social-democrat din Romania cu caracter de propaganda revolutionara, pe care le Impartefare sfiala soldatilor gi populatiuner. Circulara cere a se Ilia masuri" aspre Impotriva aceloracare raspindesc manifestele de mai sus (Arh. C. C. al P. C. R., fond nr. 56, dos. nr. 5 932, f. 179).

9 Lupta", organ social-democrat, nr. 24 din octombrie 1917 (editie speciala).19 Arh. I. S. I. S. P., fond nr. 2, dos. nr. 870, vol. 16, p. 1 141.

9

: si *

www.dacoromanica.ro

Page 9: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

5 PARTICIPAREA REVOLITTIONARILOR ROMA.NI LA APARAREA REVOLT/TIM DIN OCTOMBRIE 849

vietice in sudul Rusiei. In acest stop, Comitetul de actiune social-demo-crat, la sfirsitul anului 1917, si-a pus ca sarcing constituirea unor bata-lioane revolutionare roman care sa lupte pentru consolidarea si aparareaPuterii sovetice din sudul Rusiei. Pentru aceasta, Comitetul de actiunesocial-democrat a infiintat, la 28 decembrie 1917, Comitetul militar revo-lutionar roman, care s-a ocupat cu recrutarea de soldati, cu organizareasi instruirea batalioanelor revolutionare romanesti. Din conducereaComitetului militar revolutionar roman faceau parte M.Gh. Bujor (pre-sedinte), I. Dicescu-Dic (secretar), Al. Nicolau, V. Popovici, Al. Zalies.a. Intr-un manifest editat de catre C.M.R.R. si adresat romanilor dinsudul Rusiei se fgcea urmatorul apel : La arme ! Veniti cu totii In primulbatalion revolutionar roman ... Adunati-vg cu totii in jurul steaguluirosu al libertatii, dreptatii $i fratiei intre popoare" 11.

Apelurile Comitetului de actiune social-democrat si al Comitetuluimilitar revolutionar roman au gasit ecou printre muncitorii si soldatiiromani aflati in sudul Rusiei (Odesa, Herson, Nikolaev, Poltava etc.).In primele zile dupg lansarea apelului de constituire, an luat fiinta laOdesa doug batalioane revolutionare romanesti : un batalion de infanterie§i un batalion de marina. Batalionul de infanterie roman, care era for-mat in majoritate din muncitorii de la fabrica Fernic", era instalat incazarmile fostei scoli militare de pe strada Prohorovskaia (nr. 46) dinOdesa 12. In total s-au inscris ca voluntari in batalionul revolutionarroman 1082 de oameni13. El era alcgtuit din patru companii, fiecare avindcite trei plutoane. Comandantul batalionului a fost numit V. Popovici.

Subunitgti din batalionul revolutionar roman si-au adus contributiala victoria insurectiei proletare din Odesa, luptind pentru ocuparea unorinstitutii din miinile contrarevolutionarilor. St. Panaitescu, participantla aceste lupte, stria : Voluntarii romani au dat in acele zile numeroasejertfe, multi dintre ei au cazut luptind cu arma In mina pentru cauza re-volutiei algturi de tovarasii for de lupta, muncitorii rusi. Ei an adus ocontributie de seams prin vitejia si curajul de care au dat dovada inluptele impotriva contrarevolutionarilor de tot soiul, a armatelor dehaidamaci ale hatmanului Skoropadski, in luptele grele date de ggrzilerosii revolutionare pentru cucerirea palatului Vorontov" din orasulOdesa, cuib al contrarevolutiei" 14.

TInitati ale batalionului revolutionar roman an dus lupte susti-flute si impotriva trupelor germano-austro-ungare, care an invadat Ucra-ina. Asa, de pildg, batalionul revolutionar roman a luat parte la sfirsitullunii februarie 1918 la lupta de la Slobodka impotriva armatelor austro-ungare, unde a cazut eroic I. Munteanu 15, comandantul unei companiiroman°. Luptatorii romani an actionat cu curaj in fata trupelor austro-ungare, superioare atit ca numar, cit $i ca inzestrare tehnicg cu armament.Rezistenta dirzg a ostasilor romani a determinat trupele inamice sa seretragg. Uncle detasamente ale batalionului revolutionar roman au lup-tat, de asemenea, la Razdelnaia, Birzula etc.

11 Arh. I. S. I. S. P., coca A II 8, nr. inv. 18.18 Ibidem, fond nr. 2, dos. nr. 870, vol. 16, p. 1 172.18 Ibidem, vol. 6, p. 395.14 Amintiri despre Mamie Octombrie, Bucuresti, E. S. P. L. P., 1957, p. 16.15 Arh. I. S. I. S. P., fond nr. 2, dos. nr. 870, vol. 18, p. 1918.www.dacoromanica.ro

Page 10: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

850 OH. IINC 6

Para lel cu formarea batalionului revolutionar de uscat pe teri-toriul Rusiei Sovietice s-a format si un batalion roman de marina cu unefectiv de 300 de oameni 16. Ca urmare a activitatii desfasurate de Comi-tetul militar revolutionar roman si a propagandei revolutionare, pe vaseleromanesti comerciale si de pasageri evacuate la Odesa, Sevastopol, Hersonetc., transformate in vase militare auxiliare, au luat fiinta comitete revo-lutionare ale marinarilor, care inlaturind pe vechii comandanti, au pusstapinire si au preluat conducerea majoritatii vaselor Flotei Romane.Aceste masuri au avut un puternic ecou atit in rindurile romanilor ce segaseau pe teritoriul Rusiei de sud, cit si in Romania. in articolul pu-blicat in gazeta Lupta", intitulat Flota revolutionara romana" searata : intreaga flota a Romaniei se alatura luptei revolutionare incepute.Astazi la Sevastopol pavilionul rosu filfiie pe vasele marinei revolutionareromane Ion Roata'", Emanciparea", Republica Romans ", Republicasociala" 1907", caci astfel an fost botezate in apele revolutionareale Marii Negre vasele care au apartinut oligarhiei romane Asupramarinarilor nostri va famine de-a pururi gloria de a fi facut primul passpre o viata noua" 17.

Urmind exemplul Batalionului revolutionar de uscat, reprezentantiicomitetelor revolutionare de pe vase, in frunte cu Gh. Stroici, au trecutla organizarea unui detasament de marinari inarmati, avind ca stoplupta pentru apararea Revolutiei ruse impotriva contrarevolutiei. Subconducerea directa a comitetului militar revolutionar roman, batalionulde marina romana a deservit plutoanele revolutionare romane in ope-ratiile pe care le' efectuau in perioada ianuarie-martie 1918: la Odesa,batalionul de marina roman a dat ajutor garzilor rosii sa curete orasulde diferite bande contrarevolutionare, precum si la curatirea porturil orOdesa si Sevastopol de gardistii albi. Numerosi marinari din batalionulde marina au participat la luptele pentru apararea localitatilor Razdel-naia, Slobodka etc.

Formarea batalioanelor revolutionare romanesti in sudul Rusieisi partidiparea for la lupta impotriva contrarevolutiei a constituit unadin primele manifestari inarmate ale proletariatului international inapararea Revolutiei din Octombrie.

Yn martie 1918, trupele nemtesti au ocupat vremelnic sudul Rusiei.Navele revolutionare romanesti au primit ordin sa imbarce batalioanelerevolutionare sa se retraga spre Feodosia. Din Crimeea si Cuban o partedin revolutionarii romani s-au reintors in Romania, iar cea mai mare partes-a unit cu gruparile revolutionare, constituite din fostii prizonieriromani transilvaneni, care actionau la Moscova, Astrahan, Samara§i in alte orase din Rusia.

Asa cum s-a mai aratat, din aproximativ 500 000 de soldati romanidin Transilvania, citi erau inrolati in armata austro-ungara, peste 120 000an cazut prizonieri in Rusia. Situatia prizonierilor era deosebit de grea.Ei erau pusi la munci fortate, lucrind de dimineata pind seara pe pamin-turile mosieresti sau in intreprinderile, fabricile $i minele apartinIndstatului capitalistilor rusi.

16 V. Liveanu, 1918. Din istoria luptelor reuolu(ionare din Romania, Bucure§ti, Edit.politica, 1960, p. 216.

17 Lupta", an. XIII, nr. 67 din 21 februarie 1918.

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 11: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 PARTICIPAREA REVOLI7TIONARILOR ROMANI LA APARAREA REVOLUTIEI DIN OCTOMBRIE 851

Revolutia burghezo-democratica din februarie 1917 a fost bineprimita, de prizonierii strain din Rusia. Aceasta, desi n-a schimbat ra-dical viata prizonierilor, totusi s-au facut simtite unele usuraxi In situatialor. Prizonierii romani din Rusia an salutat Revolutia din februarie 1917,care a dus la rasturnarea tarismului si care a proclamat democratizareaRusiei. Astfel, prizonierii romani transilvaneni de la Darnita (linga, Kiev),care se pregateau sa plece in Romania, pentru a lupta in rindurile armateiromane, impotriva Austro-Ungariei, au semnat, la 16 aprilie 1917, unapel, in care se arata : Noi eorpul voluntarilor armatei romane, prindelegatii nostri ofiteri, subofiteri i soldati romani din Austro-Ungariafosti prizonieri In Rusia, not care sintem gata sa ne luptam i sa ne jertfimviata pentru realizarea idealului nostril : unirea intregului popor roman,a intregului pamint romanesc intrat in componenta monarhiei intr-unintreg indivizibil cu Romania, stat liber si independent, trimitemsalutul nostru fierbinte Rusiei democratice i tuturor acelora care anluptat cu barbatie si fara, rezerva, pentru Marea Revolutie Rusa" 18.

Acest corp de voluntari romani s-a format dupa, Revolutia dinfebruarie 1917 din Rusia, cind Intre guvernul roman si eel rus s-a semnato conventie In urma careia prizonierilor transilvaneni aflati pe teritoriulrus li se Ingaduia sa, piece in Romania pentru a lupta, alaturi de armataromans, impotriva monarhiei austro-ungare. Locul de recrutare a pri-zonierilor romani era Darnita (linga Kiev), unde dupd ce erau instruiti,echipati organizati in batalioane, erau Indreptati spre Romania 19.Intr-un timp relativ scurt, de doug luni si jumalate, au fost trimisi inRomania 374 ofiteri si 8 261 soldati, fosti prizonieri romani transilva-neni, care s-au incadrat ca voluntari in armata romans 20.

Ocuparea Ucrainei de catre trupele germane si austro-ungare ataiat insa drumul noilor voluntari spre Kiev (unde se facea recrutarean.n..) si de acolo spre Iasi" 21. Ca urmare, majoritatea prizonierilor ro-mani se aflau in Rusia in perioada Marii Revolutii Socialiste din Octombrie.

Marea Revolutie Socialista, din Octombrie, instaurarea guvernuluimuncitoresc taranesc i primele m6suri elaborate de puterea sovietica,au avut o mare inriurire asupra sutelor de mii de prizonieri de razbqiaflati in acel timp In Rusia, care an vitizut in aceste decrete hotariri caleade incetare a singerosului razboi imperialist, calea de rezolvare a nedrep-tatilor sociale nationale. Puterea sovietica, a proclamat deplina ega-litate in drepturi a fostilor prizonieri strain cu popoarele Rusiei Sovietice.Acestora li se permitea i erau chiar ajutati sa, se intoarca in tara for debasting.

LibertAtile largi acordate de Puterea Sovietica tuturor oamenilormuncii din Rusia, an fost folosite si de care fostii prizonieri i ernigranticare an inceput WI se organizeze din punct de vedere politic si organi-

18 Apelul a fost semnat de 250 de ofiteri $i 250 de soldati In numele voluntarilor romanitransilvaneni (Arh. M. F. A., depozitele de la- Rm. Sarat, fond Marele Cartier General, dos.nr. 22, f. 158 160).

19 La Darnita voluntarii romani semnau urmatorul angajament : Subsemnatii ofiteri,subofiteri soldati de nationalitate romans, declaram pe onoare, ca voim sä luptam ala-turi de armata romans, pentru dezrobirea tarilor noastre de sub dominatia austro-magbiara

alipirea for la Romania" (Elie Bufnea, op. cit., p. 121).20 Elie Bufnea, op. cit., p. 123.21 Ibidem.

$i

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 12: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

852 G11. 17NC 8

zatoric pe teritoriul acestei Inca inainte de Revolutia din Octombrie,dar mai ales In timpul desfasurarii ei, peste tot in Rusia an aparut prin-tre fostii prizonieri de razboi organizatii revolutionare 33.

Putin timp dupa revolutie, un numar de transilvaneni, impreuna cusalariatii Bancii Nationale roman, evacuata la Moscova, an formatin acest oras Societatea lucratorilor taranilor romani", a-4nd ca stopajutorarea reciproca a membrilor sai 23. La Inceptul anului 1918, inaceasta organizatie a inceput sa se incadreze un numar tot mai mare deprizonieri romani transilvaneni. Aceste elemente care multe faceau partedin Sectia romana a P.S.D.U. au avut un rol insemnat In deplasareaspre stings, a acestei organizatii si imprimarea unei linii revolutionare.Odata cu aceasta, Societatea lucratorilor si taranilor roman!" aadoptat In martie 1918 numele de Partidul t'axanesc revolutionar ro-man". Acesta a editat un ziar saptaminal, Foaia taranului". GazetaFoaia taranului" propaga printre fostii prizonieri roman! transilvaneniideea eliberarii sociale si nationale a poporului roman. Chiar in primul s'aunumar gazeta a publicat un articol care sustinea dezideratul ca popoa-rele sa aiba dreptul de all hotari singure soarta" 24.

Membrii Partidului taranesc revolutionar roman au militat pentrucrearea unei grupe comuniste roman. Astfel, la 15 martie 1918 s-a creatla Moscova grupa romana de pe linga P.C. (b) din Rusia 35. Grupa eraconstituita, din fostii prizonieri romani din Transilvania, la care au aderatapoi si revolutionarii romani care an actionat in sudul Rusiei, sositi laMoscova dupa ce Ucraina a fost ocupata de Puterile Centrale.

Grupa romana actions pe baza unei platforme revolutionare.Scopul pe care 11 urmarea era de a face propaganda si agitatie revolu-tionara atit in rindurile prizonierilor romani transilvaneni de prin toatepartile Rusiei, cit si printre romani din regatul Romaniei si din altetari in care traiese muncitori si Omni care vorbesc romaneste" 26. Ast-fel, numai in anul 1918 grupa romana, a editat 39 de numere din ziarulFoaia taranului", intr-un tiraj de 10 000 de exemplare, brosuri si mani-feste ca : Cine pleiteste pentru rdzboi (in 10 000 de exemplare), Al cui epdmintul (in 15 000 de exemplare), Catre tovardsii romani (in 10 000 deexemplare), Ccitre prizonierii de rdzboi (In 10 000 de exemplare), Catresoldacii romani (in 30 000 de exemplare) 27 etc. Intreaga aceasta, literatura

spy 22 Boevoe sodrujesivo trudiascihsia zarubejnth stran s narodnImi Sovietskoi Rosii (Fratia dearme a oamenilor muncii din tarile straine cu popoarele Rusiei Sovietice (1917-1922), Culegerede documente, Moscova, Edit. Rusia Sovietica", 1957, p. 7. In continuare se va cita F rdf iade arme . . ., plus natura documentului.

23 V. Liveanu, op. cit., p. 442.24 Foaia taranului" din 24 martie 1918. Redactor principal al gazetei Foaia taranului"

a fost Ariton Pescariu, carturar roman din partile Tirnavelor, care a Mut parte din armataaustro-ungara si a cazut prizonier In Rusia ; lmpreuna cu alti revolutionari ardeleni, a desfasurato intensa munca organizatorica si politico-ideologica In rindul prizonierilor romani. Vezi V.Curticapeanu, Documente not despre Anton Pescariu, luptator revolufionar si om de canard(1890 1920), In Studii", an. XVI, nr. 2/1963.

24 Din Darea de seamd cu privire la activitatea Federafiei grupurilor sardine de pe MagaP. C. (b) din Rusia pe anul 1918, document publicat In Frafia de arme, . . p. 163.

23 J. Gall, Transilvdnenii in miscarea revolufionard a prizonierilor din Rusia (1917-1919) in ,,Anuarul Institutului de istorie din Cluj" nr. 1-2/1958-1959, p. 290.

27 Din Darea de seamd cu privire la activitatea Federafiei grupurilor sardine de pe lingdP. C. (b) din Rusia pe anul 1918, document publicat in Frafia de arme . . p. 163.

tali.

si

.,

.,

-

www.dacoromanica.ro

Page 13: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 PARTICIPAREA REVOLUTIONARILOR ROMANI LA APARAREA REVOLUTIEI DIN OCTOMBRIE 853

a fost raspindita In toot& Rusia, pe front, in Ucraina, Romania si Tran.-silvania 28.

Grupa comunista, romans a organizat cursuri politice pentru agita-tori, care dupa terminarea acestora erau duel munca depropaganda printre fostii prizonieri din razboi roman raspinditi in Rusia,Siberia si Ucraina 29. In diferite orase din Rusia s-au constituit grupecomuniste romane locale, care activau in cadrul grupei comuniste centraleromane din Moscova.

Grupa comunista romans, ca i celelalte grupe straine existentsin Rusia, a participat la Congresul pe intreaga Rusie al fostilor prizo-nieri, tinut la Moscova in zilele de 13 18 aprilie 1918 3°. Din partea,grupei romane an participat A. Pescariu si A. Henegariu, care an facutparte din prezidiu. In numele grupei romane a vorbit A. Henegariu careprintre altele a spas : Ma, adresez voua fratilor $i va spun : nu va, in-toarceti acasa cu raiinile goale. Intrati in rindurile detasamentelor romaneale armatei internationale ..." 31

Delegatii la Congres si-au manifestat cu tarie solidaritatea cu MareaRevolutie Socialista din Octombrie, angajindu-se sa participe la luptapentru apararea Rusiei Sovietice, iar la intoarcerea for acasa sa nu -$iprecupeteasca fortele in vederea luptei pentru cauza nobila a revolutieisocialiste 32.

Dupa Congres, a luat fiinta, in mai 1918, la Moscova Federatiagrupurilor straine de pe linga C.C. al P.C. (b) din Rusia 33. Fiecare gru-pare nationala avea cite doi reprezentanti in Federatie" 34. In anul1919 Federatia" avea opt grupe straine (grupa germana, romans, ma-ghiara, italiana, iugoslava, franceza etc.) §i o organizatie a comunistilorstraini in Turkestan 35.

Federatia centrala, care avea sediul la Moscova, trimitea cu regu-laritate instructori de partid si agitatori in centrele unde erau concen-trati fostii prizonieri, reusindu-se sa se creeze sectii locale ale Federa-tiei", care uneau, pe baze federative, celulele de comunisti ale diferitelornationalitati. Astfel an luat fiin a federatii locale la .Astrahan, Taritin,Saratov, Kazan, Voronej etc 36.

In februarie 1918 blocul austro-german, incalcind armistitiul, adeclansat ofensiva armata, asupra Rusiei Sovietice pe un front Iarg. Lachemarea lansata de Partidul Comunist si de Guvernul sovietic : Patriasocialista este in primejdie !", impreuna cu poporul sovietic s-au ridicatla lupta pentru apararea revolutiei proletare *si eetatenii straini aflatiin Rusia.

28 Ibidem.29 Ibidem.30 Pravda" din 16 aprilie 1918.81 Foaia taranului " (Moscova), nr. 6 din 28 aprilie 1918.32 Pravda" din 16 aprilie 1918.33 Fralia de arme . . p. 11.8 Din Darea de seamd cu privire la activitatea Federafiei grupurilor strdine de pe (MO

P. C. (b) din Rusia pe anul 1918, document publicat In Frafia de arme . . p. 158.36 Din Darea de seamd a Federafiei centrale a grupurilor straine de pe MO P. C, (b) din

Rusia cu privire la activitatea pe anal 1919, document publicat In Frlifia de arme . . p, 225.86 Ibidem, p. 158.

trimi §i sa

www.dacoromanica.ro

Page 14: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

854 GH. 1JNC 10

Federatia centrals §i cele locale au inceput ss recruteze §i sa orga-nizeze deta§amente internationaliste ih vederea luptei impotriva inter-ventiei i a contrarevolutiei. La chemarile Federatiei" au raspuns cuentuziasm mii §i mii de fo§ti prizonieri de razboi, deoarece, ap, cum seara'ta la mitingul organizat la Moscova, de revolutionarii germani, romani,unguri, cehi etc. apararea Republicii Sovietice este o sarcina" a fie-carui proletar 37.

Unitatile de revolutionari strain care s-au creat pe teritoriul RusieiSovietice au fost cu adevarat internationaliste. Yn Legiunea Interna-tionala de voluntari", creata la Petrograd la sfir§itul lunii februarie 1918,s-au inrolat : germani, chinezi, cehi, romani, italieni, unguri, ru§i, polo-nezi, englezi, slovaci, americani, lituanieni, finlandezi, estonieni 38. Inaugust 1918 Legiunea internationala de voluntari", integrata inRegimentul 41 sovietic din Moscova, a fost trimisa, pe frontul de apus,unde a luptat cu spirit de abnegatie impotriva deta§amentelor albe"39.

Fedelatia centrals a mai creat la Moscova un deta§ament interna-tionalist special, compus din voluntari chinezi, unguri, romani, cehi,polonezi, nemti etc." Din acest deta§ament internationalist s-au trimis,cu regularitate, unitati pe diferite fronturi, la Alexandrov-Gai, Permi,Taritin, Voronej etc. 41.

Grupa comunista centrals romana, din Moscova, din primele zileale existentei sale, a desfasurat o activitate sustinuta pentru recrutarearevolutionarilor roman in unitatile internationaliste ale ArmateiActivitatea comuni§tilor romani s-a soldat cu rezultate pozitive. Relevindacest fapt, ziarul Pravda" din Petrograd stria, in aprilie 1918, urma-toarele : In ultimul timp printre prizonieri §i, in special, printre bul-gari §i romani, se intensifica, actiunea de inscriere in rindurile ArmateiSovietice. La biroul prizonierilor de razboi in fiecare zi slut zeci de so-licitari" 42.

In anul 1918 Frontul de est a devenit principalul teatru de operatiiunde se hota'ra soarta Republicii Sovietice. In mai 1918 imperiali0iiAntantei §i S.U.A. au organizat o rebeliune a cehilor albi. Situatia s-aagravat §i mai mult o data cu invazia, generalului contrarevolutionarKolceak. Albgardi§tii au acaparat Siberia, Orientul indepartat §i o partea regiunii

Sectia centrals romana din Moscova a desfasurat in anii 1918-1919o intensa activitate pe frontul de est, trimitind o serie de agitatori laSaratov, Samara, Astrahan, Simbirsk, Voronej etc., care au dus o muncasustinuta printre prizonierii romani in vederea inrolarii for in rinduriledeta§amentelor internationaliste 43. Astfel, T. Ardeleanu, membru alsectiei centrale romane, a fost trimis pentru propaganda comunista in

87 Rezolufia mitingului muncitorilor qi laranilor strdini din Moscova cu privire la apdrareaPatriei Sovielice, miting organizat de federatia grupurilor strjine de pe linga P. C. (b) dinRusia, document publicat in Frdlia de arme . . . , p. 104.

38 Frdlia de arme . . p. 12.39 Ibidem.49 Din Darea de seamd cu privire la activitalea Federafiei grupurilor straine de pe lingd

P.C. (b) din Rusia pe anul 1918, document publicat in Frdlia de arme . . . p. 158.41 Ibidem.42 Pravda" (Petrograd), nr. 78 din 19 aprilie 1918.48 Fi'dfia de arme . . p. 163,

Rosh.

www.dacoromanica.ro

Page 15: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

11 RARTICIPAREA REVOLUTIONARILOR ROMANI LA APARAREA. REVOLIITIEI DIN OCTOMBRIE 855

orasul Alexandrov-Gai, E. Bozdog la Saratov etc.", La Samara s-acreat o sectie romans in frunte cu Gh. Stroici si Dicescu -Dic, care, inmai 1919, a editat un organ de press saptaminal Steagul Rosu" 45.

Munca desfasurat'a de agitatorii roman{ a dat rezultate pozitive.Astfel, la inceputul anului 1918 la Alexandrov-Gai s-a Infiintat o brigadainternationalists in care s-au Inrolat 150 de nemti, 62 de unguri, 22 de ro-mani, 1 sirb, 1 slovac48. In februarie 1918 la Samara s-a creat Primuldetasament de lupta comunard", la care au aderat si romani 47. El a fosttrimis in martie pe front, impotriva trupelor albe conduse de gene-ralul Dutov 48.

In a doua jumatate a anului 1918, in cadrul Diviziei de fier nr. 1"din Simbirsk, care a constituit baza Armatei I de pe frontul de est,au actionat si luptatori romani. Divizia a luptat cu eroism pentru eli-berarea oraselor Simbirsk, Stavropol, Samara, Orenburg etc. 48.

Revolutionarii romani au luptat in Detasamentul internationalComunist nr. 1", comandat de Winnermann pe frontul din Ural. Ala-turi de revolutionarii unguri si germani, romanii au participat la eli-berarea de sub ocupatia cazacilor albi a localitritilor Novoudensk $iAlexandrov-Gai 5°.

In rindurile diviziei lui Ceapaev, umar la umar cu muncitorii $itaranii din Rusia, au luptat impotriva albgardistilor lui Kolceak si vo-luntari romani 51. In mai 1919 a venit pe front Regimentul de garda in-ternational nr. 1 din Samara, in care se aflau si romani. Regimentul aluptat impotriva trupelor lui Kolceak la Buzuluk si Uralsk 52. Ling5;orasul Alexandrov-Gai impotriva albgardistilor a luptat o companiealcatuita din fosti prizonieri de razboi romani sub conducerea organi-zatiei comuniste romane din Samara 53.

Printre organizatiile locale ale comunistilor romani, care au desta-surat o larga activitate pe teritoriul Rusiei Sovietice, se evidentiaza sigrupa comunista romans din Astrahan. Datorita muncii revolutionarilorromani, Inca la inceputul anului 1918 numerosi prizonieri romani auintrat in rindurile unitatilor Armatei Basil care s-au format la Astrahan,in vederea apararii orasului de albgardisti. Astfels, din Regimentul 1de infanterie Astrahan" al Armatei Ro.ii facea parte si un escadron decavalerie roman, condus de Constantinescu, precum $i o companie degenisti. S-a mai creat un detasament de cavalerie 54.

in august 1918 grupele comuniste straine s-au reorganizat $i s-auunit in Federatia grupurilor straine" din Astrahan, care mentinea un

44 I. N. Scerbakov, Vuumlarii romdni in Armala Rosie pe Frontal de Est In 19 19 1929,in Analele Institutului de istorie a partidului de pe Iingii C. C. al P. M. 11.", nr. 5 1959.

45 I. N. Scerbakov, op. cit., p. 50.46 Raportul comandantului sectiei polilice a briguzii internalionale din cadrut armatet a

1V-a clespre compozifia internafionalista a brigdzii, document publicat in Frafia de arme . . .,p. 375.

47 Arh. I. S. I. S. P., fond nr: 2, dos. nr. 870, vol. 13, p. 917.4° Ibidem.49 I. N. Scerbakor, op. cit., p. 46.5° Ibidem, p. 46 47.Si A. N. Glugovski, Din istoria organiza(iilor comuniste rorndne si a formalumilor inter-

nalionaliste pe ieritoriut Eusiet sovielice (1918 1920), In Novala i noveisaia istoria ', nr. 3 1957.62 I. N. Scerbakov, op. cit., p. 50.53 Ibidem.64 A. N. Glugovski, op. cii., p. 15.www.dacoromanica.ro

Page 16: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

856 GH. UNC 12

contact strins cu Federatia central/ de la Moscova,66. Federatia local/al c/rui presedinte era romanul R.- Buzino, a creat un batalion comunistIn care au intrat romani. Comandantul batalionului a fost numitV. Popovici, membru al sectiei roman, care, In acelasi timp, conduceatoate detasamentele cu aprovizionarea din gubernia Astrahan. Condu-cerea Federatiei din Astrahan, caracterizindu-1 pe V. Popovici, aratadespre el ea, se bucurg de raultI incredere" c/ este un tovaras cin-stit constiincios" 56. De altfel, despre faptele de eroism ale lui V. Popo-vici amintesc alte documente. Asa, de exemplu, Intr-un memoriuIntocmit de comandantul armatei a IV-a cu privire la caracterizarealui V. Popovici se arata : Raportez c5, tov. Popovici din primelezile ale revolutiei se afla In rindurile Armatei fiind de trei on rantsi de dou5, on decorat ; In munca sa a dovedit atasament pentru cauzarevolutiei" 57.

Luptgtorii romani au participat la apararea Putern SovieticeIn centrele cele mai Indepartate ale Siberiei la Omsk, Tomsk, Irkutk,Vladivostok etc. Desi aceste centre erau departe de Moscova, totusigrupa comunista roman* de la Moscova a stabilit destul de strinsecu fostii prizonieri romani din aceste localitati. Grupa comunista dinMoscova a trimis in Siberia la Tomsk, Tiumeni, Celiabinsk, Ekaterin-burg etc. un numar de agitatori pentru a desf/sura activitate propa-gandistic/ si organizatoricA In rindul fostilor prizonieri de nationalitateroman / b8. Ca urmare s-au creat organizatii comuniste romanesti si Inaceste centre.

Cel mai puternic centre al miscasii revolutionarilor strain dinSiberia era orasul Omsk. Aici a luat hint/ sectia roman/. din Siberia aP.C. (b) din Rusia 59. Sectia din Omsk a, comunistilor romani a organizatadunari mitinguri printre compatrioti, Indemnindu-i s5, lupte Impotrivacontrarevolutiei. Ea a reusit editeze ziarul Libertatea" 60.

Activitatea revolutionarilor romani a gIsit ecou In rindul fostilorprizonieri de razboi romani, care Incep s5, se inroleze in detasamentelestraine ale Armatei Rosii. Astfel, la 31 (18) martie 1918 pleac/ pe frontprimul detasament international, constind din 500 de fosti prizonieriromani maghiari din Omsk 61. La sfirsitul lunii martie 1918, la luptaImpotriva bandelor lui Semionov a plecat detasamentul internationalnr. 1 din Tomsk, in care erau romani 62. in vara a,nului 1918, la Vladi-vostok s-a creat o gard5, rosie In care au intrat 60 de romani 62. Un num'ar

55 Ibidem, p. 16.58 Ibidem, p. 17.57 Din memoriul comandantului armatei a IV-a, Lazarevici, cdtre Sovielul militar reuolu(io-

nar at Frontului de Sud cu privire to caracterizarea too. Popovici, ;qui stalului major at Armatei,document publicat In Frafia de arme . . p. 292.

58 Din Darea de seamd cu privire la activitatea Federa(iei grupurilor comuniste de pe IingdP. C. (b) din Rusia pe anul 1918, document publicat in Frafia de arme . . p. 163.

59 I. Matveev, Conlribufia oamenilor muncii rormini.la luptele din Siberia pentru apdrareaMarii Revolufii Socialisle din Octombrie (1917 1920), in Analele Institutului de istorie a parti-dului de pe C. C. a.I P. M. R.", nr. 5/1961, p. 80.

89 Ibidem, p. 98..61 V. Cherestesiu, Pdtrunderea ideilor Marii Revolufii Socialisle din Octombrie In

masele din Transilvania, Anarul Institutului de istorie din Cluj", t. IH, 1957-1959, p. 261.82 I. Matveev, art. cit., p. 8288 Ibidem.

si

sisi

si

...Rosii,

$i

legaturi

sis/

si

$i

.,

ling

www.dacoromanica.ro

Page 17: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

13 PARTICIPAREA REVOLUTIONARILOR ROMANI LA APARAREA REVOLUTIEI DIN OCTOMBRIE 857

de roman au luptat in cadrul detkamentului internationalist din Cita 64.Romanii au luptat, de asemenea, in detkamentele internationale dinIrkutk 65.

Grupa romana de pe linga P.C. (b) din Rusia §i revolutionarii ro-man au desfkurat activitatea nu numai in unitatile internationaliste aleArmatei Ro0i, dar §i in spatele albilor §i intervenioni§tilor. Un numarde fo§ti prizonieri roman au participat, alaturi de numero§i strain, lami§carea de partizani din Siberia §1 Extremul Orient. Astfel, la granitadintre actualul Krasnoiarsk §i regiunea Kemerova actiona, in toamnaanului 1918, un detkament de partizani, in frunte cu Mihail Gheorghiufiu al poporului roman", care provoca cu curaj deraierea trenurilor cubandele lui Kolceak §i ale interventioni§tilor, lovea in detkamentelede represalii. Prins de kolceaki§ti, M. Gheorghiu impreuna cu alti par-tizani a fost impu§cat 66.

0 stare de spirit revolutionara s-a manifestat §i in sinul Legiuniiromane", constituita din 3 000 de fo§ti prizonieri roman transilvaneni aflatiin Siberia, in vederea intoarcerii, grin Vladivostok, acasa, in Romania.Legiunea aceasta stria E. Bufnea, care facea parte din conducereaei nu era In serviciul idealului contrarevolutionar rus legiunea erain serviciul integritatii teritoriului romanesc" 67. Cu toate acestea, Co-mandamentul Antantei din Siberia a incercat sa foloseasca unele unitatiale Legiunii romane" in sprijinul trupelor cehe. Aceste incercari auepat ins& din cauza simpatiei §i a solidaritatii soldatilor roman cu arma-tele revolutionare ruse. Despre starea de spirit a soldatilor din Legiunearomana" sint semnificative relatarile facute de insu§i generalul francezJanin, comandantul acestor trupe : Propaganda bol§evica arata,generalul gasea in acest mediu un teren favorabil" 68. Prizonierii ro-mani transilvaneni, in mares for majoritate tarani, refuzau sa fad,' chiar §iserviciile cele mai minore, care ar fi fost indreptate impotriva muncito-rilor §i taranilor ru§i : unitatile militare au refuzat sa facI orice fel deserviciu de§i afirma indignat generalul ei an fost folositi numai lapaza tailor ferate, escortarea unor vagoane §i la unele misiuni de pazain orke" 99.

Generalul Janin se vedea obligat sa, comunice ca este constrinsde imprejura'ri sa treats la o epurare a trupelor romane §i trebuia 0, pre-vada concedierea unitatilor prea contaminate" 70. Din unele documenterezulta ca un numar de fci§ti prizonieri din Legiunea romana" au trecutde partea partizanilor sovietici 71.

Cea mai mare parte insa din fo§tii prizonieri roman! din Siberia,au ramas acolo, luptind pentru triumful Marii Revolutii Socialiste din

64 Ibidem. p. 83.66 Ibidem, p. 85.66 Ibidem.67 E. Bufnea, op. cit. p. 129.66 N. Fotino, Alitudinea prizonierilor romdni ardeleni din Rusia laid de Armata

to Studii", nr. 5/1957, p. 172. Generalul Janin relata c3 in rindul trupelor romAne, au avutloc multe revolte", (Arh. 1st. Cetr. a St., fond Consiliul dirigent, dos. nr. 1 365, f. 316).

66 N. Fotino, art. cit.10 Ibidem.71 I, Matveev, art. cit., p. 89.

Fools,

www.dacoromanica.ro

Page 18: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

858 ca. uNe 14

Octombrie. Relevind acest fapt, generalul Janin arata : In Siberia mairamin 6 000 8 000 de romani, complet bolsevizati, pentru care, datase hotarkte aducerea for in tars, va trebui a se lua serioase masuri deasanare morals" 72.

Un grup de romani a participat si la luptele din Asia Centrals.De altfel, in ciuda indepartarii de centru, grupa comunista romana, dinMoscova tinea legatura cu Taskentul printr-un numar de agitatori trimisiaici 73. S-a reusit sa se creeze la Taskent o celula comunista romana 74,care desfasura act vitatea in rindul fostilor prizonieri romani. Ca urmare,o serie de romani aflati in Turkestan au participat la luptele Impotrivainterventionistilor englezi 75. Acest lucru este confirmat si de amintirileacelor romani care au participat la luptele din Turkestan. Am ajunsin Rusia ca prizonier de razboi din armata austro-ungara scrie PetreGramada. Marea Revolutie Socialists din Octombrie m-a gasit in orasulTaskent. impreuna, cu alti fosti prizonieri ne-am incadrat in Garda Rosierevolutionara. Aveam de luptat impotriva eazacilor ... and s-a formatregimentul al III-lea international de infanterie din orasul Taskent m-amInscris ca voluntar ..." 76.

La sfirsitul anului 1918, dupg capitularea Austro-Ungariei si Ger-maniei, a inceput lupta pentru eliberarea Uerainei. Dupa, alungarea tru-pelor de ocupatie germane si austro-ungare, in Ucraina au luat fiintadiferite detasamente albe (Mahno, Petliura s.a.), care, aparind intereseleburgheziei, se opuneau cu inversunare instaufarii si consolidarii puteriisovietice in Ucraina. In acelasi timp, la Odesa si in sudul Rusiei an de-barcat trupe anglo-franceze. Ca urmare, in Ucraina, Intre Armatele Rosiisi contrarevolutia intern' si externs s-au declansat lupte deosebit deaprige. La aceasta lupta, de partea Armatelor Rosii au actionat si revo-lutionari straini. Totodata, pentru a fi mai aproape de operatiile de luptasi in vederea conducerii nemijlocite a actiunii de recrutare si organizarea detasamentelor internationaliste, Federatia grupurilor straine dinMoscova a hotarit mutarea activitatii unor grupuri comuniste strainedin Moscova in Ucraina. Astfel, a sosit la Harko v si mai apoi la Kievgrupul comunist roman, german, bulgar, iugoslav, cehoslovac s.a. 77.

Grupul comunist roman, dupa, ce a Infiintat la Kiev o celula coma-nista, care a desfkurat o activitate sustinuta pe linia, recrutarii de vo-luntari in unitatile internationaliste, si-a mutat sediul la Odesa 78.

Aici, Inca in decembrie 1918, pe ling' Comitetul regional Odesaal Partidului Comunist (b) Rus s-a Infiintat Colegiul strain", care duceao activitate ilegala sustinuta in rindul trupelor interventioniste franceze§i engleze din sudul Rusiei 79. In cadrul Colegiului strain" intrau. gru-

72 Arh. 1st. Cenir. a St., fond Consiliul dirigent, dos. nr. 1 365, f. 316.78 Din Darea de seams cu privire la aclivitalea Federa/iei grupurilor straine de pe lingd

1'. C. (b) din Rusia pe anul 1918, document publicat in Frufia de arme . . ., p. 163.74 Arh. I.S.I.S.P., fond. nr. 2, dos. nr. 870, rol. 12, p. 920.75 A. V. Glugovski, art. cil. p. 20.76 Aminliri despre Marcie Octombrie, p. 250.77 1. M. Kulnici, Activilatea Federa(iei grupurilor comunisle sit-dine, de pe Itngd .e. C.

(b) din Rusia (1918 1920), in Revista Ucrainiana de istorie", nr. 11/1965, p. 49.78 R. Deutsch, Din aclivitalea qi lupla grupurilor revolulionarilor romani din Rusia penlru

apararea Puterii sovielice (1917-1920), in Sludii §i materiale de islorie contemporanu, vol. II,Bucuresti, Edit. Academiei R. P. R., 1962, p. 455.

78 V. G. Konovalov, Eroii ilegaliVi din Odesa, Moscova, 1960, p. 44.www.dacoromanica.ro

Page 19: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

15 PARTICIPAREA ILEVOLUTIONARELOR DOMINI LA APARAREA REVOLUTLEI DIN OCTOMBRIE 859

purile comuniste : francez, roman, sirb, grec polonez. Fiecare gruparecomunista, din Colegiul strain" 4i desfa§ura activitatea In rindul na-

proprii.Inca sub ocupatia austro-germana, la Odesa actiona un grup co-

munist ilegal roman in frunte cu M. Gh. Bujor, A. Zalic §.a.Pupa retragerea batalioanelor romane din Odesa, M. Gh. Bujor

impreuna cu un grup de revolutionari romani au ramas in ora§, con-sacrindu-se muncii ilegale. Intr-o scrisoare trimisa la Moscova, la 25aprilie 1918, M. Gh. Bujor arata : Eu ramin In aceasta parte, in Rusia,ocupata de nemti, cu intentia de a regrupa fortele noastre risipite §i sastabilim o legatura directa cu tovar4ii no§tri din Romania" 80.

Pupa crearea Colegiului strain", grupul roman a aderat la acesta.In conducerea grupei comuniste romane erau 15 militanti. A. Zalic, careconducea grupa romana (in acest timp M, Gh. Bujor era In inchisoarela Odesa, arestat de ocupantii germano-austrieci) era, in acela§i timp,§i in conducerea Colegiului strain", desfa§urind o activitate deosebitde fructoasa. Astfel, cunoscind limba franceza, A. Zalic a fost redactorulprincipal al ziarului Le communiste" (editat in ianuarie 1919), organal Colegiului strain", care difuzat, In mod ilegal, in rindul trupelor fran-ceze de ocupatie a jucat un rol important in trezirea con§tiintei de class§i a solidaritatii acestora cu Puterea Sovietica din Rusia 81.

Membrii grupei romane tipareau manifeste in limba franceza careapoi erau raspindite printre armatele de ocupatie din sudul Rusiei. Re-levind actiunea desf4urata de grupurile comuniste apartinind Colegiu-lui strain", istoricul sovietic V.G. Konovalov serie : Participarea revolu-tionarilor francezi, romani, polonezi, sirbi In activitatea organizatieibol§evice ilegale din Odesa a constituit o marturie emotionanta a inter-nationalismului proletar, a solidaritatii de lupta cu Revolutia rusa" 82.

In primavara §i vara anului 1919, cind armatele sovietice au eli-berat sudul Rusiei, grupele comuniste straine din Odesa §i-au desfa§uratactivitatea in mod legal. Grupa comunista romana s-a intarit prin rein-toarcerea la Odesa a multor revolutionari romani, aflati risipiti atit inUcraina cit §i in Rusia. In aprilie 1919, grupa romana a inceput sa editezeziarul Comunistul", iar in august Scinteia,", din care numeroasenumere erau difuzate §i in Romania.

De§i trupele anglo-franceze an fost alungate din sudul Rusiei, to-tu§i consolidarea Puterii sovietice in Ucraina era subminata de numeroasedeta§amente albe, contrarevolutionare, create din burghezi, chiaburi,fo§ti ofiteri tari§ti etc.

Grupul comunist roman din. Odesa a dus o munca sustinuta in rindulrevolutionarilor romani din Rusia, In vederea crea'rii de deta§amente re-volutionare care sa lupte, alaturi de Armatele Ro$ii, pentru aparareacuceririlor Revolutiei din Octombrie. In acest sens, prin manifeste, bro-

prin coloanele ziarului Comunistul", grupa romana se adresa fo§.tilor emigranti §i prizonieri romani sa se solidarizeze cu Puterea sovietica.

88 V. M. Rojko, Prielenie calita In lupte (Participarea internalionali§tilor romdni la MareaRevolu(ie Socialistd din Octombrie rdzboial civil din U. R. S. S. 1917-1920), Edit. CartesMoldoveneasca", 1965, p. 99.

81 V. G. Konovalov, op. cit., p. 44.82 Ibidem, p. 257.

2 c. 5885

tionalitatii

suri,

;i

¢i

www.dacoromanica.ro

Page 20: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

860 GH. 17NC 16

De pada, intr-un apel publicat in ziarul Comunistul", dupa, ce se .subli-niaza, ca, ziva de 25 mai (1919 n.n.) este ziva chemarii tuturorfortelor muncitoare din Ucraina la lupta, impotriva contrarevolutiei", sescrie in continuare : La arme tovarasi ! Cu toti in Armata Rosie ! Iz-binda e de partea noastra, caci muncitorimea din toate Wile se adunafi se infrateste pe zi ce trece sub cutele steagului ros al revoluliei sociale.Tot ce e muncitor, Oran si soldat roman sa, fie inscris in ziva de 25 maia.c. in armata rosie internationala. La Odesa inscrierile voluntarilor ro-mani se fac la Biroul de mobilizare al grupului comunist roman din strada,Italianski Bulevard nr. 15, kv. 4" 83.

La apelurile grupei au raspuns multi revolutionari romani. Relatindacest fapt, A. Zalic consemna ca, dupg, iesirea din ilegalitate, in prima'varaanului 1919, la Odesa a hat fiinta, un regiment roman, care mai apois-a transformat intr-o brigada 84. Comandantul acestei brigazi a fostnumit V. -Popovici 85, revolutionarul roman &alit in numeroase bataliipentru cauza lui Octombrie. Brigada a dus o lupta Sustinuta impotrivadetasamentelor albe ale grigorevistilor, mahnovistilor si petliuristilor. Inlupte impotriva generalului contrarevolutionar Denikin au cazut eroiczeci de revolutionari romani 86.

In prima jumatate a anului 1919, dupa unele date, in Ucraina s-auinfiintat urmatoarele detasamente romanesti : regimentul nr. 1 comunistdin Odesa, regimentul nr. 2 revolutionar roman din Herson si regimentulnr. 4 romano-maghiar din Kiev 87.

In mai 1919, in vederea luptei impotriva bandelor contrarevolutio-nare ale lui Grigoriev si Petliura s-a initiat in Ucraina formarea Divizieiinternationale I-a sovietice. Aceasta, conform ordinului Comisaruluipoporului cu problemele militare al Republicii Sovietice Socialiste dinUcraina, trebuia sa se compuna din douabrigazi in care intrau siregimentulnr. 1 comunist roman din Odesa, regimentul nr. 2 revolutionar din Her-son si regimentul nr. 4 romano-maghiar din Kiev 88. Din anumite motiveDivizia internationala a I-a sovietiea, n-a putut fi creata in aceasta for-matie 83.

La Poltava, un grup de revolutionari romani au pus bazele unuidetasament revolutionar. Prin ordinul Comisarului districtului Harkovdin 8 februarie 1919 s-a hotarit transformarea detasamentului intr-un regi-ment roman, iar T. Diamandescu a fost numit conducator politic". Da-torita activitatii desfasurate de T. Diamandescu si de alti revolutionariromani s-a reusit ca, In scurt timp, numarul romamilor sa, crease& de la40, citi erau initial la 200 91. In acelasi timp, Consiliul militar revolutionardin Harkov, la cererea conducerii reglinentului, a dat un ordin potrivitcaruia romani aflati in diferite detasamente sä fie indreptati la Poltava.

88 Documente din istoria miscdrii muncitoresti din Romdnia, 1916 1921, Bucuresti,Edit. politicd, 1966, p. 198 199.

84 Arh. I.S.I.S.P., dos. nr. 870, vol. 16, p. 1 100.85 Ibidem.es Ibidem, p. 432.87 Ordinul de zi al Comisarului poporului cu problemele militare al R. S. S. U. cu privire

la formarea Diviziei internafionale I sovietice, document publicat in Fralia de arme . . .., p. 450.88 Ibidem.89 Ibidem, p. 451.80 Ibidem.91 Arh. I. S. I. S. P., fond nr. 2, dos. nr. 870, vol. 15, p. 1 068.

www.dacoromanica.ro

Page 21: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

17 PARTICIPAREA REVOLUTIONARILOR ROMANI LA APARAREA REVOLUTIEI DIN OCTOMBRIE 861

Ca urmare, numarul romanilor a ajuns la 400 92. Comandant al regimen-tului era Seceanu. La regiment a aderat §i Primul batalion internationaldin Poltava, alcAtuit din 70 de straini, mai ales din revolutionari un-guri 93. Regimentul primea literature comunist6, diverse publicatii (bro-suri, ziare etc.) de la grupul comunist roman din Moscova.

In lung martie regimentul roman condus de Seceanu §i avind peT. Diamandescu comisar politic a intrat in actiune. Soldatii roman auluptat cu eroism impotriva detasamentelor albe superioare numericestela Mirgorod, unde au eliberat acest oral. Au dus lupte in orasul Zolotonosasi in imprejurimi, in raionul Vinnita etc. Trebuie mentionat scrieT. Diamandescu ca regimentul care s-a format sub denumirea Primulregiment revoluDionar roman s-a bucurat in toate orasele unde a fostde un mare prestigiu printre muncitorii §i masele largi ale celor cemuncesc" 94.

Un mare detasament roman, compus din 500 de oameni s-a creatla Vasilikov 95. Un alt regiment roman actiona pe fluviul Don, impotrivatrupelor albe denikiniste. Re latind acest fapt, ziarul Comunistul" din12 iulie 1919 scrie : ,Avintul vitejia cu care lupte tovarasii nostri,stirnesc admiratia tuturor, spre cinstea for si a proletariatului roman"99.

Numerosi roman au fost incadrati in diferite detasamente interna-tionaliste allturi de revolutionarii maghiari, cehi, sirbi etc. Asa de pild6,brigada I-a internationalist& de puscasi, din cadrul armatei a XII-a,in care erau roman, nemti unguri, cehi, polonezi, greci etc., a luptatin vara anului 1919 impotriva armatelor contrarevolutionare ale luiDenikin 97. In cadrul brigazii, reprezentanti ai Federatiei grupurilorstraine au organizat un club, o biblioteca, precum §i expunere de lectiiin limbile revolutionarilor straini, incadrati In brigada. In fiecare vinerise tineau lectii de limba roman& 98.

0 contributie insemnata la lupta impotriva detasamentelor contra-revolutionare ale lui Grigoriev a avut regimentul I international romano-maghiar, creat In urma descompletarii regimentului roman din Poltava,care a actionat la Vinnita, Litin, Lipoveti etc. H. Acest regiment a luptatcu vitejie contra banditilor lui Grigoriev ... In aceste lupte au pieriteroic aproape jumatate din cadrele de baza ale regimentului, fii credin-ciosi ai popoarelor maghiar §i roman" 100.

92 Ibidem, p. 1 071.98 Ibidem.94 Ibidem, p. 1 103.96 Informatiile conducerii activitafii de formare a unitatilor internationaliste ale Armatei

Rosii a R. S. S. U. af late la Statul major al Comisariatului cu problemele militare, cu privire lacompozifia ,si local formafiunilor trupelor internationaliste, document publicat In Frdfia de arme. . p. 464.

96 Documente din istoria mi§cdrii muncitore;li din Romania. 1916 -1921, Bucuresti,Edit. politica, 1966, p. 223.

97 Referatul sectiei politice a brigdzii internationale de pu§cafi din cadrul conducerii poll-lice a armatei a XI I-a cu privire la activitatea de instruire politica In brigadd, document publicatIn Frdfia de arme . p. 470.

98 Ibidem, p. 471.99 Apelul presedintelui Sovietului comisarilor poporului adresat soldafilor rosii din regimental

internationalist romdno-maghiar, chemIndu-1 sd se tncadreze In lupla Impotriva bandelor contra-revolutionare ale lui Grigoriev, document publicat In Frdfia de arme . . p. 451.

IN P. S. Sohani, Participarea muncitorilor din alle fart la lupta pentru victoria MareluiOctombrie, In Revista ucraineana de istorie", nr. 11, 1965, p. 41.

gi

.

www.dacoromanica.ro

Page 22: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

862 GH. HNC 18

In mai 1919 s-a creat la Odesa regimentul nr. 3 internationalist,compus in special din diferite nationalitati ale tarilor balcanice : romani.bulgari, sirbi, greci etc. I'm.

Relevind contributia voluntarilor strain in Ucraina, istoricul so-vietic P.S. Sohani scrie : Multi internationalisti au ocupat functii decomanda pe frontul Ucrainei. Bela Kun era membru al Consiliului militarrevolutionar ; ca sefi de stat major ai unitatilor erau romanul Popovicii croatul G. Barabas ... Au udat din abundenta pamintul Ucrainei

cu singele for sirbii Dundici i Cernak, bulgarul Constantinov, romanulI. Munteanu i alte sute de eroi cunoscuti i necunoscti, care au meritaparind orinduirea sovietica. Amintirea for va fi vesnica" 102.

In istoria traditiilor internationaliste ale miscarii muncitorestidemocratice din Romania, se inscrie ca o paging glorioasa participarearevolutionarilor romani la lupta cu arma in mina pentru apararea MariiRevolutii Socialiste din Octombrie.

Dupa terminarea razboiului civil si a interventiei strain, majori-tatea revolutionarilor romani s-au intors acasa, in Romania, incadrin-du-se in lupta desfasurata de miscarea muncitoresna din tars impotrivaregimului burghezo-mosieresc.

Creat la istoricul Congres din mai 1921, Partidul Comunist Roman,devotat fara margini cauzei poporului roman, in tot ennui istoriei salea impletit patriotismul cu internationalismul proletar. El a chemat clasamuncitoare, fortele progresiste ale poporului sa se solidarizeze cu luptaoamenilor muncii din diferite taxi, a organizat participarea voluntarilorromani la luptele pentru apararea Spaniei republicane, actiunile de soli-darizare cu popoarele tarilor cotropite de hitleristi ; numerosi comunisti

patrioti romani au luptat in detasamentele de partizani din UniuneaSovietica, Franta, Cehoslovacia, Belgia.

In conditiile noastre de astazi, muncind neobosit pentru desavir-sirea constructiei socialiste, pentru dezvoltarea economica si culturalaa tariff, pentru ridicarea ei pe culmile cele mai inalte ale civilizatiei, po-porul nostru sub conducerea Partidului Comunist Roman iii indeplinestetotodata o indatorire internationalista, contribuind prin aceasta la luta,-rirea sistemului mondial socialist, a fortelor care lupta impotriva impe-rialismului, pentru pace.

101 Informaliile conducerii activitalii de formare a unitillilor internalionaliste ale ArmatelRoqii a R. S. S. U. cu prioire la coznpozilia i local formalinnilor trupelor internalionaliste, docu-ment publicat In Frd(ia de arme..., p. 464,

1)Z P. S. Sohani, art. cit., p. 41.

gi

1i

www.dacoromanica.ro

Page 23: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

ACTIUNILE REVOLUTICNARE DIN IAIDESFALRATE IN CURSUL LUNII MAI 1917 *

DE

0. MATICHESCII

Evenimentele desfkurate acum 50 de ani pe stra,zile Ia ului, casi in alte orase din Moldova, cu prilejul sarbatoririi zilei de 1 Mai, saltamintite in majoritatea lucrarilor de specialitate privind aceasta perioad5,istoric5,. Intrucit lucrarile nu s-au ocupat in mod exclusiv i aprofundatde analiza acestor probleme, de cele mai mune on organizarea si desf5,-surarea actiunilor care au avut loc cu acest prilej a fost atribuitg, Inmod unilateral soldatilor revolutionari rusi, la manifestatia de strada dinaceastl zi raliindu-se si publicul roraanesc. Pornind de la necesitateaevidentierii realitatii istorice, ne propunem s'a subliniem, in continuare,cadrul cu mult mai larg in care evenimentele trebuie intelese. Din punctde vcdere organizatoric ele apar ca rezultat al unei conlucrgri directe Introsocialistii romani i reprezentanti ai comitetului revolutionar al soldatilorrusi, si nu actiuni singulare si exclusive organizate de acestia. Pe de alt1parte, inski desfkurarea evenimentelor a fost cu mult mai ample. Depkindcadrul cronologic strict al zilei de 1 Mai, ele au continuat in cursul acesteiluni. imbracind diferite forme de manifestare, aceste actiuni au vizat diverselaturi i aspecte ale situatiei sociale, economise politice interne, carac-teristice pentru istoria tarii noastre In epoca respective. Se impun, inacelasi timp, concluzii privind insemngtatea acestor evenimente, urm6,-rile directe pe care ele le-au avut asupra stkii de spirit si activitailii ulte-rioare a maselor de oameni ai muncii.

infringerile militare, soldate cu ocuparea capitalei $i a 2/3 din teri-toriul ta'rii de catre armatele inamice, conditiile materiale, de trai, deo-sebit de grele impuse In timpul razboiului, ingramadirea pe un teritoriurestrins a unei popula1ii numeroase, bolile neajunsurile de tot felul,militarizarea Intreprinderilor, inso1it5, de sporirea considerabil5, a zilei

* Pe linga alte materiale documentare, autorul a folosit la redactarea acestui studiu oserie de documente gasite In arhivele din Uniunea Sevietica depistate selectate de catreun colectiv format din : N. Goldberger, A. Tatu-Jianu, N. Copoiu, Gh. Unc.

srunit", tomul 20, nr. 5, p. 863 880, 1967.

i

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 24: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

864 0. MATICHESCII 2

de muncal, restringerea libertatilor democratice la ad'apostul legislatieide razboi, precum si intarirea excesivA a niasurilor represive au creat neincre-dere in politica guvernantilor roman printre cele mai largi p6turi sociale.Toti acesti factori au contribuit la ascutirea contradictiilor de clasA, laradicalizarea luptei maselor populare. Pe fondul acestor contradictii interne,generate de realitatea social economics din Cara noastr6, s-a grefat influ-enta revolutiei burghezo-democratice din Rusia, din februarie 1917. Contactul muncitorilor, soldatilor si diferitelor altor p6turi sociale cu sol-datii revolutionari rusi a favorizat terenul desfasur6rii activitatii revo-lutionare a elementelor inaintate din sinul P.S.D. care, combatanti pefront sau mobilizati in intreprinderi, nu au incetat nici un moment s'adesMsoare o insemnata activitate propagandisticl, revolutionarg.

Acestea au fost deci conditiile interne in care, conform traditiei,socialistii roman pitzenti in Moldova, printre care : M. Gh. Bujor2,dr. Racovski3, Max Vexler4, Alex. Dobrogeanu- Gherea3, Gh. M. Vasi-lescu-Vasia6, A. Zalic7, Al. Nicolau8, dr. L. Ghelerter9, Pandele Becheanu",Mihail Cruceanu11, I.Sion s.a., se pregateau sl organizeze 0,rbrttorireazilei internationale a muncii. MIsurile organizatorice, propaganda facutain cursul lunii aprilie in fabrici si intreprinderi, in armata, in vedereaarlAtoririi zilei de 1 Mai prin neprezentarea muncitorilor la luau siorganizarea unor manifestatii de strada, contraveneau, insa, legislatieide razboi in vigoare. Ca urmare, pentru a contracara actiunile pregAtitede socialisti pentru ziva de 1 Mai, autoritatile au faspuns prin teroare ;numerosi muncitori revolutionari si conducatori ai P.S.D. aflati la Iasian fost arestati. In preajma zilei de 1 mai inchisorile din Moldova eraupline de muncitori si conducatori ai clasei muncitoare"12.

In aceste conditii a survenit intelegerea dintre socialistii romansi soldatii revolutionari rusi, care la rindul for pregateau sarbatorireazilei de 1 Mai. In acest sens, la 28 aprilie 1917, din insarcinarea socia-listilor roman, Alex. Dobrogeanu-Gherea a intrat in legAtura. cu Comi-tetul revolutionar al armatelor ruse de pe frontul romanesc, in scopulorganizgrii si desfasurgrii unor actiuni revolutionare comune cu ocaziazilei de 1 Mai". Pornind de la independeuta pe care armatele ruse o aveau

1" Muncitorii de la Intreprinderile metalurgice dislocate din Bucuresti (Arsenalul Armatei,Uzinele Vulcan", Lemaltre", Wolf" s. a.), cei de la Atelierele Nicolina", ca si cei de laalte intreprinderi ce produceau pentru razboi, munceau sub pazd military cite 16 ore pe zi,(Arhiva Institutului de studii istorice si social-politice de pe linga C. C. al P. C. R., in conti-nuare Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 60, f. 80).

2 Arh, I. S. I. S. P., coca AI -2, inv. 2.3 Ibidem. ,

4 Ibidem, coca AI -3, inv. 3 ; Arh. C. C. al P. C. R., fond 56, dos. 5023, f. 2 3. 10 11,17, 34, 266.

5 Arh. I. S. I. S. P., fond 2, dos. 801, vol. III, f. 26 ; vezi $i V. Liveanu, 1918. Din is-toria luplelor revolutionare din Romania, Edit. politica, Bucuresti, 1960, p. 124.

6 Arh. C. C. al P. C. R., fond 95, dos. 1329, f. 325-328.7 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, mapa 14,f 31.a Ibidem, f. 1 32, dos. 801, vol. III, 1. 26.9 Ibidem, dos. 870, mapa 14, f. 32.it) Ibidem, fond. 2, dos. 8, f. 6-7.11 Momenle din istoria Partidului Comunist Roman, Bucuresti, Edit. politica, 1966, p. 18.12 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 60, f. 72.12 Arh. Centrale de Slat ale Armatei Sovictice, long. 28361, inv. 2, unit. pastrare 141

(In Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 1-16); V. Liveanu, op. cit., p. 124.www.dacoromanica.ro

Page 25: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 ACTIUNILE REVOLUTIONARE DE LA IASI DIN MAI 1917 865

In raporturile for cu guvernul roman, In organizarea unor mapifestatiispecifice intereselor for in cazul nostru : adeziunea la ideile revolu-tiei din februarie 1917 , scopul principal pe care socialistii romani1'1 vizau atunci cind au luat aceasta initiative era de k preveni eventua-lele masuri represive preconizate de autoritati, in cazul organizarii unoractiuni muncitoresti de sine statatoare cu prilejul zilei de 1 Mai14. Refe-rindu-se la aceasta intelegere din ajunul zilei de 1 Mai, cit §i la celelalteactiuni organizate In comun in cursul acestei luni, Alex. Dobrogeanu-Gherea arata ca tovarasii rusi si-au asumat sarcina apararii romanilor(in caz de interventie a orgknelor represive 0.M.), dar au insistatca ei sa is parte active la aceste actiuni, sa se face vazuti"". Pentru comi-tetul revolutionar al armatelor ruse, aceasta necesitate se desprindea dinconceptia realists potrivit careia transformarile revolutionare ce se cereauinfaptuite in Romania erau de competenta exclusiva a poporului roman",din grija manifestata permanent de a nu se amesteca in afacerile interneale tarii :ii de a nu of eri guvernantilor romani astfel de pretexte17. Pe dealts parte, intelegerea la care s-a ajuns in acest seas a fost usurata deInsusi caracterul internationalist al zilei de 1 Mai, de pozitia solidara pecare oamenii muncii din Romania se situau fats de revolutia poporului rus.

Au avut loc in zilele urmatoare o serie de consfatuiri ale socialis-tilor romani cu reprezentantii comitetului revolutionar al armatelor ruse.Yn cadrul acestor sedinte comune, care adeseori se prelungeau toata noap-tea"18, s-a adoptat programul pentru ziva de 1 Mai. Sedinte pregatitoarepentru ziva de 1 Mai au avut loc si in diferite intreprinderi. Muncitoriiau formulat cu acest prilej o serie de revendicari ea : 8 ore de munca,vot universal, pronuntindu-se, de asemenea, pentru inlaturarea monar-hiei i a regimului burghezo-mosieresc19. In cadrul acestor adunari mun-citorii au primit consemnul sa paraseasca", lucrul gi, in ,rnasa, sa se ala-tare demonstratiei20. romani au luat de asemenea legatura cuunii detinuti politici, in vederea organizarii eliberarii for in ziva de 1 Mai21.

Pe linia ultimelor pregatiri, Comitetul revolutionar al soldattlorrusi a convocat o intrunire in sala teatrului Concordia", unde au fostdiscutate probleme legate de desfasurarea actiunilor proiectate pentruziva de 1 Mai22. Din partea socialistilor romani la intrunire a participatAl. Dobrogeanu-Gherea23. Cu concursul acestuia a fost fixat traseul demon-stratiei de strada precum si alte actiuni in vederea infaptuirii programuluifixat pentru aceasta zi 24. Programul intrunirii itinerariul ce urmau

14 Arh. Centrale de Stat ale Armatei Sovietice, fond. 28361, inv. 2, unit. pAstrare 141(In Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 16).

15 Ibidem.18 Ibidem, f. 25.17 Ibidem, f. 16.19 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 60, f. 72.19 Ibidem, f. 82.29 Ibidem, f. 86.21 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 25 27 ; Momentul", an. I, nr. 26 din mat

1918 ; Moments din istoria Parlidului Comunisl Romdn, Bucuresti, Edit. politicA, 1966, p. 18.22 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 1 19; Arh. Centrale de Stat ale Armatei

Sovietice, fond. 28361, inv. 2, unit pastrare 140 (in Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870,1. 25 27.

23 Arli. Centrale de Stat ale Armatei Sovietice, fond 28361, inv. 2, unit. de pastrare140 (In Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 27).

24 Ibidem, 1. 1-47.

Socialigtii

si

www.dacoromanica.ro

Page 26: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

866 0. MATICHESCII 4

sa-1 strabata manifestantii au fost apoi popularizate prin intermediulunor apeluri25.

Drept material de propaganda destinat mobilizarii maselor la actunea,proiectata, prin intermediul comitetului revolutionar rus si al muncitori-lor socialist din Iasi, a fost raspindrt pe strazile orasului un manifest in.limbile rusa si romans (In limba romans a aparut dactilografiat) intitulat1 Mai 191726. Pe Bugg, istoricul si. insemnatatea zilei de 1 mai ca zi asolidaritatii internationale a celor ce muncesc, documentul cuprindea osuccinta relatare a evenimentelor legate de revolutla burghezo- democra-tica din Rusia, precum si sarcinile ce reveneau proletaxiatului inter-national. Se apela la constiinta milioanelOr de muncitori si tarani dinlumea intreaga, cerindu-li-se sa lupte pentru cucerirea pe tale revolu-tionara a tuturor aspiratiilor economics si politice la care aveau dreptulin calitate de unici producatori de bunuri materiale27.

Pregatind evenimentele de 1 Mai, socialistii din Moldova au des-fasurat in aceasta perioada o sustinuta munca propagandistica si in rin-durile armatei roman. Rapoartele autoritatilor relateaza despre acti-vitatea desfasurata in acest seas in luna aprilie de Gh. M. Vasilescu-Vasia,care impreuna cu alti socialist incorporati au inceput sa colinde dife-rite orase din Moldova pentru a stringe rindurile muncitorilor socialistdin armata, facind propaganda si raspindind bro

In cadrul acelorasi pregatiri, in ajunul zilei de 1 Mai S-a cautatsa se asigure si concursul detasamentelor de soldati insarcinati cu paza,palatului rega129.

Reprezentind momentul culminant al framintarilor revolutionarecare au cuprins Moldova in primavara anului 1917, acDinnile pregatitede socialistii roman in colaborare cu soldatii revolutionari rusi pentruziva de 1 Mai au produs ingrijorare in rindurile autoritatilor bur-ghezo-mosieresti. Acest lucru se explica si prin masurile de securitateexceptionale, adoptate in mare graba. fn curtea resedintei regale aufost introduse tunurin, iar patrulele de polite din unele strazi au fostinzestrate cu mitraliere31 Yn aceasta situate, guvernantii au inceput sase gindeasca la securitatea for personala. Cunoscind mai bine, prin naturaimprejurarilor, amploarea actiunilor proiectate pentru ziva de 1 Mai,reprezentantul guvernului provizoriu la Iasi, generalul tarist A. Mos-soloff a sfatuit, prin intermediul printului Stirbey, familia regala saparaseasca orasu132. Sfatul a fost ascultat, regele si familia sa s-au refugiatla una din resedintele regale din provincie33.

26 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 17.26 Ibidem, f. 179.27 Ibidem28 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 95, dos. 1329, f. 325 328 ; Socialismul" nr. 124 din

11 iunie 1920 ; V. Liveanu, op. cit. p. 124.29 A. Mossoloff, Ma mission en Roumanie, Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania,

Arh. palatului, mapa XX, doc. 7 (manuscris), f. 159.39 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 18.81 Ibidem, dos. 74, f. 6.32 A. Mossoloff, Ma mission en Roumanie, loc. cit. f. 159.

Arh. I. S. I. S. P., fond. dos. 870, mapa 14, f. 10; A. Mossoloff Ma mission ere-Roumanie, loc. cit., f. 159.

28

www.dacoromanica.ro

Page 27: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

5 ACTIDITILE BEVOLUTIONARE DE LA IASI DIN MAI 1917 867

Conform programului, in ziva de 1 Mai pe Cimpul Socola s-au adunatpeste 15 000 oameni34, dintre care dupa cum remarca consulul rus

mult public romanesc"3°. De pe tribuna improvizatg, oratorii auvorbit despre istorciul luptelor desfasurate de proletariatul internationalin diferiti ani, cu prilejul zilei de 1 Mai, impotriva exploatgrii capitaliste,pentru pace si progres social. S-a relevat semnificatia nou5, imprimata,de evenimente zilei internationale a muncii in acest an, subliniindu-sein aceast6 directie ca revolutia poporului rus constituia un exempla pen-tru rezolvarea practicg a dezideratelor economice si politice pentru careluptaserA miloane de muncitori in fiecare an, cu ocazia zileide 1 Mai".

Intr -o atmosfer5, de puternic entuziasm, preluind si scandindrevolutionare, scrise In limbile romana, si rusa, pe steaguri si pan-

carte" pentru o Romanie liberg si democrats, pentru pamint tAranilorsi libertatii democratice oamenilor muncii, pentru unire si fratie intrepopoare s.a.m.d.32 participantii la intrunire au organizat apoi oimpresionanta demonstratie la care s-au ad'augat necontenit pe parcursalte mii de cetateni ai orasului".

Muncitorii de la Arsenalul Armatei, C.F.R. Nicolina si alte intre-prinderi metalurgice ce produceau pentru rkboi, in ciuda interdictiilorautoritatilor militare si civile, au parasit lucrul ingrosind rindurile mase-Ion de demonstranti40. La manifestatie au participat, de asemenea, inciuda consemnarii for in cazgrmi, soldati din armata roman641. Pe par-curs manifestantii au eliberat pe dr. Racovski, detinut sub paa, politi-eneascg intr-o locuint5, particulars din Iasi, str. Apeduc nr. 3042. Entu-ziasmul era deosebit de mare. La 1 mai 1917 argta unul din partiCi-pantii la aceste evenimente intreaga populatie muncitoreascA a Iasi-lor impreung cu ostasi ai trupelor roman si in strins1 infrAtire cu osta§iirevolutionari rusi a organizat o grandioas6 manifestatie pe strazile ora-§tilui si a silit autoritatile elibereze din inchisoare pe unii detinutipolitici, purtindu-i apoi in triumf ping, la statuia lui ALL Cuza, de uncleei au vorbit

34 Arh. I. S. I. S. P., cota A 1-2.85 A. Mossoloff, Ma mission en Roumanie, loc. cit, f. 157.36 Arh. I. S. I. S. P., cota A 1-2 ; Arh. Cehtrele de Stat ale Armatei Sovietice, fond.

28361, inv. 2, unit pastrare nr. 148 (in Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870. f. 27).37 Relatind despre aceste evenimente, Al. Dobrogeanu-Gherea subliniaza faptul ca

romani purtau steaguri romanesti pe care scria Traiasca Republica Romano"I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 27).

38 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 21-22. 43 -47; Arh. Centrale de Statale Armatei Sovietice, fond. 28361, inv. 2, unit. pastrare 148 (in Arh. I. S. I. S. P., fond 2,dos. 870, f. 27; Arh. I. S. I. S. P., cota A I-2).

39 Arh. C. C. al P. C. R., fond 56, dos. 5921, f. 36 ; Vezi si A. Mossoloff, op. cit., f. 159.Conform programului stabilit, manifestantii au parcurs strazile Socola, Palatului, AngstasePanu, Elena Doamha, Bratianu. Muzolor, Lascar Catarplu, 40 de Sfinti, Carol, Lpusneanu,Banu, Academie', Cuza Voda, Mirzescu, Stefan ccl Mare, Palatului (Arh. C. C. al P. C. R., fond.56, dos. 5921, f. 17).

40 Arh. I.S. I. S. P., fond. 2, dos. 74, f. 6 7; dos. 60, f. 72, 88.41 Analele Institutului de istorie a partidului de pe linga C. C. al P. M. R. ",1957, nr. 6,

p. 34 ; Momente din Istoria Partidului Comunist Romdn, Edit. politics, Bucuresti, 1966, p. 18.42 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 21 22 ; Momentul", an. I., nr. 27

din 6 mai 1918.43 Gheorghe Stoica, Mihail Cruccanu, Momente din perioada Congresului I al P. C. R.,

in, Momente din Istoria Partidului Comunist Romdn, Edit., politics, Bucuresti, 1966, p. 18,

infrati#

lozin-cite

sa-i

socialiutil (Arh.

www.dacoromanica.ro

Page 28: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

863 0. MATICHESpII 6

Ingrijorate, clasele dominante se temeau de izbucnirea unei revo-lutii. Din aceasta cauza, un reprezentant al autoritatilor a intervenitpe linga Racovski, rugindu-1 insistent sa imprime manifestatiei un carac-ter pasnie". Noi (masele 0.M.) eram stapinii orasului si stiam ce seputea intimpla" arata Racovski in acest seas, apreciind interventiaautoritatilor drept o inteleapta masura de precautiune", care a impie-dicat izbucnirea unor conflicte ce ar fi dus la revolutiune"45.

Coloana rnanifestantilor s-a indreptat apoi spre Piata Unirii.In citeva clipe stria ziarul « Momentul referindu-se la acea-

sta intrunire marea piata, era plina de oameni ; sca'rile si terasa hote-lului « Traian » erau pline de lume ; chiar i balcQanele $i ferestrele case-lor erau ocupate".

De pe social statuii lui Cuza, oratorii au subliniat din nou importantazilei de 1 Mai, a revolutiei burghezo-democratice din Rusia, indemnindmasele populare din tam noastra sa treaca la actiune, dobindeascaprin lupta drepturile economice i libertatile politice".

fn numele socialistilor roman a vorbit dr. Cr. Racovski. Dupace a facut un larg expozeu asupra felului in care a fost persecutatpentru ideile sale politice", asupra insemnatatii revolutiei din februarie1917, vorbitorul a cbntinuat aratind necesitatea luptei unite.a popoarelordin Balcani pentru a infaptui revolutia pe intreaga peninsula Balcanicacu fortele popoarelor insasi" din aceasta regiune49. Oprindu-se asupra situa-tiei economice politice din Romania, Racovski a aratat, printre altele, careformele agrara si electorala promise de guvernanti se datorau iii primulrind fricii de mase, intentiei deliberate de a preveni izbucnirea unei revolutiisimilare cu cea din Rusia si nu grijii compasiunii regimului burghezo-mosieresc fats de soarta acestora. Opera a maselor populare, schimbarealegislatiei agrare i electorale reactionare odata devenite realitatevor fi doar un inceput in sirul transformarilor democratice pentru careoamenii muncii din Romania trebuiau sa militeze necontenit. Poporldroman are datoria sa clued pin la cap& aceasta open)" conehidea vor-bitorul facind sa triumfe si ia Romania principiul republican" 50.

Cu acest prilej, adversitatea maselor populare fata de monarhiea iesit din non in evideata, deosebit de pregnant. Zecile de mii de parti-cipanti la intrunire, printre care notele autoritatilor semnalau majori-tatea publicului romanescn, au eerut detronarea regelui Ferdinand §iinstaurarea republicii52.

44 Momentill", an. I., nr. 27 din 6 mai 1918; Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870,f. 28, 29.

45 Moinentul", an. I, nr. 27 din 6 mai 1918.48 Ibidcm.47 Arh. I. S. I. S. P., cola A I-2.4° A. Mossoloff, Ma mission en Roumanie, loc. cit., f. 160-161.49 Arh. 1. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 9.5° Ibidem, cola A 1-2. Cuvintarea tinuld de dr. Racovski cu ocazia zilei de 1 Mai 1917

In fata maselor adunate in Plata Unirii, a fost publicatii dupil trecerea sa In Rusia.51 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 21-22.52 A. Mossoloff, Ma mission en Roumanie, loc. cit., f. 160.

sa -si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 29: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 ACTIIINIDE REVOLITTIONARE DE LA IASI DIN MAI 1917 869

Dr. Racovski nu s-a pronuntat, insa, pentru o astfel de actiune.Dimpotriva, raspunzind inuia din participantii la miting care a cerutinterventia maselor pentru detronarea regelui Ferdinand53, el a aratata nu e momentul potrivit pentru o astfel de actiune. Nu trebuie sacerem o revolutie a spus el , sa vedem cum se vor desfkura eveni-mentele la Petrograd §i atunci ne vom putea da seama data se poateface revolutie sau nu"54. Dr. Racovski a cerut apoi maselor sa-1 urmeze,pentru eliberarea lui M.Gh. Bujor,55 care, urmarit de autoritati, i§i gasiseadapost intr-o unitate de tale ferata a comandamentului rus situata inapropierea garii53. In acele momente, arata unul din sociali§tii prezentila miting, Incordarea a atins punctul culminant, atmosfera a fost insadestinsa prin cuvintarea lui Racovski §i mai ales prin chemarea la acti-unea de eliberare a lui Bujor"57.

Dupg eliberarea lui Bujor, facind calea intoarsa, socia14tii au orga-nizat o manifestatie in fats re§edintei regale de pe str. Lapu§neanu58,demonstratiile de strada cu steaguri §i placarde continuind ping noapteatirziu53.

La sediul comitetului revolutionar rus, unde s-au deplasat socia*li§tii romani dupa manifestatie, s-a hotarit ca, din motive de securitatepersonald, Racovski §i Bujor sä treaca in Rusia, ceea ce au §i facut in aceea§izi60. A1.Dobrogeanu- Gherea relateaza ca atit el cite §i alti sociali§ti romaniau insistat pe linga Racovski sa nu paraseasca ora§ul in vederea orga-

unei lupte hotarite" impotriva regimului burghezo-mo§ieresc61.Dar el a refuzat, explicind printre altele ca in acele conditii, in care arma-tele germane erau Inca foarte puternice, o actiune hotaritoare in directiadoboririi guvernului §i a monarhiei nu era posibila deoarece nemtiiar fi trecut la ofensiva 1 ar fi ocupat Moldova"62. Intr-un discurs tinutla Odesa, Racovski i§i precizeaza §i mai clar pozitia : Tirnp de citevaore °rap]. Ia4i a fost in intregime in miinile noastre, timp de citeva oream fost (masele populare 0.M.) stapinii deplini ai Romaniei *. Darchiar in asemenea imprejurari nu s-a putut infaptui revolutia, in primulrind pentru ca nu era absolut nimeni care sa poata inlocui guvernul reac-ionar. [ ....] In Romania ar fi trebuit sa se treaca direct la revolutie,cu un guvern social-democrat, dar not nu am putut realiza inca acestlucru"63.

53 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 9.54 Ibidem, dos. 870, mapa 14, f. 25.55 Ibidem, dos. 870, f. 9.56 Ibidem, f. 12. Desi nu era arestat, Bujor nu putca pgrilsi lotusi chidirea In care se gasea

fiind urmarit de agentii de politie. Din aceastil cauza scoalerea lui din accasla chldire cu ajuto-rul maselor de manifestanti poate fi apreciatl drept o cliberare, asa dupa cum este de rapt con-semnata in documentele vretnii (vezi Arh. I. S. I. S. P., coca A I-2).

57 Arh. Centrale de Stat. ale Armatei Sovictice, fond. 28361, inv. 2, unit. p5strare 148(in Aril. I. S. I. S. P., fond. 2 dos. 870, f. 9).

58 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, mapa, 11, f. 1.b9 Arh. C. C. al P. G. R., fond. 56, dos. 5921, f. 21 22.60 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 13.61 Ibidem, dos. 870, vol. 7, f. 5 6.62 Ibidem. f. 5.* Autorul are In Vedere faptul ca autoritiltile guvernamentale par5siser5 Iasul.6a Ibidem, dos. 870, mapa 14, f. 2-3. Discursul a fost publical to ziarul , Izvestia sovicta

rabocih deputatov" (Odesa) din 5 mat 1917.

nizarii

www.dacoromanica.ro

Page 30: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

870 0. MATICHESCII 8

Toate acestea explica limpede pozitia lui Cr. Racovski fag deevenimentele de care ne ocupam. In primul rind, el condiDiona infaptuirea(era vorba de fapt de desavirsirea) revolutiei burghezo-democratice inRomania de felul cum va evolua revolutia in Rusia, ceea ce nu era just,tinindu-se cont de faptul ca fiecare miscare revolutionary apare ca rezultatal contradictiilor interne specifice tarii respective. Pe de alts parte, invo-dud lipsa in Romania a unui partid de tipul Cadetilor" din Rusia, Racovskiexprima in felul acesta conceptia gresita privind rolul de hegemon alburgheziei in revolutia burghezo-donocrata. In sfirsit, ramine just faptulca intr-adevar in acel timp nu exista in Cara noastra un partid social-democrat capabil sa organizeze revolutia si sa preia puterea politics.Aceasta mai ales in conditiile densebit de.grele in care se gasea Romania.

Punctul de vedere exprimat de dr. Racovski a fost adoptat de majo-tatea socialistilor roman prezenii in acea perioada, la Iasi. Acest lucrereiese, printre altele, si din precizarile pe care ei le-au facut ulterior.Astfel, problema existentei sae non-existentei conditiilor objective sisubjective, necesare pentru infaptuirea in aceasta perioada a revolt"-tiei burghezo-democratice in Romania, a facut obiectul unor largi dis-cutii, purtate in perioada anilor 1932-1937 in cadrul emigratiei romanedin Uniunea Sovietica. Desi discuDiile au fost contradictorii, apreeiindu-sein multe cazuri ca social-democapatii roman in frunte cu dr. Racovskian salvat de fapt burghezia de la revolutie" 64, atit ALD obro&anu- Gherea,I.Dic. Dicescu, Al. Nicolau, Al. Zalic, eft sj alti paticipanti si cunoscatoriai acestor evenimente au subliniat insa, in unanimitate, lipsa factoruluisubiectiv. Perspectivele erau uriase, sansele existau arata Al. Dobro-geanu-Gherea dar ce lipsea lipsea un grup, un grup hotarit caresa, se apuce de aceasta treaba"". Romania s,a; aflat in luna mai intr-osituatie pe deplin revolutionary" arata in acelasi sens Al. Nicolau inreferatul intitulat Tnfluenfa bolsevismului asupra muncitorilor revolutionariroman in anul 1917, leferindu-se la panica guvernantilor si la avintulde lupta, al maselor muncitoare desigur exista posibilitatea

acestei revolutii, pentru ca autoritatile romane de la Iasi erau spe-riate ping si regele a fugit din Iasi. Revolutia era posibila, dar nu arfi putut fi de lunga, durata. In Romania nu exista un partid care sa, poataconduce aceasta revolutie" 66. Este clar ca o axioms sublinia in acelasitimp unul din membrii Comitetului revolutionar al soldatilor rusi ca dataar fi existat o organizatie bine organizata din punct de vedere ideologic,care sa fi putut conduce masele, care erau atunci foarte active ... Roma-nia ar fi putut deveni atunci un foarte pozitiv sj puternic factor revo-lutionar"67.

Pe baza viziunii pe care astazi o avem asupra acestor evenimentese pot desprinde urmatoarele concluzii : politica reactionary promovatade clasele dominante, mizeria si incultura in care traia marea majoritatea poporului roman, lipsa de drepturi economice si libertati politice anascutit in aceasta perioada contradictiile de clash', constituind factori

" Arh. Centrale de Stat ale Armatei Sovietice, fond. 28361, inv. 2, unit. pastrare 151(in Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, nrapa 14, f. 23).

65 Ibidem, f. 26.66 Arh. Centrale de stat ale Armatei Sovietice, fond. 28361, inv. 2, unit. pastrare 151

(In Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, mapa 14, f. 10).67 Ibidem, f. 22-23.

www.dacoromanica.ro

Page 31: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 ACT1TJNILE REVOLIITIONARE DE LA IASI DIN MAI 1917 871

obiectivi potentiali pentru existenta unei stari de spirit revolutionarecu caracter burghezo-democratic. Dar, indiferent de aceasta, de n'azuin-tele legitime ale maselor populare, in directia abolirii monarhiei si instau-rarea unei republici democratice, lipsea in aceasta perioada in Roma-nia factorul subiectiv principal partidul de avangarda al proletaria-tului, capabil sa aprecieze just realitatea istorica, sa organizeze si saconduces miscarea revolutionara, sa o transpuna in f apt. Chiar daces

roman ar fi trecut la infaptuirea revolutiei, prin ocuparea in zivade 1 Mai a institutiilor guvernamentale din Iasi, actiunea for nu ar fifost viabila, din mai multe considerente. In primul rind, nu ar fi fostcerta participarea maselor muncitoare din celelalte centre ale Moldovei,a taraninnii, a soldatilor si a altor paturi sociale aliati firesti ai prole-tariatului in revolutie, dar care nn erau organizati, influenta socialistilorin mijlocul for nefiind in aceasta perioada suficient de puternica. Pe dealts parte, ciocnirile inevitabile care ar fi avul loc, intr-un asemenea caz,ar fi putut duce la dezagregarea frontului si chiar la ocuparea Moldoveide catre armatele germane, ceea ce din nou ar fi echivalat cu infringereamiscarii revolutionare.

Actiuni de masa au avut loc si in alte localitati din Moldova, cuprilejul zilei de 1 Mai. Comparativ cu cele din Capitala Moldovei, ele aufost de mai mica amploare, fiind organizate in majoritatea cazurilor desoldatii revolutionari rusi si vizind, deci, probleme specifice lor. Desi,din punct de vedere organizatoric, documentele nu atesta o colaborare asocialistilor roman asemanatoare celei de In Iasi, famine totusi ca o caracte-ristica pentru intrunirile si demonstratiile care au avut loc faptul ca eles-au desfasurat cu participarea actives a publicului romanesc", care afolosit prilejul pentru manifesta ostilitatea fates de regimul burghezo-mosieresc, dorinta de infaptuire a unor revendicari democratice. In unelecazuri, la aceste actiuni au participat si soldati din armata romana".

La Galati, de pilda, mii de persoane an manifestat cu ocazia zileide 1 Mai pe strazile orasului, purtind steaguri si pancarte ce contineaulozinci : Totul pentru poper si totul prin popor", Traiasca libertatea",Sa triumfe principiul republican" s.a.70. La Roman, ca rezultat al uneitemeinice organizari, ziva de 1 Mai s-a desfasurat conform programuluianuntat prin intermediul unor afire 0,spindite pe strazile orasului 71.Dupes demonstratia de strada, Soldatii rusi an organizat o mare intrunirepe Cimpia telegrafiei fara, fir". Manifestindu-si nemultumirea fates dediscursurile unor ofiteri Teactionari, ostasii revolutionari i-au huiduit,continuind sa manifesteze pe strazile orasului72.

Seara tirziu, nemultumirea for a capatat forme de manifestareconcretes. Sute de soldati revolutionari an pus in libertate cu forta pe

68 V. Liveanu, op. cif., pe 124-125 ; vezi Analele Institutului de Istorie a partidululde pe linga C. C. al P. M. R.", nr. 6, 1957, p. 34.

69 Analele Institutului de istorie a partidului de pa linga C. C. al P. M. R.", nr. 6, 1957,p. 34.

70 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 156.71 Ibidem, f. 135.72 Pancartele afi§ate contineau urmatoarele lozinci : Proletarl din toata lumea,

uniti-vii 1", Egalitate I", Libertate §i fratiel" (Ibidem).

socia-14tii

$i

a-si

www.dacoromanica.ro

Page 32: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

872 O. MATICHE SCU 10

detinutii politici rusi, arestind cu aceastA ocazie si un general care a incercatsa le °pun/ rezistentA78.

Intruniri demonstratii cu ocazia zilei de 1 Mai 1917 au mai avutloc si in alte centre ca de pildg : Bacgu, Tecuci, Birlad, Roman, Mgrasesti,Domnesti, Piatra NeamD etc.74.

Actiunile re-volutidnare de la 1 mai 1917 din Moldova, de la Iasiin special, nu trebuiesc, Insg, intelese si limitate strict doar la aceastgdata calendaristica, 0 cercetare mai anagnuntitg a problemei impuneconcluzia ca, prin amploarea lor, evenimentele de la Iasi 1ncepute la 1Mai 1917 an continuat in zilele urmatoare printr-o intense muncl propa-gandisticg si de organizare a maselor populare. Astfel, dupg manifestatiileamintite, care la Iasi au durat ping seara tirziu, si in ziva urmgtoare2 Mai75, chiar in noaptea urmgtoare (de 1-2 mai), din initiativa socia-listilor roman si a comitetului revolutionar rus, a fost convocatg o con-sfgtuire secretA76. LuInd in discutie desfasurarea evenimentelor de 1 Mai,participantii la aceastg consfgtuire an ajuns la concluzia ca actiuneamaselor populare din Iasi a fost lipsitg de finalizare. Acesta este punctulde vedere pe care 11 vom ggsi de altfel mereu exprimat In cadrul actiuni-lor propagandistice desfasurate In zilele imediat urmgtoare77.

Adeziunea si entuziasmul cu care masele populare au rgspuns laactiunile care an avut loc, pe de o parte, frica si deruta autoritAtilor guver-namentale, pe de alta, evidentiate atit de pregnant cu piilejul eveni-mentelor din Iasi de In 1 Mai, au argtat,insg, socialistilor roman ea existau

pentru transpunerea In fapt a unor deziderate de ordin bur-ghezo-democratic (votul universal, Improprietgrirea tgranilor §.a.), pro-mise dealtfel de guvernanti, dar mereu an:dilate. Pornind deci de laaceste considerente, la Consfgtuire s-a hotgrit SA se organizeze in zileleurmgtoare o noua manifestatie de stradg, similarg cu cea de la 1 Mai78.Desi, in motiunea adoptatg' cu acest prilej, telurile noii actiuni erau fixatela Inlgturarea oligarhiei si detronarea regimului regalist"79, in scopulinstaurAxii in Cara a unui regim democratic, tot cu acest prilej se hotgrasa nu so Intreprindg nimic ping dupg 4 mai cind se va deschide sesiunea[Parlamentului 0.M.] pentru a vedea ce se va face atunci cu reformele"promise80. Din aceste considerente acIiunea proiectatg a fost fixatgpentru ziva de 6 mai81.

Din toate acestea rezultg nit atit o lips de consecventa in formu-larea unui program de actiune, ci mai degrabg o delimitare pe care o putemface intre mijloacele propagandistice, de presiune asupra autoritgtilor,pe care socialistii inlelegeau sg le foloseascg, si telurile mai limitate pecare, de fapt, le urmgreau.

Sub raport organizatoric, noua actiune trebuia sA, se desfasoaresimilar cu cea de la 1 Mai. Socialistii roman urmau sg foloseascl o noua

73 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 136.74 Ibidem, f. 198, 226, 227.75 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 31.76 Ibidem, f. 51.77 Ibidem, f. 128.78 Ibidem, f. 5, 151.79 Ibidem, f. 51.80 Ibidem.81 Ibidem, f. 151.

posibilitati

si

www.dacoromanica.ro

Page 33: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

11 ACTIITN/LE BEVOLITTIONARE DE LA IASI DIN MAI 1917 873

demonstratie de strada a soldatilor revolutionari rusi in favoarea revo-lutiei burghezo-democratice din Rusia, sa stoats masele romanesti instrada si &a manifesteze in fata institutiilor publice. Acest lucru se des-prinde clar din precizarile ce s-au facut cu prilejul consfatuirii amintite,unde s-a aratat din nou ca, transformarile ce se cereau infaptuite in Roma-nia erau de competenta exclusive a poporului roman82. Problema parti-ciparii soldatilor revolutionari rusi la aceasta noua actiune a fost mai pelarg dezbatuta in cadrul unei consfatuiri organizata de Comitetul r vo-lutionar al armatelor ruse in ziva de 3 mai, in sala Pasta" din Iasi83.

Trecind la actiune, conform celor stabilite la consfatuirea secretsamintita, in zilele urmatoare a avut loc o intensa munca de lamurire simobilizare a maselor muncitoare, a soldatilor roman. in acest stop,socialistii din Iasi au lansat un manifest intitulat lubifi tovarcifi de sufe-rinfa. In document se arata ca in acele conditii istorice, cind datoritaactiunilor revolutionare ale maselor muncitoare de pretutindeni, edifi-ciile burgheze reactionare se clatinau, cind razele libertatii ce au rasaritin marea si nobila Rusie, strabat ping, la not ", a sosit momentul, celmai prielnic si pentru poporul roman, sa se scoale si sa scuture juguloligarhiei" 84.

Numeroase rapoarte ale organelor de politie vorbeau de intensapropaganda, facuta de socialisti in rindul muncitorimii. Evenimentelecare s-au petrecut la Iasi raporta, in aceasta ordine de idei, politiadin Birlad au avut o repercusiune fatale si imediata si la Birlad, undeau inceput imediat agitatiile, la inceput timide si apoi din ce in ce maiputernice"85. Nevoite sa tins cont de amploarea acestei activitati si de con-secintele sale asupra starii de spirit a maselor populare, organele de poli-tic recunosteau ca aceasta, situatie era generals pe intreg teritoriul Mol-dovei si ca propaganda socialistllor care pima la 1 mai era mai curte-nitoare, de la 1 mai a inceput sa devina chiar amenintatoare"88.

Rezultatele acestei activitati s-au facut in curind resimtite, contri-buind la intensificarea luptei maselor muncitoare. In intreaga tars eve-nimentele de la 1 mai si cele proiectate pentru zilele urmatoare erau pelarg si favorabil comentate in cele mai diverse paturi sociale87. Opiniapublics din Iasi, de pilda, apreciind puternicul caracter antimonarhical evenimentelor de la 1 mai 1917, isi maniftsta dorinta de a participala actiunile pregatite pentru ziva de 6 mai88. Sintetizind adevarata starede spirit ce domnea in acel timp in sinul maselor populare, cu ocazia uneirazii politienesti efectuate in bartierul Nicolina, un muncitor de la Arse-nalul armatei declara deschis cri, muncitorii de la aceasta intreprinderese vor asocia imediat cu ceilalti (lucratori, soldati etc. 0.M.) data va

82 Armata respecta principiul neinterventiunii in treburile Romanier iublinia unul dinconducatorii comitetului revolutionar rus (Arh. Centrale de Stat ale Armatei Sovietice, fond28361, inv. 2, unit. pastrare 151 in Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 17). Intarindaceasta concluzie, Al. Dobrogeanu-Gherea arata, la rindul sat', ca : acest Old, ca nu trebuiesal se amestece in treburile Romaniei, influenta toata lumea" (Ibidem. dos. 870, mapa 14, f. 26).

83 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 36.84 Ibidem, f. 48, 49.85 Ibidem, f. 128.86 Ibidem, 1. 27.87 Ibidem, f. 31, 32, 78, 114, 146.88 Ibidem, f. 32.

www.dacoromanica.ro

Page 34: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

874 0. hiATicaBscu 12

fi revolutie, caci ei sint satui de mizeria pe care o indura"89. Pe strazile ora-sului Iasi, raportau aceleasi autoritati, ,,s-au vazut mai multi lucratoricivili umblind in ora§ cu cocarde ro§ii pe piept"90. Faptul ca, la citevazile dupa 1 Mai muncitorii Inca mai purtau cocardele ro§ii, multi dintreei refuzind sa le dea jos chiar la interventia autoritatilor militare dinintreprinderin, denota vointa muncitorilor de a continua actiunile revo-lutionare incepute in aceasta zi.

In acelasi sens se pronuntau functionarii si celelalte paturi ale popu-latiei. Discutind despre evenimentele de la 1 mai si de actiunile revolu-tionare proiectate, un grup de functionari si-a manifestat dorinta de aparticipa alaturi de ceilalti oameni ai muncii la doborirea monarhiei,pentru a putea pure capat nenorocirilor ce le sufera"92. Iar in cazarmi,soldatii vorbeau tot mai mult de faptul ca in Romania va izbucni revo-lutia"93.

Ca urmare, guvernantii regimului burghezo-mosieresc au intratdin nou In panica. Fate de situatia creata, care dupa cum aprecia istoriculN. Iorga, putea duce la detronarea regelui si arestarea familiei regale,pentru o soarta asemanatoare a dinastiei rusesti" si instaurarea repu-blicii,94 autoritatile an luat intense masuri pentru a para lovitura".Din ordinul autoritatilor civile si militare, in ajunul zilei de 6 mai raziilepolitienesti s-au intensificat in toate cartierele muncitoresti93, soldatiisi muncitorii mobilizati pe be au lost consemnati in cazarmi 'sub o severepazam, in Iasi an lost aduse trupe care au fost cantonate in diferite satedin imprejurimi, resedinta regale a fost baricadata si intarita cu tunuri97.In majoritatea intreprinderilor din Iasi si in special in cele ce produceaupentru razboi, unde nemultumirile muncitorilor erau mai evidente, auPost organ,izate in ziva de 5 mai, din initiativa autoritatilor, intilniri Intreacestia si muncitori, in cadrul carora 15rin sfaturi" si numeroase promi-siuni, mai ales, an cautat sa linisteasca spiritele §i sa, potoleasca astfelavintul revolutionar al maselor98. Para lel, autoritatile au recurs la mane -vre diversioniste, antrenind in acest sens si conducerea asa-zisului Partidal Muncii"99. Acesta a Intoemit o proclamatie catre popor"199, care, princontinutul ei demagogic, cauta sa abata masele de la actiunea revolu-tionara proiectate.

Pe de alta parte, autoritatile an cautat sa acrediteze ideea ca eve-nimentele de la 1 Mai au lost puse la tale de agentii nemti" si ca noile

89 Arh. C. C. al P. C. R., fond 56, dos. 5921, f. 114.°° Ibidem, f. 32.91 Ibidem.92 Ibidem, f. 146.93 Ibidem, f. 74, 77, 78.94 N. Iorga, Istoria romdnilor, vol. X, Intregitorii, Bucuresti, 1939, p, 383-384.95 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 114.96 Ibidem, f. 118 (comandantii militari raportau ca acest fapt a indignat pe soldatii care

si-au manifestat nemultumirea de a nu putea participa la evenimentele proiectate pentru adoua zi).

97 Ibidem, f. 78, 79.98 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, L 151.99 Partid de diversiune al burgheziei, infiintat din initiativa lui I. C. Bratianu, pe calea

parlamentara, in primavara anului 1917, in timpul evenimentelor de care ne ocup5m.I" N. Iorga, op. cit., p. 383-384.

www.dacoromanica.ro

Page 35: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

13 ACTIUNILE REVOLITTIONARE DE LA IA51 DIN MAI 1917 875

actiuni proiectate ar aduce apa la moara imperialismului german'7101.aceasta directie autoritatile romanesti au primit sprijinul comandantuluisuprem al armatelor ruse de pe frontul romangeneralul reactionar Seer-bacev. Soldatii revolutionari rusi care participasera la actiunile de la 1Mai au fost blamati"i". Unitatile militare din Iasi an fost izolatel".O serie de activisti revolutionari au fost indepartati din localitatel".Raportul trimis guvernului provizoriu caracteriza pe sociali§tii romanitare an participat la organizarea §i desfMurarea acestor actiuni ca spioni.germani" s.a.m.d.105. Socialistii romani au respins cu vehementa acestecalomnii. in numarul din 5 mai 1917 al zirului Novaia Jiznii", I.Dic-Dicescu, aflat fn aceasta perioada la Petrograd, arata ca nu poate intelegein virtutea carui temei generalul Scerbacev §i-a permis sa vorbeasca jig-nitor la adresa socialistilor romani : Protestez cu toata hotarirea, innumele demnitatii socialistilor, impotriva acestei jigniri cu total nefn-temeiate, la adresa noastra, a socialistilor romani" 106. S-au facut de ase-menea presiuni asupra Comitetului revolutionar rus. Drept consecintaarata in aceasta directie Al. Dobrogeanu-Gherea a avut loc o crizain Comitetul Executiv"1".

Presiunea maselor populare asupra regimului burghezo-mosieresc,In continua crestere, .i neputinta evidenta a guvernantilor de a prein-timpina actiunile revolutionare proiectate au ingrijorat si pe diplomatiistraini acreditati pe linga guvernul roman.

Acestia an facut, fn aceasta perioada, numeroase interventii pelinga Guvernul provizoriu si Comandamentul Armatelor Ruse. S-auremarcat in aceasta directie, asa dupa cum aprecia N. Iorga, staruinteleinsarcinatului cu afaceri ale americanilor colonelul Andrewsm.

Ca rezultat al acestor actiuni, in ziva de 5 mai, ministrul de razboial Guvernului provizoriu a cerut printr-un ordin expres comandamentuluisuperior al armatelor ruse de pe frontul romanesc sa is cele mai serioasemasuri pentru ca soldatii rusi sa nu faca manifestatii", si sa se abtinade la acordarea oricarui sprijin actiunilor intreprinse de specialisti si demasele populare din Eomanialo. Primind aceste instructiuni categorice,Comitetul revolutionar rus a convocat, in seara zilei de 5 mai, o intrunirein sala Pastia", la care an participat aproximativ 500 de soldati §i ofiteriru§ino. Discutiile care s-au purtat pe marginea directivelor Guvernuluiprovizoriu an fost contradictorii, reflectind insasi componenta etero-crenab a comitetului revolutionar al soldatilor ru i111. In discursuri s-a pri-

101 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, vol. 7, f. 6.los Arh. Centrale ale Armatei Sovietice, fond. 28361, inv. 2, unit. /Astaire 151 (In

Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, mapa 14, f. 11).los Ibidem, f. 27.104 Ibidem, f. 14.100 Ibidem, dos. 870, vol. 7, f. 7.lee Ibidem, dos. 870, mapa 14, 1. 12.107 Ibidem, dos. 870, vol. 7, f. 6.les N. Iorga, op. cit., p. 383-384.loe Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 133.uo Ibidem, f. 106-112.m In cursul alegerilor pentru Adunarea Constituant5, bolsevicii au obtinut numai 15%

din voturi, esserii au obtinut 59%, iar mensevicii 4% (Arh. Centrale de Stat a Armatei Sovie-tice, fond. 28361, inv. 2, unit. p5strare 151,In Arh. I.S.I.S.P., fond. 2, dos. 870, mapa14, fila 10).

.8 C. 6805

In

www.dacoromanica.ro

Page 36: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

876 0. 31ATIC11E6c13

mit punctul de vedere potrivit edruia armatele ruse nu trebuiau sa oferenici un pretext de amestec in afacerile interne ale Romaniei. Ca urmare,.actiunea de sprijinire a socialistilor romani a fost contramandatd, sol-datii rusi au fost consemnati In cazdrmim. La aceasta intrunire au par-ticipat si citiva ofiteri francezi, care, la rindul lor, s-au strAduit sa deter-mine pe soldatii rusi sa inceteze orice sprijinire a campaniei antimonar-hice din Romania""3. Toate acestea au permis diplomatului francez dela Iasi s'arsi instiinteze guvernul ca s-au luat toate masurile ca sa, separalizeze scopul socialistilor"114. La rindul lor, autoritdtile romanestiau Ina' sprit teroarea si masurile de pazd. In noaptea de 5 spre 6 mai s-aufacut citeva arestdri in rindurile socialistilor romaniu5 care dup./ cumconsemnau rapoartele oficiale si-au sporit eforturile pentru a scoatemasele de lucratori In strad5,116. S-a preconizat, de asemenea, introduce-rea unor mdsuri restrictive la circulatie pe strazile Iasului117.

Cu toate acestea, guvernantii romani nu se simteau mai in sigu-ranta, cunoscind starea de spirit din rindul maselor, ostilitatea acestorafats de politica reactionara. Generalul N. Petala, comandantul armatelorroman° din zona orasului Iasi, neavind Incredere in soldati se simtea nepu-tincios. Solicitat de guvern sa intervina in cazul unor Incercdri de a-1detrona pe rege, el a declarat ca nu-si is faspunderea situatiei"us. Ace-easi deruta cuprinsese intreg aparatul burghezo-mosieresc. Ministerulstatea in completa neactiune, si Duca isi fringes arata N. Iorga,referindu-se la aceste evenimente. Intrucit nici consfatuirea dintre regesi diplomatii statelor aliate, convocata la resedinta regard, nu a avut darulsa intareasca certitudinea guvernantilor romani ca masurile represiveluate vor da rezultatele scontate, la propunerea, lui Iorga, pentru a douaoars In decurs de o sdptamind, regele s-a vazut nevoit sa fuga din Iasi,cdutindu-si refugiul de data aceasta la Cartierul general al Armatei a II-ade sub comanda generalului Avereseu120. Regele ducea pe front o pro-clamatie, adoptatd de guvern, In care se recunostea oficial intentia auto-rifdtilor de a Infaptui ref orma agrard si de a aduce modificari legii elec-torale, in sensul acorddrii votului universa1121. Acest lucru constituie unprim eistig obtinut de socialisti In cadrul noii actiuni organizate. Fugaregelui si spaima care cuprinsese clasele dominante sint elemente esentialecare dovedesc puternica presiune pe care masele o exercitau in aceastaperioadl asupra regimului burghezo-mosieresc.

Dar si de data aceasta conditiile favorable create prin deruta cla-selor dominante si avintul revolutionar al maselor nu au putut fi folositeintegral. Acest lucru se datoreste tuturor factorilor amintiti cit si incon-secventei socialistilor romani, care In dimineata zilei de 6 mai nu an mai

112 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 106-112.113 Ibidem, f. 142.114 Ibidem., fond. 95, dos. 33102, vol. II, f. 7, 107-114 ; Arh. I. S. I. S. P., cota A I-3.114 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 123.116 Ibidem, f. 145.117 N. Iorga, op. cit., p. 383-384.114 Ibidem.119 Ibidem.120 Ibidem.121 N. Iorga aratb ca proclamatia a fost redactatS de el (Ibidem); vezi gi Supt trei regi.

Istoria unci lupte pentru un ideal moral 4i national, Bucure§ti, 1932, p. 242-243.

14

miinile111B,

www.dacoromanica.ro

Page 37: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

15 ACTIVNILE REVOLUTIONAEE DE LA Lig DIE MAI 1917 877

apelat la mase, deli potrivit unor rapoarte ale. politiei muncitoriide la C.F.R., din unele sectii ale Arsenalului Armatei si din alte intre-prinderi, in ciuda regimului de razboi, nu au intrat in aceasta zi la lucru122.

Cu toate acestea, importanta acestei noi actiuni cu caracter revolu-tionar nu poate fi contestata, chiar data rezultatele sale sint privitedoar prin prisma presiunii extraordinare exercitate de masele muncitoareasupra autoritatilor guvernamentale. Se adauga la aceasta intensa acti-vitate porpagandistica desfasurata cu acest prilej, care a contribuit intr-oinsenmata masur5, la maturizarea constiintei de class a proletariatulniroman, stimulind lupta maselor muncitoare impotriva regimului burghezo-mosieresc, pentru obDinerea unor revendicari economice si libertati poll-tice.

Prin amploarea si caracterul lor, actiunile revolutionare ale claseimuncitoare din Moldova, desfasurate la 1 Mai si in zilele urmatoare, auconstituit un semnal de alarms pentru clasele conducatoare burghezo-mosieresti. Pentru a preveni repetarea unor atari evenimente autoritatileau luat noi masuri de corectiuni impotriva clasei muncitoare. Masurilerepresive luate au vizat in primul rind pe muncitorii socialisti, pe fostiimembri ai Partidului Social-Democrat. 17n anumit rol in acest sens 1-aujucat diplomatii puterilor aliate, prin sfaturile" pe care le-au dat auto-ritatilor romanesti123. Astfel, referindu-se la evenimentele revolutionarelegate de ziva de 1 Mai, cind au avut loc miscari si manifestatii turbulentela care au luat parte si cetateni romani))124 s pentru a inlatura neajun-surile ce s-ar putea naste in imprejurarile prin care trecem"129, la indi-catiile guvernului, Mare le Cartier general al Armatei a dat o ordonantaprin care cerea sa se is impotriva propagandistilor si membrileorn2p0a. rtiduluisocialist cele mai severe masuri la cea mai mica infractiaceste masuri Ordonanta Marelui Cartier General recomanda auto-ritatilor civile si militare sa treats la indepartarea socialistilor revolu-tionari care luasera parte la organizarea si desfasurarea actiunilor amin-tite, din centre mari si populate si trimiterea for in altele mai putinaglomerate unde propaganda for nu ar putea sa aiba consecinte aprecia-bile75127.

Pe baza acestor hotariri, si cu scopul evident de a inspaimintamasele, autoritatile burghezo-mosieresti an trecut in cursul lunii mai1917 la asasinarea unui numar de socialisti. Astfel, fare nici un temei juri-dic si dupe o procedure foarte sumara, Curtea Martiala a Armatei a II-adin Rada a condamnat la moarte 33 de oameni, dintre care 7 erau cunos-cuti muncitori socialisti din localitate, acuzati ca ar fi facut, chipurile,spionaj in favoarea armatelor germane128. Cu tot protestul maselor, exe-cutia a avut be in ziva de 25 mai 1917129.

Cu dou5, saptamini mai de vreme fusese asasinat cunoscutul socia-list Max Vexier. Arestat in noaptea de 5-6 mai ca unul dintre organi-,

122 Arh. C. C. al P. C. FL, fond. 56, dos. 5921, f. 168.123 Ibidem, fond. 95, doi. 33102, vol. II, f. 108.129 Ibidem, vol. I, f. 39, 56, 69, 102.125 Ibidem.126 Ibidem, vol. II, f. 111.127 Ibidem, vol. I, f. 39, 56, 69, 102.128 Ibidem, fond. 56, dos. 5922, f. 12.129

Printre

Ibidem. www.dacoromanica.ro

Page 38: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

878 0. MATILHESCII 16

zatorii si participantii la actiunile revolutionare de la 1 Mai si cele ulte-rioare legate de aceasta, datA130, din ordinul ministrului de raizboi VintiraBratianu, Max Vaxler a fost trimis pe front cu urmatoarea caracteri-zare : Acest individ este un periculos propagandist socialist si in consecinta%trebuieste 0, nu fie in contact cu meseriasii sau lucratorii, hind foarteaproape supravegheat" 131. Scurt timp dupa, aceasta, fiind caracterizatde superiori drept soldat de rea credinta,"132, a fost asasinat in ziva de14 mai 1917 sub pretextul fugii de sub escortA133. Numerosi alti so-

printre care Alex. Dobrogeanu-Gherea, au fost arestati si ju-decati de curdle martiale134.

Departe de a da roadele scontate de autoritAti, executiile si prigoni-rea muncitorilor socialisti au produs un nou val de nemultumire si revolt1in rindurile maselor muncitoare, care s-au ridicat cu si mai multa, vigoare lalupta impotriva regimului burghezo-mosieresc. Avind concursul soldatilorrevolutionari rusi, socialistii au organizat in majoritatea centrelor urbanedin Moldova -Iasi, Bacau, Roman, P. Neamt, Moinesti etc. -puterniceintruniri si manifestatii de protest In care mule de participanti au. cerut in-cetarea persecutiilor si interzicerea pedepsei cu moartea in Romania,135. 0contributie insemnata la organizarea acestor actiuni a adus-o M. Gh. Bujor,reintors la Iasi in cea de a doua jumatate a lunii

In legaturg directs cu evenimentele de care ne ocupIm, au fost difu-zate in aceasta perioadA si o serie de materiale propagandistiee: Prin conse-cintele for pe plan social, asupra starii de spirit a maselor ce le citeau, mani-festele editate si difuzate de socialisti in aceasta perioada, au adus o con-tributie de seams la activitatea de lamurire si educare a maselor populare.Dintre acestea cea mai largl raspindire au avut-o manifestele intitulateCetakni. In primul document cu acest titlu se face o expunere succinta aevenimentelor desfasurate la Iasi in ziva de 1 Mai, subliniindu-se caracterullorrevolutionar. Evenimentele de la Iasi, se arata, in manifest, au dovedit voin-ta de lupta, a poporului roman impotriva prapastiei In care fusese aruncatde o sapinire nevrednica, putredl, egoista, lacoma, si criminal6", pen-tru cucerirea drepturilor economics si a liberta,tilor politice, care sA-i permi-fa, s'a' se poata singur conduce si poata aseza singur temeliile unei vietinoi"137. Catre sfirsitul lunii mai au fost difuzate alte manifeste, purtindacelasi titlu, dar cu continut deosebit. In ele se facea un aspru rechizitoriula adresa regimului burghezo-mosieresc pentru asasinarea lui Max Vexler, acelorlalti cetateni si socialisti din orasul Bacau138. Deasupra cenzurei, carepune tuturor calusul In gurA, deasupra oricarei furii si deasupra oricAreioprelisti, se ridica unanim constiinta noastra curatl, cinstita, si dreapta,,constiinta umana, ultragiata, , infiorata, si razbunatoare, aruncind in fata

130 Arh. I. S. I. S. P., cota A 1-3.131 Arh. C. C. at P. C. R., fond. 95, dos. 33102, vol. I, f. 12, 21, 32, 52, 58, 59.133 Ibidem, vol. II, f. 112.133 Ibidem, f. 114 ; vezi si Calendarul munch", 1920, p. 65-66.134 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 15 -16; dos. 801, vol. III, 1. 26.135 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5922, f. 92, 233, 269; Arh. Cenlrale de Slat

ale Armatei Sovietice, fond. 28361, inv. 2, inv. unit. pastrare 149, 151 (in Arh. I. S. I. S. P.,fond. 2, dos. 870, f. 1-16) ; dos. 870, mapa 14, F, 1 -32); vezi si Analele Institutului de istoriea partidului de pc lInga C. C. al P. M. R.", 1956, nr. 5, p. 159-167.

136 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, mapa 14, f. 11, 14.137 Arh. C. C. at P. C. R., fond. 56, dos. 5922, f. 153; Arh. I. S. I. S. P., cota A 1-2.138 Arh. I. S. I. S. P., cota A 1-3.

sa-si

manse

www.dacoromanica.ro

Page 39: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

17 AcTrUNILE REVOLUTION-ABE DE LA IASI DIN MAI 1917 KO

celor vinovati toga acuzarea §i tot oprobiul faptei lor" - se arata in mani-fest. ,.,Sd facem sd se ftie ca faptalor singeroasa ne umple de oroare, ca nescuturam de orice solidaritate cu ucigasii ! Sti luptam peniru cucerirea garan-Iiilor celor mai elementare ale omului, cad azi in Romania oligarho-constitu-tionala nu mai exists siguranfa domiciliului, a persoanei Si a viefii".

Aria de raspindire a materia1ului propagandistic a fost foarte larga,cuprinzind principalele centre economice din Moldova : Iasi, Roman, Tg.Ocna, Bacau, Falticeni, Leahova, Covurlui, Bicaz,Galati, Suceava, in comu-nele Simionesti, Cordun, erbanesti, Ghergesti din jurul Romanului, pringari, in trenurile de persoane de pe linia Pascani-Iasi, Roman-Burdujenis. a. m. d.139. In legatura cu raspindirea acestor manifeste cu rol in-semnat in activitatea propagandistic& se impure doul precizari : inprimul rind ca in majoritatea cazurilor ele au fost difuzate de socialistiiroman, de muncitorii din diferite intreprinderi149, si In al doilea rind caele au cunoscut o arie de raspindire larga in rindurile soldatilor 141 §i aletarani1or142, ceea ce evidentiaza-sere deosebire de activitatea organizatoricaconsacrata zilei de 1 Mai importanta pe care socialistii roman o acor-dau, de data aceasta, activitatii propagandistice In mijlocul acestor paturisociale.

Capatind proportii de masts, nemultumirile provocate de terorizareamiscarii muncitoresti an determinat pe guvernanti sa bats in retragere.Astfel, luind in discutie masurile ce trebuiau adoptate pentru potolirea mani-festatiilor de protest, Consiliul de coroana a adoptat o hotarire in sensulabrogarii in Romania a pedepsei capitale143.

lc

Caracterul de masa, combativitatea revolutionary si perioada istoricain care s-au desfasurat imprima, actiunilor revolutionare organizate in cursullunii mai 1917 o insemnatate deosebita in cadrul miscarii muncitoresti,importanta care poate fi urmarita de-a lungul mai multor coordonate. Inprimul rind, din documente se desprinde concluzia cii, atit manifestarilepopulare de la 1 Mai 1917, cit si actiunile ulterioare organizate In cursulacestei luni au constituit semnalul unor puternice actiuni revolutionare sirevendicative ale proletariatului roman. La Iasi, de pada, In zilele care auurmat marei manifestatii de la 1 Mai, oamenii munch din diferite intreprin-deri s-au ridicat cu hotarire, cerind autoritatilor satisfacerea unor revendi-cari economice si politice : De cind cu miscarile socialiste la not searata intr-lm raport al organelor de politie din Iasi - , mai multi lucratoride pe la diferite fabrici incearca sa-si revendice drepturi mai largi asuprapretului si tratamentului din fabrici, care, de altfel - se recunoaste inraport - , lass mult de dorit. Se protesteaza, si se fac reclarnatii care inultimile zile au devenit cam numeroase"144. Muncitorii de la ArsenalulArmatei, de la fabrica Fortuna" s. a. au adresat motiuni de protest inCare cereau imbunatatirea conditiilor de munca, salariilor, desfiintarea

139 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5923, f. 141-144, 157, 158, 162, 171, 179,227, 248-251, 266 ; fond. 28, dos. 9324, f. 1, 3,73 ; fond. 56,. dos. 5923, f. 23, 10-11,17.

140 Ibidem, dos. 5922, f. 179, 277.141 Ibidem, f. 157, 158, 229.142 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 28, dos. 9324, f. 3 ; fond 56, dos. 5922, f. 227.143 Arh. I. S. I. S. P., fond. 2, dos. 870, f. 16.144 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 56, dos. 5921, f. 87.www.dacoromanica.ro

Page 40: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

880 0. ISIATICHEbeU 18

batailor, a retinerilor de tot felul din salariile de mizerie s. a. m. d.145. Lu-cratorii de la Caile Ferate «Frumoasa» se arata intr-o nota de politie,din mai la o intrunire socialista ce s-a tinut s-au pronuntat violent con-tra conducerii intreprinderii, cerind spor de salar si reducerea orelor delucru"1". Multe din aceste proteste au fost trimise regelui si familiei regele147.

Actiunea protestatard, revendicativa blase o asemenea amploare incit,adeseori, autoritatile s-au vazut nevoite sa satisfaca parte din aceste dolean-te dind, astfel, cistig de cauza muncitorilor148. In aceasta ordine de ideiramane semnificativ faptul ca insasi proclamatia care armata", in care sepromitea improprietarirea taranilor si schimbarea legii electorale, in direc-tia acordarii votului universal, a fost semnata de rege in chiar dimineatazilei de 6 mai, cind fugea, pentru a doua oars din 'mil". Referindu-se laaceasta problema, N. Iorga arata ca aceasta proclamafie era rezultatultulburarilor ce se pregateau.", intrucit I. Bratianu refuzase ping la aceadata sa consemneze aceste promisiuni, prin semnarea unui act oficia1150.

AvInd in esenta for un puternic caracter politic revolutionar, acesteactiuni au evidentiat, pe de alta parte, ostilitatea profundO a maselorpopulare fat 'a de regimul burgliezo-mosieresc, nazuinta, unanima a oamenilormuncii spre infaptuirea unui regim democratic, republican. Fuga regelui,panica, autoritatilor, masurile cu caracter represiv, cit si satisfacerea unorrevendicari, printre care si abolirea pedepsei cu moartea, ramie fapte semni-ficative in acest sens. Ecoul evenimentelor din Moldova din luna Mai 1917a depasit granifele propriu-zise ale acestei regiuni, producInd o profundaimpresie si in teritoriul ocupat)5151.

In sfirsit, trebuie retinuta importanta activitatii propagandisticedesfasurata de socialist in rIndurile maselor muncitoare. Desi In aceastaperioada istorica Inca nu se creasera conditiile objective si subjective nece-sare transformarilor revolutionare preconizate de socialist in literaturapropagandistica, insemnatatea acestor materiale cu larga arie de raspin-dire ramine incontestabila atit din punct de vedere al stimularii lupteimaselor muncitoare pentru revendicari economice si general-democratice,cit si din eel al procesului de clarificare ideologica in cadrul raiscarii munci-toresti.

Generate de situatia social economics- interns, specifics farii noastrein aceasta perioada, actiunile revolutionare desfasurate de oamenii munciidin Moldova in cursul lunii mai 1917 spar din toate aceste puncte devedere ca un semnal pentru avintul pe care miscarea muncitoreasca dinRomania it va cunoaste incepind cu anul urmator 1918, avint la capatulcaruia procesul legit de afirmare si maturizare v. contradictiilor de clasil sia luptei revolutionare se va concretiza in crearea Partidului ComunistRoman in 1921 moment cu o deosebita semnificatie politica pentruIntreaga dezvoltare ulterioara a istoriei contemporane a Romaniei.

145 Aril. C.C. a P.C.R., fond. 56, dos. 5921,146 Ibidem, f. 121.141 Ibidem, f. 87.148 Ibidein.110 N. I )r6a, op. cit, p. 353 381.150 Ibidem.101 Ad'. I. S. 1. S. P., fond. 2. dos. 301, vol. III, f. 26.

www.dacoromanica.ro

Page 41: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

CONTRIBUTII LA CUNOASTEREA ACTITTNILORDE SOLIDARITATE ALE OAMENILOR MUNCH

DIN ROMANIA C CT MAREA REVOLT= TIE SOCIALISTiDIN OCTOMBRIE (1918-1920)

DE

ECATER11NA CIMPONERIU

Istorica victorie a proletariatului din Rusia a insemnat o cotiturAradical& in destinele miscArii muncitoresti internationale. Ea a avut oputernica influent& asupra desra§urarii uriasului valrevolutionar impulsio-nat in perioada primuthi razboi mondial de ascutirea tuturor contradic-tiilor capitalismului, inarmind cu obiective noi, indraznete §i realizabile pemilitantii revolutionari, trezind sperant6 in inimile a sate de milioane deexploatati din lumea intreagg. Imediat dup.& Marea Revolutie Socialist&din Octombrie s-a n&scut pe plan mondial o puternica miscare de soli-darizare, de aparare a primei revolutii socialiste victorioase. In aceasta miqcare un rol important le-a revenit maselor muncitoare din tam noastrA.

Mu lte lucr'ari ale istoriografiei noi, socialiste, se ocup& cu diferiteaspecte ale influentei Marii Revolutii Socialiste din Octombrie asupracarii muncitore§ti din. Romania si cu actiunile oamenilor muncii din CaranoastrA de solidarizare cu Rusia Sovietica in primii ani ai existentei sales.

1 In afara volumelor de documente privind istoria miscilrii munciloresti din Romaniadin anii 1916-1921 editate de Institutul de stiinte istorice si social-politice de pe linga C. C.al P. C. R. si a unor documente ap5rute in Analele" aceluiasi instant, In 1957, nr. 5, si Re--vista Arhivelor" 1959, nr. 2 si 1961, nr. 1, precum si In afara lucrArilor coleclive care trateazadiferitele aspecte ale problemei, ca de pild5 Conlribu(ii la stadia! influenfei Marii Revolufii Socia-lisle din Octombrie in Romania, E. S. P. L. P., Bucuresti, 1957 sau Destromarea monarhiei aus-tro-ungare 1900 -1918, Edit. Academiei R. P. R., Bucuresli, 1964, Studii si maleriale de istonecontemporana, vol. II Edit. Acaderniei R. P. R., Bucuresti, 1962, as vrea s5 citez numai uncletitluri : M. Gh. Bujor, In sprijinul revolutiei, Analele Institutului de Islorie a Partidului de pelinga C. C. al P. C. R." (in continuare se va cita Anale") nr. 5, 1957 ; V. Cherestesiu, Clasainunciloare din Romania si revolutia proletara din Ungaria, In Anale", nr. 2, 1959 ; P. Con-stantinescu-Iasi, Influenfa Marii Revolutii Socialiste din Octombrie asupra miscarii revolutionaredin Romania lntre anii 1917 1921, Edit. Stiintific5, Bucuresli, 1957 ; V. Liveanu. 1918. Dinistoria luptelor reuolu(ionare din Romania. Edit. Politica, Bucuresti, 1960 ; Tr. Lunge si M.Rusenescu, Ac(iuni de lupid ale farlinimii din Romania intre 1917 1921, In Studii" nr. 2, 1961 ;Gh. Unc. Solidarilatea maselor muncitoare din Romania cu Rusia Sovielica 1918 1920, Anale",nu. 1 2, 1961 ; V. A. Varga, ilvintul miscarii revolufionnre din Romania In anii 1917 1921,,,Anale" nr. 1 2, 1961.

STUDII", tomul 20, nr. 5, p. 881-389, 1967

si

mis-

www.dacoromanica.ro

Page 42: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

882 ECATERVA CIIIIPOINEP III 2.

Articolul de fat/ isi pune ca sarcina sl contribuie la cunoasterea aces-tor probleme prin prezentarea si analizarea citorva materiale documentare.

Adincirea contradictiilor social-economice ale regimului burghezo-nriosieresc cauzata de distrugerile rAzboiului, de dezorganizarea activitatiieconomice si inrautatirea situatiei materiale a maselor a determinat in anii1917-1920 o crestere impetuoas/ a miscArii revolutionare in Romania2.Victoria Marii Revolutii Socialiste din Octombrie a dat un impuls puternic-acestei miscari.

Pe tot intinsul tfiriiatit in Moldova cit ski in Dobrogea, Muntenia siOltenia ocupate de trupele germane, precum si in Bucovina, Transilvania skiin Banat, undo lupta de class a proletariatului se impletea string cu luptapentru scuturarea jugului habsburgic an avut loc in noiembrie ski decem-brie 1917 mitinguri si manifestatii in care masele salutau cu entuziasm vic-toria revolutiei socialiste in Rusia ski primele mAsuri ale statului sovietic :decretul asupra pacii, decretul asupra pAmintului, precum si iesirea RusieiSovietice din rIzboiul imperialist.

Cunoscutul manifest al grupului de maximalisti din decembrie 1917care incepe cu cuvintele : Strigati si cintati de bucurie !" si care exprima.solidaritatea cu Marea Revolutie Socialist/ din Octombrie si angajamentulde a lupta in spiritul internationalismului proletar pentru apararea revo-lutiei ruse si pentru pace intre popoare3, nu exprima n.umai.entutiasmuielementelor inaintate din miscarea noastra, muncitoreasca, ci si starea despirit a maselor largi. El a fost, de altfel, precedat de alte manifesto tipariteclandestin. in Moldova, Muntenia si Transilvania, Inca In luna noiembrie1917, de chemari la revolutie dupl exemplul proletariatului din Rusia" sila solidarizare cu primal stat socialist'.

In primele luni ale anului 1918, in Moldova a inceput un val de grevesi manifestatii ale muncitorilor ski taranilor infratiti cu unit/tile revolutio-nare ale armatei ruse, rascoale in flot/ etc., care an inspAimintat claseleexploatatoare. Scrisoarea adresata in aprilie 1918 de catre muncitorul socia-list Alexandru Spiridon sotiei sale, ramasa in zona ocupat/ de nemti,reflect/ aceasta situatie si starea de spirit a maselor. El aratg, intre alteleca, in urma actiunilor for greviste, 27 000 de muncitori din aceastA, regiuneau fost demobilizati si se vor intoarce in curind acasa, arzind de dorintainfaptuirii zilei celei mari a libertatii si egalitatii". In acelasi timp el relatea-z6 c*/ mii de muncitori, tarani si ostasi, care se aflau In regiunea Odesei siIn partea de sud a Ucrainei, s-au inrolat In rindul detasamentelor revolutio-nare conduse de M. Gh. Bujor si de C. Rakovski, pentru apararea republiciisocialiste ruse de atacurile contrarevolutionarilor5.

In vara anului 1918 miccarea grevista din Moldova s-a intetit ; ininnie an avut loc greve de protest ale marinarilor si muncitorilor din docu-rile de la Galati, care refuzau &a incarce slepuri $i vapoare cu munitii pentrutrupele germane din Ucraina6. In iulie a avut loc o grev/ general/ in toate

2 Nicolae Ceausescu, Parlidul Comunist Romancontinuator al luplei revolulionare sidemocratice a poporului roman, al tradiliilor miscarii muncitoresti qi socialiste din Romania, Edit.politica, Bucuresti, 1966, p. 22.

3 Documente din istoria miqcarii muncitoresti din Romania 1916-1921, Edit. politica,Bucuresti, 1966, p. 71-73.

4 Arh. C. C. al P. C. R., fond 28, dos. 5936/1917.5 lbidem, dos. 169 1918.6 Ibidem, fond. 5, dos. 751, f. 6.www.dacoromanica.ro

Page 43: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 BOLLDARITATEA OAMEN1L011 MUNCH DIN ROMANIA CU M.R.S.O. 883

docurile ; pe linga revendicarile cu caracter economic, grevistii cereau liber-tate de organizare, drepturi democratice si 10 exprimau impotrivirea fats deplanurile de atragere a Romaniei de Puterile Centrale la interventia im-potriva Rusiei Sovietice7.

In acelasi timp, fn ciuda prezentei trupelor de ocupatie, luptele pen-tru izgonirea armatei germane, impotriva jafului, a mizeriei si a terorii,actiunile de solidarizare cu Revolutia din Octombrie cresteau si in Muntenia.In fruntea for stateau insufletiti de un puternic spirit revolutionarca Alecu Constantinescu, Leonte Filipescu, I. C. Frimu, G. Vasilescu-Vasia,Atanasie Grecu, Gheorghe Manescu, Iancu Olteanu, Aurel Nicolaescu, Con-stantin Popovici, Gheorghe Cristescu, Vasile Anagnoste, Vasile Boiangiu,Dumitru Pop, Teodor Iordachescu a.8. La Bucuresti an fost raspinditemanifeste brosuri ilegale (ziarele socialiste §i muncitoresti fiind interzise)prin care se exprimau simpatia fats de revolutia din Rusia9. Sub conducereaelementelor revolutionare din miscarea socialists, in vara anului 1918 se des-fasoara puternice lupte greviste manifestatii de simpatie i solidarizarecu Rusia Sovietica la Bucuresti si in Valea Prahovei.

In prima jumatate a anului 1918, a avut loc si in Transilvania oserie de actiuni de solidarizare cu Marea Revolutie Socialists din Octombrie.La greva generals politic impotriva guvernului habsburgie care Vara-gana incheierea pacii cu Rusia Sovietica impotriva poftelor imperialistemanif estate de Puterile Centrale la tratativele de la Brest-Litovsk ,

initiate In ianuarie de grupele revolutionary, au luat parte toti munci-torii din aceasta provincie10. In multe localitati ca Timisoara, Arad, Lupeni,Petrosani, Resita 1. a. cu ocazia grevelor si a manifestatiilor din lunile careau wmat muncitorii roman, maghiari germani defilau pe strazile orase-lor brat la brat cu prizonierii rusin.

In octombrie noiembrie 1918 au loc in toata Cara marl actiuni gre-viste si manifest atii cu caracter revolutionar si de solidarizare cu MareaRevolutie Socialistd din Octombrie. In a celasi timp aripa revolutionarydin sinul Partidului Socialist inregistreaza succese insemnate in lupta pen-tru transformarea acestuia intr-un partid consecvent revolutionar, co-munist. Ea a reusit sä impuna adoptarea unei declaratii de principii caresublinia necesitatea instaurarii dictaturii proletariatului. Declaratia relevafaptul ca revolutia proletara din Rusia constituie semnalul pentru Ince-perea revolutiilor socialiste din lumea intreaga, exprima solidaritatea socia-listilor din Romania cu Marea Revolutie Socialists din Octombrie cuPartidul Comunist din Rusia". Scrisorile de aderare la declaratia de princi-pii a sectiunilor Partidului Socialist din Braila", Ploiesti, Galati a.14 eraupatrunse de spiritul de solidaritate cu Revolutia din Octombrie.

7 Arh. C.C. al P.C.R., fond. 5, dos. 751, f. 11.Ibidem, fond. 28, dos. 2230/1918.

9 V. Liveanu, Migcarea muneitoreascti din Bucuresti in anti 1917-1921, In Studil"nr. 5, 1959.

10 A magyar Munkdsmozgalom tortt'netenek valogatot dokumentumai (Documente aleseale misdirii muncitoresti din Ungaria), vol. 5, Budapesta, 1956, p. 61.

11 Ibidem, p. 148-152.12 Socialismul" din 9/22 decembrie 1918.13 Arh. C. C. al P. C. R. fond. 28, dos. 930, f. 77.19 Ibidem, dos. 864, f. 410 si dos. 1 263, f. 40.

s.

8

1i

socialistii

g.ii

aii

qi

gi

si

www.dacoromanica.ro

Page 44: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

884 ECATERINA CIMPONERIU 4

In timpul grevelor demonstratiilor din decembrie 1918 din Bucuresti,Valea Prahovei, Iasi, Turnu Severin alte centre industriale careau avut un puternic caracter politic, impunind ziva de munca de 8 ore,recunoasterea sindicatelor si a consiliilor muncitoresti muncitorii si-auexprimat de asemenea, In forme din cele mai variate, solidaritatea cu revo-lutia rusa15. Masacrul de la 13 decembrie, arestarile In masa care i-auurmat, intemnitarea conducatorilor Partidului Socialist nu au putut staviliactivitatea revolutionary a maselor. Mitinguri de protest In contramasacrului de la 13 decembrie an avut loc In toate colturile tarn. In spiritinternationalist, la unele din aceste mitinguri, de pilda la Ploiesti", Galati,Braila etc. au luat parte si soldati francezi, In rindurile carora procesul deradicalizare si de dezvoltare a spiritului revolutionar facea progrese". Incuvintari se adresau saluturi calduroase revolutiei socialiste din Rusia, farsoldatii erau indemnati sa refuze a lupta Impotriva tinarului stat socialistn.

Semnificative pentru starea de spirit, buletinele Marelui CartierGeneral exprimau ingrijorarea sefilor armatei ca daca armata artrebui sa lupte impotriva Rusiei Sovietice, multi soldati ar de-zerta, far altii dintre cei intorsi acasa ar ajuta sa patrunda si mai usorsocialismul in tara"19. Biroul 2 Contrainformatii atragea atentia asupraraspindirii ideilor bolsevice si de simpatie cu Rusia Sovietica in Regimental53 din Iasi20. Concludenta pentru intelegerea atmosferei care domnea Inarmata la sfIrsitul anului 1918 este o scrisoare adresata de sergenti, caporalii soldati ai diviziei a IX-a catre generalul comandant de divizie. Ostasii care

luptasera la Marasesti cer sa se is masuri imediate, sa fie demobilizati i sanu fie dusi In Rusia, impotriva bolsevicilor care lupta pentru dreptate"21.Importanta pe care revolutionarii roman au acordat-o sprijinirii primuluistat socialist se reflecta si intr-an manifest adresat In aceasta perioada de

roman ostasilor francezi care se gaseau pe teritoriul tarn noastresi In care erau chemati sa refuze participarea la interventia antisovietica22. Dealtfel, In aprilie 1918, sub presiunea fascoalelor din rindurile propriei armate.si a succeselor armatei roii, guvernul francez a fost nevoit 8'a-0 retragatrupele din Rusia i sa se limiteze la spirijinirea celorlalte forte care luptaucontra statului sovietic.

Paginile unui scurt articol nu pot sa redea declt o panda reflectare avietii reale, tumultuoase din aceasta perioada. De aceea trebuie sa ne multu-mina cu relatarea sumara a revendicarilor, obiectivelor, lozincilor sub care audecurs numai unele din nenumaratele adunari manifestatii ale anuluirevolutionar 1919. In luna februarie a acelui an a avut loc, de pilda, Inintreaga Cara manifestatii cu ocazia Inmormintarii lui I. C. Frimu. Pro -testtnd impotriva uciderii lui Frimu, manifestantii cereau drepturi democra-tice i 4 i exprimau solidaritatea cu Revolutia din Octomb-rie23.

15 Documenle din istoria P. C. R. 1917 1922, vol. I, E. P. L. P., Bucuresti, 1953,p. 122-126.

15 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 5, dos. 748, f. 69.Ibidem, f. 61.

12 Ibidem, fond 28, dos. 925, f. 103-104.1° Ibidem, fond. 5, dos. 748, 1. 3.20 Ibidem, f. 82.21 Ibidem, fond. 28, dos. 19, f. 108.22 Ibidem.23 Ibidem, fond. 5, dos. 753, f. 65.

§i§i

sociali§tii

§i

17

www.dacoromanica.ro

Page 45: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

SOLIDARITATEA OAMLNILOR MUNCH DIN ROMANIA CV 31.R.S.O. 885

Si sarbatorirea zilei de 1 Mai 1919 a decors sub lozinca continuarii lup-tei impotriva regimului burghezo-mo§ieresc §i a solidarizarii cu Rusia, §iUngaria Sovietica. Sub aceste lozinci manifesteaza 30 000 de muncitori laBucure§ti §i alte zeci de mii la Ploiesti, Cimpina, Iasi, Galati, Braila, Sibiu,Cluj, Re 00,, Petrop,ni, Lupeni §. a.24 Rezolutia mitingului tinut cu aceastaocazie la Galati se terming cu cuvinte inflacarate : Saint fratese proletaria-tului din lumea intreaga care serbeaza sfinta zi de azi Inca sub stapinireaburgheziei §i in deosebi proletarilor stapini pe sine. Trimitem salutul plinde admiratie §i imbarbatare tovarkilor inchi§i §i condamnati de clica sta-pinitoare de la noi si de pretutindeni". In continuare se arata ca, proletaria-tul roman se desolidarizeaza de razboiul dus de imperialisti impotrivarevolulutiei din Rusia §i Ungaria i apeleaza la proletariatul mondialpentru a impiedica cu forte unite inabuOrea lor26.

Actiunile de simpatie fat, de Revolutia din Octombrie s-au im-binat in martie august 1919 cu cele de protest impotriva interventiei des-lantuite de imperiali§tii Antantei impotriva revolutiei socialists din Ungariala care a participat §i guvernul burghezo-mo§ieresc roman. 0 deosebita im-portanta, in acest sens a avut greva generala de la 21 iulie 1919. In aceasta zi,din initiativa Internationalei a III-a, in intreaga Europa are loc o greva, desolidaritate cu revolutiile socialiste din Rusia i din Ungaria. Partidul Socia-list organizeaza in toate centrele industrials greve §i puternice manifestatiide solidarizare i de protest impotriva interventiilor contrarevolutionare 26.La marele miting tinut la Ploiesti, in ziva de 21 iulie, este votata o mo-thine prin care grevi§tii cer demobilizarea imediata a armatelor, retragereatrupelor din Ungaria §i impiedecarea trimiterii for in Rusia, pentln canimeni sa nu se amestece acolo unde tovara0i no§tri s-au de§teptat cu unteas mai devreme decit noi" 27. Directorul general al Sigurantei, raportinddespre evenimentele din iulie ministrului de Interne, arata ca o luna maitirziu aceasta greva a tins sa ajute actiunea comuniOilor din UngariaRusia"28. Subliniind faptul ea elementele revolutionare stapinesc nu numaiorganele locale ale Partidului Socialist, dar §i Comitetul sau Central, .5efulSigurantei prevede o serie de masuri noi pentru impiedicarea desfkurariiactivitatii revolutionare §i de solidarizare cu tarile in care au av t be revo-lutii socialiste. Intre acestea citez unele supravegherea per anenta §io puternica contrapropaganda in primul rind in intreprinderile tatuluiacele intreprinderi particulare care indeplinesc servicii publice, entru cagrevele sa nu poata paraliza functionarea aparatului de stat ; impiedicareaformarii sindicatelor ro§ii la C. F. R., Po§ta, Telegraf, servicii de apa,lumina etc. ; mobilizarea jandarmeriei pentru a impiedica orice propa-ganda socialista la sate ; arestarea dezertorilor, trimiterea in fata ClurtilorMartiale a participantilor la batalionul revolutionar din Odesa29.

Mi§carea grevista, avind un puternic earacter politic, a continuat §i intoamna anului 1919. Pe linga, revendicarile legate de imbunatatirea situatieieconomice, trei obiective politice principals caracterizeaza in aceasta peri-

24 Soeialismul" din 3 mai 1919.Ibidem.Ibidem, 23 iulie 1919.

27 Arh. C. C. al P. C. R. fond 5, dos. 756, f. 366-387.28 Ibidem, dos. 755 f. 59.28 Ibidem. f. 60 67.

5

si

86

si

.

www.dacoromanica.ro

Page 46: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

886 ECATER1NA CIMPONERIII 6

majoritatea grevelor : a) protestul impotriva caracterului antidemo-cratic cu care liberalii pregateau primele alegeri asa-zise libere" ; b) luptapentru legalizarea consiliilor muncitoresti; c) manifestarea simpatiei fats deprimul stat socialist. Astfel, cu ocazia grevelor din Ploiesti, Galati, Birlad,din septembrie 1919 muncitorii cereau libertatea completa in campania elec-torala, retragerea armatei din fabrici, inlocuirea prefectilor reactionari,incheierea pacii cu Rusia Sovietica30. Tot in septembrie are loc o greva gene-ral& a metalurgistilor din Capitals cu care se solidarizeaza si muncitorii dela Pirotehnia Armatei, R. M. S., moara Assan", Vulcan", Haug",7/Lemaitre" etc.31. In adunari tinute in curtile fabricilor, grevistii cer amina-rea alegerilor pentru a da posibilitate socialistilor sa desfasoare in libertatepropaganda for electorala, ridicarea starii de asediu, desfiintarea cenzurii,normalizarea relatiilor cu republicile socialiste32.

In octombrie noiembrie au avut loc grove eu revendicari a semana-toare In Baia-Mare, la Ocnele *ugatag, la minele de carbuni de la Anina, Inuzinele metalurgice din Resita 33. Tot atunci an avut loc manifesta-tii de solidarizare cu Rusia Sovietica la Sibiu, la Cluj si in alte centre indus-triale din Transilvania34.

Actiunile de solidarizare cu revolutia din Rusia sporesc in preajma ce-lei de a II-a aniversari a Marii Revolutii Socialiste din Octombrie. La 16octombrie 1919 are loc la Bucuresti, in sala Dacia", un mare miting pen-tru incheierea pacii i pentru o politica de prietenie ii bung, vecinatate cu.Rusia Sovietica36. La 7 noiembrie mii de muncitori din capital& .i -auexprimat din nou hotarirea de a apara Rusia Sovietica 36. La mitingul din 7noiembrie din orasul Ploiesti vorbitorii Al. Dobrogeanu-Gherea, Nicu Stro-ienescu, Emil Nicolau, Alexandru Dunareanu, Emil Socor s. a., demascindteroarea, nerespectarea legilor de guvernul burghezo-mosieresc, chemau laAlupta pentru impiedicarea interventiei impotriva Rusiei atit pe muncitoriicit gi pe ostasii care se gaseau in oras37.

La o adunare socialist tinuta in decembrie la Birlad la care participamult tineret, profesorul P. Constantinescu-Iasi vorbea despre succeseleluptei pentru socialism pe plan national si international. El a aratat caburghezia mosierimea se tern de mase de aceea ar vrea ca revolutiasocialists din Rusia sa fie inabusita'38. La o adunare din Turnu-Severin,socialistul I. Oprescu afirma ca dad, n-ar fi fost greva din 21 iulie ,desigurca Romania ar fi intrat in viltoarea din Rusia ca sa dea ajutor militarestegeneralilor Denikin si Kolceac"33. Aceasta apreciere, chiar data nu era pedeplin exacta, reflect& importanta acordata de miscarea muncitoreascadin tara noastra actiunilor de solidaritate cu revolutia socialists.

Actiuni indreptate impotriva politicii reactionare a guvernului an avutloc in tot decursul anului 1919 nu numai in orase, dar si la sate. Analizind

3° Arh. C.C. A P.C.R, fond. 5, dos. 756, f. 440.Ibidem, dos. 751, f. 19 20.

32 Ibidem, f. 23 24.33 Ibidem, dos. 756, f. 254.34 Arh. Ist. Centr. fond. Consiliul Dirigent, dos. 786 1919 si 781/1919.38 Socialismul" din 18 octombrie 1919.36 Arh. C. C. al P. C. R., fond. 5, dos. 754, f. 103.

Ibidem, f. 266.38 Ibidem, dos 757, f. 575.39 Ibidem, dos. 756, f. 66.

oada

si

si si

31

.www.dacoromanica.ro

Page 47: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 SOLIDARITATEA OAMENILOR MIINCLI DIN RomANIAcu M.R.13.0. 887

numai unul din nenumaratele manifeste adresate taranilor de care comae-tele judetene ale partidului socialist, ne putem da seama ca in acea,staperioada tactica partidului pentrufaurirea aliantei cu tarammea muncitoareexprima o mai buns lntelegere a faptului In revolutia populara caretrebuia sa aib5, loc In Romania o for considerabila nu numai prinnumarul sau dar prin energiile sale revolutionare o formeaza maseletaranesti. Un manifest al sectiei din Galati a Partidului Socialist din 1919prevede ca tot pam1ntul sa intre de drept si de fapt, BRA plata, in stapinireataranilor, inaprenna cu vitele cladirile de pe moii. In acelasi timp taraniierau chemati sa lupte, printre altele, pentru demobilizarea armatei, des-fiintarea jandarmeriei rurale i sa se solidarizeze cu revolutia din Rusia4°.

In toamna anului 1919 taranii din satele judetului Dimbovita trimi-teau delegatii la prefectma cerind imediata Impartire a pamintului mosie-rose, incetarea imediata a chemarilor sub arme. In caz contrar, ei amenintaucu luarea paminturilor cu de la sine putere i revolutie asa cum a fost si InRusia"41. In salinele de pe linga Sebesul-Sasesc si din Sugatag, unde lucraupe linga taranii din partea locului multi tarani saraci din Maramures si dinregiunea motilor, domnea, dupa cum raporta Centrul de instructie a infan-teriei, la 4 noiembrie 1919, Consiliului Dirigent, o mentalitate Ingrijora-toare contra domnilor si de solidarizare cu miscarile revolutionare, in spe-cial cu cea din Rusia"42.

Si in armata crestea spiritul de nesupunere, se Inmulteau ritzvra-tirile. Ca si muncitorii din fabrici tai de pe ogoare, ostasii cer demobilizarea,pace, instaurarea unor rinduieli noi. Un manifest din primavara anului 1919exprima clar nazuintele si sarcinile oamenilor muncii inrolati in armata.Chemindu-i' sa nu raspunda ordinelor de mobilizare refuze sa lupteimpotriva revolutiilor socialiste, manifestul Indeamna ostasii sa indreptearmele impotriva burgheziei raosierimii : Luati toata puterea in miinilevoastre ! Traiasca infratirea intre muncitorii taranii din toata lumea ! Tra-iasca lupta armata a tuturor celor asupriti impotriva asupritorilor !" 43.

Actiunile maselor muncitoare din Romania de solidarizare cu revolu-tia socialists din Rusia an continuat si in anu11920. In ianuarie 1920, Par -tidal Socialist din Romania a adoptat o serie de noi rezolutii pentru norma-lizarea relatiilor cu Rusia Sovietica, pentru reluarea relatiilor economics sipolitice". In editura Biblioteca socialists" apare brosura lui M. Gh. Bujor(sub pseudonimul Frasin) : Pacea cu Rusia Sovietica.

In februarie 1920 au avut loc actiuni puternice pentru normalizarearelatiilor cu Rusia Sovietica. In capitals, dup./ mitingul din 29 februarie,30 000 de cetateni an manifestat pe strazile orasului cintind Internatio-nala" cerind incheierea imediata a pacii en Rusia Sovietica45. Astfel de ma-nifestatii an avut loc aproape In Coate orasele tarii". La adunarea de laGalati , muncitorul I. Stoiculescu, exprimind convingerea tuturor celorprezenti, protesteaza impotriva noilor mobilizari si arata ca socialistii

4° Arh. C. C. al P. C. R., fond 28, dos. 1263/1919.41 Ibidem, fond 5, dos. 755, f. 725.42 Arh. 1st. Centr., fond. Consiliul Dirigent, dos. 722/1919.43 Arh. C. C. at P. C. R., fond 5, dos. 754, f. 54.44 Documente din istoria P. C. R. 1917-1922, p. 139.45 Gh. Uilc, Lupta clasei muncitoare dirt Romeinia pentru apdrarea statului sovietic in

cea de a III-a campanie a Antantei, In Studii", nr. 5, 1957.44 Socialismul" din 3 mantic 1920

ca

i sa

si

gi

1i

si

9i

www.dacoromanica.ro

Page 48: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

888 ECATERINA CIMPONERIII 8

nu vor lupta niciodatl contra fratilor for rusi", iar Gh. Niculescu-Mizil cereIncheierea imediata a pAcii cu Rusia relevind ca : La o eventual& mobilizare,noi, socialistii rom&ni, vom rAspunde el nu mai mergem sa vArsgm singeletovarisilor nostri". Dupa intilnire are loc o manifestatie pentru pace sidemobilizare generalg"47. La Focsani, Rimnicu-Sarat, Tecuci, Turnu-Seve-rin, Craiova etc. masele isi manifest& simpatia fats de Rusia Sovietic6 cea iesit victorioas& din rlzboiul dus impotriva contrarevolutiej48.

In lunile februarie si martie 1920 in cazArmi circulau manifestecare cheama soldatii la solidarizare cu Rusia Sovietica si la infratire cumuncitorii si taranii pentru cauza comuna a socialismului 42. La Ploiesti,Buhusi si Pascani, made in primele luni ale anului 1920 au avut loc marlgreve, masele elibereazg pe conducatorii for arestati, protesteaza impotrivaterorii si isi exprim& solidaritatea cu revolutia din Rusia 5°. La Iasi siRoman an loc adunAri in care conducatorii socialisti P. Constantinescu-Iasi, dr. Ghelerter s. a. cer demobilizarea, tratative cu Rusia Sovietica 51.La Ploiesti, socialistul Gheorghe Manescu indeamna pe ceferisti sl nuexecute incArcarea si transportul armelor destinate Poloniei ca sa omoarepe fratii rusi si tinind bratele incrucisate la piept s& spun& : noi vrempace si 11U vrem s& ne facem pIrtasi la crima voastrA" 52.

Pozitia hotAritg a maselor a avut un rol important in determinareaguvernului Vaida de a intra in negocieri cu Rusia Sovieticl. GuvernulVaida a fost ins& inlocuit de un guvern de mina forte condus de generalulAverescu, care a reintrodus garzile militare in fabrici, a elaborat noi legianti-muncitoresti, a operat arestari si in acelasi timp a intrerupt tratativelecu Rusia Sovieticl. Actiunile maselor populare din primavara si vara anu-lui 1920 an fost indreptate impotriva in6spririi terorii, mergind pina larevendicarea inceperii imediate a unei greve generale politice pe intreagatara. Manifestarile de simpatie fatg, de revolutia din octombrie au conti-nuat. Astfel, la manifestatia de 1 Mai din Bucuresti, dupl cum se aratain ziarul Socialismul", an luat parte peste 80 000 de cetateni cerindprintre altele pace cu Rusia Sovietica 53. Manifestatii puternice an avutloc si la Iasi, Cluj, Turnu-Severin, Sibiu si Resita. Caracteristic pentruatmosfera care domnea printre muneitori sint lozincile sub care au mani-festat in acest an muncitorii din Valea Prahovei : Vrem pace cu toatepopoarele ! Vrem scoli pentru copii si nu macelarirea for ! Vrem amnestiegeneral& politic& si militara ! Vrem demobilizarea complet1 a armatei !Jos oligarhia ! TraiascA Rusia Sovietic6 ! Traiasca revolutia socialist&Traiasca marele proletariat mondial !" 54

In septembrie 1920 muncitorii din Capital& au manifestat in fataParlamentului pentru impiedicarea oricarui ajutor dat polonezilor si res-turilor armatei generaluluiWrangheP5. La Iasi, Buzau si Galati manifestan-tii sustineau c& dac& vor fi mobilizati vor trece cu arme si echipament de

42 Arh. C. C. al P. C. R., fond 5, dos. 757, f. 725 §i 780.44 Ibidem, f. 819.44 Ibidem dos. 757, f. 820.6° Ibidem, dos. 766, f. 65.51 Ibidem, f. 44.62 Ibidem, dos. 777, f. 154-159.53 Socialismul" din 5 mai 1920.54 Arh. C. C. al P. C. R., fond 5, dos. 756, f. 159-161.65 Socialismul" din 13 august 1920.

I

www.dacoromanica.ro

Page 49: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 bOL1DARITATEA OAMENILOR MUNI I;[ DIN ROM 4NIA CU M.R.S.O. 839

partea bolsevicilor si el nu vor lAsa sa treacA prin Cara nici mercenaristraini destinati sa sustina, actiunea falita, a interventiei" 56.

In octombrie 1920 guvernul polonez a cerut incheierea armistitiului.in noiembrie an fost lichidate armatele interventionists ale lui Petliurasi Wranghel. Interventia a luat sfirsit. Primul stat socialist a putut sa-siindrepte eforturile spre ref acerea si consolidarea sa. Prima batalie a tinA-rului stat socialist impotriva reactiunii mondiale a fost cistigata prinlupta eroic6 a popoarelor sovietice. La aceastA, victorie au contribuit insain mare masura oamenii muncii din lumea intreaga, si, intre ei, muncitoriisi taranii roman care in plin avint revolutionar an dat un importantajutor cauzei revolutiei din octombrie.

www.dacoromanica.ro

Page 50: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Page 51: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

PRAVDA DESPRE MWAREA REVOLUTIONARY.DIN ROMANIA (1917-1921)

DE

V. LIVEANU

In anii 1917-1921, ziarul Pravda", organul central al PartiduluiComunist al Uniunii Sovietice oglindea in paginile sale, asa cum era firesc,in primul rind lupta grea a maselor muncitoare din Rusia, conduse debolsevici, pentru consolidarea noii Puteri Sovietice, pentru infringerea,contrarevolutiei interne armate si a interventiei militare strAine, pentruasezarea temeliilor noii orinduiri sociale. In acelasi timp, ziarul Pravda"acorda, o mare atentie luptelor revolutionare, miscarii muncitoresti dihcelelalte tAri. In acei ani, in care conditiile objective din multe tari eraufavorabile unor man ridicari ale maselor, in miscarea revolutionary inter-nationall exista nadejdea neimplinita in iminenta revolutiei mondiale.Victoria revolutiei socialiste in Rusia §j imensul ei ecou international,jar pe de alt./ parte revolutiile burghezo-democrate din 1918 din Germaniasi din fosta monarhie habsburgicA, revolutia socialist/ din martie 1919din Ungaria misc/rile care au dus in diferite landuri sau orase din Ger-mania la instaurarea temporary a unor guverne muncitoresti, puternicelegreve alte actiuni din tarile capitaliste avansate si din tarile sud-estuluieuropean, miscArile din colonii, toate aceste evenimente ce intretineau in1917-1921 nAdejdea sus- amintita Oscan de asemenea reflectarea inpaginile Pravdei". In acest cadru general, Pravda" si-a manifestatinteresul gj fats de miscarea revolutionary din Romania, punind la dispo-zitia opiniei publice sovietice materiale despre luptele muncitoresti siVargnesti din Cara noastra, despre actiunile de solidaritate cu Revolutiadin Octombrie, desfasurate la noi, despre situatia organizatiilor muncito-resti.

Informatiile comentariile privitoare la miscarea revolutionary dinRomania, publicate in 1917-1921 in Pravda", erau o expresie a soli-daritatii internationaliste a miscArilor revolutionare. Prin spiritul in careerau redactate ele oglindeau simpatia aprecierea opiniei publice sovie-tice pentru miscarea revolutionare din Romania,. Prin faptele pe care leInfAtisau reflectau puternica miscare desfAsurata in Romania sub semnulsoliclaritatii cu revolutia socialist/ ruse.

tomul 20, nr. 5, p. 891 -901, 1967.

4 0. 5863

Sj

,,STunit",

Isi

9i

www.dacoromanica.ro

Page 52: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

892 V. LIVEANIT 2

Totodatg, trebuie sg, tinem seama de greutAtile objective pe care leintimpina atunci presa sovietic in obtinerea de informatii exacta asupra,situatiei din alte taxi, inclusiv din Romania.

Guvernele celorlalte taxi cu rari exceptii (mai ales Germania,Austria, Wile baltice scandinave, din 1920 Anglia) refuzau accesulpe teritoriul for al reprezentantilor sovietici (inclusiv al celor de pres/).Faptul ca in 1918-1919 majoritatea regiunilor de granita an fost ocupatede trupele albe sau de interventionisti a ingreunat de asemenea contactulstatului sovietic cu exteriorul. Radiodifuziunea (deci radiodifuzarea

pentru publicul larg) Inc / nu-si Mouse aparitia ; functionau uneleposturi de radiotransmitere a stirilor pentru presa, ca cele de la Nauen(Germania), Carnarvon (Anglia). Sursele de informare ale Pravdei"asupra situatiei din Romania erau, in aceste conditii, fie stirile transmisede corespondentii sovietici din acele tari amintite mai sus, in care ei aveauacces, fie ziarele strItine sosite in Rusia, fie emisiunile Nauen sau Carnar-von, fie, ca surse directe, primite prin intermediul revolutionarilorromani aflati in emigratie in Rusia, sau al altor persoane venite in diverseimprejurari din Romania In Rusia. Pravda" relua adeseori materialepublicate de ziarele din Odesa sau alte orase din Ucraina spre care seindreptau de obicei persoanele sosite din Romania. Aceste greutati deinformare nu trebuie pierdute din vedere atunci rind examinam ma-terialele referitoare la Romania publicate de Pravda" in 1917-1921.

In 1917 si in prima parte a anului 1918, activitatea PartiduluiSocial-Democrat din Romania era practic interzisg, de autoritati. Uniimilitanti social- democrati romani, spre a scapa de urmarirea autorita-tilor, an emigrat in Rusia. Situatia aceasta se oglindea in materialeleprivitoare la Romania, publicate in Pravda" ; primele dintre acestemateriale s-au datorat tocmai social-democratilor de stinga romani, emi-grati in timpul primului razboi mondial in Rusia. La 11 aprilie 1917, inPravda" apare articolul Soarta unui social-democrat roman, care protestaImpotriva arestarii lui C. Racovski in urma mitingului antir/zboinie or-ganizat de Partidul Social-Democrat la Bucuresti, a doua zi dup./ mobili-zare. Ulterior, in ianuarie 1931, I. Dicescu-Dic, intr-o expunere en ca-racter memorialistic, arilta el, el, social-democrat roman, venit la Petro-grad in ajunul revolutiei din februarie, a luat contact cu bolsevicii dui)/victoria acestei revolutii si a predat Pravdei" articolul rnentionat. I.Dicescu -Dic 10 amintea ca scrisese articolul in frantuzeste ea, la tradu-cerea lui in ruseste a ajutat V. I. Lenin personal 1 (articolul din Pravda"are subtitlul Scrisoarea unui socialist roman §i este iscalit Fostul redactoral jurnalului socialist roman « Lupta » Dir.". Greseala este evident/. Estevorba de Dic-Dicescu).

Primele informatii despre miscarea socialist/ romineasca aparutein Pravda" dup/ Revolutia din Octombrie oglindeau simpatia revolutio-

1 Arhiva Centrald a Armatei Sovietice, fond 28 361, opis 2, dos. 128, f. 13 (Expunerealui L Dicescu-Dic la o adunare din 17 ianuarie 1931). Dupa cum se stie, la conferinta de laZimmerwald C. Racovschi s-a declarat Impotriva riizboiului imperialist mondial si a participariiRomaniei la razboi dar nu $i -a Insulit platforma grupului de stinga, condus de Lenin. ProtestulPravdei" Impotriva arestarii lui C. Racovschi se Inscrie pe linia P. M. S. D. (b) R. de a cola-bora cu curentele social-democrate care fart sd fie de acord cu ideile bolsevicilor se pronuntaumpotriva razboiului imperialist mondial si a propriului guvern beligerant.

stirilor

si

9i

9i

www.dacoromanica.ro

Page 53: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 PRAVDA" DESPR ECIMMA 01917-1921) 893

narilor roman pentru victoria istoria a proletariatului din marea tars,vecina. In numarul 20 din 28 noiembrie/ 11 decembrie 1917, Pravda" apublicat o scurth dare de seams asupra sedintei din 25 noiembrie/ 12 de-cembrie 1917 a sectiei din Odesa a Partidului Social-Democrat din Roma-nia (se tie ca aceasta, sectie a fost infiintat'a de Comitetul de aetiune so-cial- democrat roman si a cuprins numerosi muncitori si soldati, intelec-tuali, tineri roman refugiati sau evacuati la Odesa in legMur5, cu evenimen-tele ra'zboiului) 2. Pravda" I §i informa cititorii e6, in rezolutia adoptat'ala §edinta sus-amintit5,, social-democratiiromanideclarau : Salutam pasiiConsiliului Comisarilor Poporului, care se adreseaz6, popoarelor §i sol-datilor pentru incheierea pAcii mult asteptate" si se desolidarizau de pro-testul oficial al atasatilor militari ai Antantei impotriva decretului asupra

(Textul rezolutiei, publicat In Pravda," corespunde cu textulpublicat in 28 noiembrie/ 11 decembrie 1917, In ziarul Lupta", organulComitetului de actiune social-democrat rom'an.1 Ulterior, ziarul Pravda"a publicat o scrisoare a Comitetului de actiune Social-democrat romanin care se spunea : Partidul social-democrat roman a salutat din primazi venirea guvernului Sovietelor. Desigur, el regrets, singele care trebuiasa curg5, . . . Dar el nu uita ce nici o revolutie reala §i adinca, nisi unprogres in sfortarea tragica a omenirii ca,tre timpuri mai bune nu s-a des5,-virsit, niciodata, Ears man si fatale sacrificii. Ceea ce constituie importantaistoricl a guvernului Sovietelor este a, el s-a prezentat ca un govern alproletariatului socialist si activitatea lui a fost determinate de aeeasta_earacteristic6. El a ridicat drapelul pacii, scump socialistilor" $.

In numarul 23 din 30 ianuarie/12 februarie 1918 Pravda" anuntaparticiparea lui M. Gh. Bujor, ca reprezentant al socialistilor romani, laconferinta international5, a social-democratilor de stinga din mai multetari (Petrograd, 24 ianuarie 1918), care, printre altele, exprimat spri-jinul pentru Revolutia Rusa, din Octombrie".

Intre 17 (4) ianuarie. si 2 februarie (20 ianuarie) 1918, Pravda" apublicat in citeva rinduri pagini Intregi (uneori §i suplimente speciale)de documente din arhiva Ministerului de Externe tarist cu privire la rela-tiile diplomatice ruso-romane in 1914-1917. Aceste documente au fostcercetate §i alese spre publicare de M. Gh. Bujor, I. Dicescu-Dic si C.Racovschi, aflati atunci in emigratie la Petrograd §i Carora guvernulsovietic le-a deschis accesul la arhiva fostului Minister de Externe 5. Tex-tele de prezentare a documentelor contineau si ref eriri la misearea revo-lutionarg din Romania. In numarul din 4/17 ianuarie se amintea a Po-porul roman a Incercat nu o data s'a scape de sub jugul mosierilor. Aminzece ani, in 1907, Romania a fost cuprinsa de flacara rascoalei tgalnesti,care s-a intins in toat5, taxa. Ea a fost infrint5, prin groaznice represiuni.11 000 de Varani au Lost impuscati §i citeva zeci de mii an Lost aruncati

2 V. Liveanu, 1918. Din istoria luplelor revolufionare, Edit. Politica, Bucuresti, 1960,p. 127.

3 Am citat dupe textul romanesc publicat de ziarul Lupta" (organul C. A. S. D. R)In 19 ianuarie 1918.

4 Dupa cum se stie, I. Dicescu-Dic si C. Racovschi s-au stabilit definitiv In U. R. S. S.,In timp ce M. Gh. Bujor s-a rotors In 1920 In Ora, unde a fost arestat condamnat In Inchi-SOare.

5 Arhiva Centrals a Armatei Sovietice, fond 28, opis 2, dosar 128, f. 18.

pacii.

§i -a

www.dacoromanica.ro

Page 54: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

891. v...uv74.014L 4

In inchisori gi cind acestea au fost complete, o parte a celorlalti a fost dusgpe slepuri".

In suplimentul la numaru113 din 18/31 ianuarie 1918 al Pravdei" seaminteau persecutiile indreptate impotriva miscarii muncitoresti dinRomania in leg/tura, eu r/scoala din 1907, despre activitatea pe careP. S. D. R. a dus-o Impotriva participarii Romaniei la r/zboaiele balcanicesi la rAzboiul mondial. Pe de alts parte, chiar uncle documente din arhivaMinisterului de Externe tarist, publicate in ianuarie 1918 in Pravda",se refereau la miscarea muncitoreascA din Romania In iunie 1916

octombrie 1917, cuprinzind informatii interesante chiar pentrucercet/torul stiintific contemporan. Desi aceste documente, data fiindsursa lor, surprind in mgsura in care se refer*/ la miscarea socialistl, maiales aspecte legate de represiunea ei lectura for sugera concluzia el,in ciuda greut/tilor, miscarea muncitoreascA din Romania era vie, activA.-Uncle telegrame ale ministrului Rusiei la Bucuresti, reproduse integral,vorbeau despre demonstratiile socialiste antirAzboinice din iunie 1916 6.Telegrama 456 din 17/30 iunie 1916 a ambasadorului Rusiei la Paris co-munica Ministerului de Externe rus continutul unei telegrame a minis-trului Frantei la Bucuresti, Blondel (telegram/ care ii fusese citita la Quayd'Ors ay ambasadorului Rusiei). In urma unei convorbiri cu primul mi-nistru roman, Blondel 4 i exprima pArerea cá grevele antirazboinice dinGalati puteau fi cauza care a determinat pe Ionel BrAtianu sa accelerezemobilizarea, de team/ ca dezvoltarea in continuare a misc/rii antiraz-boinice ar fi ingreunat mai tirziu intrarea in razboi 7.

8-au publicat apoi telegrame ale ministrului Rusiei la Iasi referitoarela arestarea si asasinarea lui Max Wechsler si despre amestecul prietenuluipersonal al printului Carol, Romalo, in aceastg, afacere 8, corespondentadiplom-btic/ ruseascA privitoare la arestarea lui Alexandra Dobrogeanu-Gherea protestul cunoscutului scriitor rus Sorolenko impotriva acesteiarestAri, documente despre intentia guvernului provizoriu rus de a extrIdasocial-democratii romani emigrati pe teritoriul rus 9. De asemenea, s-aupublicat telegrame ale ministrului Rusiei la Iasi in leg/tura cu agitatiilerevolutionare din Moldova si ingrijorarea provocat/ de acestea guvernu-lui roman si regelui1°.

Informatiile privind miscarea socialist/ din Romania in iunie 1916octombrie 1917, activitatea desfasurata de ea in pofida greutatilor createde mAsurile represive au contribuit la, cunoasterea terenului pe care s-adezvoltat In anii ulteriori avintul revolutionar din Cara noastra.

In cursul anului 1918 Pravda" a publicat un sir de informatii careau adus la cunostinta cititorului sovietic uncle aspecte ale cresterii miseariirevolutionare din Romania. In nr. 26 (253) din 2/15 februarie 1918 a publi-cat un articol intitulat Despre frontal roman, referitor la situatia din zonaunit/. tilor armatei ruse ce intrau in alcatuirea frontului roman. (Dui)/ cum

PraNda", nr. 13 din 31/18 ianuarie 1918, p. 7 si 8.7 Ibidem, p. 7, col. 3 (Indicant pagina coloana numai In cazul numerelor Pravdei"

In care despre rniscarea revolu(ionara din Romania se vorbeste In mai ntulte locttri din acelalinu mar).

s Pravda", nr. 3 (230) din 5 18 ianuarie 1918.9 Pravda", nr. 13 din 18/31 ianuarie 1918, p. 8 $i nr. 15 din 20 ianuarie/ 2 februarie 1918,

p 5.to Ibid un.

si

55

www.dacoromanica.ro

Page 55: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

5 ..PRAVDA" DEPRE 1101412.1.7L9" (1917-1921) 895

se stie, in armata rusa un front cuprindea mai multe armate si includea,uneori, regiuni militare.) Articolul este iscalit Spiro". 0 persoana cuacest nume (apartinind partidului socialist revolutionar de stinga, carein aceasta perioada participa la guvernul soy ietic) a, fost comisar al flotei

Negre, aflata la Sevastopol. Cind, in februarie 1918, Spiro a lostinclus in components Colegiului ruso-roman" (organ sovietic insarcinatcu rezolvarea problemelor legate de relatiile ruso-romane), locul lui incalitate de comisar al flotei a lost luat de I. Dicescu-Dic 11. Ni se parefoarte probabil ca semnatarul articolului de mai sus sa fie una si aceeasipersoana cu fostul comisar. In articol se afirma ca un detasamentromanesc format din cinci crucisatoare a ridicat steagul munch impreunacu flotila rusa de puitoare de mine". Dupa, ce vorbea despre formareagarzilor rosii romanesti", articolul, ref erindu-se la impuscarea a 12 mari-nari romani si doi marinari rusi, aprecia ca steagul rascoalei a fost dejaridicat pe Dunare si exists chiar prime jertfe".

Dupa cum se stie, la inceputul lunii ianuarie 1918, la Sulina, ungrup de marinari de pe vasul Elisabeta, transformat in timpul razboiuluiin crucisator, a incercat sa organizeze o rascoala, dar pregatirile de ras-coala au lost descoperite While din articol despre marinarii Impuscati arputea fi puse in legatura cu acest episod). Totusi, unii din marinarii revo-lutionari an izbutit sa scape si au participat-la actiunea inceputa in 14/27ianuarie 1918 si desfasurata de asta data cu succes pe vasele romanestiancorate la Chilia Nona, Ismail, Vileov. Sub conducerea militantiloraflati in legatura cu C. A. S. D. R., marinari si muncitori romani au formatbatalioane revolutionare (ga'rzi rosii romane") cu misiunea de a sprijinirevolutia socialists din Rusia; de asemenea au infiintat comitete revolu-tionare care au preluat conducerea numeroaselor vase romanesti aflateIn cele trei porturi 12.

Relatarile pe care s-a bazat autorul articolului au facet probabilconfuzie intre evenimentele de la inceputul lunii ianuarie 1918 din Sulina,pe de o parte, si cele de la sfirsitul lunii din Chilia Nona, Ismail si Vilcov,pe de alto parte, ceea ce explica, afirmatia eronata despre rascoala a eincicrucisatoare romanesti 13. Totusi, trecerea unor vase romanesti de peDanare, sub steagul revolutiei, ca si formarea unor detasamente revolu-tionare inarmate, de catre voluntari romani dornici sa contribuie la spri-jinirea tinerei Puteri Sovietice, era o realitate, iar consemnarea ei in paginile77Pravdei" ii sublinia importanta pe plan international.

Interesant este articolul Situatia in, _Romania, aparut in Pravda"nr. 150 din 20 iulie 1918, purtInd iscalitura Alexandru Nicolau, redacto-torul ziarului « Lupta », organul partidului socialist roman" 14. Articolul

11 Arhiva Centrals a Armatei Sovietice, fond 28 361, opis 2, dos. 128, f. 20.12 Vezi V. Liveanu, op. cit., p. 216-220.

Dintre vasele romanesti aflate pc Dunare, doar unul singur, Elisabeta", era denumitcrucisator. Vasele trecute sub conducerea comitetelor revolutionare erau in special (chiar dacesnu exclusiv), vase ale serviciilor Intreprinderilor de navigatie dunareana, militarizale abiadupa inceputul razboiului (ibidem).

14 Avocatul Alexandru Nicolau, cunoscut militant socialist, dat In judecata pentru arti-colele sale antimilitariste reunite in brosura (Antimilitarismul, Bucuresti, 1911), se afla la ParisIn momentutintrarii Romaniei In r5zboi. A ajuns apoi In Rusia si a fost unul din conduc5toriC. A. S. D. R. In 1918-1920 a participat la organizarea detasamentelor de volun(ari romanicare au luptat in rindurilc Armatei Rosii. In 1920 s-a intors In Romania. In acelasi an a fostarestat si Inchis la Jilava, de unde a izbutit sa evadeze.

Marii

13

fir

www.dacoromanica.ro

Page 56: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

896 V. LI1EAN11 6

se refer5, la situatia Orli noastre dup5, ratificarea tratatului de pace de laBucuresti in parlamentul german. Du.pa, expunerea unora din clauzeleinrobitoare ale tratatului, situatia Romaniei este astfel rezumata : aufost pierdute provincii infloritoare §i crestele muntilor Carpati, au merit800 000 de oameni15 §i intreaga Cara, supusa distrugerilor de razboipustlirii, a cazut sub jugul economic §i politic al imperialismului german".Se arata ca avind in vedere situatia militara create de armistitiul rus",partidele burgheze din Romania an contribuit intr-un fel sau altul la incheie-rea path separate, el guvernul condus de Marghiloman era reprezentantulcelei mai retrograde oligarhii latifundiare", adus la putere cu ajutorulgermanilor". Dup5, pkerea autorului, Revolutia r5,mane singurul mijlocpentru renasterea poporului §i apararea intereselor sale... Muncitorii,taranii, soldatii Romaniei, care cunosc toat5, m5,retia revolutiei ruse, maidevreme sau mai tirziu, se vor uni pentru a inratura regele §i oligarhia".Pentru ca aceasta perspective s5, devin5, realitate au trebuit, se stie, s5,treaa, aproape trei decenii.

Tin alt articol, semnat Dic" (e vorba de I. Dicescu-Dic) a fost pu-blicat in Pravda" nr. 172 din 15 august 1918, sub titlul Acesta este pro-.logul (Cu privire la evenimentele din Romhnia). Articolul continea uneleinformatii §i aprecieri juste. Dupa ce sublinia agitatia ce domnea in rin-durile maselor populare, pentru a ca'rei stavilire guvernul si autoritatilede ocupatie germane mentineau starea de asediu, se arata : Feroviaridla .rindul for au declarat solemn o grev5 victorioas'a care ameninta sa, setr a nsforme in grev5, general,. Dace tinem seama de Imprejurkile careprecede drama atunci aceste evenimente au o insemnatate simptomatica,§i mai mare" 16. Sabliniem c5, in general Pravda" adea o mare si chiarpreponderent5, atentie grevelor de la C. F. R. Aceasta pentru ca tocmaimuncitorii feroviari an fost in primele rinduri ale luptelor greviste, dindde obicei semnalul valurilor succesive de greve din 1918-1921, dar si dincauza, importantei strategice §i politico pe care o avea transportul feroviar.Infatisind. Imprejurkile care au dus la grevele feroviare din 1918 dinRomania, autorul vorbeste despre consecintele nefaste ale tratatuluide la Bucuresti (pierderile teritoriale, continuarea ocupatiei germane s. a.),despre planul guvernului Marghiloman de a anula reformele agrafaelectora15, cu toate insuficientele lor, notate sub guvernul Bratianu, des-pre legiferarea muncii obligatorii a cetsatenilor roman obligati sa hrA-neasc5, pe austro-garmani". Grevele feroviarilor, sublinia autorul, se des-f 5,surau in ciuda faptului ca legea din 1909 a rapit salariatilor publici dreptulde organizaresindical5, si de greva. Taranii voiau sa primease5, p5,naint, oputernicti, nemultuwire domnea §i printre celelalte paturi sociale.

,Partidul social-democrat roman a stat §i va sta In frunteapopulare" sublinia Dicescu-Dic. Comitetul Central executiv al parti-dului §i liderii sindicatelor au fost arestati acum o lun5, sub Invinu-

15 Cifra de 800 000 de morti a fost pusii In circulatie de oficialitatile romane In timpulr5zboiului, pentru a sublinia aportul Romaniei la cauza comunA a Antantei putea valori-fica acest aport la conferinta de pace. Dupa rzlzboi, cifra pierderilor de vieti omenesti a fostevaluatd la circa 300 000 (vezi C. Kiri(escu, Istoria rdzboiului pentru Intregirea Romaniei,vii. III, Bucuresli, 1927, p. 538, 540).

16 Despre grevele ceferistilor din Moldova din martie-august 1918 vezi Din istoria lupte-lor greviste ale proletariatului dirt Romania, E. S. P. L. P., Buduresti, 1957, p. 121-152.

miscarii

ei

ei

si a.5i

www.dacoromanica.ro

Page 57: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 PRAVDA" DESPRE ROMANIA (NIT 192D 897

irea de trims de stat" (informatia era in esenta exacta ; arestarile fuseseraefectuate in mai). Dicescu-Dic vorbea apoi despre luptele desfasurate debatalionul revolutionar roman la Ribnita si Slobodca (impotriva trupelorgermano-austriace care invadau Ucraina) si in alte locuri. El apreciaca despre aceasta actiune opinia publics ruseasca n-a fost informata,in orice caz a fost informata putin. Thai rezery dreptul de a reveni asupraacestei actiuni alta data". Din pacate, nu s-a intimplat asa. Dicescu-Die,plecind de la situatia obiectiva din Romania si de la situatia internationals,considera ca miscarile din Romania constituiau prologul revolutiei, su-praapreciind uneori amploarea for pe de alta parte, articolul contineawhile formulari confuze ce sugerau ideea nejusta a exportului de revolutie.

In ultimele zile ale lunii iulie 1918Pravda' anunta miscari alemuncitorilor si taranilor in Romania, eitind, ca exemple grevele feroviari-lor 17. La 25 septembrie, la rubrica de telegrame In Romania se anuntaarestarea unor socialisti de autoritatile de ocupatie germane, iar la 29septembrie, o telegrams vorbea despre -,tulburari taranesti" in Romania,fara a da a 18. Numarul 232 din 25 octombrie 1918, la aceeasi

ubrica, de telegrame externe In Romania, revenea sub titlul Greva atelie-relor tailor ferate cu stiri primite din Odesa asupra unei Breve declansatela atelierele C. F. R. din Iasi, din cauza grelelor conditii economice. Nulipseau stiri despre Transilvania. Un articol al lui Bela gun din 4 iulie<21 august) 1918 dadea informatii privind participarea minerilor dinPetrosani la greva generala din Austro-Ungaria din iunie 1918. In numa-rul 213 din 4 octombrie 1918, la rubrica Viala internationald se relata cain muntii Transilvaniei si in imprejurimile orasului Arad" operau deta-samente bine inarmate de partizani care rezistau cu succes unitatilormilitare trimise impotriva lor.

In legatura cu participarea fostilor prizonieri transilvaneni la mis-carea pentru sprijinirea Puterii Sovietice merita retinuta relatarea Pray-dei" asupra alegerii lui Henegariu si Pescaru (Hariton) ca reprezentantiai prizonierilor romani in prezidiul congresului prizonierilor, intrunit inaprilie 1918 la Moscova ".

La 3 noiembrie 1918, Pravda" a publicat mesajul ComitetuluiExecutiv Central al Sovietelor din intreaga Rusie, al Consiliului Comisari-lor Poporului si al Sovietului din Moscova, semnat de V. I. Lenin, I. Sver-dlov, L. Kamenev, catre popoarele din Austro-Ungaria, inclusiv catreromanii eliberati de sub jugul Imperiului habsburgic 20.

Despre puternicele framintari revolutionare desfasurate in Roma-nia la sfirsitul anului 1918 si in cursul anului 1919 ,Pravda" a publicatrelativ putine informatii. Grelele conditii amintite la inceputul studiuluinostru s-au Mout en deosebire. resimtite atunci.

17 Pravda", nr. 158 din 30 iulie 1918 si nr. 159 din 31 iulie 1918.Fapt este ca In acea perioada s-au desfaqurat In Romania unele ciocniri mire tarani $i

autoritati, ca urmare a refuzului taranilor de a se supune noii legi a obligativitatii munciloragricole pe mo§ii.

18 Pravda" nr. 75 din 6/19 aprilie 1918. Mai Inainte cu trei zile Pravda" publicase oscurta relatare a cuvintarii rostite la congres de Henegariu.

28 Pentru ana]iza acestui document vezi Le message de V.I. Lenine aux ouvriers et auxpeuples d' Autriche-Hongrie 13 novembre 1918 publicat de Miron Constantinescu In culegerea.Sur quelques problemes d'histoire, de M. Constantinescu §i V. Liveanu, Bucuresti,1966, p. 34 §i urm.

alts

1$

;

www.dacoromanica.ro

Page 58: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

898 V, LIVE.A.N0 8.

La 15 noiembrie 1918 (nr. 247) Pravda" reia o stire publicata IaBasel despre o demonstratie de strada socialists cu steaguri rosii desfa-surata la Bucuresti la 9 noiembrie 21. La 3 §i 20 decembrie 1918 si in 15ianuarie 1919 Pravda" preia aprecieri din diferite surse despre puternicastare de spirit revolutionara din Romania, fara ins& a relata actiuni demasa. Numarul 42 din 23 februarie 1919 al Pravdei" reia o §tire, provenitaprin Reval de la Berlin, despre desfasurarea unor mari demonstratii mun-citoresti la Bucuresti, in cursul carora s-ar fi aruncat cu pietre in rege..A doua zi sub titlul Romania. Miscarea revolutionary orefte sepublics o tire venita de la Bucuresti, prin Riga, potrivit careia muncitoriicare demonstrau. pe strada principals" a Bucure§tiului, intilnind auto-mobilul regal, au aruncat cu pietre in rege, in strigate de jos regele, tra-iasca republica" ; manifestantii ar fi fost imprastiati de trupe. Este vorba,evident, de un ecou intirziat si de aceea deformat al episodului din10/23 decembrie 1918, cind muncitorii bucuresteni care demonstrau peCa lea Fictoriei an oprit marina regelui si au manifestat peAtru republics,Vara insa a ataca cu pietre 22. Trupele, precum se stie, an tras impotriva,muncitorilor nu cu acel prilej, ci trei zile mai tirziu, in 13/26 decembrie1918 23. Data fiind starea proasta a comunicatiilor intre tarile europeneabia iesite din razboi si in special blocada si agresiunea la care era,,supusa Rusia Sovietica simplul fapt ea ecoul actiunilor muncitore§tirazbatea, chiar daca deformat, prin zidul de f oc ce inconjura atunci Tara,Sovietica era semnificativ.

In numarul 147 din 8 iulie 1919, la rubrica Creterea revolutiei mon-diale care sublinia importanta acordata evenimentelor relatate laaceasta rubrica ,sub titlul Zn Romania se vorbea despre framintarilelegate de greva muncitorilor feroviari §i de greva generals politica a munci-torilor din Iasi, unde parasisera lucrul ping, si muncitorii brutari 24.

La 5 decembrie 1919 Pravda" relateaza, pe baza informatiiloraparute intr-un ziar finlandez, pozitia Partidului Socialist din Romaniafats de alegerile parlamentare din noiembrie 1919 si dg, rezultatul alegerilor.

Dezvoltarea avintului revolujionar din Cara noastra in anul 1920s-a impus in masura crescinda atentiei presei sovietice ( ca si in generalopiniei publice internationale). Apoi, in cursul anului 1920, definitivainfringere a alb-gardistilor §i interventionistilor In Ucraina §i restabilireagranitei directe intre statul sovietic si Romania (urmata de un sir de contactesi negocieri diplomatice), treptata destramare a blocadei instituita deAntanta impotriva Tarii Sovietice si inceputul largirii relatlilor externeale acesteia au inlesnit informarea Pravdei" asupra situatiei din Romania.

21 Nu am intilnit alte izvoare care sd confirme stirea.22 V. Liveanu, op. cit., p. 382.23 Un zvon, reprodus In acelasi numar, dupd Neue Freie Presse" din Viena vorbea

chiar despre izbucnirea revolutiei In Romania.24 La 14 iunie a Inceput Intr-adevar o greva a ceferistilor, care a consliluit semnalul unor

greve In alte ramuri printre care greva generala a muncitorilor din Iasi (vezi lucrarea Grevagenerala din Romania 1920, Bucuresti, 1960, p. 79-82). Greva muncitorimii iesene avea reven-dicari economice (ziva de 8 ore, marirea salariilor) si politice (recunoasterea consiliilor muncito-resti si a sindicatelor). Relatarile din rubrica amintita, privitoare la arestarea unor grevistide la C. F. R. In iunie 1919, nu se verified.

In

www.dacoromanica.ro

Page 59: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 ..PRAVDA" DESPRE ROMANIA (1917 1921) 899

Se constata, de pild6, o sensibill scurtare a termenelor in care stirilepublicate de presa romaneasc/ erau reluate de Pravda". ate/ in 19181919 citarea ziarelor romanesti in Pravda" era o exceptie, data in aprilie1920 diferenta intre data aparitiei unei informatii in presa, romaneasca,si reluarea ei in Pravda" era de 19 zile, la inceputul lunii august 1920diferenta scade la 9-12 zile, iar in octombrie 1920 la vase, cinci si ajarla dota zile 25. Trebuie, fireste, sa tinem seama ca pe atunci serviciilede pres/ nu aveau mijloacele si operativitatea informational/ de astazi.In numarul 83 din 20 aprilie 1920, Pravda" publica, Bub titlul Ciocniriintre muncitori si soldati, informatii reluate din presa romaneasca cu pri-vire la greva rainerilor din Petrosani, in cursul eareia trupa a tras inmuncitori 26. In acelasi numar, sub titlul Lupta cu grevistii, se anunta,masuri ale guvernului roman privind pregAtirea regimentelor specialeC. F. R. pentru zadarnicirea grevelor la caile ferate. Intr-adevar, guvernulAverescu a folosit aceste regimente impotriva grevelor muncitorilor fero-viari. La 12 mai 1920, Pravda" informa despre marea amploare a manifes-tatiei de 1 Mai din Bucuresti si starea de spirit revolutionary a demon-strantilor.

In numarul 107 din 19 mai 1920, sub titlul In Romania. Lupta cugrevistii, Pravda" stria despre greva muncitorilor feroviari aflata,atunci in piing desfAsurare (ea a tinut intre 18 aprilie si 7 iunie 1920) ,despre militarizarea tailor ferate de c/tre guvern, protestul sindicatelorimpotriva acestei masuri. La 28 mai Pravda" publica stiri noi, mai largi,despre grevele din Romania despre greva Atelierelor C. F. R. din Bucu-resti, Pascani, Iali, Galati, Ploievti, Constanta, despre greve ale tipogra-filor si alte miscari revendicative, despre faptul ca amenintkile de trimi-tere in judecat/ nu puteau pune cap/t grevelor. La 9 iunie 1920 Pravda"preluind de asta data stiri din ziarul l'Humanite" din 19 mai 1920, ceea,ce e semnificativ pentru prezenta raise/1.H greviste din Romania in paginilepresei muncitoresti internationale revenea asupra grevei ceferistilor_Arta ea, muncitorii feroviari roman! erau in grev/ de citeva aptanainisi nu se lasau intimidati de mobilizarea anuntath, de guvern.

In august-septembrie 1920, Pravda" a publicat un sir de stiri des-pre puternicile demonstratii de solidaritate cu Revolutia din Octombrie, des-fasurate in Romania. La 3 august 1920 Pravda" anunta mitinguri inBucuresti ca protest impotriva planurilor de interventie antisovietic/ :se arala ca impotrivirea fat/ de aceste planuri se manifest/ si in parlament.La 18 si 22 august, Pravda" relata ca, raspunzind unei anchete initiatede ziarul Adeva'rul", Nicolae Iorga si alte personaliati ale vietii publiceromane s-au declarat pentru asigurarea cu Rusia SovieticA.

La 22 august 1920, sub titlul Cer pace en Rusia, Pravda" publicaurnatoarea relatare : Asa cum se comunica din Bucuresti din 12 august,cold a avut loc o demonstratie urias5, de protest impotriva proiectului

26 La 20 aprilie 1920 Pravda" citeazil Universul" din 1 aprilie 1920, la 1 august citeaz5Socialismul" dip 19 iulie, la 3 august citeaza Chemarea" din 25 iulie, la 27 octombrie CiteazilChemarea" din 21 octombrie, la 28 octombrie Glasul Bucovinei" din 20 octombrie gi Opinia"din 23 octombrie, la 29 octombrie Cuvintul Nou" din 27 octombrie 1920.

26 Despre greva din Valea Jiului, IncepuLa la 21 martie 1920, vezi Greva Generaid dinRomdnia 1920, p. 110 gi urm.

pacii

www.dacoromanica.ro

Page 60: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

900 V. LIVEINII 10

ministrului Muria, de arbitraj obligator in conflictele dintre muncitoriintreprinzatori. Manifestantii au cerut de asemenea incheierea imediata a

pacii cu Rusia Sovietica". Informatia era exacta. Demonstratia din Bucu-re§ti, la care an participat 30 000 de oameni, a, avut Inc in 11 august 1920,hind urmata a doua zi de mitinguri cu acelea§i objective in alte orase 37.

La 9 septembrie Pravda" comunica relatari in acelatli sens aleunei persoane venite din Romania. La 18 septembrie 1920 Pravda" in-forma din nou despre magi adunari publice in toate oraele Romaniei",ca protest impotriva interventiei antisovietice a Poloniei qi a planurilorde largire a acesteia 38. La 30 noiembrie 1920 Pravda" anunta ca ziarulOpinia" din Tali se pronunta pentru normIlizarea relatiilor romano-sovietice 38.

Pravda", informind cititorii asupra conditiilor grele in care tre-buiau salt desfaware activitatea revolutionarii roman, stria (in 22 martie,14 aprilie, 24 Julie 1920) despre arestari facute in rindurile railitantilor

muncitorWi 30.Cititorii din anul 1920 ai Pravdei" puteau afla in paginile ei unele

aspecte ale situatiei Partidului Socialist din Romania.In colectia ziarului Pravda", consultata de not la Biblioteca Fun-

damentals de Write Sociale din Moscova, a fost inclus Buletinul Con-gresului al II-lea al Internationalei Comuniste", aparut in 29.iulie 1920.Avem impresia ca Buletinul a fost difuzat §i ca supliment al Pravdei".Cuprinde, printre altele, un articol despre mi§carea muncitoreasca dinRomania. Articolul constata ca ultimele alegeri parlamentare dovediseracre0erea influentei Partidului Socialist, care in orate s-a situat pe aldoilea be dupa partidul guvernamental, prezenta o serie de aspecte aleluptei ideologice dintre curentele din partid, relevind forta curentuluide stinga, care miiita pentru transformarea Partidului Socialist in partidcomunist 31.

29 Vezi Greva generald din Romania 1920, p. 133-134.28 Se spunea ca mitingurile avusesera lot In 5 septembrie ; in realitate mitingurile la care

se referea telegrams avusesera loc In 30 august si 1 septembrie 1920.ae Relatarea era exacta. Opinia" publicase In 20 noiembrie 1920 un editorial in acest

sens. In acelasi numdr, Pravda" vorbea despre un articol In acelasi sens publicat de Chema-rea" din 19 noiembrie 1920. Nu am Visit un astfel de articol In Chemarea" din 19 noiembrie1920. Nu este Insa mai putin adevarat ca ziarul bucureltean Chemarea", condus de N. D.Cocea, se pronunta mereu pentru normalizarea relatiilor cu Rusia, publica numeroase articoleIn care isi exprima simpatia fata de Revolutia din Octombrie.

3° Pravda" nr. din 28 martie 1920.31 Articolul era semnat de C. Racovschi. In legatura cu situatia Partidului Socialist din

Romania, mentionam ca in numarul 50 din 5 martie 1919, anuntind deschiderea Congresului Ide constituire al Internationalei Comuniste, Pravda" enumera, printre participant', Fedora-a balcanied a social-democratilor revolutionari (tesniacii bulgari, Partidul Comunist Roman)".Din materialele Congresului I al Kominternului reiese ca C. Racovschi, care a vorbit In numeleFederatiei balcanice a social-democratilor revolutionari" (ii care In numele acesteia a semnatapelul de convocare a congresului, publicat de Pravda" In 24 ianuarie 1919), a prezentat Parti-dul Social-Democrat Roman ca si cum acesta s-ar fi transformat In partid comunist. Trebuieobservat ca In realitate dupa conferinta partidelor socialiste din tarile balcanice organizata dininitiativa P. S. D. R. la Bucuresti in timpul neutralitatii Romanic', si la care Racovschi aavut un rol important, nu s-a mai intrunit o alto conferinta care sa constituie Federatia bal-canica a social democratilor revolutionari". Credem ca Racovschi, nemaiavind In acea perioadavechile legaturi cu miscarea muncitoreasca din Romania $i nefiind bine informat asupra ci, aintcrpretat declaratia de principii" adoptata de Partidul Socialist din Romania In decembrie

mi. carii

ii

www.dacoromanica.ro

Page 61: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

11 PRAVDA" DESPRE ROMANIA (1917-1921) 9C1

La 22 august Pravda" anunta ca miscarea socialist& din Romaniatrimite la Moscova o delegatie condusl de G. Cristescu. La 3 septembrie1920, transmitea, o declaratie a lui G. Cristescu facut5, probabil pedrum in care se arata ca 90% din membrii Partidului Socialist dinRomania slut pentru creearea Partidului Comunist, iar la 17 octombrieanunta sosirea delegatiei Partidului Socialist si a mise6rii sindicale dinRomania, la Moscova. Dup5, cum se stie, delegatia fusese trimis5, spre adiscuta problema afilierii la Internationala Comunistg, si a studia ex-perienta fauririi societ6tii socialiste in Rusia. Pravda" reproducea in 17octombrie 1920 declaratia delegatiei roman asupra hotaririisocialiste din Romania de a merge inainte pe calea comunismului. Manifes-tindu-si solidaritatea internationalist& cu popoarele sovietise, delegatiaa declarat : cunoastem foametea si frigul tovarasilor rusi si vrem sa levenim in hjutor" 32.

Diatre Coate evenimentele mise6rii muncitoresti din Romania dinanii 1918-1920, eel mai mult spatiu in paginile Pravdei" a ocupat, asacum era firesc, greva generals din octombrie 1920.

Numarul 237 din 23 octombrie, la rubrica Telegrame", sub titlulRomania. Cererile muncitorilor, comunica o informatie din Odesa

asupra publiclrii in Socialismul" organul Partidului Socialist dinRomania a memoriului inaintat primului ministru Averescu de repre-zentantii muncitorilor. Dintre revendicarile memoriului erau amintite,in ordine : recunoasterea consiliilor muncitoresti, interzicerea ameste-cului administratiei in treburile organizatiilor muncitoresti, modificarealegii conflictelor de munca. In cazul neindeplinirii cererilor muncitoriivor declara grey& generals" 33.

Numarul 240, cu data de 27 octombrie 1920, publica mai multetelegrame sub titlul In Romania. Greva generald. 0 §tire transmisa dinParis prin radio in 25 octombrie arala : In Romania s-a declarat grey&genera16. Ca raspuns la aceasta, guvernul roman a proclamat starea deasediu in toat5, Cara si a restabilit cenzura preventive asupra presei".De asemenea relua stiri publicate de Chemarea" din 21 octombrie 1920,care anuntau chemarea la greva generalii, a Partidului Socialist, ca urmare aref uzului guvernului de a raspunde memoriului de revendicAri ale munci-torimii, precum si lansarea manifestului Partidului Socialist catre opiniapublicg. Aceeasi gazet5, consemna « Pravda »anunta ca intreg perso-nalul cailor ferate romane a declarat grey& i c5, nici un tren nu a plecatdin Bucuresti". Numarul 241, purtind data 28 octombrie 1920, sub titlulIn Romania. Arestarea conduceitorilor grevei, d'Adea uncle stiri despre intin-derea grevei i anunta, dup5, Opinia" din Iasi, ca au- fost arestati toticonducatorii misc&rii greviste si socialistii care au semnat ultimatul catre

1918 ca echivalenta cu transformarea in partid comunist (Komunisticeskii -International",1919, nr. 4, p. 555) $i implicit cu aderarea la Federatia balcanica a social-democratilorrevolutionari. Dupa cum se s tie, declaratia de principii din decembrie 1918 a Partidului Socia-list din Romania oglindea nazuinta majoritatii membrilor Partidului Socialist din Romaniaspre o astfel de transformare, care 1nsa a devenit fapt la congresul din mai 1921. Articolul luiC. Racovschi din Wile 1920 reprezenta in fapt o revenire asupra declaratiilor Mute laCongresul I al Kominternului.

32 Pravda", nr. 232 din 17 octombrie 1920.33 Ibidem, nr. 237 din 23 octombrie 1920.

miscarii

In

www.dacoromanica.ro

Page 62: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

902 V. LIVEA.N17 12

guvern. 0 informatie Rossta 34 arata ca grin mobilizarea muncitorilorteroviari, autoritatile izbutisera sa infringa miscarea In unele puncte, darca in Transilvania, Banat s. a. greva nu este Inca terminata" 35.

',Pravda" publica o tire provenita din 18 octombrie 1920 din Buda-pesta, si care vestea izbucnirea grevei muncitorilor de la caile ferate-Transportul feroviar este complet Intrerupt cu exceptia linici pi incipalepe care trenurile circula sub paza militara". (Stirea era exacta.)

La 2 noiembrie 1920 Pravda" reproducea informatii aparute in25 octombrie in presa romaneasea, aratind ca La Bucuresti este grevapartials la arsenal, la fabrica tehnica, la uzina de gaz §i la mori. Activita-tea este continuata de personalul militar. La Galati, Ploiesti, sint in grey&uzina electrica si de apa, tramvaiele si brutariile. La Timisoara, Petro-seni, Sibiu este greva la uzina de apa, uzina electrica, intreprinderilepetrolifere". In intreprinderile de stat lucrau numai muncitorii din sindi-catele galbene, iar la uzina electrica din Bucuresti muncitorii fusesera.adu§i en forta de armata.

0 Mire Rossta provenita din Odesa, din 29 octombrie, publicata.In acelasi numar vorbea despre deosebita amploare a grevei in Transil-vania, despre continuarea grevei in regiunea petrolifera, despre arestarileunor fruntasi socialisti 36.

',Pravda", in numarul 251 cu data de 9 noiembrie 1920; a revenitcu o noua informatie, sub titlul In Romania. Despre greva general& Estevorba de reluarea unui articol publicat de Daily Herald", organul Parti-dului Laburist englez 37.

Importanta pentru intelegerea conditiilor care ingreunau informareapresei internationale, deci si a Pravdei", asupra luptelor muncitorestidin Romania era precizarea corespondentului ziarului englez ca pinyacum guvernul (roman) nu a permis informarea Europei asupra grevei".Se arata ca revendicarile prezentate la 11 octombrie 1920 guvenuluiin urma conferintei partidului socialist roman si a sindicatelor" (estevorba de sedinta Consiliului General al Partidului Socialist, care cuprindea

liderii miscarii sindicale) prevedeau desfiintarea tribunalelor militare,a cenzurii, a legii contra grevelor i i, de asemenea, scoaterea trupelor dinfabrici". Astfel, revendicarile politice democratice ale grevei generalea proletariatului din Romania erau aduse la cunostinta opiniei publiceinternationals. Se arata apoi ca, in urma respingerii revendicarilor, a iz-bucnit greva. Mai Intii de toate s-au oprit caile ferate, In urma cardfapt guvernul a declarat mobilizarea feroviarilor", dar numai 50 s-au

36 Rossta era Agentia telegrafica a Rusiei Sovietice, Infiintat5 printr-un decret din 7noiembrie 1918 al Comitetului Executiv Central al Sovietelor. Rossta a luat locul Agentiei tele-grafice din Petrograd, Infiintata In anul 1915, si care, printr-un decret din 1 decembrie 1917al Consiliului Comisarilor Poporului, fusese transformata In organ central de informatii al Ru-siei Sovietice.

35 Se mai vorbea despre continuarea In 25 octombrie a grevei In Bucovina, ceea cc nucorespundea realitatii. In acelasi numitr se spunea ca Glasul Bucovinei" din 20 octombrieanunta intinderea grevei C.F.R. In toata Bucovina ; numarul cu acea data a Glasului Bucovinei"cuprindea o ordonanta Impotriva grevistilor de la C. F. R., indiferent de localitate, care oglindeaInlinderea grevei In toata Cara.

36 Precizam aici ca informatiile publicate in Pravda" le-am confruntat cu cele provenitedin izvoare interne. In lipsa altor observatii, inseamna ca aceasta confruntare a confirmat infor-matiile Pravdei."

37 Artieolul a fost retransmis de Rossta, din Riga, la 5 nov. 1920.

9i

www.dacoromanica.ro

Page 63: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

a "PRAVDA" DESPRE ROMANIA" (1917-1921) 903

prezentat la lucru. Ca raspuns, guvernul a rechizitionat locuintele munci-torilor, a ordonat arestart De asemenea, s-a introdus starea de asediucenzura military. Totusi, se afirma in articolul ziarului englez, grevageneral*/ a durat intre 21 si 27 octombrie. (In realitate, ea a inceput la20 octombrie, iar conducerea provizorie a Partidului Socialist a dat cuvin-tul de ordine de a se inceta greva in 28 octombrie ; cu toate acestea, inuuele intreprinderi in Valea Jiului, in industria petrolifera s. a greva

continuat sub diferite forme.) Materialele publicate de ziarul Pravda",inclusiv cele reproduse din ziare din alte tari, ilustreaza deci ecoul inter-national al grevei generale din octombrie 1920 din Romania.

Dupa greva generala, procesul clarificarii ideologice din sinulmuncitoresti din Romania s-a ridieat pe o noua treapta, ceea ce a dus,

in mai 1921, la constituirea Partidului Comunist Roman. Acest procesa fost inregistrat si de paginile presei sovietice in general, ale ziarelormisearii muncitoresti internationale.

In numerele 7 si 11 din 11 §i 18 ianuarie 1921, Pravda" a redatpe larg un articol despre miscarea muncitoreasca din Romania, publicatin Die Rote Fahne" din 1 ianuarie 1921. Articolul relata dezvoltareamiscrtrii muncitoresti din Romania dup./ razboi. Partidul Socialist aajuns la 100 000 membri, iar sindicatele la 250 000 membri (in realitate200 000 membri V. L.). Greva general./ din octombrie 1920, declarataa protest impotriva politicii reactionare a guvernului, a fost infrinta

prin teroare. Oragnizatiile Partidului Socialist an inceput sa se refacade pe urma represiunilor. Ca si in partidele socialiste din celelalte tari,In sinul Partidului roman lupta don* curente : comunist $i social-democrat.Ideile comuniste patrund tot mai adinc in masele muncitoare largi" 38.In extrasul din Die Rote Fahne" publicat in 17 ianuarie 1921 se apreciaca infringerea grevei generale se datora mai cu seama, insuficientei prega-tiri" foarte probabil congresul partidului va hotarI afilierea la Inter-nationala a III-a".

Pravda" a mai publicat informatii despre situarea majoritatiimembrilor Partidului Socialist pe pozitia transformarii acestuia in partidcomunist 38, despre hotarirea elementelor ref ormiste din conducerea parti-dului socialist de a sciziona partidul 40 ; o relatare exacta asupra sedinteidin 30 ianuarie-3 februarie 1921 a Consiliului General al Partidului Socia-list arata ca dintre cele trei motiuni prezentate, cea a stingii, in favoareacrearii partidului comunist, a obtinut 18 voturi (fata de 12 voturi obtinutede motiunea centristilor si 8 voturLale motiunii dreptei) 41.

La 13 mai 1921, citind ziarele Universul" §i Dacia", Pravda"vorbea despre manifestatiile din 1 Mai din Bucuresti, Craiova, Timisoara,Cernauti i alte orase, despre agitatiile functionarilor. Pravda" continuasa relateze i sa dezaprobe arestarile de militanti ai miscArii munci-toresti, despre procesele intentate impotriva for 42.

38 Pravda" nr. 7 din 13 ianuarie 1921.39 Ibidem, nr. 21 din 1 februarie 1921.49 Ibidem, nr. 15 din 28 ianuarie 1921.41 Ibidem. nr. 47 din 3 martie 1921. Vezi relatarea publicata In nr. 29 din 10 februarie

1921.42 Ibidem, nr. 74 din 6 aprilie 1921 ; nr. 75 din 7 aprilie 1921 nr. 102 din 13 mai 1921.

si

.a

carii

si,

si ca

mif-

41

www.dacoromanica.ro

Page 64: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

904 v. LivBe..NET 14

Din motive pe care nu le cunoastem, Pravda" nu a publicat o stileref eritoare direct la Congresul I al P. C. R. Dar in numarul cu data de18 mai 1921 al ziarului Izvestia" a aparut o nota intitulata Stea-gul root : Congresul Partidului Socialist din Romania a decis transfor-marea acestuia in partid comunist si afilierea la Internationala Comunista".A doua zi, sub titlul Arestarea comuniftilor, Izvestia" anunta cititoriisovietici despre arestarea delegatilor la congresul din Bucuresti l i despreIntemnitarea for in inchisoarea de la Jilava.

in nr. 116 din 29 mai 1921, sub titlul In Romania. Arestarea depu-tafilor, Pravda" vorbea despre arestarea delegatilor la congresul deconstituire al P. C. R., releva ca arestarea cu acel prilej a deputatilorcomunisti, in ciuda imunitatii parlamentare pe care le-o acorda legea,punea in lumina adevaratul caracter al democratiei burgheze i demonstraInca o data necesitatea luptelor revolutionare de class, fara de care oa-menii munch nu se puteau elibera.

La 7 Wile 1921, Pravda" a publicat informatii despre miscareamuncitoreasca, din Romania sub titlul Influenta partiaulni comunist..Pe baza unui articol publicat de ziarul Dacia", la 29 iunie Pravda"arata ca la congresul P. S. D. din Ploiesti din area lung 13 s-a vadit in-fluenta preponderenta a tinarului partid comunist ; chiar si in Transil-vania, unde liderii reformisti se considerau mai influenti, marea majori-tate a membrilor fostului Partid Socialist sprijineau pe comunisti. Acti-vitatea Partidului Comunist Roman avea de acum inainte sa atraga mereuasupra-i atentia presei sovietice si in general a presei internationale.

Cele oxpuse pins aid ne permit sa tragem unele concluzii. Avintufrevolutionar din Romania, desfasurat in 1918-1921 ca urmare a ascu-tirii contradictiilor sociale din tara, si care a fost puternic influentat deecoul victoriei Marelui Octombrie, s-a resfrint si in materialele aparute incoloanele Pravdei". Cu toate greutatile ce le intimpina reflectate ininsuficienta informatiilor Pravda" a putut publica un sir de note sicomentarii care permiteau sa se intrevada puternica fierbere revolutio-nara din Romania, ascutirea luptelor de class, rapida dezvoltare a mis-carii muncitoresti si procesul maturizarii ei ideologico-politice, care aculminat prin transformarea Partidului Socialist in partid comunist_Materialele publicate in Pravda" constituiau un ecou international almiscarii revolutionare din tara noastra, oglindeau simpatia i spiritulde solidaritate pe care aceasta miscare it trezeau in opinia publica sovie-

Totodata, aceste materiale oglindeau larga simpatie a miscarii mun-citoresti din Romania fats de Marea Revolutie Socialists din Octombrie,actiunile maselor muncitoare de solidaritate cu cauza tinarului stat socia-list, parte integranta a puternicei miscari de solidaritate cu Revolutia.din Octombrie desfasurata pe plan international.

43 Este vorba de congresul convocat de liderii reformisti si la care au trimis dele_atiBoar o mica parte a fostilor membri ai Partidului Socialist.

tica.

O

www.dacoromanica.ro

Page 65: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

UN FAURITOR AL ROMANIEI MODERNE: MIHAILKOGALNICEANUDE ACAD. A. OTETEA

La 6/18 septembrie 1967 s-au implinit 150 de ani de la nasterea.marelui om de stat, gin.ditor politic si conducator spiritual al romanilorde pretutindeni, Mihail Kogalniceanu. Personalitatea lui Mihail Kogal-niceanu a fost atit de puternica si de bogata incit, pentru. a da toata ma-sura exceptionalelor sale insusiri, ar fi avut nevoie de un. cimp de activi-tate mai larg si mai complex. Problemele care s-au pus poporului roman.in timpul vietii lui si greutatile pe care le-a intimpinat in efortul de a lerezolva i-au permis totusi sa-si afirme uriasa putere a conceptiilor si aspi-ratiilor sale.

Activitatea lui Kogalniceanu a -umplut o jumatate de secol si se leagade aproape toate actele man ale istoriei noastre moderne. El a inspiratsau sustinut toate reformele care au contribuit la modernizarea si progresulOrli. Abolirea privilegiilor boieresti, unirea Principatelor, secularizareaaverilor manastiresti, improprietarirea taranilor, organizarea Invata-mintului de toate gradele si proclamarea independentei, toate acestea siatitea alte reforme care, din doua tarisoare tributare turcilor, an facut,dupa propria lui expresie, un stat independent si modern, poarta peceteageniului lui Mihail Kogalniceanu.

M. Kogalniceanu s-a ng,scut la Iasi, in 1817, dintr-o familie de boier-nasi a card origine se cobora 'Ana in sec. al XVII-lea. Tatal sau, IlieKogalniceanu, era director in Departamentul finantelor si proprietar demosii, preocupat de a-si mari venitul introducind ramuri de productienoi, ca matasaria, rachieria si cresterea oilor spaniolesti".

Ca toti fiii de boieri, M. Kogalniceanu si-a Inceput studiile in familiecu Invatatori particulari, apoi, Intre 1831 si 1834, le-a continuat la pen-sionul francez de la Miroslava, condus de Victor Quenim.

In 1834 a fost trimis, impreun.a cu cei doi fii ai domnului MihaiSturdza, in Franta, pentru a-si completa studiile Incepute la Iasi. Ceitrei tineri an petrecut un an la colegiul de la Luneville. In 1835, la obser-vatiile consulului rus din Iasi, care gasea prea revolulionar regimul luiLudovic-Filip, cei trei tineri au fost stramutati la Berlin, unde Kogalni-ceanu a ramas pin:a la in.ceputul an.ului 1838.

Elementele pe care formatia intelectuala a tinarului Kogalniceanule-a putut primi in _Moldova s-au precizat si largit in contact cu roman-ti6mul occidental, care i-a relevat functiunea sociala si nationala a istoriei_

STUDI1", tomul 20, nr. 5, p. 905-914 1967www.dacoromanica.ro

Page 66: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

906 ACAD. A, OTk.TFA 2

Aceste idei aveau sa-I duca, pe de o parte, la o conceptie unitara aistoriei poporului roman de pretutindeni, iar pe de alta la metoda carecon.sta in a cauza istoria nu numai In cronici hrisoave, ci in traditiilepoporului. Prin aceste marturii, istoricul putea dovedi ca In Moldova,in Tara Romaneasca In Transilvania sintem acelasi popor, omogen,identic ca niciun. altul, pentru ca avem acelasi inceput, acelasi nume,aceeasi limbs, aceeasi religie, aceeasi istorie, aceeasi civilizatie, aceleasiinstitutii, aceleasi legi i obiceiuri, aceleasi dureri in trecut, acelasi viitorde asigurat gi, in sfirsit, aceeasi misie de implinit".

Kogalniceanu a exprimat astfel tendintele poporului roman de a seconstitui ca natie si de a se organiza Intr-un stat national. Libertateacomerciala, asigarata de tratatul de la Adrianopol si modernizarea sta-tului prin Regulamentul organic au dat un puternIc impuls acestui proces.Principatele Romane au fost scoase din izolarea for economica, i atrase incurentul de schimb international. Orientarea produselor for sere douacentre asa de apropiate ca Braila si Galati, unde navlul i preturile erauidentice, creeaza, ca i cordonul sanitar, acelasi pentru ambele taxi, ounitate economics, 'pe caret uniunea vamala din 1846 o intareste. Haar-nicite si pazite, dupa 1832, si fats de Turcia, cele doua principate formeazaefectiv o piata unitara, care, ca pretutindeni, a fost prima scoala la careburghezia a invatat nationalismul.

La Berlin, Kogalniceanu a cunoscut miscarea pentru unitatea ger-mane, eforturile burgheziei pentru a cuceri puterea politica si reformelecare spunea el desfintau claca mice alte servicii catre stapiuiide mosii $i prefacura, in proprietate absolute ogoarele taranesti". Acesteidei aveau sa constituie programul Intregii sale vieti.

Tot la Berlin a publicat Kogalniceanu primele sale scrieri : o schitausupra tiganilor, in care a pus chestiunea sclaviei albe", o scurta istoriea limbii literaturii romane, despre care N. Iorga spunea ca e una din_acele minuni care vestesc ra sarirea unei mintigeniale", siIstoria Moldovei,a Munteniei si a romanilor de dincolo de Dunare", care e prima istorienational& romaneasca, in sensul cs si-a propus sa cuprinda in ea viata tu-turor ramurilor razlete ale neamului romanesc i sä face din ea un mijlocde intarire a constiintei nation.ale.

Interpret credincios al timpului sau, Kogalniceanu a inteles folosulpe care cauza n.ationala 11 putea trage din studiul trecutului. Istoria deveneain primul rind o arms de lupta si un mijloc de intarire a constiintei ratio-nale. Trebuinta istoriei patriei ne este neaparata spune el chiarpentru ocrotirea driturilor noastre impotriva natiunilor strain... Ince-putul nostru ni s-a tagaduit, numele ni s-a prefacut, pamintul ni s-a

driturile ni s-au calcat In picioare, numai fiindca n-am avut contiirta noastre, numai pentru ca n-am avut pe ce sa ne

intemeiem i sa ne aparam driturile". Dezvoltind interesul )pentru is-toria patriei, istoricul intareste iubirea de patrie i, prin. urmare, contribuiela pa' strarea nationalitatii". In acelasi timp, el trezeste iubirea de popor,

izvor al tuturor miscarilor si ispravilor". De aceasta credinta ca poporule elementul fundamental al societatii si al istoriei se leaga gi programulpolitic prin care Kogalniceanu a depasit limitele clasei sale.

Viziunea si actiunea politica a lui Kogalniceanu nu s-au oprit lanevoile timpului sau : ITnirea i Indepen.denta Principatelor Dunarene n-au

nationalitatii

si si

si

0

si

siat,

www.dacoromanica.ro

Page 67: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 IIN FAURITOR AL ROMANIEI MODERNE : M. BOO_UNICEANU 907

fost pentru el decit etapele necesare ale stringerii laolalta a romanilor depretutindeni. Dacia, prin care, impreuna cu contemporanii sai, in.telegeaunirea tuturor provinciilor locuite de roman.i, a fost de la inceputul acti-vitatii sale publice expresia supreme a nazuintelor sale. Mihail Kogalni-ceanu s-a simtit intotdeaun.a roman, in acceptiunea cea mai large, maiintegrals, a cuvintului.

Dace in scrisorile trimise de la Lun.eville, el stria surorilor sale caprefers Frani ei civilizate §i bogate, Moldova sa saraca, $i ca, nascut mol-dovean, ar vrea sä moara moldovean, el vorbea de Moldova ca de loculsau natal, dovada 'ea intors in tars, el da revistei sale, intemeiata in 1840,nu numele de Moldova, ci acela de Dacia, care chiar prin titlul sau era unmanifest. Kogalniceanu s-a simtit mai presus de toate roman.

In activitatea sa de om politic i de culture, M. Kogalniceanu s-amanifestat ca exponent al intregului popor roman pe deasupra diviziu-nilor impuse de vicisitudinile istorice. El in.su0 definea aria teritoriall apatriei sale drept toata acea intindere de loc uncle se vorbeqte roma-ne0e" §i conchidea logic ca istoria nationals era istoria Moldaviei... aValahiei §i a fratilor din Transilvania". In conceptia istorica a lui Kogal-niceanu, cele trei tari romane nu erau formatiuni politice juxtapuse, cielementele unui ansamblu, caruia istoria ii conferise unitate §i integritate.De§i cucerita de regatul maghiar, Transilvania indeplinise in evul mediu ofunctie istorica esentiala, ea fiind leagAnul nationalitatii noastre, ba§-tina, matca din care an ie§it roiurile romane care, trecind dincoace deCarpati an fondat statul lui Negru-Voda §i al lui Bogdan-Drago§" §i acontinuat sa joace §i dupe intemeierea statului national unitar un rolinsemnat pe care Mihail Kogalniceanu it definea drept zidul de aparare"al statului roman liber independent. Secole de-a rindul schimburileeconomice, relatiile politice, circulatia valorilor culturale peste cresteleCarpatilor an conferit legaturilor de singe dintre membrii acelea§i comu-nitati etnice acea soliditate pe care numai durata multiseculara a istorieio poate da : A fost de secole spunea M. Kogalniceanu o mi§carecontinua de romani intre ambele coaste ale Carpatilor. Niciodata aceastacomunicatiune frateasca n-a fost intrerupta. Ideea roman.a pururea a insu-fletit §i pe acei ce veneau la not pe cei ce mergeau la ei".

In mijlocul unei febrile activitati de propavaduire a ideilor de prefa-cers a societatii romane 1-a surprins Revolutia din 1848, care-i oferea pri-lejul de a be pune in aplicare. Surghiunit la Soveja, Kogalniceanu n-a pututparticipa la mi§carea revolutionary de la Ia§i. Cu toate acestea, a fost§i el shit sa se refugieze in Bucovina, impreuna cu conducatorii mi§carii,Al. I. Cuza, C. Negri §i altii, iar faptul ca domnitorul Mihai Voda Sturdzaa pus pe capul lui 700 de galbeni dovede§te ca era considerat ca principalulinstigator al mi§carii.

La Cern.auti, in afara de un virulent pamflet impotriva lui MihaiSturdza, Kogalniceanu a publicat Dorin(ele partidei nationale in Moldovain care formuleaza programul politic al noii generatii. Programul prevedein.dependenta administrative §i legislative,, egalitatea drepturilor civilepolitice, instructiune egala gratuity pentru toti romanii, abolirea privi-legiilor de class, Adunare reprezentativa, minister responsabil, judecatoriinamovibili, egalitatea tuturor cetatenilor in fata sarcinilor publice care numai trebuie sa apese exclusiv asupra celui sarac, secularizarea averilor

6 - C. 5866

si

si

sisi

www.dacoromanica.ro

Page 68: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

908 ACAD. A. OTETEA 4

manastire§ti, emaniciparea tiganilor, desfiintarea §erbiei §i improprieta-rirea taranilor.

Locuitorii sateni" trebuie facuti proprietari prin desfiintareacu despagubire pentru proprietarii mo§iilor. Ei trebuie sa inceteze de a maifi in.strumente de mind, in miinile guvernului, a proprietarilor §i a pose-sorilor de mo§ii, In practica lipiti pamintului pe care de sute de ani filucreaza In folosul altora", pentru a deveni ceea ce importanta for eco-nomics §i sociala fi indreptate§te sa fie : nadejdea §i puterea patriei".Invatamintele istoriei §i experienta sa personal& au convins pe Kogalni-ceanu de necesitatea imperioasa a acestei reforme. El avertizeaza deci peproprietari ca e in interesul for sa rezolve problema agrarai prin reforms,data nu vor ca in curind sa se hotarasca fara not §1 cu varsare de8froaie de singe". In sfir§it cunun.a tuturor" ref ormelor §i cheia debona" a Intregului sistem : Unirea Principatelor.

Dupa revolutia din 1848 §i caderea lui Mihai Sturdza, Kogalniceanuse reintoarce la Tali §i i§i reia preocuparile literare §i istorice, dar le subor-doneaza unui stop imediat §i precis : unirea. Toate actiunile lui converg,spre realizarea acestui mare act national, bug §i conditie prealabila aoricarui progres.

CInd razboiul Crimeii era pe sfir§ite §i Conferinta de la Viena discutasoarta viitoare a Principatelor, Kogalniceanu simti ca or.a unirii seapropie. Pentru a o face sa triumfe, el anunta In august 1855 aparitiaunei gazete care trebuie sa se numeasca Unirea. Dar guvernul inlocuititlul prea elocvent cu acela de Steaua Dun'a'rii, care, cu Intreruperi cau-zate de cenzura, ui -a continuat aparitia pins In 1860. In timpul ale-gerilor pentru constituirea Divanului ad-hoc, Kogalniceanu a fost condu-catorul comitetelor de unire. El insu§i a intrat fn. Divanul ad-hoc al Mol-dovei ca reprezentant al judetului Dorohoi. Trei luni cit a durat sesiunea,el a fost sufletul Intregii Adunari, exponentul elocvent al tuturor cauzelormari care an fost luate in dezbatere. El a redactat cele mai multe motiunikti a propus cele mai liberale solutii.

In virtutea identitatii de origine, de nume, de limba, de istorie, deinstitutii, do legi §i de _obiceiuri, intr-un. cuvint de civilizatie, el proclamafiinta politica §i nationala" Principatelor, dritul for de state suverane§i Unirea ca o necesitate de a garanta aceste drituri".

Frumoasa expunere de motive, prin care Divanul moldovenesc ajustificat Unirea Principatelor sub numele de Romania poarta pecetea

lui Kogalniceanu.Conventia de la. Paris din 1858 n-a acordat unirea, dar a treat con-

ditiile care aveau sa dud, la ea. Prin dubla alegere a lui Alexandru JoanCuza rena§terea Rom'aniei devine o realitate".

In lupta pentru,Unire; moldovenii an fost cei mai hotariti §i ceimai entuzia§ti, fiin.dca iii dadeau seama ca numai prin unire puteau sa-§iapere teritoriul §i sa Infaptuiasca reformele social-politice, indispensabilemodernizarii statului.

Ei Intelegeau el Unirea Principatelor va impune Moldovei sacrificiigrele, Yn primul rind ca vor trebui sa renunte la capitala lor. Toti adver-sarii Unirii, atit cei dinguntru cit §i cei din afar* an exploatat acest faptpentru a impiedica alegerea unui Divan unionist In Moldova.

clacii,

stiluluigindirii gi

www.dacoromanica.ro

Page 69: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

5 IIN FA.URITOR AL ROMANIEI MODERNE : M. ICOGALNICEANII 909

La aceste obiectii, moldovenii au raspuns prin glasul lui Kogalni-ceanu in 1859: Nu, domnilor, nici Iasii, nici orice alt ora§ nu va pierdeprim facerea Unirii sau prin. statornicirea Bucurestilor de capital/ a Prin-cipatelor Unite. Au Unirea n-are sa introduce putere si viata in toatevinele corpului national si social al Romaniei Au Unirea n-are sa dea oputernica impulsiune si dezvoltare tuturor bogatiilor si intereselor noastre ?"

Numit ministru, la 11 decembrie 1863 Kogalniceanu a prezentatproiectul de lege care trecea in proprietatea statului toate averile mamas-tirilor inchinate. Camera 1-a votat in unanimitate. Pentru a evita even-tualele complicatii, cu toate protestarile calugarilor greci, Poarta $i Pu-terile garaute au acceptat formula unei despagubiri si statul roman aintrat in stapinirea intregului sau teritoriu national. Dupe solutionareaacestei grele si importante probleme, Kogalniceanu a atacat problema ca-pital/ a societ&tii romanesti : emanciparea taranilor.

De la revolutia din 1848, care in Tara Romaneasca proclamase desfiintarea clacii si emanciparea taranilor, relatiile dintre clacasi $i mosierin-au facut decit sa se inaspreasca. La rezistenta crescinda a taranimii §1 laatacurile tot mai sistematice ale opozitiei liberale, care le contests dreptulde proprietate deplina, quiritara, asupra mosiilor, boierii au raspunsprintr-o serie de masuri legislative, menite sa intareasca stapinirea asupramosiilor.

Impotriva acestor oameni, stapini pe Adunare, pe guvern si pe admi-nistratie, la care interesul intuneca orice dreapta judecata si-i facea im-permeabili la orice consideratie de ordin public, s-a ridicat Kogalniceanu.In marele sau discurs din 25 mai 1862 si in replica din 1 iunie, el a pustoata elocinta inspirata de convingerea ca de reforma agrara depindeinsusi viitorul statului non infiintat si toata caldura care comunica demon-stratiei accentul vietii, flacha credintei si puterea convingerii.

Kogalniceanu era form convins ca dad, reforma agrara nu se varealiza de sus, cum spunea el, pe calea prusaca, ea va fi infaptuita, Inafara de formele legale, pe calea revolutionara. El studiase chestiuneaagrara in textele originale si solutiile care i s-au dat in Prusia, in Austriasi Rusia. Cind s-a urcat la tribuna avea asupra problemei toate studiilepregatitoare, toate luminile trebuitoare, toata Intelepciunea ceruta" si,mai presus de toate, credinta marturisig toata viata ca de emancipareataranilor depinde progresul, civilizatia si viitorul Romaniei.

Argumentarea string si dovezile intemeiate pe actel irecuzabilen-au lasat raspimsului adversarilor decit injuria, calomnia si amenintarea.Kogalniceanu a intemeiat revendicarile taranilor pe dreptul istoric, socialsi politic. Contra tezei proprietarilor care faceau din tarani chiriasi aipamintului muncit de ei, el dovedi ou texte in mina ca legea conferea tara-nilor dreptul de a locui $i de a se hr5ni pe aceste mosii, ca ei erau uzufruc-tuari pe anume intindere de pamint, hotarita de lege. El contests ca clacaar fi un drept al proprietatii. Claca nu e chiria legiuita a pamintului",cum pretind proprietarii, ci o urmare, un drit al feudalitatii". Ea n-adevenit din facultative obligatorie decit dupe ce taranii an fost lipitipamintului.

A.pelurile lui M. KoOlniceanu la sentimentele umanitare si patrio-tice ale marilor stapini de mosii, precum si la interesul for bine inteles,an rasunat in pustiu. Legea rural, care despuia pe tarani de pamintul

?

www.dacoromanica.ro

Page 70: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

910 AoAD. A, OTETFA 6

aflat In stapinirea lor, a lost votata, de Camera, dar dupa moartea luiB. Catargi, autorii ei n-au mai indraznit sa o supuna sanctiunii domnesti.So lutia problemei devenise astfel o chestiune de forta. Kogalniceanu, sus-tinut de Cuza, a avut curajul si patriotismul sa taie, cum spunea el Insusi,nodul gordian, si, dupl. lovitura de stat din 2 mai 1864, a realizat prindecret domnesc forma pe care a urmarit-o toata viala si careia i-a consa-crat cea mai buns parte a geniului si energiei sale.

Reforma agrara a In.semnat o cotitura in istoria Romaniei.Ea a deschismai larg drumul capitalismului in toate ramurile economiei, inclusiv aceeaa agriculturii. Tara a fost indrumata, in sensul unei hotarite transformariburgheze. Dar, dupa, detronarea lui Cuza, mosierii aliati cu burgheziastapina pe aparatul de stat au aplicat-o intr-un sens mai in.gust decitau inteles-o Cuza si Kogalniceanu.

Taranii au trebui sa, se multumeasca cu locurile cele mai sterpe simai indepartate de sat. In afarg de aceasta, cum legea nu le garanta dreptulde folosin.ta asupra pasunilor si padurilor, ei au trebuit sa cada la invo-

cu proprietarii si sa, se supuna iar vointei lor. Adevaratii beneficiariai legii agrare au fost proprietarii, nu taranii. Pupa insasi declaratia luiKogalniceanu, productia agricola s-a dublat din al doilea an si bonurilerurale an permis proprietarilor sa-si plateasca datoriile sl sa-si consolidezedreptul de proprietate. Lasati liberi sa faca legile, boierii au §-Out sa reiacu virf si in.desat concesiun.ile pe care an fost siliti sa le faca taranilor.Dar ref orma agrara, a dat taranilor o baza legala de rezistenta si aintarit incontestabil constiinta drepturilor lor asupra pamintului ; dovadaca, ping in 1907, rascoalele taranesti s-au tinut lant si au crescut in am-ploare si ir.tensitate.

Nadejdile pe care Kogalniceanu le legase de improprietarirea tara-nilor nu s-au realizat decit in parte. El 10 facuse iluzia, cg reforma agrarga desfiintat oligarhia si dintr-uu milion de iloti a facut un milion de ceta-teni, dindu-le pamint, vot, puscg si scoall". Noi stim ce s-a ales dintoate aceste reforme sub regimul burghezo-mosieresc.

Cu aceeasi energie si talent a aparat M. Kogalniceanu cauza inde-penden.tei nationale. Situat in zona de interferen.ta a expansiunii si domi-natiei celor trei imperii reactionase otoman., habsburgic si tarist po-porul roman era amenin.tat de a fi incorporat sau impartit intre manicstate care IlIncon.jurau. Constient de aceasta primejdie, M. Kogalniceanua combatut veleitatile lor de anexiune sub toate formele in care s-aumanifestat. El s-a ridicat unpotriva protectoratului rus instituit de Regu-lamentul organic si a aparat autonomia tarii de orice amestec al uneiputeri straine". Incercarilor de a ne impune legi si orinduieli straine, Ko-galniceanu le-a opus vechile institutii romanesti, care timp de cinci veacurine-au aparat fiinta nationals si pe care romanii, si numai ei erau in dreptsa le adapteze luminilor si trebuin.telor epocei". Guvernul rus a taxataceasta adaptare drept plagiat al propagandei democratice si socialiste ;Kogalniceanu a protestat, afirmind a institutiile ce le VOim slut curate aletarii noastre In cea mai mare parte".

M. Kogglnicean.0 s-a ridicat cu energie si impotriva oricarei incercaride imixtiune interns a guvernului otoman, in virtutea principiului auto-nomiei garantate de tratatele internationale si de firmanele Portii. Ca sialti conducgtori ai miscarii revolutionare ca N. Bglcescu si Ion Ghica

laid

www.dacoromanica.ro

Page 71: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 IIN FAuniToR AL RONIkNIEI MODERNE: M. KOGALNICEANII 911

el a crezut ca Imperiul otoman putea servi in anumite conditii aparariiintegritatii teritoriale a celor doua principate fats de primejdia unei ane-

austriace sau ruse. Cind in 1875-1876, Imperiul otoman a incercatsa anuleze statutul de autonomie al popoarelor crestine de sub stapinireasa si sa reduce teritoriul for la situatia de simple provincii, Kogalniceanua inteles ea momentul luptei decisive pentru independents a sunat. Insedinta Camerei deputatilor din 9 mai 1877, el a proclamat independentaabsoltua a Romaniei". Si in acest moment, M. Kogalniceanu s-a afirmat caexponent al aspiratiilor si intereselor intregului popor roman. Divergentelecare s-au mrtnifestat in cercurile conducatoare inainte de ruperea rela-tiilor cu Turcia n-au izvorit, cum se pretinde uneori, din dorinta unorboieri de a-si pastra privilegiile cu sprijinul sultanului, ci din. teama caimprejurArile politice si militare sa nu pun in primejdie integritateaCa delegat al Romaniei impreuna cu Ion Bratianu la Congresul dela Berlin, M. Kogalniceanu a aparat. integritatea teritoriala si suverani-tatea tariff, dar glasul reprezentantilor Romaniei a fost numai auzit, dar nusi ascultat.

Independenta politics dobindita in razboinl cu turcii era insa ame-nintata de expansiunea economics a Austro-Ungariei. M. Kogalniceanu aavertizat,,in. repetate rinduri indepen.denta politica raminea n.edesa-virsita, ca putea deveni chiar o simply iluzie, data ea nu se sprijinea petemelia solids a neatirn.arii economice. Tara aceasta spunea el tre-buie sa aiba o data suveranitatea si a intereselor ei economice, ea tine safie stapina la ea acasa, sa arate ca si ea are puterea ei, si ca nu are r.evoiesa cerseasca nici tratate, nici conventii". El vedea in resursele naturale siumane ale -radii premisele desfasurarii unei politici de dezvoltare economicepotrivit intereselor rationale. Nu, este timpul intreba M. Kogalni-ceanu in sedin.ta parlamentului din 5 martie 1885 ca sa nu ne mairezemam decit pe not insine, pe inteligenta noastra, pe munca noastraproprie, pe energia noastra, pe patriotismul nostril? Nu este timpul sositca si Romania sa aiba si ea propria sa politics economice si comerciala ?"Opozitia lui M. Kogalniceanu fats de conventia comerciala cu Austro--Un.garia nu a fost numai o atitudine determin.ata de considerente politice,ci si expresia conceptiei sale cu privire la rolul industriei in. dezvoltareaeconomice a tarii. Inca din 1860 el sublinia ca industria nationala, pretu-tindeni s-a considerat ca o mare necesitate pentru fiecare Cara, ca eel maiputernic ram al avutiei si de aceea toate guvernele luminate s-au silit a odezvolta in tarile incredintate for ". De aceea, din anii de dupe Uniresi pia, la sfirsitul vietii, Kogalniceanu nu a incetat sa lupte pentru dezvol-tarea industriei rationale si apararea ei de concureuta strains printr-unsistem protectionist vamal. Prin exemplul, adesea invocat, al tarilor indus-trials, Kogalniceanu a aratat ca numai prin industrializare poporul ro-man ar putea intra in rindul natiunilor civilizate". Aceasta politicacomporta sacrificii, dar Kogalniceanu socotea ca aceste sacrificii slutnecesare fiindca natiun.ea trebuie sa se gindeasca la viitor". El si-a datseama ca n.atiunile, care cad in sfera de influents econ.omica a unei mariputeri, sfirsesc prin a-si pierde in.dependenta politics. Astazi spunea elpopoarele fara in.dustrie sint peritoare de foame, sint sleite de acelea care oposed si le face sa plateasca, scump ceea ce ele nu pot sa produce ".

tariff.

ca,

www.dacoromanica.ro

Page 72: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

912 ACAD. A. OTETEA 8

Ultima mare problem& de interes national careia M. Kogalniceanui-a consacrat talentul §i energia sa a fost problema Dunarii, din care Austro--Ungaria a voit sa faca un mijloc de aservire economics a Romaniei. Co-misia europeana a Dunarii, creata in 1856 prin tratatul de la Paris, urmaBali inceteze activitatea in aprilie 1883, conform tratatului de la Londradin 1871. Or, art. 54 al tratatului de la Berlin prevedea ca cu un an inaintede expirarea duratei comisiei europene, deci 1882, puterile semnatareputeau prelungi sau modifica statutul comisiei. Tot in baza tratatului dela Berlin, Austro-Ungaria izbuti sa, creeze o comisie de supraveghere anavigatiei dunarene pe portiunea Galati Portile defier. In aceasta comisieformats din Wile riverane Romania Serbia gi Bulgaria , Austro--Ungaria, deli nu era riverana pe aceasta portiun.e, §i-a asigurat prese-dintia comisiei, cu preponderenta in caz de paritate de voturi. Prin aceasta,suveranitatea tarilor riverane era gray atinsa, iar Dunarea devenea pentruAustro-Ungaria o cale de penetratie in economia celor trei state. Intrucitguvernul roman, preocupat sa, obtina recunoasterea proclamarii rega-tului, a tergiVersat, facind astfel jocul Austro-Ungariei, M. Kogalniceanu,care era ministru plenipotentiar la Paris, a adresat ministrului de extern,Vasile Boerescu, la 10 august 1880 un memoriu in. care it acuza de a fisacrificat pretwatiilor Austro-Ungariei interesele nationale iar in decem-brie 1880, un al doilea memoriu catre ambasadorul unei mari puteristraine la Paris prin care incerca sa ralieze pozitiei romane§ti §i alte stateeuropene. Aceste dou'a memorii Impreung cu discursurile rostite in par-lament dupd Intoarcerea sa din capitala Frantei au format cuprinsul stu-diului Chestiunea Dundrii.

Efotarirea cu care Kogalniceanu a intervenit in aceasta chestiunese explica prin insemnatatea pe care o atribuia navigatiei dunarene pentrudezvoltarea economics a Orli. Protectoratul economic al Austriei ii apareatot atit de primejdios ca *i protectoratul politic al Rusiei : Eu suet roman,fac parte din numarul acelor oameni care in tineretile for au lucrat lazdrobirea protectoratului politic al Rusiei §i care la batrinete nu pot a sehotari de a primi protectoratul economic al Austriei, dupa mine tot atitde periculos ca si cel dintli, kii poate §i mai mult. Combatin.d din toga,inima §i din toate puterile ce mi-au mai ramas Inca incercarile guvernuluiaustro-ungar de a ne domina economice§te, de a intra in viata noastrapolitica, comerciala, socials, de a se insinua in toti porii organismuluinostru, cred ca imi fac datoria de bun roman, cred ca-mi implinesc odatorie catre acele generatii energice §i generoase care cu lungi trude ,,isacrificii au facut Romania de astazi". Opozitia lui M. Kogalniceanu afost unul din factorii care au contribuit la slabirea presiunii Austro-Ungariei.

N. Iorga, care a pretuit totdeaun.a in chip deosebit personalitatea,opera §i rolul lui M. Kogalniceanu in faurirea Romaniei moderne, subliniaca el este mereu actual §i contemporan. II simtim spunea marele nos-tru istoric nu numai in noi, prin ce am luat de la dinsul, dar alaturide noi, mergind pe acela§i drum, spre o tinta care este §i aceea a vremiinoastre". Iata de ce M. Kogalniceanu e atit de viu §i de prezent intre noi.Pe linga expresia superioara a nevoilor §i aspiratiilor societatii in care atrait, el a definit 'impede programul reformelor care aveau sa-i intregeasca

www.dacoromanica.ro

Page 73: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 UN FAIIRITOR AL ROMANIEI MODERNS: M. KOGALNICEANIT 913

opera in veacul care e al nostru. Dezvoltarea societatii se intemeia inconceptia lui pe doua serii de fapte, prin actiunea carora si noi explicamprocesul istoric, pe factorii adica pe lupta pentru stapinireafortelor naturii si pe factorii politici" care cuprind ansamblul relatiilorsociale. Yn scrierile lui se intlinesc idei i expresii pe care nici un marxistnu le poate repudia. El concepe progresul social ea o lupta intre nouvechi : Sintem in mijlocul luptei stria el , lupta intre trecut i viitor,lupta intre societatea veche i societatea moderns ". Kogalniceanu dadespre originea sclaviei o explicatie care e si a marxistului. Sclavia, spuneael, e veche, dar nu atit de veche cit lumea : , ea a ineeput numai cindarta productiei a luat in.destula dezvoltare spre a da omului mai multcleat ii trebuia neaparat pentru vietuirea lui". Cu alte cuvinte, sclavia Cacea mai veche forma a exploatarii a aparut cind cresterea fortelor deproductie a facut posibila aparitia plusprodusului care avea sa fie insusitde stapinul de sclavi.

Actuala este si conceptia lui despre natiune. El a inteles ca natiuneae o categoric istorica. Natia este o oreatie a lumii moderne, natia s-agait $i se face numai acolo -uncle este unitate".

Dar simtul social si patriotismul lui Kogalniceanu s-au manifestatmai puternic in legatura cu chestiunea emanciparii satenilor. De solutio-narea acestor probleme el lega tot viitorril arii. Niciodata, declara el inAdunarea ad-hoc a Moldovei, niciodata in Principate nu s-a infatisat ochestie mai grea si a carei dezlegare sa ceara nu numai patriotism, darsi tact, dar §i prudenta, decit chestiunea desfiintarii boerescului si a sta-bilizarii de pamint. Aceasta chestiune de doua sute de aniatirna asupra capului nostru ca sabia lui Damocles. De la dezlegareaacestei chestiuni atirna insasi soarta natiei noastre. Ce ar fi natia, ce arfi tara, dad, taranii ar fi nenorociti ?" fn vremea sa, Kogalniceanu aveadreptate sa spuna ca taranii sint elementul eel mai puternic al nationa-

romane. Taranii sint Insasi tara !". Identificind natiunea cu poporullegind cauza nationals de solutionarea problemei sociale, el a dat luptei

rationale o baza socials care avea asigure triumful.Soarta i-a permis sa dezlege el insusi aceasta problems i cele doug

rinduri pe care spera ca posteritatea i le va acorda in istoria neamului carasplata stradaniilor lui pentru Vara sa, i-au fost pastrate Vara nici oindoiala in primul rind pentru emanciparea taranilor.

Astazi cind poporul roman, sub conducerea forma i clarvazatoarea Partidului Comunist, e pe cab de a implini cele mai indraznete vise alelui Kogalniceanu, care nu concepea nici natiunea, nici unirea prin exclu-derea majoritatii de la drepturile §i bunurile pe care Cara le da fiilorsai", cuvintele marelui om de stat capata o rezonanta pe care noi o im-partasim cu deputatii pontasi din Adunarea ad-hoc a Moldovei carorabe era adresata. Opera lui M. Kogalniceanu depaseste obiectivele societatiidin vremea sa ; ea apare ca o prefigurare a telurilor pentru care Romaniasocialists lupta astazi cn atita iscusin.ta gi succes. Kogalniceanu a luptatpentru consolidarea natiunii romane prin emaniciparea clacasilor, caretrebuia sa transforme un milion de iloti in tot atitia cetateni ; noi luptarnpentru intarirea natiunii socialiste in care nu mai exists antagonisms declass. Kogalniceanu a vazut in dezvoltarea industriei principala pirghiede progres economic $i social si garantia cea mai sigura a independentei

lueratorilor

litatii

sa-i

ti

1i

www.dacoromanica.ro

Page 74: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

914 ACAD, A, OTETEA

politice ; noi am reluat gi aceasta ideie, dar i-am dat un continut nou :110i am facut din industrializarea tarii conditia primordiala a victorieisocialismului si baza independentei nationale. Kogalniceanu a luptat impo-triva oricarei forme de protectorat, in care vedea o .tirbire a dreptului desuveranitate o primejdie pentru existenta nationals ; noi am intemeiatpolitica noastra externs pe un sistem de cooperare internationals bazatape respectul independentei si suveranitatii pe neamestecul in treburileinterne. In toate n.azuintele noastre de propasire economica, si culturala,de afirmare a independentei suveranitatii nationale, noi intilnim in operalui Kogalniceanu in.demn si curaj. Astfel, Kogalniceanu se integreaza per-fect in cultura noastra socialists si in aspiratiile de viitor ale neamuluinostru, care nu va uita niciodata contributia lui la savirsirea marilor eve-nimente din secolul al XIX-lea : unirea, emanciparea taranilor i indepen-denta. Pe toate aceste acte se intemeiaza drepturile lui la admiratia $sire cunostinta posteritatii.

Hotarirea Organizatiei Natiunilor Unite pentru Educatie, $tiintasi Cultura (U.N.E.S.C.0.) de a-1 sarbatori anul acesta si de a-i consideraopera ea parte integranta a patrimoniului cultural universal, asociazala oinagiul poporului roman toate popoarele care se recunosc solidarrespon.sabile de pastrarea amintirii marilor person.alitati care au contribuitla progresul dreptatii i umanitatii.

gi

zji

www.dacoromanica.ro

Page 75: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

MIHAIL KOGALNICEANU SI TRANSILVANIA' DE

GELU NEAMTU

Persona litate de prim rang, complexa si multilaterala, Mihail Kogal-niceanu a urmarit, prin intreaga sa activitate de o conseeventa si o prodi-giozitate rar intilnite, transformarea Romaniei dintr-un stat feudal in-tr-un stat mbdern, situindu-se astfel la loc de frunte in istoria patrieica una dintre cele mai proeminente figuri ale secolului al XIX-lea.

Epoca de adinci prefaceri in care au evoluat conceptiile generoaseale lui Kogalniceanu a fost una dintre cele mai agitate si mai instabiledin istoria Itomaniei. Prezent in permanents in fruntea marilor evenimente,Kogalniceanu exprima aspiratiile cele mai nobile ale poporului, slujindcu devotament cauza progresului. Um de stat si, in acelasi timp, om decultura, el se bucura in fata istoriografiei romanesti de privilegiul rar alaprecierii unanim pozitive. Geniul lui Kogalniceanu s-a consumat intr-oneobosita lupta. in care se folosea cu egala maiestrie de arma cuvintuluirostit, ca si de cea a condeiului, pentru infaptuirea celor mai nobile idea-luri nationale si umanitare : unitatea nationals, desfiintarea iobagiei,dezrobirea tigZnilor, reforma agrara si alte numeroase reforme in domeniuladministrativ, cultural si economic. Ca om de cultura si indrumator alaf'esteia, a imbratisat cele mai diverse aspecte ale ei : publicistica, istoria,lingvistica, literatura si critica literary.

Una dintre coordonatele principale ale activitatii sale, mai putinstudiata si deci mai putin cunoscuta, este lupta pentru desavirsirea uni-tatii nationile. Sprijinind-o moral si material de-a lungul auilor, Kogal-niceanu atiage cele mai hake trepte ale intelegerii fenomenului isi orie,adaugind astf el not stralueiri cunoscutelor sale merite. La Kogillniceanuideea de unitate nationals deplina este legata organic de pozitia sa fatsde problemele politice si eulturale ale Transilvaniei, ocupind un loc ne-banuit de intins in complexul activitatii sale. Problema poate fi elueidatanumai evaluind pondQrea real& a legaturilor sale direete si indirecte cuTransilvania si dezvaluind liniamentele refleetArii personalitatii si activi-tatii sale in clocotul vietii politico si eulturale a remanilor din spatiulintracarpatic. Numai privite lucrurile sub aeest unghi de vedere, se poateaffirm L ca eel ce ocupa un rol de frunte intre fauritorii primei Uniri a purtat

STLDH", tomu1 20, nr. 5, p. 915-932, 1967.www.dacoromanica.ro

Page 76: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

916 GELII NEAMTII 2

in cuget desavirsirea ei, prin Unirea eea mare, la care si-a adus contributianemijlocita, stradaniile sale alaturindu-se la cele ale altor mii si milioanede patrioti, care nutreau, asemeni lui, visul unirii tuturor romanilorintr-un singur stat.

Istoria gindirii sociale filozofice in Romdnial, in infatisarea ideilorsale avansate, politice, sociale si culturale, face doar mentiunea generalaca M. Kogalniceanu a avut un rol de promotor in lupta de eliberare natio-nal& si a jucat un rol de frunte in unirea tarilor romane, nereliefind insaprin nimic acel erez izvorit din conceptia sa istorica.

Chiar intr-una din cele mai noi Contribucii la eunoafterea viefii, aeti-eoneepfiilor sale 2, lucrare meritorie altf el, acest aspect nu se

bucura de o atentie deosebita.Este adevarat ca preocuparea lui M. Kogalniceanu pentru unitate

a fost mentionata i in trecut de istorici prestigiosi ca N. Iorga, I. Lupass. a. ; aceasta ins& s-a facut doar enuntiativ, fare a se starui asupra lega-turilor lui M. Kogalniceanu. en Transilvania. In aceasta ordine de idei,N. Iorga mentiona ca unirea tuturor romanilor chiar ai in aceeasi forma:politica, i se pare si lui [M. Kogalniceanu n. ns.] un lucru firesc"el nu se simte moldovean, ci roman, numai roman Inc a, de pe atunci" 3.De asemenea I. Lupas, intr-o conferinta rostita la 21 mai 1935, arataca pe linga ideea unitatii nationale, aceea a continuitatii istorice it pre-ocupa in egala masura ..." 4.

Elemente documentare pretioase pentru clarificarea acestui aspectal activitatii i conceptiei lui M. Kogalniceanu ne ofera scrisorile publicatede D. Popoviei 5 §j. M. Popescu 6, corespondenta sa in general, discursurileparlamentare, scrierile sale, precum presa vremii. Un insemnat moment,in care Kogalniceanu se declare la 1886 in favoarea militantilor transil-vaneni expulzati din Romania, este urmarit pe baza documentelor decatre Al. Lapedatu 7. Gh. Georgescu-Buzau intr-un studiu mai nou faceo privire amply asupra patriotismului de care era animat Kogalniceanu 5.In fine, Liviu Maior intr-un articol dens, intitulat Kogdlniceanu si uni-tatea nationals e, of era jaloane valoroase cercetarii. Acesta este in liniigenerale tabloul bibliografic al principalelor lucrari referitoare in partesi la problemele ridicate de noi.

Urmarind geneza ideii de unitate nationala a tuturor romanilorla M. Kogalniceanu, trebuie sa relevam faptul ca ea apare in conceptia

1 Bucuresti, Edit. Academiei, 1964, p. 194-197.2 Virgil Ionescu, Mihail Kogdlniceanu . . Bucuresti, Edit. stiintifica, 1963.3 Nicolae Iorga, Mihail Kogdlniceanu, scriitorul, omul politic, romdnul, Bucuresti, f. a.,

p. 75.4 Ion Lupas, Scriilor f letpluitor de islorie, in Anuarul Institututui de istorie nalionald,

VI, 1931-1935, Cluj, 1936, p. 523.5 D. Popovici, Din legdturile lui M. Kogdlniceanu cu Transilvania, In Arhiva romd-

neascd, tom. IX, partea I, 1943, p. 125-143.6 Mih. Popescu, Fralii din regal §i qcoala romans din Ardeal, In Tara Birsci", an. VIII,

nr. 5, sept.oct. 1936, p. 416-417.7 Alex. Lapedatu, Un episod revolufionar to luptele nalionale ale romdnilor de peste munli

actun o junt6tate de veac, Bucuresti, 1937.8 Gh. Georgescu-Buzau, Patriotismul lui Mihail Kogdlniceanu, in Studii si arlicole de

istorie Bucuresti, 1964, nr. VI, p. 199-223.,.Tribuna ", Cluj, an. X, nr. 26 din 30 iunie 1966, p. 6.

Zvi

gi

9i

MI

www.dacoromanica.ro

Page 77: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 M. KOGALNICEANII SI TRANS1LVANIA 917

sa istorica In momentul In care se ridia de la ideea unei istorii regionalela aceea a unei istorii nationale. Aceasta se petrece Inc a, pe timpul cind seafla la Berlin (1837) i igi anunta lucrarea in revista Magazin fiir dieLiteratur des Auslandes" sub titlul Histoire ancienne et moderne de laMoldavie, de la Valachie, des Etats independants des Transylvains et desValaques transdanubiens 10. De§i nu si-a realizat in intregime proiectelesale cu privire la aceasta opera istoric Si sub acest titlu, intentia ra',mineedificatoare. Documentarea pe care o intreprinde, cerind mereu din patriescrieri ca cea a lui Petru Maior, Despre inceputul romanilor in Dachia, Hro-nicul vechimii a romano-moldo-vlahilor a lui D. Cantemir, Cronica lui Gh.Sincai, Biblioteca romaneased editatg, de Zaharia Carcalechi i altele, ex-plica radAcinile It ministe ale ideii de unitate la Kogglniceanu §i In parteformatia sa ca istoric. Istoria romindlor, vol. I (Berlin), ilustreazg simtulpolitic aseutit al lui Kogalniceanu, care respinge proiectul unirii tgrilorcarpatice sub egida Austriei i urnagre§te cu ochii visul, facut de altegeneratii, al unei singure Dacii neatirnate", afirmind ca regatul Dacieiar fi fost de o mare greutate in cumpgna Europei" 11. Ping in septembrie1837 cind apare primul volum al lucrgrii sale, M. Kogalniceanu intimpingnumeroase greutati, domnitorul M. Sturdza interzicindu-i chiar tipgrireaacestuia. Este interesant de retinut cg," pe la sfirsitul lui martie 1837, ti-ngrul Kogillniceanu, deceptionat nu-si poate rosti liber gindul in Mol-dova, anunta surorilor sale intentia de a se stabili In Transilvania, unde,din timp in timp, ar putea auzi vocea compatriotilor 12.

EVolutia ideii de unitate nationalg a tuturor romanilor la M. Kogal-niceanu se Incheie cu afirmarea publica a acesteia Intr-o formulare fgrarezerve fgrg, echivocuri in Cuvint pentru desehiderea cursului de istorienationalci in Academia Mihetileanti , rostit in 24 noiembrie 1843: Euprivesc ca Patrie a mea spune Kogglniceanu toatg aces Intinderede loc unde se vorbeste romaneste ca Istorie nationalg : istoria Moldaviei

...], a Valahiei si a fratilor din Transilvania"12 bis.La fratii transilvgneni Cuvintul ajunge cu intirziere, dar tipgrindu-1

imediat ce-1 primi, G. Baritiu insuseste In intregime argtind cg, elexprimg, convingerile sale mai vechi : Noi grAbim a-1 retipgri cu atit maibucurosi, cu cit convingerea noastrg tot mai mult se intemeie, cg, pentrunot romdnii fgrg istoria nationalg nu e mintuintg, ; convingere ce cuaceasta, ne-o descoperim a treia §i a treizecea oara"13. Unitatea devineprogram politic mereu prezent In cuprinsul ziarelor conduse de Kogal-niceanu, ce Incepuse Inca cu Dacia literara" sa dea un nou impuls pro-movgrii unitdtii culturale ca prim pas spre realizarea unitatii politice.

10 V. Ionescu, op. cit., p. 28.11 N. Iorga, op. cit., p. 47.12 M. Kogalniceanu, Scrisori (1834-1849), publ. de Petre V. Hanes, Bucuresti, 1913,

p. 172-173, scrisoarea GXVIII ; Plus tard, j'irai prendre en ferme quelque petite campagne,je tacherai de m'acquerir tine modique et honnete fortune, et alors je dirai adieu pour toujours acette Moldavie, terre malheureuse, oa la pensee nest pas meme libre de s'exprimer et j'iraim'enfermer dans quelques coin obscur de la Transylvanie, ou de tout autre pays de l'Autriche,oh de temps en temps je pourrai entendre quelques voix compatriotes".

12 bis Mihail Kogdlniceanu, Opere, Tom. I, Scrieri istorice, editie critics adnotata" cu ointroducere $i note de Andrei Otetea, Bucuresti, 1946, p. 647-648.

18 Foaie pentru minte. . .", nr. 11 din 13 martie 1844, p. 81-85, nr. 12 din 20 martie.p. 89-93 si nr. 13 din 27 martie, p. 97-102.

ca.

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 78: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

918 GELD' NEAMTU 4

Ideea avea adeziunea entuziasta a carturarilor transilvaneni : G. Baritiu,T. Cipariu, I. Vulcan, Al. Roman v.a. Ea va orienta activitatea puterniceiasociatii culturale transilvane Astra (1861) i va sta, in acelasi timp,la temelia Societatii Academics Romtine.

Chemarea lui Kogalniceanu formulate in Introductie la Dacialiterara", ea romanii sa aiba o limbs gi o literature comuna pentru toti",a fost $i ea inregistrata deindata de G. Baritiu in Foaia pentru minte..intr-o not de subsol, Baritiu motiveaza oarecum imposibilitatea de alua aminte la toti pasii ce ii fac provintiile vecine in literature ", deoa-rece greutati deosebite avem cu adevarat". Totodata denunta regimulinjust aplicat de autoritatile austriece foilor" cartilor romanesti"care nu pot trece din o tare in alta, cum tree cele in alte limbi scrise".

Din Introductie se mai desprinde i atentia pe care Kogalniceanu oacorda presei transilvane numind Foaia, inimii" [sic] a lui G. Baritiuprintre cele mai bune foi ce avem asta.zi". Luind in considerare greutatileromanilor din Transilvania, explica de ce Dacia literara" va devenicentrul de greutate in lupta pentru literature limbs romaneasca.

M. Kogalniceanu incepuse sa devina cunoscut in Transilvania,intelectualii de aici se abonau la Letopisetele Valahiei si Moldovei15, Baritiureproduce cu satisfactie actul care aseza pe o temelie statornica teatrulromanesc" pentru a se dezvolta §i inflori liber. Actul era semnat, alaturide C. Negruzzi si V. Alecsandri, de M. Kogalniceanu16. 0 impresie deo-sebita produce asupra transilvanenilor biografia lui ineai, scris de Kogal-niceanu. G. Baritiu marturiseste cu sinceritate ca citind-o, a simtit o marebucurie. Facind-o cunoscuta si in Transilvania prin Foaie pentru minte ..."redactorul insereaza : Domnul meu, iti multumim pentru aceste daturiinteresante din viata lui incai"17. Opera lui Kogalniceanu a avut un bunecou de nature sa stimuleze condeie. La redactia Foii ..." sosira numai putin de trei biografii ale lui incai, doug din Transilvania i una dinpartile Orazii-mari"th. Numele lui Kogalniceanu devine o permanentsin paginilefoilor brasovene. Tot in Foaie ..." va aparea Inainte cuvintarela fragmentele istorice, publicate in limba franceza de d. Mihail Kogalni-ceanu, in romaneste de T. Iancu Virnav ".

Din anul 1846 cunoastem si prima scrisoare catre G. Baritiu expo-diata de in Paris, prin care ii cere un serviciu de interes national" des-tinat unor membri ai Academiei" franceze, adica trimita tot ce s-atiparit sau s-a scris despre monumente, mozaic, monede, mine vechi inTransilvania ", referitor la acestea ii extrase din jurnalul dumitale careare atitea bogatii in el". Desi Sae ca G. Baritiu este foarte ocupat, totusipentru Transilvania nu pot, domnule, sa mg, adresez mai bine deeitcatra dumneata Rezulta, asadar, consideratia de care se bucura

H Ibidem, nr. 18 din 28 aprilie 1840, p. 142-144.15 Ibidem, nr. 27 din 1 iulie 1840, p. 216.10 Glz,ta d- Trauilvania", nr. 32 din 4 august 1310, p. 128.17 Fyne pentru minte . . .", nr. 12 din 23 martie 1841. p. 93 9.5.19 Ibid-m, nr. 42 din 19 oetombrie, p. 329-334, semnata T" CipariuJ §i nr. 47 din

23 noiembrie 1841, p. 370 374.

19 Ibidm, nr. 40 din 1 oelltnbrie 1845, p. 317 320 nr. 41 din 8 octombrie, 1845, p325 328.

20 Iiihail koydniceanu, op. cit., p. 196 197.

.1114.

§i

§i

§i

sa -i

www.dacoromanica.ro

Page 79: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

5 M. KOGALNICEANII SI TRANilLVANIA 919

Baritiu si gazeta sa in ochii lui KogAlniceanu si faptul cgt intre ei existaulegaturi mai vechi. Probabil, KogAlniceanu 1-a cunoscut pe Baritiu intoamna lui 1845 cind a plecat la Paris. De acolo i-a trimis lui I. Ghica oscrisoare personals de la Brasov"21 neexpediatA in cursul cAlatoriei.

Corespondenta sa cu G. Baritiu este ins/ mai veche, deoarece intr-oscrisoare atre Aurel Muresan, se autointituleazg vechi colaboratoral Gazetei Transilvaniei Inc , de pe la anii 1839722. Aceasta nu insemnac1 doar retipeiririle §.i le considera colaboreiri; sintem convinsi ca adeseoriel fAcea pentru Baritiu oficiul de corespondent, incadrindu-se astfel inreteaua de corespondenti care-i vor trimite informatii despre stArile"din Moldova, Tara Romaneasca si Bucovina23. Dintre numeroasele cores-pondente din Moldova ne-am oprit asupra uneia din martie 1845 care nise pare mai probabil a fi scris'a de mina lui Kogalniceanu. In ea se ana-lizeazg, starea scolilor de acolo24. Comunicarea nu este Mcuta' de cores-pondentul obisnuit. Eu, nu ca corespondent ci ca simtitor interesuluifoei d-tale, iti impArtgsesc urm'Atoarele ...". Astfel el rlspunde uneidorinte mai vechi a lui G. Baritiu de a avea vre-un fel de relatie desprestarea InvAtAturilor publice din Moldova". Desigur, un simplu cores-pondent n-ar fi putut informa atit de precis despre scolile cele mai insem-nate ale Moldovei si n-ar fi avut sens sg, aminteasc6 en un aer de amicitiepe literatorul nostru Negruti". In fine, articolul are in loc de semn&turA,un e-n", dou6 litere prezente in numele KoOlniceanu. Subliniemca aceastA maniera de a semna era obisnuit'a in publicistica vremii.

Pentru a-1 face si mai cunoscut cititorilor sa'i, Gazeta Transil-vaniei" zugraves,te caractena curajosului Kogalniceanu ce intr-o pledoariea indrAznit sa fad, rechizitoriul viciilor si putreziciunii unui regim careservea interese stfaine ; din acest motiv a fost trimis s'ft,' zae 7 ssgpaminiin beciurile de la Risca. Proscrisul se bucurg, de simpatia nemArginitA aGazetei", deoarece el an cunoscut cAderile societAtii sale si s-au aruncatcu total in o cariera literary de uncle lovea viciile si biciuia groasa nemo-ralitate a multora din compatriotii sad", atrAgindu-si astfel dusmInii si deciera prea fireste ca si Kogalniceanu sa fie rail vgzut de multi vitiosi,de pseudo-filozofi, pseudo-patrioti si strein-simtitori725. Soarta proscri-sului" a fost urmgrifa in continuare ping la intoarcerea din exil, fapt careisi gIseste consemnarea plinl de bucurie, la 22 ianuarie 1845, tot in Ga-zetV26.

*Pin5, la 1848 foile brasovene public/ in intregime sau fragmentar

numeroase opere ale unor marcanti oameni de culturL moldoveni si muntenica : Gh. Asachi, C. Negruzzi, G. S6ulescu, I. Heliade Ridulescu, Gr.

21 Augustin Z. N. Pop, Calalogul coresponden(ei lui Mihail Kogdlniceanu, Bucuresti,Edit. Academiei, 1959, p. 51.

22 V. Hanes, Mihail Kogdlniceanu. Acle, scrieri din lin.rela, discursuri, Bucuresti, 1908,p. 21.

23 P. Teodor, George Bari( si Principalele romatte pind la 1848, in Anuarul Inslitululuide islorie din Cluj, VI, 1963, p. 80.

24 Gaz e ta de Transilvania", an. VIII, nr. 26 din 29 martie 1845, p. 102-103.25 Ibidem, an. VII, nr. 91 din 13 notembrie 1844, p. 364. Originalul corespondentei din

22 octombrie 1844 despre Inchiderea lui Kogalniceanu la manastirea Rtsca. Cf. Bibl. Acad., ms.rom., nr. 878, f. 113.

26 Ibidem, an. VIII, nr. 7 din 22 ianuarie 1845, p. 26.www.dacoromanica.ro

Page 80: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

920 GEL17 NEAMTII 6

Alexandrescu, Bolintineanu, C.A. Rosetti, N. Balcescu, Cezar Bo iliac,George Sion, Vasile Alecsandri, M. Kogalniceanu etc 27.

Desi cu mars greutati in a lua aminte la pasii pe care ii facea lite-ratura in Moldo-Romania", Baritiu reusi totusi sa concentreze celemai bune condeie de dincolo". Gazeta" si Foaia" lucrau cu rabdaresi tenacitate pentru a raspunde imperativului vremii : educarea politico-nationala a maselor, pregatirea acestora pentru o orinduire mai dreapta.AcDiunea se desfasura in stens& legatura cu publicatiile si cartile ce reu-seam sa intre in Transilvania, prin cunoscuta -vama a cucului". Astfel,in institutele de invatamint din Blaj se strecurau prin intermediul luiBari t si Cipariu carii tiparite In Bucuresti si Iasi, reviste cu continut na-tional-patriotic"28, printre care si Arhiva romaneasca" a lui Kogalniceanucare se bucura de o buns reputatie in Transilvania. Asa, de pildg, Cipariuscrie lui Baritiu : As dori sa am Arhiva" ce o lauzi si mult m-ai indatoradacg ai binevoi sa-mi mijlocesti trimiterea unui exemplar pentru mine" 29.

Nu se poate vorbi de momentu11848 Mira a sublinia intrepatrundereaideilor revolutionare rostite in adunarea de la, Blaj din 3/15 mai, cu punc-tele-program ale lui Kogalniceanu, exprimate In Dorintele partidei natio-nate in Moldova aparuta in august la Cernguti, si care dezvolta de faptprintipiile" refugiatilor de la Brasov, avind Insa in fata proclamatiade la Islaz §i programul revolutionar de la Blaj"30. Nazuintele pe care lenutreau oamenii de o parte si de alta a Carpatilor duceau pe tot pamin-tul romanesc acel duh al vremii care 1 -a determinat pe N. Balcescu sa afirmeca viitoarea revolutie va fi o revolutie nationals. Kogalniceanu, atit deapropiat de conceptia istoricg a lui N. Balcescu 31, va fi constient de acestlucru si va milita in toate ocaziile pentru obiectivele revolutiei nationale".

Gazeta Transilvaniei" a insemnat si ea o etapa importanta inaceastg lupta. Cunoscind atit de bine viata Gazetei" si functia ei descoala politica a romanilor transilvgneni, precum si influenta acesteiaexercitata asupra vietii social-politice si poporului din Moldova si Munte-nia (ping la 1848-1849), Kogalniceanu va fi istoricul autorizat sa con-firme acest lucru. 0 va face citiva ani mai tirziu in polemica sa cu JacobMuresanu, In care va fixa locul si rolul Gazetei" in felul urmator : aufost apgratoriul eel mai Infocat al Principatelor, stimulatorul neobosita nationalitatii lor, protivnicul neimpacat a Inriuririlor din afar siabuzurilor din launtru care le impiedica propkirea. La Gazeta Tran-silvaniei alerga toti publicistii roman carii in patria for nu putea gasiorgan pentru publica ideile. Gazeta Transilvaniei era pentruPrincipate presa libera, organul opiniei publiee. Gazeta lui Baritiu au facutmult bine, au oprit mult rau si in tot chipul an exercitat o mare inriu-rire in Iasi si In Bucuresti, atit asupra guvernelor cit si asupra poporului"32.Recunoasterea meritelor Gazetei" nu 1-a impiedicat pe Kogalniceanuca dupa revolutie, cu spiritul de obiectivitate care-1 caracteriza, sa supunape noul ei redactor I. Muresanu unei critici aspre in momentul unor

27 V. Netea, George Borgia, Bucure§ti, Edit. stiintifica, 1966, p. 108-109.28 V. Chereste§iu, Adunarea na(ionald de (a Blaj, Bucure§ti, Edit. politica, 1966, p. 112.29 P. Teodor, op. cit., p. 86.30 lstoria Romdniei, Bucure§ti, Edit. Academlei. 1964, vol. IV, p. 51-52.31 Radu Pantazi, Ideologia revolufiei de la 1848 to fdrile romdne, in Curenle qi orientdri

to istoria filozoriei romdnesli, Bucure§ti, Edit. Academiei, 1967, p. 40.22 Romania literaril", Ia§1 nr. 15 din 23 aprilie 1855, p. 185.

a-si

www.dacoromanica.ro

Page 81: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 M. KOGALNICEANII 81 TEANSILVANIA 921

manifestari de regres ale ziarului. Aceasta o face cu verva, Vara patima,bine intentionat, in articolul Jurnalismul romdnese in 1855, dupa careurmeaza raspunsul Jacob 11furafanu redactor raspunzator a Gazeteide Transilvania33. Circumstantele atenuante ale lui I. Muresanu erauins/ cenzura de curind inasprita, dar la urma urmelor nici G. Baritiunu se putuse plinge de lipsa ei (fara control a fost un timp foarte scurt indecursul revolutiei). Kogalniceanu fi spun fara inconjur ca dorea sa-iarate acum ce trebuie sa fats pe ce tale are sa urmeze in viitor." Inlegating cu aceasta polemica semnalam ca fragmentul chirilic rezumatde Catalogul corespondenfei . este gresit datat 1856 (polemica a avutloc In 1855) i apoi cu siguranta.nu este adresat lui G. Baritiu, ci luiI. Muresanu, redactorul de atunci al Gazetei". Important este faptulca deli critics pe care i-o face Kogalniceanu este necrutatoare, totusiii propune un schimb de corespondenta"34. Propavaduitorul unitatiide lupta a romanilor va face totul pentru a pastra bunele relatiicu Muresenii. Dovada este scrisoarea prin care Kogalniceanu felicita calduros Gazeta" veterans a ziaristicii romanesti, in care marturisesteca nu o data m-am intilnit cu luptatorii Mureseni" cu care a lucratimpreuna38. M. Kogalniceanu va fi printre primii care -!ii va exprimaregretul la savirsirea din viata a lui I. Muresanu spunind in telegramatrimisa familiei din partea sa si a Academiei : Toate simpatiile noastrefl acompaniaza la ultimul sau locas"38.

Pregatind Unirea Principatelor alaturi de tovara'sii sai de idealuri,cunoscind doleantele maselor $i bizuindu-se adesea pe forta lor, era firescca sperantele romanilor transilvaneni sa se indrepte asupra evenimentelorsi asupra marelui barbat de stat. Erau urmarite cu atentie banchetelede la vila lui Kogalniceanu la care toastele esprimau intrunirea simti-mintelor pentru Unirea Principatelor"37. Este- admirat pentru lupta sain favoarea taranimii felul in care- s-a purtat la alegerea domnului Cuza.La rindul sau, Kogalniceanu dind o Malta apreciere sprijinului acordatde transilvaneni la infaptuirea Unirii, afirma cu tarie ca Unirea a fostopera intregii natiuni rondine, intelegind prin aceasta fortele progresisteatit din Moldova si Tara Roinaneasea eft tale din Transilvania38. Dupa1859, deli prins in problemele consolidarii Unirii, vegheaza totusi incadrul tratativelor cu emigratia maghiara ca interesele romanilor dinTransilvania sa fie respectate.

Gazeta" toata intelectualitatea transilvana, la rindul ei,];iu slabeau observatia asupra evenimentelor din tara". Se tiparea maimult despre Romania ; schimburile de idei se intensificau, urmind talesacumularilor tacute. Se reproduceau discursurile parlamentare sau seinregistrau momente ca acela cind Kogalniceanu care Camerei sa se dea77ospitalitate polonilor cari scapara din temnita $i din spinzuratori ..."38.

83 Ibidem, nr. 14 din 16 aprilie 1855, p. 173-175.34 Augustin Z. N. Pop, op. cit., p. 78, doc. nr. 273.85 V. Hanes, op. cit., p. 24-25.36 Gazeta Transilvaniei", nr. 205 din 19 sept.11 oct. 1887.37 Ibidem, nr. 46 din 9 iunie 1856, p. 179.38 $t. Pascu, Insetnnatatea Unirii Principatclor, in Fdclia", an. XXI, nr. 5 974, p. 3.a° Gazeta Transilvanier, an. XXVII, nr. 25 din 28 martie 1864, p. 99.

D-lui

9i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 82: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

922 GELD' NEAMTII S

Legea rurala la care Kogalniceanu a avut un rol atit de insemnatsi cu care s-a mindrit tot restul vietii, a fost primita in Transilvania cuo explozie de bucurie atit de mare Incit citind presa vremii ai certitudineaea soarta taranului de peste munti era privita ca facind parte integrantadin obiectivele pentru care se lupta dincoace". G. Bariiu intimpina astfelevenimentul : Gratie Domnului ! ca prin legea rurala si anumit prin art. Xs-a sters de pe fruntea Romaniei inferatura cea pentru not aici rusina-toare", si in fine : Numai acum se poate dar zice ca romanii inca au unstat, in care pot sufla gi resufla aerul libertatii celei bine Intielese si aldemnitatei umane"40. Alt carturar, Iosif Vulcan, dedica marelui evenimentversuri menite sa demonstreze acelasi entuziasm i apropiere de Roma-nia :

Strabuna Romania, pamtnt de barbatie,Mormintul sfint alltor eroi incununati ;lubita tarisoara ; Salute astazi ti e !Salute astazi voua, tarani elibergi !,,41

Acelasi Iosif Vulcan ii va face mai tirziu in Panteonul roman un admirabilportret lui M. Kogalniceanu prezentindu-1 ca un bathat de talie euro-peana deoarece numele lui este popular nu numai romanilor ... este unnume european". Elogiind pe neobositul luptator pentru TJnire'si impro-prietarirea taranilor, I. Vulcan incheie: Romania are de a astepta Incamult de la dinsul. Natiunile cari nasc astfel de fii trebuie sa, se mindreascade ele insasi i sa spere in bunul for destin"42.

La 1868 Romania igi intarea armata.Aceasta actiune a suferit insacritici la Budapesta. In calitate de ministru, Kogalniceanu le va raspundein Camera, amintind de intelegerea sa in 1860 fats de revolutionarii ma-ghiari pe care i-a protejat in ciuda presiunilor diplomatice ale Austrieii Rusiei : ,,...vecinii nostri unguri sa nu ceara de la mine ca eu pentru

fratii nostri de acelasi singe, pentru romanii de peste Carpati, 81 am maiputine simpatii decit acele ce in 1860 le-am avut pentru unguri"43.

Primavara anului 1867 aduce pentru transilvaneni c'atusele pac-tului dualist, unio duarum nationum contra plures, intelegerea burghezieiaustriece cu burghezia i mosierimea maghiara. Tot atunci aduce insa

o mingiiere Incul'ajatoare. In sedinta din 14 martie a Camerei deputa-Iilor, M. Kogalniceanu I i dezvolta interpelarea asupra telegramei de feli-citare trimisa de fostul prim-ministru Ion Ghica catre Andrassy. Inter-pelarea a fost atit de sincera incit 1-a ingrijorat pe I. Bratianu care nudorea un conflict cu Austria. Continutul ei ridica problems romanilordin Transilvania.

Neavenita felicitare catre Andrassy spune Kogalniceanu afacut ca fratii din Transilvania sa fie foarte mihniti". El arata ca totis-au bucurat de succesele poporului maghiar, asa cum toti trebuie sase bucure totdeauna pentru orice nationalitate care lupta triumfa",insa crede ca este in drept a cere ca guvernul terei, sa n-arate simpatie

40 Ibidem, nr. 71 din 14/2 septembrie 1864, p. 286.41 Iosif Vulcan, Poesii, Pesta, 1866, p. 116-118, cu titlul Eliberarea (dranilor din Romdnia.42 Mem, Panleonul romdn, torn. I, Pesta, 1869.43 edin t a Adunarii Deputatilor din 29 noiembrie 1868, In Monitorul, ziar oficial

at Romanier, nr. 274, 5/17 decembrie 1868, p. 1342.

Qi

rii

1i

www.dacoromanica.ro

Page 83: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 M. ICOGALNICEANM QI TRANSILVANIA 923

guvernului maghiar decit atunci cind el va da dovezi ca drepturile ce audorit dobindit maghiarii de la Austria le va recunoaste si dinsalsi le va aplica $i la celelalte nationalitati ". El subliniaza ea, nu indeamnala o politica aventurista, nisi nu cere de la guvern sa iasa din rolul saude neutralitate, dar cere ca ungurii sa se gindeasca ca este o natiune ro-mana, ca este aci o Romanie subt principele Carol I ; sa se gindeasca ca undeeste o nationalitate ceea ce nu poate face guvernul, o poate face fiecareindivid, fiecare cetacean roman si ca, in secolul al XIX-lea nu se maiucid nationalitatile". DA de inteles guvernului maghiar a se vor gasiromani care vor face ceea ce an facut sirbii pentru fratii lor" [la 1848sirbii din Ungaria an fost sprijiniti de cei din Serbia n.ns.]. Propuneca dupa ce Camera va lua act de caracterul privat al gestului in discutie,sa se reinnoiasca simtamintul Romaniei de infratire i connationalitatepentru romanii de peste Carpati". I. Bratianu, mai moderat, se teme caM. Kogalniceanu. a zis cuvinte carora li se va putea da o gresita inter-pretare"44. Era un act de solidarizare care a mai inviorat inimile inTransilvania, cu atit mai mult cu cit Romanul" din 16 martie publicao adresa de felicitare pentru Ilie Macelaru care a indraznit sa infrunteparlamentul de la Budapesta, vorbind in limba romana.

Romanul ", care expunea atit de fidel ideile lui Kogalniceanu, eracotat in Transilvania ca un ziar de avangarda al aspiratiilor nationale.indemnind pe invatatul I. Mien Moldovan sa colaboreze la acest ziar,Simion Michali de la Craiova scrie : Nu m-am inselat cind v-am fostspus cum ca Romanul" e cal d-intii jurnal romanesc. Mai scrieti citeceva intrinsul. Ar fi bane ca dv. scrieti cit de des, la jurnalele de aid,ear noi la cele de acolo"45. Tin an mai tirziu, in paginile Romanului" iiiva gasi locul Extract din scrisoarea unui roman din Transilvania" atri-buit lui G. Baritiu, in care se reafirma, acel adevar zugravit aproape iden-tic de Kogalniceanu in scrisoarea catre Aurel Muresan. In extractuldin scrisoare se spunea: Fara Romania unita fondata pe jus-titie si moralitate, nu poate fi vorba de natiune nationalitate roma-neasca", insa fara consolidarea elementului romanesc in Transilva-nia statul moldo-romanesc e amenintat din aceasta parte cu un pericolpermanent si foarte mare". Kogalniceanu exprima aceeasi idea in modulurmator : stim ca atunci trod (dar aceasta nu va fi) nationalitatea romanaar fi atinsa peste Carpati, nici noi rom'anii de dincoace de Carpati nu vomavea propria noastra existents nationala asigurata !"47. Desi cronologicdistantate, ideile exprimate ofera totusi exemplul unei elocvente sincro-nizari a intelegerii acestui adevar politic, atit dincolo, cit dincoace deCarpati.

Romanii din Transilvania raspund la dualism printr-o mai strinsasolidaritato cu fratii for din Romania. Un loc central in aceasta actiune11 ocupg membrii din Transilvania ai Societatii! literare (mai apoi Socie-

44 Romanul", an. XI, din 15 martie 1867, p. 213-214. Dezbaterile erau urmSrite InTransilvania de Gazeta", an. XXX, nr. 23, din 3 aprilie/22 martie 1867, p. 92 $i nr. 24 din7 aprilie/26 martie 1867, p. 95-96.

Arhiva istorick Acad. Rom., Filiala Cluj, fond. I. Mica Moldovan, dosar My doe.nr. 4189.

46 Romanul", an. XII, din 15 mai 1868, p. 408 ; cf. V. Cherestesiu, C. Muresan, G. Em.Marica, George Barif, Scrieri social-potitice, Edit. politick Bucuresti, 1962, p. 202.

47 V. Hanes, op. cit., p. 26.

si au

sa

si libera,si

si

si

$i

45

www.dacoromanica.ro

Page 84: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

924 GMAT NEAM117 10

tatea academics), Cu ace§tia §i cu ceilalti membri veniti din provinciileromane§ti de sub stdpinire strains, va lega M. Kogalniceanu cele maistrinse relatii. Existenta acestora ne pune In fata unui aspect semnificativdin punct de vedere politic. Relatiile nu puteau fi clamate oficial In Bucu-re§ti, far& riscul unor incurcdturi diplomatice, iar in Transilvania se as-cundeau sau se minimalizau de teams autoritatilor austro-ungare. Aspec-tul poate fi depistat din scrisorile confidentiale §i din ceea ce se strecurain paginile jurnalelor.

Un astfel de exempla este temerarul discurs de salut al lui IosifHodo§ rostit cu ocazia primirii do catre bucure§teni a membrilor Socie-Valli literare :

',Vasalutam cu iubire, frati liberi din Romania liberd :

suntem fericitide a ne afla in mijlocul vostru uncle cuvintul este liber. Efrumoasa libertatea voastra. Nu vd, o invidiem Ins ci o dorim §i pentrunoi. 0 dorim §i lucrka §i o spe in, )48.

La aniversarea luptelor din Dealul Spirii de la 1848, tinutd In. sep-tembrie 1867, an luat parte ca invitati din Transilvania Iosif Hodo§ §iAl. Roman. Gazetarul care relateaza, evenimentul §i-a putut procuranotice asupra discursurilor acestora §i al lui Hasdeu. Toastele rostite aicispun mult despre infrdtirea invatatilor transilvdneni cu cei din Romania :Hodo§ proclamd : in litere, in spirit suntem uniti", iar Al. Roman sereferd la istoria glorioasd a tuturor romanilor. Bogdan Petriceicu Hasdeuda expresie celor mai calde sentimente de unire cind afirma : Bucure§tisau Abrud, tot una, tot o teard, romdneasca ! ne ajunge a §ti numai atitaca, in acela§i an, pompierii din Bucure§ti §i zmeii lui Iancu de peste Car-pati an aparat aceemi idee romaneasca. A§a dard beau In onoarea porn.-pierilor. insa beau totodata in onoarea lui Iancu §i a luptatorilor sdi ! Beaupentru independenta romanilor ..."4°.

Relatiile lui Al. Roman, profesor la catedra de lirnbd §i literaturdroman& la Universitatea din Budapesta, publicist §i deputat, cu M. Kogal-niceanu devin tot mai apropiate. Astfel, in septembrie 1869 Al. Romanobtine de la Kogalniceanu 30 de exemplars din toate cartile §colare §idin toate legile tipkite, pentru a le impkti In Transilvania, operatiunepe care i-o comunica. lui I. Micu Moldovan. Din scrisoare reiese ca i-afacut cunoscuta lui Kogalniceanu propunerea sa de a incepe ,,Inc a, de acumindatd a ne unifica terminologia scolastica, apoi cea administrative§i judecatoreasca" 50. Ceea ce insemna pregatirea evident a unirii §i, fire§-te in cadrul acesteia, uniformizarea terminologiei In cele trei comparti-mente ale vietii sociale.

In incinta Academiei Romane, G. Baritiu, Vincentiu Babe§, Al.Roman §i Iosif Hodo§ i§i precizau astfel pozitia In fata lui M. Kogalni-ceanu intkiti-va In unire §i In culture, dezvoltati-vd puterile ; §i cinddrapelul Rom'aniei va fi acoperit de glorie, va restatornici Romania invechea ei mdrire §i putere, o ! atunci ne vom mindri §i noi de acel drapel,care este drapelul romanesc §i prin urmare §i al nostru"51.

48 Gazeta Transilvaniei", an. XXX, nr. 61, din 18/6 august 1867, p. 244.49 Romanul" din 17 septembrie 1867, p. 787-788.5° Arhiva istorica, Acad. Rom., Filiala Cluj, fond. I. Micu Moldovan, corespondents,

dosar R, scrisoarea lui Al. Roman catre I. Micu Moldovan, Bucuresti, 29 septembrie 1869.91 M. Kogalniceanu, Interpelafiunea priviloare la expulzarea romanilor de peste Carpati,

Bucuresti, 1886, p. 32.www.dacoromanica.ro

Page 85: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

11 IL. KOGALNICEANU $1....TRANSILVANIA 925

Ajuns la virsta de 68 de ani, respectiv la 3 ani dupa moartea luiKogalniceanu, Al. Roman marturisea aceluiasi I.M. Moldovan cA, printrepersonalitatile care cu multi ani in urma, intelegeau in mod deosebit situ-aria romanilor subjugati au fost Rosetti, Brateanu si Cogalniceanu"52.

.A.

Atitudinea lui Kogalniceanu fat4 de romanii din Transilvania con-tinua 0, fie si pe mai departe aceea de apa'rator al intereselor lor, dinddovada ca in viziunea sa era patruns de necesitatea lichidarii samavol-nicelor fruntarii.

Sub acest unghi al intelegerii se inscriu actiunile de ajutorare cubani si carei a §colilor romanesti din Transilvania, pentru a rezista astf elsalbaticii presiuni de desnationalizare exercitate de stapinii luati dindrum" ai monstruozitatii istorice bicefale.

Actiunea, fapta, venea asadar sit implineasca cuvintul luminatuluipatriot, depasind simbolul afirmarii platonice. Tata citeva exemple.

Inca din vara anului 1867 M. Kogalniceanu promite neinfricatuluiluptator pentru drepturile nationale ale romanilor transilvani, Dr. JoanRatiu, ajutor banesc pentru scoala din Turda, ale carei fonduri fuseserataiate de guvernul maghiar. Scrisorile lui I. Ratiu nu erau trimise directlui Kogalniceanu ci prin adresa vreunui amic sau cunoscut al sau"58.

I.Trmeaza ajutoare substantiale. In vara anului 1869 avem con-firmarea ca I. Ratiu a primit de la M[ihail] C[ogalniceanu] 150 nap [ole-oni]" si, in fine, nu de mult continua I. Ratiu informindu-1 pe G.Baritiu mi-a mai trimis prin Ilarian 146 1/2 sfanti"". Acestia din urma,rezultau din listele de colecta", in numar de 33, pe care Kogalniceanuca ministru de interne, printr-o circular/ catre prefectii Romaniei, lerecomanda, facind apel la patriotismul acestora si la dorinta de cultura,a poporului roman". In fruntea listelor de subscriptie stateau Braila,Tutova si Olt. Suma totala a fost de 4 129,27 lei, care s-au primit pe bazade chitanta de catre Papiu Ilarian, in doua, transe66. I. Ratiu U. maga peG. Baritiu sa treaca pe la Mihail Kogalniceanu pentru a-i multumi si pentrua-1 ruga sa aloce o suma si pentru lefurile profesorilor66. Cererile roma-nilor din Transilvania pentru sprijin material din Romania sporesc curepeziciune. Pentru a infiinta not scoli ]a Turda, Ratiu solicits in 28 sep-tembrie 1870 sprijinul si influenta lui M. Kogalniceanu pentru a se votain Camera legislativa a Romaniei o subventie anuale de 500 galbenipentru scoalele nationale romanesti din orasul Turda", fapt care ar asigu-ra tot °data unei populatiuni de 120 de mii suflete o dezvoltare nationala"57.Mai mult chiar, M. Kogalniceanu a sustinut tsi organul de presa cu caracterpolitic, Federatiunea" lui Al. Roman. Lui i se adreseaza, si I. Vulcan,solicitind ajutor pentru sustinerea si prosperarea" foilor sale Familia"si Gura satului"58. Kogalniceanu ii promisese lui Al. Roman Inca in

52 Arhiva istoricii, Acad. Rom., Filiala Cluj, fond. I. Micu Moldovan, scrisoarea lui Al.Roman care I. M. Moldovan, Pesta, 1 mai 1894 (st. n.).

63 Keit Hitchins si Liviu Major, loan Ra /iu and the Romanian national movement inTransylvania, p. 160-161 (In manuscris).

54 Ibidem, p. 170-171.55 Mih. Popescu, op. cit., p. 416-417.56 K. Hitchins, L. Maior, op. cit., p. 172.57 D. Popovici, op. cit., p. 135.58 Ibidem, p. 133-134.

www.dacoromanica.ro

Page 86: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

926 GELD' NEAMTU 12

septembrie 1869 ca-1 va ajuta. Dat fiind faptul ca Al. Roman a fost aruncatin inchisoarea de la Vatz pentru publicarea unor articole considerate insti-gatoare la revolter ", iar mai apoi a fost condamnat la 6 luni temnita

colaboratorul sau principal loan Porutiu ; sotia lui Al. Roman,nemai-putind face fata greutatilor financiare ale ziarului ii scrie lui G. Bari-tin la 21 ianuarie 1870 pentru a interveni pe linger Kogalniceanu, in sensulpromisiunii facute. A sprijini un ziar politic intr-o provincie romaneascape umerii careia apasa greul jug al oprimarii nationale era o actiune ris-canta $i, fireste, ar fi adus dificultati din punct de vedere diplomaticdaca ea ar fi fost dezvaluitl. Asa se si explica de ce actiunea se transeazaprin intermediul unei terte persoane, adica prin G. Baritiu. Nu cunoas-tern raspunsul lui Kogalniceanu dat lui Baritiu, respectiv lui Al. Romansi I. Vulcan, lima cu siguranta acesta a fost pozitiv. Nu ne putem inchipuica ilustrul barbat de stat nu si-ar fi onorat promisiunea. In favoareapresupunerii noastre sta., precedentul cu privire la sprijin bainescacordat scolilor .din Turda, precum i faptul ca Federatiunea" a reusit&a tread, peste greutatile financiare cauzate de intemnitarea redactorilor.

Din pacate, scrisorile fruntasilor politici transilvaneni schimbatecu M. Kogalniceanu, in afar, de cele citeva publicate de D. Popovici,alte citeva ale lui G. Baritiu, nu an fost depistate sau nu s-au pastrat.Din scrisoarea lui G. Baritiu din ianuarie 1870, reiese ca exista o cores-pondenta, Babes-Kogalniceanu Inca in 1869. Noi dispunem de transcrie-rea unei scrisori a lui Kogalniceanu ca'tre Vincentiu Babes, din 18/30 iulie1882, care atesta si ea bunele relatii dintre membrii transilvaneni ai Aca-demiei KogOlniceanu. Ele erau de asa natura, melt se puteau solicitaservicii dintr-o parte si din alta in interesul istoriei rometne"59. Pentruo mai bogata ilustrare documentary a relaiilor lui M. KogOlniceanu cupersonalitatile politico culturale din Transilvania, considerOm utilapublicarea in anexa a acestei scrisori6°.

Evoluind pe linia ajutorului moral si material al romanilor din Tran-silvania Kogalniceanu ajunge sa sprijine direct materialiceste o actiunede politica interns privind Partidul National Roman. Este vorba dememoriul din 1882 scris de G. Baritiu §i tiparit in 4 limbi. Documentulcare atesta acest fapt a fost publicat de D. Popovici in lucrarea citata denoi. Faptul, insa, nu si-a aflat pins acum cuvenita apreciere. Documentuleste o lista de subscriptie pe care sta scris de mina lui M. Kogalniceanu :Ajutor pentru sprijinirea unei scrieri aparind cauza romaneasca, far,personalitate ratacuri personale n.ns.1 sau polemica". Pe verso stascris : Cu banii acestia s-a platit tiparirea memuarului romanilor despredrepturile Transilvaniei. Kogaln,iceanu"61. Memoriul lui G. Baritiu, tiparitla Sibiu in limba romans, maghiara, germana, franceza, a avut un ecoudeosebit de favorabil in Europa. Astfel ziarul Le bien public de Paris",Indreptatind rezistenta romanilor in maghiarizarea fortatA, tine sa sub-linieze ca in lupta for romanii nu vor fi singuri !", sau ziarul italian din

59 Transcrierea scrisorii ne-a fost pus, la dispozitie de ciltre dr. docent Mihail P. Dan,caruia li aducem multumirile noastre si pe aceasta cale. Mentionam ca d-sa mai dispune si deun document cu semnatura autografa a lui M. Kogalniceanu prin care Vincentiu Babes esteinvitat la sesiunea generala a Academiei din anul 1890. (Vincentiu Babes, dosar VI, scrisoarea45 si dosar III, doe. nr. 6).

69 Cf. anexa.81 D. Popovici, op. cit., p. 142-113.

$i

$i

Si

sisi

$i

si

www.dacoromanica.ro

Page 87: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

13 M. KOGALNICEANU sI TRANSELVANIA 927

Roma La confederazione latina" stria ca diplomatia opiniunea publicsvor sti patrunde in dreptatea atitor aspiratiuni, sprijinind realizarealor762. La fel scriau i ziarele germane. Acest memoriu a constituit oetapa importanta in geneza cunoscutului memorand de la 1892.

Conjugate cu aceste forme de ajutor erau interventiile sale inparlament in favoarea romanilor din Transilvania63.

Razboiul pentru independents al Romaniei va aduce pentru romanidin Transilvania zorii unor mari sperante. Adeziunea presei transil-vane la pozitia Romaniei era desavirsita. Multi tineri au trecut Car-patii pentru a se inrbla in armata romans. Transilvanenii se entuziasmau

binecuvintau bubuitul tunului care a anuntat lumei intregi ca exist&un stat la Dunare care voeste sa, fie liber si independent pentru tot-deanna"".

Apreciind faptul ca I. Bratianu si M. Kogalniceanu au incheiato alianta cu Rusia, Gazeta Transilvaniei" ii asigura pe cei ce luptaupentru independenta : Dorintele cele mai bone fierbinti ale fratilorvostri de dincoace de Carpati vs acompaniaza" 8i le doreste ca Inainteastindardelor voastre invingatoare sa cads vulturul pradalnic din tristeleBalcanuri" ; S'a cinte libertatea pe maluri dunarene"65.

Frica lui Andrassy de o rascoala a romanilor din Transilvania estemai intemeiata ca oricind. Deputatul roman Partenie Cosma arata inparlamentul maghiar ca intre romanii din Ardeal se observa miscamintepericuloase, cari ne aduc aminte de timpul lui Horea Closca" ...", iarGazeta" intr-un articol fulminant arata ca guvernaatii de la Budapestase tern de agitatiuni nationale romanesti. Tirziu s-au desteptat. Agita-tiunile noastre in Transilvania Ungaria contra tiraniei nu dateaza dela principele Carol I, ele sint Secularie i iii afla expresiune insutita inadevar in istoria tierei, in legile ei, in care Olah natio e condemnata lasierbitute barbara"67. Se declanseaza o actiune condusa de G. Baritiu,Iacob 1VIuresanu, Diamandi I. Manole, Hareta Stanescu, care este urmatade un val de colecte de bani, pansamente etc. pentru ostaiii romani.Actiunea a fost interzisa de guvern, caci dupe cum spune Baritiu setem, ca pe urma colectelor au sa mearga si romani transilvani ca sa ajutecelor din Romania ...". Masura este intimpinata de romani cu un pro-test violent. Se publics zguduitorul document Apel la romani!, in carese aminteste guvernantilor austro-ungari ca simtamintul umanitatii,iubirea legatura de singe nu se dizolva decit o data en viata !". Colectava fi totusi continuata de romani ca persoane particulare, pe motivulcs data iubirea frateasca ne face sa imploram de la cel de sus ca fratiinostri din Romania sa se intoarca de pre cimpul de onoare incarcati deizbinda glorie, aceeasi iubire ne impune a veni in ajutorul acelora cariau cazut pentru gloria viitorul neamului romanese"68. Insistam asupra

62 Teodor V. Pacatian, Car'tea de aur, Sibiu, 1913, vol. VII, p. 70.63 M. KogSlniceanu, Interpelafiunea . . c. 1.

el Gdzeta Transilvaniei", an. XL, nr. 102 din 30 dcc. v. 1877.65 Ibidem, nr. 51 din 15/3 iulie.66 Ibidem, nr. 57 din 5 august/24 lune.67 Ibidem, nr. 36 din 21/1266 Ibidem, nr. 45 din 24/12 iunie.

iii

i§i

*.

gi

si

si

si

si

si

mai.

www.dacoromanica.ro

Page 88: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

928 GELD' NEAMTII 14

episodului 1877 deoareee in intrevederea pe care Kogalniceanu a avut-ocu Andrassy in vara anului 1877, romanii din Transilvania si-au pus seri-oase nadejdi. Erau siguri ea se va discuta si situatia lor. Ministrul deexterne Kogalniceanu atit personal cit si pe calea agentilor diplomaticiIncerca sa obtina o situatie mai buna pentru romanii transilvani. Datfiind faptul ca guvernul austro-ungar a adoptat o atitudine rezervatafats de independenta Romaniei, Kogalniceanu, sprijinind direct agita-tiile din Transilvania, ar fi daunat legaturilor cu acesta, ceea ce ar fi dusla deschiderea Inca unui front, in Carpati.

Cuvintul de ordine pe care-1 va da ministrul de externe prin repre-zentantii sai pentru Transilvania va fi exprimat in scrisoarea lui I. Bala-cianu catre influentul fruntas al romanilor bainateni si transilvaneni, Vincen-tiu Babes, in care gasim expitsa concentrat intreaga politica a Romanieifata de Transilvania in perioada respective. 'Tata ce spunea diplomatulroman : Si mie Inca este mult teams de eomplicatiunile ce ar puteaaduce patimele atitate. De cei rau-voitori, sau de cei cu vedere scurta.Pentru Romania, a carei politica este si ebuie sit fie de a linisti on ceternere in jurul ei §i de a inspira ineredere puterilor ce dispun de soartasa, on ce perturbatiune in Transilvania ar fi o lovitura de moarte. Totsper insa in patriotismul inteligent, in prudinta si in rabdarea ce caracte-riql pe romanii din on ce parte de loc. Politica guvernului - ungur sava schimba, fiti sigur ; in ceia ce ma privesue, nu admit ca oameni destat, demni de acest nume, sa persevereze mult timp Intr -o tale ratacita.Am vazut chiar ieri pe contele Andrassy ; nu este posibil ca la Pesta sapredomine orbirea, cind la Viena ideile cele mai largi si simtirile cele mailiberale in eirma"62. Conducatorii romanilor si pres=s din Transilvania,insusindu-si aceasta linie de conduits care servea interesele Romaniei,amintea totu5i, din cind in cind, contelui Andrassy ca nu trebuie sauite nici un moment ea, in aceasta monarhie traiesc milioane de romani"si ea Romania va avea relatii bune cu Austro-Ungaria numai atuncicind va sustinea si protegea nationalitatea romans inauntru, atit citsi in afara"70.

Eforturilor de conciliere contele Tisza le raspundea de pe bancileparlamentului, adresindu-se reprezentantilor poporului roman care demas-can opresiunea prin cuvinte ca acestea : Dacl nu va place aci la noi,duceti-va la Bucuresti, drumul va este deschis !"71.

Fara a slabi intre timp legaturile cu Transilvania, M. Kogalniceanuva aparea la 1884 din nou in fruntea aparaLordor Transilvaniei, intero-gind guvernul de ce nu avem unul [consuln.ns.] in Sibiu, de ce nuavem unul in Brasov? Can aeesti consuli sa ne scrie despre cele ce sepetrec acolo si sa se ocupe sa vada necazurile, durerile si chinurile ce besuporta romanii sa vina sa ne raporteze noua despre toate aceste"72.

La inceputul anului 1884 ziarul Romania libera" si-a deschis paginilepentru o serie de articole care aveau in centrul atentiei Transilvania. Seatragea luarea aminte romanilor din vechea tara ca bine sau rau, trebuie*

° III posesia dr. docent Mihail P. Dan (Vincent.iu Babes, dosar II, documentul nr. 45).I. Balacianu catre V. Babes, Viena, 13 iunie 1877.

70 Gazeta Transilvaniei", an. XLI, nr. 14 din 19 februarie/3 martie 1878. Cf. nr.24 din 26 martie/7 aprilie 1878.

21 Ibidem, nr. 26 din 2/14 aprilie 1878.72 Romania libera", an. VIII, nr. 2235 din 22 decembrie 1884.

si

www.dacoromanica.ro

Page 89: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

15 M. KOGALNICEANU 5I TRANSILVAN1A. 929

sa stim tot ce priveste jumatatea subjugate a poporului romanesc". Zia-rul exprima si crezul lui Kogalniceanu atunci and arata ca garantiaesistentei si a prosperarii statului nostru zace in esistenta si prosperi-tatea tuturor romanilor de-a stinga Dunarei. Caderea si pieirea unora vaprovoca fatalmente caderea si peirea celorlalti."73.

Yn presa monarhiei Austro-ungare incepea sa, se agite tot mai multproblema refugiatilor din Transilvania in Romania. Note le diplomaticecurgeau spre Bucuresti. Ministrul de externe Kalnoky numind agitatori"pe romanii siliti de mizerie si teroare sa-si paraseasca familiile, ii acuzaca peste Carpati contribuie mult la larma si la agitatiunea facuta depresa"74....

Acesti agitatori", cum ii numeau oficialitatile austro-ungare, faceauparte din toate categoriile sociale. Multi dintre ei se duceau in Romaniapentru a cistiga o piine greu trudita, altii, tot atit de numerosi,plecau din pricina persecutiilor politice. Este rascolitor si totodata sim-bolic cazul unui astfel de agitator", preotul din satul Corbu, judetulCiuc, care dupe cum raporteaza subprefectul respectivului judet catreMinisterul de Interne al Ungariei, nu de mult a trecut prin vama Tul-ghes si, indata ce a pasit pe teritoriul rowan, s-a aruncat jos pe pamintulpatriei, izbucnind in hohote de plins"75.

Referindu-se si la discursurile lui Kogalniceanu, Romania libera'adresa un apel calduros tuturor romanilor : Ce mai ateptam oare?Ideia unitatii nationale e proclamata ca singura mintuitoare chiar insmul representatiunei noastre de-un glas care nu obisnuieste sa rasunein pustiu ; toata cresterea tinerinaei e subordonata de acest glas aceleiidei ; eelora, care be trebuie si aicea o lozincl, nu le este nici aceasta in-deajuns ?"76.

Romania libera" aparind pe refugiatii roman le arata, for si fra-tilor for ramasi masa, drumul catre izbinda ideii de unitate nationale,le deschide ochii aratind ca sint desarte sperantele ce mai puneti indinastia pentru care varsati atita singe si care cu atita suveranitate v-atraficat interesele si viitornl, in loc de a va arata recunostinta"77.

Societatea Carpatii", organizatie a transilvanenilor ce se aflauin Romania, fondata in 1882, chema pe toti romanii sa realizeze cu o ormai devreme idealul secular al unitatii nationale desavirsite. Yn semnde protest fata, de noile masuri de maghiarizare, Comitetul de initiativeal iredentei romane, la 18 august 1885, da o proclamatie prin care se adre-seaza poporului din Transilvania : Astazi, cind vi se decreta moartea,in vinele voastre singele colonilor lui Traian curge mai iute, mai cu putere.In ulitele luminate ale Clujului, opinca motului talcs mai greu, deli cumai putin zgomot decit cizma ungureasca si cautarea lui limpede, senina,hotarita, spune negresit, insutit mai mult decit privirea inpainjinatade betie a magnatului maghiar. Pe acest Cluj si-1 insemneaza el astaziIn mintea sa, cu semne nesterse. Jucaria sa de o minute fi -va, 6nd. va

73 Ibidem, nr. 1959 din 15 ianuarie 1884, cu titlul Din Transilvania. Observaliuni siimpresii.

74 Ibidem, nr. 2195 din 3 noiembrie 1884.75 Al. Lapedatu, op. cu. , p. 66.76 Romania libera", nr. 2000 din 4 martie 1884.77 Ibidem, nr. 2002 din 7 martie 1884.www.dacoromanica.ro

Page 90: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

930 NEAAITII 16

voi ! Nu aveti arme. Asa e. Revolutia pe fate nu va este inca eu putinta.S-au schimbat vremurile de la Horea incoace. 0 sa le aveti insa, si vetiface-o"78. In apararea autorilor acestui manifest se ridica, Mihail Kogal-niceanu. El condamnil guvernul lui I. Bratianu care expulzeaza pe cei6 romani transilvaneni a earor activitate era considerate In mod arbitrarindezirabila. Pentru acestia, Kogalniceanu, deputat de Braila, a rostitin parlament Interpelatiunea privitoare la expulzarea romanilor de pesteCarpati, in sedinta din 11 februarie 1886. Cuvintele sale sint de un echi-libru desavirsit, de o limpezime impresionanta ; ele reflecta pe alga, sen-timentele sale si cunoasterea perfecta a situatiei romanilor din Transil-vania.

Aparind pe romanii exilati, Kogalniceanu apara insasi ideea/9A fost de seculi spunea Kogalniceanu o miscare continua de romaniIntre ambele coaste ale Carpatilor. Niciodata aceasta comunicatiune Ira-tease& n-a fost Intrerupta. Ideea romance pururea a Insufletit si pe aceice veneau la noi, si pe cei ce mergeau la ei" 79.

In Transilvania, interpelarea se tipareste integral si are un puter-nic ecou, iar Gazeta Transilvaniei" arata ca Kogalniceanu a venittocmai In momentul suprem sa lumineze opiniunea publica europeanaasupra adevaratelor tendinte ale sovinismului unguresc780.

Cuvintele sale spune Gazeta Transilvaniei" au produs cumse vede, neliniste In sinul magnatilor Vorbele d-lui Kogalniceanu

si-au zis magnatii pot produce t« mare iritatiune* Intre romaniidin Transilvania, de aceea trebuesc dezavuate" 81.

In camera magnatilor din Budapesta, Hunfalvy ca raspuns lacuvintele lui Kogalniceanu interpeleaza, el insusi pe ministrul-presedinteTisza In sedinta din 8 martie, dar in cu totul alt sons. In be sa analizeze cuseriozitate situatia romanilor din Transilvania, Il acuza pe Kogalniceanuca asertiunile" sale vor nutri ideia dacoromanismului" ; aceasta ideenu apartine doar istoriei, deoarece spune Hunfalvy acele ferberiale nationalitatilor, ale caror martori suntem, se nutresc exclusiv de ideea,daeoromana,"82.

Romanii din Transilvania au continuat de-a lungul anilor sa, vadain Kogalniceanu pe aparatorul lor, pe omul de stat cu vederi largi,capabil sa Inteleaga mersul istoriei care ducea spre o Romanic units sicu adevarat moderns.

Ultimul act scris de adeziune la cauza romanilor din Transil-vania a fost salutul sau calduros, cu ocazia semicentenarului Ga,zeteiTransilvaniei", din care tisneste ca o jerba de Mean marturisirea sco-pului urmarit In strinsa legatura en conducatorii politici ai transilva-nenilor, atunci clnd spune desi aflindu -ne in taxi politic despartite,nu o data am simpatizat si am lucrat Impreuna, caci gi unii si altiiam avut si am urmarit acelasi stop, apararea si intdrirea nationalitatiiromane, fie dincolo, fie dincoace de Carpa6"83.

78 Al. Lapedatu, op. cit., p. 37-38.79 M. Kogalniceanu, Interpelafiunea . . p. 31.80 "Grazeta Transilvaniei", an. XLIX, nr. 56 din 9(21) martie 1886.it Ibidem, nr. 46 din 26 februarie (10 martie) 1886.88 Ibidem, nr. 48 din 28 februarie (12 martie) 1886.88 V. Hanes, op. cit., 25.

113.0

www.dacoromanica.ro

Page 91: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

17 M. KOGALNICEANU SI TRANSILVANIA 931

Ca un gest simbolic ne apare primirea cu Rutin Inaintea mortii sale,la 1891, pe cind era gray bolnav, Inainte de a pleca la Paris pentru ope-ratie, a lui George Pop de Basegti, cunoscut fruntag politic al Transil-vaniei, caruia-i reafirma crezul sau ca numai solidaritatea poate scapaneamul nostru ; sa fuga deci, de certuri gi de dihonii, ca de cium5,"84.Scrisoarea catre Gazeta Transilvaniei" a fost congiderata de contem-porani ca testamentul sau politic lasat transilvanenilor, alaturi de dis-cursul rostit in Camera la 5 decembrie 1890, in care gindindu-se la des-tinele Romaniei intregi, igi indreapta atentia spre noua generatie de lup-tatori ce avea in fats sarcina desavIrgirii unitatii nationals. Kogalniceanule Impartagea acestora metoda Invingerii greutatilor Tinerii luptatoritrebuie sa fie de caracter, sa Intreac'a to dragoste de Cara pe cei batrinigi sa is exemplu pe marii nogtri Inaintagi."".

Mesajul care se desprinde din cele doug marturii ale marelui patriotgi om politic cuprinde In sine osteneala sa de o viata, In care cu fapta,cuvintul gi condeiul a luptat pentru ideea de unitate nationala a tuturorromanilor, idee de care a fost animat, animind la rindu-i gi pe altii ping.la capatul zilelor.

Contemporanii sai Insufletiti de aceleagi simtaminte nobile au gtiutsa-1 inteleaga gi sa-1 pretuiasca. La moartea sa, care a zguduit intreagalume romaneasca gi a intristat mune tan europene, un corespondent dinIagi stria Gazetei Transilvaniei" : Dac5, a fost sustinatorul Unirii realea romanilor de dincoace de Carpati, nu e mai putin adeva'rat ca a fost apa-ratorul Unirii ideate a tuturor fratilor romani"86, iar redactorul AurelMureganu, inspirat, stabilegte pozitia marelui om de stat in cadrul epociide redegteptare regenerare nationals astfel : ca roman Infocat acuprins In inima sa soarta tuturor romanilor, el a Inteles gi necazurilenoastre gi gtia sa indite connationalilor sai din Cara libera gi independentscararea pe care trebuie sa proceada intru apararea romanismului"87.

Putem spune pe drept cuvint ca firele care 1-au legat peSogalniceanu de Transilvania, gi asupra carora am in.cercat sa proiectam lumina cercetarii, se intilnesc in unul gi acelagi tel, unirea tuturorromanilor. Mihail Kogalniceanu a fost dintre aceia care an lucrat neobositIn sensul accelerarii procesului implacabil, proces Incheiat o data pentrutotdeauna la 1 decembrie 1918, chid dorinta poporului exprimata in1848 pe Cimpia libertdlii de la Blaj, prin cuvintele Vrem sa ne unim cuTara !" se

Anexd

18/30 iuli/[e] 1882Iubite domn gi coleg,

Iarta-ma ca respund agia de tirziu la scrisoarea d-tale. Am fost gi suntbolnav de neputintia

Eu sper ca peste doue zile plec la Paris spre a ma opera de peatra.Toata lumea s-a gi impragtiat pe la bai (peste vara) gi prin urmare

84 loan Georgescu, George Pop de Bdsqli, Oradea, 1935, p. 313.85 Gazeta Transilvaniei", an. LIV, nr. 144 din 30 iunie (12 iulie) 1891.Se Ibidem, nr. 147 din 4 (16) iulie 1891.87 Ibidem, nr. 140 din 23 iunic/5 iulie 1891.* Deteriorat.

§i

[

implini.

www.dacoromanica.ro

Page 92: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

932 oLII NEAMTL 18

deocamdat& mi-a fort si-mi este cu neputinta ca numai prin corespon-dent& ea ye poci aduna informatiunile ce mi-ati cerut in interesul istorieiromane.

Eu voi fi, de voi scapa teafar, inapoi in septembrie. Atunci lumeanoastr& se va intoarce cu mine in Bucuresti §i prin urmare nu-mi va, figrew, ye promit, a ye aduna in intregimea for toate informatiunile isto-rice, ce-mi cereti. Puteti fi sigur de aceasta. ErtaDi -me ca nu intru in ama-nunDimi mai intinse ; dar cred c& in septembrie D-voastra veti fi aicela Academie si atunce vom putea trata cestiunea mai pe larg.

Al d-voastre devotat servitorKogalniceanu

La Kuistenge am descoperit epigrafe interesante.

Voicentiu Babe5, pach Aul VI, scrisoarea 45.

Ii

si

www.dacoromanica.ro

Page 93: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

ISTORIE SI DEMOGRAFIEDE

ST. STEFANESCU

Ca stiinta, demografia este relativ noua ; obiectul i metodele eis-au definit in urma unor discutii indelungate §i contradictorii, in carenu au lipsit tendintele extreme, de exagerare sau minimalizare a facto-rului demografic. Prin demografie se intelege cunoasterea matematicaa populatiilor, a miscarilor for generale, a starii for fizice, civile, intelec-tuale si morale"1. 0 formula mai restrinsa defineste demografia ca fiind7)studiul populatiilor examinate prin prisma numarului"2.

Cercetarile de demografie au luat in ultima vreme un avint deo-sebit, Franta si Japonia situindu-se in aceasta privinta pe primele locuriin lume. In Franta, de pilda, an fost create organisme §tiintifice, binedotate este cazul Institutului National de Studii Demografice si aInstitutului de Demografie al Universitatii din Paris care formeazaspeciali§ti §i dezvolta metode i tehnici tot mai precise de cercetarecunoastere a populatiei, element esential al fortelor de productie.

Metodele i tehnicile folosite in demografie variaza in functie deperioada istorica cercetata si de natura izvoarelor existente. In zilelenoastre cercetarile demografice sint mult inlesnite de perfectionarea meto-delor de investigatie §i a tehnicilor de prelucrare a datelor. Recensaminte,uneori foarte detailate, anchete §i sondaje, registre de stare civila scrupulosintocmite acte administrative judicios analizate furnizeaza informatiicare, prelucrate cu ajutorul maOnilor, dau o imagine mai exacta desprestructura populatiei la un moment dat dinamica ei.

Pentru perioadele mai departate, cunoasterea demografica Intim-pina dificultati din cauza modului, adesea defectuos, in care au fostIntocmite documentele statistice sau, pins in secolul al XVIII-lea, a rani-tatii acestora.

Situatia, in ckea_ce_priveste izvoarele., D.u_ewte desigur_auto,§i intoate taiile. Taptul ca se considerLin_general ca era statistickincepe cu

1 Cf. Philippe Mouchez, Demographic, Presses Universitaires de France, ColectiaThemis", Paris, 1964, p. 1.

2 ibidern.sTuDir", tomul 20, nr. 5, p. 933-946, 1967.

§i

i

§i

www.dacoromanica.ro

Page 94: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

934 6T. STEFANEscII 2

secolul al XVIII-lea nu insemneaza, ca inainte de acest secol nu s-au intoc-mit statistici §i nu a existat o anumita, evidenta a populatiei. Char inainTe-de era noastra, in Egipt i China, se efectuau recensaminte. La romani,censul era r i el un recensamint, partial insa, al populatiei, limitat la ceicare purtau toga (togati). Istoricii populatiei gases° insemnate informatiipentru cercetarile for in statisticile fiscale din evul mediu, pastrate inunele taxi. Este cazul celebrului Domesday book", cadastru englezefectuat in 1086, sau in Franta a situatiei" impunerilor fiscale din 1328,careia marele istoric Ferdinand Lot i-a consacrat o lucrare speciala.

Tot in Franta s-au mai pastrat, incepind din secolul al XVI-lea,registre parohiale in care sint consemnate de autoritatile religioase localena§terile, casatoriile §i decesele, testamentele, foile de zestre etc.

Registrelor parohiale li s-au adaugat, de la sfir§itul secolului alXVIII-lea, registrele de stare civila, sub forma de serii omogene, §i carese remarca prin abundenta Si precizia datelor. Existenta acestor izvoare,con§tiincios completate, a inlesnit unor speciali§ti, M. Fleury §i L. Henry,se elaboreze o metoda, bazata pe un sistem de five speciale, cu ajutoruleareia s-a ajuns sa se reconstituie structura familiei si, pornind de laaceasta, medial social-economic din unitati administrative mai mici saumai maria.

In prezent se fac incercari ca metoda M. Fleury §i L. Henry, exce-lenta ca metoda, manuals, dar a earei folosire necesita foarte mult timp,sea fie inlocuita cu o metoda mecanografical.

Rezultatele obtinute in domeniul demografiei istorice si tendintade a stimula cercetarile in aceasta directie au dus la infiintarea in Franta,in 1962, a unei societati de demografie istorica. Organul ei, Etudes etChroniques de demographie historique", devenit din 1965 Annales dedemographic historique. Etudes et Chroniques", s-a impus ca un periodicistoric de prestigiu, o adevarata tribune de colaborare intre istoricii onpreocupari de demografie din diferite tari ale lumii.

Categoric istorica, cu legi proprii de dezvoltare in fiecare orinduiresocials, populatia, prin numarul structura ei, prezinta o deosebitaimportanta pentru intelegerea multor aspecte ale istoriei economice,sociale i politice. Dinamica populatiei, depinzind, la rindul ei, direct destructura economic >3i organizarea social-politica a societatii, este reflec-tarea intr-un fel sau altul a trasaturilor modului de productie dintr-oanumitili perioada istorica. De0 uncle aspecte ale variatiilor demograficespar putin legate sau chiar independente de modul de productie, existsin fond un raport dialectic intre conditiile vietii materials i indiciidetnografici.

In mice etapa concrete a dezvoltarii istorice se manifests legaturi§i interactiuni strinse §i continue intre factorii economic, politic, demo-grafic, cultural.

3 Vezi M. Fleury si L. Henry, Nouveau mantle, de depouillement et d'exploilation de Petalcivil ancien, Editions de I'Institut National d'Etudes Demographiques, Paris, 1965, 182 p.

4 tntr -o sedintd speciald, In mai 1966, membrii Societdtii de demografie istorica din Fran-ta au discutat posibilitatca si eficienta folosirii metodei mecanografice In demografia 'sto-ried (cf. M. Coutourier, Demographic historique el mecanographie electronigue, In Annales deDemographic historique 1966", pp. 57-78).

gi

www.dacoromanica.ro

Page 95: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 ISTORIE SI DEMOGRAFIE 935

Dimensiune a istoriei" cum o defineste cunoscutul istoric fran-cez al populatiei, Marcel Reinhard , demografia intervine in istoriesub dubla ei infatisare : cantitativa si calitativa.

Demografia cantitativa pune accentul pe factorul numeric, viatastatelor sub diverse manifestari explicindui-se in mare masura prinnumarul populatiei. Efectivul populatiei este o components a insasi exis-tentei unui stat. De capitalul uman" depinde in mare masura bogatiastatului, forta lui. Fara o anumita densitate a populatiei structura poli-tica nu se poate afirma, organizarea administrativd este irealizabild sidezvoltarea economico-culturala de neconceput5. Pentru societatile pre-capitaliste, mai ales, cind tehnica era relativ slab dezvoltata intrea-ga viata economics a fost puternic influentata de masa si dinamica demo-grafica.

In cazul istoriei Romaniei, ping in secolul al XIX-lea izvoarelede care dispunem nu dau posibilitatea stabilirii decit cu foarte mareaproximatie a efectivului populatiei si a evolutiei acestuia, cunoas-terii puterii materiale si a ideologiei diferitelor eategorii sociale. Nu s-aupagtrat pentru virile romane, mai ales pentru Tara Romaneasca si Mol-dova, izvoare de tipul recensamintelor, a urbariilor, a registrelor funciare,cutume scrise, charte ale cetatilor etc. Absenta acestora ingreuneaza,desigur, aprecieri cantitative ale unor fenomene social-economice. insem-Deaza oare aceasta ea in conditiile de documentare existente cereetarilede demografie istorica nu sint posibile la not ? Fara, a subestima greuta-tile pe care un istoric al populatiei le intimpina, socotim, totusi, ca cer-cetarile demografice se pot dezvolta ca varietate tematica si ca profunzimea analizei fenomenelor studiate. Unele lucrari realizate in trecut dintrecare unele, ca de pilda cea a lui D. Prodan, Teoria imigratiei romanilor°,ramin ca modele ale genului precum si uncle studii elaborate in zilelenoastre dovedesc ca sint aspecte ale demografiei istorice cantitativecare pot fi luate in studiu si, cu timpul, s-ar putea elabora o metodade cercetare a populatiei specified realitatilor istorice romanesti.

In privinta Transilvaniei, scoala istorica clujana, continuind obuna traditie, a obtinut deja unele rezultate imbucuratoare. In jurul prof.

Pascu, cunoscut prin cercetarile sale de demografie, se formeaza oechipa de istorici demografi, remarcabili prin temeinicia investigatiilortor.

Cum modificarile intervenite in cursul vremii in efectivul popula-tiei, in special cele de crestere, se resimt in aparitia unor fenomene si insti-tutii noi, ca si in marile evenimente istorice, acestea pot fi socotite, intr-ooarecare masura, si ca o expresie a variatiilor demografice. Izvoare, dife-rite prin natura tor, furnizeaza, informatii care, coroborate, evidentiazaexistenta modificarilor intervenite in decursul vremii in efectivul si struc-tura populatiei, invedereaza fluctuatii ale populatiei, inlesnind stu-dierea consecintelor acestora. In ultima vreme, atIt in cazul Transilva-nieiunde sursele documentare cuprind mai multe detalii cit si al Tarii

5 Vezi M. Reinhard, Histoire el demographie, In Revue Historique", t. 203, 1960, p. 194.6 Vezi D. Prodan, Teoria imigratiei romanitor din Principalele Romdne in Transit-

vania in ueacul a! XV I II-lea Stadia critic, Cluj-Sibiu, 1944, 173 p.

*t.

www.dacoromanica.ro

Page 96: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

936 ST. STEFANESCU 4

Romane§ti Moldovei este tot mai sustinut efortul cercetatorilor ca inreconstituirile istorice s, puns accentul pe elementul cantitativ, rezul-tatele din unele discipline apropiate ca profil istoriei sint folosite pentrua depa§i prezentarea adesea prea schematid, a istoriei, incercindu-sesa se stabileasea rolul avut in istoria Romaniei de factorul demografic.G. Retegan, prin cercetarile sustinute in domeniul statisticii istorice, apus in lumina izvoare statistice necunoscute sau ignorate, a adus lamuriricu privire la tehnica inregistrarii populatiei in trecutul tarilor romane,a ridicat in fata istoricilor probleme care indeamna la reflectii §i trezescinteresul pentru cunoa§terea dimensiunii fenomenelor istorice studiate7.H.H. Stahl, pornind de la ramkitele existente de viata rural, straveche9,P.P. Panaitescu, folosind metoda comparativ istorica in studierea vietiirurale romane§ti din trecut9, I. Donat10, §i R. Manolescu1' intocmind,pe baza datelor furnizate de serii aproape complete de izvoare, statistici§i harti au largit perspectiva cu privire la structura populatiei, reparti-tia geografica a diferitelor categorii de sate pentru unele perioade dinevul mediu, constituirea, structura §i evolutia domeniului feudal, gradulde antrenare a unora dintre sate in schimbul de marfuri.

Studiul metodic al toponimiei a adaugat §i el datelor din izvoareleistorice elemente noi in legatura cu cre§terea §i mi§carile populatiei,cu fenomenul de colonizare12.

Ca urmare a ansamblului de cercetari intreprinse ping. acum §i caretrebtiiesc continuate §i largite in viitor, rezulta ca fapte neexplicate sauexplicate alts data prin determinki politice, geografice sau religioasecapata o semnificatie noun, tinindu-se seama de considerente de ordindemografic.

TendinDele noi in scrierea istoriei presupun depkirea simplei cro-nologii, a enumerkii bataliilor, a caracterului de narare a faptelor istoricecare i§i au importanta lor, dar care nu pot sa constituie un scop in sine.Se simte tot mai mult nevoia de cifre numeroase exacte de natura sadea o imagine a marimii, a dimensiunilor fenomenului studiat. Pentruo judecare cit mai precis, a proportiilor §i valorii faptului istoric estenecesara apoi incadrarea lui in istoria generals.

7 G. ReLegan, Tehnica de tnregistrare a populatiei Principatelor Romdne la mijlocttl seco-lulni al XV II I-lea. Aclul Int Constantin Mavrocordat din anul 1741 ( ?J, In Revista de sta-

islica", 11, 1964, p. 40-46 ; idem, Istoria statisticii agricole in Romdnia tnainte de 1860, InRevista de statistics ", 12, 1963, p. 71-79 ; 1, 1964, p. 55-63 ; idem, Catagrafiile regulamentaresi problemele pe care le ridicd, in Revista de statistics ", 6, 1965, p. 61 -67; idem, Evolufiapopulatiei urbane a Romdniei, In Revista de statistics ", 7, 1965, p. 51 -67.

8 H. H. Stahl, Contribufii la studittl satelor devalmase romdnesti, Edit. Academiei, vol. I,1958 ; vol. II, 1959, vol. III, 1965.

9 P. P. Panaitescu, Obstea fdraneascd In Tara Roindneasca fi Moldova. Ortnduirea feudal&Bucuresti, 1964.

10 I. Donat, Alethmintele omenesti din Tara Romdneascd to secolele XIV XVI, In Stu-dii", 6, 1956, p. 75 -95; idem, Satele lui Mihai V iteazul, In Studii materiale de istoriemedic", vol. IV, 1960, p. 465-506.

n R. Manolescu, Comerful Tarii Romdnesti gi Moldovei cu Bragovul (secolele XIV XV I),Edit. stiin0ficA, Bucuresti, 1965.

lz L Iordan, Toponimia romdneascd, Bucuresti, 1963, p. 260-306 ; 1. Donat, Cilevaaspecte geografice ale toponimiei din Tara RomdneascS, In Fonetica dialectologie", vol. IV,1962, p. 101-133 ; acelali, Considerafii istorice asupra toponimiei romdne§ti, In Limba romans ",6, 1964, p. 615 612 si In nr. 2, 1965, p. 273-284.

§i

§i

L

5i

fii

www.dacoromanica.ro

Page 97: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

5 I6T01111 DEMO(.RAF1E 937

In cercetarile cu caracter istorico-economic, clasicii marxism-leni-nismului au dat, de altfel, exemple de modul in care se poate exprimain cifre dinamica fenomenului cercetat ; ei an alcatuit in acest sens seriistatistics concludente, au subliniat, nu o data, importanta factoruluidemografic, a densitatii populatiei pentru dezvoltarea, societatii. K. Martarata ca o stiinta nu este cu adevarat dezvoltat decit atunci cind ajungesa se poata folosi de matematica"13.

Un antor italian, Salvioni, considera pe mdsura ce istoria seperfectioneaza contactul ei cu statistica se accentuiazd din ce in ce maimuitTeeledoud stiinte se intilnesc dau m in am.

propunem in continuare sä abordam uncle chestiuni pe care leimplies studiul populatiei din Cara noastra in evul mediu.

Daces populatda daco-romans a persistat pe teritoriul actual alRomaniei in conditiile vitrege ale migratiei popoarelor, aceasta s-a datorat,desigur, in bung, masurd, numarului insemnat al celor ramasi aci dupesretragerea oficialitatii romane, a cresterii acestui numar prin sporulnatural si prin admigrarile continue, in special in secolele IVVI, depopulatie romanizata din sud". Fenomenul n-a fost desigur, unilateral,vicisitudinilor istorice an determinat adesea si deplasari de populatie dela nord la sudul Dunarii.

In cadrul procesului general de dezvoltare a fortelor tie productie,care a provocat schimbari adInci in fizionomia vietii rurale romanestiin secolele IX X, factorul demoubrafic si-a avast importanta lui. Efecti-vul populatiei, marit prin asimilarea de catre bastinasi a unora dintre migra-tori, a contribuit la aparitia si consolidarea organizatiilor politice pe teri-toriul tarii noastre, generate in fapt de diferentierile sociale ce se accentuauin urma aparitiei si extinderii in sInul populatiei a raporturilor de exploa-tare. Incepind cu secolul al X-lea s-a conturat in linii generale peisajulrural, as,a cum it gasim mai tirziu, in secolele XIVXVIII. Inca din aceavreme s-a trecut la impiirtirea tkii in trupuri de mosii, s-au stabilit hota-rele satelor, considerate Inca din primele documente emise de cancelari-ile Tarii Romanesti si Moldovei ca vechi si batrine"".

Presiunea si apoi instaurarea in secolul al XII-lea a stapiniriiregatului maghiar in Transilvania a provocat, pe linua o permanentsrezistenta armata, si un curent de emigrare a populatiei la sud si estde Carpati. In Diploma Ioanifilor regele maghiar tinea in mod Ocpressa fie inclusa clauza ca in tinuturile de la sud de Carpati, concedate cava-lerilor ioaniti, acestia 0, nu primeasca pe taranii din regatul maghiarde orice stare si neam ar fi''17, Introducerea unei atari clauze arata cala data emiterii diplomei, la mijlocul secolului al emigrareataranilor din regatul maghiar in cazul dat din Transilvania la sudde Carpati eunostea proportii Insemnate. Inmultirea populatiei cu vain-rile de not veniti din Transilvania si acest fenomen va continua incursul secolelor, fiind o permanents a istoriei noastre a contribuit

13 Paul Lafargue, Aminliri despre K. Marx, E. S. P. L. P., 1956, p. 181.Dupe R. Nlols, Introduction a la demographic hislorique des allies d'Europe du XI Ve

au XVIII° siecle, Louvain, 1954, vol. I, p. XXL15 Istoria Romdniei, vol. I, Edit. Acad. R. P. R., BucureW, 1960, p. 637, 699, 781.16 H. H. Stahl, Organi:area sociald a (di-anima, in Enciclopedia Ro,nhniei ", vol. I, p. 567.17 Documenla Romaniae Historica, B., Tara Romdneascd, I, Bucumti, 1966, p. 10.

bl

XIII-lea,

ea

14

www.dacoromanica.ro

Page 98: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

938 ST. STEFANESCII 6

la dezvoltarea economic& qi maturizarea raporturilor feudale la sud §iest de Carpati. S-a creat astfel cadrul intern necesar aparitiei statelor desine statatoare Tara Romfineasca, §i Moldova. Imprejurari externecriza din marile state vecine §i pericolul tatar au inlesnit §i au grabitprocesul de formare a celor don/ state romane§ti ce aveau sa, se impuna;in a doua jumatate a secolului al XIV-lea ca factori importanti pe arenavietii politics europene.

Formarea statelpr independents Tara Romaneasca §i. Moldova acontribuit, prin stabihrea ordinii de stat §i asigurarea fie §i relativea securitatii vietii populatiei, la dezvoltarea mai rapid a economiei, lacre§terea efectivului tarii.

Inmultirea populatiei a determinat luarea unor masuri de orga-nizare politics §i religioas& a tarii. In actul sinodal din octombrie <1370>de infiintare a celei de a doua mitropolii a Tara Romane§ti, cu re§edintala Severin (prima i§i avea re§edinta la Arge§) se motiva aceasta, masuraca fiind determinat, de numarul mare al populatiei taxi" (deoarece popo-rul acelei tari se intimpla sa fie mult, ba aproape nenumarat")18.

Constatarea din. actul sinodal cu privire la numarul mare al popu-latiei tarii nu poate fi neglijata cind se incearca sa se explice aparitia inaceemi vreme a fenomenului de asociere la domnie, care presupunea,se pare, chiar o impa'rtire teritorial& a tarii.

In secolele XIV XVI o insemnata parte a populatiei rirale con-tinua sa traiasca in sate libere, grupate mai ales in regiunea subearpa-tica, unde era §i cea mai mare densitate a populatiei Ufa sa fieabsente Ili in cimpie. Aci, insa;, populatia era rara §i avea adesea un caractermobil, reflectat de altfel §i in toponimie (Pribegi, Hoinari, Goniti etc.).

Demografia cantitativa face mai deplina, intelegerea istoriei marilorlupte §i victorii obtinute de poporul roman impotriva invadatorilor stra-ini in secolele XIVXVI. Pierderile umane cauzate de razboaie, insotiteadesea de ani de foamete §i epidemii, ar fi dus is scurt timp la pierdereaindependentei tariff, data nu ar fi existat conditii social-economice derefacere a potentialului uman, care realiza in fapt bogatia tarii §i caruiai se datora apararea ei. In Tara Romaneasca §i Moldova pe ling& faptulca se pastra proportie insemnata taranimea libera, interesata inapararea libertatii ei §i a tarii, sarcinile taranilor dependenti fata, de sta-pinii feudali erau incomparabil mai reduse decit in Wile vecine. Ferti-litatea solului facea sa creasca interesul locuitorilor in lucrarea §i apa-rarea pamintului de care depindea bunastarea lor. Nevoile militare, deselesolicitari la sacrificiile taranilor an mentinut in secolele XIVXVI la unnivel scazut sarcinile taranilor catre stapinii feudali. Aceasta a facut ca spo-rului de populatie, rezultat din natalitatea mare, specifica, acelei vremi,sa i se adauge un procent insemnat de imigranti din Wile vecine, atra§iin tinuturile noastre de conditiile de viata mai bune, de politica domneasca§i a stapinilor de domenii de scutiri, pe o perioada mai scurta sau mailunga, a noilor veniti de obligatiile la care erau impu§i ba§tina§ii 19.

18 Documenie prioind istoria Romdniel, veacul XIII, XIV si XV, B:, Tara Romdneascd(1247- 1500), p. 22.

19 In cronica lui Wavrin se arata ca In 1445, de pita, 12 000 de bulgari, barbati, femei sicopii, i-au cerut lui Vlad Dracul si au capatat permisinnea acestuia sa treacri cu avutul lor,milrfuri vite, In Tara Romaneasca (Jean de Wavrin, La campagne des croisds sur le Danube(1445), ed. N. 1orga, Paris, 1927, p. 79-80).

intr-o

5i

www.dacoromanica.ro

Page 99: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 ISTORIE SI DEMOGRAFIE 939

Victoriile obtinute impotriva invadatorilor straini de poporul roman,de °stile romanesti, formate in cea mai mare parte din tarani, an asigurat oaminare cu consecinte insemnate a datei in care tarile noastre au intratin sistemul politic al dominatiei otomane. Aceasta aminare a ingaduitpoporului roman in secolele XIV XVI un progres economic, bazat pedezvoltarea oraselor, a productiei de marfuri si a schimbului. Progresuleconomic a avut consecinte insemnate in cresterea numarului populatiei, indezvoltarea culturii si a artei.

Pe baza stirilor documentare de care dispunem nu se pot intocmistatistici riguroase cu privire la numarul, densitatea, structure populatiei sivariatiile demografice. Despre schimbarile demografice in directia cresteriipopulatiei sint elocvente insa doua fenomene pomenite de izvoare : 1fe-nomenul de roire a satelor", care era un fel de sciziparitate a unui sat maivechi, in locul caruia apareau doua sau mai multe sate not 2° si 2 feno-menul de creare a unor sate de colonizare ( slobozii"), prin chemarea unorcolonisti din afara hotarelor tarn. Existau si cazuri de slobozii" en colo-nisti strinsi din Cara 21. Satele de colonizare erau create in tinuturile cu slabsdensitate a populatiei, in special in cimpie, unde, din cauza deselor incursi-uni strdine, fenomenul de pustiire" a satelor era mai frecvent.

Pentru secolul al XVII-lea sint in curs de elaborare lucrari cu privirela repartitia geografica si regimul satelor de colonizare. Studii similarepentru secolele anterioare si mai ales posterioarecind informatia documen-tary devine bogata, ar fi de nature sa lamureasca pe o perioada mailunge un aspect demografic foarte important al istoriei noastre. 0 dataintocmita harta noilor asezari, ar trebui, apoi, studiata apartenenta socialsa imigrantilor, data ei se inrudeau sau nu, conditiile in care se stabileau,puterea for materials, consecintele economice ale imigrarii, rolul ei in popu-larea si punerea in valoare a resurselor tarn, masura in care nou venirii isimentineau obiceiurile si limba, in cazul ca proveneau din afara hotarelor

Adaogate celor istorice, cercetarile lingvistice, onomastice, toponimi-ce si etnografice pot aduce precizari si elemente not in studierea satelor decolonizare si in cunoasterea raporturilor for cu vechile asezari. Sub in-flnenta non venitilor s-au putut introduce uncle cuvinte in lexic, a suferituncle transformari toponimia, a putut fi inriurit portul modal de reali-zare locuintelor. La rindul for colonistii ate suferit influenta mediului inrare s-au asezat si foarte adeseori s-au asimilat, amintirea venirii for pas-trindu-se doar in uncle topice.

Luarea in considerare a datelor pe care le furnizeaza nu numai izvoa-rele istorice, ci si lingvistica, toponimia, onomastica, etnografia etc. arputea spulbera ideea imobilitatii vietii taranesti in evul mediu.

Cu tot efortul militar la care a fost obligate Moldova in a doua juma-tate a secolului al XV-lea, stabilitatea politica, asigurata de domnia luiStefan eel Mare, s-a rasfrint pozitiv in domeniul demografic prin inmulti-rea populatiei, fapt ce a contribuit la progresul economic general al Orli.

Dupa cum s-a mai aratat, cresterea populatiei in a doua jumatate asecolului al XV-lea si patrunderea la sate a economiei banesti, e'xprimata

20 B. T. Cimpina, Dersollarea economiei feudale gi inceputurile luplei pentru centralizareastatului in a doua jumatate a secolului al X V-lea in Moldova si Tara Romdneascd, extras din,,Lucy: rile sesiunii generale §tiintifice a Acad, R. P. R., din 2-12 iunie 1950", p. 19.

21 Cf. I. Jordan, Toponimia romdneascd, p. 201.

7 c. 5865

.

.

tarii.

sia

.

www.dacoromanica.ro

Page 100: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

940 ST. STEFANESCII

prin transformarea produselor agricole gi marfa, a dus la mkirea consu-mului de marfuri, realizate in orase, a stimulat prin aceasta activitateaoraseneasca. Pe masura ce se inmulteau la sate cumparatorii de marfurimesfesugaresti, se marea numarul gi diversitatea acestor marfuri22,

Sporirea populatiei, alaturi de alti factori ca largirea suprafeteloragricole, cregterea cantitatid de cereale, in special de cereale marfa, explicacregterea insemnata a pretului satelor cumparate gi vindute de boieri. Daca,de exemplu, in 1440-1450 un at valora in Moldova in medie 52 zloti i.jumatate, in 1501-1505 el valora peste 250 zloti, pretul lui a crescutdeci de circa cinci ori. Moneda in care au fost calculate preturile fiind omoneda de our (zlotul) insemneaza ca mkirea valorii satelor a fost reala,preturile nefiind afectate de cunoscuta depreciere a valorii argintului intoata Europa23. .

Cresterea populatiei a avut urmari importante gi in ceea ce privesteorganizarea teritoriala gi economic& a domeniilor feudale, ea a contribuit-la sporirea considerabill a veniturilor stapinilor feudali. Acestia au devenittot mai interesati in marirea numarului de Omni dependenti gi in intari-rea dreptului de stapinire asupra lor. In Tara Romaneasca se constata cala sfirsitul secolului al XV-lea, pentru a impiedica plecarile taranilor de pemosie, stapinii le-au impus, in cazul in care ar fi voit sa, se stramute, o darespecial, galeata de iesire", un fel de compensatie materials pentru pier-,derea miinii de lucru.

Un numar insemnat de tarani s-a indreptat spre orase, contribuindla cregterea populatiei lor. In aceasta privinta trebuie spus ca evolutiafactorului demografic se oglindeste in evolutia oraselor, in viata, numkul gimarimea lor. Centre mestesuga'resti gi comerciale, oragele an apkut inurma dezvoltarii fortelor de productie, a separkii mestesugurilor de agri-culture gi in momentul in care s-a treat o anumita disponibilitate" a miiniide lucru. Mai putine in prima parte a evului mediu, ceea ce math o viata eco-nomics relativ slabs, oragele au crescut canumk gi marime pe masura ce sedezvolta viata economics gi se inmultea populatia. Pentru cregterea popu-latiei in oraselemedievale apusene un indiciu hat in considerare de istoriciipopulatiei a fost evolutia incintei oraselor, traseele succesive ale ziduri-lor, care erau construite pe magura nevoilor impuse de cregterea populatiei.Lipsite in genere de ziduri de incinta, oragele din Tara Romaneasca gi Mol-dova n-au cunoscut gradul de aglomerare umana a oraselor apusene. Aceas-ta explica de ce in oragele noastre medievale, epidemiile nu au fost atit defreuvente gi ravagiile lor atit de marl. ca in oragele din Apusul Europei.Ciuma neagra, care la mijlocul gi in a doua jumatate a secolului al XIV-leaa diminuat in mod sirntitor populatia europeana, a atins mai putin tinutu-rile noastre. In Tara Romaneasca gi Moldova oragele s-au dezvoltat mult insuprafata, cuprinzind in ocolul" lor satele din apropiere gi intinse tere-nuri agricole. Se crea, astf el , posibilitatea pentru oraseni ca in anumite im-prejurari sau in mod curent unii dintre ei sa impleteasca activitatea meste-sugareasea gi comerciala cu cea agricole.

Dat fiind rolul conducator de totdeauna al oraselor, numkulrimea lor a avut o mare importanta pentru istoria diferitelor sari. In cazuL

22 Istoria Romania, vol. II, Bucurelti [1962] p. 449.23 Ibidem, p. 450.

si ma-

www.dacoromanica.ro

Page 101: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 ISTORIE $1 DEMOGRAFfE 941

Moldovei si Tdrii Romanesti se constatd in a doua jumdtate a secolului alXV-lea si in prima jumatate a secolului al XVI-lea, ca urmare a spoririinumkului si inmultirii populatiei oraselor , o crestere a ponderii for nunumai in vita economic& ci si politic§, a tkii. In anumite cazuri numdrulpopulatiei a atins proportii comparabile cu ritmul de dezvoltare al oraselordin tsarile apusene. In a doua jumatate a secolului al XV-lea unele din ora-sele Moldovei ajunseser& sa aibd in jur de 20 000 locuitori. Cifra este maredacd o compardm cu a multor orase din Apusul si sud-estul Europei. Pindin secolul al XVI-lea, de pilda, majoritatea oraselor din Tarile de Jos auavut o populatie de 10 000 locuitori. In anul cuceririi sale de catre turci,Constantinopolul, eel mai important centru din lumea rasariteand avea sub50 000 locuitori. Nevoile de alimentare a populatiei orasenesti, crescutd inurma sporului natural, exodului rural si imigrdrilor strdine, si care nu toatdse putea aproviziona din ocolul" oraselofr, au stimulat productia de cerealemarfa in lumea satelor. Aceasta, o data apdrutd sub imboldul pietii interne,s-a indreptat si in afara granitelor tariff. Spre sfirsitul secolului al XV-leaizvoarele inreg,istreazd un mare belsug si ieftingtate a produselor alimentare,precum si o crestere a exportului de grine24.

In cadrul interdependentei factorilor care an actionat in istorie, sicare explicd particularitatile desfasurarii procesului istoric pe teritoriulpatriei noastre, am incercat sa ardtdm modul cum factorul demografic ainfluentat diferite aspecte ale istoriei noastre. Factorul demografic a fostinfluentat la rindu-i de alti factori, in primul rind economic si politic, careau putut contribui la cresterea este cazul celei de a doua jumdati asecolului al XV-lea iii Moldova sau la scdderea numarului locuitorilor ei.Un exemplu de modul in care factorul politic, de pilda, are influente nega-tive, nu numai in,domeniul economiei ci si in eel al demografiei, it constituiecklerea, in a doua jumdtate a secolului al XV1 -lea, a tdrilor romane subd-ominatia otomand.

In noile conditii politice a incetinit ritmul for de dezvoltare, marlsume de bani, stoarse din munca taranilor si mestesugarilor romani, au fostindreptate spre Constantinopol. Turcii si-au impus dreptul de monopolasupra comertului tarilor romane, care au devenit grinarul" Imperiuluiotoman. Pe mdsurd ce cresteau obligatiile productitorilor directi ciltre stat,stApinii feudali interni §i Poarta otornang, treptat scddea puterea foreconomics, sporea numdrul celor cdzuti in dependentd, se inmulteau cazuri-le de emigrdri. Spre sfirsitul secolului al XVI-lea cdlugdrul c5,15,tor LucaTestanova descriind, intr-un memoriu adresat papei, eXploatarea crincenda locuitorilor si abuzurile adrninistratiei din Tara Romaneascd si Moldova,arata ca din cauza cererilor nesfirsite multe sate so risipeau. El consiaera,in incheierea memoriului, c5, dacd bogdtiile acestor tari nu ar fi fost a§a demaxi, in ele n-ar fi rdmas la acea data nici un om25.

Interesul fiscal al statului si eel egoist de clasd al boierilor au fdcut cain conditiile marii fluctuatii de populatie de la sfirsitul secolului al XVI-leasa fie decretatd in Tara Romaneascd legarea de glie a taranilor. Realitateademograficd, scaderea numarului contribuabililor, a determinat domnia s&imptp25, acest act de mare insemndtate pentru istoria sociald si care vine sa,

24 Isloria Romdniei, vol. II, p. 450 452.25 Hurmuzaki-Iorga, Documente privind istoria romonilor, vol. XI. p. 248 249.

www.dacoromanica.ro

Page 102: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

942 S. 8TEFiNESCII 10

arate si el a in istoria socials datele demograf ice joaca un mare rol, isto-ria socials 8i in genere istoria fares demografie este de neinteles.

Prin legarea de glie, tgranimea a ajuns ss traiasca in conditii inferioare,grele, pe un pamint care nu-i mai apartinea i unde singura ei ratiune de amai fi era munca pe care o presta stapinului. Taranul a devenit pentru malttimp un simplu instrumentum minis" ; el facea parte integrant/ din inven-tarul agricol, a scazut interesul lui in lucrarea pamintului, in ridicarea pro-ductivitatii acestuia. Neplata sau preturile derizqrii cu care turcii cumpa-rau griul au Mout ss scads suprafetele insamintate cu gTIu, locuitorii aninceput sa extinda cultura acelor cereale care nu erau cerute de Poarta oto-mana (de pada., meiul). In economia tarii o mare pondere a capatat pins insecolul al XIX-lea cresterea vitelor.

Slabirea puterii economics a satelor i situatia precara a taranilor s-arfisfrint asupra oraselor ; activitatea oraseneasca a decazut §i o data cu eaimportanta oraselor. Un insemnat exod de populatie in afara hotarelortarii a caracterizat mai ales secolul al XVIII-lea.

Calatorii streini care an vizitat in secolele XVII-XVIII tarile romanean ramas consternati de proasta for ocirmuire, de slaba densitate a popula-tiei. Subliniind marea fertilitate a pamintului, ei aratau totodata lipsa deinteres a locuitorilor pentru o mai bung, valorificare a lui, fiecare om mul-tumindu-se sa cistige numai cele trebuinctoase unui trai modest, cel cuavere era socotit ca un raufacator. Referindu-se la Tara Romfineascat dupesmijlocul secolului al XVIII-lea, generalul Bauer arata ca ar trebui un lungsir de ani spre a Inapoia Tarn Romfinesti vechea ei stralucire, pentru areinvia atitea orase altadata bine populate si infloritoare, pentru a restabiliatitea sate bogate atitea locuinte acum pustii, pe care, strabatind Cara,le intilnesti la fiecare pas, ca pe niste ra'masite"2.. Pentru depasirea situa-tiei descrise de Bauer trebuiau schimbate conditiile istorice, inlocuite cualtele in care sa se manifeste mai multa preocupare pentru elementul uman,pentru conditiile lui de munca si de viata, de care depindea cresterea popu-latiei, refacereasiintarireapotentialului economic, singurul in 'masura sadea tarie politica si sa impuna tarile-romane in afara.

Desi informatia documentary este pentru secolele XVII-XVIII in-comparabil mai bogata decit in secolele anterioare, natura izvoarelor

lipsa de statistici §i recensaminte nu da posibilitatea cunoasterii f e-nomenului demografic in toata complexitatea sa, ci numai a unor aspecte.Din izvoare nu ne putem da seama, cleat cu o mare aproximatie, desprecresterile sau depresiunile demografice care, acestea din urma, au deter-minat o intreag/ politics de ref orme a domniei ce urmarea, printre altele,cresterea numarului populatiei. Este imposibil de stabilit numarul exactal populatiei, clasele i toate categoriile sociale fiind. interesate in ascunde-rea situatiei reale demograf ice taranii de teama impunerilor fiscale, boieriidoritori sa-si mentina crease/ averile, domnia pentru a evita notcereri ale Porta otomane, deli pentru propriile ei venituri ar fi dorit o citmai exact/ evident/ a populatiei. Catagrafiile realizate de austrieci i rustnu oglindesc nici ele, decit aproximativ, realitatea, i aceasta datorita fiedificultfitilor pe care le intimpinau din partea elementelor locale, ale carorsusceptibilitati cautau sa le menajeze pentru asigura concursul lor, fie

26 Mernoires historiques et geouraphiques sur la Valachie, Frankfurt-Lipsca, 1778, p. 20.

ca

:

si

si se-si

a-si

www.dacoromanica.ro

Page 103: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

11 ISTORIE SI DEMOGRAFIE 913

chiar intereselor pe care aceste state le aveau. Pentru a nu atrage atentiaaltor puteri europene asupra Principatelor dungrene si pentru a justificacu mai multg usurintg o eventualg ocupare a acestora, imperiile amintiteegutau s á prezinte cele doug tgri putin populate §i lipsite de valoare econo-mica.

Farg a socoti deci ca riguros exacte datele cuprinse in izvoarele epociicu privire la efectivul populatiei, care in realitate era mai mare decit pre-vedeau documentele intocmite, mentionarea cifrei populatiei, fie ea siaproximativg, este de naturg sa, dea o imagine generals despre evolutia rit-mului de crestere a populatiei. Din uncle izvoare, recent puss in valoare,rezulta ca. in 1737 existau in Tara Romaneasca 118 246 familii de contribua-bili. inmultind acest numgr cu 5 cited, prin care in mod conventionalse redg numarul membrilor familiei §i care poartg numele de multiplicatordemografic rezula ca totalul populatiei impozabile era de 591 230 delocuitori27. Intr-un raport destul de bine informat, despre Tara Romaneas-di, si Moldova, inaintat la 30 noiembrie 1807 de contele M. Reinhard gayer-nului francez, se arata cg in 1739 numarul familiilor impozabile din TaraRomaneasca era de 147 000, oeea ce insemna 735 000 locuitori. Obligatiile lacare au fost impusi dupg 1739 taranii si abuzurile administratiei au provo-cat spargerea si pargsirea satelor. Din aceasta cauza, in 1749 numarul fami-liilor impozabile era de 70 000 (350 000 locuitori), iar in 1757 existau numai39 000 familii impozabile (195 000 locuitori). Chiar dacg cifrele par exageratde mici, necorespunzatoare realitgtii, nu poate fi negatg existenta la aceadata a unei depresiuni demografice. Aceasta 1 -a obligat pe Constantin Race-vita sa emitg in 1756 un hrisov care inlesnea intoarcerea la vetrele for anumerosilor bejenari moldoveni28. Dupg 1757 multi dintre pribegi an re-venit in tars, for adgugindu-li-se un procent insemnat de imigranti In spe-cial din Transilvania. In 1767 ambasadorul Prusiei la Poartg raporta ca inacel an au trecut din Transilvania in Moldova si Tara Romaneasca 24 000familii. Intr-un memoriu, Maintat in 1773 Curtii din Viena de romAn,ii dinTransilvania, se arata ca numarul mare al celor plecati dintre ei, si stabilitiin Moldova si Tara Romaneascg, a stirnit ingrijorarea locuitorilor de aci,care, cuprinsi de panics, ar fi exclamat : intreaga Transilvanie a venitla noi" (tots Transilvania ad nos yen/4)29.

In raportul amintit al contelui M. Reinhard el dg pentru anal 1806(pe care 11 socoteste ca an de prosperitate pentru Tara Romaneasca siMoldova, de insemnatg crestere a populatiei prin imigratie) cifra de 750 000locuitori pentru Tara Romaneasca (Bucuresti 80 000 locuitori) si pentruMoldova 525 000 locuitori (Iasi intre 39 000 si 40 000 locuitori)30.

Intr -un alt material, din 1806, nesemnat, intocmit pentru informareaguvernului francez, pe Rugg mentionarea boggtiilor celor doug tali romA -'nest' se arata a terenuri intinse nu erau cultivate, ca o parte insemnata, dinpgmintul for era nedefrisat pentru agricultura, taranul cultivind abia cocace ii trebuia lui pentru a nu fi furat de stgpini ; din cauza coruptiei adminis-

27 S. Papacostea, Poputafia Tdrii Romanesti fn ajunul reformelor lui Constantin Mavro-cordat. Un document inedit, In Studii", 5, 1966, p. 929-939.

28 Cf. I. Iordan, Toponimia romdneascd, p. 201-202.29 Istoria Transilvaniei, ed. a III-a, Bucurcsti, 1963, p. 275.30 Archives du Ministere des affaires etrangeres (Memoires et docutrients), Fonds Turquie,

t. 13.www.dacoromanica.ro

Page 104: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

914 ST. STEFANESCI 12

trative multi tarani din Moldova si Tara Romaneasca treceau in Transilva,nia, Banat, Ucraina, Podolia, existind pericolul ca eele doua taxi sa sedepopuleze31. In 1811 baronul Bracher constata si el slaba densitate apopulatiei celor doul tari romanesti in raport cu suprafata si fertilitateasolului. El socotea ca efecti'vul populatiei ar creste data Tara Romaneasasi Moldova ar fi supuse unei guvernari stabile si s-ar dezvolta industria.Taranii incarcati de impozite duceau o viata grea, amprenta mizeriei reflec-tindu-se si in trasaturile psihico-morale ale acestora. In ceea ce privestevirsta locuitorilor se facea observatia ca rari locuitori de la cimpie atingeauvirsta de 70 de ani, la 60 de ani ei erau deja batrini32. Intr-o nota documen-tary din 1812 despre Tara Romaneasca si Moldova, nesemnata , se faceauaprecieri similare celor deja relatate cu privire la situatia for demografica :o parte insemnata din terenul tarii nedefrisat, solul deosebit de bogat, putindsa hraneasea de 10 on mai multi locuitori ; numarul acestora ar crestedad, ar fi o administratie mai Mina, data s-ar dezvolta industria si limitaopresiunea boierilor. Populatia Tarii Romanesti era evaluata la 180 000familii, adica cca 900 000 locuitori, iar a Moldovei 81 000 familii (405 000locuitori, nefiind inclusi robii tigani). In cazul Tarii Romanesti se socoteaca 3/4 din suprafata solului apartinea boierilor si clerului, iar taranilornumai 1/4 ce tinde sa se reduca mereu33.

Cifrele pe care le gasim dupa 1812 in diferite izvoare cu sprivire lapopulatia Tarii Romanesti si Moldovei vadesc, cu unele descresteri vremel-nice ca, de pildk in urma rascoalei din 182f , o permanents si, am spu-ne, rapids crestere a numarului ei. In 1833 statistica intocmita de organeletrupelor rusesti de ocupatie dadea pentru Tara Romaneasca cifra de 413 182familii (2 061 910 locuitori) 34. Potrivit catagrafiei din 1838, puss invaloare recent de G. Retegan si I. Donat, populatia Tarii Romanesti era ladata intocmirii catagrafiei de 1 479 905 locuitori". In 1848 ea depasea dinnou 2 000 000 locuitori 36, iar recensamintul din 1859 dadea cifra de 2 401 014locuitori. Indicarea acestor cifre si a altora, pe care pentru a simplificalucrurile, nu le-am mai mentionat, vadesc preocuparea tot mai sustinutapentru cunoasterea cit mai exacta a numarului populatiei. Intr-un memoriuasupra Tara Romanesti si Moldovei inaintat la 1 februarie 1848 de capi-tanul de geniu A. Sabatier guvernului francez, se spune ca in aceste taridin 7 in 7 ani se intre_prind recensaminte ale populatiei impozabile 37.

Cu toate eforturile do imbunatatire a tehnicii evidentej populatiei,mares diferentkpentru intervale relativ scurte in cifra populatiei, punesub semnul intrebarii exactitatea corespondentei intro datele statisticilorintocmite si realitate. Daca Mani, de pildk numai doul cifre, cea din 1838si 1848 pe care le rotuujim la 1 500 000 si 2 000 000 locuitori rezulta pentruun interval de 10 ani o cretere de 500 000 locuitori. Ritmul mediu anual de

31 Ibidem.32 Ibidem.33 Archives do Minktere des affliros etrangeres. Me:mires el documents. Fonds Turquie,

34 Ibidem, vol. 75, p. 152 v-154.33 I. DJnit si G. Retegan, La Vatachie en 1838, d'apres une source statistique inedde, In

113vu- roumaine d'histoire", IV, p. 1965.36 Archives du M nistere. s atf this etran.;:!res. Alemoires et documents. Fonds Turquie,

vol. 48.37 Ibidem.

t. 13.

www.dacoromanica.ro

Page 105: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

13 ISTORIE SI DEMOGRAFLE 945

erestere a populatiei unei societati agricole este si era cazul societatiiromanesti de atunci de 0,5 pins la 1 % pe an. Luind procentul maxim 1 %ar rezulta ca sporul natural intre 1838 1848 a fost de 150 000 locuitori.La acest spor s-au adaogat apoi imigrarile din afara Orli. Pentru anul 1840se consemneaza, de pada., trecerea Dunarii de catre 20 000 bulgari refugiatidin cauza cresterii abuzurilor stapinirii\ turcesti39. Numarul imigrantilornu se ridica ins/ in fiecare an la zeci de mii. Prin urmare, deli crestereapopulatiei a fost un fapt real, este greu de admis ca amindoua cifrele careexprima pentru doul momente totalul populatiei sint exacte.

Dad, achnitem ca cele doua dire exprima realitatea, insemneaza casporul natural depasea la not cu mult pe cel obit nuit i curentul de imigrareera foarte puternic. Manifestarea unor asemenea fenomene presupunea insaexistenta in Tam Romaneasea a unor conditii favorabile. Existau oare aces-tea in realitate ? Intr-o mare masura da. Izvoarele arata ca in aceasta vreme.situatia materials a taranimii s-a schimbat ; taranii au inceput sa iasa, dinbordeie, sa-$i constrniasel case, sarsi schimbe imbracamintea traditionala

cumpere mai multe marfuri de la orase39. Regimul mai putin impilatorca in trecuts sau ca in tarile vecine a putut duce la cresterea natalitatii si acurentului de imigratie. Totodata, insa, erau multe gi mari nemultumirileproducatorilor dieecti cauzate de greutatea sarcinilor fiscale la care erauobligati, inechitatea in repartitia pamintului, conditiile aspre de munca,.abuzurile organelor de stat. Cresterea opozitiei maselor populare fate depretentiile clasei dominante a generat de altfel revolutia din 1848.

Din toata aceasta, discutie rezulta greutatile pe care le intimpina cerce-tatorul in evaluarea populatiei din Tara Romineasca si Moldova, in perioa-da prestatistica, datorita tealitatilor istorice, care faceau ca un numarinsemnat de locuitori sa scape controlului evidentei de stat. In asemeneaconditii datele din statisticile intocmite nu pot fi luate in considerare decitcu mare aproximatie.

Cu anul 1859, cind se realizeaza primul recensamint modern, maiamplu, incepe o etapa, non/ in studiul populatiei romanesti ; cercetareaei, sub aspectul numarului, structurii profesionale, repartitiei pe sexe,virsta, nivel. de instruire etc., este mult inlesnita permitind intreprindereaunor studii pertinente.

In ciuda_dificultatilor pricinuite de natura izvoarelor consideram cacele relatate pentru perioada de pins in 1859 invedereaza marea importantape care o prezinta demografia cantitativa in istorie. Fapte politice insem-nate, fenomene economice hotaritoare pentru evolutia societatii nu pot fiintelese cu adevarat Met sa se in seama de factorul uman. Forta statelor,puss in valoare de istoria militara, istoria socials, religioasa, culturalk.relatiile internationale sint in mare masura influentate §i uneori determi-nate de potentialul uman ; istoria, in ansamblul ei, nu poate fi scrisaexplicate fare luarea in considerare a demografiei cantitative.

Demografia catitativa priveste aspecte multiple, variate, legate detrasaturile somatice, caracteristicile psihico-morale, faptele culturale ale di-feritelor societati umane". Fara, a intra in discutia problemelor de demogra-

38 Archives du Ministere des affaires etrangeres. Memoires et documents. Fonds Turquie.vol. 75.

Ibidem.4° M. Reinhard, Hisloire el demographie, p. 196-197.

sg,

si

www.dacoromanica.ro

Page 106: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

916 ST. STEF kNE SC II 14

fia calitativa f}i care singure pot constitui obiectul unei lucrari de magi pro-portii amintesc doar ca un element general, ce prezinta interes pentrusubiectul nostru, ca a existat si exists un spirit romanesc" in modul decomportare si care se reflects in cultura noastra, in literature, filozofie,arta. El se explica, si explica, la rindu-i, ritmul original al istoriei noastrecare a adaugat la, experienta si patrimonial cultural al umanitatii o ex-perienta si aspecte culturale originale, demne de luat in seams.

Piramida virstelor. 0 mare insemnatate in demografie prezinta repar-tibia populatiei pe virste, care, grafic, se reprezinta printr-o piramida. Aceas-ta este un mijloc de apreciere a tineretii sau imbatrinirii uneinatiuni. Pirdmida virstelor are influents asupra politicii generale a statelo,asupra modului in care diferitele natiuni se manifests pe arena vietii politiceinternationale ; virsta isi puree adesea amprenta asupra atitudinii politice aindivizilor. In Franta in revolutiile din 1830 si 1848, ca si la not in revolu-tia din 1848, elementele tinere ati avut un rol de cea mai mare insemnatatein elaborarea programelor si atragerea maselor largi populare la revolutie.

Seria exemplificarilor din care rezulta importanta demografiei Inexplicarea fenomenului istorie general ar putea fi continuata. Fara a oprelungi, adaug, in incheiere, ca demografia, ca discipline de contact siintr-un anumit fel de coordonare", presupune cuno0inte temeinice deistorie, statistics, economie, biologie, sociologiee". Inteleasa si folosita °talltrebuie, demografia poate sa largeasca cunoasterea istoriei : la rindul ei,fare istorie este de neinteles.

11 Ibidem, p . 204.

piramid&

www.dacoromanica.ro

Page 107: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

CONTRIBUTII LA STUDILL LUMINISMULUIIN TARA RO.MANEASCA SI MOLDOVA

I. LOCUL G7NDIRII LUI BECCARIA IN CULTU RA JURIDICAROJIANEASCA IN DEZVOLTA1?EA DREPTULUI PENAL,

PING LA MIKAREA REVOLUTIONARAA LUI TUDOR V LADI MIRESCU

1)

V. AL. AL. GEORGESCU

1. Gin direa lui Beccaria si uncle accente prebeccariene ale drept ului feudaldin Virile ronalne la mijlocul secolului al XV III-lea. Gindirea lui CesareBonesana, marchiz de Beccarial, privind fundamentul, limitele scopulrepresiunii penale, aplicarea si executarea pedepselor, regimul inchisori-lor si garantia drepturilor individului, a avut un puternic rkunet In proce-sul de lichidare a lumii feudale. Ea a rkpuns unor nevoi adinci ale timpului,depkincl kpiratiile noii societki burgheze in plinr, ascensiune.

Esenta gindirii lui Beccaria este condensate in concluzia lapidarya dirtii sale : pentru ea, nici o pedeapsa se nu fie violenta a unuia san a

1 Pentru expunerea conceptiilor lui Beccaria $i a rdsunetului for pe plan european, vesi :prefata prof. Al. Balaci si studiul introductiv al lui Vasile Papadopol la Cesare Beccaria,Despre infracliuni si pedepse, trad. 1i note de Armand Rosu, Edit. Stiintificd, Bucuresti,1965 (cf. prezentarea noastra In Justilia nouS ", 1966, nr. 5, p. 166-172 $i In Revue dessciences sociales", Serie de sciences juridiques, 1966, nr. 2, p. 301 307). Studiul de fatd siacela al Ariadnei Comariano-Cioranu, despre Del delitti e delle pene" de Cesare Beccaria, Inlimbile greacd si romana, In Revue des etudes sud-est europeennes", 1.V (1967), nr. 1 2,reprezinta o participare a istoriografiei noastre la comemorarea a doua sute de ani de la apa-ritia cartii lui Beccaria.

Pentru rasunetul european at operci lui Beccaria In sec. XVIII, vezi In present CesareBeccaria, Dei delitti e delle pene. Con una raccolla di lettere e documenti relativi alla nasciladell'opera e alla sua fortuna nell'Europa del Settecento, ingrijita de Franco Venturi, Einaudi,1963, 680 p., unde din Rdsdrit $i Sud-Est nu figureasd decilt Rusia ; idem, Cesare Beccaria,In Dizionario biografico degli Italiani, Roma, 1965, 16 p. Vezi de asemenea Omaggio a Bec-caria (indeosebi Franco Venturi, L'immagine della giustizia, p. 707-711), In Rivista storicaitaliana", 76 (1964), p. 671 -759; Stanislav Salmonowics, Prawo karnc dswieconego absolulyzmu(Legislatia penald a absolutismului luminat), Tortiii, 1966 (Indeosebi cap. II, cu un rezumatIn limba francesd); G. d'Amelio, Illteminismo e scicnza del diritto in Italia (Iluminismulstiinta dreptului In Italia), Milano, 1965.

tomul 20, nr. 5, p. 947-969, 1967.Tunit",

51

1i

www.dacoromanica.ro

Page 108: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

943 V. AL. GEORGESCIT 2

mai multora Impotriva unui cetacean particular, ea trebuie BS fie neaparatpublick prompts, necesara, cea mai mica din cele posibile in imprejurariledate, proportionalia cu infractiunea, dictate de lege" (trad. Tom., 1965,p. 15).

Beccaria este primul gInditor care pune in discutie legitimitatea pedep-.sei cu moartea §i condamna vehement aceasta pedeapsa. Paginile scrise deel impotriva torturei vor rasuna cu acela§i accent umanist, cita vreme, subforme noi, dreptul penal va cunoa§te procedee de acest fel, in ciuda atitorprogrese legate de numele penalistului italian. Respectul omului in orice,banuit de savir§irea unei infractiuni, §i chiar in infractorul dovedit,individualizarea pedepsei §i ideea de recuperare socials a condamnatuluipentru un delict sau crime, sint principii umaniste pe care §tiinta penala §ipenitenciara le dezvolta astazi intr-un context social §i §tiintific mailarg §i mai rodnic §i care se adincese atit de eficient in dreptul penalsocialist.

Gindirea lui Cesare Beccaria a fost pregatita de curentul enciclope-dist de facture luminist materialists din Franta, in care se §i incadreaza,de preluminismul francez, afirmat Inca de In finele secolului al XVII-lea,§i de rationalismul §coalei dreptului natural (jusnaturalismul), care se im-pusese prin opera lui Hugo Grotius §i va domina toata gIndirea juridica asecolului al XVIII-lea. In scrisoarea sa catre Abate le Morel let, traduca-torul operei sale in limba franceza, Beccaria recunoa§te filiatia enciclope-dista a gIndirii sale : Je dois tout :noi -meme aux livres frangais".

S-a spus adesea ca. diletantul de geniu" care a fost Beccaria, unilate-ral §i mai mult umanitarist decIt jurist, n-a cercetat conditiile de necesitatein care se produce infractiunea §i n-a cunoscut decit putin legislatia §i maiputin istoria. Aceste critici sint Ins sterile. Tratatul venea la timp" §iputerea lui de sot se poate masura prin furia atacurilor dezlantuite de reac-tiunea teocratica. In Note ed osservazioni, calugaru Ferdinando Facchineiva exclama : Opera ie§ita din cel mai adinc hau al intunericului, oribil5monstruoasa, piing, de otrava". Aceasta opozitie a fost mai durabill decits-ar putea crede. In 1817, M. de Bonald2, teoreticianul reactionar al aristo-cratiei franceze, stria : Tratatul despre infractiuni §i pedepse al lui Becca-ria a avut o data toata yoga pe care o obtinea atunci o carte false §1, deci,-primejdioask chid crimele, ca §i spiritele, §i-au pierdut simplicitatea forprimitive; justitia care le apreciaza gravitatea ar trebui sa fie o operatic anaturii Beccaria face din ea un tarif"3.

Gindirea lui Beccaria a avut limite care, in esenta, an fost acelea aleumanitarismului luminist burghez, astf el caracterizate de V. I. Lenin :

. ..atunci clnd au scris lumini§tii din secolul al XVIII-lea (pe care oopinie unanim recunoscutaii incadreaza in categoria conducatorilor burghe-

2 Pensees sur divers sujets, I, Paris, 1817, p. 60; asupra lui Facchinei, vezi Gianfranco.Tcrccllan, In Revista slorica italiana", 76 (1964), p. 720-748.

3 Textul din de Bonald (Pensies sur divers safe', page 60, tome I-er, Paris, 1817) se aflacopiat pe Vorsatz-ul unui exemplar din editia frincez5 apArutil la Philadelphia In 1766, carefigureaz5 In Biblioteca M. Eminescu" din Iasi sub rota C. R. I., 502 : Trades des dents et despeines, traduit de l'italien, d'apres la troisieme edition, revue et corrigee et augmentee parl'auteur. Avec des additions de l'auteur qui n'ont pas encore paru en italien. Nouvelle editionplus correcte que les precedentes. A Philadelphie, MDCCLXVI (comunicarea lui C. Turcu`.

si

www.dacoromanica.ro

Page 109: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

-3 G1NDIREA LD1 BECCARTA TN CTILTURA J1TRIDICA ROMANEASCA 949

ziei), atunci, cind au scris luministii nostri din anii 1840 1870, toateproblemele sociale se reduceau la lupta impotriva iobagiei si a ramasitelorei . noile relatii social-economice i contradictiile for erau Inca Intr -ostare embrionara. De aceea, pe atunci, ideologii burgheziei nu (Wean dovadade nici un fel de egoism ; dimpotriva, atit in Occident cit si In Rusia ei erauabsolut sinceri cind spuneau ca cred Intr-o prosperitate generals i cadoresc o asemenea prosperitate i intr-adevar nu vedeau (vi, In parte, nici nuputeau sa vada) contradicDiile orinduirii care lua nastere din orinduireaiobaga"4.

Inainte de aparitia cartii lui Beccaria, Dei delitti e delle pease (1764),se Intilnesc in toate tarile uncle accente beccariene avant la lettre, in legis-latie5, in literatura penala si in scrierile de polemics socials. Uncle texteromane, bizantine sau canonice formulae norme principii izolate care,dupes 1764, vor lua un inteles direct beccarian. Un inteles care, In contextulfeudal de pins atunci, ramasese fares mare rasunet i adesea fares nici oeficienta. Este o constatare valabila in mod corespunzator pentru stadiulde dezvoltare al dreptului feudal in.Principatele romane, in jurul anului1764, unde, de altfel, uncle din cnrentele Innoitoare amintite mai sus pa-trunsesefa Inca din prima jumatate a secolului, printr-un proces ce se oglin-deste in parte in fondul de lucrari juridice cu caracter social-filozofic dinBiblioteca Mavrocordatilor 6.

Sa luam, de pilda, marele principiu beccarian al personalitatii pedep-selor7. Tendinta de individualizare a raspunderii penale i civile in raport

4 V. I. Lenin, La ce mostenire renunfam? in Opere complete, vol. 2, ed. a 2-a, Bucuresti,Edit. politica, 1960, p. 514.

5 Pe poarta Inchisoril celulare a Sf. Mihail, infiintata la Roma in 1702, se gasea gravatiiinscriptia : Parum est coercere improbos poena, nisi probos officias disciplina (Este insuficient saconstringi pe cei rbi prin pedeapsa, daces nu-i faci buni prin educatie). Sintagma lui Vlastares,lit. P., de poenis, cap. 14 (Migne, Patrologie grecque, 115, col. 111-112) nu combatea pedepselemutilante, decit interzicind amputarea ambelor miini sau picioarc (VOW constitutio uel manusambas uel pedes abscindi), Solutia Sintagmei se regaseste In culegerca de texte din Basilicale,tradusa in ms. rom. 2112 (Bibl. Acad. Republicii S3cialiste Romania), f. 68° 69, §§ 5 6 : § 7interzicea mutilarea si pedeapsa capitals in materie de fart (manuscrisul dateaza din a douajumatate a secolului al XV III-lea).

Vezi articolul nostru, Contribufii la studiul cullurii juridice romdne In secolul al XVI I I-lea, Fondul de lucrdri juridice at Bibliolecii lllavrocordafilor, in curs de aparitie. In ceea cc pri-veste pedeapsa cu moartea, C. Mavrocordat era un beccarian, Inainte de Beccaria, dupes relatareaCronicii Ghiculestilor (vezi ed. A. Camariano- Cioran si N. Camariano, Edit. Acad. R. P. R., 1965,p. 351) si era sfios cind era vorba de osindire la moarte sau de pcdepsirea oamenilor, cutoate ca in timpul domniei sale de aid nu s-au ivit asemenea cazuri". Totusi si un domn caMavrocordat pedcpsea pe ceilalti infractori ca set se pocdiascd . . . pentru nelegiuirile relcute,adieu in primal rind, dupes vechea conceptie feudal-religioasa despre infractiune si pedeapsa.

7 Vezi, de pilda, cartea lui Gaspar Graziani din 11 iulie 1619 (Doc. prin. 1st. Romdniei,A, XVII, 4, p. 381-382, nr. 485). Comp. si cartea lui Stefan Tomsa dap 4 noiembrie 1621(Doc. prin. 1st. Romdniei, A, XVII, 5, p. 69-70, nr. 90). Aceleasi norme sint repetate aproapetextual In cartea din 14 ianuarie 1622 a aceluiasi domn. Acest principiu devine obisnuielnie,deli mereu violat si apoi aparat cu ajutorul pravilei. La inceputul secolului at XVIII-lea, cindC. Duca II incillca, in materie de viclenie, lovind, penalmente si baneste, pe rudele si sotiahainitului, boicrii si cronicarul prezinta pe domn ca violind obiceiul vezi Istoria ToniRomdnesti de la octombrie 1688 pind la mantle 1717, ed. C. Grecescu, Ed. Stiintifica, Bucuresti,1959, p. 53: care obiceaiu in Tara Moldovei n-au mai fost ca sa invaluiasca jupinescle bole-rilor pribegi cu inchisori si cu allele" ; domnul 1 -ar fi inalcat din Indemnarea boierilor moldo-veni", adieu al factiunii site boieresti. 0 prima consacrare a personalitatii pedepsoi, fora referirela pravila, se gaseste in documental moldovenesc din 30 aprilie 1588. Sursa acestor documenteeste insa principiul identic at dreptului bizantin laic si canonic, receptat de Sintagma

§i

§i

§i

fitrii,

lui Vlas

www.dacoromanica.ro

Page 110: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

950 V. AL. GEORGESCU 4

cu familia, neamul, ob§tea, breasla etc., sprijinita pe texte din pravila.romano-bizantinas se manifests Inca din a doua jumatate a secolului alXVI-lea §i mai ales de la inceputul secolului urmator. Boierii moldoveni o,revendica energic, pentru apararea unor interese feudale, in materie .devielenie9. Cu caracter mai larg, ea este formulate in cadrul familiei, pentrutats §i fiu, in ceea ce prive§te inlaturarea raspunderii unuia pentru fapteleceluilalt, potrivit noilor nevoi ale relatiilor de marfa-bani. Si cu lege dreap.0, le-au facut acele pedeapsa, numai munca.ce au facut fameilor for §i immeia lui Septilici pentru avutiile au fost peste pravila, ea pre lege direapta,nice fecior pentru fapta tatine-sau, nice pa'rintele pentru fapta fecioru-i devirsta nu-i platnicu", va spune Miron Costin 1°, familiarizat, in Polonia, cuprincipiile dreptului roman. . .

Lupta impotriva coruptiei judecatorilor praeuaricatio, Inca din drep-tul roman ; mita, mituirea, in., vechiul drept romanesc sau aceea duf&impotriva partialitatii for (Maria) cind se gaseau in fata unui obraz deboier, obi§nuit sa-iru§ineze, intimidindu-i, pe judecatori, ca §i revendicarilepentru aplicarea unui tratament uman (vorbirea cu dulceata", cu blin-dete") impricinatilor, la inceputu1 cereetarilor §i chiar condamnatilor dininch i seri, i§i gases c, in uncle texte legale, romano-bizantine §i canonice (aicicu mai directe accente teocratice inevitabile) o expresie pe careBeccaria a depa§it-o cu mult, dar pe care n-ar fi respins-o. . :

Lupta pentru legalitatea in,criminarii dusa in anumite limite de unelecategorii sociale, ca boierimea, in folosul ei, §i, mai larg, de masele populare,

se poate urmari in secolele al XVII-lea §i al XVIII-lea, de pada in TaraRomaneasca in hrisovul sobornicesc din 15 iulie 163111, smuls lui Leon voda.de boierii paminteni in alianta cu uncle stari privilegiate. 0 important&functiune a dreptului romano-bizantin receptat consta tocmai in a asiguraaplicarea unor pedepse aspre, crude, inclusiv tortura dar col putin

tares, a cfirei circulatie In Principate, Inca din secolul al XV-lea, este prea bine cunoscutd pentrua fi nevoie sg insistdm aici, vezi lit. P. De poenis, cap. 14 si lit. T, De cler. fil., cap. 4 (Migne,Patrologie grecque, 115, col. 111 112 si 139/140) : Liberis, qui nihil mali patrauerunt, patrum delicltrhaud nocent, neque liberorum patribus. Caput enim crimina sequantur (Tee -rap let.taprilscc-m tylxcpzAll &maul.). De altfel, I. Tanoviceanu a putut ardta ca in Deuteronom, alaturi de rds-punderea colectiva a neamului in a 3-a si a 4-a generatie (V, 9), apdruse si principiul personali-tatii pedepsei (XXIV, 16) : sg nu se omoare copiii pentru pdrinti", formulare parafrazatg -Indocumentele romanesti din 1619 si 1621. Pentru individualizarea pedepsei, vezi § 52 din Zaco-nicul lui Dugan. Korany, in Symbolae R. Taubenschlag, II, p. 350-360, a aratat ca principiulindividualizgrii pedepsei, consacrat de uncle toxic din Biblie, era fundamental pentru conceptiapenald a bisericii.

8 Cf. Dig. lust., 48, 19, 20 ; 26.9 Cu privire la lupta boierimii moldovene pentru individualizarea rdspunderii in materie

.dc viclenie si pentru limitarea acestei rdspunderi la pedeapsa capitals aplicatd viclenitului, veziN. Grigoras In Studii si cercetdri stiintifice", istorie, Iasi, 1962, fast. 1, p. 61-77 si lucrareanoastrd Preemfiunea in istoria dreptului romdnesc, Edit. Acad. Republicii Socialiste Romania,Bucuresti, 1965, p. 61-77. Opunindu-se confiscarii mosiilor (socotite ca basting a neamului),boierii moldoveni mergeau mai departe decit Grotius, Pufendorf, Burlamaqui etc., care'oadmiteau, dar cu motivarea individualists ca dreptul de mostenire al rudelor nu se deschidedeer'. in momentul mortii celui condamnat si dace acesta isi pastreazil ping atunci averea.Asupra problemei confiscdrii, vezi I. Tanoviceanu, Tratat de drept penal si procedurd penald,111, Bucuresti, 1925, p. 121-122.

Opere, ed. P. P. Panaitescu, E. S. P. L. A., Bucuresti, 1958, p. 75-76 (ed. 1965,.vol. I, p. 48).

11 Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, Peceti, 185 (vezi si textul incomplet InMagazin istoric pentru Dacia", I, 1845, p. 122-125).

"

www.dacoromanica.ro

Page 111: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

5 GINDIREA LIJI BECCARIA 111 CULTITRA JIIRIDICA ROMANEASCA 951

prevazute de un text de lege, pentru ineriminari bine definite dinainte, inlocul arbitrariului domnesc i dregatoresc.

Exemplele se gasesc in Indreptarea legii (1652).12, cu echivalente inCartea romdneased de invdt *aura (1646) si mai ales in Pravila aleasd (1632)in Moldova, precum si in Cirja arhiereased (tradusa In 1754) si in Hexabiblullui Armenopol (folosit direct mai ales dupe 1744 ; tradus la Iasi in 1804 de'Tema Carra si 3 juristi moldoveni). Accente beccariene, imbinate cu puter-nice trasaturi de drept penal feudal si chiar sclavagist, se intilnesc in Manua-lete de legi ale lui Mihail Fotino din 1765 si 176613, destinate sa devina co-duri int'arite de domnie. Aceleasi accente se regasesc si in numeroase hrisoa-ye ale vremii14, la o data cind opusculul lui Beccaria sau nu patrunsese di-rect in Principate, sau nu-si putuse exercita nici o actiune indirecta.

Pe aceasta linie, micul cod de drept domnese al lui *tefan Itacovita{1765), redactat la cererea domnului de Mihail Fotino13, i caruia nu i s-a datpins acum atentia pe care o merits, dispunea in titlul I (Despre inviolabi-litatea : In acest oral al resedintei noastre domnesti am aflatun lucru ran abuziv . . . potrivnic nu numai legilor crestine, ci celorpagine, anume de a se calca . . . noaptea i ziva casele oricui si de a setiri en forta . . cei ce se afla in ele. Am gasit de bine . . . sa proclamampentru oricine casa-i proprie drept refugiu sigur ca un fel de loc de azil

16" Motivare cu atit mai izbitoare, cu cit venea de la un domn tiran"

12 Vezi Irzdreptarea legii, Edit. Acad. R. P. R., Bucuresti, 1962, glavele 1-3. Contextulteologic al acestor formulari contrasteaza semnificativ cu laicismul rationalist al lui Beccaria.

13 rata citeva exemple din Manualul din 1765 (trad. Vasile Grecu si Gh. Cront, la Insti-kutul de istorie N. Iorga", care au toate corespondent In Manualul din 1766, vezi ed. prof.P. I. Zepos, Atena, 1959: Orice hotCrlre care se (la impotriva legilor sa nu aibd tarie" (II, 12) ;(III, 10) ; (V, 2) ; Judecatorul . . . sa trateze pe lmpricinat cu cavinte dulci si bine-voitoare . . . si In acest chip sa descopere cu mai multa usurinta dreptul" (V, 21) ; publici-tatea (VII, 3) ; (VII, 1) ; nici o cercetare nu trebuie sa inceapa cu torturi (perinise Insa In eursulcercetarilor, pe baza de prezumtie, n. ns.) (XII, 1) ; (XII, 7). Dregatorii fiecarei temnite In fie-care dun-dined* sa viziteze pe cei inchisi In temnitil si sa porunceasca paznicilor ca sd se poarte cuei omeneste si sa aiba grije de hrana celor saraci dintre ei (LXI, 2). Aceia care slut aruncatiIn temnita pentru vreo Invinuire, de orice fel ar fi, sä nu ramina pentru mult timp Intemnitati,ci in scurt timp sa fie, sau eliberati, sau pedepsiti (LXI, 4); pedepsirea prevaricatiunii (Lira ase preciza pedeapsa, cum va cere Beccaria, n. ns.) (LXVII, 1). Toate aceste principii, cu aceeasisursa, se gasesc formulate In limba romans In culegerea de texte din Basilicale din ms. rom.2112 citat, f. 64 si urm.).

" In 1760, Ion Gr. Calimah, In Moldova, coadamnase raspunderea penala colectiva siprincipiul compozittei banesti, aspru criticat mai tirziu de Beccaria : s-a ridicat acel rau siwrit obiceiu at sugubinelor" (Gh. Ghibanescu, Surele izvoade, XI, p. 134; cf. I. C. Filitti si1). I. Suchianu, Contribufii la istoria justi(iei penale In Principatele romdne, Bucuresti, 1928, p. 43,n. 1). Totusi, Legiuirea rut Caragea (IV, 17,8) va mai admite compozitia pecuniary Intre victimssi infractor (respectiv Intre familiire lor), iar In Moldova, la 7 iunie 1804, Al. C. Moruzi trimiteIa °end pe un ucigas, icrltndu -1 d osinda mortii (prevazuta de pravile), dar adauga, In stil?feudal : Iar cind In urine vor veni rudeniile mortului ca sa fact cerire pentru dinsul sa ei siel risplatire cu moarte, atuncea aducindu-sa de Ia groapa ocnii sa se spInzure", veziGh. Ungureanu, In Intregiri, 1938, p. 58-59, nr. 13.

15 Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, ms. gr. 21, f. 99-100v ; vezi traducerealui C, Erbiceanu, In Biserica ortodoxa romans ", 1902-1903, p. 1218-1219 si, astazi, traduce-rea lui Vasile Grecu si Gh. Cront, la Ins Muhl' de istorie N. Iorga" ca anexa la Manu-alul din 1765.

15 Principiul inviolabilitytii domiciliului, consacrat de dreptul romano-bizantin, era astfelformulat in traducerea romaneasca de texte din Basilicale, ce se afla In ms. corn. 2112, f. 64v(Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania) : nimenea din casa lui sa nu se Una adica dezapciu".

si si

, .

di

www.dacoromanica.ro

Page 112: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

952 V. AL. GEORGESCII 6.

care ucide pe unii din adversarii politici, murind el insu§i asasinat intr-o-rascoala contra politicii sale.

2. Patrunderea indirectil a ideilor tui Beccaria in Principate, inca din,deceniul 8 at sec. at XVIII-lea. Intr-o prima etapa, ideile lui Beccaria,gasind un teren propice, au patruns in Principate mai mult sub o forma in-directa, §i chiar anonima, nelegata de o cunoa§tere a personalitatii autoruluifor. Este bine cunoscut ecoul pe care cartea lui Beccaria 1-a avut in Rusia(vezi mai sus, nota 1), atit in cercurile liberale, cit §i in cadrul politicii ofi-ciale de despotism luminat", dusa de Ecaterina II, indeoseb1 in materiede legislatie penala. Administra0a rusa, in timpul razboiului ruso-turc dela 1768 1774, a usxrat publicarea la (1773)17, dupg o traducere neogrea-can, a invtititturii Ecaterinei II (Nacazul sau Instructiile din 176819, privindelaborarea unei legislatii unitare a imperiului tarist). Aceasta invciteitura,ale carei probleme generale nu este locul sa fie abordate aici, are o impor-tanta mai deosebita pentru 110i tocmai prin felul cum a contribuit la ras-pindirea unor conceptii penale de factura beccariana, care figurau in textulpublicat cu o cunoscuta, prefata a mitropolitului Gavril Calimah20.

Dup5 1831, in notele sale juridice (ms. 11) Chr. Flechtenmacher acopiat din civilistul francez Toullier21, pe care i1 consultase, un pasaj seinni-ficativ, in care se spunea ca orice sentinta judecatoreasca, pentru a fi jnsta,trebuie sa imbrace forma unui singur silogism, a carei premisa majors safie legea, premisa minora, actiunea judecata, iar concluzia sa o constituieinsa§i sentinta instantei. In nota, autorul francez arata ca fusese preluatadin Beccaria aproape literal de Ecaterina II in Instructiunile sale pentru co-misia de elaborare a codului de legi. Flechtenmacher cuno0ea; desigur, peBeccaria, dill vremea studiilor sale vieneze §i pasajul copiat, chiar data

17 Bibl. Acad. Republicii Socialiste Romania, C. R. V. 380, invalatura Insusi stapini-toarei mdriri Ecaterina II, Iasi, 1773 (I. Bianu, Bibliografia romilneasca vechc, I, nr. 380). Pen-tru autorul traducerii, vezi Ariadna Camariano-Cioran, In Studii", 1958, nr. 2, 123-132.

18 `EpirtveEx xpoc-raLo-com; xoci. a [3ccatilc B' etc. `Ev&rustv, 1770.29 Instruction f'ir die zu Verfertigung des Entwurfs zu einem neuen Gesel :buche veordnetc

Comission, Riga si Mid:au, 1768 .i ed. franceza, Instructions etc., Amsterdam, 1791.20 I. C. FIRM $i D. I. Suchianu, Contribulii . . p. 35, semnalasera deja ca Instrucli-

unite contineau principii generale vagi, inspirate de filosofia enciclopedistilor, de Montesquieu$i de Beccaria ; pe de o parte proclamau egalitatea Inaintea legii, iar pc de ally parte mentineauputerca absoluta" ; N. Iorga, Histoire des Roumains, VII, 1940, stria : ses conseillers etrangers,des occidenlqux cherchent dans Ia reforme philosophique du droit en Italic de nou-velles inspirations et directions", observatie care se refers in primul rind la Beccaria. Formuliiribeccariene SP gasesc in urmatoarele paragrafe ale lnvaliiturii § 73 Beccaria, § XXIII, p. 5960 ; § 83 Beccaria, § XV, p. 40 ; § 85 Beccaria, § XV, p. 42 ; § 90 Beccaria, § XV I,p. 43 ; § 96 Beccaria, § XV, p. 51 ; § 81 Beccaria, § X, p. 38 ; § 82 Beccaria, § X \',p. 40 42 ; § 127 Beccaria, § VII, p. 21-22.

21 Bibl. Academiei Republicii Socialiste Romania, ms. rom. 12, 1. 4. Prescurtat T.(f. 66°) $i Toull. (f. 62) $i cu numele Intreg la 1. 62° ; In Le droit civil francais scion l'ordre ducode, VI, Paris, 1824, pasajul citat (probabil dupa o editje anterioara, neaccesibila noua) figureazala p. 329-330. lata aceasta Insemnare:

L'observation de Montesquieu que la lot est la raison du Ore de famille et qu'elledolt (Are simple, claire et sans subtilite.

Toul. VI, p. 205, on dit que le juge dolt partir d'un syllogisme parfait* dont la majeureest la loi, Ia mineure l'action qu'il s'agit de juger, et la consequence, le jugement qui Ia declareconforme/ou contraire a la loi.

Beccaria dont le passage a etc presquelitteralement topic dans l'Instruction de Cathe-rine II, imperatrice de Russie, pour la Commission chargee de dresser le projet d'un nouveaucode de lois 1742". Vezi Beccaria, ed. 1965, p. 15 si Instruc(iunile Ecaterinei II, C. R. V., nr. 380,.p. 54 (text interesant pentru terminologia filozofica pe care o folosestel.

sai

'At.toc0cpivr,c

si

si

Iasi

,§15

. . .

www.dacoromanica.ro

Page 113: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 GINDIREA LIU BECCABIA IN CID...TEMA JURIDICA. ROMANEASCA. 953

traducerea din 1773 nu se gasea in fata juristului moldovean, dovedeste-totusi ea, prin uncle din ideile sale, Instrucfiunile din 1773 ramineau incirculatie22 §i iii pastrau o actualitate reinnoita.

Formularile antifeudale, la care ne referim, din invarcitu,rile Ecate-rinei II, circulind in anumite paturi sociale din Moldova, puteau trezi,potrivit conditiilor locale, ecouri sensibil diferite de scopurile politice urma-rite de autoarea 1or23. In prefata sa, mitropolitul Gavril Calimah, insistindasupra neeesitatii de a se pastra neatinse pronomiile boierimii, 'Area sa,adere, nu fara un accent religios la filantropisinul beccarian, predicat deEcaterina a II-a.

Tot la aceasta epoca, in Tara Romaneasc5.,, profesori de drept, cuma fost elvetianul Fr. J. Sulzer24, transilvaneanul I. Horvath (care In1786 iii ofera serviciile pentru redactarea unor tratate de drept de facturajusnaturalista) spar ca reprezentamti ai noilor conceptii de drept naturalburghez, de care ideile lui Beccaria erau deja inseparabile.

3. Pravilniceasca condicd. Un important moment al influentei (indi-reete ?) a lui Beccaria 1-ar constitui, dupa eel mai multi autori, Pravilni-ceasca conchal intarita si publicata de Alex. Ipsilanti in 1780. Din analizatextelor acestei condici ar rezulta eunoasterea rapids, consacrare legis-lativa a ideilor lui Beccaria si ale ref ormistilor din a doua jumatate a seco-lului al XVIII-lea, de catre autorii ei25. In acest sens I. C. Filitti si D. I.Su chianu26 afirmau Inca din 1928 ca Ipsilanti a putut eunoaste lucrarea luiBeccaria in original, fiindca acest dome invatat §tia italieneste i fuseseprobabil ajutat de Sulzer si Raicevich, care nu puteau ignora opera pena-listului Rah* cunoscind codul bavarez din 1751 si pragmatica napoli-tana din 1774.

Astazi este un adevar comun ca hrisovul-prefata al Condicii poartao certa influents iluminista $i uncle trasaturi ale Condicii trebuiau saconcorde cli ideile lui Beccaria, chiar fara o inriurire directs. SA facem insabilantul dispozitiilor penale din Condica de la 1780, care tradeaza un accentbeccarian, deli uncle din ele, dupa cum am aratat, se pot lega de preocuparii revendicari prebeccariene. Vonn aminti aici : a) motivarea hotaririlor

(I, 2 ; III, 4 ; IV, 2) ; b) comunicarea hotarhilor catre partile litigante (I, 2) ;c) asigurarea unei bune administratii a justitiei sgi combaterea mitei (II,.4-5 ; V, 7) ; d) forma scrisa a procedurii i inregistrarea in scris a dezbate-rilor (IV', 4 ; II, 8 ; XIII, 3) ; e) preocuparea de pregatirea profesionalajudecatorilor ; f) interdictia pentru ispravnici care nu mai aveau calita-tea de judecatori penali de a pronunta pedepse, pentru judecatori de amicsora sau maxi pedeapsa prevazuta de pravila, drept rezervat numai

22 Vezi mai jos, nr. 9.23 Recent, Mihail Dan, in Anuarul Institutului de istorie din Cluj", III, 1958 1959,

p. 399, amintea cu ideile Imprumutate de Ecaterina II In Nacaz, de la Montesquieu si din lu-crarea lui Beccaria Despre pedepse delicte", Ii serveau Imp5ratesei pentru a justifica rr-gimul autocrat ; Iosif Pervain, Almanahul literar", Cluj, 1951, p. 107, cu o formulare prea largo,conchide cd In Wile rom5ne invdidturile au fost un factor de primenire ideologica", darprecizeaza ca efortul fundamental at Ecaterinei a II-a fusese de a salva de la naufragiu des-potismul monarhic feudal, folosind In acest stop conceptii luministe.

24 N. Iorga, Isloria literaturii romdne In sec. XVIII, II, 1901, p. 444; cf. Ionescu-Lion,Alex, Ipsilanti ,f fiii sal, In Revista Nona", I, p. 27.

25 Pravilniceasca condicd, editie critics, Edit. Acad. R. P. R., Bucuresti, 1957. p. 16,la care se refers si studiul introductiv al traducerii carjii lui Beccaria, 1965, p. LXXXV

26 Contribufit . . p. 33-34.

8i

si

0i

a

si

6i

pi

www.dacoromanica.ro

Page 114: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

951 V. AL. GEORGESCU 8

domnitorului (IV, 5 6), care continua sa exercite dreptul de gratie, asprucriticat de Beccaria ; g) marturisirea inculpatului sa nu justifice ea singuraaplicarea unei pedepse, fiind necesara coroborarea ei cu alte dovezi (IV, 7)27 jh) garantarea libertatii individuale prin obligatia cap inculparea penalasa aiba la baza o porunca domneasca (IV, 8) ; i) se cere judecatorilor ca inManualul lui Fotino i culegerea romaneasea din Basilicale, deci dupaizvoare bizantine sa se arate cu dulceata catre cei ce sa judeca, §i farde pizma fatarie, far de a nu data la obrazul cuivas . . .nici sa injure pe. . . cei ce ss judeca" ; j) sä nu cedeze silei facuta de un obraz tare,eaci vor fi pedepsiti foarte grew (Vara determinarea pedepsei, cum cereaBeccaria), ca mill ce s-au temut de acest obraz mai mult decit de Dum-nezeu, de pravili si de domn (a se remarca eclectismul acestor trei criterii)(V, 6) ; k) afirmarea principiului caci tii not aceia voim, cepravilile poruncesc" (V, 9) ; 1) spataria i agia n-au drept de incriminaredecit pentru pricinile date limitat in competenta for (XIII, 2 ; XIV, 1) ; m)se separa incipient instantele civile de tale penale (la nivelul departamen-telor) ; n) instanta criminals sesizata de domn trebuie sa judece farazabava", condamnind sau absolvind pe acuzat ; o) ispravnicii aveau saurgenteze cercetarile penale, trimitind pe banuiti la domnie pentru jude-catA28 ; p) spre deosebire de codul austriac din 1784, si de legislatia Ecate-rinei a II-a procedura era publics, orals apararea era libera29.. Caznaera desfiintata, ca si in Manualul lui Fotino, pentru faza prima a cerce-tarilor". Cit priveste problema pedepsei cu moartea, esentiala pentruverificarea unei influente beccariene, ea va fi examinata mai departe,pentru intreaga perioada pins la 1864.

In general, multe din aceste principii nu-si gaseau o aplicare reala,sau erau partial paralizate de alte norms contrarii, consuetudinare, dinpravila bizantina sau din dreptul domnesc. Totusi, insistenta enuntareof iciala a for dovedeste crearea treptata a unor conditii relativ propicepentru solutii de factura beccariana. La vremea sa, politica penala a luiAlex. C. Mavrocordat, emulul moldovean al lui Al. Ipsilanti, a gasit uncritic sever, intro altii, in contele d'Hauterive 31. Acesta, constatindin contradictie cu generalul Bauer ca se asasineaza si se furs ca in nicio alta tarn, exclama: Dieu garde be monde d'être gouverne par des prin-ces ,aussi cruellement elements !" Iar scaderea delicventei sub un domnsever in materie penala, ca N. Mavrogheni, il face pe I. Tanoviceanu 32

27 Acest principiu devenise curent In dreptul penal scris, de origine bizantina, dar nu erarespectat.

se Anaforaua din 18 august 1777 a velitilor boieri (Arh. St. Buc., ms. 6, f. 11v-13) :Al. Ipsilanti oprise pe ispravnici si tina pe banuitii de hotie mai mult de 3 zile pentrucercetari si ceruse sa-i trimith la Bucuresti cu cercetarea In scris, iar sa-i globeasca nu sintvolnici". Reclamantul prelindea ca fusese globit cu 27 taleri de iSpravnici, care Il tinusera Inchismulta vreme.

29 Vezi I. C. Fillitti $i D. I. Suchianu, op. cit., p, 42 ; cf. Pray. cond., II, 2 ; la toate de-partamentele sa pazeasca afara la usa zapcii cei mici ai vatasilor, ca sa nu lase calabaliculcel de prisos a intra, unde sa face judecata, ci . . . numai pe cei ce sa pricinuesc".

39 Vezi I. C. Filitti $i D. I. Suchianu, op. cit., p. 45, care se refers la reformele dinPolonia (1766), Ungaria (1778) si Franta (1780).

31 Memoires sur l'etat actuel de la Moldavie en 1787, Bucureiti, 1902, p. 328 ; comp. F. W.Bauer, Memoires historiques et geographiques sur la Valachie, Frankfurt-Leipzig, 1778, p. 21 :On entend fort rarement parler dans la Valachie de meurtre, de vol, d'assassinat, on d'autrescrimes atroces",

92 Tratat..., III, p. 326, nr. 1741.

si

i

Inchigi

legalitatii gi

www.dacoromanica.ro

Page 115: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 GENTDIREA LUI BECCARIA IN CULTURA JURIDICA. ROMkNEASCA 955

sa spun' ca domnii fanarioli faceau experiente beccariene pe spinareabietului popor !"

4. Problema dreptului penal receptat. Din chiar primele rinduriale prefetei sale, Beccaria is pozitie contra neajunsurilor rezultate dinexcesiva receptare a dreptului roman justinianeu qi din interpretareascolastica a textelor romane. Dad, ar fi scris in sud-estul continentului

in Principate, Beccaria ar fi aparat aceea§i pozitie impotriva recep-tarii romano-bizantine in materie penal'. Clteva decenii mai tirziu,Goethe, in al sau Faust (P. I-a, act. I, scena 4) 33 avea Indrepte iro-nic de reprezentant progresist al burgheziei, impotriva dreptului vremiisale, Inca prea mult legat de mo§tenirea juridic' a unei lumi apuse (anti-chitatea sclavagista) §i impotriva drepturilor mo§tenite", adica a pri-vilegiilor de familie, de stare, de casts, care inabu§eau afirmarea ener-giilor individuale, din rindurile burgheziei in ascensiune.

Reactia lui Beccaria prive§te aadar excesele receptarii imobilistedin lumea feudal' i persistenta metodelor scolastice de g'indire, maiputernice in materie penal', decent in dreptul civil. Afirmarea unei pozitiirationale mai libere, mai creatoare fata de dreptul receptat f3i de auto-ritatea doctrinei acumulate intro timp, era necesara. Unul din meritelelui Beccaria °mist& tocmai in aceasta afirmare, ca impuls implicit spreopera de codificare innoitoare a dreptului, care se va desfa§ura timp deun secol dupa, el, §i pe care o vor combate Savigny i Puchta, de pe pozi-tiile conservatoare ale icoalei istorice.

In dezvoltarea istorica ulterioara, Ins', Innoirea legislative de tipburghez nu s-a putut realiza prin negarea total' a receptarii dreptuluiroman. Mai mult Inca, mentionind adesea §i forme feudale de receptare;Marx §i Engels au aratat cu energie cum conditiile objective de dezvol-tare ale lumii europene faceau ca burghezia aiba nevoie de dreptulroman (gi mai exact, de anumite parti din acest drept §i de prelucrarealui dezvoltatoare, creatoare) Inca din secolul al XII-lea in ormele ita-liene, din secolele XIVXVI in alto regiuni din apusul Europei. Nevoia,ins' a fost mai accentuate In dreptul civil decent in col penal, unde ino-vatiile canonico-feudale §i vestigiile for au ocupat un loc important.

In a doua jumatate a secolului al XVIII-lea §i in prima jumatatea celui urmator, dreptul receptat (romano-bizantin, inlocuit tot maimult cu eel justinianeu) ramine unul din sistemele necontestate ale drep-tului moldovean i muntean de la 1774 la 1831. La 1833, In Moldova,se afirma Inca oficial caracterul de fundament al tuturor legiuirilor lumii,ce ar fi revenit dreptului roman 34. Totu§i un aspect nou, in puternid, dez-voltare, oglindete imperfect pozitia lui Beccaria : este procesul de co-dificare, la Inceput a chiar dreptului receptat, sub o forma, din ce In cemai prelueratet, dupa nevoile locale, §i apoi sub forma de codificari de tip

33 V. E. B. Verlag der Kunst, Leipzig, 1961, p. 82. Mephistopheles : Es erben sick Gesetzund Bechtel Wie eine ev'ge Krankheit fort/ Sie schleppen von Geschlecht sick zum Geschlechlef Undrucken sacht von Ort zu Ort. Pentru pozitia lui Goethe faVa de dreptul roman, vezi Karl-HeinzBelow, Goethe und sein VerhOltnis zum torn. Recht, In L'Europa e it diritto romano. Studi in memoriadi Paolo Koschaker, II, Milano, 1954, p. 229-269.

34 Codul Camilach, editie critics, Edit. Acad. R. P. R., Bucuresti, 1958, p. 896. La 1763In Tara Romaneasca, la 1727 In Moldova, importanta obiceiului era Inca viguros enuntata, pu-tind inlatura receptarea pravilei ; dar chiar acest erect era tot mai mult dedus din principiilepravilei, ca drept scris al statului, cu caracter de lege supreme,

c. 5805

$i

se

si

-

-

sa-si

.

www.dacoromanica.ro

Page 116: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

956 V. AL. GEORGESCU 10

modern, burghez, care accentuau caracterul de drept domnesc si depravild a plimintului, chiar dud contineau numeroase elemente de dreptreceptat i obiceiuri locale. Acest proces incepe cu Manua lele de legi(1765, 1766, 1777) ale lui Mihail Fotino in Tara Romgmeascg, pentrua continua cu Prima condidi din 1775 (Manualul din 1777 al lui M. Fo-tino) a lui Al. Ipsilanti, cu Pravilniceasca condicci (1780) si Sobornicescuthrisov (Moldova, 1785), ping la Codul Calimach, Legiuirea Caragea .iCondica criminaliceasca, a Moldovei (1820 1826), trecind prin Manua tutde procedurg civil& a lui D. Panaiotache-Catargi (1793, neintgrit), prinPandectele lui T. Carra (in Moldova, 1806, neterminate) si Manua tutlui Andronache Donici (Iasi, 1814, cod privat).

In aceastg epocg de codificare, dreptul penal era reprezentat princiteva titluri in codul general al lui Fotino (1765-1766), printr-o cartein Manua/u/ din 1777 in fine, prin partea a VI-a in Legiuirea Caragea..Codul Calimach rupe cel dintii aceastg traditie, fiind. exclusiv o codificarea dreptului civil. In schimb Pravilniceasca condicti, in afara unor regulinoi de organizare judiciary i i procedure penale, declara receptat dreptulpenal bizantin, numai ca principiu, anuntind ca aceastg materie a fostreglementatg intr-o condica; separate, tradusg in limba romans, a careiversiune oficiala, tipgritg sau manuscrisg, n-a fost ggsitg ping acum.Dace unii autori o considerg pierdutg, altii (P.I. Zepos) aratg cgexistat decit in stare de proiect. A circulat ins in practicg o culegereromaneascg, 35 de dispozitii penale extrase din Basilicale indeosebi dincartea a IX-a. Ele par 0, fi avut la bazg versiunea oficiala, care decig-a pastrat sub aceastg formg. Ping in 1850, astfel de culegeri an consti-tuit dreptul penal al Tgrii Romlnesti, completat cu norme obisnuelnice

cu dispozitii de drept domnesc, din ce in ce mai numeroase, $i in primulrind cu dispozitiile de drept penal ale Legiuirii Caragea. In aceste corn-pletgri se va oglindi indeosebi influenja mai largg sau mai restrinsgideilor beccariene.

Insuficienta adecvare a dreptului penal bizantin, ca si abseritaunui drept penal scris, se puneau la inceputul secolului al XIX-leala noi in termeni corespunzAtori pozitiei lui Beccaria, cum rezultg dintr-unact oficial ca hrisovul de intgrire a Condicii criminalicesti din 15 decem-brie 1826, in Moldova 86.

Dreptul receptat nu -:ii pierduse valoarea obligatorie, dar se constata.&A el era dep-asit de realitgtile locale si ale vremii, i se afirma nevoiadreptul domniei de a legiui in materie penalg. Afirmarea aceasta a pu-terii legiuitoare a domnului, in primul rind pentru a modifica i adopta,pravila bizanting, meritg, sg fie subliniatg. Ea merge pe linia

35 Bib. Acad. Republicii Socialiste RomAnia, ms. rom. 1336 (1783) : Canoane engli-niaticil (gr. th gyx),7y.x = crimA ; To2 ipaltiwrocie cele privitoare la infractiuni, V. G.)alese din pravilile Imparatesti" ; 1405 (sec. XVIII); 5826 (1815) : cu cuvinte deLudt bune, ca vAzIndu-le un om acestea, poate se va lAsa de lucruri netrebnice" (Cu no(iuneaveche de tnylifalurd, acest titlu are acum o rezonantA beccarianA, deli el a fost conceput deun jurist eclesiastic).

36 Bibl. Acad. Republicii Socialiste RomAnia,C. R. V., nr. 1068/1820 1i 1272/1826 (vezisi ed. Berechet, 1928, p. 61) : VazInd ca nici un feliu de In scris legiuiri, hot:U.1N pravilnicestialtele .. nu are, declt pravelile Inparatesti, care pentru vechime In cele mai multe neavIndpotrevire cu obiceiurile 1i Anduialele Orli, de multe on si rAmlnea In nelntrebuintare (s-ahotArlt) a legiui, si In acea judeclitorie o condicA criminaliceascii".

isi

n-a,

§i

a,

si

dA

Inviltil-

li

si,

si

si

largirii si

Pravila

www.dacoromanica.ro

Page 117: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

I1 CANDIREA LUI BCC( ARIA IULTURA JURIDD A ROXIkNEASC 1 957

consolidarii autonomiei tarilor romane, dupa 1821, si chiar a transfor-marii puterii domnesti in putere legislative ca element esen:tial al suve-ranitatii rationale care trebuia cucerita in deplinatatea

in prefata sa, Beccaria deplinge faptul, Inca obbinuit la acea data,ca o parere a hi Carpzovius, un vechi uz indicat de Clarus, un chin su-gerat cu turburata p15,cere de Farinaccius 37, sa alcatuiasca legile pecare le urmeaza cu incredere cei care ar trebui sa apere avutul oame-nilor". Or, aceste legi, ramasita, a celor mai barbare secole", faceauparte din dreptul receptat al tarilor romane. intr-adevar, dace lasamla o parte cele 94 de paragrafe initiale scoase din legea agrara bizantina(mai mult un cod de politie rural), Cartea romaneasc4 de invcifeiturci (Era-

lui Vasile Lupu din 1646) reprezenta adaptarea destul de Edda,' aunei prelucrari grecesti, Melia probabil in cercul juristilor greci de laPadova, din opera lui Farinaccius. In aceasta opera, opiniile lui IuliusClarus, citat de Beccaria, i numeroase opiniones communes doetorum,mergind inapoi5 pine Ice post-glosatori si pine la Glosa lui Accursius, ocupaunn loc insemnat 38. Tot acest drept penal a fost incorporat in indreptarealegii, unde alterneaza cu glavele prelucrate dupa Nomocanonul lui Ma la-xos. Ambele pravile s-au aplicat, mai intens decit s-a admis pine de cu-rind (Indreptarea legii concurind adesea, in Moldova, cu pravila locall),pins catre 1765, data dupa care precumpaneste in ambele tari aplicarea,dispozitiilor de drept familial, patrimonial si bisericesc, care in Indrep-tarea legii veneau din Nomocanonul lui Malaxos, dreptul penal fiind codi-ficat sub forma aratata mai sus, prin folosirea Basilicalelor. Si din acestpunct de vedere putem spune ca, in tank romane ideile lui Beccariamai gaseau in actiune pe insasi adversarii cu care in 1764 se incepuselupta in propria tare a autorului 39.

5. Perioada 1780 1806. in aceasta perioada politica reformists,pe linia programului lui Al. Ipsilanti, se largeste in ambele tari §i ele-mentele beccariene se inmultesc. Alex. C. Mavrocordat, continuind amin-tita politica penala a tatalui au, ar fi jurat, spune contele d'Hauterive,sa nu permits nici o aplicare a pedepsei cu moartea 40. Asistam la incer-cari neizbutite de codificare (vezi, in Moldova, 1804 1806), la organi-zarea de instance judiciare profesionale (departamentele tii, partial, judo-eatorul de la tinuturi sau judete), la lupta, farce rezultate prea mari, duaimpotriva abuzurilor judiciare, avirsite de dregatorii locali ; in fine,lupta pentru aplicarea unei legalitati bazate pe pravila, hrisoave, cule-ger i not de legi. Cu toata afirmatia unor straini ca In fapt pedeapsa cumoartea era desfiintata, aplicarea ei nu este exceptionala, sub C.Al. Ipsi-lanti, partizanul unei mai aspre represiuni penale, si sub Al.C.Moruzi.La 4 noiembrie 1799 41, o femeie condamnat5, pentru viata de desfriu

37 Dar I. Tanoviceanu observii judicios ca tot Farinaccius, Intemeiat pe Digesle (48,19,42 ; 50, 17, 155, 2), formulase principiul (beccarian") : in porn is semper milior interpretatiosumenda est (Cartea I, till. 3, Quest. 47, nr. 4 si 10).

38 Vezi studiul nostru Prosper Farinaccius el Ifs codes roumains . . . Une influence in-direcle de la Glose sur ces codes, In Sludi accursio, Milano, In curs de aparitie.

38 Pentru unele diferente, privind tndeosebi procedura inchizitoriala secrete gi scris5,vezi I. C. Filitti si D. I. Suchianu, Contributii . . p. 42.

40 Alemoires . . p. 328. N. Iorga, Hist. des Roum., VII, p. 19 tl socotca pe acest domnca fiind un discipol al filozofilor.

41 I. Tanoviceanu, Tratat . . III, p. 326, n. 47 ; I. C. Filitti, Vechiul drept penalromdnesc, 1934, p. 22 (doe. publicat de Gb. Ungureanu).

IN

ei.

mila

¢i

www.dacoromanica.ro

Page 118: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

958 v. AL. GEORGESC17 12

a fost sugrumath, push Intr-un sac si, atirnindu-i-se o piatfa, a fost arun-cath in Bahlui. Cei ce nu frecventau biserica erau pasibili de pedeapsajugului 42. Cel mai aproape de Beccaria 'Amine Al. Ipsilanti, care ar fidispus dupa cum relateazh Raicevich, de Lagarde i C. Ludorf 43ca sentintele de condamnare la moarte, deli inthrite de el, sa, nu fie exe-cutate de marele arenas declt dm& domnul ordona executarea de treion la rind. Proiectele de organizare a statului, intocmite in mare numarde boierime si care vor fi studiate in ansamblul for de Vlad Georgescu,dovedesc o mare efervescent'a ideologich, pe plan general si social, farea aborda direct, ca duph 1821, problemele represiunii penale.

Manualul de procedure intocmit de Dumitrache Panaiotache sau,duph numele sau intreg, Dumitru Catargi-Fotiade, la cererea lui Al.C. Mo-ruzi, si intitulat ALxccvLxil Tkv)144, era mai mult un tratat de procedurecivilh. Principiile de obiectivitate, de umanitate, impuse judechtorilor,erau cele amintite mai sus 45, inch dinainte de Beccaria. Semnificativheste larga folosire ca metodh generate in drept a tehnicei silogis-mului aristotelic 45, pentru elaborarea hoth'ririlor judechtoresti. Or, pentruBeccaria orice sentinth trebuie se imbrace forma rigida a unui silogism,ca singura garantie ca principiul legalithtii a fost respectat. In mod. ne-obisnuit pentru un cod (textul de altfel nu este imphrtit In titluri gi para-grafe) se dau chiar exemple de silogismele pe care judechtorul trebuiesh le construiasch pentru a da o bunh hothrire. Cum rezulth si din tri-miterile scoliei finale, este vorba aici de aplicarea retoricii lui Aristot,nu de o influents strict beccarianh. Dar cultura juridich, filozofich si filo-logich dobindita de D. Catargi-Fotiade, la Constantinopol, ti perioadain care s-a format 1-au adus neindoielnic in contact cu lucrarea lui Beccaria,sau eel putin cu ideile lui, care 1-au influentat sa punh accentul pe elemen-tele de tehnich juridich bizantina, susceptibile de a primi uu continut nou.

Cit priveste regimul din inchisori, dr. Marc-Philippe Zalony 47arath ca pedeapsa se calcula duphrezistenta prezumata a condamnatuluila viata din Inchisoare, putini fiind cei care trAdau mai mult de 5 ani.Eliberarea pentru cauza de imbolnh'vire era frecventh 45. Intreaga pro-blemh va continua sh fie actualh gi peste o jumatate de secol (vezi inpartea a II-a a acestui studiu 1821-1864 Ocna, de Cezat Bolliac).

La sfhsitul perioadei, prefata lui Toma Carra la codul sau in limbagreach (HavaixTri = Pandecte), rhmas neterminat, va consemna un an-samblu de idei i tendinte noi, mergind de la Montesquieu la Codul civil

42 V. A. Urechia, Istoria romdnilor, I, p. 266 ; 382 ; I. C. Filitti, op. cit., p. 22.43 I. C. Filitti, op. cit., p. 70 ; pentru Ludorf vezi A. Otetea, Contribution a la Question

d'Orient, 1930, p. 352 : Printre abuzurile si viciile nesfIrsite . . . exista un obicei foarte ldu-dabil si care ar fi unul din cele pe care umanitatea le-ar proclama (In original : auouerait) cel maimult In clmpul justitiei criminale . . . Inainte de a executa (o sentin(a capitald, n. n.), esteobiceiul ca . . . (armasul ) se meargil de trei on la domn, dimineata, la prinz si acasa . . . sidata nu si-a schimbat pArerea, 11 execute" (pe condamnat).

44 Editata de Dimitrios V. Oikonomidis `1-1"Aixocvi.xil T0i5 Ardrtrptou Km-rag-71-(Dorreciaou, In 'Erccro1; Tot') Apxtou Tijc `Ictroplac Tot) 'EXAlvexoii Atxcei.oy HI, 1950, p. 17-59.

43 Ibidem, p. 32 (cap. I).44 Ibidem, p. 52 si urm.47 Essai sur les Phanariotes. Marseille, 1824, p. 81.48 I. Tanoviceanu, Istoria tnchisorilor, In Revista penitenciard si de drept penal", 1912,

p. 58, care citeazd si anaforale din anii 1790-1800, addugind Protestele atitor spirite distinse,progresul mare al ideilor siumanitarismului beccarian, nu putea serumina fArd efect asupra re-formei penitenciarelor".

Tixv1"

www.dacoromanica.ro

Page 119: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

13 Gts.,-DIREA LIU BECCARIA 1 CULTLRA JURIDIC k IMICkNEASCI 959

francez, si trecind prin Beccaria. Nu trebuie orris faptul ca in 1810T. Carra apare ca judeeator la departamentul criminalicesc, sub pre-sedintia lui Dumitru Saul Nazir 49 (probabil din neamul lui Gh. 6au1)"cel laudat pentru multa sa stiinta la ale pravilii".

In lipsa altar dovezi despre circulatia directs in Principate a chiaroperei lui Beccaria, este semnificativa legatura ce face un scriitor cad'Hauterive intre elementa penala a fanariotilor si conceptiile ilumi-nistului italian : Dad, Beccaria ar fi vazut pe toti ucigasii acestei tari,ar fi fost mai putin dispus de a se induiosa pentru sceleratii care asasi-neaza zece oameni de treaba pentru un seehin" 51. In perioada de carene ocupam a aparrit la Paris (1802) si a patruns' desigur in Principatetraducerea greceasca a cartii lui Beccaria, facuta de dr. AdamantiosCorals (Coral), si precedata de o inflacarata introducere.

6. Perioada 1806 1812. Intro anii 1806-1812, mate masurireformiste ale administratiei militare rusesti si ale divanului se gases°sub semnul lui Beccaria, uneori sub forme cunoscute in Rusia, undepedeapsa cu moartea fusese desfiintata in 1753. Iata de pilda dispozitiilece se dau in Principate pentru curmarea mijloacelor de abuzuri la isprav-nicie, agie si hatmanie, pentru ca ei sa, nu judece si sa nu pronunte hotariri",in cauzele penale 52. Anaforalele penale trebuiau sa cuprinda din cuvintin cuvint" textul de lege aplicat sau jurisprudenta instantei, pe bazacareia aceasta se pronuntase. Se denunta, ca abuz do putere, faptul cadregatorii locali judecau si eliberau pe invinuiti, instrainind corpuriledelicte. Se propune neta separatie a organelor de instructie (ispravnicii,agia, hatmania), de cele de judecata (departamentul, divanul, domnul).Se deplinge imprejurarea ca pricinile vinovatilor, ce se afla sub inchi-soarea temnitii, sa cauta foarte cu intirziere". Detinutii stateaunejudecatisi unii fara nedindu-li-sa drumul".

Divanul, in raspunsul sau, recunoaste ca ispravnicii prelungesccercetarile de ereind (citeste : crima), nu raspund la adrese, si din vinovatiice s5, trimit sa yid pe unii pedepsiti pins in hal de moarte, riiniti debatai si cu alte schingiuiri, incit de la unii ca aceia, din ce multa pedeapsafiindu-le minte lipsita sau tare bolnavi, nu li sa poati luoa cu intelegeri,nici tacrir, nici a-i faci vreo cercetari, pin'dup trecere de vreme, ce sa caut'acu doftorii la temnita, dintre care unii se insanatoseazi, iar unii se in-timpla de si mor". Masurile care se comunica divanului la 23 iulie 1810tind sa realizeze formal garan.tii de factur'a beccariana, carora divanulle opune consideratii de ordin obisnuelnic i practic, aratind dificultatileexistente 53, care vor continua sa se fad, simtite Inc multa vreme.

49 A. V. Sava, Departamenlul criminalicesc . p. 5.5° I. C. Filitti, Vechiul drept penal roman, p. 69 -70; pentru Gb. Saul, vezi artico-

lul nostru Ctleva contribugi . . In Studii", 1965, p. 70-75.51 MeMOireS . . p. 295; cf. I. Tanoviceanu, Tralat . . III, p. 326.52 A. V. Sava, op. cit., p. 6-8, si anexa53 A. V. Sava, op. cit., p. 21-22. Divanul cere sa se mentinil jurisdiclia ispravnicilor

In cauzele penale marunte, fiind vorba de o puss In obiceiul pamIntesc orInduiala, cu ferire Insaa dregdtorilor de a nu pedepsi cumplit pe acei Mari, dar de a le face certare spre Infricosareca sa marturiseasca adivbrul ". Folosirea torturei avea o lungs tradilie feudald In tarile romdne.Din numeroasele cazuri relatate In cronici,amintim pe unul din cele mai vechi : lulnd NeagoeBasarab voda domniea, iar Bogdan, cumnatul Radului voda . . . ternIndu-se . . . au vrutsa fugd, dar . . . 1-au prins duclndu-1 la domn, pentru avutiea tut si domneasca, sa o spue,1-au muncit foarte, pina 1-au si omorit" (Radu Popescu, Istoriile domnilor rdrii Romelnefti,ed. C. Grecescu, Edit. Acad. R. P. R., 1963, p. 34).

III.

www.dacoromanica.ro

Page 120: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

960 V. AL. GEORGESCU 14

De aceeasi inspiratie beccariana, intilnita §i la Ipsilanti, sint dispo-zitiile comunicate divanului prin raportul din 23 iulie 1810al cay. V.I. Crasno-Milasevici 54. La concesiile cerute de divan in august1810 55, se raspunde intr-o forma, care aminteste direct Dei delitti e dellepease 68.

Toate aceste pozitii oarecum doctrinare trebuie raportate la starilede lucruri reale. La 20 iulie 1810, cind Dinu, hot de cai, ii Radu Ciolacsint scosi din inchisoare fiindca au stat destul, li se administreaza la elibe-rare 100 toiege la falanga 57, probabil ca sa, nu uite ca, au facut inchisoare.La 17 noiembrie 1809, potrivit anaforalei episcopului de Buzau, un IlieBogarcea este condamnat la groapa, ocnii Lira soroc pentru ca Vietu-ieste cu sotia sa train ran i cu nelegiuite fapte". La 30 octombrie 1811,generalul Kutuzov intareste anaforaua departamentului criminalicescpentru 9 jefuitori, din care 3 au fost spinzurati in Bucuresti, iar case,dup'a, pedepsirea in tirg, au fost trimisi la ocna. Spinzurarea celor treiurma sa alba, loc la 7, 8 §i 9 noiembrie, pentru largirea exemplaritatii58,potrivit unui obicei consacrat. La 27 aprilie 1808 divanul ordona docto-rilor politiei sa delege un terah mester, pentru executarea, a doua zi,hotaririi divanului de a se -Oda miinile unui vinovat, dupa spurcata siurita lui fapta".

In 1812 'MA), divanul, in loc de a aplica taierea miinilor fiului careiii necinstise i batuse tatal, decide sa aplice obicinuita pedeapsii ce s4,1,urmat in tarn, bataia la fata locului surghiun In o manastire, aratindadministratiei ruse ca osinda pravilei nu s-a urmat altadata aici in tars"(subinteles : pentru acest fel de infractiuni). Ocnasii puteau fi scosi dinocna la cererea unei femei care declara ca se marita de bunavoie cu osin-ditul, sau la cererea celor ce provocasera condamnarea, practica aceastaechivalind cu o compositie privata tardiva. Pentru un omor din impru-denta, se aplica la 5 august 1811, 50 de bete la falanga si canon biseri-cesc de catre consistorie 59.

55 A. V. Sava, op. cit., p. 20 : In anclietele for ispravnicii sfi is interogator criminalilormai mult prin Induplecari, servindu-se de dovezi ob(inute prin persoane laluralnice, iar nu prinbatai cum fac gi cum se spune In raportul Departamentului eri minalicesc, pentru ca nici unvinovat sau inculpat sa nu poata zice deloc dupa ce a fost interogat, di a declarat, fiind mal-lratat".

55 A. V. Sava, op. cit., p. 24 La interogarea oricaror persotne banuite de oricesa nu se Intrebuinteze nici cea mai mica pedeapsa nici chiar asa-numita de divan amenintare,caci sub forma de amenintare se pot ascunde nista maltratari $i extenuari mai rele decit pedeapsacu moarte ; totodatS !ma, se poate Intimpla ca pot fi supuse la ele chiar oameni nevinovati.Datoria politiei InsS e ca la facerea cereetarilor sa caute ea prin o investigare precisa si co-recta, sa descopere pe cei cc tSgaduiesc crima comisS de ei, prin dovezi laturalnice, calauzindu-sede regula generals umana : mai bine sa fie liberati. 9 vinovati, decit Sr/ fie mallratatun nevinovat".

55 Ultima idec era o parafraza dupa abatele Coyer (1774), care vorbea lima de 10 vinovati(prefata la trad. franceza a Coinentariului lui Blackstone asupra codului criminal al Angliei,Paris, 1776, Cu originea In textul din Dig., V, 8, 19, 3 : Sanctius est impunitum relinqui facinusnocentis, quam innocentem damnare, cuvinte atribuite Imparatului Traian ; cf. I. Tanoviceanu,Tratat . . III, p. 55, 75.

57 V. A. UrechiS, Isl. rom., IX, p. 466-467.58 Pentru ambele pricini, vezi ibidem, p. 467 -468; alti patru jefuilori ucigasi an fest

pInzurati In ianuarie 1811 (ibidem, p. 472), pe cind un coautor, sudit austriac, era trimis consu-latului ; vezi alte cazuri la 1 tunic (ibidem, p. 473).

59 Pentru pricinile care preced, vezi ibidem, p. 467-469 ; 474.

procedurale

Eli

crime,

si

r

d

www.dacoromanica.ro

Page 121: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

15 GINDIREA LIU BECCARIA IN CUITITRA JIIRIDICA ROMANEASCA. 961

Arestul preventiv se prelungea indefinit. In 1811, la Craiova, zaceau,de mult, 48 de incarcerati ; la Focsani, in acelasi an, un numar de taranierau inchisi de un an pentru neplata vinariciului Vii, ca 0, nu moara deloame, iii vindusera copiii. Generalul Stetev cere divanului eliberareafor si recomanda ca arestul preventiv sg, nu depaseasch, o lung de zile.In 1807, un Dumitrache sin Vasile fost clucer de arie, Bind surghiunitla manastirea Margineni, este supus si la invatatura de carte", rag,sura cu caracter pozitiv, care trebuie subliniat. Nebunii sint socotiti ires-ponsabili, dar un tinar de 18 ani, declarat neresponsabil de hotiile sä-virsite, este condamnat de senatorul presedinte al divanului la expunereaprin tirg si la 5 ani de ocna,. In cazul falsificatorilor se aplica, dupii obi-ceiul pamintului, numai surghiunul, nu si confiscarea averii, prevazutgtie pravili. Aceasta solutie, propusa de Nestor Craiovescul, este aprobatade divan. La 28 ianuarie 1810, prin cartea divanului de numire a capi-tanilor de mijloc, dincoace de Olt, se ordona acestora ca in cercetarilefor penale sa se poarte pentru locuitori cu bun& orinduiala, fara de abate, seau a-i injura, caci apoi greu se va pedepsi". Problema era actualaInca din vremea lui Fotino a lui AleXandru Ipsilanti. Actualitatea eise va mai oglindi si in unele texte ale Regulamentelor organice. La 17ianuarie 1812 se interzice vatafilor de plai de a pedepsi pe oameni prin.NUM strasnice (peste 20-30 de bete) si a judeca pricini de vini mai marl,kle competenia ispravnicilor. La 14 august 1810 se fac, din ordinul diva-nului, cercetari asupra purtarii vatafului plaiului Vulcan, care comiteajafuri, ,,Inc a cu casne". Vataful este intii suspendat i apoi destituit6°.

Daca aceasta confruntare a principiilor cu practica sociala nutrebuie sa ne surprinda intr-o epoca de razboi si de ocupatie militara,care urma crizei din 1796-1803 legate de rascoala si jafurile lui Paz-vantoglu, nu este mai putin adevarat ca aceleasi contradictii, existente§i inainte de 1800, ramin actuale dupa 1812 si ar putea fi ilustrate Cunumeroase exempla. In Moldova, in 1810, doi boieri organizeaza cete detilhari sint decapitati, respectindu-li-se privilegiul acestei modalitg,tide executare a pedepsei, fata de spinzuratoarea aplicata ucigasilor derind, i, in speta, celor instigati de cei doi boieri 61. Din cauza proasteiorganizari tehnice a decapitarii, in lipsa de ghilotina f}i de &Mau profe-sionist, privilegiul boierilor putea antrena insa neplaceri cu prilejulexecutaxii.

7. Manualul juridic al lui Andronache Donici. Redactat, sub o formaintrucitva mai scurta, Inca Inainte de octombrie 1805, deci in cadrulprogramului legislativ al lui A1.C. Moruzi 62, Manualul nu si-a exercitatfl actiune puternica decit dupa publicare, in 1814. Andronache Doniciiii desavirsise pregatirea profesionala in Cara si era primul roman autor alunei prelucrari personale a dreptului in vigoare, intemeindu-se Inca pu-ternic pe dreptul receptat al pravilei bizantine. Cistigat conceptiilorprogresiste de drept natural, pe care le profesa Beccaria, i pe careDonici be va expune in cunoscuta introducere a ilicinuatuhci, insistindmai mult asupra dreptului civil, juristul moldovean a avut un contact

6° Pentru toate pricinile mentionate, vezi ibidem, p. 478 ; 481 ; 485-486, 286.61 C. C. Angelescu, op. cit., (la nota 66), p. 6-7.62 Asa cum rezulta dintr-o Insemnare pe un manuscris al Manualulut aflat In posesia

noastrii, si care va face obiectul unui studiu separat, In Figuri reprezentative de juriqiiromdni, I, Ed. tiintifica (In curs de apari(le).

§i

ii

si

si

si

$i

www.dacoromanica.ro

Page 122: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

962 V. AL. GEORGESCII 1G

direct cu problemele represiunii penale, fiind un membru apreciat aLDepartamentului criminalicesc, alaturi de Toma Carra si sub presedintia.lui D. Saul Nazir, intre 1810-1812 63, dupg, ce functionase in acest de-partament si intro anii 1799-1803 64. Ca penalist deci va figura si incomisia de revizie a condicii criminalicesti din 1820-1826 65. in ma-nualul juridic, chiar dupg, adaugirea titl. 41 care lipsea la 1805, dreptulpenal ocupa un loc mai redus, dar nu lipsit de importanta.

Manua/u1 mentine o -serie de pedepse Intemeiate Inc a pe dreptulpenal al Basilicalelor, la care se si face trimitere ; pedeapsa cu moarteaeste edictata pentru omuciderea cu premeditare si pentru crime savirsitecu mina armata, pentru otravire, incest, sodomie si incendiere (Donici,41, 7 ; 15 ; 16 ; 23 ; 25). Pedeapsa putea fi aplicatg, de tats, fetei sale-si barbatului adulter, data ii prindea in propria sa casa sau in casa gine-relui sau (41, 12), rest de justitie domestics sclavagista. Pentru paricidse prevedea arderea cu foc (41,8), iar pentru tilharii de drumul mare-(41, 9), tragerea in teapa, -oedeapsg, care s-ar fi aplicat Inca in 1813 laBucuresti 66. Batala era aplicatg, hotului potlogar (41, 10), talionul pentruscoaterea unui ochi (41, 8) sl diferite alte forme de mutilare in caz deraporturi sexuale cu o calugarita, sau intro nas si fine-, sau cu o fecioara,taierea nasului (41, 13 ; 14 ; 20) ; pentru raporturi sexuale cu animaleletaierea organului sexual (41, 17) ; jefuitorilor de morminte si falsifica-Iorilor de moneda li se tadau miinile (41, 18, 24) ; jefuitorilor de altareli se scoteau ochii (41, 19). Dupe- pravila, si copilului care iii batuse tataltrebuia se- i se taie miinile, dar Donici prevede numai trimiterea la manas-tire, deoarece aceasta osinda nu s-a urmat altadata aici in Vara" 67.

Iata insa, in acelasi titlu 41, accente mai moderne, pentru care-Donici trimite tot in Basilicale :

a) § 2. Judecatorii criminalicesti nu sa, cuvine indata a incepecercetarile prin batai si pedepse, nici S, arate cruzime inspaimintatoare 68,nici sa creadg', lesne insusi aceluia ce deodatg, marturiseste ca iaste vinovat,caci poate de frica si de sfiiala s, marturiseascg, pentru sine fapte care nule-au facut ; ci cu multg, fabdare si prin indelungata cercetare se- afleadevarul " (Basilicale, 60, 33, 13 ; 28).

b) § 3. Simpla marturie a acuzatului nu era suficienta, trebuindascultati si martori, deosebit, cite unul, consemnindu-li-se in scris de-pozitiile (Basilicale, 60, 39).

63 A, V. Sava, op. cit., p. 5.64 Gh. Ungureanu, Pedepsele In Moldova . . in Intregiri", I, 1938, p. 48, 55, 57,.

60, 62, 63, 66, 68. Donici semneaza opt anaforale penale In cauze de omor sau viol pedepsite-cu moartea, de furtisag pedepsit cu scoaterea ochilor, ocna, imbaurarea sau bataia pe ulite§i face la 28 aprilie 1803 un raport In problema numirii unui gealat.

65 St. Gr. Berechet, Condica criminaliceascd a Moldovei, ChiIinAu, 1928, p. VII; A. V.Sava, op. cit., p. 3.

66 C. C. Angelescu, Pedeapsa cu moartea la romdni to secolul at XIX-lea, Bucuresti, 1927,p. 8.

67 Vezi $i V. A. Urechia, Istoria romdnilor, IX, p. 407.68 IatA cum se exprima porunca domneascA din 10 februarie 1813 (Gh. Ungureanu, Jus-

'ilia In Moldova (1741-1832), Iasi, 1934, p. 41, n. 2) : In pricinele criminalicesti, capitanulde darabani si ceilalti paznici, elnd prind pe tllhari, gazde complici, sa nu se IntindA la cerce-tAri, pe care le va face agia, prin mArturii i alte dovezi gi cu oareicare Ingrozire spre dovedi-rea . . . vinovatiei for WA a sA pedepsi cu JAM ca sA le ramlie . . . cuvint cA din pedepse:s-au aratat pe sine vinovati".

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 123: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

17 GLNDIREA LIII BECCARIA N CULTITRA JIIRIDICI ROMANEASCk 963

c) § 4. Individualizarea raspunderii penale : tatal nu raspunde defaptele fiului §i nici invers (Basilicale, 60, 51, 26).

d) Principiul legalitatii este afirmat in termenii dreptului roman(1,4 = Basilicale, 2, 6, 15), iar principiul in dubio pro reo este redat subforma : la ceale ce sint cu indoiala a 0, inteleage in pravila, trebuesa se tilcuiasca cu bunatatea $i iubirea de oameni, cum si la pricinilede judecati ce sint cu indoiala sa biruiasca iubirea de oameni") 1,17Basilicale, 2, 3, 56).

In contrast cu ittanuatui, activitatea lui A. Donici, ca judecatorpenal, ni-1 arata profesind, unde era posibil, doctrina imblinzirii pedep-selor. Judecind un furt de obiecte biserice§ti, pedepsit dupa Armenapolcu scoaterea ochilor, A. Donici la 3 august 1799 69 stria in anaforaua sacatre domn : macar ca vrednici sint de toata pedeapsa dar luindu-li-seviderile ochilor li iaste o pedeapsa pre gre", si cerea domnului sa ertea nu li sa lua viderile ochilor §i sa sa pedepseasca cu alte pedepse cu carisa va socoti". Solutia beccariana era obtinuta printr-o tehnica de dreptfeudal. C.Al. Ipsilanti aproba indepartarea pedepsei prevazuta de pra-vila bizantina. La 22 septembrie 1799, intr-un caz de viol, Donici pro-pune, in locul pedepsei cu moartea, taierea nasului, ocna, purtarea peulitele Iailor §i bataia in 3 locuri 7j.

Temperamental insa, Donici era atit de putin inclinat sa, admitssi sa se aplice ca ceva firesc pedepsele dreptului feudal al vremii, Meltin 1828 raspunde divanului, declinind noua sa numire ca judecator Indepartamentul criminalicesc. Cit priveste scuza invocata, ca n-a exercitatping atunci functia de judecator penal, ea este o afirmatie explicabilain contextul situatiei din 1828, dar inexacta ca fapt. Cu tot haracterullui politicesc (civil), Donici a fost un penalist experimentat71.

Pentru a intelege dificultatile pe care le intimpina actiunea demodernizare, in sens burghez mai exact preburghez a dreptuluifeudal roman, este suficient sa notam ca motivarea, prin texte din pra-

putea fi excesiv formals. Astfel, la 27 februarie 1814 72, marele lo-gofat Lupu Bales face opinie separata pentru a denunta solutia majoritatiica fiind plina de o gramada de capite de pravill, intre carile abe amgasit un cap cu ceva crieri intr-insul, iar celelalte toate sint nepotrivitecu tot la pricing ", judecatorii majoritatii fiind acuzati ca nici nu §tiuce este un legat (ligation). Aceasta atitudine noua iat6 de metodele Siconditiile de aplicare a textelor de lege are valoare generals, privindsi cauzele penale, la care problema motivarii In drept a hotaririi se puneadin ce in ce mai staruitor.

8. Legiuirea Caragea. Fara a fi un cod penal complet, LegiuireaCaragea cuprindea o intreaga parte penala, a V-a, intitulata Pentru vini.

es Gh. Ungureanu, op. cit., p. 66.76 Ibidem, p. 67.71 Intim aceasta curgere do 37 de ani, nici odinioara vointa sufletului meu, plecarea

cugetului meu nu m-au ertat ca sa intru la departamentul criminalicesc, apol mai ales acum lavrista batrinetalor a ma Insarcina cu aceasta slujba neprimita sufletului meu nepotrivitapoliticescului meu haractir . . . o socotesc . . . ca o pedeapsa . . . §i . . ma rog ca safiu ertat" (Mihail Galan, Organizarea justitiei moldouene to timpul ocupaliei rusegli din anii1828-1834, In lintregiri", I, 1938, p. 107).

72 Gh. Ghibanescu, Surele izuoade, X, p. 225.

vila,

si

i

gi

.

www.dacoromanica.ro

Page 124: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

)6I V. AL. GEORGESCAJ 18

Sistemul pedepselor era incil eel bizantin 75, aproape de acela al lui Do-nici, si in flagrantfi contradictie cu doctrina lui Beccaria. Mutilarea eraamplu folosita si tortura (cazna) permisfi de cap. 2 § 56-57 (ParteaVI), in cazul cind cel pirit pentru vin set va dovedi vinovat va tagaduion toatfi vina, on o parte din vine ". Era principiul admis de FotinoIpsilanti. Din § 57 rezulti ca mkturisirea obtinutfi prin torturA, nutrebuie crezuta de-o datfi . &lei de multe on de frica si de durere zicsi ceia ce nu iaste". Legiuirea Caragea mentine blestemul pentru probelelegale (VI, 2, 54-55). in materie de legalitate se mentin, declarativ,principiile deja cunoscute (VI, 3, 3-4), inlaturindu-se mfirturia unuisingur martor (VI, 2, 35), Athanasie Hristopol, unul din autorii Legiuirii

talentat redactor al textului grecesc, studiase la Pavia, unde cunoscusecu necesitate opera lui Beccaria.

Ante-proiectul Legiuirii Caragea 74, din care ni s-a pastrat un frag-ment, se depkta $i mai mult de pozitiile lui Beccaria. in materie de raz-vrfitire, i pentru sustragere de lucruri domnesti publice, pedeapsa eralfisatfi, la aprecierea domnului. Pentru cei ce umblau cu mfisuri strimbese prevedea bfitaia i amenda. In general, pedepsele erau mai aspre decitLegiuirea definitive. Numai in acest sans se poate spune ca aceasta din-arm& reprezintA totusi un succes pe Ulna pozitiilor beccariene.

In aceastA perioada domnul pastrat dreptul de a aprecia suveranasupra executkii pedepsei cu moartea. Dionisie Fotino 75 arata ca domnulavea dreptul sfi hotfirascl pedepsile pe care legile nu le prevad, sa, mil-reasciti sau sfi modereze dupg trebuint6 pe acele prevazute de legi, sau sagratieze pe vinovati", drept de care a uzat uneori. Dar in primii ani aidomniei lui Caragea, marele numfir de tilharii si alte crime an impusrepetata aplicare a pedepsei cu moartea, care totusi rfiminea exceptio-nalfi, domnul tinzind sfi nu confirme executarea ei. in schimb, practicatorturii, cu vechi traditii, ramine unul din aspectele anti-beccariene mainegative. RacovitA caznise niste evrei In 1714 si 1727 76. Tintuirea lastilp fusese practicatfi in Moldova sub Alexandra Mavrocordat, zis DelyBey, la 1782. in 1783, celor bfinuiti de gfisirea unei comori li se sfredelescpicioarele cu un burghiu, bfitindu-se pene la cereal de fier ce le stringeacapul ; sub unghii ii se infig tepe de trestie, iar unei femei, asezatfi pe douggrinzi, i se frinseserl Cercetarile care se fac dovedesc cá, cel putinin formI, procedeele erau socotite nelegale. T. Virnav " afirma cfi, in 1813a vfizut la Bucuresti o tragere in teapfi. Tortura se aplica sub Carageain 1815, precum si sub Gr. Ghica, in 1823, cind ispravnicul de Vilcea pu-sese in fiare pe cei bfinuiti de delapidare, ii afumase cu ardeipurtase de urechi prin tirg.

73 TIlharii (cap. 2) si falsificatorii de moneda erau osinditi la moarte (cap. 8); plaslo-grantor de isealitura domneasca sau de pecete li se taiau mlinile (cap. 5, § 2) ; hotul era datprin tirg $i batut, pc IMO inchisoare si plata despagubirilor civile (cap. 3); darea prin tirg seaplica martorilor mincinosi (§ 6) ; ultragiul (necinstirea) se pedepsea dupe aprecierea judeca-torului, care alegea lntre amenda, bataie, Inehisoare sau surghiun (cap. 9); la 1820 (E. Virtosu,1821, p. 222-223), doi razvratitori, In loc sa li se taie capul, cum prevedea pravila, slut spin-zurati.

74 C. C. Giurescu, In Buletinul Comisiei Istorice a Romania", 3 (1924), p. 45-74.Isloria Daciei, III, trad. G. Sion, Bucuresti, 1859 p. 240 ; vez exemple la I. C. Filitti,

Vechiul drepl penal romein, Buc. 1934, p. 48-49.76 I. C. Filitti, Vechiul drept penal roman, Bucuresti, 1934, p. 2177 C. C. Angelescu, op. cil., 7-8.

si

Si

¢i

gi

li -a

salele.

8i -i

rs

www.dacoromanica.ro

Page 125: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

19 GINDIREA LIII BECC'ARIA. IN CULTIIRA JIIRIDICA ROMANEASCA 965

9. Condica criminaliceascei a Moldovei din 1820-1826. Pregatit5,sub Scarlat Calimah, in continuarea codificarii civile din anul 1816-1817,aceastI condieg a fost perfectata in doua etape. In 1820 s-a tipArit parteaI-a (procedura), iar in 1826 Condica in intregime, dupg revizuirea f6,ramodificari atit a pArtii tiparite, cit $i a pArtii a II-a manuscrise, privinddreptul penal material. S-a tinut seama, ca i in materia civila, de legis-latia recentl a Austriei 78 Codul penal si de procedura din 3 septembrie1803 si Codul de politie, traduse in romaneste, la Cernauti, in 1807,sub titlul de Carte de pravilei asupra .faptelor rele §i Carte de pravild asupra,grelilor ceilceiri fi a politicestilor orindueli atingtitoare de politie, despre carese stie c6, erau in bunk parte de inspiratie beccariand, farl sg, mearg'a,pia, la desfiinjarea pedepsei cu moartea.

Revizuirea Condicii, in 1826, s-a facut in plina', miscare carvung-Teaseg, de reorganizare a statului si este mai mult decit firesc sit admitemc6, membrii celor dou'd comisii de revizuire care cunosteau limba great,au citit traducerea lui A. Corays, folosind neindoielnic, ca alcatuitoriiinitiali, i inveicaurile Ecaterinei a II-a, inclusiv partea ei de inspiratiebeccariang, deformat6. Dar un rol mai important a jucat, pentru Condica.din 1826, traducerea din greceste in romaneste a lucfarii lui Beccaria.de cAtre banul Vasile Virnav, in 1824-1825. Nu putem admiteI. Tutu, Andr. Donici, Chr. Flechtenmacher si altii n-au citit traducerealui Virnay. Ea trebuie pusA in legAturA atit cu nevoile ideologice ale mis-Azii carvunarilor, cit i cu interesul pentru problemele penale, in aniicind douil comisii lucrau la aleltuirea Condicii criminalicesti. Primaparte a acesteia, identica cu cea tipgritA in 1820, n-a beneficiat cu nimicdin difuzarea in romane_ste a operei lui Beccaria. Problema se poate decipune numai pentru partea a II-a. Oricum ins6, intreaga Condicci era in-spiratI in bunA parte dupe codurile austriace, despre care ChristianFlechtenmacher, in primul rind, ca unul ce le studiase la Viena,acum figura in a doua comisie de revizuire a Condicii, stia ca au tinutseama de conceptiile innoitoare ale lui Beccaria.

Condica reprezinta, ca Legiuirea Caragea (care avea i o partede drept penal, pe lingg partea principals de drept civil $i de procedurg,

un amestec tot asa de caracOristic de drept feudal si de tendinteinn° itoare.

Elrisovul din 15 decembrie 1826 constatii lipsa de orice feliu deinscris legiuiri, si hotAriri pravilicesti altele, dup6 carea se s, poatitpazi o buna", cumpAnire, i potrivire intru urmarea cercethilor, i hotg-Tire pedepsii celor invinovatiti, despagubire j'aluintelor de cal-re dinsii",deoarece nu existau decit pravelile impArAtesti, care pentru vechimein cele mai multe neavind potrevire cu obiceiurile rinduelile tarii, demulte on i rAminea in neintrebuintare". Este o pozitie beccariang faade dreptul receptat (romano-bizantin), ca §i preocuparea df publicare

difuzare spre stiinta de obste" a noului cod. De notat Ins, preocupa-

Vezi introduccrea editiei acestei condici, pregatitil In vederca tipdririi, de C. Teganeanula Institutul de istorie N. Iorga" al Academiei Republicit Socialiste Romania. Nota pagineide titlu consacra principiul legit penale : Partea aceasta sd pune acum in tiparire

sd da in obste pentru o instiintare .

Din chiar anexele editiei rezultd ca 106 din 263 de articole 1st au originea In codurileAustriace (59 In c. pr. pen. ; 47 In c., dr. pen.), dar editorul este de pdrere ca principalul tzvor alCondicii a ramas obiceiul pamintului.

ri

s3i

publicitatii.

si

ca

0i

¢i

gi

1i

vs

."

www.dacoromanica.ro

Page 126: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

966 V. AL. GEORGESCIT 20.

rca conservatoare a boierilor din anaforaua cu data de 3 august 1825 :le ga'sim (textele noii condici, n. ns.) potrevite cu obiceiurile ii rin-duelile p6mintului", si domnul la 31 august 1825: potrivit6, cu obiceiu-rile si rinduelele Varii" (vezi ed. St. Berechet, 1928, p. 69-70).

acum, o rapids analiza; a principalelor dispozitii ale Condiciicare intereseaed, tema noastra". 0 pedeapsA prey aspra in litera pravileise poste micsora dupe gingasia persoami vinovatului" (§ 174). Pe-deapsa cu moartea era aplicat'a ra'zvrAtitorilor impotriva persoanei st6,-pinitorului (§ 187), pentru silnica slobozire a vinovatilor (§ 206),omucidere (§ 211), tilharie la drumul mare (§ 248), chiar data nu s-a.facut moarte de om (§ 249). Complicii, tainuitorii gazdele tilharilorprimeau aceeasi pedeapsa Cu autorii principali (§ 250 ; 252).

Pentru obsteasca silnicie, persoanele evghenisi (nobile) erau pedepsite.mai uior (§ 195), cu inehiderea la manastire, in be de ocng, cu ridicarea,la camera gospod, in be de Wade la poarta curtii domnesti (§ 198), Cutrimitere la manastire, in loc de oen5, pe trei aM, ca cei profti (§ 217) saupe un an (§ 253 : evghenisi sint totusi imbracati in straie taranesti, § 253pct. 7).

B'ataia este o pedeapsa curenta (§§ 183, 198, 201, 219, 226, 239,253). Falsificatorilor de moned'a li se aplica o pedeapsa cumplita (§ 208),dar neprecizat'a de lege. Pruncuciderea era pedepsita cu munca in obezila, manastire (§ 216). 0 pedeapsa neprecis5, era prevazufa i pentru in-cendiatorii cu premeditare (§ 235 pet. 4). Chipul falitultli fraudulos iieste atirnat de git acestuia, spre defaimare, de catre gealat (§ 246). Com-pozitia, necunoscuta de codul austriac, era eonsacrata sub forma de scuza,atenuat5, in § 184 din codul moldovenesc, constituind, cum a observatFilitti, o rInagsita a obiceiului Vara.

Accente beccariene, din care unele cu puncte de sprijin in textelebizantine, regasim in § 15, care cere dregAtorilor sit nu indrasneascaa pedepsi cu cruzime ci cu r'abdare si cu pasuiala, cercetind sa doslu-sasc'a adevarul" ; in § 78, potrivit cg,ruia prinderea i inchiderea celuiinvinovatit trebue 86 se face fare nici o prelungire, iar a-1 pedepsi nu esteslobod". Putem ad'auga § 100: Cercetarea vinovatului sh", nu se prelungea-sea, mai ales, chid priveste tetra folosul gi linistea obsteasca" ; § 121, careclasifica marturiile in depline §i nedepline, precizindu-se, in § 131, c5, simplam'arturie a piritului nu este suficientI; § 132 care declara farce putereprobatorie m'arturia piritului obtinuta prin silt, promisiuni etc. ; § 13Gcare admite m'arturia unei singure persoane, numai dace se potrivestecu mkturisirea piritului.

Principiul legalitatii in pronuniarea executarea pedepselor esteformulat de § 147, 173 si 176, pe cind § 148 cere ca judecata sg, nu factexces nici de blindete nici de cruzime. Paragraful 173 79 enunta totodata,In termeni care depa§esc Intrucitva pe Beccaria, fundamentul social-

79 Condica criminaliceascd :Pedepsile faptelor criminalice§ti s-au orin-duit de cAtrA pravila, pentru ca sA se pA-zeascA lini§tita petrecere, §i politiceascasigurantie a ob§tel.Pentru aceea dar singurApravila hotara§te pedepsile faptelor crimi-nalice§ti."

Beccaria (trad. rom. 1965) :§ XXIV (p. 61) : Am vAzut care esteadevArata mAsurA a infractiunilor : pagubaadusA societAlii ".§ XLII (p. 95): pedeapsa... trebuie sAfie... dictatA de legi".

Iata,

inchisi

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 127: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

21 GINDIREA 1.171 BECCARIA IN CULTITRA ROMANEASCA 967

politic al pedepsei. Tortura este condamnatg de § 175, iar publicitateapedepselor amgsurarea for la gravitatea faptei incriminate sint cerutede § 177. In § 180, exemplaritatea pedepselor este intovgrasita de eon-sideratii teoretice, pe cind § 181 condamng pedepsele excesiv de aspre80.Gindirea beccariang se reeunoaste in § 182 (Pedeapsele trebuesit fie potrivite dupg faptg, cu cit fapta este mai inprotivitoare

cu atit trebue sg fie mai asprg") unde a dispgrut conceptia feudaldespre infractiune ca pgcat de esentg exclusiv moralg. Vechile vestigii

compositiune intre pgrti sint inlgturate de § 184 (prin invoiala, cear face vinovatul cu piritul situ, nu va putea scgpa de pedeapsa pravilii,ci atuncea Amine la hotgrirea judecatorilor de a masura pedeapsa").Cumplitele pedepse ale pravilii pentru cei ce Inprotiva firii vor pacatui" (§ 233) sint inlocuite, neprecis, prin Wataie pe ulite inchiderela mgngstire spre pocgintg, dispozitie in care teas-aurae feudale persists.Pentru intreaga, Cara se prevede un singur tribunal penal, masurg de ovaloare discutabila, in ciuda caracterului ei unificator centralizator.Depgrtindu-se de Beccaria, condica acord'a, premii celor ce ajutau la-prinderea tilharilor (§ 83). Condica admite un sistem de prescriptie a in-crimingrii penale (§ 263), in general de 20 de ani, cu exceptia furtuluicare atingea proprietatea cu caracter exploatator, a vremii. Pentru rgpire

prgdare prescriptia era de 3 ani ; pentru ofens5 i ultragiu de 1 an,i numai de 3 Juni pentru curvie. Cu modificgri uneori esentiale (1847,

1859, 1862) de care ne vom ocupa in studiul consacrat perioadei 18211864, aceastg Condicg a famas in vigoare, pentru Moldova, ping la 22aprilie 1865, deoarece sub Gr. Ghica (1851) 81, comisia de revizuire, dincare facea parte beccarianul M. Kogalniceanu, nu izbutise sit elaborezeun proiect propriu-zis de nou cod penal, cum nu s-a realizat atunci nicila revizuirea codului civil din 1816-1817.

8° Condica criminaliceascd§ 180. Pedepsile... oamenilor, !nett fieste-care inspamIntindu-sa, sa se fereasca deurmilrile ceale reale... Cacipedepsilor, nu easte numai ca sa se mun-ceasca trupul vinovatului, dar ca sit seIntelepteasca sit se infrineaze de a faceaseamenea urmari si a sit da pilda altora.§ 181 ...ce easte prin pravila hotarit, sitfie nestramutat. Caci de si vor fi pedeapsilemai masurate, Insa cu hotarire de a nu siterta, atuncea vor face totdeauna mai tarelucrare In sufletele tuturor decit frica uneipedeapsi mai aspre cu nadejde de scapare.

Beccaria (trad. rom. 1965) :§ XV (p. 40) Scopul... este... de a-iabate pe altii de la sbvlriirea unor fapteasemanatoare... acele pedepse aceametodd de a fi aplicate, care... vor faceo impresie cit mai puternica cit mai dura-bild asupra sufletelor oamenilor cit maiputin chinuitoare asupra corpului vinova-tului§ XX (p. 55)... Certitudinea unei sane -%iuni, desi moderata, va face totdeauna oimpresie mai puternica decit frica produsade alta mai grozava unit cu sperantaimpunitatii.

Pentru § 182, vezi Beccaria, § XXIII, p. 59. Inspiratla beccarianil a § 180 si 181 a fostsemnalata de I. C. Filitti, Vechiut drept penal romdnesc, 1934, p. 53 (la p. 57-58, vezi si oconcordanta a codului moldovenesc cu cel austriac ; adde n. 3 de la p. 52). C. Teganeanu estede parere ca §§ 173, 180 si 181 reproduc parerile lui Beccaria", pe cind § 1 si 2 se constatauior a fi luate din Invalliturile Ecaterinei a II-a (§§ 15 si 102); el trimite, pentru Beccaria, lams. 185 (trad. banului V. Vlrnav) gi pentru frivelfdtura, la talmacirea romaneasca din 1773.

81 Comisia din 1833 (Analele parlamentare, III, 2, p. 206 ; IV, 2, p. 228) care trebuia sitalciltuiasca un cod penal, s-a ocupat numai de Condica civila, fail a ajunge la un rezultat.Pentru proiectele de codificare penala de la 1848, vezi partea a II-a a acestut studiu(1821-1865) si I. C. Filitti, Domniile romdne sub Regulamentul organic, Bucuresti, 1915, p. 636.

JURIDIC/7i

i

lini tai

de

§i

si

siei

Qi

sisi

§I6i

www.dacoromanica.ro

Page 128: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

968 V. AL. GEORGESCII 22:

In materie penal&, obiceiul a continuat s& se aplice : imbourarea,pentru recidivisti 82, tintuirea urechilor 83 de stilpi pentru lips& la cintar_Cum a ar&tat C. Teganeanu, Dichiul de la Episcopia Husilor mai judecldup& obiceiuri din 1833 84.

10. Goncluzii. Contactul direct si indirect cu doctrina penal& a luiBeccaria, difuzarea ideilor lui si actiunea durabil& si adinca a beccarianis-mului asupra legislatiei penale si culturii noastre juridice alcgtuiesc unuldin aspectele cele mai semnificative ale procesului de lichidare lent& adreptului feudal si de trecere la organizarea pe baze burgheze, relativinaintate, a represiunii penale si a regimului penitenciar.

Actiunea beccarianismului in t'arile romane pune in lumina rolulfactorilor interni, puternica integrare a dezvolffirii noastre sociale sijuridice in evolutia general& a Europei, si particularitatile deosebit deinteresante ale procesului de trecere de la feudalism la capitalism inaceste taxi.

Sectorul penal, strins si esential legat de dominatia de class, a in-registrat cu o deosebit sensibilitate repercusiunile luptei de emancipareantifeudala, dar si puternicile eforturi ale clasei dominante de a nu scfipa,din mina arma represiunii penale, devenit& ins& o arm& cu doll& tlisuri..Fondul feudal al acestei represiuni devenea treptat atit de denuntatorsi compromitAtor, in secolul luminilor si in perioada de ascensiune aburgheziei, ineit class dominant& a avut adesea interesul de a adoptapozitii teoretice probeccariene, chiar atunci cind politica ei real se dove-dea putin conseeventa cu aceste pozitii. In general divanul si marea bo-ierime an o pozitie rezervatfi', sau °still fat5, de inovatii. Domnii adopt&atitudini care oscileazfi intre extreme, iar aparatul administrativ ft.i ju-decittoresc joacl un rol de fring, In realizarea oricAror reforme de facturiibee,carianl (indeosebi la nivelul ispravnicilor si al agiei).

Pin& la 1821 cunoasterea direct& a ideilor lui Beccaria a fost redusil,dar cea indirect& a atins un nivel notabil si a exercitat o actiune nein-doielnicA. Problema majors, care a pasionat cercurile responsabile din_Principate, a fost aceea a pedepsei cu moartea, in care Principatele se do-vedesc in avans, deoarece inainte de aparitia tratatului lui Beccaria,se desemnase o pozitie oficiala negativa. Ea oglindea E;4i ostilitatea general&a constiintei popular° si vechea traditie a rlscumpararii capului prinpierderea averii. Nici modul in care puterea otomang, suzeranI practicasedecapitarea si spinzurarea impotriva rom&nilor pentru a-si mentinedominatia cu orice prep, nu putea s'fi nu dispung constiinta juridic& atuturor categoriilor sociale din Principate In favoarea pozitiei pe care-o va apara Beccaria.

In faspindirea ideilor beccariene, traducerea greaca a tratatuluilui Beccaria de c&tre dr. A. Corals (1802) si larga difuzare a acestor ideiIn Rusia taristfi si In administratia militarA din Principate Intre 1768-1774 si 1806-1812, au jucat un rol pozitiv.

Partea penal& din Leginirea Caragea (1818) si Condica crimina2i-ceased moldoveneascit (1820, cu completarea ei din 1826), reprezintA Inc&

82 Anaforaua divanului nr. 727 cu rezolutia domneasca din 16 inartie 1840 (Hasnas,Adunare..., 1844, p. 239 -240) : Imbourarea se va face pe spinare $i nu pe frunte,...and lmprejuriirile ar cere neaparat 1ntrebuintarea".

83 Manolache Drilghici, Isloria Moldovei pe 500 de ani, II, Iasi, 18..., p. 47.84 Melchisedec, Chronica Husilor, p. 254 ; 414;432; 445.

www.dacoromanica.ro

Page 129: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

23 GINDIREA LEI BECCARIA IN CULTEBA JIIRIDICA ROMkNEASCA 969

o afirmare a dreptului feudal, in ultimul lui stadiu de dezvoltare, la sfir-situl regimului fanariot. In ambele legislatii, ca si in practica juridica(unde ins& abuzurile instabilitatea politica nu permiteau Inradacinareauner tendinte de evolutie pozitiva), formele feudale In declin se impletesccu o serie de elemente de drept burghez, legate direct sau indirect de re-Innoirile revolutionare reclamate impuse constiintei europene, de cele-brul opuscul al lui Beccaria. Aparitia, sub forme imperfecte, a unei le-gislatii penale a statului roman, care sa puns capat receptarii confuzeasprului drept penal bizantin, de origine sclavagist romans, a Insemnatun important pas inainte pe linia generals preconizata de Beccaria, delicontinutul noilor coduri era in parte Inca legat de dreptul feudal.

A doua zi dupa reprimarea lui Tudor Vladiinirescu, toatemarile probleme puse in discutie de Beccaria erau Inca nesolutionate inPrincipate. De aceea, noua perioada care Incepe, careia ii vom con-sacra un studiu separat, se caracterizeaza printr-o actiune mai larga simai rodnica a beccarianismului: in proiectele de reorganizare a statului*,In Regulamentele organice, in politica penala a domnilor pamintenimai ales In publicistica pregatitoare a revolutiei de la 1848. Procesulva cistiga In amploare vi semnificatie istorica Intre anii 1848 -1864 si seva Incheia cu intrarea in vigoare a codului penal beccarianist de la 1864,a c'grui istorie prilejuieste intilnirea a dour', pozitii, deopotriva inspiratedin conceptiile umanitare ale lui Beccaria, aceea a lui Vasile Boerescui aceea a domnitorului Al. I. Cuza.

* De codul din 1826 ne-am ocupat totusi aiei, pentru ea este inseparabil de cel din 1820ambele fiind tipologic anterioare reformelor penale reclamate prin proiectele de dupa 18'21.

miscArii

al.

¢i

a

ai

si

www.dacoromanica.ro

Page 130: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Page 131: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

DREPTUL DE STRAMUTARE AL SATENILORDIN TARA ROMANEASCA SUB REGULAMENTUL

ORGANIC PINA. LA 1848DE

I. CORFU'S

Dezvoltarea productiei de cereale pentru piat'a" in conditiile econo-miei bazate pe forta de mune/ cracas1 a determinat modificari importantein structura relatiilor agrare din Tara Romaneaseg la inceputul secoluluial XIX-lea. In calea adaptArii gospodAriei boieresti la pia stAteau inacel timp, pe plan extern, monopolul otoman, iar pe cel intern, libertateaclAcasilor de a folosi in vole mosia, precum vechiul for obicei de a semuta pe alte mosii, care le ofereau conditii de viatI mai usoare. In16-1 urarea monopolului turcesc (1829), limitarea prin Regulamentul organic(1831) a dreptului de folosire a mosiei de catre clacasi, prin repartitiaunei suprafete mAsurate de pamint, insuficiente gospodgriei lor, res-t riugerea posibilitatii for de stramutare au treat, in principiu, conditiilepentru exploatarea pArtii de movie retinute de proprietar, adica asa-numita rezervl feudalA, in detrimentul gospodariei tAranesti. TArAnimeas-a opus cu inversunare noii claci legiferate de Regulamentul organic,precum i politicii de limitare a dreptului ei de stramutare.

Analiza procesului de ingrgdire a acestui drept in primele dou5,decenii ale perioadei regulamentare in Tara RomfineascA formeaza obiec-tul cercetaxii de fatA 1.

DREPTUL DE STRAMUTARE IN TEXTELE REGULAMENTULL1 ORGANIC

Prin art. 144 din prima editie a Regulamentului organic pentruTara RomAneascA (1832) s-a prevAzut cá, data mosia nu va fi suficientde intinsg, pentru a se da cracasilor pogoanele legale, atunci ea va fi im-pgrtitg in trei pgrti egale, din care doua, se vor da chicasilor, iar una se

1 Documentatia a fost extrasA din Arhiva Istorica Centralia a Statului, fondul Vorniciadin Launtru, care va fi citat In paginile ce urmeaza sub initialele V. L.

sTunn", tomul 20, nr. 5, p. 971-987, 19679 c. 5555

gi

www.dacoromanica.ro

Page 132: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

972 I. CORPUS 2

va rezerva de proprietar. Clacavii care dupa aceasta impartire nu vor fiprimit pamintul legal se vor putea muta pe alte dar numai la vapteani o data vi anume in ultimul an al perioadei catagrafiei (avez'arii bi-rului). In asemenea caz, clacavul era dator sa anume dorinta sa de stra-mutare cu un an inainte autoritatilor satului din care voia sa, se mute,precum i celor din satul in care voia sa se aveze. Dad, dorea sa se mutein cursul perioadei de vapte ani a catagrafiei, el era obligat sa depung,la cutia satului de unde pleca birul pentru restul anilor perioadei amin-tite, iar proprietarului sa-i plateasca toate indatoririle pe anul in carese muta 2.

Lipsa de pamint suficient pe movia pe care locuiau a facut ca unmare numar de clacavi sa ceara necontenit lui Kiselev permisia de a semuta pe alte moii. Acesta a fost de parere 0, se dea celor ce nu primeaupamintul legal autorizatia de stramutare, cu obligatia de a se achitanumai de indatoririle fats de proprietari pe un an i de contributiilesatevti 3.

Dar boierimea din guvern, devi s-a simtit indatorata sa recunoasca,fie vi numai teoretic, ca da, vreme ce clacavii sint slobozi, a for salavluirepa o movie da proprietar nu trebuie sa inchipuiasca o robire", a pledattotuvi pentru ingreunarea stramutarii lor, aceasta prin mentinereain textul Regulamentului a obligatiei de a plati birul in cazulmutarii. In consecinta, ea a propus sa se dea autorizatie de stramutarenumai la doua categorii de sateni anume : 1) movneanului care a fostgasit de catagrafia din 1831 locuind pe movie straina, vi care ar cere sase mute pe pamintul sau vi 2) clacavului care ar cere sa, se mute pe altsmovie pe motiv ca n-a primit pamintul legal in toata, intinderea lui, am-bele categorii urmind sa fie indatorate 0, se achite mai intii de bir vi decontributiile satevti ping la proxima catagrafie, precum vi de obligatiilefats de proprietate pe un an 4.

Kiselev a incercat sa atenueze tendinta de stramutare a taranilorprin reducerea clacii pentru cei ce nu primeau pogoanele legale. In aceststop, el a dispus ca proprietarii sa puns acestora la dispozitie mai intiipogoanele de fineata vi de aratura, urmind ca nunaarul zilelor de claca,Si celelalte indatoriri sa, fie reduse in raport cu suprafata terenului legalprimit. In cazul insa cind nu s-ar fi putut ajunge la invoieli pe baza de maisus, plusul de familii care n-ar fi primit intreaga intindere legala de pa-mint urmau sa fie libere sa, se mute pe alts movie, achitindu-vi obliga-tiile numai fats de proprietar pe un an 5.

Dar boierii au sucit" dupa vorba lui Kiselev in ava fel ar-ticolul 144 din Regulamentul organic, incit taranilor le-a intrat in capca se urmarevte a-i face robi", fapt care a facut sa fie cuprinvi de spaima,banuieli i agitatii 6. In lupta sa cu boierii, dusa in cadrul revizuirii

2 Regulamentul organic, Bueuresti, 1832, p. 64.3 D. C. Sturdza- Scheeanu, Acte qi legiuiri priviloare la ,hestict lartineascei, seria I, vol. I,

Bueuresli, 1907, p. 186 si 191.4 Ibidem, p. 192-195.5 Kiselev c5tre Sfatul administrativ extraordinar, 14 aprilie 1832 (V. L., 1889/1832,

I, 1. 266 271).6 Kiselev dare Sfatul administrativ extraordinar, 10 martie 1832 (V. L., 2751/1832,

f. 3-4).

most,

i

fi1

1i

1,

www.dacoromanica.ro

Page 133: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 DREPTIIL DE STRAMIITARE AL SATENILOR PIMA LA 1848 973

Regulamentului organic 7, Kiselev n-a reusit sa-si impuna punctul devedere cu privire la problema stramutarii taranilor in noul text al legiiclacii, votat de Obsteasca Adunare sanctionat de el la 25 martie 18338.

Prin art. 144 al editiei revizuite a Regulamentului organic, in cares-a recunoscut, teoretic, libertatea personals a sateanului care locuia pemosie strains, precum si libertatea lui de stramutare, s-au legiferat,practic, masurile pentru ingradirea acestor libertati. Astfel, dreptul destramutare a fost acordat, in conditii mai usoare, sateanului numai intrei cazuri : 1) cind, locuind pe o mosie strimta, n-ar primi pogoanelelegale, 2) cind s-ar casatori din nou cu o femeie de pe alts mosie si 3} cindar mosteni o avere imobila in alts parte. In toate aceste trei cazuri,el era obligat mai intii sa-§i inainteze cererea de stramutare cu case luniinainte de 23 aprilie i sa-si achite la cutia, satului birul i contributia, sa-teasca pentru restul anilor piny la noua catagrafie, precum si obligatiilecare proprietate pe anul in care se muta.

Articolul de mai sus a ingradit insa in conditii deosebit de greledreptul de stramutare al sateanului care primea toate pogoanele legale.Acesta se putea muta pe alts movie numai dad, indeplinea formele ur-matoare : a) Os aduca cererea de stramutare la cunostinta ocirmuitoruluide judet §i a proprietarului cu case luni inainte de 23 aprilie, b) sa pla-teasca anticipat in bani toate indatoririle catre proprietate pe un an,socotit din ziva stramutarii sale, c) sa plateasca la cutia satului o sumsegala cu birul pe un an, d) sa plateasca birul pentru restul anilor ping,la noua catagrafie, afara numai data vistieria nu-1 va indatora sa §i-1achite in satul in care se va muta, e) casa, sadirile si curaturile famineauproprietarului, fara nici o despagubire, f) stramutarea nu se putea faceniciodata in grup de mai multi sateni, ci numai cite una sau eel multdoua familii 9.

In sfera notiunii de satean, folosita in textul Regulamentului or-ganic, intrau doua categorii de tarani : 1) mosnenii, adica taranii liberi,cu proprietate de veci (ohabnica), si 2) clacasii, adica taranii care, prac-tic, se aflau in dependents personals si economics fags de proprietarulpe mo§ia caruia locuiau, ca unii ce nu aveau proprietate ohabnica.

inainte de a trece la analiza dreptuiui de stramutare acordat deRegulament satenilor, sä ne oprim putin asupra proprietatii sau mai

7 Cu acea ocazie si boierimea din provincie, consultatd in acest stop, a pledat pentruinterzicerea stramuldrii clacasilor. De pilda, N. Giurescu din Ialomita manifesta temereaeft de ar fi slobozi oricutn sitenii sd se mule dupd vointa pe altd mosie, sau sa imbratisezealtd stare, acest lucru cunoastem ca este pricinuitor de mare razvrfaire, (le nestatornicirea satelorsi care chlteste totd -auna odihna tuturor . . . De aceea zicem sa nu se ingilduiasca asemencaurmare in nici intr-un chip" (V. L. 1889/1832, II, f. 251). N. Blindu si I. Bitcoveanu din Vlasca,ca si N. Socolescu ,ci N. R5tescu din Arges, craw de pdrere ca Impdcarea" celor cloud claseantagoniste nu este cu putinta ffird numai cind Idcuitorul <cliicasul va sti cu hot5rireca nu se poate strdmuta de la un loc la altul" (ibidem, f. 227). S. Depdrilteanu si Gh. Butcu-I escu din Teleorman cereau si ei sa se interzic5 mutarea clikasilor (ibidem, III, p. 1348). 1.Gigirtu si I. Deleanu din Olt cereau sa se strdsniceasca toti proprietarii a nu primisatenilor fara voia (ibidem, III, f. 1553). Deputatul de Romanati, I. Viisoreanu, pro-punea ca autorizatiile de stramutare din lipsa de pArnint sd fie cliberate de minister, dupd ostricta cercetare la fata locului, in prezenta proprietarului, caci altfel mutarea aduce prejudiciiproprietdtii (ibidem, II, f. 332-333).

8 D. C. Sturdza-Scheeanu, op. cit., p. 260.9 Regulamentul organic, Bucuresti, 1847, p. 85-86.

§i

ivi

stramularilestapinirii"

www.dacoromanica.ro

Page 134: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

974 I. CORPUS 4

bine zis asupra averii clacasnlui in orinduirea feudal/. Averea clacasiloro constituiau la aceasta epoca numai curaturile, adica locurile curatite( curate ") de ei pe mosia stapinului, locuri pe care le arau, le coseausau le plantau cu pomi si cu vii. Inainte de Regulamentul organic, claca§iiaveau, dupa, obiceiul pamintului, dreptul de folosire asupra curaturilor,cu obligatia de a da stapinului mosiei dijma din produsele obtinute de peele. Dupa acelasi obicei, ei le puteau da zestre, rasa mostenire, ba chiar givinde. In acest din urma caz, pravila tarii nu dadea drept de protimisis (in-tiietate) stapinului mosiei de a rascumpara curatura vinduta de clacasaltui clacas, deoarece era vorba de vinzare numai de sadire (plantatie,cultura), iar nu $i de pamint, tai deoarece stapinului ii era rezervata inpermanents dijma de pe acea curatura, indiferent data ea trecea, prinvinzare, in mina altui clams 1". Aceste drepturivestigii ale unui trecutindepartat de stapinire a taranilor asupra pamintului stapinii de mosiiau cautat sa le ingracleasca in cursul timpului 11.

Regulamentul organic a recunoscut prin art. 140, paragraful 5,dreptul clacasilor de folosire viagera a curaturilor, dar numai pe

intinse, unde fiecare dintre ei primea toata intinderea legal/ depamint, fara sa fie nevoie de completarea ei cu pamint din aceste cu-raturi 12. Ca avere a clacasilor au continuat sa fie considerate bordeiulsau casa cu batatura ei, patulul (porumbarul), §opronul, grajdul, impre-jurimile etc., precum i curaturile folosite pentru aratura- gi fineata, darmai ales tale plantate cu pomi vii 13. i in perioada regulamentara,averea clacasilor an constituit-o numai cladirea i sa'direa, nicidecumpamintul ca atare. Acesta facea parte din mosie apartinea proprie-

10 Ispravnicul de Muscel care mitropolie, 10 noiembrie 1819, In Arh. Ist. Centr. St.,Mitropolia Bucuresti, CCCVI/49.

n De pilda, mitropolia se plingea, la 28 februarie 1803, domnului Impotriva clacasilorde la Lucieni si BAnesti (Dimbovita) ca voiesc sa fats din curaturile de fin niste mosii ohabniceale lor, cad nu sa multamesc a le avea in via(a-le nesmintite, ci Inca indraznesc a le da gi zestrefetelor lor, iar altii le lass clironomie <mostenir,> copiilor lor (Arh. Ist. Centr. St., ms. 156,f. 121). Ispravnieatul de Dimbovita raporta, la 27 februarie 1804 : clacasii de pe mogiile manas-tirii Dealu, unii avind cu prisos livezi, le wind la altii cu bani, iar altii le dau de zestre lafetele lor, laslndu-le gi mostenire la copii gi la nopoti i <si> la rudele lor prin dieti <testa-mente>, ca chiar mosia lor" (ibidem, Manastirea Dealu, XXII/118, f. 2 v-4). ManastireaMargineni se plingea, la 9 februarie 1833, logofetiei bisericesti ca rumanii" <clacasii> de laTelega (Prahova) ca niste stapini ai mosii inzestreaza pd feciori gi pa fete cu livezi de pomisi de finete, $i be inchiriaza pa la altii, streini, care nu sad pa mosie, cum si feciorii si fetilelacuitorilor <clacasilor> on in ce parte de loc slut casatoriti sau Instreinati dupa hrana vietiilor, is vremi yin de-si iau rodurile de la locurile ce le au date de la parintii lor sau cumparate,ca un lucru mosnenesc al lor" (V. L., 1889/1832, III, f. 1831).

Regulamentul organic, Bucuresti, 1847, p. 76.13 Ocirmuirea de Mehedinti considera (la 4 iulie 1836) ca nu era just ca proprietarii

sa tears ierbarit de la clacasi pentru porcii ce-i tineau In bataturile caselor, deoarece pentruaceste bataturi ei platesc claca, ca un embatic, gi dupa tot cuvIntul drept sa socotese stapinipa al lor coprins si bataturi din siliste" (V. L., 4262/1836, II, f. 1009-1010). Via clacasuluiputea fi donata, lasata mostenire sau vinduta de el ; in acest din urma caz proprietarul tgi rezervadreptul de protimisis asupra cumpararii ei (V. L., 1000/1841, f. 43). Obratiile viilor gi livezile(ograzile) de pruni ale clacasilor nu puteau fi incluse de proprietar in pogoanele legate definet.e, caci, si de produc fin sau vreun alt articol, dar locuitorul, atit pentru una, cit gi pentrucealalta, raspunde proprietarului embatichiu, otastina, dijma din verice alta, dupa .Invoireace va fi avind" (rezolutiile Vorniciei din Launtru din 8 mai 1839 si 5 aprilie 1843, In V. L.,Albastre, 3308-1839, 1. 100 si V. L. 276/1843, II, f. 8-9).

mo-side

ii0i

si

01

www.dacoromanica.ro

Page 135: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

5 DREPT1TL DE STRAMIITARE AL SXTERILOR N.i4 LA 1848 75

tarului, care, la rindul sad, avea drept de stapinire numai asupra pa-mintului, iar nu si asupra averii clacasului14.

De aceea, la studierea dreptului de stramutare al taranilor subRegulamentul organic trebuie avuta in vedere deosebirea dintre pro-prietatea satenilor mosneni si averea s5,tenilor clacasi, pentru a se precizacare dintre aceste doua categorii de locuitori ai satelor se putea prevalade clauza mostenirii de avere imobila in cazul cererii de stramutare. Dincercetarea structurii averii clacasilor reiese ca din cele trei cazuri, sta-bilite prin art. 144 al Regulamentului organic, in care satenii se puteaumuta mai usor, clacasii beneficiau numai de cazurile neprimirii pogoa-nelor legale si casatoriei din nou in alt sat, de cazul mostenirii de avereimobila neputind fi vorba, caci mostenirea de curatura nu insemna mos-tenire de pamint, ci numai de sadire (plantatie, culture). Casa pe mosiestrain& nu era nici ea considerate proprietate de mostenire 15. Ca sa poat5,mosteni un clams avere imobila, trebuia sa intre mai intii in rindul mos-nenilor, iar aceasta se facea mai ales prin c5,satorie, cind primes de laparintii sotiei pamint mosnenesc de zestre, iar autorizatia de stramutarepe acest pamint i se elibera numai dupe verificarea de catre judecatoriea foii de zestre 16. Si pamintul donat de mosnean clacasului dadea aces-tuia dreptul 0, se stramute pe el si 0," scape de clac5',17. Prin urmare,mosnenii care se gaseau la introducerea Regulamentului organic locuindpe mosii straine, iar nu clacasii, au fost aceia care au beneficiat de dreptul'de a se muta, adica de a reveni pe propriul for pamint, prevalindu-se declauza mostenirii de avere imobila.

CURENTUL DE STRAIIUTARE A CLACA$IL011 DIN CAUZA LIPSEIDE PAMINT

0 data cu ithpunerea clacii Regulamentului organic, mult maiimpovaratoare decit claca anterioara, legiferata de Caragea, si o datacu distribuirea de pamint clacasilor prin masuratoare, cei mai multidintre ei an cerut voie 0, se stramute pe alte mosii din cauza lipsei depamint suficient pe mosia for de origine.

In Saac, taranii din cele mai multe sate din plasa Despre Buzau,unii mosneni, altii clkasi pe mosii mosnenesti, boieresti si manastirestifsi faceau din vechime semanaturile pe doul-trei mosii, straine, boierestisi manastiresti, dind dijma din ele, si aceasta pentru motivul ca pe

unde locuiau pamintul era tot vai i piatr5,, nefiind bun nici de plugsi nici chiar de saps. Acum, cu aplicarea Regulamentului, proprietariiacelor mosii straine le cereau pentru aceasta sume mari de bani, cite20-50 de lei de pogon 18. In Dimbovita ezista un mare numar de mosii,care, fiind strimte, iar clacasii numerosi, nu puteau oferi acestora po-goanele legale de aratura. De aceea clacasii erau nevoiti 81 are pe alte

14 Rezolutia Vorniciei din Launtru din 15 septembrie 1847 (V. L., Albastre, 874 1847,f. 671-672).

15 V. L., 1951/1838, II, f. 813.16 V. L., 2065/1837, IIIB, f. 749;17 V. L., 344/1840, III, f. 125.

344/1840, II, f. 125.

18 Raportul suboctrmuirii Despre Buzau din 8 aprilie 1832 (V. L., 1889/1832, I,f. 237-238).

mo-§iile

pl0pii

www.dacoromanica.ro

Page 136: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

976 I. CORFU'S 6

mosii, prin invoieli si cu plata mai mare decit pe mosia pe care locuiaulg ;de aceea ei se plingeau ocirmuirii ca sint apucati sa plateasca drepturileproprietatii in doug, locuri si cereau voie sa se mute pe alte mosii cu pa-mint suficient 28. *i. in Muscel, cele mai multe mosii boieresti erau strimtesi nu puteau satisface pe clacasi cu pogoanele legale de aratura si fineata,ba unele nici cu cele de izlaz. De aceea si aici clacasii erau siliti sa-si cautehrana pe mosii straine, contra bani sau zile de claca 21. In Vlasca, la primaimpartire a pogoanelor unii proprietari, deli aveau mosii intinse, darcea mai mare parte pamint salbatic si nelucrat, au dat acest pamint laclacasi, cerindu-le, in schimb, claca intreaga, dupa Regulament. Cumasemenea pamint avea nevoie de o muncg, de doi-trei ani ca sa fie adusin stare de a rodi, clacasii an fost nevoiti sa se invoiasca cu proprietariivecini pentru locuri de aratura si fineata si, in conseeinta, 0, clacuiascain doua locuri 22. In Teleorman, unele mosii erau mici, dar aveau clacasimulti, altele erau mari, dar pamintul le era steril. i intr-un caz si inaltul, clacasii erau nevoiti sa are si sa coseasca pe mosii straine. La felsi clacasii de pe mosiile mosnenesti, ba chiar si mosnenii, care lass pamin-turile for parasite si nelucrate si sa duce dg, cumpiara < iau in arendalocuri pa alte mosii pentru arat si cosit, cunoscind mai dg, folos sa sa hra-neasca cu plata si cu dijma pa alte mosii decit slobozi, MA nici o dare,pa pamintul mosiilor lor" 23. De aceea, un numar mare de clacasi dinacest judet cereau mereu ocirmuirii autorizatia de a se muta pe alte mosiipe motiv ca nu primeau pogoanele legale. Ocirmuirea insrnu le-a aprobatmutarea, pe motiv ca nu cu aceasta sa se atite in tot judetul vreo neas-teptata intaritare si intre alti locuitori" 24. In Vilcea, regiune strimtade munte, proprietartlor le venea greu sa dea clacasilor cite trei pogoanede fineata 28. i in Gorj unele mosii aveau pamint putin si clacasi multi,incit acestia nu puteau primi cele trei pogoane legale de aratura, dincare pricing, erau siliti sa are pe mosii straine 28.

Lipsa de pamint, resinitita indeosebi in regiunile de munte si dedeal ale tarii, cu populatie mai deasa decit in regiunile de cimpie, a pro-vocat un adevarat curent de stramutare a clacasilor. La staruinta insaa boierimii, stramutarea for pe motiv ca pe mosia unde locuiau n-aveaucele necesare a fost interzisa de Vornicia din Launtru (Ministerul deInterne) la 21 mai 1834 27. Cu toate acestea, agitatia si cererile clacasilorpentru stramutare au crescut o data cu impunerea, de cele mai multeon cu forts', a noii claci. In Romanati, cracasii umblau, in primavaraanului 1836, in cirduri, dupa un zvon din Craiova ca ar fi liberi sa se muteuncle ar gasi indatoriri mai ware. In judet se gaseau pribegind cu acestgind si tarani din judetele vecine 28. Ca urmare, ocirmuirilor de judete

18 Raportul clucerului N. Bratescu din 12 septembrie 1832 (ibidem, III, f. 1430-1431).28 Raportul ocirmuirii de Dimbovita din 27 martie 1833 (V. L., 2751/1832, I, f. 95).21 Raportul deputatului de Muscel din 17 august 1832 (V. L., 1889/1832, II, f. 322-323).22 Raportul ocirmuirii de Vlasca din 17 august 1832 (ibidem, f. 267-268).23 Raportul deputatului de Teleorman din 12 septembrie 1832 (ibidem, III, f. 1437).24 Raportul ocirmuirii de. Teleorman din 24 martie 1833 (V. L., 2751/1832, I, f. 183).25 Raportul deputatului judetului din 22 august 1832 (V. L., 1889/1832, II, f. 335).28 Raportul ocirmuirii de Gorj din 20 august 1832 (ibidem, f. 345).27 v. L., 2751/1832, II, f. 1205.28 Raportul ocirmuirii de Romanati din februarie 1836 (V. L., 2980 1836. I, f. 151).www.dacoromanica.ro

Page 137: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 DREPTIIL DE STRAMDTARE AL SATENILOR PINA LA 1848 977

li s-au dat ordine severe 0, vegheze ca taranii sa nu se mute decit numaiin limitele legii 2°.

Impresionata de marele numar de cereri de stramutare primitedin partea clacasilor in primavara anului 1836, Vornicia din Launtrua cerut, la 3 august acelasi an, ocirmuirilor de judete sa cerceteze insecret dad, cererile clacasilor erau intemeiate, adica data intr-adevArn-aveau pamint suficient sau dad pamintul ce-1 aveau nu era roditor 3°.

Ocirmuirea de Slam Rimnic a gasit un numar mic de sate care segindeau la stramutare, unele din cauza, ca n-aveau pamintul legal, alteledin pricina frecventelor amenzi la care erau supuse de proprietarii ve-cini pentru vitele scapate pe mo iile for 31. In acest judet, pentru a scapa,de claca, taranii care aveau vii infundate pe mosii straine (cei mai multicite un pogon, ba chiar si mai putin, cu cite un bordei pe el, pe care-1considerau cladire) cereau necontenit permisie de a se muta pe ele. Ce-rerile le-au fost ins/ respinse pe motiv &á vine, constituind sadiri facutepentru negot, taranii nu-si puteau statornici locuinta pe ele, ci aceastaurma sa raming acolo unde-si primeau pamintul legal de hrana 32.

In Saac, mai toti locuitorii satelor din plasa Tohani si din plaiurileTeleajen Despre Buzau erau mosneni care, dupa parerea ocirmuirii,n-aveau nevoie sa se mute pe alte mosii. Din plasa Podgoriei, acoperitain cea mai mare parte cu vii, cultivate cu tarani straini, angajati cu sim-brie, nu se ivisera, ping atunci cereri de stramutare. fn plasa Cimpului,mai toti clacasii locuiau pe mosii intinse, neavind, dupa, impresia ocir-muirii, nevoie de stramutare 33.

In Buzau, clacasii din plaiul Slanic, desi n-aveau pamint suficienti roditor, fiind be de munte, totusi ocirmuirea raporta ca ei nu cereau

sa, se mute pe alte mosii, deoarece aveau case si livezi de pomi ramasede la parinti si din care iii agoniseau cele necesare vietii, iar ca lipsa depamint acopereau pe vecine. In plaiul Pirscov, toate sateleaveau pamintul legal. In plasa Sarata, podgorie pe ling/ paduri, toticlacasii aveau Imprejmuiri", unii de livezi de pomi, altii de pogoane devie, astfel ca deli n-aveau pamintul necesar cue aratura, fineata pkune,totusi nu se indurau sa-si paraseasca averea, implineau cele necesarepe lnoii straine, cu invoieli. Numai chelarii viilor, angajati cu simbriede proprietarii acestora, puteau eventual, dupa parerea ocirmuirii, satear/ voie sa se mute la alt stapin, unde ar fi gasit o leafs mai bung.. Inplasa Cimpului, s-a raportat ca numai patru mosii si sate duceau lipsade pamint de aratura fineata 34. In realitate, in acest judet cereau voie0, se mute atit unii mosneni, cit si multi clacasi. Cei dintii, surprinsi decatagrafia din 1831 pe mosii boieresti i supusi de Regulament la claca,voiau sa revina pe proprietkile lor, cei din urma, mai ales cei din preajmamuntelui, care erau asezati pe cite o sforicica de raosie i intunecati

29 V. L., 2980/1836, I, f. 153.3° V. L., 2986/1836, f. 1.31 Ibidem, f. 5-6.32 Raportul ocirmuirii din 4 decembrie 1836, cu rezolutia Vorniciei din Launtru (V. L.,

4745/1835, I, f. 113).33 V. L., 2986/1836, f. 4.34 Ibidem, f. 53-59.

$i -o mosiile

sici-si

§i

si

www.dacoromanica.ro

Page 138: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

978 1. CORFtS

de dreptul for on de ce proprietar cu globiri de erbkrit si altele", cereaupermisia sk se mute pe mosii mai intinse 35.

In Ialomita, dupk aprecierea ochmauitorului, aveau motive destrkmutare numai 21 de sate, dintre care 13, desi dispuneau de pkmintullegal, dar fiindca aveau vita multe, trebuiau sa le pasck pe mosii strain,cu havoieli impovkratoare 38.

In Teleorman, catagrafia din 1831 a gasit pe mosii strain, plktindclack, si mosneni care nu-si puteau agonisi hrana numai pe petcele forde movie 37. Acura (la sfirsitul anului 1836), dupk aprecierea ocirmuirii,un nunfir de 229 de familii de mosneni cereau voie sk se duck inapoipe proprietktile lor. In ceea ce priveste pe lipsk de pamint duceau754 familii 38.

In Dimbovita, au cerut voie sk se mute pe alte mosii din cauzalipsei de pamint 55 de sate, totalizind 4 927 de familii, deci aproape unsfert din populatia judetului 39. In Prahova, un mare numar de clacasise ggseau fugiti in judetul Vlasca 40.

In Olt, plasa Vedea, situate la deal, era populatk numai de mos-neni, care trkiau cu indestulare in hotarele for ". In plasa Oltului deSus se &eau 44 mosii populate cu. clkcasi (dintre care doul n-aveaupkmintul legal pentru -WO clacasii), In plasa Serbknesti 31 mosii (dintrecare cinci nu-si puteau hfani clacasii), iar in plasa Oltului de Jos 39 mosii(dintre care opt n-aveau de unde oferi pkmintul legal tuturor clAcasilor)41.

In Romanati, mai toate cererile de strAmutare proveneau din par-tea mosnenilor asezati pe mosii strkine si care, pentru a sckpa de clack,se gra'beau sk se intoarek pe pkminturile for 42.

In general, reintoarcerea mosnenilor pe proprietktile for a fostdeterminate in toata Cara de introducerea Regulamentului organic, adickde mkrirea clacii, de darea slugilor si de sporirea celorlalte obligatii, pecare trebuiau 0, le plkteasek atunci cind Ysi produceau cele necesare vietiipe mosii strkine. Ea a ga'sit aprobarea stkpinirii43. Autorizatiile de mutarele-au fost eliberate de Vornicia din Lkuntru in spiritul clauzei de mos-tenire de avere imobila, iar strarautarea s -a facut imediat cu indephnirea.formelor legale (plata &atm vistierie si cktre proprietar). Cererile si str5,-mutarea mosnenilor pentru a scapa de clack se intensificau pe masurkce se apropia catagrafia celei de a doua perioade de sapte ani (1838).

Raportul ocirmuirii de Buzau din 19 februarie 1837 (V. L., 2065/1837, I, f. 301 302)..38 V. L., 2986/1836, f. 78-81.37 Raportul ocirmuirii din 31 octombrie 1831 (V. L:, 2741/1832, f. 173-174).38 V. L., 2986 1836, f. 67-75.39 anume : 2 sate din plasa Ialomita (unul cu 219 de familii de clacasi, dintre care 30 se

hraneau pe mosii straine, celalalt cu 128 de familii, dintre care 30 arau pe alte mosii) ; 21 desate din plasa Bolintin (in total 2 055 de familii, dintre care 375 se hraneau pe altemosii) ; 2 sate din plasa Cobia (in total 300 de familii, dintre care 110 isi cautau cele necesarepe alte mosii); 7 sate din plasa Dlmbovita (totalizind 315 familii, dintre care 247 se hraneaupe mosii straine) ; 14 sate din plaiul Dimbovita (in total 1 165 de familii, dintre care 544 araupe alte mosii) $i 9 sate din plaiul Ialomita (in total 715 familii, dintre care 202 se hraneaupe alte mosii (ibidem, f. 7-11).

49 V. L., 2065/1837, II, f. 302.41 V. L., 2986/1836, f. 23-40.42 V. L., 2065/1837, I, 1. 328.43 Dupe legiuirile intocmite, nici un lacuitor nu poate fi marginit a nu -$i statornicr

lacuinta pa a lui proprietate" ; rezolutia Vorniciei din Launtru din 3 aprilie 1836 la raportulocirmuirii de Dolj (V. L., 4745/1835, I, f. 61).

c10..casi,

.

51

www.dacoromanica.ro

Page 139: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 DREPTQL DE STRAMITTARE AL SATENILOR DINA LA 1848 979

Si boiernasii de neam (care erau scutiti de bir), cind se matau de pemosii straine pe ale lor, trebuiau sa indeplineasd, formele legale, care.nu fac o deosebire starilor privileghiate" 44.

In ceea ce priveste tendinta de stramutare a clacasilor, provo-cata, dup5; cum s-a aratat, din lipsa de p5,mint, vi alimentat5, ulteriorde e/ploatarea mereu crescind5,, ea a fost contracarat5, de stApinireprin m'asuri care lasau proprietarului toata libertatea de a reduce saunu obligatiile clAcasilor, atunci cind acestia nu primeau pamint in toataintinderea lui legala 45. Faptul a constituit una din principalele cauzeale nemultumirii §i cererii de stramutare a clkasilor din perioada studiatg.La sfirsitul anului 1837, Vornicia din Launtru recunostea numai a doua.dsatorie vi mostenirea de avere nemiscgtoare drept singurele cazurice (Mean drept de stramutare skeanului care intr,adevar s-ar g5,si,in urma cercetkii actelor, in una din aceste douA situatii46. Clacasiiau ramas deci s5, beneficieze pentru a se muta numai de cazul noii cas5,-torii pe alta movie, cki mostenirea de avere imobila privea, dupA cums-a aratat, numai pe mosneni, sau, in cazuri sporadice, vi pe clacavii careprin dsatorie (Cu foaie de zestre) intrau in rindul mosnenilor.

Intr-adevar, pentru a scapa de clad), acesti clAcasi, deveniti mos--neni, s-au mutat de pilda, cei din Saac fie pe mostenirile ce auluat de zestre", fie pe la pkintii nevestelor lor, fapt ce a facut pe pro-prietari sa.-i cear5, inapoi cu prilejul efectu5,rii catagrafiei din 1838. Pro-prietarii din acest judet an cerut inapoi, ca pe vechi clAcasi" ai lor,vi pe privilegiatii (neamuri, mazili, postelnicei etc.) care an fostde catagrafia din 1831 pe moviile lor, si care, pentru a scapa de clacl,au revenit la viile lor, unde aveau locuri infundate §i mosteniri 47. InArges, un mare numgr de c15,casi statorniciti pe mosii boieresti, pentrua scapa de claca s-au inteles cu mosnenii, de la care au prima cite unpetec de loc, cu acte c5, este al lor de mostenire, obligindu-se in tain5,-s5, ramina clAcasi ai lor in conditii mai usoare decit cele impuse de clacaregulamentar5, pe mosiile lor de origine. In cursul efectuArii catagrafieidin 1838, ei au cerut ocirmuirii voie s5, se mute pe pkainturile lor. Aulost supusi alegerii tribunalului spre a se dovedi dad, intr-adevAr aveaumosii ohabnice 48. Si in Romanaji proprietarii reclamau pe mosneniistramutati farl indeplinirea formelor pe proprietAtile lor de mostenire-precum vi pe clAcasii insurati intlia sau a doua oara cu femei mosnene,de la care stApineau acareturi famase de la fo.tii lor soti, sau date zestrede pkinti. Vornicia din Launtru a dispus verificarea de cltre tribunala actelor de proprietate a celor stramutati pe proprietatile lor de mos-tenire sau de zestre, precum vi recunoasterea drept legala a stramutkiilor, dad, aceasta s-a f5,cut cu indeplinirea formelor. Cei ce n-aveau acte.de proprietate, precum §i cei ce nu indepliniser5, formele de stramutare,urmau s5, fie adusi inapoi 49. i in Mehedinli se aflau mosneni strAmutatide pe mo§iile boierilor vi mangstirilor pe proprietAtile lor de zestre sau.

44 Rezolutia Vorniciei din Launtru din 13 mai 1837 (V. L., 2065 1837, II, f. 26).45 Circulara Vorniciei din Launtru din 15 februarie 1837 (ibidem, I, f. 243-244).46 V. L., 2070/1837, f. 526-527.47 Ibidem, f. 526-527.48 Ibidem, f. 263.48 Ibidem, f. 99.

gasiti

www.dacoromanica.ro

Page 140: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

'980 I. t. caturs 10

ohabnice (de movtenire), precum i clacavi fugiti de noua clad, in alte sate,unde igi aveau defrivate de cite 4-5 ani locuri de aratura, pometurialte sadiri 50.

In ceea ce privevte mutarea clacavilor de pe o movie pe alta, eaa continuat sa fie limitata la litera legii, cererile de stramutare nefiindprimite de ocirmuiri decit numai cu vase luni inainte de ziva de 23 apri-lie a fiecarui an 51. Clacavilor nu le-a ramas alt mijloc de mintuire decitfuga, care a continuat sa fie vi in perioada regulamentara una din celemai active forme de lupta impotriva exploatarii.

STII IIILTABEA CLACAtiIL011 LA ORA$E

Inasprirea regimului clacii limitarea dreptului de stramutareau silit pe clacavi sa fuga vi la orave, mai ales in cele libere. Autoritatileau sesizat numaidecit ca oravele libere erau pentru clacavi locurile undealearga numai ca sa sa izbaveasca da raspunderile proprietarevti" 52. Laorave, clacavii fugari se angajau in diferite servicii meserii, precumca slugi. Cei reclamati de proprietari erau aduvi inapoi de autoritatilelocale 53.

Pe linga fuga, clacavii au recurs la alt mijloc de stramutare : cum-pararea de pamint in oravele libere. Motivul era acelavi, adica eliberareade clad, ".

Boierii an sarit, firevte, opreasca vi acest gen de stramutare,invocind in sprijinul for testa Regulamentului organic, care nu includeacumpararea de pamint intre situatiile care dadeau clacavului dreptulde stramutare 55.

La inceput, unele cereri de stramutare pe pamint cumparat inorave an fost respinse de stapinire 66, altele admise, dar mutarea limitatala cel mult doi clacavi dintr-un sat intr-un an, cu indeplinirea formelorlegale 57. Mai apoi insa domnitorul Al. Ghica a permis clacavilor sa semute pe pamintul cumparat de ei 58.

50 Ibidem, f. 569.51 V. L., Albastre, 392 1812, 1. 605.52 Raportul oclrmuirii de Ilfov din 7 aprilie 1836 (V. L., 2980/1836, I, f. 331).63 N. L., 2980 1836, I, f. 451. Pentru a aduce Inapoi pe molia Dudesti un numar de

70 de clacasi fugiti in mahalalele Bucurestilor, Vornicia din Launtru dadea, la 18 septembrie1838, ordin oclrmuirii de Ilfov sa foloseasca dorobanti (I. Cojocaru, Documente privind economiapith RomaineVi, 1800 1850, II, Bucuresti, Edit. stiintificd, 1958, p. 707-708).

54 Toata dorinta for de stramutare este a sa usura cu totul de plata clacii si de celelanteIndatoriri a <le.> proprietatii" ; raportul subocirmuirii p15 ii Tirgului catre ocirmuirea deTeleorman din 21 ittlie 1836 (V. L., 2980/1836, II, f. 1003).

56 Cad lntr-alt chip, clacasii din proprietatile tuturor stapinilor de mosii, spre apararearilspunderii datoriilor proprietatii, ar putea sa alerge si sa sa sprijineasca la orasele cele slobode

sa sa statorniceascil toti la niste asemenea locuri, din care sa sa pricinuiasca cu aceasta osimtitoare darapanare drepturilor consfintite pe scama proprietAtilor" ; jalba proprietaruluimosiei Bila (Vlasca) dare Vornicia din Launtru din 17 februarie 1837 (V. L., 2065/1837, I, f.283 284).

68 V. L., 2065 1837, I, f. 284.57 Ibidem, f. 430.58 De vreme ce orice ruman declara domnitorul la 13 Lune 1837 poate cumpara

$i, fireste, apoi $i a Intrebuinta ceea ce au cumparat . . orice satean va avea proprietateasa este slobod, prin stirea ocirmuirii, a sa asaza cu lacuinia pe pamintul sau". (V. L., 2065/1837, III B, f. 833).

vi

vi

vi vi

sl

si

www.dacoromanica.ro

Page 141: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

11 DRIIPTIIL DE STRXMUTARE AL SATENILOR PIMA LA 1848. 981

Sub aceste auspicii s-a intocmit, la 30 octombrie 1837, jurnalulSfatului administrativ extraordinar (Consiliul de mini§tri),prin care s-auhotkit urmatoarele : 1) orice taran este liber cumpere pe seamasa avere imobila §i sa se bucure de ea ; 2) sateanul, care se va face mo-nean prin dobindirea de pamint i care va dovedi prin acte drepturilesale de proprietar, este liber sa se a§eze pe pamintul sau, indeplinindformele cerute de § 1 din art. 144 al Regulamentului organic (adica sadea de Mire ocirmuitorului §i proprietarului cu §ase luni inainte de 23aprilie) ; 3) satenii care vor dovedi prin acte formale ca poseda proprie-tate de mo§tenire sau de cumparatoare, iar nu cu embatic, in periferiaormelor libere, cu casa cladita, pe dinsa, sint liberi sa se mute pe ea, M.A.deosebire, cu respectarea formelor stabilite prin paragrafele a, b, c, d§i e din acelasi articol ; 4) Vornicia din Launtru va ingriji ca satenii ce semuta la ora§e sa pazeasca regulele comune, stabilite pentru construirea,noilor orase 59. Domnul a intkit jurnalul i a interzis cu aceasta ocazieaplicarea paragrafului f" din art. 144 in cazul stramutkii satenilorce vor avea proprietatea lor, paragraf care limita, dupa cum s-a aratat,stramutarea la eel mult doua familii dintr-un sat intr-un an 60. Prin ur-mare, numkul clacasilor ce se mutau In orate pe proprietatile for decumparatoare nu putea fi marginit 61. Cumparaturile cu embatic de imobile,terenuri, livezi de pomi i vie pe mo§ia boiereasca sau in ora§e nu erauconsiderate proprietate §i nu dadeau drept de stramutare claca§uluicumparator 62. In schimb, claca§ii care se casatoreau cu or4ence §icare primeau ca zestre proprietati aveau drept sa se mute la oral, chiardata aceste proprietati se aflau pe loe manastiresc, tinut cu embatic 63

In felul acesta, claca§ii au putut sub Al. Ghica sa cumpere pamint§i sa se mute la ora§e, scapind de claca §i devenind ora§eni. Este perioadadezvoltarii vechilor ora§e, a reconstruirii §i a modernizkii ormelorBraila §i Giurgiu, precum §i a constructiei noilor orate : Turnul, Alexan-dria §i Severinul, la popularea &kora elementul rural a avut un rol ho-taritor 64. Braila, Giurgiu §i Turnu au fost populate mai ales cu claca§i

59 V. L., 2065 1837, III B, f. 840, 845.60 Aceasta, pentru motivul ca asemenea limitare se afla, dupa Al. Ghica, Intr-o evidenta

contradictie cu desavirsita slobozenia romanilor, dS a carui printip vorbeste mai Intli art. 144 sicare nu primeste alte marginiri declt numai Indatoriri si formalitati ce ar privi la poprirea adese-lor stramutari" (V. L., 2065/1837, III B, f. 842). Asadar. dupa domnitor, Flegulamentul orga-nic limita numai mutarile cele cu cuget de nestatornicire si care sint spre darapanarea celorce le-ar cugeta, iar nu margineste nicidecum o asazare desavIrsit statornica" (V. L., 1951 1838,I, 1. 434). Libertatea taranului de a se muta pe proprietatea sa nu putea decit sa-i imbunilla-teasca soarta si sa chezasuiasca dezvoltarea agriculturii, caci, dupa cum va declara domnitorulmai tirziu, nu poate fi mai statornic einevasi decit pe pamintul sau" (Analele parlamentare,XI-1, p. 409-410).

61 V. L., 1922 1839, II f. 769.62 V. L. 1951/1838, II, f. 367, 710, 726, 804, 903 ; 1922/1839, II, f. 395 ; 1929 1839,

III, f. 94.63 V. L., 1951/1838, III, f. 292, 974.64 Orasul care a primit o data cu aplicarea clacii regulamentare pe cei mai multi clacasi,

atit fugari, cit si stramutati cu forme, au fost Bucurestil. In Rimnicul Sarat s-a vindut pi mintclacasilor sateni in partea libera a llrgului cu 30 de parale stinjenul (V. L., 2065 1837, 1,1.138).Mutari masive de populatie din satele domeniului Braila in orasulcu acelasi nume (V. L., 19511838, II, f. 142, 469, 488); din satele din Vlasca la Alexandria (V. L., Albastre, 392 1812, III,f. 402) ; din Teleorman la Turnu, scapInd de robia clacii" (V. L., Albastre. 375 1841, 1, f. 390,563); un sat Intreg fuge la Buzau (V. L., 19'51 1838, III, f. 372).

sa-si

www.dacoromanica.ro

Page 142: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

982 I. CORPUS TZ

de pe domeniile statului 65. Din considerente edilitare, oficial nu s-a permis(cu incepere din 1835) asezarea in orase decit a satenilor care aveau the-zasii formale ca vor suporta cheltuielile de infrumusetare a oraselor,iar (din 1837) vinzarea de loturi deck celor ce aveau mijloace ca sa-siridice case de zid, acoperite cu olane, tablg, sau sindrifa, iar nu bordeiede gard, invelite cu trestie sovar, cu obligatia de a contribui la pa-varea strazilor 66.

Fireste cg, boierimea n-a privit cu ochi buni mutarea taranilorla orase si a cautat s-o impiedice 67.

Ca sa scape de clad), unii clacasi au cumparat p'amint la tar5,, pemosiile unor boieri, mutindu-se pe ele, cu indeplinirea formelor legale.Este vorba de mosia Asan-Aga (Vlasca) a vornicului Man. Florescu, dela care an cumparat loturi s-au mutat in 1838 pe ele 132 de clacasi dinsatele judetului66, dar mai ales de mosia Cioroiul sau Rosesti (Ialomita)a paharnicului I.C. Roset. Acesta a proiectat (in 1841) sa construiasape ea un tirg i ca atare a inceput sa vind5, taranilor loturi mici de cite.50-200 de stinjeni patrati, cu acte de vinzare-cumparare adeverite detribunalul local. 0 data in posesia actelor de proprietate, unii dintreacesti clacasi, deveniti proprietari, ca de pada cei din satele Luciul,Gheorghieni, Gura- Ialomilei i Piva-Pietrii din acelasi judet, in astep-tarea autorizatiei de stramutare au refuzat sg, mai lucreze pe vechea lormovie, stringindu-si recolta pentru ei, nedijmuita. In fata acestor porniri,s-au luat masuri ca, stramutarea lor 0, nu fie permisa decit pe baza auto-rizatiilor eliberate de Vornicia din Launtru. Ping, atunci, ei au fost obli-gati sa -$i achite indatoririle fata' de proprietate fara nici o exceptie. Pede alts parte, nimeni din cei ce primeau autorizatie de stramutare nuse putea muta fara indeplinirea formelor legale. Cei ce se mutau au fostconsiderati ca fac parte, cu totii, din categoria clacasilor care detineautoate pogoanele legale de pamint.Prin urmare ei au fost nevoiti, pe lingeraltele, BA lase proprietarilor, fara despagubire si In bung, stare, curaturile.Si acareturile gospodariei lor. Pentru a se achita in timpul cel mai scurtde obligatiile fata de fist, proprietate si sat in vederea obtinerii permisieide stramutare, cei ce se mutau an fost luati in chezasie de consateniilor, interesant exemplu de constiinta de class in fata exploatarii. Ceidin satele insarcinate cu paza pichetelor de pe Dunare din judeteleBraila, Ialomita Ilfov an fost nevoiti, inainte de a se muta, sa asigure-si strajuirea acestor pichete, ping, la proxima catagrafie, cu ajutorul ce-lorlalti clacasi care ramineau in sat. Proprietarii arendasii s-au opusprin mijloace nepermise la plecarea satenilor care primiserg, autorizatiede stramutare. Pe alocuri, ei au fost ajutati de subocirmuitori, mituiti,

sa Visteria arata, la 24 noiembrie 1844, ca numarul clacasilor de pe aceste domenii ascazut de la 1831 la 1842 din cauza slobodei lor stramutari, prin ingaduinta numai ca ui -audobindit proprietatl in orase" (V. L., Albastre, 333/1844, II, f. 826).

Analele parlamentare, XI 1, p. 410. V. L., 5356/1836, f. 19, 22-27, 89; 1951/1838,.I, f. 533.

67 DS vor fi slobozi satenii ca sa cumpere acum locuri $i sa sa numeasca ca au si ei pro-prietate, sä vor trage la oras toti si vor raminea <satele> goale si fara clacasi, uneltindprin aceasta a lor urmare nu pentru alt sfirsit, ci ca sa fie slobozi siaparati dg, militari altedatorii ce sint puse pa datoria satelor" declarau, la 9 august 1840, boierii care administraumosia Bereasca (Prahova) cu prilejul mutarii unor clacasi la Ploiesti (V. L., 344/1840, 1,1.375)-

68 V. L., 1951/1838, I, f. 434, 779-780.

as

silistilesi

0i si

0-1

0i

0i

www.dacoromanica.ro

Page 143: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

13 DREPTIIL DE STRAMIITARE AL SATENILOE PINA. LA 1848 983

ca de pilda, cel de la Balta (Braila), care a batut cu toiege in mijloculsatului Cioara pe cei ce voiau BA se mute pe locurile cumparate de ei laRosesti. Uneori arendasul, singur, cerceta batea. Proprietarul mosiilor Luciul, Marculesti i Tindgrei (Ialomita) a Impiedicat timp de unan intreg plecarea clacasilor prin faptul ca a refuzat sa se socoteascacu ei pentru datoriile fats de proprietate. Numai la interventia domni-torului, ei au putut fi ridicati de omul ocirmuirii i dui la Rosesti. 0seams de Varani an fugit pe aceasta mosie fara fi achitat obligatiilelegale ; acestia an fost adusi inapoi. Dar cu toate sicanele proprietarilori arendasilor, care an cautat sa impiedice pe clacasi BA cumpere pamint

si sa se mute la Rosesti, dar mai ales pe cei ca se intorceau de acolo cuacte de cumparare sa indemne pe ceilalti la aceasta, incepind cu lunaaugust 1841 $i ping in septembrie 1842, un numar impresionant de apro-ximativ 836 de familii de clacasi din judetele Ialomita, Braila, Slam-Rimnic, Buzau, Ilfov, Prahova Dimbovita s-au mutat cu autorizatiastapinini pe aceasta mosie 69. Mutarea clacasilor la Rosesti a flout muttazarva In Cara, intensificind rezistenta taranimii impotriva clacii 7°, pre-cum si opozitia boierimii reactionare impotriva lui Al. Ghica.

Intr-adevar, Obsteasca Adunare a cerut, la 9 mai 1842, domnuluisa anuleze jurnalul Sfatului administrativ din 30 octombrie 1837, precumi actele de cumparare de pamint la Rosesti. Domnul a refuzat. 0 noua

cerere In acest Bens, facuta de forul parlamentar boieresc la 14 iunie ace-lasi an, s-a soldat cu un refuz asemanator 71. Cu o zi Inainte de destitu-irea lui Al. Ghica (14 octombrie 1842), Sfatul administrativ a propus,prin jurnalul sal" din 13 octombrie 1842, oprirea stramutarii clacasilorla sate si la orase prin cumparare de pamint, precum i oprirea tribunalelorjudetene de a adeveri actele de cumparare de asemenea pamint. La 15octombrie, Caima'camia, care a urmat lui Al. Ghica, a sanctionat jur-nalul de mai sus, iar la 16 octombrie Vornicia din Launtru a dat ocir-muirilor de judete ordin de urmare 72. In acelasi timp, la ordinul Caima

Logofetia Dreptatii a interzis tribunalelor sa intareasca pe viitorcumpararile de pamint facute de clacasi In orase 73. La 9 noiembrie,Vornicia din Launtru a dat ordin ocirmuitorilor de judete sa opreascaonce mutare a clacasilor in orase si In once alte parti pe loturi infundatede cumparatoare, pe motiv ca proprietatea de cumparare, care ar dataranilor dreptul sa se mute pe ea, nu poate fi considerata ca atare cleatnumai cind ar cuprinde pamint sUficient pentru intretinerea gospodariei-fostului clacas, fara a fi nevoit BA mai apeleze la pamint strain 74. Cumla acea vreme aproape nici un clacas n-avea mijloace sa cumpere atitapamint cit i-ar fi trebuit 757 i cum nici pamint de vindut in loturi miciDU se gasea, masura luata de minister insemna oprirea definitiva astramutarii clacasilor pe loturi de cumparatoare la orase si la tars. Cu

69 V. L., 813/1841.7° Raportul octrmuirii de Braila din 8 iunie 1841 (V.L., Albastre, 357/1841, I, f. 521 522).72 Analele parlamentare, XI-1, p. 404-413.72 V. L., Albastre, 392/1842, IV, f. 239.73 V. L., Albastre, 276/1843, III, f. 90-91.74 V. L., Albastre, 392/1842, IV, f. 349.75 insusi ocirmuitorul de Dolj recunoltea ca prea rani din tarani (poate $i nici unul) sii

He in stare a-$i doblndi prin cumparatoare pamint Indastul ca sa se hraneasca, fara a mai avea,trebuinta de alts molie" (V. L., Albastre, 276/1843, II, f. 408).

sa-si

camiei,

gi

91

si

www.dacoromanica.ro

Page 144: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

984 I. CORPUS 14

Incepere de la aceasta data, toate cererile clacasilor de a se muta in oravepe proprietatile for de cumparatoare au fost respinse. Numai mosnenii,precum si clacasii intrati in rindul for prin casatorie vi cu foi de zestreau continuat sa" se bucure de dreptul de a se muta pe proprietatile forla Ora 76.

RESTRINGEREA DREPTULUI DE STRAIIUT_t RE AL CLACMILOR

La inceput, Bibescu a permis clacasilor care -vi cumparasera dejalocuri in orase sa se mute pe ele, dar numai cu voia proprietarului i numaidad, n-aveau pogoanele legale pe mosia for de origine 77. Cit despre clacasiicare se mutasera pe mosia Rosesti, ei au fost eeruti inapoi de fovtii forpi oprietari, care au vi trimis gonaci dupa ei ca sa-i ridice. Bibescu a dispus

ca cei ce au apucat sa se mute pe aceasta movie sa ramina acolo 78.Ciacasii stdmutati cu forme legale in orase in timpul lui Al. Ghica anf o lasati acolo, iar cei mutati fad, forme, precum si cei ce asteptauhot'arirea tribunalelor pentru a li se doi, edi proprietatile de cumpara-toare, au fost aduvi in cea mai mare parte inapoi la satele for 79. Cei ce,in toiul indeplinirii formelor de stramutare, au fost surprinsi si opriti dedecretul din 15 octombi ie 1842 al CAimacamiei, care a desfiintat proprie-tatea Varaneasea din orase, an fost intorsi la satele for 80. Cei ce cereal"acum permisie sa se mute in orase pe proprietatile for .de climparatoarean fost supusi paragrafului ,,f" din art. 144 al Regulamentului organic,adica autorizatia de stramutare urmau s-o primeasea cel mult doi caleasidintr-un sat intr-un an prin ind2plinirea formelor legale 81.

In ceea ce priveste situatia la tara, mosnenilor care aveau pamintohabnic, precum vi clacasilor care-1 primeau prin casatorie cu foi de zestre,li s-a dat, in continuare, voie sa, se mute pe el, cu Indeplinirea formelorlegale. In schimb, clacasilor care n-as can pamintul legal, li s-a permis dince in ce mai grew sa se mute pe alte mosii 82. Ei se puteau muta numai celInuit doi dintr-un sat in cursul unui an si numai dad, se dovedea ca nuerau atravi de alt proprietar pentru popularea moviei sale 83, restul cereri-lor celorlalti clacavi din satul dat fiind lasate spre solutionare anilor viitori,dad, atunci ar mai starui sa, se stramute 84. Apoi, dupil o dispozitie a Vor-niciei din Launtru, cirmuirile de judete au sistat mice stramutare cu in-eepere de la 17 decembrie 1843 si pina la terminarea lucrarilor catagrafieipentru a treia perioada de vapte ani, deci timp de un an intreg 85. Pe de alta

76 V. L., Albastre 392 1842, IV, f. 401, 402, 424, 609, 623.77 Rezolutia lui Bibescu din 18 februarie 1842 la ccrerea de stramutare a 17 cliicasi

din Lipunesti (Saac) la Ploiesti (V. L., Albastre, 276 1843, I, f. 313).78 Rezolutia lui Bibescu din 19 martie 1843 (V. L., Albastre, 333/1844, I, f. 568-569).79 V. L., Albastre, 276 1843, II, f. 149-150.89 Ibidem, f. 261-262.81 Rezolu4iile Vorniciei din Ltiuntru din 2 aprilic si 25 iunie 1843 (V. L., Albastre, 276(

1843, II, f. 150, 638), rezolutia din 14 ianuarie 1844 (V. L., Albastre, 333 1844, I, f. 30) $i notadin 3 mai 1811 (ibidem, f. 553).

82 V. L., Albastre, 276 1843, II, f. 691, 693, 750 ; 333/1814, II, f. 832-833.83 Rezolutia Vorniciei din Launtru din 28 iunie 1843 (V. L., Albastre, 276/1843, II,

f. 834 $35).84 Circulara Vorniciei din Launtru din 16 iulie 1843 (ibidem, III, f. 77).85 Ibidem, IV, f. 316.

insa

www.dacoromanica.ro

Page 145: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

15 DREPTITL DE STRAMIITARE AL S 1TENILOR PIN..1 LA 1848 985

parte, pentru a se pune stavilh, fugii clheasilor de pe o mosie pe alta, sateleau fost oprite de a primi pe clhcasii stramutati rhea forme 86. Dupa datelefurnizate de ocirmuirile de judete, in anul 1843 au primit autorizatie destrhmutare numai 288 de sateni dintr-un numhr de 15 judete. Dintreace5tia circa 118 erau mo5neni, 62 claca0 care s-au mutat la orase pepropriethtile for de cumparatoare, de zestre etc. si circa 108 chic* cares-au mutat pe alte mosii 87. Cifrele de mai sus arath scaderea simtitoarea strAnautarilor clhcasilor o data cu anularea jurnalului din 30 octombrie1837 si cu ven.irea la eirnah a lui Bibescu.

Desfiintarea acestui jurnal a avut ca urmare imediata oprirea popu-lhrii cu element rural a ormelor in curs de constructie 88. Noi mitisuri res-trictive au fost luate apoi pentru impiedicarea eventualei muthri a tarani-lor la orase. Putinii care au mai obtinut autorizatia de stramutare in orase,pe cumphfaturile for mai vechi, n-au fost primiti decit dach se obligau,prin chezasii, sa -si cladeasch mai intii, duph, plan, case de chrilmida, latermenul fixat, si dach erau in stare sa plateasch toate contributiilesenesti89. Mutarea for nu s-a putut face decit pe baza actelor de cumphrare,adeverite de tribunale, §i ea n-a fost ingaduith decit unui numhr de doug,familii dintr-un sat intr-un an 0 numai duph ce-0 indeplineau formalita-tile legale de strhmutare, cei ce se mutau fiind considerati eh detin toatepogoanele legale, deci obligati sh indeplineasch toate conditiile art. 144din Regulamentul organic 90 .

Si strhmutarea clheasilor pe baza de eumphrare de pamint la tar&a fost naneu ingrildith piny la, o realh oprite a ei : elhea5u1 care cumparaphmint putin, insuficient intretinerii familiei sale, nu primea autorizatiede a se muta, pe el 91. In schimb, nu s-a luat claca5ilor dreptul de stramutarepe phmint mo5nenesc de zestre, cu indeplinirea formelor legale 92, si nicimosnenilor, pe phmint de mo0,enire 93. Holteii insurati pe alth mo5ie nu seputeau insh muta la sotiile for decit numai pinh la un numhr de doi din-tr-un sat intr-un an 5i numai duph ce adresau ocirmuitorului 5i proprie-tarului cererea for de strhmutare cu 6 luni inainte de 23 aprilie 94. Deciprima insuratoare nu dhdea drept clacasilor 0, se mute imediat 5i in numarnelimitat.

88 Circulara Vorniciei din Launtru din 18 aprilie 1844 (V. L., Albastre, 333 1841, I, f. 565).87 V. L., Albastre, 333 1841, 1.88 Duhul jurnalului cinst. Sfat administrativ, Incheiat la 13 octombrie anul 1842 <care

a oprit stramutarea taranilor pe pamint de cumparatoare> nu este altul decit sa popreascdndvalirea la'cuitorilor tarani sere ldcuinta in orasele Printipatului", declara Vornicia din Laun-tru la 24 august 1816 (V. L., Albastre, 583 1846, f. 437).

89 V. L., Albastre, 352 1845, f. 62 -63; 874 1847, f. 534.90 Vornicia din Launtru catrn Logofetia Dreptatii, 24 august 1846 (V. L., Albastre, 583/

1846, f. 437).91 Rezolutia Vorniciei din Launtru din 1 iunie 1845 (V. L., Albastre, 352/1845,

f. 292-293). Potrivit ordinului din 24 ianuarie 1847 al Vorniciei din Launtru care o-cirmuirea de Dolj, proprietatea de cumparatoare a unui clacas numai atunci poate sa-i deadrept a sa stramuta la dinsa, cind adica va fi in stare sa-1 indestuleze pa el si vitele lui cu toatecele trebuincioase unui mu caznic, iar a-si cumpara numai loc de casa si pe temeiul acesta sdceara voie de stramutare, supt cuvint ea merge la proprietatea sa, o asemenea voie nu poatefi primita" (V. L. Albastre, 874 1847, f. 3).

92 V. L., Albastre, 352 1845, f. 458, 460, 546.93 V. L., Albastre, 583 1846, f. 46.84 Rezolutia Vorniciei din Launtru din 12 aprilie 1846 (ibidem, f. 166 167).

m

www.dacoromanica.ro

Page 146: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

986 I. CORFUS 16

Pe mgsurg ce cerealele proprietarilor si arendasilor obtinute dinprecum si de pe rezerva in curs de dezvoltare, au fost cerute In

.cantitati tot mai mari de plata Apusului (anii 1846 si 1847), s-a intensificattot mai mult si exploatarea clacasilor. Ca urmare, si cercul a continuatsa, se stringg tot mai mult In jurul dreptului for de stramutare. Mai Intls-a pus, in prinagvara anului 1847, din nou in vedere ocirmuirilor de judetesa nu is in considerare decit cererile de stramutare inaintate cu ease luniinainte de 23 aprilie si numai un numar de doug dintr-un sat in timp deun an 95. Apoi ii s-a interzis sg primeascg asemenea cereri dupg 28 octom-brie, adicg dupg expirarea termenului de inaintare a lor, si aceasta pentrua se pgzi cu strictete intervalul de ease luni inainte de 23 aprilie 96. Insfirsit, pentru a se tgia clacasilor orice posibilitate de a se sustrage de larestrictiile de mai sus, s-a dispus, cgtre sfirsitul aceluiasi an, ca cererilefor de stramutare sg nu mai fie adresate ocirmuirilor de judete, ci directministerului97. In felul acesta s-a ajuns in ajunul revolutiei de la 1848la restringerea ping aproape de desfiintare a dreptului de stramutare alclgcasilor.

Coneluzii. Regulamentul organic a reusit pe parcursul aplicarii luisa ingrgdeascg la maximum dreptul de stramutare al clacasilor, legindu-ipractic de pgmint si punindu-i la dispozitia proprietarilor si arendasilor.Dar scopul urmgrit prin aceasta n-a fost atins, deoarece aceasta leginire,pe parcursul aplicarii ei ping la 1848, n-a putut ingusta pgmintul folositde clgcasi, prin distributia lui prin mgsurgtoare, si nici forta pe clacasi salucreze restul mosiei pentru boier. In felul acesta, obligatiile clacasestian fost Implinite, de regulg, in bani, iar mosiile au camas in cea mai mareparte nenagsurate, adicg la dispozitia clacasilor 98. In schimb, acestia aufost obligati sg plateasca, prin invoieli, cu bani grei prisosul de pamintluat de ei in arenda, precum si prisomil de vite, adicg animalele ce depg,Beau numgrul atribuit de lege pe categorii de clacasi. Dar invoielile in sinedeparte de a fi primite de bung voie de clacasi, n-au fost, in realitate, alt-ceva, decit rezultatul interzicerii de a-si pgrasi satul pentru cguta aiu-rea conditii de viatg mai bune, deci rezultatul legarii for de pitmint. Prinurmare, legarea clgna,ilor de pgmint n-a avut, in general, -ca rezultatinfiintarea, respectiv dezvoltarea rezervei feudale, ci fortarea for de aincheia invoieli impovargtoare pentru prisosul de pamint si de vite, adicg-tocmii pentru ceea ce a constituit la acea epocg principalul mijloc dedezvoltare a gospoigriei targnesti si in acelasi timp principala tale de.extindare a suprafetei cultivable a tgrii si de dezvoltare a agriculturiitornlac3:-i 99. In felul acesta, eacasii an lucrat de obicei pentru ei pgmintulnao3iei p3 care locuiau, iar proprietarul sau arendasul a beneficiat de dijmadin produse si de banii clacii si ai prisoaselor.

ales Ins legarea clacasilor de pgmint n-a reusit, in general, sg-iI orteze sg lucreze rezerva, ea i-a slit, in schimb, pretutindeni sa lucreze

as Circulara Vorniciei din LSuntru din 14 aprilie 1846 (V. L., Albastre, 874/1847, f. 277).96 Circulara Vorniciei din Launtru din 7 noiembrie 1847 (ibidem, 1. 753).97 Circulara Vorniciei din Luntru din 20 noiembrie 1847. f. 828).98 I. Corfus, Eoolufia rezervei feudale In Tara Romdneascd sub Regulamentul organic pind

la 1848, In Studii", tom. 18, 1965, nr. 4, p. 807-832.99 Ident, Prisoasele in Tara Romdneascd in primele doud decenii ale Regulamentului

organic, In] Studii", tom. 19, 1966, nr. 5, p. 887-910.

dijma,

(ibidem,

,

www.dacoromanica.ro

Page 147: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

17 DREPTIIL DE STE201117TARE AL SATENILOR P1/61. LA 1848 987

mo§ia. Ca rezultat, ea a asigurat pe proprietari si pe arendasi cu cereale-'Traria, rezultate, in primul deceniu al perioadei-regulamentare, aproapeexclusiv din dijma de pe pogoanele legale si de pe prisosul de pamint lucratde clacasi, iar mai pe urma, catre sfirsitul celui de-al doilea deceniu alacestei perioade, si din exploatarea rezervei. Cantitatea de produse obti-nute de proprietari si arendasi din dijma a crescut pe masura extinderiidin ce in ce mai ample a suprafetei cultivate de clacasi sub forma de pri-soase, iar cea obtinuta de pe rezerva, pe masura aparitiei din ce in ce maifreevente a acesteia §i pe masura legarii din ce in ce mai strinse a clacasilorde pamint. Da aceea, la 1848, taranii se vor ridica pentru a-si redobindipamintul si libertatea, adica pentru a rue lanturile feudale.

-10 - C. 6886www.dacoromanica.ro

Page 148: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Page 149: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

PROBLEM' ALE' ISTORIOGRAFIEI . CONTEMPORANE(STUDII DOCUMENT ARE)

PROBLEME ALE GINDIRII SOCIAL-POLITICE DIN EPOCALUMINILOR TN DISCUTIA ISTORIOGRAFIEI CONTEMPORANE

Asistam in ultima vreme la o tot mai pronuntata crestere a interesului istoricilor pentrutudiul gIndirii, al ideilor : cele filozofice, juridice, estetice, morale, economice au facut fac nein-cetat, obiectul unor cercetari aprofundate, concretizate lntr -o adevarata ava lansa de cartiarticole.

De un interes cu totul special se bucura istoria ideilor In domeniul social si politic ; firesteca aceasta se poate explica si prin interesele ideologice politice imediate, inguae, ale unuia saualtuia din autori si al grupului social pe care-I reprezintal. Dar dincolo de aceasta pozitie subiec-tiva, practica, Intilnim In istoriografia mondiala un real interes pentru miscarea de idei ca formade culturil, de manifestare a spiritului omenesc In vesnica frami ntare si evolutie, In cautare de noiforme si noi idealuri.

In cele ce urmeaza vom Incerca sa prezentam citeva din problemele gtndirii social-politice Inepoca luminilor".

Istoriografia contemporana nu a palsit pe un teren gel ; Inca de la sfirsitul veaculuitree ut, apoi in cursul primelor decenii ale secolului nostru, au aparut o seamy de lucrari care-sipastreaza In Mina parte si astazi valabilitatea, cum ar fi cele ale lui Paul Ianet si mai ales monu-mentalele sinteze ale lui Paul Hazard, D. Vaughan si H. Seel.

Alaturi de ele se cuvine a aminti scrierile lui N. Iorga3, Insemnate nu numai pentru penin-sula Balcanica dar pentru intregul continent european, pe cele ale profesorului englezH. Laski, activ dupa cel de al doilea razboi mondia14.

1 M. Lupan, Stiinfa paitica burghezd, o apologeticd perfec(ionatd, In Cercetari filozofice",nr. 2, 1962. Autorul are in vedere politica. Noi ne vom referi numai la ideile politice, excluzindaspectul practicii social-politice nemijlocite.

2 P. Ianet, Histoire de la science politique dans ses rap ports avec la morale, ed. s-a, I II,Paris, 1924; P. Hazard, La crise de conscience europgenne (1680 - 1715), I II, Paris, 1935 $iLa pensge europeenne au XV II le siecle. IIII, Paris, 1946; D. Vaughan, Studies in the historyof political philosophy before and after Rousseau, I II, Manchester, 1925, alts editie, Manchester,1939 ; H. See, Les idles politiques en France au XVII le siecle, Paris, 1920 si L'Evolution de lapensge politique an France au XV II le siecle, Paris, 1925. Amintim si lucrarea lui G. Mosca,Histoire des doctrines politiques, Paris, 1936.

3 N. Iorga, Dezvoltarea asezdinintelor politice si sociale ale Europei, IIII, Bucuresti,1920-1922 ; Revolufii politice si tntregiri na(ionale, Bucuresti, 1925 ; Evolufia ideii de libertate,Bucuresti, 1928 ; Premiers essais de federalisation dans le sud-est europeen, Bucarest, 1931 ;Hot are si spa(ii nafionale, Bucuresti, 1938. Dintre contributiile romanesti mai amintim lucrarealui Gh. Bratianu, Formules d'organisalion de la pair dans l'histoire universelle. R. H. S. E. E.,XIIXIII, 1945-1946.

H. Lasky, Studies in the problem of sovereignity, New-Haven, 1917 ; Studies in law andpolitics, London, 1932; Liberty in the modern Stale, London, 1937, editie franceza, Paris, 1938si romans, Bucuresti, 1946.

STuoii", tomul 20, nr. 5, p. 989 995, 1967.

sisi

si

si sisi

www.dacoromanica.ro

Page 150: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

990 PEOBLEME DE IETOIII0G.EAIME CONTEMPORANSilEal7D11 DOEEMENTARE) 2

LucrArile publicate In cele cloud decenii care au urmat ultimului rdzboi mondial prciau gidezvoltA numeroase idei cuprinse In volumele scriitorilor amintiti ; chiar modul de a abordaproblemele este In multe privinte asemandtor. Istoricii americans englezi, de exemplu, tipAreScnumeroase istorii ale glndirii politice°, dar cu un modest coeficient de originalitate.

In mod inevitabil se porneste de la Locke si se ajunge la Montesquieu si Voltaire. Tot Inmod inevitabil gtndirea luministd e atribuita In bloc $i nediferentiat burgheziei. Ideile shitcercetate izolat, ginditorii shit superficial Incadrati In mediul social si politic si cercetarea nudepaseste dectt rareori categoria cugetatorilor de frunte. Epoca luminilor este limitatA Ingeneral la Europa de apus, desi centrul, rdsdritul sud-estul ei au dat forme care merits a filuate In considerare.

Istoricii americans aduc unele contributii atunci clnd studiazd gindirea luminista americanainfluenta exercitata asupra el de ideile politice sociale europene ; este subliniata mai ales

importanta pe care a Imbrilcat-o In gindirea americans opera lui Rousseau si teoria contractululsocial°.

Intre istoricii englezi ai glndirii sociale politice, cea mai reprezentativd personalitateeste lard IndoialA H. Laski. Lucrarea sa Le liberalisme europeen du moyen dge a nos jours, Paris,1950, reprezinta o sinteze care nu poate fi In nici un fel ignoratd. Autorul vede originile liberalis-mului to epoca de forinare a burgheziei insists asupra faptului ca el a reprezefitat un curent deidei treat de aceasta pentru a-i sluji interesele. Profesorul englez subliniazA meriteleliberalismu-ui din secolele XVII-XVIII In lupta pentru afirmarea personalitatii individuate 5i a liberei initia-

tive, pe care le Irtna un aparat administrativ feudal $i rigid ; dar el arata ca, In general, miscarealiberald, prin faptul ca a slujit numai interesele claselor posedante, nu a rdspuns necesitatilorsocietAtil, 'Astrid nelmplinite mai ales sperantele proletariatului7.

Laski acorda o mare atentie dezvoltdrii liberalismului in epoca luminilor. La Inceputul ei,atentia istoricului se Indreaptd mai ales spre opera lui Locke, considerate ea un moment de sintezaal glndirii politice europene ca punct de plecare pentru numeroase idei din sec. al XVIII-lea.Pe continent, autorul &este elemente liberate la Fenelon si Boisquilbert. El considers ca In ge-neral temeliile glndirii liberale, aparute sporadic Inca din epoca Reformei, shit puse oarecum Inmod limpede $i definit. Ele se vor dezvolta In sec. al XVIII-lea, cu precadere In Franta, socotitade autor, pentru aceasta epocd, mai originald decit Anglia In domeniul glndirii politice. 0 situatiespeciald se acordA ideilor fiziocrate, enciclopediste, voltairiene miscarii de idei imediat premer-gatoare revolutlei de 1a1789. Dintre englezi, In afara tut A. Smith, autorul este preocupat descrierile lui Bentham Price, Priestley.

Laski subliniaza caracterul limilat 5i conservator al liberalismului european din veacul alXVIII-lea, punlndu -1 In opozitie cu gindirea democratica egalitard pe care o propovAduiaRousseau.

Unele interesante sinteze asupra glndirii social-politice au Post scrise de istoricii francezi.Mentionam printre ei pe J. Droz, L. Beau, M. Leroy, R. Labrousse, F. Penteil, M. Prelot°. Droz,

6 Citam clteva : L. Lipson, The great issues of polities, New-York, 1954 ; D. B. Heater,Political Ideas in the modern world, London, Toronto, 1960 ; I. Bowie, Western Political thoughtfrom the origins to Rousseau, London, New-York, 1961 ; S. Sabine, A History of political theory,New-York, 1962 ; C. Mc. Coy, The structure of political thought, New-York, 1963.

8 Ieffuson este considerat eel mai reprezentativ ginditor politic luminist american. Pen-tru istoria glndirii athericane, pe lIngd lucrdrile mai vechi ale lui W. Carpenter 5i E. Boutucy,slut de semnalat articolul lui B. Bailyn, Political experience and enlightement ideas in eighteenthcentury America, In American Historical Review", LXVII, 2, 1962 $i volumele Gellet's Historyof Political thought, London, 1959 $i L. Lehman, Th. Jefferson, American humanist, Chicago, 1965.

7 La these que j'ai soutenue dans ce livre est que la liberte procure par he liberalismeconcernait la propriete", op. cit., p. 231.

8 J. Droz, Histoire des doctrines politiques en France, Paris, 1948 ; L. Wail, L'Etzropefrangaise au siecle des lumieres, Paris, 1951 ; M. Leroy, Histoire des lilies sociales en France,IIll, Paris, 1946 -1954; I. Touchard, Histoire des idles politiquis, Paris, 1959; R. Labrousse,Introduction a la philosophie politique, Paris, 1959 ; F. Ponteil, La pensee politique depuis Mon-tesquieu, Paris, 1960 ; M. Prelot, Histoire des idles politiques, Paris, 1961.

sisi

si

si $i

si

si

$i

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 151: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 PROBLEME DE ISTORIOGRAFIE CONTEMPORANA (STUDII DOCEMEETARE) 991

Leroy, Touchard plutesc In general la un nivel de generalitAti cunoscute ; la ceilalti istorici Intil-nim idei interesante care merits semnalate.

Prelot In lucrarea citatA considerd ca gindirea politica si sociald a veacului luminilors-a dezvoltat pe doud directii : absolutismul luminat liberalismul. Izvoarele primului au fostatit scriitori economilti Incepind cu Vaughan $i continuind apoi cu fiziocrotii, filozofii, Incare cuprinde ginditori de Ia Bayle la Voltaire si enciclopedisti. Prelot considerd 0 ideile princi-pale ale absolutismului luminat au fost incorporate In gindirea revolutionara, pdstrindu-se prin Na-poleon piny la 1815.

A doua directie, liberalismul, e divizat in urmAtoarele faze : preliberalism aristocratic(Fenelon, Saint-Simon, ginditorii protestanti), nasterea liberalismului (Locke), liberalismul aris-tocratic (Montesquieu) si suveranitatea popular) (Rousseau, Mably, Condorcet).

Clasificarea istoricului francez nu-i lipsitd de ingeniozitate. Dar cautarea excesiva aunitatii dorinta de a cuprinde totul intr -o singura schema I-au impins spre solutii carenu pot fi acceptate. Asezarea nediferentiata a filozofici luministe printre izvoarele abso-lutismului lui Frederic II, Iosif II sau Ecaterina, ni se pare schematic) atunci cindtemelia lui poate fi mult mai usor gdsita printre juristii din scoala dreptului natural (Grotius,Puffendorf, Wolf etc.). Dupa pArerea noastra autorul identified directii care sint uneori diver-gentc. De asemenea, ni' se pare fortata asezarea lui Rousseau in cadrul curentului liberal ;consideram insd ingenioasd atribuirea unor idei liberale lui Vaughan si Fenelon, pe care LaskiYi ignorase in lucrarea sa asupra liberalismului.

R. Labrousse, istoric de largd informatie si de mare profunzime, trateazd gindirea politicaa epocii pe un plan mai abstract, urmArind nu atit analiza unor opere de seams cit degajareastdrilor de spirit si a mentalitatii politice colective.

Pentru el, Incepind din sec. al XVI-lea, gindirea europeand se dezvolta sub semnul indivi-dualismului. In sec. al XVIII-lea, el s-a manifestat atit sub formele liberalismului, cit si sub celeale absolutismului luminat. Printre initiatorii primelor asazd pe Locke, iar printre inspiratorii men-talitatii individualiste sub haina absolutist-luminatA, pe Hobbes. Aceastd pozitie poate surprinde :Labrousse aduce ca argument faptul ca Hobbes este interesat In primul rind de asigurarea vietiiindividuate vedea In absolutism mijlocul eel mai eficace de a clibera pe individ de griji admi-nistrative, asigurindu-i o existents tihnita". In aceasta vede Labrousse le premier moment dansl'histoire du liberalisme", transmis apoi prin Spinoza si Puffendorf gindirii politice din sec. alXVIII-lea.

Tot ca o forma de manifestare a constiintei liberale este consideratd gi doctrina luiRousseau ( I).

Pe o pozitie total opus) dupd parerea noastra intemeiata se aseazd Ponteil. Pen-tru el, Rousseau este important, si revolutionar, in primul rind, pentru teoria vointei generale.Capitolul lnchinat ginditorului genevez, In care mai shit analizati Morelly Buonarotti, poartachiar titlul De la vointa general's Ia statul colectivist".

Ponteil face de asemenea o analizd atenta principiilor absolutismului luminat, ale cdrui In-ceputuri le vede Ia Luther si in ideile reformei (amintim ca in acelasi fenomen Laski vrizuse izvo-rul liberalismului) ; printre teoreticienii absolutismului luminat autorul enumera pe Grotius, Puf-fendorf si Wolf. El renuntd sa -i dea o definitie, subliniind numai complexitatea fenomenului sineputinta de a-I incadra intr-o formula.

CArturarii francezi insists asupra influentei ideilor franceze asupra intregii gindiri euro-pene. Cel mai lamurit a exprimat aceasta idee L. Reau In cartea intitulatd chiar L'Europe francaiseau siècle des lumieres, Paris, 1951. El vorbeste de o veritabild francizare a Europe!, datoratA pre-ponderentei politice culturale a Frantei In epoca cuprinsa Intre Ludovic al XIV-lea i Napoleon.

Lucrarile pe care le-am luat piny acum in considerare se referd mai ales la miscarea de ideiIn Europa de apes ; Ia istoricii sovietici, polonezi maghiari gdsim In schimb interesante contri-butii la studiul ideilor politice In centrul rasdritul continentului. Intre realizdrile istoriografiei

$i cd

si

si

gi

ctt 31

si

5

si

tO

www.dacoromanica.ro

Page 152: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

992 PROBLEME DE ISTORIOGRAFIE CONTEMPORANA (STUDII DOCITMENTAEE) 4

sovietice notAm mai Mtn primul volum din Istoria filozofiei9 care tontine referiri utile la tema decare ne ocupAm ; alte indicatii intilnim in volumele Absolitutizm v Rosii (XVII-XVI I I vv.),Moskva, 1964 si In cartea lui 0. Pashkov, Istoria russkol ekonomiceskoi mtsli, Moskva, 1955.

Istoricii polonezi au acordat multi atentie vie%ii spirituale a Poloniei in epoca luminilor. Lu-crarile mai vechi ale lui L. Konopczynskil° au pus Inca lnainte de cea de-al doilea razboi mondialproblemele principale ale gindirii poloneze In secolul luminilor. Istoricii Poloniei postbelice, fArAa realize lucrari de sinteza, au adus numeroase contributii deosebit de interesante. Cadrul generalistoric si directiile principale au fost evocate de B. Lesnodorskill ; mentionAm de asemenea studiilegrupate sub titlul La Pologne de l'epoque des lumieres au cloche de Varsovie in Annales histori-ques de la Revolution francaise", 177, 196412 si pe cele publicate In culegerea Le mouvement desidees dans les pays slaves dans la seconde moitie du XVIII° siecle, Firenze, 196213. Idei interesanteasupra raportului dintre cultura apuseana si cea orientala In Polonia gasim la I. Reychman,Les influences orientates en Pologne et dans les pays limitrophes, In Annales, Economies, Societes,Civilisation", 20, 3, 1965.

Unul din principalele momente ale luminismului polonez a fost film indoiala epoca luiStanislas August Poniatowski, caruia S. Fabre i-a inchinat Inca din 1952 o voluminoasa mono-grafie14.

Istoriografia maghlara a fost preocupata Indeosebi sie problemele absolutismului luminat.In aceastA directie este de mentionat studiul lui A. Varkony si prezentarea facutA de E. Balasz15;o contributie la istoria generala a luminismului francez a adus E. Molnar16; mai importante Insastilt studiile istoricilor maghiari inchinate influentei gindirii franceze asupra celei maghiare si Inprimul rind asupra iacobinilor maghiari"17.

In tarile din sud-estul Europei, aspectele epoch luminilor au fost, mai pupa cercetate,poate si din pricina formelor mai atenuate in care s-au manifestat. Cu toate acestea intilnim uneleIticrari importante, datorate printre altii si istoricilor romani. Nu ne vom opri asupra foarte nume-roaselor studii axate pe probleme speciale, dar vom semnala sinteza Istoria gindirii sociale qi filo-zof ice din Romania, Bucuresti, 1964 si sclipitorul eseu al lui L. Blaga, Istoria gtndirii romelnestidin Transilvania in veacul at XVIII-lea, Bucuresti, 1966. Asa cum a reusit sä dovedeascA istorio-grafia noastra contemporana, luminismul a fost, In forme specific romAnest i, ideologia do =ant A

9 Istoria Filozofiei, vol. I, Edit. stiintifica, Bucuresti (trad. din limba rusa).1° Le liberum vol urn, Paris, 1930; La liberte ectairee en Pologne, Bulletin of the inter-

national Commitee of historical science", 34, IX1, 1937.11 Le siecle des lumieres en Pologne, Acta Poloniae Historica", IV, 1961.12 Mai interesante ni s-au phut a fi contributiile lui W. Kula, Sur les transformations

economiques au XV II le siecle, B. Lesnodorski, Les jacobins polonais si S. Salmonowicz, La presseet la diffusion des lumieres.

13 Atragem atentia cA semnalarile noastre au In vedere numai studiile publicate in limbsde circulatie internationals.

14 S. Fabre, Stanislas Auguste Ponialowski et ('Europe des lumieres, Paris, 1952 ; vezisi S. Arnold, H. Zychowski, Outline history of Poland, Warszawa, 1964.

15 A. Varkony, Habsburg absolutism and serfdom in Hungary at the turn of the XVI Phand XV High centuries, In Nouvelles Etudes historiques, I, Budapesta, 1965 ; E. Balasz, Quelquesproblemes relatifs et l'histoire de l'absolutisme, Acta Historica", 1-2, 1963. Dintre contribu-tiile mai vechi, mentionAm cea a lui T. Barath, L'absolutisme eclaire en Hongrie, Bulletin ofthe International Commitee of historical sciences", 34, IX1, 1937.

16 E. Molnar, La conception historique des lumieres" francaises, Acta Historica",1 -3, 1965.

17 I. Kato, Duijenie vengherskih iacobinfev, ibidem ; C. Benda, Istoria Vengherskogoiakobinskogo dvijeniia, ibidem 3 4, 1958 ; 1 2. 1959 ; C. Benda, Les jacobines hongrois, An-nales historiques de la Revolution Francaise", XXXI, 1959. Pentru mentalitatea generala aepoch mai semnalAm studiul lui E. Revesz, Entre l'ortodoxie et les lumieres. Tolerance et into-lerance dans be protestantisme calviniste des XVIe XVIlle siecles en Hongrie, in Nouvelles etudeshistoriques, I, Budapesta, 1965.

www.dacoromanica.ro

Page 153: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

PROBLEME DE ISTORIOGRAFIE CONTEMPORANA (6TODD DOCUMENTARE) 993

In toate romane In sec. al XVIII-lea. Glndirea romaneasca apare astazi organic integrate;In gindirea europeana a vremii si la un nivel mult superior celei la care fusese asezata deistoriografia veche.

Unele contributii interesante gasim In lucrarile istoricilor greci. Consideram slabs sintezalui M. Botzaris", deoarece 1st construieste ipoteze fax% a fi stapIn pe o informatie elementara.Izvoarele romanesti printre allele li sent aproape complet necunoscute. to schimb, studiilelui R. Demos, C. Th. Dimaras, A. Anghelou reprezinta o reala contributie la cunoasterea unui fe4nomen atilt de important ca luminismul neogrecesc" ; dar istoricii greci par a fi Inca lntr -o pe-rioada de intensa adunare de material. Pentru moment sintem lipsiti de o sinteza a gindirii social.politice luministe grecesti. 0 situatie asemanatoare Intilnim In istoriografia iugoslava20, bulgara'lsi albaneza22.

Am prezentat pina acum clteva lucrari generale asupra istoriei ideilor sociale si politice,precum si stadiul general al cercetarilor In istoriografiile central si sud-est europene. Dorim saInfatisam In Incheiere, starea In care se afla cercetarea monografica a celor mai de seams ginditoripolitici ai epocii luminilor,

Dintre gtnditorii englezi, principala atentie este acordata lui Locke ; textele sale social-politice au Post tiparite dupa razboi In mai multe rInduri22, ear R. Aaron, I. Yolton, R. Polin siC. Viano i-au consacrat ample monografii24. Lucrarea lui R. Aaron ramine pe planul strict al ideiloranalizate oarecum izolat ; ginditorul englez e tratat MIA Ingaduinta, teoriile sale sint socotite p linede defecte, uneori artificiale, neglijind detaliile de dragul liniior generale". Pe o linie opusa merge

18 M. Botzaris, Visions balcaniques dans la preparation de la revolution grecque, Paris, 1964.13 R. Demos, The neo-helenic enlightmenl (17,50-1821), In Journal of the history of

Ideas", XIX, october, 1958 ; C. Th. Dimaras, La fortune de Voltaire en Grece, Athenes, 1.951 siD. Catargi, Philosophe grec, Studies on Voltaire, 1963; A. Anghelou, Comment la pensee neo-hel-lenique a fail la connaissance de l'Essai de J. Locke, Athenes, 1955. Idei interesante gasim sI Incele doua marl sinteze literare, I. Koratos, Histoire de la litterature neo-greque, Athenes, 1961 siC. Th. Dimaras, Histoire de la litterature neohellenique, Athenes, 1965. Atragem atentia asuprafaptului ca si din istoriografia sud-est europeana semnalam numai lucrarile publicate Inlimbi de circulatie europeana.

20 Lucrarea lui D. Djordjevid, Revolution nationale des peuples balkaniques, 1804 -1914,Beograd, 1965, este saraca ca informatie, si nu foloseste bibliografia romaneasca. Pentru viatasi gindirea lui 0. Obradovid, este de retinut studiul cercetatorutui roman M. Jivcovici, D. Obra-dovici, Bucuresti, 1961 ; alte aspecte la C. Jelavich, Some aspects of Serbian Religions develo-pement in the XV I IIih century, In Church history", XXIII, 1954, 1. Karaman, Aus derGeschichte der Maria- Theresianischen merkanlilistischen Politik in Kroalien, In OsterreichischeOsthefte", VII, 2, 1965; pentru cadrul general vezi A. Cronia, Storia della lilleratura Serbo-Croato, Milano, 1956 si Istoriia Iugoslavii, I II, Moskva, 1963.

21 Istoriografia bulgara a facut un mare efort pentru a incadra gindirea bulgara din sec.XVIII-lea In curentul luminist, clasificind drept luministi si spirite moderne carturari ca

Maisie de Hilandar sau Spiridon de Neamt. Pe aceasta linie a mers C. Christov, Le mouvemenlnational de liberation en Bulgarie et la politique de la Russie el des pays occidentaux, In Eludeshistoriques, Sofia, 1960, dar mai ales P. Dinekov, Le mouvement des idees dans la litterature bulgarependant la seconde moitie du X VII le siècle In volumul Le_mouvement des idees dans les pays slaves,Firenze, 1962 ; de consultat si D. Kossev, C. Christof, D. Anghelov, Precis d'histoire de Bulgarie,Sofia, 1963.

22 Cercetarile privind gindirea socials si politica luminista albaneza shit Inca la Inceput.Referiri la unele reflexe se pot psi insa la Frasheri, Histoire de l' Albanie, Tirana, 1964 si instudiul Elements de la conscience albanaise dans la tulle pour la liberte, la langue albanaise et I'enseignement durant les &facies XV I XVIII, Studime historike", 3, 1965.

23 On politics and education, ed. H. Penniman, London, 1947 ; Essai sur le pouvoir civil,ed. I. L. Fyot, Paris, 1953 ; Essays on the Law of Nature, ed. W. von Leyden, Oxford, 1958.In romaneste s-a tradus Eseu asupra intelectului omenesc, ed. A. Rosu si T. Voiculescu, I II,Bucuresti, 1961 si Texte pedagogice alese, Bucuresti, 1962.

24 R. Aaron, John Locke, Oxford, 1955,S. Yolton, John Locke and the way of ideas, London,1956 ; R. Polin, La politique morale de J. Locke, Paris, 1960, D. Viano, J. Locke. Dal razionalis.mo all'illuminismo, Torino, 1960.

25 R. Aaron, op. cit., p. 283-286.

lathe

www.dacoromanica.ro

Page 154: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

994 PROBLEMS DE ISTORIOGRAFtE CONTEMPORANA. (STUDIT DOCUMENTARE)

R. Po lin care-1 apArd pe Locke de atacurile adversarilor, subliniindu-i originalitatea de gindiremarea influenta asupra intregului veac al luminilor. Scrierea lui Po lin cistigA In profunzime prinlegarea ideilor social-politice de cele filozofice incadrarea mai riguroasa a lui Locke In contex-tul ideologic al vremii.

Intre ginditoril germani de mare atentie se bucura I. Kant", caruia Institutul internationalde filozofie politica i-a consacrat un simpozion in 195927. Intre scrierile inchinate glnditorului ger-man se distinge marea monografie a lui S. Vlachos, La pensee politique de Kant. Metaphysique de.Fordre et dialectique du progres, Paris, 1962. Principalul merit al scrierii lui Vlachos este punereaIn evidenter a unor aspecte cu care exegetii lui Kant erau putin obisnuiti. Ideile din cele 2 lucrAri,.Critica rafiunii pure, si Critica rafiunii practice ocupau singure interesul cercetatorilor, dar Vlachosdovedeste cd in ansamblul gindirii kantiene ideile sociale politice constituie un sistem unitaroriginal care merits gi trebuie cercetat ; spre deosebire de alti cercetatori, mai ales germani, au-torul subliniaza influenta lui Rousseau si a Revolutiei franceze asupra lui Kant. Vlachos Inca-dreazd pe ginditorul german in miscarea generals de idei din epoca luminilor considers filozo-fia sa juridicd $i politica ca una din realizArile cele mai de seams ale sec. al XVII I-lea.

DacA Kant 1i alti ginditori germani din veacul luminilor constituie un permanent obiect decercetare pentru istorici, nu acelaii lucru se poate spune despre atit de importantii juri§ti din scoa-la dreptului natural, care Inca din sec. al XVII-lea au pus temelia ideologicd a veacului luminilor.Nu putem cita nici o scriere de sinteza asupra lui Grotius, Puffendorf sau Wolf". Aceasta absentaeste cu atilt mai regretabild cu cit in lucrarile generale se subliniazd importanta gindirii for In lupt acu mentalitatea feudald influenta pe care a avut-o asupra unor intregi generatii de carturari

In istoriografia francezA, grija pentru studierea cit mai completd a fauritorilor de idei so-cial-politice pare a fi mai deplind. Uncle lucrari subliniazd valorile moderne si dinamice alegindirii lui Bayle, socotit Inca de Hazard drept precursor al epocii luminilor29. In ultima vremepe o treapta asemAndtoare este asezat Fenelon20.

0 atentie speciald se acordd lui Montesquieu, dar lard a aduce in discutie teze noin. Ace -lagi se poate spune despre enriclopedisti32 gi fiziocratiu ; nici opera politicA a lui Voltairenu are Inca o prezentare exhaustivam. Rousseau in schimb, pe care aproape toti cercetatorit ii

Dintre sintezele mai vechi asupra gindirii germane mentionam Inca utila carte a luiV. Basch, Les doctrines politiques des philosophes classiques de I'Allemagne, Paris, 1927 ; foarteinteresantd cartea lui H. Brunschwig, La crise de l'etat prussien d la fin du XVIII, siecle etI a genese de la mentalite romantique, Paris, 1947.

27 Dezbaterilc s-au publicat in volumul La philosophie politique de Kant, Paris, 1962.29 Pentru Grotius, mentionam traducerea maghiara a scrierii De iure belli ac pads, I III,

Budapesta, 1960. Ceilalti doi carturari n-au mai fost editati in editii contemporane.29 Pierre Bayle, Le philosophe de Rotterdam, Etudes et documents, Amsterdam, 1959 ; El.

Labrousse, Inventaire critique de to correspondance de P. Bayle, Paris, 1961 ; ibidem, Pierre Bayle,La Haye, 1963 ; ibidem, Pierre Bayle, heterodosie et rigorisme, La Haye, 1964.

39 1. L. Gore, La notion d'indifference chez Fenelon, Grenoble, 1950; ibidem, L'intineraire,de Fenelon, Grenoble, 1957 ; ibidem, Le vrai visage de Fenelon, Paris, 1958 ; F. Gallonedie-Genuys, La conception du prince dans l'oeuvre de Fenelon, Paris, 1963.

31 Operele complete au fost tipdrite in cloud volume la Paris Intre 1951 1956 de R.Caillois. Des pre spiritul legilor a fost tradus si in limba romans, Bucuresti, 1954. Dintre lucrdrilecu caracter general mentionam V. Lipatti, Montesquieu, ginditor iluminist, Bucuresti, 1955,B. Kassem, Decadence et absolutisme dans l'oeuvre de Montesquieu, Geneve, 1960, precum siActes du congres Montesquieu, Bordeaux, 1956.

Amintim citeva lucrari mai Insemnate : Diderot, Oeuvres philosophiques, Paris, 1956 ;Akimova, Didro, Moskva, 1963 ; I. Proust, Diderot et l'Encyclopedie, Paris, 1962 ; Condillae,Oeuvres philosophiques, I III, Paris, 1947-1951 ; H. Morndjian, Filozofia lui Helvelius, Bucu-resti, 1962 ; D. Holbach, Sistemul naturii, Bucuresti, 1957.

33 Turgot, Oeuvres economiques, Paris, 1967 ; F. Quesnay, Tableau economique, Berlin,1 965 ; A. Kuboto, Essais sur Qtiesnay, Tokio, 1962. Lucrarile inchinate fiziocratilor sint foartep utin numeroase.

34 Semnalain totusi lucrdrile lui C. Luporini, Voltaire el les Lettres philosophiques".II concetto della storia e l'illuminismo, Firenze, 1955 $i F. Diaz, Voltaire storico, Torino. 1958.

6

st

si

si si

si

si

lucru si

se

si

32

www.dacoromanica.ro

Page 155: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 PROBLEME DE ISTORIOGRAFIE CONTEMPORANA (STDDII DOC1CMENTARE) 995

socotesc cel mai reprezentativ ginditor politic 1i social al veacului luminilor, a format obiectulunor cercetdri amanuntite si foarte complete35. Nu le putem analiza pe toate, ne vom opri de-aceea la scrierea lui R. Deratbe, J. J. Rousseau et la science politique de son temps, Paris, 1950,care ni se pare cea mai insemnata contributie la cunoalterea gindirii social-politice a glnditoruluigenevez. Extrem de pretioasa este contributia lui Derathe In analiza izvoarelor lui Rousseau,problems mai putin abordata in general de istorici. El subliniazd influenta exereitata de juristiidin Icoala dreptului natural, de Locke, de Jurien 1i de alti ginditori din veacul al XVII-lea asu-pra formarii gindirii lui Rousseau ; el insists Insa asupra modului original 1i creator In careRousseau a dezvoltat ideile receptate, formulind In primul rind teoria vointei generale 1i asuveranitAtii populare. Prin aceasta Rousseau a determinat o cotitura In gindirea politicaeuropeana, ridicind-o pe o noun treapta calitativd.

Am urmarit sd prezentam citeva aspecte ale cercetarii gindirii social-politice In epocaluminilor. Cantitativ, amploarea cercetdrilor istoricilor contemporani este impresionanta. Cali-tativ ea nu raspunde intotdeauna asteptdrilor. Istoria gindirii, iar in cazul nostru a gindirii socialesi politice, este un domeniu special de cercetare tot asa cum este istoria economics sau politica.Complexitatea fenomenului politic 1i social, complexitatea reflectiirii sale in constiinta oamenilor,fac necesard o cercetare foarte largA, atit sub aspect istoric, cit 1i filozofic 1i juridic. Or, aceastanecesitate este In general mai putin inteleasa. Majoritatea studiaza miscarea de idei izolat, foarteputini shit aceia care urmdresc evolutia conceptelor politice si sociale de la o epoca la alta, de la unscriitor la altul, sau in cadrul aceleiasi epoci II a gindirii aceluiali scriitor. Conceptele de drept natu-ral, suveranitate, libertate nationald sint analizate superficial, In timp ce altele III asteapta Incatratarea. Mentionam de pildd cd ideea nationald este foarte sumar tratata, deli epoca luminiloreste primul ei moment de manifestare definitd.

Cu toate acestea, istoriografia problemelor de istoria gindirii sociale si politice reprezintacantitativ si calitativ o realitate care nu poate fi ignoratll ; ea dovedelte interesul lumii moder-ne pentru aceasta laturd a spiritualitAtii omenelti si, in ciuda unor directii uneori gresite, contri-buie la intelegerea unor idealuri spre care a tins mereu omenirea, in ciuda oricaror vicisitudini siobstacole.

Vlad Georgescu

35 P. Burgelin, La philosophie de l'existance de J. J. Rousseau, Paris, 1952 ; S. Kecekian,J. J. Rousseau, Velikii franfuzskii prosvetitel XVIII-ogo veka, Voprosl filozofii", 7, 1962; I.Starosinski, J. J. Rousseau, Paris, 1957 ; I. W. Gough a reeditat Contractut Social la OxfordIn 1957. Foarte numeroase shit studiile care cerceteazd influenta lui Rousseau in diferite tadeuropene Ii nord-americane. www.dacoromanica.ro

Page 156: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Page 157: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

V I A T A S T IIN T IF IC A

CONFERINTA INTERNATIONALA A ISTORICILOR INCHINATAIMPLINIRII A 50 DE ANI DE LA MAREA REVOLUTIE

SOCIALISTA DIN OCTOMBRIE

Cu prilejul implinirii unei jumatati de secol de la Marea Revolutie Socialists din Octom-brie, In zilele de 28-31 martie 1967 a avut loc la Moscova Conferinta stiintifica Insemnalaleainternalionald a Marii Revolufii Socialiste din Octombrie. Conferinta a fost organizata de Acade-mia de still* a U. R. S. S., Institutul de marxism-leninism de pe linga C. C. al P. C. U. S.,Academia de stiinte sociale de pe linga C. C. al P. C. U. S. si Institutul miscarii muncitorestiInternationale din Moscova.

La lucrarile Conferintei au participat peste 500 de oameni de stiinta, activilti pe tarimsocial-politic din peste 20 de tari. In earl de U. R. S. S., au fost delegatii din R. P. Bulgaria,R. S. Cehoslovaca, R. D. Germana, R. S. F. Iugoslavia, R. P. Mongols, R. P. Polona, RepublicaSocialists Romania, R. P. Ungara, R. D. Vietnam, din Anglia, Austria, Belgia, Ceylon, Finlanda,Franta, India, Italia, Liban, Panama, Portugalia $i din alte state.

La deschiderea festiva a Conferintei au participat, ca invitati, Dolores Ibaruri, presedin-tele Partidului Comunist Spaniol, R. Arismendi, prim-secretar al C. C. al Partidului Comunistdin Uruguay, I. Faria, secretar general al C. C. al Partidului Comunist din Venezuela. In pre-zidiul Conferintei au luat toe oameni de stiinta activisti de partid din U. R. S. S., veteraniai miscarii revolutionare, sefii delegatiilor de peste hotare.

Delegatia romans a fost alcatuita din Ion Popescu-Puturi, membru al C. C. al P. C. R.,directorul Institutului de studii istorice social-politice de pe linga C. C. al P. C. R. (conduca-torul delegatiei), Ilie Radulescu, membru supleant al C. C. al P. C. R., profesor universitar'Victor Cherestesiu, Gheorghe Unc, sef de sector la Institutul de studii istorice social-politicede pe MO C. C. al P. C. R., Constantin Moca nu, lector la Academia de stiinte social-politice Stefan Gheorghiu" de pe linga C. C. al P.C.R., si Vladimir Zaharescu, cercetator laInstitutul de studii istorice social-politice de pe linga C. C. al P. C. R.

Lucrarlle Conferintei au fost deschise de academicianul P. N. Fedoseev, vicepresedinteal Academiei de stiinte a U. R. S. S., printr-o cuvintare despre Insemnalatea internafionald aexperienfei istorice a lui Octombrie.

In sedinta plenara, desfasurata In zilele de 28 $i 29 martie, s-au prezentat referate decare membri ai delegatiei sovietice : Marea Revolulie Socialistd din Octombrie ;i progresul mon-dial, Marea Revolufie din Octombrie si unele probleme ale miscarii muncitoresti mondiale §i de caresefii delegatiilor de peste hotare Marea Revolufie Socialistd din Octombrie ;t dezvollarea lupleide clasd f i a mi;cdrii revolufionare In Bulgaria ; .Revolufia din Octombrie Marea Britanie ; Cehii

slovacii si Revolufia din Octombrie din Rusia ; Revolulia din Octombrie, mi;carea munciloreascddin Franfa fi internalionalismul proletar ; Marea Revolufie Socialistd din Octombrie migarea

toinul 20, nr. 5, p. 997-1011, 1967.

gi

si

si

,,STUDII ",

5

99

p

www.dacoromanica.ro

Page 158: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

998 VIATA 8711NTrFicA 2

munciloreascd revolulionard germand; Marea Revolufie Socialisld din Octombrie dezvoltarecrluplei de clasd f i a miscarii revolufionare In teritoriile iugoslave In anii primului rdzboi mondial'si In noul slat creat Jugoslavia; Raportul forlelor politice f i de clasd In Mongolia dupd MareaRevolufie Socialised din Octombrie; Marea Revolufie Socialisld din Octombrie ,si Romdnia;Polonia si Revolufia din Octombrie; Influenfa Marii Revolufii Socialiste din Octombrie asupraUngariei ; Octombrie si revolufi6 vietnamezd; Cincizeci de ani de la Marele Octombrie pro -blemele miscarii comuniste In America Latina, referat prezentat de delegatul din Panama.

In referate a fost evidentiat locul istoric al Marii Revolutii Socialiste din Octombrie 1917,ecoul ei international, miscarea de solidarizare a clasei muncitoare, a fortelor social-politice maiinaintate cu Rusia Sovietica. In referatele delegatiilor de peste hotare s-a analizat influentaRevolutiei In tara respective pe fondul ascutirii contradictiilor interne care au generat marlbatalii de class. Influenta Revolutiei Socialiste din 1917 asupra cresterii miscarii de eliberarenationals, Impotriva colonialismului imperialismului a fost tratata mai pe larg in referateledelegatiilor din Asia si America Latina.

Yn referatul delegatiei noastre, Marea Revolufie Socialisld din Octombrie ,si Romdnia deIon Popescu-Pujuri Die Radulescu, s-a aratat ca Revolutia din Octombrie 1917 din primelemomente a fost primith cu entuziasm din partea clasei muncitoare romane, iar ideile revolutieiau gasit un teren fertil, creat de ascutirea contradicliilor social-politice interne, miscarea munci-toreasca In Para noastra avind o traditie o experienta de clteva decenii.

Dupa o succinta tratare a luptei clasei muncitoare, de la Inceputurile ei, infatisindu-seIn dinamica interdependenta for actiunile interne ale muncitorilor cu cele de solidarizare si decontributie internationalista, referatul ilezvolta mai amplu situatia Romaniei din timpul raz-boiului In anii imediat postbelici, lupta clasei muncitoare, a maselor poporului, sprijinireade la articole In ziare manifeste pina la actiuni cu arma In mina a Puterii Sovietice. In aniiavintului revolutionar numeroasele greve, mitinguri demonstratii au aratat intensificareacaracterul organizat al luptei proletariatului, vointa sa de a cuceri pe tale revolutionara drepturi

libertati democratice, de a imprima dezvoltdrii viejii social-politice o orientare corespunzatoareintereselor celor ce muncesc.

Continuator al celor mai inaintate traditii ale poporului, Partidul Comunist Roman,faurit in mai 1921, a impletit in intreaga sa existenta patriotismul cu internationalismul.

Dupa sedinta plenara, lucrarile Conferintei s-au desfasurat In doua sectii. In prima sectie,pe tema Marea Revolufie Socialisld din Octombrie §i miscarea munciloreascd internafionald,au fost prezentate 18 comunicari, dintre care doua ale delegatiei romane : Pozifia miscarit mun-citoresti revolufionare si democralice din Romdnia fald de revolufia din Octombrie, de GheorgheTine, Unele trasaturi ale revoluliei democral-populare In Romdnia, de Gheorghe Tutu si Vladi-mir Zaharescu.

Comunicarile din aceasta sectie au dezvoltat probleme cuprinse in referatele expuse Insedinta plenara, aducind, Indeosebi, o serie de not date privind miscarea revolutionara din tarilerespective si felul cum s-a produs influenta Revolutiei din Octombrie, actiunile de solidarizarecu acest eveniment de rascruce In istorie; unele comunicari ale delegatiilor cehoslovach, iugo-slava si polona au abordat istoria Insemnatatea crearli statelor nationale In conditiile pu-ternicelor lupte de eliberare socials nationala de dupe Revolutia din Octombrie. Alte comu-nicari prezentate de membri ai delegatiilor bulgara, germane, romans ungara s-au ocupat detrasaturile generale si particulare ale revolutiilor democrat-populare In tarile lor.

In cealalta sectie Revolufia din Octombrie §i internalionalismul proletar au lost expusepeste 20 de comunicari, una a delegatiei romane : Participarea oamenilor muncii romdni laapdrarea Marelui Octombrie de Victor Cherestesiu $i Nicolae Copoiu.

Cea mai mare parte a comunicarilor din aceasta sectie a prezentat lupta revolutionarilorstraini care an participat cu arma In mina, pe teritoriul Rusiei, pentru sprijinirea Puterii Sovie-tice Despre clleva probleme ale miscarii internalionaliste, elaborate de delegatia sovietica ; Parti-

;i

qi

l

l

l

p

pi

ci

pi fL

pi

lpi

pi

www.dacoromanica.ro

Page 159: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

VIATA STIINTIFICA 999

.ciparea bulgarilor la Revo lutia din Octombrie si la apdrarea puterii sovietice; Din istoria activillifiigrupei germane de pe Raga P. C. (b) din Rusia; Activitatea grupei comuniste iugoslave to Rusiasovietica ; Participarea polonezilor to Armata rosie; Cu privire la rolul internationalistilor ungariSre Marea Revolutie Socialised din Octombrie si fn rdzboiul civil.

In ziva de 31 martie s-a Intrunit sedinta plenarA de Inchidere a Conferintei. AcademicieniiE. M. Jukov si V. M. Hvostov, care au condus sedin/ele pe sectii, au Infatisat concluziile asupracomunicarilor din sectii, iar academicianul P. N. Fedoseev concluziile generale, referindu-se Inspecial la expunerile din sedinta plenara. S-au scos in evidenta rezultatele pozitive ale Conferin-

caracterul documentat al referatelor comunicArilor, contributia for la cunoasterea gi.aprofundarea istoriei Revolutiei Socialiste din Octombrie, a rolului ei, a solidarizarii claseimuncitoare Internationale cu Revolutia din Octombrie 1917.

Conferinta stiintifica internationalA, la care istoricii roman si-au dat o contribr lie activa,a Post un fapt Insemnat in sirul manifestbrilor dedicate anul acesta aniversArii lmplinirii a 50de ani de la Marea Revolutie Socialista din Octombrie.

C. lliocanu

150 DE ANI DE LA NASTEREA LUI M. KOGALNICEANU

Personalitatea lui M. Kogalniceanu a dominat Intreaga viata social-politicA din Ro-mania din a doua jumatate a sec. al XIX-lea. Aniversarea a 150 de ani de la nasterea saa prilejuit numeroase manifestAri de admiratie pentru meritele sale nepieritoare In fburirea Ro-maniei moderne.

In baza hotaririi Organizatiei Nafiunilor Unite pentru Educatie, Stiin/A gi Cultura (U.N.E.S.C.O.), Academia Republicii Socialiste Romania, In ziva de 2 octombrie 1967, la AteneulRoman a organizat o adunare festiva. In prezidiul adunArii au Post Manea MAnescu, membrual Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., Roman Moldovan, vicepresedinte al Con-siliului de Ministri, presedinte al Consiliului National al Cercetarii Stiinfifice, acad. MironNicolescu, presedintele Academiei, acad. Stefan Balan, ministrul InvA/AmIntului, Alex.Balaci, vicepresedinte al Comitetului de Stat pentru Culturft gi ArtA, Ion Popescu-Puturi,directorul Institutului de studii istorice si social politice de pe IMO C.C. al P.C.R., Ion Pas,presedintele Institutului roman pentru relatiile culturale cu strainatatea, acad. AndreiOtetea, directorul Institutului de istorie Nicolae Iorga- s.a.

Acad. Miron Nicolescu evoclnd personalitatea marelui fiu al naliunii romane a aratatcA Mihail KogAlniceanu legat numele de toate momentele gi actele memorabile care an pustemeliile statului roman si au adus transformari fundamentale In viata societafii romanestidin secolul al XIX-lea. Militant de seama gi ideolog al revolutiei de la 1848, luptator gi reali-zator alaturi de alte figuri de seama ai Unirii gi reformelor efectuate ulterior, KogAlniceanua ocupat timp de jumatate de veac un loc de prim ordin In viata politica, socialA si cultu-ralA a Romaniei.

In continuare acad. Andrei Otetea, prezentlnd comunicarea Mihail Kogalniceanu, emi-nent om politic, savant scriitor roman, a evocat momentele cole mai importante din viata gi acti-vitatea marelui cArturar roman. El a relevat contributia lui Kogalniceanu la dezvoltarea istorio-grafiei poporului roman pe care o concepea ca o istorie unitarA gi ca pe o arma de luptii sirnijloc de Intarire a constiintei nationale precum si la traducerea In via/A a programului revo.

3

-tei, si

www.dacoromanica.ro

Page 160: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1000 VIATA gniwrinc.A. 4

lujiei din 1848, la pregatirea Infaptuirea idealului de unitate nationala al poporului roman,la progresul social al Romaniei. D-sa a aratat cA Mihail Kogalniceanu, dincolo de anumite limiteexplicabile pentru epoca In care a trait, prin bogata sa activitate pusa In serviciul emanci-parii nationale, al unirii independentei de stat, al ridicarii $tiintei, culturii economieiRomaniei, este unul din ctitorii Romaniei moderne.

Sub egida sectiei de $tiinte istorice a Academiei, la 3 oct. 1967 a avut loc la Institu-tul de istorie N. Iorga" o $edintA de comunicari $tiintifice consecrate comemorarii a 150 de ant deIn nasterea lui M. Kogalniceanu, la care au participat membrii ai Academiei cercetatoride specialitate din Bucure$ti $i din provincie. Au fost prezentate comunicarile : Mihail Kogal-niceanu scriitorul ,si mentorul literar de prof. univ. Serban Cioculescu membru corespondental Academiei, Din ideile social-politice ale lui Mihail Kogalniceanu de Constantin Cazani$-teanu, sef de sector la Institutul de studii istorice si social-politice de pe linga C.0 al P.C.R. ;Mihail Kogalniceanu ,si formarea statului modern roman de Dan Berindei, cercetator principalla Institutul de istorie N. Iorga" ; Probleme ale istoriei nafionale In opera lui Mihail Kogal-niceanu de Constantin Mocanu lector la Academia de $tiinte social-politice Stefan Gheor-ghiu" ; Mihail Kogdlniceanu ,si problema industriei nafionale de Ion Veverca, cercetator prin-cipal la Institutul de cercetari economice al Academiei si Mihail Kogdlniceanu f i Academiade Constantin Angelescu, cercetator principal la Institutul de istorie arheologie din Iasi.

Aceleia$i aniversari i-a fost consacrata si sesiunea tiintifica organizata in ziva de 8septembrie 1967, de Societatea de $tiinte istorice si filologice In aula Bibliotecii universitare dinBucure$ti. Au participat academicieni, profesori universitari, cercetatori si cadre didactice dinInvAtAmintul de culture generald. Sesiunea a fost deschisa de acad. Petre Constantinescu-

prepdintele Societatii. Au fost prezentate 12 comunicari referitnare la viaja si scrierilestrAlucitului om politic roman, rolul sau In timpul revolutiei de la 1848, contributia sa laopera de formare a statului national roman, la Infaptuirea unor ref orme social-economice etc.

Cu acest prilej, Editura politica a publicat un volum omagial intitulat Mihail Kogalni-ceanu texte social-politice alese, alcatuit dintr-un studiu introductiv $i o antologie selectivea principalelor sale scrieri social-politice $i istorice (unele inedite). Colectivul de specialisti (for-mat din Dan Berindei coordonator, Leonid Boicu, Nicolae Ciachir, Matei Ionescu, Dan Simones-cu) care a elaborat studiul si a Ingrijit editia de texte a avut ca principiu calduzitor reliefarearolului major a lui Mihail Kogalniceanu In epoca de mart transformari In care el a trait $ia luptat.

Presa a publicat numeroase articole in care au fost reliefate meritele marelui carturarroman. In coloanele organelor centrale Scinteia" si Romania libera" semnalam articolul prof.N. Adaniloaie Mihail Kogalniceanupersonalitate proeminenta a istoriei noastre nafionale(ScInteia" din 7 septembrie 1967) si pe eel al lui Dan Berindei cercetator principal la Institutulde istorie N. Iorga" intitulat Mihail Kogalniceanu eminent om politic si diplomat (ScInteia"din 9 septembrie 1967). In Romania libera", V. Netea a publicat articolul M. Kogalniceanuf i unitalea nafionala a poporutui roman.

Au fost publicate unele materiale extrase din discursurile scrierile sale etc.(,,Scinteia" $i Contemporanul" din 8 septembrie 1967).

Revista Contemporanul" a publicat articolele Mihail Kogalniceanu de St. Stefanescu(nr. din 8 septembrie), Mihail Kogdlniceanu tndrumdtorul literar Fi scriitorul de Paul Cornea(numarul din 15 septembrie), Mihail Kogalniceanu ctitor al Romaniei moderne de C.C. Giurescu(numarul din 29 septembrie).

Revistele de specialitate au publicat articolele : Mihail Kogalniceanu ctitor al Romanieimoderne" de acad. Andrei Otetea (Revue Roumaine d'Histoirenr. 1), Mihail Kogalniceanu $iTransilvania de G. Neamtu (Studii nr. 5), Mihail Kogdlniceanu si problemele epoch sale de StefanPascu membru corespondent al Academiei (Analele institutului de studii istorice $isocial poli-tice de pe 'ling?' C.C. al P.C.R." nr. 5).

si

si si

si

s

Iasi,

si si

www.dacoromanica.ro

Page 161: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

VIATA STIINTIFICA 100/

Viata si opera marelui patriot roman a fost viu reflectata si in revista Viata romaneasca"(nr. 9) prin articolele Kogdlniceanu pi dezooltarea literalurii romdnepti de Al. Dutu ; Un romanepistolar de Al. Paleologu, Scrieri necunoscute ale lui Mihail Kogdlniceanu (1887 -1870) deAl. Zub, Kogalniceanu Spania" de Olga Tudorica.

In Luceafarul" nr. din 9 septembrie au apArut articolele lui Vasile Netea Mihail Ko-galniceanu istoric at romdnilor pi Dan Zamfirescu Mihail Kogalniceanu.

Lumea" din 14 septembrie 1967 a publicat articolul Mihail Kogalniceanu personalita-te proeminenta a istoriei noastre" de Virgil Candea.

Numeroase articole au aparut In revistele locale. Astfel Iasul literar" (nr. 911967)Intr -un grupaj a publicat articolele Eminent barbat de slat de Al. Husar, In perspectiva istoriei deAurel Leon, Scrieri necunoscute ale lui Kogdlniceanu de Al. Zub, In preajma lui Kogdlniceanude Dumitru Ignea. Revista Tribuna" (Cluj nr. 7 septembrie) a publicat articolul Mihail Kogdl-niceanu innoitoral de Octavian Schiau. La Pitelti, Arges" nr. din 9 septembrie a publicatarticolul lui V. Jinga intitulat Kogdlniceanu pi problemele social-politice economice ale vremii.,,Cronica" din Iasi (nr. 2 septembrie) a publicat art. prof. Emil Diaconescu Kogalniceanu, iarRamuri" (Craiova, nr. din 15 septembrie) articolul lui Al. Zub Mihail Kogdlniceanu.

Tot cu prilejul Implinirii a 150 de ani de la nasterea tut Mihail Kogalniceanu, la Biblio-teca regionals din Galati s-a deschis o expozitie comemorativb. In satele Mihail Kogalniceanu(raion Iasi) si Kogalniceanu (raion Pascani), In orasele Deva, Alba Iulia, Sebes s.a. au avut loc Inziva de 8 septembrie adunari comemorative. In mai multe localitati in cadrul unor seri literare.medalioane etc. de a semenea a fost evocata personalitatea marelui om de stat patriotroman Mihail Kogdlniceanu.

M. Rusenescu

SESIUNEA COMITETULUI INTERNATIONAL DE ISTORIEDE LA ROMA (3 iunie 1967)

Intrunirea Comitetului International de tiinte Istorice, convocata cu scopul de a pregati-programul Congresului din 1970 de la Moscova, a avut loc la Roma, In ziva de 3 iunie 1967. Comi-tetul incheiat lucrarile In douA sedinte, tinute In aceeasi zi.

Biroul lucrase doua zile inainte, la 1 si 2 iunie, rezolvase toate problemele pe de ordincade zi, !nth Comitetul a fost pus in situatia de a ascult a darea de seama pc ultimii doi ani(1965-1967) si de a vota propunerile Biroului.

In darea de seama asupra activitatii Biroului de la Congresul de la Viena pins la Inceputullui iunie 1967, secretarul general, Michel Francois, a aratat mai intii cA numarul Comitetelornationale si al organizatiilor internationale, afiliate la C. I. S. H., a crescut pinA la actuala se-dintA a Comitetului de la 39 comitete si 11 organizatii internationale la, respectiv, 42 si 12. Mun-ca de lbmurire a secretarului general In America Latina a dus la cererea de afiliere a cinci comi-tete nationale din America latina (Argentina, Columbia, 14Iexic, Paraguay, si Venezuela), la cares-a adAugat cererea Albaniei. Cererile tuturor celor sase Comitete nationale au fost aprobatede Comitet. Astfel numarul Comitetelor Nationale afiliate la C. I. S. H. s-a ridicat la 48. Inaceemi §edinta a fost primita gi Organizatia internationals a istoriei cella de al doilea razboimondial". .

Secretarul general a expus apoi cazul Comitetului National din Uruguay, care din 1942nu si-a platit cotizatia. Or, conform statutelor, organizatia care timp de trei ani nu si-a platitcotizatia nu mai are drept la vot deliberativ. Dupa cinci ani comitetul deficient e considerat

si

$i

si

si

gi-a

www.dacoromanica.ro

Page 162: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1002 VIATA sTioTrircA 6

est demisionat. C. I. S. H. a ezitat mult timp sa aplice statutele, dar n-a primit din Uruguay decitraspunsurt vagi si dilatorii. Presedintele C. I. S. H.-ului, prof. Paul Harsin, a cerut sa se apliceregulamentul si Comitetul a aprobat excluderea comitetului din Uruguay, lasindu-i totusi facul-tatea de a cere din nou afilierea.

Presedintele P. Harsin a prezentat apoi un raport asupra situa %iei financiare a C. I. S. H.-ului. El a adus la cunostinta Comitetului cazul trezorierului Louis Jounod care, timp de aproapedoi ani de zile (august 1965-iunie 1967), n-a dat nici o socoteala de situa%ia financial% a C. I. S. H.-ului. Paul Harsin a trebuit sa se clued la Lausanne, la 26 mai, si sa se adreseze bancii Uniondes Banques Suisses" pentru a lamuri situa%ia financial% a C. I. S. H-ului. DI. P. Harsin a luat pelac doua masuri : revocarea lui Jounod si blocarea conturilor C. I. S. H.-ului la band silnsarcinarea avocatului Colin Martin sa verifice Intreaga situatie financial% Intre aprilie 1965si mai 1967.

Comitetul a confirmat masurile luate de presedinte si a desemnat In unanimitate peJean Charles Biaudet, profesor la Universitatea din Lausanne, ca trezorier al C. I. S. H.-ului.

La orele 11,40 sedinta Comitetului a fost suspendata pentru ca membrii lui sa se poataprezenta la audienta pe care papa Paul VI a acordat-o Comitetului.

In sedinta de dupd masa secretarul general a expus programul Congresului de la Moscova.Biroul a primit din partea a 29 de Comitete nationale si a 8 organizatii sau comisii internatio-male un numar de 270 de propuneri, din care a retinut 91. Tinind seama de experienta Con-greselor precedente si de dorinta exprimata de unele Comitete nationale, Biroul a dat viitoruluiCongres o structure noun. Dat fiind ca in 1970 se vor implini 100 de ani de la nasterea luiV. I. Lenin, s-a hotarit ca In ziva de duminica din a doua jumatate a lunii august sa alba lac osedintd solemna de deschidere, la care un istoric sovietic sa prezinte o comunicare cu titlul Leninsi istoria". De asemenea s-a hotarit ca la sedinta de inchidere, care va avea lac In duminicaurmAtoare, un istoric sovietic a prezinte o comunicare despre Arta In Rusia medievala siOccidentala".

Structura programului celor Base zile de lucru constituie un compromis intre diferiteledeziderate si opinii exprimate de Comitetele na%ionale. S-a hotarit ca ziva de luni sa fie rezer-Nat% marilor teme de metodologie si de istoria continentelor (afara de Europa). Zilele urma-toare au fast consacrate cite unei orinduiri : marti antichitatii, miercuri evului mediu, joiistoriei moderne si vineri istoriei contemporane. In fiecare din aceste zile va fi prezentat unraport major consacrat orinduirii din ziva aceea. In aceeasi zi in care s-a discutat, de pilda,raportul major asupra antichitdtii vor fi prezentate st discutate case rapoarte minore (defapt cifra a fost depasita), referitoare la celelate orinduiri. Rapoartele comisiilor vor fi inte-grate In programul general ; ziva de simbata va fi integral rezervata comisiilor.

Marne teme de metodologie si de istoriacontinentelor si marile referate vor fi prezentate§i discutate cu participarea unor experti, propusi de Comitetele na%ionale. Pe ling ziva de luni,rezervata in Intregime problemelor de metodologie si de istoria continentelor, s-a hotarit ca In.ziva de milli sa se poata prezenta sapte rapoarte subsidiare de metodologie, iar miercuri treirapoarte majore de istoria continentelor.

Discutia fiecarei teme marl si a fiecdrui raport mare se va face diminea%a cu autorii refe-ratelor la care se va adauga un numar de experti, eel mult zece. In sedintele de dupe masadiscutia va fi deschisa tuturor congresistilor.

Secretarul general a dat apoi citire marilor teme, rapoartelor majore si rapoartelor mi-nore re%inute si repartizate in ordtne cronologica de Birou din cele 270 de propuneri facute de'Comitetele nationale.

S-a hotarit ca referatele marilor teme si rapoarte sa nu depaseasca 15 pagini dactilogra-Bate, iar rapoartele minore 10 pagini. .

Biroul n-a pastrat totdeauna formularea propusa de Comitetele na%ionale, mai alescind a fost vorba de problemele si rapoartele majore, si a cautat sa gaseasca o formula care

www.dacoromanica.ro

Page 163: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 VISTA suns-rincA. 1003

sa cuprinda mai bine ansamblul rapoartelor prezentate. De pilda, pentru sedinja de luni, tema-de metodologie a fost intitulata Istoricul yi stiintele sociale". Tema a concentrat in 11 ra-poarte cele 34 de teme de metodologie propuse de Comitetele nationals.

I. MARILE TEME

PRIMA MARE TEMA CU EXPERT!. METODOLOGIE

ISTORICUL $1 $T11NTELE SOCIALE

Metoda

1 Deosebiri Intre metoda stiintelor istorice si a celor sociale (R. F. G.).Metoda stiintelor sociale In cercetarea istorica (Cipru).

3 Limbil istorie (Franta).4 $tiintele istorice cele sociale (Marea Britanie).5 Rolul cunostintelor istorice formatoare ale constiintei sociale (Ungaria).6 Istoria evenimentelor si istoria structurilor (Italia).7 Relatia istoriei cu stiintele sociale inclusiv metoda cantitativa (S. U. A).

RapoarteA

NUMARUL CA ELEMENT DE INFORMARE A ISTORICULUI1 Istoria economics cantitativa. Metode, rezultate, perspective (Belgia).2 Malina cercetarea istorica (Franta).3 Cercetarea elaborarea automata a informatiei In istorie (U. R. S. S.).

B

ROLUL $1 LOCUL BIOGRAFIEI IN STIINTELE ISTORICE

1 Biografie $i autobiografie. Problema sursei expunerii (R.F.G.).2 Biografie stiinta istorica (Austria).3 Biografia ca studiu istoric (Canada).4 Istoricul interviul (piffle de jos).

A DOUA TEMA MARE CU EXPERT!. ISTORIA CONTINENTELORNATIONALISM $1 LUPTA DE CLASA IN PROCESUL

DE MODERNIZARE DIN ASIA $1 DIN AFRICA1 State le Africane sub presiunea colonizarii decolonizarii europene (R. F. G.).2 Formarea elitelor moderne In Africa de la mijlocul sec. al XVI-lea (R. F. G.)3 CM si forme de constituire a statului, In Africa si Asia, de la cel de al doilea razboi

mondial (R. D. G.).4 Nationalism si lupta de clasa In procesul de modernizare al Extremului Orient (Japonia).5 Schimbari cantitative In dezvoltarea statelor asiatice dupa eel de al doilea razboi mon-

dial (Cehoslovacia).6 Sclavie $i istorie. Studiu comparativ (S. U. A.).

RapoarteA

LOCUL AMERICII LATINE IN PROCESUL ISTORIC MONDIALIN SECOLELE XIX $1 XX

1 Originea gi problemele miscarilor de guerilla In sec. al XIX-lea (R. F. G.).2 America Latina si procesul istoric mondial In sec. XIX si XX.

11 - . 54115

2

si

sigi

$i

5i

5I

el

si

www.dacoromanica.ro

Page 164: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1004 VIATA STIINTIFICA 8.

B

CONFLICTUL TARILOR FRONTIERE IN ISTORIA CONTINENTELOR

1 Conflictul tarilor frontiere In istoria continentelor (Canada).

II. ANTICIIITATEA

1. Raport major cu experfi. Problema echilibrului politic In lumea mediterana..

1 Cetatenia roman!! (Fran(a).2 Colonizarea greaca In occident (Fran(a).3 Problema echilibrului politic grec In lumea mediterana (Italia).

2. Rapoarte

1 Lumea barbara" sfirsitul lumii antice (Republica Socialists Romania)..2 Lumea antics orientul (U. R. S. S.).3 Conflict continuitate In orientul apropiat antic (S. U. A.).4 Idei asupra progresului social in antichitate (R. D. G.).5 Progresnl economies In antichitate (Finlanda).6 Civilizatia italics (Franta).7 Schimbarea ideilor asupra antichitiltii" In sec. al XIX-lea (Italia).8 Structura politics a statului nomad antic In Mongolia (Japbnia).9 Formarea dezvoltarea romanitatii orientale In Imperiul roman (Republica Socia

lists Romania).10 Stratificarea socials a societatilor antice, dinamism tendintal (U. R. S. S.).11 Problemele sociale ale urbanismului In aria mediterana In timpul antichitatii (Spania)

III. EVUL MEDIU

I. RAPORT MARE CU EXPERTI

1 Feudalismul ca moment istoric, ca moment social, ca mod de producfie.

1 Calle islorice ale dezvoltarii feudalismului variantele societatii medievale (Ungaria)-2 Feudalismul ca moment istoric, ca miscare sociala, ca mod de produc%ie (Italia).3 Raporturile social politice In Europa Centrals Orientals In evul mediu timpuriu

(Polonia).4 Probemele genezei feudalismului in tarile europene (U. R. S. S.).5 Dinamica societatii medievale (S. U. A.).6 Aspecte speciale ale feudalismului japonez (Japonia).

2. Rapoarte

1 Structuri familiale in evul mediu occidental (Franca).2 Lumea medievala antichitatea clasica (Anglia).3 Originea popoarelor din Europa de nord centrals : germani, slavi magltiari (Suedia).4 Suveranitatea $i limitarile ei In evul mediu (S. U. A.). .5 Tensiuni politice, religioase si sociale In Islam pins la mijlocul sec. al XI-lea (Dane--

triarca).

5i

si

5i

si

si

si5i

sl

Si

Si

www.dacoromanica.ro

Page 165: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 vtaTA $T1INTIFick 1005

6 Islamul crestinatatea In economia mediterana din evul mediu timpuriu (Spairia).7 Saracii societatea medievalA (Franta).8 Societatea crestina din evul mediu, vazuta de o minoritate necrestina : sursele evre-

'esti pentru studiul evului mediu (Izrael).9 Misiunile In Orient ale bisericit occidentale grecesti In evul mediu (Scaunul papal).

11) Cauzele raspindirii tardive a ideii crestinismului in Wile baltice (U. R. S. S.).11 Bizantul Rusia din secolul al XI-lea ping in sec. XV-lea : aspecte politice, religioase,

economice, culturale artistice (Asociatia de Studii Bizantine).12 Comertul In Mama NeagrA, de la inceputul epocii bizantine ping dupd cucerirea Egip-

tului de catre turci (1517). (Comisia de istorie maritimd).13 Economia Balcanilor Mediterana In sec. XV XVI (Iugoslavia).14 Lovitura Islamului In apus (Anglia).

IV. 'STOMA AIODERXA

I. RAPORT MARE CU EXPERT!

1. Problemele Europei in sec. al XVII-lea

1 Franta conilictul constitutional englez la mijlocul sec. al XVII-lea (R. F. G.).2 Fenomenele de criza politice, sociale, economice si religioase In cursul sec. al XVII-lea

(Danemarca).3 Revolutia In gindire tehnologic (Anglia).4 Revolutia sociald stiintifica din sec. al XVI I-lea (Cehoslovacia).5 Secularizarea societatii In sec. at XVII-lea (S. U. A.).6 Europa centrals In sec. al XVII-lea (Polonia).

2. Rapoarte

1 Structuri agrare ale Occidentului mediteranean, din sec. al XVI -Ica pled in sec. atXIX-lea (Italia).

2 Nobilime administratie ; formarea stdrii birocralice In Europa In epoca Renasteiii(Italia).

3 De la supus la cetatean, slabirea statutului dc stari Inainte de revolutia franceza (Fin-landa).

4 Dezvoltarea spiritului de organizare $i a glndirii metodice In mentalitatca occidentald.In vremea Renasterii (Franta).

5 Modernismul (Italia).6 Circulatia argiutului In Asia orientald In sec. XVI $i XVII (Japonia).7 Unitatea crestinilor $i unitatea Europei In perioada modernd (Scaunul papal).8 Problemele publicatiei de izvoare turco-arabo-persanc ale istoriei turcesti (Turcia).9 Cu privire la tendinta generala a istoriei Statelor Unite ale Americii (U. R. S. S.)._

10 COnservatismul Europei Orientale In sec. XIX-lea (S. U. A.).11 Mica nobilime (gentry) In S. U. A. (S.U.A.):

V. ISTORIE CONTEMPORAN

I. RAPORT MARE CU EXPERT!

1. Lumea tntre cele doud rozboaie mondiale

1 Probleme de structurd ale democratiei parlamentare de in primul rdzboi mondial(R. F. G.).

$i

si

gi

si

si

si

p

www.dacoromanica.ro

Page 166: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1006 vIATA sTurrilexcA 10

2 Conceptul si realitatea democratizarii : exemplul Germaniei (R. F. G.).3 Crestinismul social (Scaunul papal Belgia).4 Problematica fascismului In perioada dintre cele doua razboaie mondiale (Ungaria).5 Problema minoritatilor nationale Intre cele doua razboaie mondiale (Israel).6 Miscarea socialists In Europa dupa 1914 (Italia).7 Problema securitatii colective Intre cele doua razboaie mondiale (Republica Socialists

Romania).

2. Rapoar le

1 Bilant al lumii 1917.1918 (R. D. G.).2 Misciiri ideologice In Europa de sud-est In cursul sec. XIX XX pins Ia primul razboi

mondial (Bulgaria).3 Miscari ale claselor mijlocii In Europa si In S. U. A. (Danemarca).4 Cabinetele, popoarele din Europa si Comuna din Paris (Polonia).5 Criza rascoalelor militare pe diferitele fronturi in 1916-1917 (Belgia).6 Trasaturile esentiale ale revolutiei culturale" In U. R. S. S. (U. R. S. S.).7 Schimbari In structurile sociale ale populatiei din U.R.S.S. (U.R.S.S).8 Rolul statului In viata economics a Uniunii Sovietice (S. U. A.).9 Puterile europene si Balcanii la Inceputul sec. al XX-lea, 1900 1914 (Iugoslavia).

10 Constringerea prin lege In statul modern (Anglia).

VI. ORGANISME INTERNATIONALE AFILIATE

1 Miscari taranesti si probleme agrare de la sfirsitul sec. al XVIII-lea 'Ana in zilele noas-tre (Comisia de istorie a miscarilor sociale).

2 Mobilizarea si folosirea bratelor de munca In cursul celui de al doilea razboi mondial(Comitetul international de istorie al celui de al doilea razboi mondial).

In ceea ce priveste calendarul lucrarilor Congresului din 1970 s-a holarlt ca acesta sa se`Una la Moscova in a doua jumatate a lunii august. Comunicarile roneotipate In 50 de exemplarevor fi trimise Comitetului national de la Moscova 'Ana ccl mai tlrziu 31 decembrie 1969.Comitetul national de la Moscova le va distribui Comitetelor membre ale C. I. S. H.-ului,pina ccl mai tlrziu 1 mai 1970.

Uncle Comitete nationale au indicat o data cu titlul rapoartelor si numele autorilor..Acelea care n-au facut-o trebuie sa indite pe textul rapoartelor numele autorilor.

Congresul de la Moscova va asigura traducerea simultana a textelor in cele §ase limbide circulatie internationals recunoscute de U. N. E. S. C. 0.

Din temele retinute de Birou nu facea parte nici o tema propusa de Comitetul nationalroman. Nu s-a Vomit seams dcci nici de cele trei teme recomandate de consfatuirea de la Moscova.

La sfIrsitul sedintei am cerut cuvintul si dupa ce am adus omagii Biroului pentru muncade sistematizare depusa, mi-am exprimat mirarea ca printre temele de istorie conteinporana,redusa la perioada Intre cele doua razboaie mondiale, n-a fost rctinuta tema propusa de not cuprivire la securitatea colectiva care a lost una din Incercarile cele mai serioase de a consolidapacea si de almpiedica izbucnirea unui nou razboi mondial. Secretarul general Michel Francoiss-a ridicat imediat si a sustinut cu hotarire propunerea facuta de mine, si tema a Post InscrisaIn programul Congresului, printre rapoartele majore ale istoriei contemporane.

Academicianul E. Condurachi a facut propunerea ca lumea'mediteraneana In antichitate,care constituie tema de istorie antics, sa nu fie redusa numal la lumea greats, ci sa cuprinda4i lumea romans.

51 COMISII

www.dacoromanica.ro

Page 167: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

11 VIATA sTuNTIFic.k 1007

In urma interventiei sale, dotia teme propuse de not Lumea barbara sfirsitullumii antice" si Formarea si dezvoltarea romanitatii orientale In Imperiul roman", au fostcuprinse In programul consacrat antichitatii. Delegatia romans a marcat deci un succes.

Cu aceasta s-au Ineheiat lucrarile C. I. S. H.-ului de la Roma. Luni 5 iunie a avut loc,la invitatia Comitetului italian, o foarte frumoasa si interesanta excursie In zonele de civiliza-tie etrusca ale Campanei Romane : Viterbo, Tuscania si Tarquinia.

Acad. A. Ofetea

SESIUNEA CONSACRATA LUI A. D. XENOPOL LA IMPLINIREAA 120 DE ANI DE LA NATEREA SA (WI)

Societatea de stiinte istorice si filozof ice din Republica Socialists Romania a sarba-torit Implinirea a 120 de ani de la nasterea istoricului A.D. Xenopol printr-o sesiune de comu-nicari care s-au desfasurat la Iasi In ziva de 10 iunie 1967. Personalitate remarcabila, minteascutita, pasionat de cercetarea istorieiel Insusi scria ca tendinta naturals a spiritului meu auPost totdeauna studiile istorice" dar totodata, atras de o problematica multipla si variata, unindsolutia ingenioasa cu acribia unei documentari ce se cauta a nu fi improvizata, A.D. Xenopolapare In ultiinele decenii ale secolului al XIX-lea si la Inceputul secolului al XX-lea ca unuldin oarnenii de culturd cei mai de seams pc care poporul roman i-a (lama umanitatii. NascutIn 1847, Xenopol a plecat in 1867 la studii in Germania, uude a.obtinut doctoratul In Dreptsi doctoratul In Filozofie. Reintors in patrie, a ocupat functii In magistrature, a practicatavocatura si a desfasurat o variata activitate publicistica. In anti 1875-1876 a ocupat efemercatedra de istorie a romanilor la Universitatea din Iasi, pentru ca apoi sa preia din nouaceasta catedra In 1883, iar opt ani mai tlrziu si suplinirca catedrei de istorie universals de laaceeasi universitate. In 1889, A.D.Xenopol a fost ales membru corespondent al Academiei Romane,pentru ca In 1893 sa devina membru activ al aceluiasi malt for stiintific. Autor al remarca-bilei sinteze Istoria romdnilor din Dacia traiand, publicata Incepind din 1888, al unor studiisi lucrari variate din domeniul istoriei Romaniei dar si din cel al istoriei universale core-lata insa steins cu istoria patriei sale Xenopol s-a impus totodata In tars dar si peste hotareprin operele sale din domeniul filozofiei istoriei. Les principes fondamentaux de l'histoire din1899, dezvoltata in 1908 In La tHorie de l' histoire, 1-au consacrat pe A.D. Xenopol ca o per-sonalitate prestigioasa In domeniul gindirii istorice universale. Ca o recunoastere a meri-telor sale, a fost ales membru corespondent, iar apoi membru titular a] Academiei de stiintemorale si politice din Paris. Prezent la numeroase reuniuni internationale, cunoscut In cer-curile oamenilor de stiintd din Intreaga lume, Xenopol se Inscrie Intre cei mai de seamsistoriei ai epocii sale. Multilateralitatea sa, faptul ca departe de a fi un savant izolat deviata a urmarit cu pasiune problemele contemporaneitatii si indeosebi fenomenele economico-sociale, dau acestui istoric o autoritate sporita, ii confirms un prestigiu bine meritat.

Sesiunea desfasurata la Iasi prilej pentru acordarea numelui de A. D. Xenopolunuia dintre amfiteatrele universilatii iesenea evidentiat preocuparea cercetittorilor roman!pentru punerea In valoare a contributiilor istoriografici romanesti din trecut si pentru relie-f area aportului pozitiv al unor personalitati de talia prestigioasa a lui Xenopol. Conferen-tiarul Nicolae Gostar a prezentat comunicarea sa Contribufia lui A.D. Xenopol la isto-ria creche a Romdniei, reliefind aportul istoricului roman, Intr-un moment In care cercetarilede istorie veche romaneasca erau Inca la Inceput, In clarificarea judicioasa a aspect elor corn-

n

www.dacoromanica.ro

Page 168: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1008 YIATA STriNTiFicl 12

plexe ale acestei perioade istorice. N. Gostpr a subliniat faplul ca un numar insemnat deteze din Istoria rorndnilor in Dacia traiand , referitoare la istoria veche, 1st pastreaza actu-alllatea, Xenopol reulind, fare a beneficia de documentatia mull liirgita a epocii noastresa aprecieze judicios evenimentele pe care le trateazA In primul velum at valoroasei sale sin-teze. Conferentiara Janeta Benditer consacrat comunicarea temei A. D. Xenopol repre-zentant de seamd al ;Uinta ,sf culturii romelnesti peste hotare. Vorbitoarca a reliefat atit con-tributiile aduse de Xenopol In domeniul vast at istoriei generale, cit prestigiul de care s-aubucurat lucrarile sale In cercurile stiintifice internationale. De un deosebit interes a lost pre-zentarea indelungatei colaborAri a lui Xenopol la Revue Historique", atit prin unele arti-cole $i studii, clt mai ales prin obiectiva competenta informare a lectorilor de specialitatefrancezi asupra evolutiei istoriografiei romanesti. Lectorul universitar V. Nichita a prezentatcomunicarea Idci economice progresisle in opera lui A.D. Xenopol, In care a evidentiat pozi-tide Inaintate realiste ale omului de cultura roman In problemele economiei, insistInd Inde-osebi asupra atitudinii pe care a avut-o Xenopol In chestiunea dezvoltarii industriale a Roma-niei. Nicolae Gogoneata, sef de sector la InStitutul de Filozofie at Academiei Republicii SocialisteRomania, a expus comunicarea Concep(ia lui A.D. Xenopol asupra previziun ii in istorie. Autorulcom u n lea rii a urmarit evolutia gindirii lul Xenopol In domeniul previziunii dInd exemple concreteasupra pozitiilor succesive adoptate de ginditor In aceasta privinta pita chid el a ajunsla definirea unei conceptii deplin dare. Dan Berindei, cercetAtor principal la Instilutul deistorie N. forge", a suslinut comunicarea A.D. Xenopol ;i Academia Romdnd. Istoric ourare Insusiri inascute, economist cu vederi largi, filozof al istoriei Staruind a deslusi In labi-rintul faptelor generalut legea, unind cu o rare inteligenta urmarirea si prezentarea eveni-mentelor cu studierca profunda a teoriei, Xenopol nu putea lipsi din col mai Malt forde cultura at vremii din Romania, din Academie. In comunicare au fost infatisate legatu-rile istoricului cu Academia lnaintea alegerii sale ca membrusuccesivele premieri ale lucril-rilor sale pentru ca apoi sa fie Infatisate pe larg activitatea sustinuta pe care el a avut-oin Inaltul for de cultura, care a fost pentru Xenopol laboratorul In care el a prezentat frag-mentat In comunicari rezultatele neobositelor sale cercetari concrete si teoretice. De ase-inenca, comunicarea a relevat pozitia lnaintata pe care s-a situat Xenopol ca aparator atdrepturilor nalionale ale poporului roman si luptator pentru desavirsirea unitatii sale si ca apa-rator at tAranimii apasate. Totodata au fost evidcntiate legaturile strinse care au fiintat IntreA.D. Xenopol si N. forge. A.D. Xenopol ;i problemele de cultura, comunicarea conferentia-rului Al. Husar, a evidentiat gindirea istoricului In domeniul culturii, relieflnd faptul ea acestanu se oprea la suprastruclura, el caula radacinile fenomenului cultural In adincime, la bazaeconomica. Al. Husar a subliniat conceptiile Inaintate, optimiste ale lui Xenopol, adevaratfilozof at culturii, In problemele dezvoltarii culturii nationals romanesti. In A.D. Xenopol;i Ardeahrl, profesorul Ovidiu Olariu a prezentat legaturile dintre marele istoric masultransilvan Arad ca urmare a faptului ca biblioteca sa a ajuns potrivit dispozitiilor saletestamenlare In posesia bibliotecii acestui centru orasenesc din vestul Romantei, ccea cea Indrituit pe locuitorii aradani sa acorde lui Xenopol intreaga prctuire, ridicindu-i In 1929tin bust.

Sesiunea consacrata lui A.D. Xenopol a reprezentat un omagiu adus memoriei istoriculuiglnditorului roman, activitatii sale neobosite pe tarlmul dragostei sale pentru progres,slujirii devolate a culturii. Abordind o problematica variata, corespunzatoare activitatii mul-tilaterale a lui Xenopol, comunicarile precedate de un cuvint de deschidere a sesiunii atprofesorului universitar Alircea Petrescu-Dimbovita si urmate de un cuvint de incheiere ataceluiasi au reprezentat In ansamblu o contributie de seams la cunoatterea personalitatilunuia din cci mai de seams Invateti romani.

Dan Berindei

$i

gi

gi

stiintei,

sir

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 169: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

13 VTATA STIENTIV1cA. 1009

TEZE DE DOCTORAT

In ziva de 26 mai 1967 a avut toe, In fata Consiliului stiintific at Facultatii de IstorieUniversitatii Bucuresti, sustinerea publics a tezei de doctorat a tov. GH. I. IONITA, inti-

tulata ORGANIZATII DE MASA, LEGALE, CONDUSE SAU AFLATE SUB INFLUENTAPARTIDULUI COMUNIST ROMAN, INFIINTATE IN ANII 1935 -1938. Lucrareacuprinde 14 capitole : cap. I Izvoarele istoriografia privitoare la activitatea -organizatiilorde masa, legale, conduse sau influentate de Partidul Comunist Roman, Infiintate In anii 19351938 ; cap. II Conditiile istorice In care au luat Uinta in anii 1935-1938 si au activat orga-nizatiile de masa, legale, conduse sau influentate de Partidul Comunist Roman ; cap. IIISocietatea pentru protecna femeii $i a copilului; cap. IV Comitetele pentru apararea anti-fascistilor ; cap. V Liga contra prejudecatilor ; cap. VI Liga contra brutalitatilor ; cap. VIIPatronajele populare ; cap. VIII Blocul democratic ; cap. IX Societatea pentru Intretinerearaporturilor culturale dintre Romania si Uniunea Sovietica ; cap. X. Grupul avocatilor democrati ;cap. XI Comitetele cetatenesti ; cap. XII Frontal feminin ; cap. XIII Comitetul roman alReuniunii universale pentru pace (R.U.P.); cap. XIV Uniunea democratica. De asemenea,In anexa, sint date documente privind activitatea organizatiilor de masa, legale, conduse sauaflate sub influenta Partidului Comunist Roman, Infiintate In anii 1935-1938.

Conducatorul sliintific 41 lucrarii a fost prof. Vasile Maciuf membru corespondent atAcadcmiei Republicii Socialiste Romania.

Referenti oficiali au fost : prof. dr. docent L. Banyai, Universitatea Bucu-resti ; conf. dr. Titu Georgescu, Institutul de studii istorice gi social-politice de pc C.C.

al P.C.R. ; conf. dr. Aurel Loghin, Universitatea Al. I. Cuza"Consiliul stiintific al Facultatii de Istorie a hotarlt sa acorde titlul de doctor In istorie

candidatului Gh. I. Ionita.

In ziva de 2 iunie 1967, In fata Consiliului stiintific at Facultatii de istorie a miscariimuncitoresti de la/Academia de stiinte social-politice Stefan Gheorghiu" de pe ling C.C.al P.C.R. a avut loc sustinerea publics a tezei de doctorat a tov. TRAIAN CARACIUC, inti-tulata AC TIVITATEA PARTIDULUI COMUNIST ROMAN IN DOMENIUL CONSTRUC-TIEI DE STAT IN PERIOADA 1948 1950. Lucrarea cuprinde trei capitole : cap. I FS urireanoilor organe ale puterii de slat Marea Adunare Nationale sfaturile populare ; cap. II Cre-area organelor economice gi culturale ale statului socialist ; cap. III Constituirea organelorde aparare a cuceririlor revolutionare ale oamenilor muncii si a patriei socialiste.

Conducatorul stiintific at lucraril a fost conf. dr. M. Fatu de is Academia de stiintesocial-politice Stefan Gheorghiu" pe de linga C.C. al P.C.R.

Referenti stiintifici au Post: prof. dr. docent L. Banyai de la Universitatea Bucuresti;conf. dr. N. Lupu de la Universitatea Bucuresti ; conf. dr. C. Florea de la Academia de sti-inte Stefan Gheorghiu" de pe ling C.C. al P.C.R.

Consiliul stiintific al Facultatii de istorie a miscarii muncitoresti de la Academia de sti-lute social-politice Stefan Gheorghiu" de pe IMO. C.C. at P.C.R. a hotarlt sa acorde titlulrte doctor in istorie candidatului Traian Caraciuc.

CRONICA

Un eolocviu cu tema Istoria celui de-al doilea razboi mondial", la care au participaistorici din 20 de tali, Inceput lucrarile la mijlocul lunii mai la Paris, din initiative

linga

social-polititice

a

si

stiinlifici

Iasi.

sl

si-a

www.dacoromanica.ro

Page 170: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

10 10 VIATA $TIINTIFICA 14

Comitetului francez de istorie a celui de-al doilea razboi mondial. Din Romania a participatGherghe Zaharia, director adjunct al Institutului de studii istorice si social-politice de peIMO C.C. al P.C.R.

Restaurata recent, vestita biblioteca Batthyaneum" din Alba-Iulia dispune in prezentde peste 56 000 de cart!, manuscrise documentare si stiintifice, unele rare sau unice In lume.Numerosi oameni de stiinta din tars si de peste hotare cerceteaza aici faimoasele carti encoperti de lemn, legate cu lanturi Ia pupitre, celebrele manuscrise Codex Aureus" si CodexBurgund", care constituie creatii de mare valoare. Stlrnesc interes pentru vizitatorii strainisi din tarn Psaltirea cu calendar pe 150 de ani", copia pe pergament a epistolelor lui Hora-tiu Margaritare", traduse si tiparite la 1691 de logofatul Radu Greceanu si altele.

0 conferinta teoretica consacrata Implinirii unui secol de la aparitia primului volum alI ucrarii lui Karl Marx Capitalul" s-a desfasurat la 20-21 iunie a.c. la Berlin. Din tam noa-stra la conferinta au participat prof. dr. Ervin Hutira, prorector al Academiei de stiintesocial-politice Stefan Gheorghiu" de pe lInga C.C. al P.C.R. si dr. Gheorghe Surpat, sefde sector la Institutul de studii istorice si social-politice de pe linga C.C.-al P.C.R. Delegatiiromani au expos comunicarea Unele probleme teoretice ale tlezvoltarii fortelor de produc-tie contemporane In lumina Capitalului lui Karl Marx".

*Yn cadrul ciclului de conferinte intitulat Din istoria Romanici", organizat de Muzeul

de istorie a Partidului Comunist, a miscarii democratise si revolutionare din Romania In cola-borare cu Societatea de stiinte istorice si filologice, In ziva de 22 iunie 1967 prof. univ.dr. docent Stefan Pascu a limit conferinta De la Supllex libellus valachorum la memo-randum".

La lucrArile conferintei teoretice internationale de Ia Praga pc tema Insemnatatea MariiRevolutii Socialiste din Octombrie" a participat si o delegatie din Cara noastra formats dinBarbu Zaharescu, membru al C.C. al P.C.R., membru corespondent al Academiei, ConstantinVlad, adjunct de sef de sectie la C.C. al P.C.R. si Gheorghe Unc, doctor in istorie. In zivade 23 iunie 1967 Gh. Unc a prezentat o comunicare intitulata Mares Revolutie Socialistsdin Octombrie si miscarea muncitoreascA din Romania".

*La casa de culturil a studentilor din Cluj a avut loc in ziva de 26 iunie a.c. simpo-

zionul Columna lui Traian autentic act de nastere al poporului roman". Au prezentatcomunicari acad. prof. C. Daicoviciu, rectorul Universitatii Babes-Bolyai" si prof. univ.V. VA tasianu, membru corespondent al Academiei. Au participat cadre didactice din Invata-mintul superior si mediu, oameni de cultura si arta, studenti.

*La 26 iunie, Ia sediul Asociatiei de prietenie sovieto-romane din Moscova a avut loe

o sears consacrata comemorarii a 40 de ani de la moartea istoriculului si arheologului VasileParvan. Viata si activitatea savantului roman an fost evocate de prof. Gr. B. Feodorov, doc-tor in stiinte istorice. Despre importanta cercetarilor arheologice ale lui Vasilc Parvan a vorbitconsilierul Ainbasadei romane la Moscova I. Ciobotaru, doctor In istorie.

www.dacoromanica.ro

Page 171: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

15 VIATA sTIINTIFicA 1011.

Cu pridjul implinirii a 237 de ani de la nastere, In ziva de 2 iulie 1967 s-a desvelitI a Albac, regiunea Cluj, bustul lui Horea (Nicolae Ursu), figura legendara a rascoalei de la1784. Lucrarea, opera a sculptorului Romul Ladea, a fest realizata In bronz pe un soclu demarmura alba.

Figura lui Horea a fost evocata In fata miilor de participanti de prof. dr. docent StefanPascu, membru corespondent al Academiei.

In ziva de 10 si 11 iulie 1967 dupa amiazii la Academia de stiinte social-politice Ste-fan Gheorghiu" de pe linga C.C. al P.C.R. s-a desfasurat sesiunea stiintifica consacrata impli-nirii a 100 de ani de la aparitia volumului I al monumentalei lucrari a lui Karl Marx,Capitalul".

Sesiunea a fest organizata sub auspiciile Academiei de stiinte social-politice StefanGheorghiu" de pe linga C.C. al P.C.R., Institutul de studii istorice si social-politice de pe lingaC.C. al P.C.R., Institutul de stiinte economice, Centrul de cercetari sociologice al Acade-miei Republicii Socialiste Romania, Institutul de filozofie al Academiei Republicii SocialisteRomania, Institutul de istorie Nicolae Iorga" al Academiei Republicii Socialiste Romania_

La sesiune au participat academicieni, cercetatori stiintifici, numeroase cadre didac-tice universitare. In prima zi a sesiunii au fost prezentate lucrarile : Unele probleme leorelicale dezvollarii fortelor de producfie contemporane In lumina Capitalului" de prof. dr. ErvinHutira ; Problemele sociologice In opera lui Karl Marx Capitalul"de prof. Miron Constantin-escu ; Capitalul" si unele probleme actuate ale receptivittliii gtndirii economice marxisle, de lectorMihai Dulea ; Probleme ale istoriei romdnilor In operele lui Karl Marx de dr. Nicolae Copoiu..

in cea de a doua zi, lucrarile s-au desfasurat pc sectii. La sectia Istorie au fost pre-zentate urmatoarele comunicari : RcIspinriirea ideilor Capitalului" si influenfa for asuprcrmiscarii muncitoresti din Romania la sfirsitul secolului al XIX-lea de dr. Gheorghe Dohre ;Tezele Capilalului" In publicislica romdneascd la tnceputul secolului al XX -lea de dr. GheorgheSurpat ; Ideile Capitalului" lui Karl Marx to teoria f i practica miscdrii muncitoresti dinRomdnia la sfirsitul secolului al XI X-lea si inceputul secolului al XX-lea de Ion lacos §iVasile Petrisor ; Capitalul" lui Kart Marx si gtndirea romoneascti tntre cele doug razboaiemondiale de lector Petre Lucaciu ; Problema agrard in gtndirea social-politica a epocii regula-mentare (1831 -1848) de Stan Apostol.

*Cu prilejul implinirii unui secol de la aparitia primului volum al monumentalei opere

a lui Karl Marx Capitalul, la Muzeul de istorie a Partidului Comunist, a miscarii revolu-tionare si demperatice din Romania" a fost deschisa la 29 iulie a.c. o expozitie documentara.La vernisaj a rostit un cuvint de deschidere Gheorghe Zaharia, director adjunct al Inslitu-tului de studii istorice si social-politice de pe linga C. C. al P.C.R.

In prima parte a expozitiei slut prezentate pagini din caietele de nolite, facsimile Inmanuscris ale Capilalului, scrisori si fotografii ce Infatiseaza munca lui Marx pentru elabo-rarea lucrarii, precum si activitatea lui Fr. Engels pentru editarea vol. II si III.

0 alts sectiune a expozitiei Infiltiseaza sintetic activitatea desfasurata de miscarcasocialists din Romania pentru raspindirea si studierea Capitalului, a ideilor socialismului

Sint expuse primele traduceri In limba romans ale Capitalu* tut. Lucrarile unor cunos-cup filozofi, istorici si sociologi romani demonstreaza aria larga de raspindire a conceptieimaterialiste In Cara noastra.

Expozitia reflects, de asemenea, preocuparea militantilor de frunte ai Partidului Comu-nist pentru insusirea si raspindirea ideilor Capilalului §i dupa 23 August 1944, pentru Insu-sirea de catre membrii de partid si masele largi a teoriei marxist-leniniste, consemnind ca Inultimii ani Capitalul a fost tiparit In Romania In 289 000 exemplare. Clteva vitrine expun,In original, editiile Capitalului ce au circulat In Romania.

11-intifie.

www.dacoromanica.ro

Page 172: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Page 173: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

R E C E N Z I

* Bibliografia analitica a periodicelor ronainesti, vol. I, 17901850. intocmita de Joan Lupu, Nestor Camariano si Ovidiu Papadima,Bucuresti, Edit. Academiei Republicii Socialiste Romania, 1966-1967,

XX ± 1250 p., 3 tomuri (p. I, II, III).

Lucrarea recent aparula este o operaremarcabila atit din punctul de vedere alInsemnatatii ci istoriografice, cit si din ace!al tehnicii bibliografice. Realizare de marlproportii, aparitia ei constituie un eveni-ment In bibliografia istorica romaneascil. Ceilrei autori ai sal, Roan Lupu, Nestor Cama-riano Ovidiu Papadima au consacrat aces-tei lucrari lndelungate eforturi o compe-

demna de mentionat, prin care ei anilustrat incri o data ca Biblioteca Academieiramine in Cara noastra principalul centrude cercetari bibliografice si ca traditiile insti-tuliei, al carei centenar I-am sarbatorit decurind, shit continuate la un nivel de va-loare internationala. Cad de fapt lucrareaa Jost. elaboratit In cadrul Bihliotecil Repu-blicii Socialiste Romania, In atmosfera delucru a acesteia, cu aceeasi riguroasa grijaca Ii In trecut rata de exigentele mereu cres-Linde ale unei bibliografii istorice. Noualucrare infirma, data mai era nevoie,parerea atit de gresita CA intre acievaratadocumentare stiintifica si cercetarea

ar fi o deosebire calitativa, de nivel,si ca documentarea, In special bibliografiade specialitate In cazul nostru bibliogra-fin istorica ar fi o discipline minora.

Lucrarea a aparut tlrziu fate de datacind a fost initiata si autorii ei au dat unscurt istoric, fare a insista asupra Imprejura-rilor care au provocat aceasta Intlrziere.Proiectata din 1894, de Academia Romana,a fost efemer reluata In 1945, apoi In 1948inscrisa In programul de lucru al AcademieiRepublicii Populare Romane. De la aceastadata, lucrarea In curs de executare a fostreluata si suspendata In diferite rinduri.Intre timp Inslitutul de istorie N. Io-ga"al Academiei Republicii Socialiste Roma-nia a avut si el o parte de contributie, Millsub conducerea acad. Andrei Otetea, apoia prof. Vasile Maciu. In tot cazul, chiaraparitia ei Intirziata constituie un mare suc-ces, caci lucrarea de vaste proportii, oare-cum paralela, Bibliografia izvoarelor islo-

rice ale Romdniei sec. XIX (car(i, brosuri,periodice. romane si straine), realizata In

cadrul Inslitutului de istorie, pe baza ace-luiasi program din 1918, lucrare Insumindun imens efort si o investigatie unite pingacum la not In cercetarile de bibliografieistorica, a ramas pine azi nepublicata si esteproblematic data va mai fi vreodata tipa-rita, cel putin In Intregimea ci. Alte lucrariale Institutului s-au situat In centrul preo-

.,STUDII ", tomul 20, nr. 5, p. 1013-1030, 1967.

te' nta

tIl

800-

1rdifica

www.dacoromanica.ro

Page 174: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1014 RECENZII 0

cuparilor sale, In primul rind Tratatul deis(orie a Romania, care a absorbit fortelede cercetarc. Nu trebuie Insii de uitat CAritmul rapid de dezvoltare a societatii noa-stre perimA orice lucrare, mai ales In dome-niul stiintelor sociale, chiar dacA avem de-aface cu o lucrare de bibliografie istorica.

Este o banalitate a mai puree In discu-tie crescInda a documentarii incercetarea stiintificA contemporand. In micedomeniu informatia a devenit o necesitateabsoluta si ceea ce pentru unii era pe tim-puri un pedantism, a devenit azi o strictobligatie. De aici si nevoia imperioasA dea avea la dispozitie cit mai numeroase simai variate instrumente de informatie.

Presa periodica ca mijloc de informatieistorica, subestimatA In trecut, a devenitazi unul dintre izvoarele principale. Si nunumai la noi. AlAturi de dezvoltarea cata-loagelor de biblioteci, foarte bine organi-zate In unele tari, bibliografia istorica ana-Mica a periodicelor a trecut lntr -o noun'laza. Amintim numai doull exemple, careilustreaza importanta care i se cla.

In Iugoslavia, in vederea dublei necesi-pe de o parte a informarii istorice, pe

de alta pentru lArgirea bazei de reconside-rare a vechii culturi, s-a Inceput Inca din1945 o vasty lucrare de bibliografie istorica,si anume Bibliografia analiticA a tuturorperiodicelor de la sfirsitul secolului al NV III-leapina In 1948. Lucrarea este proiectata saapara In citeva zeci de volume si la elabo-rarea ci lucreaza, In afarA de colectivul cen-tral alcatuit din citeva zeci de persoane, citevasate (vreo cinci) de colaboratori externi.Rezultatele s-au vazut In scurt timp si sintin totul deosebite. In 1956 a aparut la Za-greb primul volum : Bibliografija rasprava-nanaka i knjilevnih vadova si pins azi aulost publicate opt volume de cite 800-1 000pagini fiecare. Primele sapte cuprind mate-riale din domeniul literaturii, al oplulea esteprimul din cele destinate istoriei.

In Bulgaria, la Sofia, a apArut Inca din1957 1959 bibliografia Bdlgarska vazrajidenska knijnina, din care volumul al doileatontine materiale publicate In periodicelebulgare aparute Intre anii 1806 - 1878.

Bibliografia analilicd a perioadicelor romdAnesti ( o vom denumi prescurtat B.A.P.R.poate fi cercetatA din doud puncte de vedeieal obiectului si al tehnicii sale bibliografice.Din primul punct de privire, autorii au alesca obiect periodicele romanesti, in limiteleIn care au fost bibliografiate In cunoscutalucrare a lui Nerva Hodos si Al. Sadi Jones-cu Publicafiunile periodice ronzonesti,Bucuresti, 1913. Astfel au fost cercetate Intotal 78 periodice, extinzInclu-se de aceastadata limita de plecare la 1790, prindescoperirea primei gazete romaneSti,.Courrier de lassy necunoscuta la 19131. Inacest numar au fost cuprinse urmatoa-rele categorii : a) toale periodicele (ziare,.reviste, gazete) publicate In limba romAnil,oriunde ar fi apArut ; b) toate periodicelepublicate in limbi str5ine pe teritoriul Prin-cipatelor romane (Tara Romaneasca si Mol-dova); c) toate periodicele publicate In altetad de autori romani, chiar data au avu tsi colaboratori strAini. Pentru a preciza de laInceput obiectul cercetArii, B.A.P.R. da In pri-mul volum lista periodicelor depistate. Asada,nu shit cuprinse periodicele de limbd ger-mana sau maghiara aparute pe teritoriu11tariff noastre, dar Mint cuprinse periodiceromanesti aparute In afara teritoriuluinese sau in Virile din vestul Europei. Autoriilucrarii tin insa seama de existenta perio-dicelor germane si maghiare si anuntAIntruclt colectiile respective lipscsc din Biblio-teca Academiei Republicii Socialisle Roma.-nia, acestea vor fi cercetate in Transilvania

1 Cercetarile mai noi au descoperit si alteperiodice, apArute demon In acest limp, unclepare-se aflate dupa Incheicrea lucrarii pe careo discutam. Citam astfel ziarul apArut to tim-pul revoluiiei : Romania", Buk. Verantwor-tlicher Redacteur S. J. Petri, 1848 ; In nr. 16din 11/23 aug. si 17 din 14/26 aug. este pu-blicat In traducere germanii cunoscutul arti-col al lui N. Balcescu Die Verpflichtungen derRomiinen gegen die hope Porte (dupil o fotoco-pie pe care mi-a pus-o la dispoziiie G. Bat-culescu).

tati,

roma.-

ca

importanta

www.dacoromanica.ro

Page 175: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

RECEN zri 1015

vor forma obiectul unui volum aparte.Consideram (IA astfel obiectul,.autorii au dat solutia cea justa, nu numaidin punctul de vedere strict practici, darsi de principiu. Cultura romans este o culturaunitary ; ea constitute In aceasta epoca untot Inchegat, In esenta, probleinele si ten-dintele el. Tratind unitar cultura romans,310i putem nu numai afirma dar dovtdiunitatea culturala a poporului roman. Ames-tecind laolalta In Transilvania, MIA nici odislinctie de nationalitate, informatiilereferintele, nimeni n-ar mai putea Intelegenimic dintr-o astfel de bibliografie, chiar41e alt fel de izvoare, care 90 au prin naturafor un specific propriu. A publica Intr-uuvolum aparte bibliografia analitica a perio-41icelor maghiare gi Sasesti nu atinge cu nimicconsideratia pe care poporul roman o acordarninoritatilor nationale. Dimpotriva, cred ca.astfel considerarea acestora este sporita.

Luind ca obiect grupul de periodice astfeldelimitat, autorii au facut In fond o depis-tare exhaustive. Au fisat Intregul material,.articole, studii, cronici, recenzii, notice, anun-turi, documente, insertii oficiale, chiar si

reclame, In toate domeniile, tar la ultimultiraj nu an lasal deoparte declt un mic pro--cent de lucrari apreciat cu totul nelnsemnate,1 2%. Astfel, putem spune ca Inainteanoastra avem Intreaga publicistica periodicaromaneasca din aceasta perioada, biblio-grafiata sub forma analitiea. Dar tinemtotusi sa subliniem ca nu avem alci glndirearomaneasca, nici de dincoace nici de dincolode munti, asa cum s-ar fi putut exprima,chiar daca am socoti cartile brosurile.Cad exceptlnd informatiile cu caracter ofi-.cial, Intreaga noastra publicistica a fostsupusa unui aspru regim de cenzura care,mai ales In domeniul social-politic, i-a corn-pel-flat chiar i-a anulat forta ci de expri-mare si tendintele ei. Uneori, folosind inca-pacitatea sau neglijenta cenzorilor, este ade-varat, citiva autori ca Teodor Diamant,M. Kogalniceanu si N. Balcescu au reusit se

2 Exists de altminteri bibliografii maghiarerecente cu bogate referinte din presa maghiaratransilvana ; exists yi o bibliografie germana

mai veche cu referinte din presa germanatransilvand.

strecoare articole concepute redactate In celmai avansat spirit al epocii, dar cazu rile shitrare. Gindirea romaneasca an s-a exprimatliber declt la '48, In cele trei luni de revolutie.

Ceca ce lnsa predomina este notita debibliografie cu caracter de informatie. Clasa 3

sociale, care cuprinde viata politicasi economics, dreptul, legislatia, adminis-tratia, armata, asistenta socials, invata-mintul etc. reprezinta 12 540 de notice, adic5mai mult de jumatate din numarul noti-telor cuprinse In volum; Este de la sine Inte-les ce boggle de inforinatie Intilnim In acestepagini. Oriclt ar fi de atenta cercetarea oca-zionala a unui cercetator, chiar daca s-arocupa de o singura tema, cu greu ne putemimagina ca investigarea atltor periodice arputea atinge un atlt de vast nivel. Din acestpunct de vedere B.A.P.R. este un instru-ment de large informatie, unic In culturaromans, pe care nu-1 pot completa, Intr-adevar, declt tzvoarele de arhiva sau scri-erile unor calatori, caci publicatille subforma de carti sau brosuri slnt prea putineIn epoca.

In cuprinsul B.A.P.R. nu intra publi-catiilc autorilor romani din periodice stra-ine aparute In alte tart. Nu este o tipsy alucrarii, ci numai o consecinta a conceptieidespre obiectul bibliografici, aia cum o anuntaInsuli titlul. Dar o astfel de lucrare nu estemai putin importanta. In periodicele 36'5 -inc publicistii romani au inserat numeroasearticole chiar Oita la 1850 ; unele se cunoscdar cea mai mare parte Inca nu ; multe,mai ales In epoca lui '48, stnt anonime. Deexemplu, nu Mitt Inca identificatc articolelelui N. Balcescu, A.G. Golescu, V. Millinescu,publicate In presa francezit In epoca lui '48.Dar o bibliografie cu aceasta tema nu poatefi lucrata In tars, cad ne lipsesc aproapeIn Intregime chiar marile colectil de putodice.

Un al doilea punct de privire ce tre-buie adOptat In aprecierea unei bibliografiieste latura ei tehnica, clasificarea materia-lului, redactarea notitelor bibliograf ice, indicii.

Problema clasificarii Intr-o bibliografievasty, mai ales clnd are un caracter univer-sal, confrunta pe tot' autorii de bibliografii.Cad clasificarea este o conditie esentiala a

si Si

-3

si

delimitindu-si

Ii

al

jt

l

i

www.dacoromanica.ro

Page 176: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1016 RECENZII 4

valorificarii matcrialului posibilitatii defolosire rapida a unei lucrari cu caracter deinformatie. Pentru orice bibliograf nu shitcleat doua cal : on sa recurga la o clasificareconsaerata, on sa creeze el una noun. Ultimacale este in special cea frecventa. Asa auprocedat autorii bibliografiei iugoslaveamintite mai sus ; au imaginat un sistempropriu compus din 44 de clase ; primele 20cuprind stiintele sociale, ultimele 24 si.i-intele naturii tehnice. La rindul tor, fie-care din clase sau disciplini este ImpartitaIn citeva clase mad si asa mai departe.Astfel, cele sapte volume cu materiale lite-rare cuprind doufi mad diviziuni : $tiinfaliteraturii §i Opere literare. Prima mare sub-diviziunc se imparte In subdiviziuni Teoriasi critica literara, Istoria literaturii iugos-lave, istoria literaturii straine, publicatii pert-odice, istoria literaturii populare. In cuprinsulacestor subdiviziuni, organizarea este desemenea propric iucrarii. Dominl clasifi-

carea alfabetica pc autori. cele douavolume de istorie literara, notitele biblio-grafice shit ordonate dupe numele autorilorcare au scris articole studii de literature,no dupe numele scriitorilor studiati. In volu-mul 8 Istorie, autorii shit ordonatt in ordine

alfabetica (A L) ; asadar, nu criteriul cro-nologic al evenimentelor este luat in con-sideratie.

Autorii romani au rezistat la tentatiaatit de temerara, dar plina de riscuri, de acrea o schema proprie $i au recurs la o for-mula clasica, nu mai putin lase Indrazneata

originals, anume la folosirea clasificariiuniersale zecimale (varianta Bruxelles). CIa-sificarea zecimale este astazi, cel putin pccontinentul nostru, cea mai raspindita for-mula, dar este aplicata mai mult In biblio-teci, far In bibliografie a patruns mai ales Instiintele tehnice medicate. Ccl putin la notin tail/ este, mi se pare, prima data dud lao bibliografie retrospective, cu caracter deuniversalitate, se Incearca aplicarea

zecimale. RecurgInd la acest sistemsi notlnd la fiecare notita bibliografica indi-cele zecimal complet, care In fond este unIlmbaj cifrat universal, lucrarea romaneascaa capatat o pulere de circulafie internationald.

Orice cercetator strain care nu cunoastelimba romana, dar dispune de un repertoriude clasificare zecimale", Isi poate da lesneseama ce cuprinde o subdiviziune ce con%inut general are o notice bibliografica: Esteunul din marile avantaje pe care le prezintlclasificarea adoptala modul cum a fostaplicata.

Impotriva dasificaril zecimale s-au adussi se aduc Inca critici 1i s-au facut difertepropuneri de arnendare ; indici not principalisi auxiliari au fost introdusi in unele mann.-ale. B.A.P.R. a retinut varianta clasica.aceea numitil de specialisti varianta Bruxelles,si nu Lira o amanita justificare. Este mit!'viirat ca clasificarea zecimale la uncle clase,mai ales la 3 4/Hale sociale, poatc contrariaspiritul unui cercetator format pe baza con-ceptiei marxiste ar putea, la o prima vederc,sa o considere velusta perimata. La divi-ziunea 33 Economic politica, In ordonareamateriei se oglindeste sistemul economiei poli-lice burgheze. Dar se pune o problema :In ce masura ar putea fi mai clar ordonat,In interesul cercetatorului, un material biblio-grafic reflectind economia capitalists, decltpe o schema de economic politica burgheza,cad nu avem doar a face cu un studiu, ci culiste de titluri care reprezinta In continutullor un material propriu acestei conceptii.Este vorba In fapt de o problema de puretehnice bibliografica, nu ideologies, In careuna dintrc datoriile de capetenie aleunui vast repertoriu bibliografic este saresolve utilizarea di mai rapids si mai lesni-cioasa a informatici oferite. Pentru o bliblio-grafie curenta este, desigur, cu totul altceva.Dc altminteri, clasificarea zecimale of eraatitca posibilitati, Melt neajunsurile ci, carear aparea prea izbitoare, pot fi usor corectateprin jocul de indici. Numai asa se explicafaptul ca in U.R.S.S. clasificarea zecimalea fost introdusa Inca din 1921 $i ca, 'Ana laelaborarea unui non sistem, multi oamenjde stlinta, specialisti In problema clasificarii,s-au straduit sa o Imbunatitteasca, ca N.V.Rusinov, Z.N. Ambartumean, L.N. Tropo v-ski $i altii. Nu contestam deloc ca o biblio-grafie ar putea folosi un sistem de clasifi-

¢I

si

¢i

si

¢i

si

clasifi-card

¢i

si

¢i

p

www.dacoromanica.ro

Page 177: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

5 RECEZNII 1017

care bazat, In generalitatea sa, si dect si ladiviziunea 3 din zecimal, pe principiile teo-riei generale ale marxismului si ale stiintelorcorespunzatoare. Dar nu am ajuns, cred,cel putin In tam noastra, In faza de a elaborao formulare sigura, si chiar data am realiza-o,aplicarea ei ar comporta mart dificultatisi nu ar putea fi facuta dectt de un bun spe-cialist in domeniul stiintei respective, Inmasura de a aprecia din acest punct de vederecontinutul fiecarei lucrari si deci locul fie-ciftrui Material In sistemul de clasificare.

Valoarea unui sistem de clasificare nudepinde !ma numai de principiul si schemasa, ci de modul cum este aplicat. Ioan Lupu,care a realizat clasificarea din B.A.P.R., afacut nu numai o opera de rara competenta,dar sl de nivel artistic, daca ne este ingaduitsa folosim aceasta caracterizare Intr-o lucrarede bibliografie. El a pus In serviciul acesleilucrari o mare experienta dobindita In lungasa activitate In cadrul Bibliotecit AcademieiRomane si o vointa de creatie pe care numaipasiunea o poate explica. In afara de faptulfiresc ca toate clasele stilt utilizate de la 0 9,indicii principali si auxiliari (geografici, cro-nologici, de forma, de popoare, de relatie,alfabetici) stilt folositi cu o adevarata dexte-ritate, Tara nici un fel de rigiditate, dimpotriva,cu o mare elasticitate, dar In cadrul strict al sis-temului, pentru ca altfel Intreaga lucrare ar Tilost compromisa. Chiar In cuprinsul celor maimici subdiviziuni, materialele shit orinduitedupa cum o impunea Insasi natura for si cum obuns aplicare a sistemului zecimal o cere.In uncle zazuri, clasificarca s-a facut petart, de pilda la diviziunea 323.2. Lupte situlburari polilice. Revolufii, iar tarile in-dexate conform cu indicele zecimal respectiv.In cuprinsul fiecarei tari, notitele bibliogra-fice stilt ordonate cronologic ; asttel, se poateurmari In infonnatia de presa desfasurareaevenimentelor asa cum au consemnat-ocontemporanii In periodicelc tor. Ar puteasurprinde ca Transilvania apare la alti indici(439.2) declt Tara Romaneasca si Moldova(498), dar aceasta este ordinea din sistemulzecimal, si nici un clasificator nu ar puteamodifica seria indicilor fart a rasturna Intregulsistem. Dar elasticitatea sistemului a per-

mis ca In B.A.P.R., Transilvania sa aparauneori la alti indici, Impreuna cu celelaltetari romane; de ex. in 8 Literatura, scriitoriiromani slnt asezati In ordine alfabetica, deasemenea la diviziunea 352 Administrantlocald, ordonarea oraselor este facuta Incadrul celor trei tari romane, In ordinea :Transilvania, Tara Romaneasca, Moldova,iar notitele shit clasificate cronologic, peorase, asa tacit se poate unnari precis eve-lutia informatiei. In cuprinsul unor

stiintifice In care se impunea o succe-siune logics, dupa subiect, materialul a lostordonat in ordinea indicilor de clasificarezecimala, fie ca acestia au lost dati integral,ca de pilda In diviziunea 34 Drepl, fie ea aufost notati In forma prescurtata ca In subdi-viziunile de la 015 (198) Bibliografie roma-neasea. Pentru notitele bibliografice suscep-tibile de a fi plasate in diferite diviziuni saltsubdiviziuni, s-a recurs la dublarea fiselor ;este, credern, cea mai Mina solutle, dar curezerva ca multiplicarea fiselor sa nu fie exa-gerata, altrninteri lucrarea bibliografica isproportii nejustificate. Daca dublarea noti-telor este o softie fireasca si In B.A.P.R. alost folosita cu masura, nu ni se parejustifical inlr-o bibliografie dublarea si aunor subdibiziuni prin repetarea compactsa unor grupe de notice pentru ca mate-rialul ar avea In acelasi timp un aspectdublu, de pilda, si politic si economic. Clasi-ficatorul trebuie sa aiba o conceptie claraasupra accentului pc care are sa-1 puns pe olatura sau alta a materialului si sa'-si apliceconceptia cu consecventa, avind In per-manents atentie interescle cercetatorului careva folosi lucrarea, adica sa judece ca'tre caresubdiviziune este posibil sa-si Indrepteacesta atentia pentru a-si gasi usor infer-matia care in notita bibliografica impliedmai multe aspecte.

Partea a III-a a vol. I al B.A.P.R. cup' indela sfirsit o tabla dezvoltata a claselor divi-ziunilor si subdiviziunilor si trei grupe deindici alfabetici, a) nume de autori, b) pseu-donime si criptonime, si c) nume propriide persoane institutii si geogafice (tari,

manastiri, mosii etc.). OrientareaIn lucrare va Ii asttel pe deplin Inlesnita.

disci-pline

localitati,

www.dacoromanica.ro

Page 178: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1018 RECENZII 6

Ivan Lupu, cunoscind bine sistemul deelasificare zecimala, a putut foloseascatoate resurscle yi sa obtina nu numai o lu-crare originals de bibliografie istorica, dartin excelent si atragator instrument de cer-.cetarc stiintifica. In lumina acestor rezul-tate, putem considera gresit inspiratd criticacare s-a facut sistemului zecimal la clasificareaceleilalte marl Iticraii de bibliografie istori-ca romaneasca amintita mai sus, alcatuitaIn cadrul Institutului de Istorie din Bucu-resti si un timp pierdut cu restructurareascheme' de ciasificare, acceptata de Institut.

Exigentele actuale rata de o lucrare biblio-grafica, nu numai de lnsemnatatea aceleiape care o discutam, privesc pe lInga sis-temul de ciasificare, modul de redactare anotit.clor bibliografice. Chestiune marunta sepoatc spune, $i din pacate spun inchmulti, dar totusi hnportanta. Cu toateca exists in aceasta privinta aproapeun consens international, totusi $i la notsi In alte tart modelul de notite biblio-grafice ca si fisete de biblioteca difera de lalucrare la lucrare, de la biblioteca la biblio-teca. Autorii B.A.P.R. s-au fixat la un modelapropiat de cel folosit In servicille Acade-miei Romane si 1-au aplicat cu consecventa.Notitele bibliografice se caracterizeaza maiales prin restituirea de titluri la materialulfart titlu, concentrarea Intr-o singura figsa aceluiasi material publicat In mai multenumere sau In diverse periodice, printr-unrezumat al continutului plasat in subsolul

acolo unde titlul nu sugereaza o ideecfara despre cuprins. Astfel, prezentarea noti-telor bibliografice este facuta Intr-o formaperfect uniform', precise gi concise. Cred caautorii notitelor all procedat judicios atuncicind la uncle notite au dat in subsol infor-matii despre continut, consemnlnd datele$i faptele, orientarea cind era cazul, dar nu auformulat judecati de apreciere. 0 bibliogra-fie critica In cazul de fall ar fi fost expusala grave erori, $i bibliografia critica trebuierezervata la bibliografiile de orientare saude strict' specialitate: Autorii au redus refe-rintele din notite privind sursa, anul, numarul,paginile, la un minim posibil si au unificattehnica fisei din acest punct de vedere. Supri-

marea unor date ca luna si ziva de aparitiesau numarul de ordine at unui ziar are unavantaj, acela al simplificarii 5i unificarii.Dar nu cred ca acesta anuleaza folosul unbrdate complete, desigur atunci cind sint ofe-rite de periodic. Uneori In bibliografiile isto-rice pe scurte perioade este util sa aparttoate datele bibliografice existente. Un lectornu prea initiat in istoria romanilor, dar caretie totusi ca revolutia de la '48 in Tara

Romaneasca a izbucnit la 11 iunie, nu -5iva putea da seama ca ziarele Pruncu roman"sau Poporul suveran" slut ziarele revolutici,data nu o stie, pentru ca In sistemul de nota-tie al B.A.P.R. nu se da 5i data completade aparitie. Este adevarat ca o bibliografienu se citeste Ca o carte de lectura, ci se con-sults, dar In cazul de fata informatia uneorieste alit de amanuntita succesidnea fise-lor atit de riguroasa !nett lectorul este atrasde a citi pagini Intregi, nu de a cauta o simplyinformatie.

In sfirsit, o ultimA problem' mai Insem-nata cu care au fost confruntati autoriiB.A.P.R. este aceea a anonimelor $i pseudo-nimelor. Este stiut ca presa romaneasca atitInainte cit si dupa 1850 abunda In articoleanonime sau pseudonime. Exists nu numainumere, dar ani Intregi din uncle ziare, in carecele mai importante articole au fost publicateanonim. Cercetari speciale au reusit sa iden-tifice parte din articolele scrise de marilepersonalitati ale epocii. Dar multe au rumasInca neidentificate. Autorii B.A.P.R. au pro-cedat la identifictri ]imitate $i nu cred ca,avind In vedere numArul atit de restrtns atcolectivului care a redactat-o, ar fi pututtrece la identificari mai ample. Autorul aYost identificat numai atunci cind In perio-dical cercetat s-au gasit suficiente elemente,ca referinte In tabla de materii, In alte arti-cole sau note ; uneori au recurs la surse cucaracter mai special. De altminteri, sarcinaidentificarii revine., cred, studiilor de biblio-grafie specials sau cercetarilor istoriografice.De pilda, studii recente au aratat ca multedin articolele publicate anonim In Foaie

si

si

Eisen,

www.dacoromanica.ro

Page 179: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 RECENZTI 1019

pentru minte" sau Gazeta de Transilvania"shut scrise de G. Baritiu.

Bibliografia analitica a periodicelor roma- ,ne0ti, ale carei caracteristici am cautat sale expunem mai sus, este In ansamblul eio lucrare fundamentals pentru cercetarilede is torie romaneasca din perioada regula-mentara. Orice investigatie asupra acestei epociva trebui sa o folosesca. Mai mult Inca, dupacum Bibliografia veche romdnescd a stimulatconsiderabil studiul istoriei literaturii vechi

romane0ti, tot a0a, cred, ca noua bibliogafieva lndemna la not studii pentru acesta peri-oada. Bibliografia trebuie dusa neaparat maideparte, deocamdata, cel putin, pentru peri-oada 1851 1860. Noua lucrare este totodataun model de bibliografie istorica un eloc-vent exemplu al rezultatelor pe care le poateda In orice domeniu aspra mimed a adeva-ratei cercetari, 0tiinta gi pasiunea.

G. Zane

Documente privind istoria Romaniei, Colectia Eudoxiu de Hurmuzaki,eerie noua, vol. III ; Solidaritatea romcinilor din Transilvania cu mifccueaZvi nTudor Vladimirescu. Documente culese i publicate de acad. A. Otetea.Edit. Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1967, 688 p.

Din colectia de documente externe privindistoria Romaniei cunoscuta In general subdcnumirea Hurmuzaki aparusera pina la atdoilea razboi mondial 21 de volume, in care seadauga seria de suplimente. Dupa razboi s-areheat In conditii schimbate publicarea docu-mentelor externe In cadrul unei not serif aleaceleiali colectii pentru a se continua opera atitde prestigioasa Inceputa de istorici Ca Odobescu,Densusianu, Iorga, Bianu, Hodol 0. a. Aceastasarcind deloc wail a fost Incredintata acad.A. Otelea. tntr -un interval relativ scurt auaparut primele volume din noua serie aacestei colectii.

'Volumul III1 cuprinde un bogat 0i valorosmaterial de arbiva referitor In ecoul mi0cariiJul Tudor Vladimirescu in Transilvania 0i lasolidaritatea taranilor romani de aid cu cei dedincolo de Garpati. Documentele publicate Inacest volum aduc, totodata, not informatii cupfvire la caracterul, organizarea, desfa0urarea

sfIr0itul miscarii din 1821 din Tara Romaneas-ca 0i Moldova, completind considerabil docu-mentatia cu privire la unul din cele mai im-portante momente ale istoriei Romaniei.

Volumele I II din 'noua serie cuprindrapoarte consulare austriece 0i ruse0ti de insfir0itul secolu lui at XVIII-lea si Inceputulcelui de-al XIX-lea.

12 - a . 5965

Inedite pina acum, cele 525 de documentepublicate In volumul de care tie ocupam au fostdescoperite de editor, acad. A. Otetea, toArhivele de Stat din Budapesta In timpul uneivizite facute In septembrie-octombrie 1955 InRepublica Populara Ungara, ca oaspete alAcademiei Maghiare de Shinto. Acad. A. Ote-tea este, de altfel, un vechi renumit specialistIn istoria problematica mi0carii lui TudorVladimirescu 2.

0 prima serie de documente incluse In volunio constituie actele emanate de autoritatile cen,trale, comandamentul suprem at armatei, gu-berniul cancelaria aulica ale Transilvaniei. 0alts serie de documente provine de la agentiiaustriaci din Tara Romdneascd si Moldova,

2 Intr-o recenta comunicare referitoare laCaracteruf miscarit condusd de 'Tudor Vladimi-rescu : rdscoald sau revolufie?, acad. A. Oteteas-a oprit asupra termenului de revolufie. Argu-mentele aduse in sprijinul sustinerii acesteiteze se bazeaza pe imbinarea dialectics a con-ditiilor concrete din principatele romane cutezele leniniste despre situatia revolutionara.Urmeaza ca cercetdri ulterioare sa elucidezeo serie de probleme legate de aceasta revo-lutie, care mai ridica semne de Intrebare (cade ex. : evolutia lui Tudor pina la 1821, con-ceppile sale politice privite prin prisma teo-riei 0i a legarii de realitate).

si

si

stsi

si

www.dacoromanica.ro

Page 180: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1020 RECENZIL

iar o alts grupa se compune din rapoartele au-toritatilor locale urbane 1i comitatense despremanifeslarile populatiei despre masurile deprevedere represiune luate pentru a se prein-timpina un non 1784.

Datorita provenientei for variate, documen-tele shit scrise In diferite limbi: 407 documenteIn limba germana, 58 In maghiara (cu tradu-cerea in limba romans), 8 in limba romans (din-tre care 4 insotite $i de o traducere germana con-temporanA), 5 In latina unul in franceza. 46de documente reprezinta liste de refugiati, dincare 26 In limba germana, iar 20 intoemite deautoritatile maghiare sint redate doar Intraducerea to limba romans.

La Inceputul volumului gasim lista rezu-matelor tuturor documentelor.

Intr-un foarte documentat interesantstudiu introductiv intitulat Solidaritatea romd-nitor din Transilvania cu miscarea lui TudorVladimirescu (p. 9-27), acad. A. Otetea pre-zinta succint tabloul general, conjunctura social-eeonomica din Transilvania In momentul izbuc-nirii revolutiei din 1821 In Tara Romaneascasi Moldova, relevind In felul acesta conditiilecare au facut ca aceasta miscare sa alba unecou alit de profund $i rapid In sinul taranimiitransilvane. Vestea ridicarii taranimii oltenearata autorul s-a raspindit In toata Transil-vania cu o rapiditate extraordinary si a pro-vocat In mijlocul taranimii ardelene manifes-taxi de solidaritate care au evocat In fataelaselor exploatatoare spectrul lui Horiaprimejdia unirii taranimii din Transilvaniacu aceea din Tara Romaneasca Intr-o luptAcomuna pentru rasturnarea orinduirii feudale"(p. 9). Acest fapt se explica pe de o parte ptincamunitatea de origine, limba datini a ma-joritatii taranimii transilvane cu cea de dincolode munti, dar prin criza orinduirii feudalecare, In Transilvania, s-a accentuat la sfIrsitulsecolului al XVIII-lea. Acad. A. Otetea anali-zeazil siinptomele acestei crize care se manifestsprin Inlocuirea economiei agrare Intemeiata pcideea de subzistentil cu exploatarea menitasa produce cereale pentru piata. Autorul apre-ciaza ca In Transilvania, la fel ca In toateVirile situate Ia est de Elba, productia pen-tru pieta n-a dus la organizarea economiei

domeniale pe baze capitaliste, cu muncitorisalariati, ci la instituirea unei not forme deiobagie, la iobdgia a doua care, spre deosebirede prima, a contribuit la dezvoltarea germeni-lor capitalismului In lumea agrara" (p. 10)..

Conditii exceptionale an facut ca pretulgriului sa creasca numai Intr-un sfert de secol(1790-1816) de la 80 la 513 grosi galegta.Stimulati de piata, dar lipsiti de capital, de cu-nostinte tehnice, de deprinderi de munca siste-matica $i de spirit de prevedere, stapinii feudalinu au stint decit sa puns economia iobaga Inserviciul productiei de marfuri. Autorul anali-zeaza pe baza unor date concrete-procedeul

feudali, care, pentru a raspunde cereriide cereale, au recurs Ia agravarea sarciniloriobage, inmultind numarul zilelor de robotitgi carausille, calclud Invoielile incheiate cutaranii inglobind In rezerva alodiala o partedin sesiile iobage si din pasunile colective.

Sarcinile feudale sporite ale taranimii lacare se adauga cele militare gi fiscale, si aces-tea mereu sporite insotite de un cortegiu deviolente nedreptati, 'au provocat o nernul-tumire generals care rabufneste Intr-o serie-nelntrerupta de rascoale Inure 1784 si 1848 g_Proiectul de reglementare urbariala din 1819,menit sa asigure pe iobagi Impotriva stoar-cerilor arbitrare nelegale sa stabileaseitcantitatea prestatiilor slujbelor In raport en-Intinderea litatea sesiilor, a esuat Infavoarea stapInilor feudali.

Vestea evenimentelor din Tara Romaneas-ca si Moldova a cazut, deci , intr-un momentchid in sinul taranimii din Transilvania existao puternica agitatie din cauza robotei a-

lipsei de pamint. Intr-un capitol aparte, acad.A. Otetea prezinta RasunefulTudor Vladimirescu In lumina documentelorcuprinse In volum, reliefind caracterul social atmanifestarilor taranimii ardelene legat deaceasta, teama masurile de prevenire luatede antoritati $i de clasele stapinitoare.

In cele ce urmeaza vom trece In revistaprincipalele probleme ce se desprind din ma-terialul atit de variat publicat In volumul decare ne ocupam, oprindu-ne mai ales asuprp

3 Citindsurse informale, autorul arata ca anexistat circa 200 de rAscoale in acest interva

si

si

$i

5i

5i

5i

si

miscdrii

5i,

$i

aIçr

8

010-pinilor

si

p1

tuf

www.dacoromanica.ro

Page 181: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 RECENZII

informatiilor noi, dintre care unele largestconsiderabil sfera cunostintelor despre diferi-tele etape ale miscdrii lui Tudor, despre relatiile'ill Tudor cu Poarta otomand, referitoare lapozitia marilor puteri, indeosebi a Rusiei siAustriei MO de miscarea lui Tudor si a lui Ipsi-lanti etc., dar in special ne vom opri asupradocumentelor referitoare la ecoul si influentarevolutiei din 1821 in Transilvania.

Vestea izbucnirii revolutiei din Oltenia sirdsunetul pe care 1-a produs In Transilvaniaau declansat mecanismul atit de bine,organizatal birocratiei austriece, de la care ne-a rdmasun numar mare de rapoarte cuprinzind informa-tii dintre cele mai pretioase. Din aproape fiecareaport al comandantului suprem din Transil-vania catre guvernator rdzbate Ingrijorarea.Atentia principald se Indrepta asupra popu-latiei. romanesti, majoritatea supusilor dinTransilyania ai coroanei habsburgice ; in me-diul romAnesc pericolul de contaminare era multmai mare, deoarece remand erau strins legatiprin religie, moravuri si limbd cu locuitoriiinvecinati din Tara Romaneasca si Moldova" 4;textul, care provine dintr-un mediu neromd-nese, e o puternica dovada a constiinteiunitatii romAnesti. Importanta acestor con-statdri creste cu atit mai mult, cu cit ea sedatoreste unor oameni ca G. 'huffy, S. Teleki,Schustekh, Stiirmer s. a.

Ingrijorarea autoritatilor transilvane era cuatit mai mare, cu cit stirile cu privire la eveni-mentela de dincolo de Carpati veneau Intr -unmedic In care existau deja framintdri 5.

Revolutia din primdvara lui 1821 a sttrnitfti Transilvania un mare entuziasm printresupusii romAni care se pregdteau pentru pri-mirea crdisorului Tudorut (Tudoras)" (p. 172,173, 176, 486, 487), cum 11 alintau acestiape conducdtorul miscarii din Tara RomAneas-cd, care, la fel Ca dincolo de Carpati, trebuiasa desfiinteze stdpinirea feudald asupra pd-mintului si sd le adued mult dorita dreplale.

4 G. Banffy cdtre Teleki, p. 117, vezi sip.69, 84, 106, 281.

6 In toamna anului 1820 la Saliste a avutloc o miscare tardneasca (cf. p. 101). Ea eraindreptata Impotriva stdpinirii feudale si tm-potriva puterii militare din Transilvania. Ma-teriale de arhivd necercetate din Sibiu.ar pu-tea completa substantial aceste

1021

Autoritatile transilvane sInt alarmate. Amin-tirea timpurilor grele trdite In 1784 fiind hiedprea vie, se temeau de revenirea lui Horia,Closca si Crisan (p. 58, 67, 184, 187, 188, 211,213, 221, 222). Intr-un raport se face aluziechiarsi la marele rdzboi tdrdnesc din 1514 (p. 127,,128). Corespunzdtor acestor temeri, se iaumasuri de prevenire : de-a lungul Intregii gra-nite cu Principatele rasculate se dubleazdposturile de pazd ca in perioadele de maximaprimejdie" (p. 227, 228, 296, 462). Din Un-garia si Galitia se cer si se aduc trupe supli-mentare care sint dispuse in satele framintatesi la granita (p. 93, 196, 197). Toate acesteindsuri, care sint prea numeroase pentru a fiamintite aici, tradeazd teama evidentd aautoritatilor chezaro-criliesti care a cuprins.pind si cercurile cele mai Matte dinViena ale monarhiei austriece. Se ordondsi se executd cele mai drastice mdsuride pedepsire a instigatorilor si agitatorilor.Era suficient ca cineva say vorbeascd,

nu mai, de evenimentelc de dincolo, ca acestasit fie arestat si anchetat (v. exemplul fratilorDdnild si Gheorglie Almasan din Zdrapti)..

Monarhia a reusit, Inca o data, gratie aces-tor indsuri drastice, sd pdstreze linistea".Acestui stop ii sint de fapt subordonate-toate rapoartele provenite de la autoritd-ti le austriece, cuprinse In volum.pentru aceasta se raporteazd mice amd-aunt. Aparatul birocratic foarte bine or-ganizat al monarhiei austriece function ire-prosabil. Incepind cu secolul al XVIII -Iea,monarhia austriacd dovedise un interes cres-clnd la aceasta granita a imperiului. Asa seexplica faptul ca In Principatele romane sintnumiti reprezentanti dintre cei mai capabili.Se remarcd activitatea unui Metzburg, Merke-lius, Herbert-Rathkeal, Timoni, Hammer,Raab, Fleischhackl von Hakenau, pentru anu numi decit pe acestia , si In special acti-vitatea ultimilor dot, in anii 1821 1822..inzestrati cu un spirit de observatie ascutit,cu o capacitate de evaluare exacta si reald aevenimentelor, acestia au stiut, cu o precizieuimitoare, sa aprecieze la junta for valoare-evenimentele cc se petrcceau sub ochii lor_Acesti doi diplomat! au cautat sa sprijine peeft era posibil interesele monarhiei si sd facdstiri.

Si

www.dacoromanica.ro

Page 182: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1022 RECENZII 10

tot ce le statea In putere pentru a evita oricebanuiala ca monarhia austriac a ar fi avut ati-tudine binevoitoare fats de evenimentele dinPrincipate. Din aceasta cauza, importanta mul-tor documente incluse In volum depaseste Ca-drul relativ restrins al istoriei Romaniei, Inca -drindu-se In evenimentele si politica euro-peana privita prin prisms triunghiului Viena-Petersburg-Constantinopol. Dispozitiile si ma-surile transmise de la Viena lui Raab siHakenau trebuiesc privite si apreciate sidin acest punct de vedere. Preocupareadiplomatilor austrieci de a opri oriceparticipare a supusilor chezaro-craiesti la revo-lutie sau, In cazul ca acesta s-ar fi produs, dea o prezenta Intr-o lumina de loc defavorabilatnonarhiei, revine ca un adevarat laitmotiv inrapoartele tor. In acest sens amintim cazurileBratzky, Wolff, Moritz von Ott, Adamsberger(p. 199, 200, 203, 207 , 295). De asemenea laaprecierea masurilor luate de autoritatile tran-silvane de a prevent miscari de solidaritate curevolutia lui Tudor, trebuie tinut seama si defaptul ca acestea se lncadrau intr-un princi-pin de baza al Sfintei Aliante al carui membrucel mai zelos era Austria. Tinind permanentcont de situatia generala din Principate, ceidoi agenti nu vor neglija in nici un momentnici cele mai mici schimbari hitervenite peplan local. Pentru a be raporta cit mai urgent

dovada a importantei acordate se intImplasa serie si cite doua rapoarte in aceeasi zi,altfel aproape zilnic, in special In perioadelebogate in evenimente. Valoarea rapoartelor foreste subliniata si de amanuntele foarte nume-roase, multe necunoscute pins acum, allelecunoscute, dar care prin aceste rapoarte pri-mesc adesea o intefpretare notia. De aici aflampentru prima data ca Tudor a Inlocuit vecheaadministratie cu oameni devotati lui, denumitigospodari, care, concomitent, dispuneau si deunitati militare. Se pare ca acesti gospodarierau ierarhizati, deoarece intllnim ungospodar ale carui atributli erau sporite fatsde ceilalti gospodari. 0 prima concluzie sedegaja de aici In legatura cu conceptia lui Tu-dor' despre statul viitor, Ia realizarca caruihtrebuia sa duca', revolutia si a carui organizaretrebuie sa serveasca la continuarea revolutiei,

conceptie ce rezulta si din alte documenteincluse In volum.

0 serie de documente contin amanuntecunoscute si de aiurca. Autoritatile austrieceapreciau ca revolutia lui Tudor a Inceput subcunoscuta lozinca iacobina a revolutiei francezepaix aux chaumieres, guerre aux palais !"lozinca cunoscuta raspindita de altfel printoata Europa postnapoleoniana. Din aceastacauza, precum si datorita faptului ca Vienaconsidera proclamatia-program al lui Tudorca un tndemn catre poporul roman redactatIntr-un adevarat stil arvunfiresc" (p. 68, 74)numeroase documente din acest volum capatao semnificativd importanta st pentru istoriagenerala europeana.

Mai aflam de intentiilelui Alexandru Ipsi-.lantl de a reface Imperiul bizantin care urmasa is locul celui otoman. *irul acestor exemplepoate fi continuat.

Din rapoarte se desprind si stiri importantereferitoare Ia viata economics (in special pri-vind comertul si pastoritul).

Alte stiri trebuie, insa, privite cu rezerve.De exemplu cele In care se sustine ca proclama-tia lui Tudor, cunoscuta sub numele de Procla-ma:la de la Pade., n-ar fi fost lansata la Pades,ci la manastirea Tismana. Trebuie tinut cont,insa, ca dovezile pentru Pades sint prea nume-roase si sigure pentru a nu fi puse la indoiala,dar, pe de alts parte, nu trebuie trecuta euvederea nici lmprejurarea ca rapoartele care sepronunta pentru Tismana provin de la nistefunctionari austrieci, care se aflau in imediataapropiere de Tismana, iar restul stirilor furni-zate de acestia se verified.

0 importanta majors prezinta si alt gen dedocumente publicate in volumul amintit. Este.vorba de un mare numar de liste de refugiatidin principate In Transilvania, fugiti o data cuizbucnirea revolutiei In Tara Romaneasca siMoldova. Analiza acestor izvoare permiteconcluzii pretioase referitoare la desfasurareartvolutiei (cu deosebirepentru prima etapa), lafortele participante, la caracterul sail social etc.

Astfel primii refugiati se Inregistreaza InTransilvania chiar din primele zile dupa izbuc-nirea revolutiei. Nu intimplator intilnim in-tre acestia mai ales membri ai boierimii maxi.Urmeaza negustori de aproape toate natio-

slat&

gi

www.dacoromanica.ro

Page 183: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

11 RECENZLI 1023

nalitdtile europene. Aceste doud stdri reprezin-td de altfel si marea majoritate a refugiatilor.Urmeazd clerici, intelectuali si foarte putinimestesugari. 'Trani lipsesc cu desdvirsire. Ina doua jumatate a anului 1821 apar la granitacu Transilvania si participanti la revolutie.In masura In care acestia nu au fost conduca-tori In revolutie shit primiti la posturile defrontiera.

Acesti refugiati, al caror numar In urma aces-tor liste publicate In volum este mult mai maredecit s-a considerat pins acum, an provocatautoritatilor transilvane destul de multe griji ;greutati se iveau In special datoritd lipsei delocuinte si alimente. De altfel in 1821 preturileIn Transilvania au cunoscut o crestere aprecia-bad tocmai din aceasta cauza. Autoritatile seterneau Inca cel mai mutt de o transplantare aspiritului revoluttonar in. mediul transilvanprin intermediul refugiatilor. Teama tor, sevede, ca nu a fost neintemeiata. Au existatIncercari, In special In a doua jumdtate a anului1821, de a se reinvia miscarea pornind dinTransilvania.

Pe de and parte, atit refugiatii, cit si gaz-dele an fticut afaceri considerabile, avantajoa-se pentru ambele pdrti, asa inclt se Inregis-treaza chiar din partea transilvand cereri de ase 'Asa refugiatii In localititAile In care s-austabilit acestia. Spre ilustrarea acestor relatiireciproce cittlm dintr-un raport : . . . In

sprijinul cererii for (a refugiatilor de a nu fistrdmutati n. n.) mai citeazd faptul cd petimpul foametei° de aici nu ar ft inchis locuin-tele for supusilor chezaro-craiesti aflati in TaraRomaneasca si cd ci ar fi furnizat acestei tali(Transilvaniein. n.) cercalele necesare. ."(p. 564).

Activitatea emigrallei romanesti din anii1821 1822 este in general cunoscutd. In

volumul acesta, insd, se gasesc stiri suplimen-tare si citeva petitii boieresti inedite, care com-pleteacd substantial cunostintele despre emi-gratia aceasta.

Trebuie aratat, insd, cii %abelele cu refugiati inregistrati in Transilvania nu shit com-plete. De altfel si din rapoartele cuprinse involum se poate observa ca o serie de docurnente,la care se fac referiri, lipsesc in volum, pemotivul ca neaflindu-se In fondul Arhiuel guber-niale Transilvania din Buclapesta -a fostinclusd In volum. Cercetarile viitoare vorcauta desigur sit completeze pc cite posibitaceste lipsuri cu ajutorul arhivelor din orasele-transilvane.

Noul volum de documente Ilurmuzaki re-prezintd ffird indoiald un succes de prestigiu atstiintei istorice romanesti, a carei impor-tantil merits sa fie subliniatil si pentru istoriaNkuropeand. Indiccle analitic cu care se incheie-usureazd utilizarea volumului.

A. Armbruster

E. N. GORODETKI, P odic° elute coeenzocoeo eocyaapcmea. 1917 1918 ea.,Mockma, Hapia", 1965, 532 p.

Lucrarea de sintezd Nasterea statului so-vielie, 1917 1918, serrinald de cunoscutul spe-cialist in problems E. N. Gorodetki, constituieuna din numeroasele lucrari cu caracter mono-grafic ap drute in U. R. S. S. In cadrul prega-tirilor pentru sdrba torirea semicentenarului Ma-

6 Frird indoialn se referd la foametea cum-plita din Transilvania din anii 1813-1819 cindtarile romane an ajutat Intr-adevdr provin-cia sinistrata cu marl cantitilti de cereale.

rii Revolutii Socialiste din Octombrie. Primitucu mare interes si apreciata pozitiv de opiniapublicil si specialistii din Uniunea Sovietical,ea reprezinta rezultatul cerceldrilor de maimulti ani ale autorului referitoare la problemcleaparitiei si formdrit statului socialist sovietic_Pe drept cuvint, autorul considerd cal istoriarevolutiei socialiste este Inainte de toate istoria

Vezi, de exemplu, recenzia semnata de0. F. Soloviov in Voprosi istorii", 1966, nr. 8-

1

www.dacoromanica.ro

Page 184: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1024 RECENZII 12

formarii statului sovietic, istoria activita tii luiIn toate domeniile vietii poporului" (p. 42).

Bazindu-se pe lucrArile lui V. I. Lenin, peklocumentele partidului comunist pe un vastmaterial documentar In mare parte de ar-thivA bibliografic, E. N. Gorodetki stu-rliaza : caile lichidArii vechiului aparat de stat*i ale constituirii organelor centrale ale puterilsovietice ; formarea aparatului de conducere aeconomiei ; crearea organelor pentru apararearevolutiei pentru lupta Impotriva contrare-volutiei ; elaborarea In toiul luptei revolutiona-re a principiilor prime! Constitutii sovietice.

Autorul are meritul de all fi Indreptat aten-tia mai ales asupra problemelor nestudiatesau insuficient studiate pInd In prezent. Tre-buic mentionat de asemenea aportulIn restabilirea conceptiei leniniste a Revolutieidin Octombrie, merit propriu In general ultime-'tor Iticruri ale istoricilor sovietici. Pentru a in-telege lucru este necesar sfi tincm seama deo serie de teze gresite strecurate in istoriogra-lia sovictica In perioada cultului personalita-til. De*i, dupa cum arata autorul, I. V. Stalin ajucat un rol important in combaterea concep-tiei trotkiste a istoriei Revolutici din Octom-brie2, la rindul sau s-a abAtut, In uncle proble-m; de la conceptia leninista. Astfel, Stalinignora, In periodizarea revolutiei, existentaetapei deosebite de dezvoltare pasnica a revo-lutiei (pina In iulie 1917). Principala functie astatului sovietic pina la victoria socialismuluiera, dupa Stalin, violenta, reprimarea claseloralsturnate, iar functia constructive In dome--niul economic! *i al culturii n-ar fi avut 1n aceaetapa o dezvoltare import antA. Stalin consideraca trAsAtura indispensabila gi generals a dicta-urii proletariatului sistemul unui singur par-

tid, ignorind astfel o experienta !TWA, de'i scur-Li, a existentei blocului guvernamental al.celor cloud partide : bolsevic si socialist revo-lutionar de stinga. Trebuie sA mentionam giteoria, rAspindita de asemenea in istoriografiadin perioada cultului personalitAtii, celor doi

2 Trotki*lii, ca menrvicii, nu recuno*teauprcmisele materiale objective ale revolutieisocialiste In Rusia, considerind-o numai ca unimpuls, un semnal pentru revolutiile socialisteIn t Arlie occidentale.

*efi ai revolutiei, teorie care a dus in cele din!Irma nu numai la miclorarea rolului lui V. I.Lenin si la ignorarea multor eminenti comuni*ti

activi*ti de stat, dar si la micrrarea insu*i arolului partidului qi al maselor largi populareIn revolutie.

Dezvoltarea istoriografiei sovietice privindRevolutia din Octombrie, dupd eel de-al XX-lea Congres al P. C. U. S., se caracterizeazA,In primul rind, prin lArgirea esentiala a bazeidocumentare prin debarasarea de gre*elile,proprii perioadei anterioare, iar In al doilea rindprin mutarea centrului de greutate a cercetfirilorde Ia perioada pregAtirii revolutiei socialisteIa perioada de dupA Octombrie. Cu mult mailarg au Inceput sA fie studiate problemele isto-rid dictaturii proletarialului, a rolului creatorsi fransformator al revolutiei socialiste in toatedomeniile vietii de stat, sociale, culturale etc.

Printre lucrArile cu caracter general In careshit tratate problemele istoriei primei etapea dictaturii proletariatului, trebuie sa mentio-nAm, In primul rind, Istpria U. R. S. S. Epocasocialismului, Istoria Partidului Comunist a!Uniunii Sovielice Istoria rdzboiului civildin U. R. S. S. (vol. 3). In aceste lucrari funda-mentale, precum gi Intr-o serie de studii mo-nografii semnate de acad. I. I. Mint, S. F.Naida, L. S. Gaponenko, G. N. Golikov, P. N.Sobolev, B. M. Morozov, V. Z. Drobijcv, K. V.Gusev, F. V. Cebaevski *i multi altii au fost,lntr -o mare masura, depasite lipsurile propriiperioadei anilor 30-40. Noua literaturA isto-rica sovicticii a introdus In circulatie un imensmaterial documentar inedit, a renuntat inmetoda ilustrativa de cercetare, a oglinditadevAratul rol al lui V.I. Lenin si al colaborato-rilor sai In revolutie, a scos in evidenta rolulcreator al maselor largi populare in formareanoului stat socialist sovietic.

Totuli, desi perioada de dupa Octombrie adevenit obiectul cercetarii istoricilor, (deaceasta perioada s-au ocupat lnainte mai multeconomi*tii filozofii) exists Inca multe izvoarenefolosite multe lacune, care necesita o mun-cA asidua din partea unor marl colective decercetatori.

Lucrarea lui E. N. Gorodetki, pe care oprezentam, vine sA completeze uncle din acestelacune aduce un valoros aport la studierca

*i

lucrarii

acest

1

§i

si

si

M

4i

ji

p

Ii

si

pwww.dacoromanica.ro

Page 185: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

13 RECENZ11 1025

problemelor inepuizabile ale istoriei si teorieirevolutiei socialiste si a dictaturii proletaria-tului.

In primul capitol al lucrarii sale, E. N.Gorodetki studiaza rolul, componenta, functii-le Sovietelor in ajunul si In primele sApt6 minidupa Revolutia din Octombrie. Folosind cadzvor chestionarele intocmite de delegatii la cel4e-al II-lea Congres al Sovietelor din IntreagaRusie, autorul cerceteaza activitatea Soviete-tor in domeniile productiei, constructiei cultu-Tale, traiului muncitorilor, asigurarii ordinii, re-prirnarii actiunilor contrarevolutionare etc. Ast-fel, din cele 123 de Soviete locale studiate inmonografie, 55 au stabilit controlul asupraproductiei, 47 au dus lupta Impotriva somaju-lui, 78 an luptat Impotriva speculei si pentru.organizarea aprovizionarii oraselor cu alimen-

e (p. 47).

Analizlnd dctaliat lupta dintre partidelepolitice din Rusia din februarie pina In octom-brie 1917, autorul urmareste procesul de bol-evizare a Sovietelor. La cel de-al II-lea Con-

gres al Sovietelor din Intreaga Rusie, 255 din.cele 366 de Sovicte reprezentate la Congres strespectiv 505 din cei 670 de delegati s-au situatpe pozitiile ferme bolsevice (p. 61).

In acelasi capitol sInt interpretate uncleprobleme nelAmurite pinA In prezent In istorio-.grafia sovieticA : 1) cauzele si istoricut redac-tarii de care V. I. Lenin a cunoscutei scrisoridin seara zilei de 24 octombrie ; 2) cauzeleIntlrzierii deschiderii celui de-al II-lea Congresal Sovietelor ; 3) rolul, functlile, componentaComitetului militar revolutionar (V. R. K.)s. a. Printre altele, autorul arata ca V. R.K.

organ extraordinar al Sovietului din Petro-grad, creat In cursul luptei pentru revolutiasocialists a jucat In primele 3 4 saptaminiale existent.ei Statului Sovietic, pins chid s-auformat comisariatele poporului, un rol extremde important ca laborator al organizA-rii de stat, ca organ extraordinar si universal alComitetului Executiv si al guvernului. Totoda-'Lk V. R. K. a constituit plus la crearca V. C.K. (Comisia extraordinary pe Intreaga Rusie),organul principal al noii puteri pentru luptaImpotriva contrarevolutiei, sabotajului, specu-_lei etc.

In capitolul al II-lea slut cercetate proble-me ale creArii si consolidarii organelor centraleale puprii sovietice. Autorul polemizeaza cuistoriografia burgheza care vede In Revolutiadin Octombrie numai distrugere, violenta,teroare. El analizeaza procesul revolutionar Inunitatea trasaturilor sale distrugatoare si crea-toare. V. I. Lenin arAta, In repetate rinduri,ca In revolutia socialistA, In functie de conditiileexistente, este inevitabilA folosirea ant a meta-delor de distrugere radicalA a vechiului, cit si ametodelor de transformari treptate. In aceastaordine de idei E. N. Gorodetki face Incercareade a urmari In ce fel si In ce limite au fost foto-site de dictatura proletariatului anumite ele-mute ale vechiului aparat de stat (aparatulde evidentA si repartizare al monopolurilorcapitaliste si institutiilor financiare, aparataldepartamentului de comunicatii s. a.). Cerce-tarile Intreprinse de autor Ii permit sA arate,pe baza unui material concret, ca revolutiasocialists In Rusia si-a Inceput activitatea nucu comunismul militar, ci cu politica care maitlrziu a primit denumirea de noua politicrteco-nomicA" (p. 31). Distrugerea vechiului meca-nism de stat nu se InfAptuia, dupil cum relevaluerarea, prin simpla dizolvare, Inchidere, li-chidare a vechilor institutii. Proletariatul Invin-gator a luat de la organele vechi de stat infor-marea necesara, cadre de specialisti, uncle actenormative care nu contraziceau intereseledictaturii proletariatului s. a. Acest proces sedesfasura In lupta scuts cu sabotajul activ sipasty al reprezentantllor vechii orinduiri. Inaceste conditii, functia de reprimare, de con-strIngere a fost subordonatil sarcinilor princi-pale, creatoare (p. 499-500).

0 alts concluzie importanta a autoruluieste aceca ca analiza faptelor privind relatiileIntre partidul bolsevic si partidul eserlor destinga respinge afirmatia dogmatics ca sistemulunui singur partid a fost totdeauna caracte-risticpentru dictatura proletariatului In Rusia.Autorul aratil ca Inca lnaintea Revolutiei dinOctombrie In Comitetul militar revolutionars-a format blocul bolsevicilor si escrilor de stln-ga. Bolsevicii niciodata n-au negat posibilita-tea intrArii altor partide, reprezentate In Sovie-te, In guvernul creat la cel de-al II-lea Congresa] Sovietelor. Din initiativa bolsevicilor eserii

www.dacoromanica.ro

Page 186: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1026 RECENZII 14

de stinga au intrat in guvern si au colaborat cubolsevicii pind In martie 1918. Autorul relevaInsemnittatea acestei tactici, care a per mis

IF .bolsevicilor sd izoleze pe eserii de dreapta sA

uneasca tardnimea in jurul ideilor lui Octom-brie. Totodata, el urmAreste accle conditii aleluptei sociale politice din Rusia care au dus lasubminarca acestui bloc guvernamental si latransformarea treptata a eserilor de stingaIntr-un partid antisovietic. Yn ceea ce privestealte particle politice din Rusia, legIndu-$i soar-ta de contrarevolutie si de interventia strains,ele singure s-au exclus din viata politica a po-porului. Astfel, numai conditiile istorice audus, dupd pgrerea autorului, la formarea uneiastfel de trasaturi specifice orinduirii de stat dinRusia ca sistemul unui singur partid (p.33-34,161 167, 188-206, 500).

Yn capitolul al III-lea este studiat proce-sul de formare a organelor de conducereIn industrie : controlul muncitoresc, tre-cerea la crearea V. S. N. H. (Consiliul peintreaga Rusie al economiei nationale); primapasi pe calea apropierii stiintei de productieetc.

Autorul releva rolul deosebit de importantal controlului muncitoresc introdus din pro-pria initiativa a maselor muncitoresti In toiulluptelor revolutionare ca o forma de trecerede la capitalismul de stat la transformareasocialistil a industriei. Estesubliniata importan-ta controlului muncitoresc pentru stavilireasabotajului capitaliltilor, pentru distrugerea ve-chilor relatii de productie, pentru pregatireapractice a muncitorilor In vederea activitatii deconducere In domeniul economies etc. Totoda-tg autorul scoate In evidenta lipsurile con-trolului muncitoresc : incoerenta, tendinta spreregionalismul si egoismul local, spre separatism

sindicalism. Controlul muncitoresc s-a dove-dit a fi incapabil de a reglementa aproviziona-rea, comenzile, finantarea s. a. In limitele unuidomeniu de productie cu atit mai putin, dea efectua planificarea pe scara Intregii tari.Caracterul contradicloriu al controlului mun-citoresc a fost o forta motrice care a grabittrecerea de la formele inferioare de dirijare aeconomic!, In limitele unei sau ale mai multorIntreprinderi, Ia dirijarea unor ramuri de pro-ductie, iar apoi a Intregii economii nationale

pe care a fost chemat sA o Indeplineasca V. S..N. H. (creat Ia 1 decembrie 1917).

Capitolul al 1V-lea trateazd problema apa-rgrii ordinii revolutionare In primele luni ale-puterii sovietice, problema credrii activitd-tii V. C. K. (Comisia extraordinary pe IntreagaRusie). Necesitatea recurgerii Ia forta pentrusuprimarea contrarevolutiei a fost prevazutdde V. I. Lenin Inca cu multi ani Inainte. Totusi,imediat dupd victoria Revolutiei din Oc-tombrie, bolsevicii n-au creat un organ spe-cial de oprimare. Acest lucru este explicat deautor mai ales prin faptul ca V. I. Lenin $i

considerau ca rezistenta claselor ras-turnate, Incercarile for de a folosi forta Impotri-va revolutiei, vor fi Inabusite de actiunile direc-te ale poporului Inarmat $i nu puneau pro-blema crearii unui organ special de oprimare.Totodata V. R. K. a Indeplinit uncle functii ale.luptei Imp otriva contrarevolutiei. Practica lup-lei a cerut alte metodc. V. I. Lenin a subliniatIn repetate rinduri ca initiativa In politicaterorii apartinea contrarevolutiei. Masele popu-lare au Invins In Revolutia din Octombrie aproa-pe fart' varsare de singe, dovedind umanitate,tolerantd simt de dreptate fatit de adversa-rii sai. Dupa revolutia din Octombrie bolseviciin-au suprimat nici railcar ziarele burgheze, iardespre teroare nu era nici vorbd. ProblemacreArii unui organ special pentru lupta Impotriva contrarevolutiei a aparut In legaturg cunecesitatea reprimarii sabotajului, In acel mo-ment cea mai rasphidita metoda de lupta aburgheziei. Mai tlrziu, dupA cum arata autorul,pe mAsura dezvoltarii luptei de clasa, functiilcV. C. K. s-au largit (lupta Impotriva delictelorde serviciu, Imp otriva comploturilor contrare-volutionare, a banditismului etc.) insa clasamuncitoare partidul n-au considerat nicio-data, arata autorul, principala metodA a aces-tui organ teroarea sau violenta. V. C. K. a fostcreat ca organ de prevenire a comploturilor si apuciurilor. Folosirea metodelor mai drasticeImpotriva adversarilor de clash ai proletaria-tului a fost impusd mai tirziti de dezhintuireaterorii albe si de folosirea altor mijloace radica-le de catre fortele contrarevolutionare. Cerce-tind problema importanta privind locul V. C.K. in sistemul de organe ale dictaturii proletariatului, autorul scoate In evidenta faptul

gi

gi

5i

gi

5i,

bob

1i

si

www.dacoromanica.ro

Page 187: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

15 RECENZII 1027

ca V. C. K. a lost pus5 sub un control sever alpartidului si al guvernului.

Capitolul al V-lea este consacrat problemeiformarii noii armate revolutionare. Si de dataaceasta E. N. Gorodetki urmareste procesulIn unitatea lui dialectics, aratInd imbinareaatilt a metodelor de distrugere (printre care de-mobilizarea total a a vechii armate), tit si a trans-formarilor treptate (democratizarea, folosireaunor elemente ale vechii armate s. a.).

Lucrarea se Incheie cu capitolul al VI-lea,In care sint tratate problemele legate de con-vocarea dizolvarea Constituantei si de apro-barea principiilor primei Constitutii sovieticela cel de-al III-lea Congres al Sovietelor dinIntreaga Rusie (ianuarie 1918). Cu acest con-gres se terming prima etapA, dupa periodiza-rea lui V. I. Lenin, a Revolutiei din Octombrie,etapa mersului triumfal al puterii sovietice".

Trebuie mentionat ca pentru prima data Inistoriografia sovietice, autorul Incearca sa elu-

cideze particularitatile desfAsurarii alegerilor InConstituanta, cauzele care au dus la prepon-derenta In aceasta a elementelor mic-bur-gheze. DesiAsurarea si rezultatele alegerilorshit prezentate cu ajutorul datelor statisticecumulate de autor In clteva tabele.

Chiar data s-ar putea reprosa autorului unc-le lipsuri neesentiale In prezentarea sau inter-pretarea unor anumite fapt e sau evenimente(lucru facut si de 0. F. Soloviov In recenziamentionata), ramble indiscutabil faptul c5lucrarea este patrunsa de suflul epocii, releNticonvingator rolul hotaritor al maselor mi-lioane de muncitori, soldati, tarani care tre-zip la munca de creatie revolutionary siindru-mati de partidul bolsevic sub conducerea luiV. I. Lenin an dovedit capacitatea for istoricade a crea o noua orinduire socials.

A. Lazea

E. M. DVOICENKO-MABKOVA, Pycoco-pptuncnue umepamypubteC831311 e nepeoti nmoeutte XIX (mica, Academia de tiinte a U.R.S.S.,Institutul de literature universa16, A. M. Gorki", Moscova, 1966,

278 p.

E. M. Dvoicenko-Markova a izbutit saalcatuiasca aceasta frumoasil carte desprerelatiile literare ruso-romAne, cu o serie deconsideratii asupra relatiilor istorice In gene-ral, bazata pe o bibliografie foarte bogatadusa pina la zi (vezi p. 263-278).

Expunerea, bine organizata, are douapart! distincte, cuprinzind In total 11 capitole.

0 atentie deosebitA acorda autoareaproblemei, mai putin lamurite pins In prezent,a reflectarii tematicii romanesti In beletristica,critics, jurnalistica, filologia istoriografiaruse In prima parte a secolului trecut, de carese ocupa In partea I a carpi. Aici se trateazatnainte de toate despre Punkin creatiapopulara din Tara Romaneasca $i Moldova".Se stie, datorita In cea mai mare parte totcercetarilor fAcute de E. M. Dvoicenko-Mar-kova in trecut, tit de hotarltoare a Post pentru

poetul Pulkin sederea lui la Chisinau In vre-mea exilului. Pe el 1-a impresionat In moddeosebit folclorul romanesc, fapt care i-aatras interesul si pentru istoria Moldovei,pentru traditiilc istorice ale poporului romanIn general.

La numai o lung de zile dui:a venirea saIn Chisinau (septembrie 1820), Pulkin corn-pune halada Falul negru dupA un cintec po-pular din Moldova si o publics In jurnaleleCalla ozeirecTna" Thiaronamepennuit".Balada inregistreaza un mare succes nu nu-mai in lumea literatilor din Rusia gi Basarabia,ci $i In cercurile muzicienilor, cad Intli Vers-tovski, apoi Veligorski Chemist° compunmuzicA pe textul ei, iar Gluskovski o trans-pune pe scena Teatrului Mare din MoscovaIn forma de balet pantomimic, cu dansuriromanesti din Moldova si Muntenia, slrbesli,

gi

5i

Ii

Cl

www.dacoromanica.ro

Page 188: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1028 RECENZII 16

turcesti si tighnesti. In urma traducerii Inromaneste de Costache Negruzzi (1837), ba-lada va capata o larga raspindire In toatecele trei tart romane. Ca elemente impor-tante In creatia lui Punkin au maiintrat : cintecul popular Arde-md, Lrige-

ma ... si traditia moldoveneascd desprepoetul Ovidiu. Din plin a folosit poetul povesti-rile si cintecele poporului despre haiduci carazbunatori ai- celor oprimati, introduse Inpovestirea Ctrjaliut, In Istoria lui Pugaceu,Pruitt haiduci, Slujbasul si poetul gi Delibasa.In legatura cu aceasta, autoarea face o in-cursiune In istoria luptelor sociale, aratindlaptele reale haiducesti despre care Punkina trebuit sa stie neaphrat sau altele desprecare a putut auzi si le-a pus la baza creatieisale.

Cu privire la interesul manifestat dePulkin pentru evenimentele rascoalei din1821 in Principate, autoarea a mai scris Inanii din urma, dupa cum de asemenea a stu-diet indeaproape cintecele despre TudorVladimirescu bimbasa Sava 1, problemepe care le reia pe larg in cartea de fata. Rea-mintim dour ea descoperirea cintecului despreTudor Vladimirescu, din partea autoarei,constituie u contributie importanta, caremerita a fi subliniata cu insistenta, la istoriafolclorului romfinesc, intrucit acest cintec a

Vezi recenziile insemnarile despre aces-tea In : Romanoslavica, V, p. 207-208 ; X,p. 539-540 ; Studii, revista de istorie", Bu-curesti, 4/1961, p. 1045-1048. Avem de ob-servat aid ca afirmatia autoarei cum ca mate-rialele lui I. P. Liprandi despre rascoala din1821 ar fi inedite (p. 54, In cartea de fata)este depasita, Intrucit acestea au fost publi-cate in Documente privind istoria Romdniei..Rdscoala din 1821, Acad. Rom., Institutul deistorie, vol. V, Izuoare narative, Bucuresti,1962, p. 163-498. (Despre Pulkin, p. 480481. Cintecul notat de I. P. Liprandi, la p.452-453.) Precizam ca meinoriile lui Liprandian fost sense In Bucuresti si In acelali an(1830) au fost traduse in slrbeste, traducereapastrIndu-se la Belgrad pint In 1941 (veziSvet. Matid, Opis rukopisa Narodne biblioteke.Sa prilogom : Porodi6ni arhiv RagkovieaSrpska Akademija Nauka. Posebna izdanja.Knjiga CXCI. Odeljenje literature i jezika.Knjiga 3. Beograd, 1952, p. 231).

dispa rut cu timpul 2. In folclorul moldove-nese si muntenesc de care a fost intens preo-cupat, Puikin a gasit sensul si intelegerearascoalelor si a luptei poporului ; pe de altsparte, cunoasterea ideilor decembristilor i-aInlesnit poetului Intelegerea rascoalei dinTara Romaneasca. Este semnificativ faptulca Punkin a mers pint acolo cu interesullui pentru rascoala, Incit a intrat In legaturacu Caravia, Duca si Pendedeca, fruntasi ete-risti adapostiti peste Prut, notindu-si de laei o serie de informatii despre evenimenteleistorice la care au participat direct.

Cu aceeasi atentie yi profunzime urmilresteautoarea intr -un alt capitol cum A. F. Velt-man, acest prieten al lui Pulkin care a traitIn 1818 In Basarabia, iar din 1828 1b29 astat In principate, s-a inspirat din realitatilede aici pentru a scrie operele sale lance Cio-banu, Tratan $i Anghelufa, Sttncile de laCostesti, Doi maiori, povestirea despre Ursu,haiducul A Rddoi. Subiectul acesteia dinurma se refera la evenimentele anului 1821.Veltman acordh aici o atentie deosebita ras-coalei conduse de Tudor Vladimirescu, aratasiinpatie fata dc el, descrie seena Intilnididintre Tudor 1i Ipsilanti, evident bazatt pecunoasterea izvoarelor ; de asemenea descricimbrachmintea, armele si cintecele eteristilor§i ale pandurilor.

Merita sa fie amintit ca, printre allele,autoarea identifica pe 'Veltman ca autor alunei povestiri despre haiducul roman funsu,iscalita pseudonimul Radu Curalescu".

Atentia cititorului va fi retinuta de analizaprivind Tematica moldoveneascd In operelelui Dal, Lajecinikov Zagoskin. E. M. Dvoi-cenko este prima care studiaza tematicamoldoveneasca In operele acestor trei scriitori,de altf el cunoscuti In literature rusa ree-ditati In mai multe rinduri. In romanul sau7'iganca, Dal introduce momente din viatade la Iasi, descrie privelisti scene observatepe drumul dintre Bucuresti Ploiesti, facedigresiuni largi asupra isLoriei Moldovei,

2 Un fragment al cintecului despre Tudora fost notat de Emil Picot In Serbia, pe la1887 (E. Picot, Chants populaires des Roe-mains de Serbie, Paris, 1889, p. 431).

si

1 sicu

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 189: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

17 RECENZII 102 9

descrie modul de viata din Moldova, faceobservatii de ordin etnografic si insereaza In

textul rusesc multe cuvinte .i expresii mol-dovenesti. Tematica moldoveneasca este pre-zenta si In romanele Basurman Mamerivale, scrise de Lajeeinikov. In ambele estevorba de evenimentele legate de prezentala curtea rusa a Elenei, fiica lui Stefan eelMare. Latura istorica a acestei probleme, careIn prima parte a secolului trecut constituiaun subiect preferat In literatura, a fost adin-cita de specialisti in ultima vreme, gasindu-sebroderii ale Elenei care dovedese influentaartei moldovenesti la curtea Rusiei.

Un alt moment istoric important, anumecampania lui Petru I la Prut (1711), a consti-tuit subiectul romanului lui M. Zagoskin.:Rapti la tneepulul secolului al XV Il I-lea.. .,aparut In 1848. Acest autor de asemeneaintroduce In opera sa cuvinte moldovenesti$i elemente de folclor moldovenekc. 0 bunaparte din actiunea romanului se petrecein Moldova, autorul creind aici tipul moldo-vencei Smaragda Herescu.

Mai departe, In carte se &I un studiudezvoltat, cu numeroase date noi, despreAlexandru Hasdeu $i creatla lui in proza-si In versuri. Rettnem indeosebi faptul ca Al.Hasdeu a contribuit mult la propagareafolclorului romanesc, inclusiv eel din Transil-vania $i Banat, in Rusia. hi arc semnificatia sa

faptul ca Al. Hasdeu a pus In circulatlecintecul morlachilor-mavrovlahilor, traduS dinlimba slrba tocmai In vremea cind In gazetelerusesti se iscase o vie polemics pe tema vla-hilor balcanici (vezi de ex., In Literaturnaiagazeta ", nr. 30/1830, p. 241-242).

De Inceputurile crea(iei lui Bogdan Petri-ceicu Hasdeu autoarea se ocupa In ultimulcapitol al partii I, aducind mai multe contri-butii $i facInd o serie de precizari asupradiverselor momente din activitatea lui B. P.Hasdeu In Rusia, de care 1i istoricii vor tre-bui sa tina seama. Specialistilor le-a ramaspins astazi necunoscut faptul ca Hasdeu acolaborat la gazeta Moskvitianin" (In 1854).El a fost primul care 1-a tradus In rusestepe Heine. Din corespondenta cu Pogociin(1852) se vede ca Hasdeu avea pregatite oserie de lucrari din domeniul slavisticii si din

istoria %ardor romiine, printre acestea : Cinesin! Want menfionali de Nestor? Nu ne-aparvenit Culegerea de cintece moldovenesti cuobserva(ii islorice pe care Hasdeu o avea re-dactata In vremea aceea . S-a pierdut Iti-crarea despre Alitologia dacilor. A ramas ine-dita pInd astazi o lucrare despre folclorulmoldovenesc, intitulata Doina, redactata Inruselte. 0 serie de alte scrieri ale lui Hasdeu(autoarea le analizeaza arata geneza lor),publicate ulterior In Romania, au fost con-cepute sau redactate Inca In perioada vietiilui In Rusia. Sa mai retinem un fapt carac-teristic din viata lui B. P. Hasdeu, acela cael Infiintase la Harkov un cerc literar secretsi ca din acea vreme dateaza poczia lui Duma,In care se vede influenta lui Punkin Lermon-tov.

Sub tillul Rusia pi creafia scriilorilordin Moldova pi din Tara Romdneascd pe care-1da partii a II-a a cartii, autoarea grupeazaseria studiilor despre Gheorghe Asachi,Costache Stamati, Alecu Donici, CostacheNegruzzi, Mihail Kogalniceanu, Vasile Alec-sandri Alexandru Odobescu. Este evidentasi aici stapinirea sigura a informatiei complete,rusesti romanesti, din care reiese procesuldo creatie al acestor reprezentanti de frunteai literaturli istoriografici romanesti Incontact cu literatura rusa. Ne vom refcridoar la uncle aspecte inedite sau constatarinoi facute de autoare. Astfel, se du o scrisoareinedita a lui Asachi catre Kisclev (p. 173).Aflam de asemenea cii Asachi se gasesteprintre refugiatii moldoveni ajutati de autori-tatfle ruse In 1821 (p. 160). La C. Stamati sestabileste ca data adevarata a traduceriilui Kavkazskii plennik de Punkin In roma-neste este anul 1824 (p. 174). Poate ca nueste cunoscuta calificarea de patriarli alpoetilor moldoveni" data lui C. Stamati deziarul Severnaia pcela" In legatura cu, poe-mul acestuia Ciubur Vodd. Biografia lui

Al. Donici este imbogatita aid cu date not.Printre altele, se rectifica afirmatia gresita,care persista pina In anii din urma In litera-tura de specialitale (vezi Al. Donici, Fabule,E.S.P.L.A., 1956, p. 6), ca Al. Donici ar fifacut cunostinta personal cu Punkin. Randneccrt doar faptul ca Donici a cunoscut operele

gi

Si

$i

si

gi

5i

i

www.dacoromanica.ro

Page 190: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1030 II EC ENZJI 18.

lui Punkin. Ramlne mai departe un gol Inbiografia lui Donici : nu se cunosc motiveleplecarii lui din Basarabia la Iasi. In legaturacu C. Ncgruzzi si anume avInd In vederetraduce, ea Cfrjaliului In romaneste, se daudate not despre haiducul cu acest nume, ex-trase din arhiva lui Kiselev (p. 217). Cu privirela M. Kogalniceanu, se rectifich parerea luiN. Cartojan potrivit careia prin traducereaunei satire de F. Bulgarin, Kogalniceanu ar fiurmarit sa jigneasca Rusia. Autoarea de-monstreaza ca traducerea In cauza a Postf acuth dupa Senkovski, iar ideea desprepretinsa intentie de a jigni Rusia a lost pusaIn circulatie de francezul F. Colson. Cit pri-veste latura activitatii istorice a lui M. Kogal-niceanu, ne edificam acum ca el I-a studiattot atit de atent si pe istoricul rus Raramzin,ca si pe Ranke sau Humboldt. Pe de alta parte,In Rusia s-a acordat o atentie deosebitascrierilor lui Kogalniceanu despre problemaliganilor. De Inuit interes s-au bucurat sipoeziile lui Alecsandri, fiMd traduse In ruseste(879) din limba francezil. In sfIrsit, o preci-

zare in legatura cu Al. Odobescu :sotia nelegitima a lui Kiselev, este de faptAnna Baleanu, fiica Zoiei Vacarescu, carefusese casiltorita nu cu fratele lui Bagration,cum se credc, ci cu varul acestuia Alexei.Astfel se precizeaza si raporturile de rudenieprin alianta ale lui Al. Odobescu, In urma.casatoriei sale cu Sasa, fiica nelegitima a luiKiselev. Datorita acestor legaturi de rudenie-Al. Odobescu a mers deseori in Rusia, faptcare explica influenta lui Gogol, TurgheneNsi a stlint.ei rusesti care se observa la el. Le.ga-turile cu arheologii rusi i-au dat posibilitate-sa publice datele despre Pfastanita" de inTihvin, gasita In Romania si sa puns ipolezadespre colaborarea dintre Mihai Viteazulsi tarul Boris (p. 262).

Cartea nu are eoncluzii. E%te un ncajuns.aparent, intrucit ceea ce s-ar fi spus aida Post exprimat In cuvintul introductiv (p.3-23). Socothn ca aceasta carte se recomandh-de la sine literatilor si istoricilor, prin conti-nutul si calitatile ei.

S. Iancovici

Anca,

www.dacoromanica.ro

Page 191: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

REVIS TA REVISTELOR

.1/1eTopim CCCP". 1/113CTIITyT HCTOpkfltArcaTomm/ CCCP, MocKaa, X (1966),nr. 1-6, 1 440 p.

Revista Istoria U. R. S. S. a intrat In al.zecelea an de aparitie. Ea a ocupat Inca de laprimele numere un loc de seams pe frontulastoriografiei sovietice. Alaturi de problemeleistoriei social-economice, politice si culturalea popoarelor U. R. S. S., revista Indreptatatentia si asupra disciplinelor istorice auxiliare

studiilor de istoriografie. Interesul majoreste acordat istoriei societatii socialiste, isto-riei activitatii constiente a maselor muncitoare-calituzite de partidul comunist pentru trans-formarea revolutionary a societatii.

L. V. Cerepnin se ocupa de Congresulinternational at istoricilor (nr. 1), care a avut

toe Ia Viena In august-septembrie 1965. Auto-rul zugraveste atmosfera vie, creatoare, In.care cei circa 2 500 de delegati si-au confrun-tat punctele de vedere cu privire la proble-mele : colonialism si anticolonialism, nationa-lism si internationalism, rolul revolutiei si al-eVolutiei in istorie, Invatdmintele celor douarazboaie mondiale, gindirea istorica In etapa.actuala etc. Relatind despre contributia sipozitia istoricilor sovietici, L. V. Cerepninsubliniazd aportul istoricilor din Wile so-cialiste, mentionind elogios referatele siinterventiile delegatilor roman'.

V. I. Zevin, E. V. Klopov si B. M. Iakovlevse ocupa de Uncle probleme ale istoriei socie-101ii sovietice In lucrdrile lui V. I. Lenin (Dupdvoile materiale ale Culegerii complete a operelor)((nr. 2). Noua editie completa a operelor luiV. I. Lenin In 55 de volume cuprinde circa

9 000 de lucrari, articole, cuvintari, proiectede documente de partid si de stat, scrisori,telegrame, ciorne etc. Autorii dovedesc canoile materiale publicate acum pentru prima()all dau istoricilor posibilitatea de a adinciStudiul multor probleme ale istoriei U. R. 3. S.dupa Marca Revolutie din Octombrie.

G. A. Sadjius analizeaza Industria fclasa muncitoare din republicile ballice dupdrestaurarea puterii sovielice (1940 1965) (nr. 1).Autorul trece succint In revista luerarileconsecrate istoriei clasei muncitoare sovieticedin Virile baltice, subliniind ca numai dupaCongresul al XX-lea s-a trecut la studiereapc scars larga a problemelor legate de aceastatema. Sint Inca insuficient cercetate istoriafabricilor si uzinelor, participarea muncitorilorIn conducerea productiei, cresterea numericsa clasei muncitoare etc. G. A. Sadjius anali-zeaza pe baza de tabele statistice ritmulmediu anual al cresterii productiei industrialedin tarile baltice, raportat la indicele anului1940, schimbarile In structura populatieidinamica cresterii numerics a muncitorilorindustriali in principalele ramuri, greutateaspecifica a tarilor baltice In cadrur U. R. S, S.Datele si concluziile stilt instructive, marturi-sind ca marile transformari petrecute Inaceste tari In domeniul induStrial constituieunul din principalele rezultate obtinute deputerea sovietice.

A. M. Katva In comunicarea InovaloriiIn industria grea a R. S. F. S. R. (1959-1962)

.,.sTuott", tomul 20, nr. 5, p. 1031-1041, 1967www.dacoromanica.ro

Page 192: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1032 REVISTA REVISTELOR

(nr. 6) releva, pc baza analizei datelor culese,stilul de munca al miscarii inovatorilor inprimii ani ai septenalului.

B. N. Kazantev analizeaza Cresterea sa-lariului real fi a veniturilor muncitorilor dinindustria U. R. S. S. in anii 1951-1958(nr. 3). Date le aduse de autor arata Ca Intre1951 si 1956 au existat serioase deficiente Innormelc de salarizare. Astfel, salariul metalur-gistilor a crescut prea lent si a ramas multIn urma ritmului de crestere a productivitatiimuncii. in 1955, spre exemplu, la o cresterea productivitatii muncii de 9,3% salariul nunumai ca nu s-a marit, ci s-a miclorat cu 0,4%.Tarifele de salarizare nu mai corespundeauprogresului tehnic rapid din industriaU. R. S. S. Reglementarea salariilor, Ince-puta la sfIrsitul anului 1956, a eliminat deli-cientele de baza ale salarizarii, ceea ce a dusla o ridicare substantiala a salariilor si laaecelerarea sporirii productivitatii muncii,progresulul tehnic, precum si In crestereanivelului de viata al muncitorilor, tehnicieni-lor functionarilor din industria U. R. S. S.

V. E. Poletaev comunica concluziilestudierii unor aspecte Din istoria colabordriicrealoare a muncitorilor intelectuali cu ceidin productie (1946-1958) (nr. 1). Autorulurmareste problema colaborarii In orasulMoscova a muncitorilor intelectuali cu ceidin productie. Culegerea datelor statistice

metoda de ccrcetare slut incontestabilmeritorii.

Istoriei celui de-al doilea r5zboi mondialli shit consacrate clteva studii, dintre caresemnalam pe cele ale lui Cestrnir Amort,care a avut posibilitatea sa cerceteze microfil-mele luate dupa arhivele institutiilor hitle-riste capturate de armata americans (aflateactualmente In The National Archives of theUnited States, oralul Alexandria, statulVirginia). El publics dour studii care aducamanunte pretioase despre Planurite nazistede cucerire st tnrobire a popearelor U. R. S. S.(nr. 2) si Planul Barbarossa dupd documenteleComandamentului Suprem al Armatei germane(nr. 6).

Ultimul articol cuprinde scurte ref eririla pozitia planurile conducatorilor hitleristifats de Ora noastra.

E. F. Iazicovici trece in revista activitateadepusa de Antifascistii strdini in rtndurilepartizanilor bielorusi (1941-1944) (nr. 5).Autorul arata ca pe teritoriul Bielorusiei s-auluptat sub acelasi steag cu poporul bielorusrelativ multi internationalist( : slovaci, cehi,polonezi, croati, macedoneni, unguri, austrieci,belgieni, francezi, italieni, germani, spanioli.Shit amintiti cu pietate si respect coman-dantii grupelor internationale antifasciste departizani.

M. R. Akulev se ocupa de Lupta muncitori-lor din Siberia pentru dezvoltarea producfieide rdzboi to anii 1941 -1942 (nr. 3). Autorulanalizeaza rezolvarea problemelor de cadre(instruirea lo profesionala, educarea forpolitica), trecerea industriei pe picior de raz-boi, punerea in functiune a fabricilor si uzinelarevacuate. Datorita muncii uriase organiza-torice de partid si de stat, a eroismuluiabnegatiei muncitorilor, In Siberia s-a treat,Intr-un timp uimitor de repede, o industriede razboi Ip plina crestere, care producea 'Iir-1942 circa o treime din-productia de fonts aU, R. S. S., aproape jumatate din productiade carbune etc.

AL A. VIltan, In studiul Structura social-economica a satului colhoznic In anii 1933194Q (nr 2) se ocupa de : formele de proprie-tate, fizionomia socials a taranimii colhoznice,relatiile interne In colhoz, colhozurile statul,circulatia de marfuri Intre oral si sat. Datelegi gruparea for In tabele, ca si metodologiaf olosita sint interesante gi merits a fi relevate.

A. Ns 1Vusupbekov cerceteaza Formareaclasei muncitoare din Kazahstan to anii con-struefiei socialiste (nr. 4). Acest proces con-stituie o parte components a caii necapitalistede dezvoltare a poporului kazah, care pins laRevolutia

kodin Octombrie nu trecuse Inca pan

stadiul capitalismului industrial. Autorul a-duce precizari cu privire la componenta natio-nals a muncitorilor de la manic Intreprinderidin Kazahstan in perioa da presovietica (19i4-1917) si apoi urrnareste procesul formariiclasei muncitoare a Kazahstanului In aniieonstructiei societatii socialiste.

I. S. Kukuskin se ocupa de Teroarca culd-ceased In sat in anii 1925 1928 (nr. 1). Cutoate ca ar fi grew de gasit un sat sovietie

si

5i

si

si

5i

a'

#

www.dacoromanica.ro

Page 193: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 REVISTA REVISTELOR 1033

In care trecerea de la capitalism la socialismsa nu fi antrenat agravarea luptei de class,problema nu a fost tratata dealt In linii mari.Autorul aduce In circuitul stiintific date noi,interesante cu privire la teroarea exercitatade culacime forma cea mai ascutita a lupteide class In perioada care a precedat colectivi-zarea In masa a agriculturii.

Revista a deschis o rubrics specials InIntimpinarea aniversarii Revolutlei din Octom-brie. Asti el V. I. Muller cerceteaza Inceputuldemocratizarii vechii armate fn zitele revolutieidin februarie ($edin(a Sovietului din Petro-grad din 1 martie 1917 si Ordinul nr. 1) (nr. 5).Una din problemele cele mai importante cucare proletariatul s-a ciocnit adesea In mersulrevolutiei socialiste a fost problema sfarimariivechii armate. Yn Rusia metoda de sfarlmarea vechii armate a constituit-o democratizareaei. Autorul urmareste atent cum s-a desfasu-rat cnnoscuta sedinta a Sovietului din Petro-grad de la 1 martie 1917, cautInd 59 restabi-

1easca anumite momenta esentiale.

H. S. Inviatov si L. M. Landa fac o ana-Ilia multilaterala cu privire Ta Istoriografiasovielicd a Revelutiei din Octombrie In AsiaMijlocie (nr. 6). Autorii considers ca, Inpreajma aniversarii a 50 de ani de la creareastatului sovietic, cercetatorii eliberindu -sede anumite tendinte subiective din anii tre-mtti Increaza mult si rodnic asupra istorieiMarelui Octombrie In Asia Mijlocie, ataclndcu Indrazneala probleme inca nestudiate sicontroversate.

H. S. Inviatov si D. A. Ciugaev se ocupade Victoria revoluiiilor populare si constituirearepublicilor sovietice populare In Horezm siBuhara (nr. 2). Succinta prezentare istorio-grafica si elementele noi aduce de autori adln-cesc problema trecerii Asiei Mijlocii res-pectiv a popoarelor din Horezm si Buharade la feudalism la socialism, sarind pestestadiul capitalist de dezvoltare a societatii.

C. C. Aliarev, In studiul Oare s-a aplicatrealmente contractul colectiv at muncitorilordin Baku In anul 1917? (nr. 1.), ajunge laconcluzia, pc baza unei confruntari severea tuturor datelor, Ca salariile au fost platiteconform contractului colectiv, dar alte pre-

vederi n-au fost respectale din cauza Impotrivirii acerbe a capitalistilor.

V. I. Buriac In Primele subotnice comu-niste in Groznti (nr. 1) urmareste, pe baza denoi materiale de arltiva, cum au fost organi-zate primele subotnice In ralonul petrolierGroznli, subotnice initiate de organizapilelocale de partid si de organele politice alearmatei de muncil din Caucaz. Autorul subli-niaza importanta si rolul subotnicelor comu-niste In lupta pentru refacerea economiei.

G. F. Kiselev 5i V. A. Liubiseva aduc notdate despre V. I. Lenin si crearea sigiliului,si stemei U. R. S. S. (nr. 5), relattnd Impreju-raffle istorice In care s-au luat hotarlrile res-pective. B. D. Galperin 5i V. I. Startev, Incomunicarea Cu privire la istoria lichiddriidumelor ordsenesti fn anul 1918 (nr. 1), corec-teaza uncle afirmatii aflate in literatura despecialitate, aduclnd precizari utile.

E. I. Spivakovski, In Not materiale desprelegOlurile jut V. 1. Lenin cu miscarea munci-toreascd romdneascd si propaganda leninismu-lui In Romania (nr. 2), prezinta succint datelecnprinse in articolele 5i studiile din ultimiiani ale istoricilor romani cu privire la lega-turile dintre V. I. Lenin 5i miscarea muncito-reasca din Romania.

A. S. Pokrovski se ocupa de Primele opinitale guvernului sovietic privitoare la revotutiain Germania dirt 9 noiembrie 1918 (nr. 5).Autorii au stabilit ca anumite materiale,ordine, telefonograme, radiotelegrame ale luiV. I. Lenin, cuprinzlnd primele masuri aleguvernului sovietic la aflarea vestilor privindrevolutia din 9 noiembrie 1918, au fost redac-tate Intr-un timp mull mai scurt dealt celindicat In culegerile de documente tex-tele ciornelor autografe difera Intrueltvade cele publicate.

Un numar de articole, comunicari sIntconsacrate- orinduirii capitaliste.

I. F. Ghindin, cunoscutul specialist, anali-zeaza Ctteva particularitafi ale structurii eco-nomice si politice a capitalismului rus la lace -putul secolului at XX-lea (nr. 2). Datele simodul de punere a problemelor slut conclu-dente. Spre exemplu, compararea indicilorarata ca industria textila rusa era cea maiapropiata -ca nivel de dezvoltare de cea ger-

si cd

www.dacoromanica.ro

Page 194: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1034 REV-MA REVISTELOR 4

Procesul de concentrare a muncitorilorIn Rusia semnala 1nsa insuficienta dezvoltareintensive a industriei. Industria germane,avind o cohcentrare normala", avind cu 12%mai putini muncitori, prelucra cu 11% maimutt bumbac. Concluzia principals este ain ramurile monopolizate ale economies ruseindustria grea, industria producatoare demasini unelte, transport, band s-au con-turat Inca de la Inceputul secolului al XX-leapremizele economice ale revolutiei socialiste.

G. A. Trukan prezinta Rusia Centraldin ajunul tut Octombrie (nr. 5). Moscova,cea de-a doua capitalii" a Rusiei, Impreunacu guberniile centrale, a jucat un rol imensIn viata economics si politica a %aril. In 1916,In raioanele centrale functionau 33% dinIntreprinderile Rusiei, tare dadeau aproapejumatate din productia ei industrials. Acolose afla cel mai numeros detasament proletarpeste un milion de oameni adica 47,6% dinmuncitorii industrial! ai Rusiei: In iulie 1917,organizatia regionals de partid Moscova numa-ra 45:000 de membri, fiind cea mai mare dinRusia. Autorul urinareste gruparile politicesi obstesti din raioanele centrale, activitateator, lupta de class si dintre partide In lunilepremergatoare Marii Revolutii din Octombrie,aduclnd multe elemente not, interwsante.

S: S. atnnanian se ocupa de V. I. Leninsi co. nsfatuirea de unificare de la Bruxelles(nr. 2). Consfatuirea din iulie 1914 n-a adus,asa Cum de altfel a prevazut V. I. Lenin,nici o unificare. Ea a avut lnsa un rot pozitiv,aratind Inca o data proletariatului rus si social-demoCratilor revolutionari din toate tariledivergentele profunde care separau partidulleninist de tip nou de toate curentele opor-tuniste si centriste vest-europene si ruse.

A. I. Avreh trateaza despre Monarhia din3 iunie si problema muncitoreasca (nr. 1). Temaa fost putin cercetata. Tarismul a negat deceniide-a rindul cu Inversunare existenta problemeimuncitoresti In Rusia. Avintul revolutionara dusla crearea comisiei Kokovtev (ianuarie1905), menita sa elaboreze un program guver-namental in problema muncitoreasca. A-ceasta a cons Molt prima etapa In cotiturapolititii tariste. Autorul analizeaza lucrarilecomisiei si concluziile ei. Cea de-a doua etapa

a constituit-o consfatuirea asa-numita D. A.Filosofov, care avea de dezbatut zece proiectede leg! muncitoresti. Ea a definitivat numaivase dintre ale, deoarece intre timp D. A.Filosofov a decedat. Cea de a doua Duma deStat a fost dizolvata. A treia etapa in pro-blema unei legislatii muncitoresti a inceputo data cu monarhia din iunie. A. I. Avrehurmareste drumul Intortochiat al proiecte/orpink' au ajuns In tata celei de a treia Dumede Stat, subliniind pozitia si interesele, adeseacontradictor!!, ale celor care au luat cuvintulpe marginea legilor propuse. Esecul politiciitariste In problema muncitoreasca era odovada In plus a crearii unei noi situatii revo-lutionare In Rusia.

N. I. Kat prezinta Grupele muncitorestila Congresele legate pe tntreaga Rusie din1907 -1910 (nr. 5). In perioada teactiuniistollpiniste, la Petersburg si la Moscova auavut loc diferite congrese legate ale mai multororganizatii create din initiativa asociatillorburgheze filantropice prietenii universal-tilor populare, societatea cooperativelor, asoei-atia femeilor, a medicilor din fabrici si uzine,liga antialcoolica etc. Autorul arata ca acestecongrese legalc au devenit arena unor aseu-.Cite ciocniri de class, datorita participariigrupelor muncitoresti.. V. E. Nevlev se ocupa de Delegatia rasala Congresul de la Londra at Internationalei.a II-a (dupe noi materiale) (nr. 2). Congresulde la. Londra, care si-a tinut lucrarile In zilelede 27 iulie 1 august 1896, a fost primulcongres al Internationalei a II-a la care auparticipat reprezentantii proletariatului orga-nizat rus. Autorul analizeaza pozitia si acti-.vitatea delegatilor rusi, relevind importantalucrarilor hotarlrilor adoptate pentru afie-marea marxismului In miscarea muncito-reasca ruse.

Printre articolele si studiile consacrateistoriei Rusiei de dinainte de reforma din1861 semnalam : T. A. Koniuhova se ocupade Invenlarierea st reglementarea gospodariilorde pe mosiile de slat dirt Lituania pe Sara re-formei lui P. D. Kiselev (1840 185.7) (nr. 5).Sub denumirea .de Lituania se Intelegeau,la mijlocul secolului al XIX-lea, guberniileVilenskaia si Kovenskaia (constituite In urma

mant.

si

www.dacoromanica.ro

Page 195: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

5 REVISTA BEVISTEL011 1035

reformei administrative din 1842). AutoareaurmAreste modul cum au lucrat comisiile deinventariere instituite de P. D. Kiselev, te-lurile politic!! agrare guvernamentale $i rezul-tatele obtinute.

I. D. Kovalicenko si L. V. Milov anali-zeazA Intensificarea exploatdrii (dranilor obro-cari din Rusia Centrald la sfirsitul secoluluial XIX-lea (nr. 4). Problema are o deosebitaimportanta pentru Intelegerea evolutiei social-economice a satului, cuantumul rentei feu-dale determinind posibilitatea dezvoltAriigospodariei tAranesti. DupA datele aduse deautori, la mijlocul secolului al XIX-lea tara-nul dAdea molierului, sub formA de obroc,cam o datA §I jumAtate de douA on maimult obroc din agriculturA sau din mestesugfata de sfirsitul veacului al XVIII-lea. Meto-dologia acestui studiu impresionant prin bog:I-lia de date, grupate In tabele, a Post contes-tatA de I. G. Rindziunski lntr -un articol cuacelasi titlu Inlensificarea exploatdrii idra-nilor obrocari din Rusia centrald la sfirsitutsecolului al XVIII-lea prima junultate asecolului al XIX-lea (Despre articotul luiI. D. Kovalicenko f i L. V. Milov) (nr. 6). Au-torul supune criticii metoda folositA de I. D.Kovalicenko $i L. V. Milov In prelucrareadatelor. Acestia an utilizat categorii catarani sAraci, mijlocasi, instariti, fara a aratacum Inteleg aceste categorii $i care shit limi-tele ce determinA ca o gospodArie sA fie Inca-drata Intr-o grupa sau alta. Modul de grupareIn tabele, ca gi Indic!! nu shit dupA pArereaautorului concludenti chiar pot da oimagine deformata.

S. S. Dmitriev se ocupA de Bisericapravoslavnica ,si statul to Rusia dinainte dereformd (nr. 4). Autorul constatA cu acuratetestiintificA faptul cA biserica a lost asculta-toare, supusA rAbdAtoare profund devo-tatA autocratiei tariste. Problemele urmAritepe multe planuri, supuse unei analize pro-funde, fac parte integrantA din istoria po-poarelor Rusiei.

M. I. Volkov studiazA intreprinderile depieldrie ale neguldlorilor In primal ',akaral veacului al XVIII-lea (nr. 1). DocumentelearatA cA intreprinderile de pielArie ale neguta-torilor erau relativ mai numeroase declt

18 c 6866

cele Infiintate prin ukaz. Organizatorii forerau reprezentantii cei mai Instariti ai vlrfuri-lor comerciale industriale din orasul rus.Yn marea for majoritate ele erau Intreprinderide tip capitalist.

A. S. Melnikova, In comunicarea Parti-cularildfile circula(iei monetare ruse to secolulal XVII-lea (nr. 5), aratS cA lnapoierea sis-temului monetar rus In secolul al XVII-leaa frinat dezvoltarea economies ruse. B. B.Kafengauz adunil si analizeaza toate infor-matiile cunoscute despre Vecea In vechiutPskov (nr. 6).

In nr. 1, Colegiul de redactie al revisteia expus concluziile ce se desprind din Disculiadespre destrdmarea (drdnimil to epoca feuda-lismului ttrziu. In cei patru ani de discutii auaparut 11 articole de bazA numeroaseIliad de cuvInt. In problema chid anume aInceput destrAmarea socialA a taranimii, pa-rerile participantilor. . se apropie mull : pro-cesul a Inceput In secolul al XVII-lea $i atrecut prin mai multe etape distincte. Diver-gentele s-au concentrat asupra caracteristi-cilor fiecArei etape de transformAri calitativeobservate In structura socialA a tarAnimii.Colegiul de redactie grupeazA punctele devedere exprimate analizind succint argumen-tele. Deosebit de interesante slut o serie deidei, de generalizAri care toate conduc laprecizarea problemelor ce necesita not studii

not metode de cercetare.S. N. Azbelev se ocupA de Textoloqia ca

disciplind istoricei auxiliard (nr. 4). CercetA-torii sovietici considerA munca de reconstitu-ire a textelor unor documente deteriorate saucu fragmente lipsa drept o discipline auxiliarAa stiintei istorice textologia. Autorul ex-pune pe larg obiectul, metoda sarciniletextologiei, arA Mid InsemnAtatea acesteiapentru dezvollarea istoriei.

Revista mai publica numeroase comuni-earl, note, Insemnari bibliografice $i amplerecenzii despre lucrArile apArute In strAina-tate ce trateazA problem de istorie a U.R.S.S.,relatAri despre viata stiintificA din institutelede cercetAri si de InvAtilmint superior dirt.U. R. S. S.

Al. Vianu

gi

gi

p

1i

ri

sl

www.dacoromanica.ro

Page 196: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1036 REVISTA REVISTELOR 6

ZEITSCHRIFT FOR GESCHICHTSWISSENSCHAFT", an. XIV(1966), nr. 1 8, Berlin, Deutscher Verlag der Wissenschaften,1516 p.

Revista Zeitschrift ftir Geschichtswis-senschaft" oferit cititorilor In numerele aparuteIn 1966, ca In ceilalti ani, interesante studii

materiale de istorie media, moderns sicontemporana, de istorie a miscarii muncito-resti stiinta a istoriei. La acestea se adaugadari de seams, discutii, recenzii si note biblio-grafice, repertorii de publicatii istorice carepermit o punere la curent eficace cu litera-ture de specialitate.

Dintre materialele de istorie media seremarca In primul rind articolul lui E. Muller-Mertens Cu privire la dezvoltarea feudalismuluiIn Occident f i la definifia raporlului feudal(nr. 1), prezentat la Congresul al HI-lea alSoden tii istoricilor germani M martie 1965.Autorul reia o serie de teze prezentate IncaIn anii trecuti1, teze consecrate formariifeudalismului In Apus si care au suscitat lavremea for pasionate discutii 2. Parerea sa

1 E. Malller-Mertens, Von Regnum Teu-tonicum zum Heiligen Rtimischen Reich Deut-scher Nation, in Zeitschrift far Geschichts-wissenschaft", an. XI (1963), nr. 2, p. 319346 ; idem, Die Genesis der Feudalgesellschaftim Lichte schriftlicher Quellen, Fragen des His-torikers an den Archdologen, ibidem, an. XII(1964), nr. 8, p. 1384-1402. Cf. si Studii", an.XVII (1964), nr. 2, p. 406 $i an. XVIII (1965).nr. 1, p. 219.

2 E. Werner, Einige Charakteristika desvorder- und mittelasiatischen Feudalismus,ibidem, an, XI (1963), nr. 6, p. 1134 -1145; B.Winger, Zu einigen Grundfragen des Feudalis-mus. Ein Diskussionbeitrag, ibidem, an. XIII(1965), nr. 5, p. 785-809 ; H. J. Bartmuss, DieGenesis der Feudalgesellschaft in Deutschland.Bemerkungen zu einigen neuen Hypothesen vonE. Miiller-Mertens, ibidem, an. XIII (1965),nr. 6, p. 1001 -1010; W. Bleiber, Bemerkun-gen zum Anleil west- frankischen Kircheninsti-tutionen an der Feudalisierung des ostlichenFrankenreiches, ibidem, an. XIII (1965), nr. 7,p. 1206-1219 ; H. Lehnann, Bemerkungen zurSklaverei im friihmittelalterlichen Bayern undzu Forschungsmethoden auf dem Gebiel germani-scher Sozialgeschichte, ibidem, an. XIII (1965),nr. 8, p. 1378-1387. Cf. si Studii", an. XVII(196 I), nr. 2, p. 406 si an. XIX (1966), nr. 4,p. 823 824.

despre existenta unui feudalism sui generic"In perioada de trecere de la sclavagism lafeudalism In aceasta parte a Europei este, deaceasta data reluata In lumina tezelor clasi-cilor marxism-leninismului cu privire la for-marea relatiilor feudale.

Mentionind faptul ca Marx a fost, Inprima perioada, sub influenta studiilor deistorie care explicau feudalismul prin cuceri-rea unui popor de catre altul, iar Engels maitlrziu s-a aflat sub Inrlurirea teoriilor juridiceale istoriei dreptului german, autorul subli-niaza totusi unitatea punctului de vederemarxist asupra problemei originii feudalismu-lui. Analiza clasicilor marxismului s-a limitatInsa numai la enuntarea problemei, de aceeafenomenul trebuie adincit pe baza datelorconcrete furnizate de cercetarile istorice dinultimul secol.

Yn acest sens, Miiller-Mertens arata ca pelinga feudalizarea micului proprietar cumexplica Engels relatiile feudale se mainasc §i prin dotarea cu pamInt a municipiilor,precum prin ruralizarea oamenilor depen-denti. Dupe parerea sa, esenta feudalismuluiderive In ultima instanta din feudum",dupe cum esenta capitalismului se explica prinmarfa". Din acordarea acestor feude deriveapoi dreptul de proprietate asupra pamIntului

drepturile personale asupra taranului.Aplicind aceasta conceptie la Inceputurile

feudalismului In Germania, el formuleazateza ca Serbia, In prima ei forma, nu a avutaid un caracter feudal, ci a fost o institutiemutt mai complexa, cuprinztnd laolalta as-pecte de patriarhat primitiv, de despotismasiatic si de sclavagism. Aceasta forma derelatii de dependents tindea In Germaniaspre sclavajul patriarhal, In cadrul unei socie-tati Impartite In clase antagoniste, gi numaisub influents antichitatii tirzii, anume asintezei antichitatii ttrzii cu barbarii, s-aIndreptat spre formatiunea feudala In careaceste relatii social-economice si-au gasit

sisi

si

si

si

pi

www.dacoromanica.ro

Page 197: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 REviSTA RV/MED:at ' 1037

expresia" (p. 70). 2n cadrul acestei sinteze,elementul germanic nu a avut o pondere maimare decit germenii feudalismului deja exiS-tenti In Imperiul roman sub forma colonatu-lui ; numai pe baza influentei dreptului roman,se poate gasi, de pilda explicatia pentru pre-cariul $i beneficiul din regatul franc. Totusi,precizeaza autorul In incheiere, o concluziedefinitive nu se poate trage asupra formadifeudalismului In Apus fare o cunoastere apro-f undata a tailor urinate de relatiile feudale inladle neeuropene.

In cadrul acelorasi discutii, H. Gerickeabordeaza problema Dialecticii forfelor deproductie i a raporturilor de productie titsocietatea feudald (nr. 6). Dupa parerea sa,elementul hotarltor In stabilirea formelortipice sau clasice In dezvoltarea feudalismuluivest-european 11 constitute dialectica fortelor$i a relatiilor de productie, intre acestea aflin-du-se un strins raport dialectic. Pe bazaacestui criteriu I,si propune el sa elucidezeproblema dace In feudalismul apusean inci-pient este vorba de relatii de productie suigeneris" cum sustine E. Mtiller-Mertenssau de relatii feudale propriu-zise. Analizindspusele lui Engels ca In acea perioada sdaviaera cu neputinta din punct de vedere eco-nomic, munca celor liberi era dispretuita dinpunct de vedere moral. Una nu mai puteacealalta Inca nu putea fi forma de baza a pro-ductiei sociale" 3, H. Gericke arata ca nu estevorba de un hiatus In dezvoltarea relatiilor deproductie, ci de o forma noun care lua nastere.Fortele de productie luasera un avint simtitorIn ultima perioada a antichitatii, uneltele demunca se perfectionasera, productia era Increstere, populatia sporise mult. Toate acesteaimpuneau not relatii de productie, cores-punzatoare caracterului acestor forte deproductie in plin progres aceste relatii deproductie nu puteau fi nici sclavagiste, niciprimitiv-patriarhale sau de despotism asiatic

cum le apreciaza E. MUller-Mertens cifeudale incipiente.

8 K. Marx si F. Engels, Opere alese todoud volume, vol. II, ed. a III-a, Buc., Edit.political, 1966, p. 325.

Orinduirii feudale 11 este consacrat $i mis-celaneul Priina perioadd a viefil lui ThomasMiintzer (nr. 3), In care M. Bensing pornindde la Noile sludii cu privire la Thomas Miintzerscrise de Hermann Goebkes, aduce o seriede materiale documentare privitoare la fami-ha si tineretea eroului.

Dintre materialele privind Istoria moderns,semnalam in primul rind pe cele consacrateInceputurilor muncitoresti. Astfel,G. Becker se ocupa de Noua Asociatie a mun-citorilor londonezi din 18.52. Contributie toistoria Ligii comunistilor (nr. 1). Dupa &Amin-tarile din 1850, cercul londonez se reorgani-zeaza sub conducerea lui K. Marx si In 1852is nastere o Noua asociatie a muncitorilor"care numara 60-70 membri fondatori.Printre acestia se aflau unit participantila Uniunea comunistilor, ca G. L. Stechan,W. Pieper, G. Lochner, K. Pfander, J. G.Eccarius, J. F. Eccarius, \V. Liebknecht,G. Klose, J. Ulmer, E. Rumpf. Noua asoci-atie a luat In discutie imediat dupa constituireprobleme importante ale strategiei tacticiipartidului clasei muncitoare In problemelerevolutiei ea dintre puterea politica

transformarea relatiilor de productie, pro-blema unitatii de actiune revolutia, cola-borarea cu mica burghezie si cu burgheziadupe revolutie, burghezia st revolutia, refor-ma revolutie, biserica gi revolutia, razboiulsi revolutia, pauperismul Inainte duperevolutia socialists.

Gel de al treilea proces intentat lui K. Marxi revistei Neue Rheinische Zeitung" este

prezentat, pe baza de material nou, de catreG. Becker (nr. 3). Procesul, Inceput la 29 mai1849 Impotriva lui Marx ca redactor sef alrevistei si In care acuzarea era sustinuta deprocurorul Balling, avea ca obiect o prods-matie din timpul crizei politice din septem-brie 1848.

Ocupindu -se de Coldloria lul W. Liebknechtto America fn 1886 (nr. 4), K. Obermansubliniaza importanta acestei actiuni pentrumiscarea muncitoreasca din America si lute-resat stlrnit de ea In Europa. Plecind la 4septembrie 1886 de la Liverpool, Liebknechtajunge la New-York la 13 ale aceleiasi luni.Succesul calatoriel sale In America este hire-

fi,

Si

miscarii

relatiile$i

sisi

si

ri

www.dacoromanica.ro

Page 198: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1038 REVIBTA REVIBTELOR 8

gistrat de o serie Intreaga de relatari alecontemporanilor, pe care autorul le reproduceIn anexe.

W. Schrader pi G. Seeber se ocupa dePregdlirile preliminare pentru programul dela Erfurt (nr. 7). Definitivat fn cadrul unor viidezbateri infrIngindu-se, Intre altele, opo-zitia qi platforma oportunista alui Vollmar, programul a fost aprobat la21 octombrie 1891. In limitele epocii sale,programul de la Erfurt dezvolta pe eel de laGotha, facind o expunere sistematica a sarci-nilor social-democratiei germane, aratInd clarproblemele de baza ale socialismului, scopurilerevolutionare ale luptei clasei muncitoare,rolul ei istoric, misiunea partidultd revolutio-nar In emanciparea proletariatului, progra-mul social pi politic pe care avea sa-1 urmezeclasa muncitoare. In Incheiere, se arata modulIn care acest program a fost preluat dez-voltat in noile conditii de catre P. C. dinGermania, care 1-a folosit In lupta antifas-cists pentru faurirea unitatii clasei munci-toare In cadrul P. S. U. G.

Ocupindu -se de politica nationals a bur-gheziei germane In perioada 1864-1866, H.Schwab In articolul De la Diippel la Konig-grdlz (nr. 6.) arata CA centenarul biltalieide la Sadova a prilejuit istoricilor germani oreluare a problemelor legate de pozitia bur-gheziei MO de evenimentele din aceastaperioada. Descriind criza della de productiedin anti 1866-1867, autorul arata CA ea adus la a accentuare a contradictiilor dintreburghezie 1i proletariat pe de o parte, dintreburghezie ii cercurile absolutiste pe de altsparte. Burghezia liberals Incearca sa injghe-beze o opozitie In parlament lmpotriva luiBismarck, Insa acesta, preconizlnd o politicaanexionista $i prezentlnd -o ea fiind corespun-zatoare intereselor nationale, a reulit pith laurma sa atraga de partea sa pi aripa liberalsa burgheziei. Acest compromis dintre burghe-zia liberals pi junkeri a facilitat dezvoltareamilitarismului prusac pi politica agresivaa acestuia.

In articolul Cu privire la bazele economice.i sociale ale absolutismului In Rusia (nr. 5.),E. Donnert pi P. Hoffmann reiau trasaturileabsolutismului prezentate de E. Molnar la eel

de al XII-lea Congres al istoricilor de la Viena,In 1965 4 §i arata ca pi in Rusia premiseleregimului absolutist le-au constituit dezvol-tarea relatillor de productie capitaliste Inslnul societatii feudale. Elemente not, bur-gheze, la Inceput nu slut atit de puternice!nett sa serveasca drept bath puterii, Insaslut Indeajuns de influente pentru a face saprecumpaneasca interesele for In stat. In felulacesta ele constitute baza social - economicsa absolutismului ca regim politic. Expresiasa formal-juridica este un puternic aparat destat alcatuit pe baze birocratice, o armatapermanents, un temeinic aparat judiciarpolitienesc, precum un sistem financiarpi fiscal birocratic" (p. 759)5. Urmarind moda-Ratite acumulard primitive a capitaluluiale dezvoltarii capitalismului pe tale prusathin Rusia, autorul subliniaza strinsa intrepa-trundere dintre interesele burgheziei pi celeale mopierimii, fapt care a permis ca monarhiaabsoluta sa is in aceasta Ora aspectul uneiautocratii despotice.

Din domeniul Isteriel eontemporane, seremarca In primul rind numarul 8 al revistei,consacrat In Intregime Problemelor not aleistoriei miscdrii muncitoresti din Germania §ianume formarea partidului marxist In aceastataro, dezvoltarea ideologiei marxiste, sar-cinile not care se pun proletariatului In epocaimperialismului, emanciparea nationals pi

socials a poporului german, lupta pentruunitatea de actiune, strategia tactica miscariimuncitorepti din Germania dupa cel de-aldoilea razboi mondial.

Crearea Parlidului Socialist Unit dinGermania pi imporlanfa sa pentru alianfa din-tre muncitori ,ci Ward formeaza obiectul tutu!

Cf. E. Molnar, Les fondements economigueset sociaux de l'absolutisme, In X II-e CongrPsInternational des Sciences Historigues, Vienne1965, Rapport IV, Methodologie et Histoire Con -lemporaine, p. 155 urm.

5 Vezi pi 13. F. Porn ev, Studii de economiepoliticd a feudalismului, Buc., 1957, cap. III;P. I. Leascenco, Istoria economiei nationale aU. R. S. S., vol. I, Buc. 1953 ; L. V. Cerep-nin, 3ematue co6opos u ymeepaseaenue adco-momuama a Poccuu, In vol. A6coniomuedsc

Poccuu (XVII XVIII ee.), Moscova, 1964,p. 92 urm.

tinerilor"

si

gi

e

si

1i

l

www.dacoromanica.ro

Page 199: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 REVIBTA REVISTELOR 1039

editorial al lui R. Stockingt (nr. 2). AratIndconditille In care a avut loc In aprilie 1946unificarea dintre P.C.G. §i P.S.D., autorulsubliniazd faptul cA la baza acestei unificdristA alianta trainica Intre clasa muncitoare,taranimea muncitoare si celelalte paturi alepopulatiei ostile burgheziei imperialiste. InaceastA ordine de idei, se aratA importantaevenimentului pentru vista politica, econo-micA gi socialA a Ora, pentru transformareasocialistA a agriculturii, pentru prefaceriledemocratice.

alt articol, G. Benser si H. Heitzerse ocupA de Politica nationald a PartiduluiSocialist Unit-din Germania tntre anii 1945 ,si1955 (nr. 5). ImpArtindu-si expunerea incloud pArti : pind In 1949 5i din acest an pinAIn 1955, autorii prezintA principalul obiectival politicii nationale a P. S. U. G. $i anumecrearea unui stat national german antiimpe-rialist si antimilitarist. In prima etapA, sarci-nile primordiale au fost precizarea continu-tului esentei republicii democrate-antifas-ciste, stabilirea raportului dintre unitateaclasei muncitoare si unitatea natiunii ger-mane, unirea tuturor fortelor democraticesi patriotice Intr-un front national, zAdArnici-rea Incercarilor fortelor revansarde de rein-staurare a imperialismului In Intreaga Germa-nie, combaterea politicii for separatiste, Inld-turarea ameitecului cercurilor iipperialisteamericane In treburile interne si a IncercArilorfor de dezmembrare a Orli. Cea de a douafazA, dupA proclamarea R. D. G., cunoaste ointensificare a actiunii fortelor patriotice, aluptei Impotriva militarizarii Germaniei apu-sene, Impotriva includerii acestei tari Inblocuri agresive.

Conditiile politice care au premers instaurd-rii regimului hitlerist shit analizate de K.Finker In AsociajifIc militarisle din Republicade la Weimar. Contribufie la strategia ,ci tacticamarii burghezii germane (nr. 3). Criza generalda capitalismului care a urmat primului rAzboimondial a facut caburghezia germanA sd adoptenot mijloace si metode pentru a -5i mentine do-minatla. Un astfel de mijioc 1 -au constituitorganizatiile paramilitare, folosite Impotrivamiscarii muncitoresti si a democratiei parlamen-tare. Membrii acestor organizatii erau recru-

tati fosti militari demobilizati si ele-mente declasate, far scopul for final erarealizarea politicii reactionare, agresiverevansarde a marii burghezii germane, intere-sate In instaurarea unei dictaturi militaro-fasciste. Astfel an luat fiinta In 1918 Castile deotel", In 1919 Tindra Germanie" (Jundo"),In 1923 Vhcolacii", In 1923 Wikingii"etc., organizate finantate de marele capitalcu sprijinul nemijlocit al fostilor ofiteri. Prinlozinci demagogice, aceste organizatii Inspecial CAstile de otel" si Jundo" Incer-can scindarea miscarii muncitoresti In temeiulunei asa-numite solidaritAti de clasA", asocialismului de front". Inca de la consfA-tuirea de la Berlin din 1926 organizatiileparamilitare si-au manifestat acordul deplinpentru organizarea unui puci fascist care sAlichideze sistemul parlamentar sa instau-reze dictatura fatisd. Intensificindu-si Inacest sens actiunile, In special In perioada1930-1933, aceste organizatii, prin metodeteroriste, au permis acapararea puterii decAtre Hitler.

H. Gopfert, Intr-un articol consacratPregdtirii militare a agresiunii naziste tmpo-triva U. R. S. S. (nr. 7.), analizeazA planurilehitleriste de atac In RAsArit In perioadacelui de-al doilea rAzboi mondial. Conceputepe baza doctrinei aventuriste a rdzboiuluifulger" si a unei propagande care denaturacu totul realitAtile din U. R. S. S. si poten-tialul ei economic si militar, aceste planuriurmAreau ocuparea clt mai rapidA a teritoriu-lui sovietic si Incadrarea economiei marii tdrisocialiste la marina de rdzboi germand, Inacest stop, an fost Intocmite o serie de proiectede invadare a U. R. S. S., In succesiunea cdroraautorul distinge trei perioade. Intr-o primAetapd, din august pind In octombrie 1940,au fost elaborate un numAr de schite topo-grafice pentru variantele operatiunilor mili-tare. In a doua perioadd, cuprinzlnd lunilenoiembrie 5i decembrie 1940, au fost Intoc-mite planurile de operatiuni militare cunos-cute sub numele de Fritz" Si Barbarossa".In cea de-a treia perioadd, cuprinsA IntreLuna ianuarie 1941 si data invaziei, s-au !dentpregatirile politice, economice si militarenecesare, an fost antrenate la actiunea care se

Intr-un

si

51

dintre

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 200: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

41040 BEVISTA REVISTELOR 10

pregatea satelite, s -au concentrat trupeal echipamedt 7nilitar, to sflrait s-a, elaboratordinul de atac (,,Dortmund"). La acestease adAugau planuri amdriuntite. de exploatareeconomics a teritoriilor care urmau sacucerite, Ca,efectiv militar, au fast concentratela granita cu U. R. S. S. patru corpuri dearmata, patru corpuri blindate, aaisprezececorpuri speciale, alcAtuind laolaltd Intre 160ai 209 divizii, sprijinite de aviatie marina.Pe baza acestor planuri, modificate In ama-nunt de mai multe ori, trupele fasciste auatacat U. R. S. S. In iunie 1941. Rezistentaeroica a popoarelor sovietice, superioritateastrategiei militare a Inaltului comandamentsovictic au facut InsA sd se prabuaeasca maiJinni mult laudatul plan al razboiului ful-ger", apoi celelalle proiecte militare naziste,agresorii sfiraindu-ai In chip lamentabil aven-tura for rAzboinicd.

In legatura cu actiunile agresive ale fas-cismului german, semnaliim articolul luiW. l3leyer, Rdzboiul total si puterea absolulda monopolurilor. Procesul de fuzionare Intremonopoluri si statul nazist In cursul celui de-aldoilea rdzboi mondial (nr. 6), In care shitprezentate eforturile monopolurilor germanede sprijinire a slatului fascist In perioadardzboiului total" din anii 1941-1943.Sfortdrile industriaailor germani de a dapentru front cit mai mult armament al mu-nitii au fost prezentate de catre propagandanazista drept un serviciu adus natiunii"In scopul obtinerii victoriei finale". In reali-tate, pe baza planului central" Intocmit cuacest prilej, monopolurile germane ai-auasigurat dominatia totals In economiaprofituri uriaae ai subordonarea aparatuluide stat. La rindul lor, diriguitorii naziatiau fost cointeresati ai mai mult In diferiteleramuri ale marii industrii. In feint acesta,precizeaza autorul, fuziunea dintre aparatulde stat fascist ai atotputernicile monopoluria ajuns, Incetul cu Incetul, atit de deplinA,Inctt nu mai era posibila nici o linie de demar-catie. Aceasta treapta atinsa In dezvoltareaputerii monopolismului de stat vAdeate ocalitate noun a acestui monopolism In Ger-mania. Prin razbot, monopolismul de statdobindise un mijloc care sa permitA marilor

eapitaliati sa depdaeasca, cu ajutorul maainide stat, crizele economice criza de sistema capitalismului" (p. 913).

Cercettnd Radiodifuziunea fn serviciulpolilicii externe agresive a imperialismuluigerman In perioada nazistd (nr. 6), P. Kirchei-sen analizeaza modul In care a fost folositradioul german dupd 1933 de catre propa-ganda nazista. Sub directa Indrumare a luiGoebbels, emisiunile pentru strainatate aleradiodifuziunii germane au lnceput Inca de peatunci ss aiba un caracter agresiv, rdzboinic,ducind fa constituirea unui adevArat frontin eter". Deosebit de activa a devenit aceastapropaganda In anii razboiului4 urmaiind pede o parte dezinformarea populatiei din tdrileocupate, jar pe de alto parte Incurajareaelementelor profasciste din celelalte tart al

mobilizarea la actiuni subversive a coloaneia cincea".

In Biserica evanghelicd germand si dicta -lura fascists (nr. 4) J. Streisant se ocupd desprijinirea ideologica a nazismului de catreclerul bisericii evanglielice din .Germania.Inca din 1933, o parte a acestui cler a merspe linia politizarii" bisericii, In sensul pro-pova duirii armoniei" Intre clase, a milita-rismului, a nationalismului Ii a rasismului.Sub Indrumarea directa a Inaltului prelatLudwig Muller, se organizeaza astfel reuniuniale credincioailor, se Injghebeaza asociatiimistice ca Miacarea bisericeasca a creatinilorgermani" ai ,Miacarea misionard a creatinilorgermani", se insufla maselor credinta Inrolul providential" al clrmuitorilor fasciati,In sfirait se organizeaza campanii misionaredupa modelul faimoaselor sectiuni de asalt".In contrast cu orientarea acestei part! a cle-rului, s-a format Inca de pe atunci o opozitieIn shad bisericii evanghelice care mai tirziuva ajuta comitetul national Germania liberd"In lupta sa Impotriva fascismului.

Yn Originea, transrormarile si ericacitateadocirinei imperialiste a totalitarismului (nr. 4),G. Lozek supune unei analize amanuntiteaceasta doctrind, care constituie baza ideo.logica a teoriei clespre stat a regimurilor fas-cist°. De la fasciatii italieni, ideea de statototalitario" a fost preluatA de naziati, care andezvoltat-o In sensul unui program mai larg,

'Wile

¢i

$i

tarii,

lie

Il

www.dacoromanica.ro

Page 201: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

11 EEVISTA REVISTELOR 10.11

cuprins In formula : Dusman total, razboitotal, stat total". Doctrina statului totalitara servit regimurilor fasciste pentru jus-tifica pe de o parte dictatura for fatisasuprimarea oricaror libertati democratice, iarpc de alts parte ca o diversiune ideologiesIn scopul defaimarii tarilor socialiste.

In privinta teoriei istoriei, un inters deprim ordin it prezinta Bilanful dezbaterilorcu privire la sarcinile comune la interferenfadintre istorie ca Uinta' fi ca materie de tnva-Vunint (nr. 7.) prezentat de Gerhard Schilfert$i Friedrich Weitendorf, discu%ie care s-apurtat in paginile revistei incepInd din 1963.Participantii au demonstrat cu argumenteluate din diferite domenii unitatea dialecticsdintre aceste dotia preocupari, dintre teoriasi practica istoriei, precum importantaaplicarii ei pentru elevi studenti.

0 problems actuala de teorie a istorieiabordeaza articolul lui A. Loesdau, Pre-zentismul" ;i istoriografia burgheza din S. U.A.(nr. 7). Urmarind influenta pragmatismuluiasupra teoriei si metodei istoriografiei bur -gheze din S.U.A. In epoca contemporanain special In lucrarile lui D.L. HoggansH.E. Barnes, precum si in articole]e dinNew History" autorul explica senrL.l aces-tei orienturi in nevoia justificarii tendinelorexpansioniste $i agresive ale monopolurilorimperialiste, a politicii for antidemocratice

anticomuniste. In lumina pragmatismului

$i a prezentismului", actiuni ultrareactionareca cele preconizate de McCarthey, agresiunilemilitariste si politica aventurista lei gasescastfel o deplina justificare. Sub aspect teoretic,prezentismul" In ideologia burgheza areinceputul cu B. Croce $i J, Dewey, fiind oforma a idealismului subiectiv6. Acestuia ise opune teoria marxist-leninista a practiciisociale ca izvor at cunoasterii criteriu deverificare a adevarului, iar practica istorica,inteleasa in acest fel, dovedeste tocmaicontrariul tezelor sustinute de adeptii pre-zentismului" ai pragmatismului, anumefalimentul regimurilor antipopulare carac-terul perimat al orinduirii capitaliste.

Numeroase dari de seams, discutii, re-cenzii $i note bibliografice intregesc bogatulmaterial stiintific prezentat de revista Zeit-schrift fur Geschichtswissenschaft" In arm]1966 $i ()fell cititorilor o documentalte la ziIn vastul domeniu al istoriei.

L.P. Marcu

6 Pentru able aspecte ale prezentismului"in istoriografia americana, vezi si I. S. Ron,Relativismul filozofic to istoriografia burghezaamericana contemporana, In vol. Critica unoraspecte ale istoriografiei burgheze, Buc., 1959,p. 57 $i urm. ; idem, 06 Hcmopuame" Rene-demo Epotie, In Bonpocbt ileT0p1411", 1956,nr. 10 ; A. Schaff, Ilpeammuam pemnfuon-neat Atemoaortoeus catepumancKoii ucmopuo-epa0au, In, HoMmymtcr", 1955, nr. 16.

I i

a-$ i

pi

Iisi

91

fl

gi

si

11

www.dacoromanica.ro

Page 202: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Page 203: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

IN SE MN A R I

'STORM ROMANIEI

* Dicfionar enciclopedic roman, vol. IV,Q Z, Edit. politica, Bucuresti, 1966,295 p. -I- 48 pl.

Cu aparitia vol. IV ultimul dinDiclionarul enciclopedic romdn se lncheie acti-vitatea desfasurata de un larg colectiv deoameni de stiinta gi cultura din cele mai di-verse specialitati, intrunit sub egida Acade-miei Republicii Socialiste Romania gi spriji-nit de Editura politics, colectiv care In ceipeste cinci ani cit a fiintat 55i -a pus In valoarecunostintele si competenta profesionala una-nim recunoscute pentru elaborarea unei lu-crari deopotriva de necesara specialistilor 5imarelui public, dornici sa se informeze ope-rativ asupra a tot ceea ce este esential Indezvoltarea ascendents a omenirii de-a lungulmai multor milenii. La capatul acestei acti-vitati laborioase se cuvine sa remarcam, cuo vie satisfactie, faptul indischtabil ca aceastamonumentala lucrare, de peste 3 500 pagini,reuseste sa ne ofere o imagine concludentdde$i intr-o forma sinletica, impusa de speci-ficul insusi al acestui gen de opere a nive-lului inalt a tins de dezvoltarea impetuoasaa stiintei si culturii romanesti in ultimeledecenii In acelasi timp, sa evidentiezeamploarea originalitatea contributiei po-porului roman la tezaurul stiintei 5i culturii uni-versale, fara a ignora aportul altor popoare.

La fel ca $i In volumele anterioare, 5i Inacest ultim volum au fost incluse, In limitele

tomul 20 nr. 5, p. 1043-1065, 1967.

literelor respective, informatii precise dincele mai variate domenii ale stiintelor naturiisi societatii, despre tari 5i persoane, precumdespre organisme 5i organizatii social-politice$i economice nationals internationale. Pro-blemele de istorie nationals $i universalsshit bine reprezentate $i just proportiona-lizate, comparativ cu alte discipline, articolelerespective avind un continut stiintific bogatIn amanunte semnificative si cu interpretaricorespunzatoare exigentelor actuale ultime-lor cercetari.

Din cimpul istoriei nationale se remarca,in primul rind, schita-sinteza inclusa la pre-zentarea monografica plind de interes aRomaniei. Din cele 66 de pagini, cite cuprindcacest articol, istoriei Ii shit consacrate 16pagini, In care se pune In lumina, prin dateleistorice esentiale, claritatea interprelarii for5i limpezimea expunerii, etapele pe care le-aparcurs poporul nostru din cele mai vechitimpuri [Ana in zilele noastre. Alte douasuccinte sinteze figureaza In articolcle despreTransilvania 5i Tara Romcineascd, cu descri-erea proceselor istorice din limitele provin-ciilor respective. Momente de mare importantain istoria noastra Ca revolufia din 1848,unirea Principatelor In 1859, rdzboiul pentruindependenfd (1877 1878), revolufia populardfn Romania 15i gasesc o larga reflectare Inpaginile Diclionarului. 0 seamy de evenimenteau Post, de ascmenea, prezentate In desfasu-rarea for concreta 5i cu relevarea locului ce

5i

eh

S-runix",

ci

ci

ft

www.dacoromanica.ro

Page 204: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1044 iNsE3IN AEI 2

ocupd in istoria nationald. In aceasta cate-gorie intrA descrierea rdscoalelor tdriine§ti(In evul mediu §i In epocile moderna §i contem-porand), analiza reformelor (agrard, bdneascaetc.), stabilirea importantei §i semnificatieipcolii ardelene etc. Dintre personalitAtile careau avut un rol important in istoria patrieinoastre §i ale cdror merite au Post consemnate,notdm pe marele domn al Moldovei Stefancel Mare, pe domnitorii Tani! RomanestiRadu I, Radu cel Mare, Radu de la Afumati,Radu Serban, Vlad Tepe§, pe principii Tran-silvaniei Gh. Rakoczi I §i II, Francisc Ra-koczi II s.a. La aceste nume se adaugd, pentruperioada modernd §i contemporand, aceleaale Iui Tudor Vladimirescu, C.A. Rosetti,N. Titulescu etc. In paginile vol. IV se insista§i asupra insemnatatii pentru istoriografiaromand a operei creata de istorici ca Gh.Sin-cai, St.L. Roth, M. Roller, A.D. Xenopol

Un spatiu larg a lost consacrat consemnd-rii unor evenimente importante ce au jalonat,de-a lungul secolelor, istoria omenirii. Astfel,alaturi de explicarea §tiintifica a notiunii derazboi, se afla prezentate In ceea ce au esentialruzboaiele de succesiune, husite, ruso-turce,primul §i al doilea rdzboi mondial etc. Dintremirdrile sociale care au antrenat mari maseIn lupta pentru progres social shit infatirtereforma, renasterea, revolufiile burgheze dinAnglia, Franta, Rusia, de la 1848 s.a. Inse-rarea unor notiuni ca sclavagism, socialisma prilejuit evidentierea trasaturilor for carac-teristice din punct de vedere social-economic§i istoric. Interesante §i utile slnt prezentd-rile inglobate expunerilor mai largi, decaracter monografic ale istoriei Turciei,S.U.A., Ungariei, U.R.S.S. §.a., ca §i celecuprinzind datele esentiale despre ilustrepersonalitAti ca Richelieu, Robespierre, Saint-Simon, Stalin, Talleyrand, Voltaire, Washing -Lon etc.

Privite in ansamblu, cele patru volumeale Dictionarului enciclopedic roman se In-scriu ca o valoroasd realizare a stiintei siculturii romanesti, de naturd sd pima la dis-pozitia celor interesati informatii exacte dincele mai variate compartiente ale activitatiiumane. Necesitatea tot mai adlnc simtita aunor astfel de lucrdri asupra area nu mai

este cazul sd insistAm impune Ca expe-rienta pretioasa cdpAtatA pind In prezent sd

fie valorificatA prin alcdtuirea unei enciclo-pedii de man proportii, dublatd de dictionareprofilate pe ramuri ale stiintei. In acest sees,sintem convin§i cd istoricii ar primi cu satis-lactic vestea Intocmirii mult a§teptatuluidictionar de istorie, fie §i numai de istoriea patriei.

Gr. C

Studii arlicole de istorie, vol. VIII, So-cietatea de ltiinte istorice §i filologice dinRepublica SocialistA Romania, Bucure§ti,1966,442 p.

Publicatia periodica a SocietAtii de StiinteIstorice §i Filologice din tare noastrd, ajunsdla cel de al VIII-lea volum, valorificd o partedintre cele mai interesante lucrdri ale membri-lor sai, prezentate la'sesiunile locale ale Socie-tAtii si definitivate spre tipArire pe baza dez-baterilor din aceste sesiuni. Imbinarea unorasemenea lucrari cu studii semnate de acade-micieni, cadre didactice din InvdtamIntul su-perior §i cercetatori §tiintifici, confera un sporde interes al unui larg public, fata de publica-tie In ansamblul ei. Se constatd cu satisfactieun progres sensibil de la nurndr la numiir, chiardacd nu e de proportii, alit In ceea ce privqtealcdtuirea sumarelor cIt §i continutul §i tinuta§tiintifica a studiilor publicate. In privintarubricilor numArului de fata, considerAm cdunele materiale publicate la Inceput au de faptcaracter miscelaneu. Predominarea temelor deistorie locald nu trebuie sd acopere preocupari-le de ordin general, istoric si metodologic, asacum apare acum ; propunem gruparea anti-colelor de istorie locald intr-o rubricd aparte,care sd reprezinte cel mult o jumatate dinIntinderea volumului, urmind ca accentul sdmid tot mai mutt asupra unor lucrdri de respi-ratie mai larga, si, eventual, chiar de Intinderemai larga.

Volumul de fatd se deschide cu studiulsemnat de acad. Petre Conistantinescu-Iasi,intitulat Profesorii pi miscarea antifascistadirt Romania. Dui:a ce trece In revista, succint,

11

s.a.

pi

www.dacoromanica.ro

Page 205: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 INSEM1AB1 1045

organizatiile de masa legate conduse de P.C.R.In perioada anilor 1932-1938 si unele dintreorganele de presd ale stingii, Indrumatesau influentate de P. C. R., autorul expuneclteva dintre cele mai interesante date referi-toare la intensa activitate antirAzboinicd,antifascists, desf4urata de oamenii de culturAprogresisti. din Cara noastra, slujitori ai

elementar, mediu sau superior.Ies In evidenta contributiile unor proeminentepersonalitati ale intelectualitaili romanesti siac %iunile for cele mai importante, din tail sistrainatate.

Cu prilejul comemorarii a 25 de ani de laasasinarea lui N. Iorga, prof. univ. VasileMaciu publics In acest volum studiul : Nico-lae Iorga, istoric at poporului romdn. AnalizindImprejurarile care au jucat un rol determinantIn stimularea interesului profesorului de istorieuniversald N. Iorga spre istoria poporului sau

In primul rind evenimente fundamentaleale acestei istorii, traite de forge In anti forma-rii sale (razboiul de independenta, miscareapentru desavirsirea unitatii na(ionale) au-torul studiului prezintA rodnica si impresio-nanta activitate de editor de documente, pecare Iorga Intelegea sa o pund la baza cerce-tarii istorice propriu-zise. In continuare, prof.univ. V. Maciu tufa tiseazA trOsa Write princi-pale ale lucrarilor fundamentale ale lui N.Iorga din domeniul istoriei na%ionale, careatesta o eruditie impresionantd, ImbinatA cuun profund umanism si cupermanenta prezen-ta In actualitate, cu patriotismul cel mai Ina lt,pus In slujba cauzei unitatii nationale, carac-teristice ale vietii si activitatii marelui cdr-turar. Incununarea acestei opere inegalabile oreprezinta vasta sintezA, In zece volume, Isto-ria romdnilor, apreciata In studiul de feta eafiind intemeiata, evident, pe o conceptie idea-lista, dar cu respect netagaduit pentru faptesi de cele mai multe on pentru generaliza-rile impuse de ele".

Cauzele refugierii husifilor In Moldova sicentrete for In aceasta lard shit tratate, intr-unstudiu dens, de prof. univ. Constantin C.Giurescu. Dupa o succinta privire istoriogra-flea asupra problemei,.autorul isi sistematizea-za expunerea pe clteva idei principale dintrecare mentionAm : venirea husitilor In Moldova

in grupe succesive, cauzele, asezArile husite InMoldova (Trotusul, Bacaul, Romanul, TIrgul-Neamt, Cotnarii, Husii, CiubArciul). Autorulnu exclude posibilitatea ca noi documente saateste prezenta refugiatilor husiti si In Mun-tenia. Studiul prof. C. C. Giurescu se distingeprin solida sa bazA documentary, precum siprin analiza Indeosebi a cauzelor fenomenuluia b ordat.

Prof. univ. Ion Ionascu aduce noi con-tributii la studiul Politicii fiscale a lui loanVodd Caragea, oglinditd Pn corespondenfa ine-dud a lui Manuc -bet. Citind numeroase datesi cifre, cele mai multe inedite, asupra pro-portiilor jafului fiscal practicat cdtre sfir-situl domniilor fanariote ca expresie toc-mai a apogeului acestei politici pradalnice,a caret abolire era imperios necesard , au-torul apreciazd tema tratatA ca o manifes-tare semnificativa In pragul rdscoalei din1821, conchizind : Pentru a se putea ajungela concluzii cit. mai Intemeiate asupra poli-ticii fiscale prAdalnice desfasurate de Carageaar trebui ski fie publicate integral Wt datelefurnizate de Manuc si aderen %ii sal, cit sicele culese de Pini. Corespondenta lui Manucprezinta nu numai cifre, ci si metodele repro-babile practicate de Caragea, de oamenii sai,sistemul rafinat al nascocirii mijloacelor noide crestere a acumulArilor de avert printr-unaparat de stat viciat si corupt de sus pinyjos, expresie a stapinirii otomane".

In articolul Lupta ordsenilor din Buzducu episcopia (1550-1850), prezentat In pre-alabil sub forma de comunicare. DimitrieGh. Ionescu, dupa ce InfAtiseaza pe scurtevolutia tirgului Buzaului si a episcopiei deaici, analizeaza relatiile acesteia cu locui-torii caracterizate prin tendinta episco-piei de a patrunde tot mai adlnc si subor-done activitatea economics de seamy des-fasurata de tlrgoveti si mestesugari ; dinaceasta rezultA ascutirea continua a rapor-turilor for pima la forme de lupta activd aorAsenilor cu episcopia, de-a lungul unei intinseperioade ; retin aten%ia datele referitoare laactivitatea mestesugarilor si la dezvoltareablIciului, Incepind cu a doua jumatate asecolului at XVIII-lea. Lucrarea se lute-meiazi In bung mOsura pe documentele

Inva-tiimIntului

www.dacoromanica.ro

Page 206: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1048 iNsENNAnt 4

publicate In colectia Academiei pe cer-cetari In arhivele locale.

Un numar important de articole si con-tributii din domeniul istoriei moderne In-deosebi contemporane, apare In volu-mul de fats al publicatiei Societatii de sti-Inte istorice filologice, fapt demn de sub-liniat prin el lnsusi.

Cornelia Bodea si Paul Cernovodeanutrateaza despre Primele scoli ostasesti dinTara Romdneascd (1838-1840) §1 desprerolul lui Nicolae Balcescu In istoricul acestorscoli. Sint analizate, ih ordine, ele-mentare ostasesti de la Dudesti cea dinDealul Spirii, punindu -se in discutie deo-camdata ca ipoteza de lucru, pe baza celorafirmate de Ion Voinescu II activitatealui N. Balcescu ca iuncar Inv/gator. Inlncheiere, autorii aruncil o privire asupraactivitatii de dupa 1840 a citorva cadre didac-tice ale scolilor amintite, dintre care uniiau participat la revolutia din 1848. In anexese publics un tabel cu numele celor mai bunielevi si lista corpului didactic de la scoala dinDudesti, precum si matricola lui NicolaeBalcescu din formularul cavaleriei de iuncarisi unterofiteri nobili, pe anul 1839.

Interesante contributii de istorie localssemneaza Radu Gioglovan (Revolufia din1848 In Ttrgoviste ,ci tmprejurimi), VasileScurtu si Mihai Triteanu (Socielatea de lec-

turd a elevilor romdni de la Liceul din Baia-Mare 1869-1877). Prin manifestarile salediverse, Societatea de lectura a elevilor romanidin Baia-Mare a strins In jurul ei nu numaielevii scold, ci si societatea romaneasca aorasului $i credem, si pe cea din jur, de undese recrutau viitorii elevi, devenind In feintacesta un important focar de raspindire aculturii nationale si totodata o forma de pro-test Impotriva opresiunii ce se exercita asupranationalitatilor din Imperiul Austro-Ungar"arata, in concluzie, autorii ultimului studiu.Din domeniul istoriei invatamintului se maidesprind articolele intitulate ActivitaleaV.A. Urechia privind organizarea ;coin dintimpul sau (de Maria Itu $i Elena Potorac)Si Primii 30 de ani din viola fcolifor comunaledin judeful Botosani (1864-1894) de I.D. Marin.

Constantin Enea $i Vasile Schlopu sem-neaza articolul Din lupta muncitorilor de lasalinele din Transilvania (1914-1918). Valo-rificInd un bogat material documentar, inedit,din arhivele miniere locale, autorii pun ac-centul In special pe formele luptei economicedesfasurate de proletariatul salinelor tran-silvanene ; sint de relevat astfel grevelede la Ocna Muresului din aprilie 1915, august1917 $i aprilie 1918, de la Slatina-Maramu-res din august 1917, de la Turda din octom-brie 1917, de la Ocna Sugatag din aprilie1918. In Incheiere, autorii pun In luminaaportul pe care 1-a avut acest detasamental proletariatului din Transilvania la eveni-mentele revolutionare din toamna anului1918, care au culminat cu destramarea Impc-riului austro-ungar si cu unirea Transilva-niei cu Romania.

Momente din lupta muncitorimii grdeffene,

sub conducerea comunistilor, Impotriva dicta-turii militare fasciste, pentru tnfdptuireainsurecfiei nafionale antifasciste din august1944, se intituleaza articolul lui Petru Pan-ttru, bazat In Intregime pe material inedit,din arhivele galatene. Autorul scoate in evi-dentb abnegatia, eroismul si spiritul de sacri-ficlu al maselor populare din Galati, condusede partidul comunist, In lupta Impotrivaexploatarii capitaliste si *a terorii fasciste,pentru asigurarea victories insurectiei armate.

Sub rubrica de Miscellanea redactiapublicatiei a grupat un manunchi de valo-roase contributii care trateaza aspecte refe-ritoare la istoria unor o rase In diverse epoci.Cdldlori strdini despre Iasi In sec. XIVXIX o privire generals asupra acestui subi-ect, In limitele spatlului afectat, datorataGeorgetei Craciun, este urmata de aspecteDin istoria tipografillor ,si presei brdilene(1838 -1866) semnate de Ion Ganea si deObservafii cu privire la populafia ttrguluiBtrlad, la mijlocul secolului al XI X-lea, apar-tinInd lui Gheorghe Platon, care Isi funda-menteaza consideratiile pc catagrafia din1845 a locuitorilor Birladului. Roland Tabor-ski aduce date .put.in cunoscute cu privirela unele Aspecte de criticd sociald to revistameseriasilor Munca", editatii la Sebes tntreanii 1908 1910, In timp ce Simion Fuchs

si

i

71

gcolile

www.dacoromanica.ro

Page 207: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

5 ItisEmiNiati 1047

eomunica Date despre milingul aviatic atlui Aurel Vlaicu organized la TIrgu-MuresIn 1912. In Incheierea acestei rubrici, IonCalM expune citeva aspecte ale Ocupalieigermane la Craiova In anti 1916 -1918.

In afara contributiei documentare adusede Ilie Corfus 1, rubrica de Texte 0 docu-mente insereaza un document inedit, comen-tat de Dan Berindei, despre Un momentdin viala fi activitatea lui George Barifiu :este vorba de o scrisoare In care Baritiupropune Ministerului Cultelor si Instructi-unii Publice din Romania achizitionareaunor carti, manuscrise etc. descoperiteIn Transilvania.

La rubrica de Melodic& Elena Munteanupublics articolul Cum realizdm lecfiile de

canard In cadrul orelor de istorie care ills-punde In mod judicios cerintelor specifi-cului publicatiel.

Volumul se Incheie cu o Cronicd asupraactivitatii desfasurate de filialele Societatii,care atesta varietatea preocuparilor istoriceale membrilor Societatii din diferite oraseale tarii.

In concluzie, se poate aprecia ca volumulVIII al publicatiei Studii si articole de isto-rie reprezinta o reusita oferind posibilitateavalorificdrii unor lucrari interesante, binerealizate si prezentate, care atrag atentiacercetatorului asupra rlvnei si rezultatelorunei activitati itiintifice In plina dezvol-tare.

ISTORIE UNIVERSALA

I.G. ROZNER, If aaattecmeo a npectribnucnoasolace 1773 1775 ea. 14aTkaTe.nbeTuo

ahl3OBCHOPO YiniaepcuTera, 1966, 200P. 4 4 pl.'dem, Hun nepea 6ypea, klagareabcTuo

141hicab 0, MocxBa, 1966, 200 p.±1p1.

Cercetatorul sovietic I. G. Rozner a publicatrecent doua monografii consacrate parti-cipkii cazacimii la razboiul taranesc din1773-1775 de sub conducerea lui EmilianPugaciov. Prima dintre aceste monografii tra-teaza problema In ansamblu, fiind intitu-lata Cdzdcimea In razboiul fdrdnesc dinanti 1773-1775, iar cea de a doua laicalfnainte de furtund este consatrata evenimen-telor din regiunea Ural In perioada premer-gatoare razboiului taranesc.

Razboiul taranesc de sub conducerealui Emilian Pugaciov cunoscut In istorio-grafia rusa sub numele de Pugaciovscina,a preocupat pe oamenii de cultura rusi Incadin secolul trecut. Istoria ridicarii lui Puga-

1 Cronica meqlequgarului loan Dobrescu(1802-1830) este recenzata de Serban Papa-costea In nr. 4/1967 al revistei Studii (p.828829) ; din aceasta cauza nu revenim asupra ei.

At. P.

ciov a Post studiata de A.S. PuJkin, care ascris Istoria rdzbundrii lui Pugaciov. Decem-bristul K.F. Rlleev se adresa si el cu cuvintepline de admiratie traditiei de lupta pentrulibertate a razboiului taranesc din 17731775. Cu toata staruinta istoriografiei ofi-ciale ruse, a istoricilor care s-au ocupat deistoria cazacimii din Rusia de pe pozitilleRusiei oficiale, traditia luptei pentru liber-tate, eroismul rasculatilor conduJi de Puga-ciov nu a putut fi stearsa. Acest lucru, foartedocumentat, ni-1 dovedeste monografia pro-f esorului de la Universitatea din LeningradV.V. Mavrodin despre felul cum s-a reflectatIn istoriografia si cultura rusa evenimentuldin anii 1773-1775.

In anii puterii sovietice s-au publicatnumeroase monografii $i studii, s-au editatvolume de documente care au Intregit ima-ginea acestul lnsemnat eveniment din isto-ria Rusiei din a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea. Despre toate aceste cercetariI.G. Rozner prezinta o dare de seam's sue-cinta dar cuprinzatoare. Reiese ca razboiultaranesc a constituit si constituie o preocu-pare majors a istoriografiei sovietice. Si

cele doua monografii ale lui I. G. Rozner

www.dacoromanica.ro

Page 208: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1048 INSEMNARI 6

au menirea de a aduce o contributie Ia pro-gresul cercetarilor In acest domeniu. I.G.Rozner aduce in circuitul stiintific o serie demateriale arhivistice not referitoare la tema.Astfel, el cerceteaza o serie de fonduri dinArhiva Centrals Istorica a Actelor Vechi.Printre acestea, de un interes deosebit shitprotocoalele de interogatorii luate conduca-torilor rascoalei ca Pugaciov, D. Pranov,S. Oboleaiev, G. Zaklandov, D. Karavaev,V. Plotnikov si celorlalti conducatori local!sau rasculati arestati pentru activitatealor. Interogatoriile luate zecilor de parti-cipanti la rascoala aruncg lumina asupramultor aspecte obscure ale desfasurarii mis-earl' si Rozner, folosindu-se de acestea, corn-pleteaza, rectifica cunostintele istorice deping acum despre unele din evenimentelelegate de razboiul tardnesc. Alaturi de mate-rialele de arhiva scoase si din Arhivele Cen-trale Istorico-Militare din Moscova si dinfondurile de manuscrise ale Bibliotecii Publicedin Leningrad, autorul se foloseste de publi-catiile de izvoare multiple si de o bogataliterature In limba rusk precum $i In altelimb!.

Lucrarea lui I.G. Rozner despre rolulcazacimit In razboiul taranesc din 17731775 are 6 capitole. In primul capitol auto-rul prezinta izbucnirea razboiului Viranescsi pozitia cazacimii fats de rascoala. Dupeo scurta trecere in revista a principaleloraspecte ale situatiei social-politice a cazacimitautorul Infatiseaza primele ridicari la luptaale cazacilor de pe Don, Ural si Ucraina.Urmeaza apoi expunerea Incercarilor lui Erni-lian Pugaciov, cazac fugit de pe Don la laic,de a organiza ridicarea cazacimii din Ucrainaapuseana. Sint Infatisate pe larg evenimen-tele petrecute In Iaic la Inceputul anul 1773.Miscarea a avut succes, ostile cazacesti subconducerea lut E. Pugaciov si Ivan Zarubin-Cica obtinind In septembrie 1773 unelevictoria asupra garnizoanelor locale. In cadrulaceluiasi capitol I. G. Rozner analizeaza con-tradictiile ivite In tabara °stied cazacestirasculate, contradictil Intre tineri" (ariparadicalli condusii de Pugaciov) si vIrstnici"(aripa moderata, In frunte cu Ovcinnikovsi Llsov). Pentru un timp, aripa moderata

a reusit sa acapareze conducerea miscarii,ceea ce a lnsemnat si o sehimbare In planurileinitiate ale rasculatilor. I.G. Rozner aducedovezi not in favoarea tezei ca Pugaciovintentiona Inca In toamna lui 1773 sa in-drepte ostirea cazaceasca rasculate pesteVolga, spre centrul tarii, spre Moscova. Ovcin-nicov a Indreptat Insa oastea cazaceascaspre rasarit, spre Orenburg.

In cel de-al doilea capitol I.G. Roznerprezinta pe larg asediul Orenburgtilui decatre oastea rasculate cazaceasca, asediu carea provocat o mare neliniste nu numai Incercurile cirmuirii locale, ca si in curtea dela Moscova si Petersburg, precum $i In rin-durile nobilimii din intreaga tail. Este foarteinteresant tabloul pe care ni-1 prezinta I.G.Rozner despre raspindirea popularitatii luiE. Pugaciov In Intreaga Rusie. El era astep-tat de taranii din toate partite Rusiei pentrua-i elibera din jugul robiei iobagesti. 0 datacu miscarea pornita in Ural sau nu mutt dupaizbucnirea ei, se ridica la arme cazacii depe Don, cei din Ucrairia de sud $i cei care aufost exilati In Siberia. Situatia era conside-rata de Curtea Ecaterinei a Il-a ca hind deo-sebit de critics, mai ales dupa ce s-a aflatca armata trimisa Impotriva rasculatilor a fostinfrinta. Numarul oastei rasculate arataRozner creltea, ajungind Ia circa 10 000de oameni, care asediau Orenburgul. Con-tradictiile s-au iascutit din nou In rindurilerasculatilor. E. Pugaciov $i partizanii luiisi dadeau bine seama ca actiunile for Intr -unsingur centru $i asediul prelungit al cetatildin Orenburg condamnau rascoala Ia inevi-tabila infringere, pe chid largirea ariei forde activitate ar atrage forte sociale not Ii nuar permite guvernului sa manevreze fortelesale militare cu atlta usurinta. Pugaciov sepregateste sa-si puns In aplicare planul dupacare urma sa piece In fruntea calarimii prinKazan spre Moscova si Petersburg. Cu toateca aceste planuri nu erau puse imediat Inaplicare, rascoala s-a intins in Balkiria, dindun nou avant miscarii.

In capitolul al III-lea I. G. Rozner dainformatii ample despre masurile luate deguvernul tarist In iarna lui 1773-1774, depregatirile miliare ale lui A.L Bibikov,

www.dacoromanica.ro

Page 209: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

7 INSEMNARI 1049

de Intarirea cu armate ale cetatii Kazan si aImprejurimilor pentru a tAia drumul rAs-culatilor spre Moscova. Armatele condusede Bibikov au desfasurat atacul impotrivarasculatilor din mai multe directii, situatiaacestora InrautAtindu-se din ce In ce maimult In urma refuzului moderatilor de adesfAsura actiunea de ridicare a poporuluiin regiunile centrale ale Rusiei, unde s-autreat conditii prielnice pentru rAscoala. Lainceputul lui 1774 Pugaciov Zarubin aureluat din nou vechiul for plan de a uni toatefortele rasculate si de a se porni In regiunilecentrale. Nici de data aceasta planurile nu auPost realizate. Luptele se desfAsurau In Talccu o deosebita asprime. I. G. Rozner ne pre-zinta pe baza unui material In cea mai mareparte inedit, un tablou desfAsurat al acestorlupte.

In eel .de al IV-lea capitol I.G. Roznerexpune pe larg atacul Intreprins In prima-vara anului 1774 de cAtre armatele tariste,In urma cdruia rasculatii au fost nevoiti sArenunte la asediul Orenburgului, a cetatiiUfa si a IntAririi de pe laic.

Insuccesele rasculatilor In martie-aprilie1774 nu reflectau InfrIngerea for generals.Abia dupa aceasta etapa miscarea se extindespre riul Volga, unde va cunoaste o amploaredeosebita. Pugaciov Tvorogov In frunteaoastei cazacesti, care a scapat din dezastrulde la Sacmar s-au indreptat spre Volga,urmind sa treaca acest rlu. RasculatiiaratA autorul au pierdut InsA momentulprielnic al desfAsurarii rascoalei In partitecentrale ale Rusiei. Guvernul tarist a avutragazul sa concentreze In aceste fortemilitare suficiente pentru a contracara oriceactiune de amploare din partea

A. V. IGNATIEV, Pyccao-arteJdicnue om-noweitua nananyue Onma6pbcPcort peeo-Juotfuu (Oeepaab-ons6pb 1917), Moscova,Hayita", 1966, 400 p.

In monografie sint analizate, detaliat,relatiile dintre Rusia si Anglia In perioadade Is sfirsitul anului 1916 pinA la izbucnirea

Astfel expeditia lmpotriva Moscovei nu maiavea sanse de lzbinda. Totusi luptele con-tinuau mai ales in pArtile cursului mijlociual rlului Volga, autorul prezentindu-le pe largin capitolul al V-lea al carpi sale.

DupA o serie de ciocniri care au avut locIntre rasculati armatele tariste in partilecursului mijlociu si de jos al VolgAi, rasculatiiau fost nevoiti sA se retraga pe partea situpa rlului. impotriva lui Pugaciov Perfilievse pregateste un complot chiar In tabArarasculatilor, in urma caruia ei au fost prinsi

Pugaciov a fost predat autoritatilor taristeexecutat la Moscova la 10 ianuarie 1775.

Despre toate acestea I.G. Rozner vorbesteIn ultimul capitol al lucrArii sale, Incheindcartea cu unele informatii despre ecoulimportanta razboiului taranesc din 1773-1774.

Cea de a doua monografie a lui I.G.Rozner este strins IegatA de cartea prezentatamai sus. Ea se refers la rascoala cazacilorde pe Talc (numele vechi al rlului Ural deazi), In preajma razboiului taranesc. In aceastacarte Rozner ne infatiseaza pe larg situatiacazacimii din aceste pArti, istoricul formAriiunitatilor cazacesti in Ural $i lupta dusa detaranimea cazaca pentru pastrarea liberta-tiler sale. Un lot important In lucrare ocupaprezentarea istoriei caz6 cimii din acea vreme,in general, ceea ce face lucrarea de un interesmai larg. Desigur, locul central 11 ocupa ras-coala din 1771-1772 izbucnitA In partileUralului.

Cele doua monografii ale lui I.G. Roznerconstituie o contributie la istoria cazAcimiidin Rusia In a doua jumAtate a secolului alXVIII-lea si la rolul jucat de aceasta In rAz-boiul taranesc din 1773-1774 In Rusia.

L. D.

Marii Revolutii Socialiste din Octombrie.Alegerca acestei teme pentru o lucrare

de amploare una din numeroasele lucrAride caractcr monografic elaborate cu prilejulsArbatoririi semicentenarului Marii Revolutileste explicatA de autor, In introducere, prinurmatoarele motive : rAzboiul imperialist aadus pe primul plan al luptei politice dinRusia problema pacii, la a care! rezolvare au

pArti

rasculatilor.

si

I

ii

II

www.dacoromanica.ro

Page 210: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1050 INsEisiNkur 8

participat activ masele largi populare. Tot-odata, datoritA legilor economice politiceale dezvoltarii sistemului imperialist, pro-letariatul rus, In lupta lui pentru putere,se lovea de rezistenta nu numai a burghezieiruse, ci $i a celei Internationale. Pe de altsparte, proletariatul revolutionar rus se bucurade sprijinul clasei muncitoare din toate tArilelumii. Iata de ce, afirma autorul, nu ar fiexagerat a se considere ca nici revolutiaburghezo-democraticA din februarie, nici MareaRevolutie Socialists din Octombrie nu potfi just interpretate fail a se tine seama si delatura externs a evenimentelor. De aceea,A.V. Ignatiev propune sA elucideze inter-dependenta factorilor intern si internationalnu numai In trAsaturile sale generale, ceeace a Post fAcut de istoriografia sovieticapIna acum, ci concret, zi de zi, In cursul IntregiidesfasurAri a evenimentelor revolutionare.

Pe parcursul Intregii lucrari autorul ana-lizeazA alianta dintre Rusia si Anglia intoata Complexitatea tendintelor sale con-tradictorii. Pe de o parte, imperialistii rusi

cei britianici au Post uniti prin tratatelesecrete de reimpartire a lumil, prin necesi-tatea coordonArii eforturilor for militare,prin lupta lmpotriva miscarii revolutionaresi de eliberare nationala.

Pe de altA parte InsA, trasatura specifieda relatiilor anglo-ruse era ca acesti doi aliatiau lost totodata cei mai Inverlunati rivali.Razboiul a In Murat, provizoriu, dar n-alichidat, contradictiile existente Intre celedoud puteri. Programele expansioniste aleRusiei Angliei au rAmas necoordonate Inunele puncte esentiale (problema strlmtorilor,a Persiei, a Orientului Indepartat, a Greciei,a Poloniei s.a.) $i, desi antagonismul celordoua puteri s-a deplasat pe planul al doilea,In fata intereselor for comune In razboi, el n-adisparut, manifestlndu -se In alte forme sauin alte domenii.

Analizind pe larg relatiile economice anglo-ruse, autorul Impartilseste teza sustinutade A.L. Sidorov ca, IncA din 1915, Angliaa devenit creditorul principal al Rusiei, lococupat pins atunci de Franta, ceea ce, pe deo parte, a sporit si mai mult dat fiindcresterea dependentei economice a Rusiei de

Anglia divergentele dintre cele douaiar, pe de altA parte, a dat In mlinile Anglieiun nou mijloc de presiune.

Anul 1916 a adus ascutirea continua acontradictiilor anglo-ruse. In toamna anului1916 guvernul tarist a Intreprins uneleIncercari In vederea Incheierii pdcii separatecu Puterile Centrale. Oscilatiile unor cercuriapropiate palatului Insusi tarului se datorauatlt istovirii economice militare a Rusiei,cIt mai ales fricii izbucnirii unei not revolutii.In toamna lui 1916, dupd cum aratA autorul,In Rusia, mai devreme declt la alte puteribeligerante, a inceput sa se formeze o situatierevolutionard. Insa tendinta tarismului de aiesi din rAzboi prin Inchelerea pacii separatese lovea de greutati serioase, atlt interne(lupta maselor populare constiente sub con-ducerea bolsevicilor, pentru pacea cu adevAratdemocraticA ; rezistenta crescInda a uneiinfluente WU a cercurilor burghezo-mosie-resti unite In Blocul progresist" si a par-tidelor mic-burgheze), cit si externe (contra-dictii acute cu Germania, opunerea pute-rilor aliate

In aceste conditii, dupa cum releva autorul,scopul principal urinal-it de Anglia era sapreintImpine, cu orice mijloace, iesirea Rusieidin rAzboi sa prevind izbucnirea revolu-tiei. De aceea Anglia sustinea compromisulpanic Intre tarism opozitia burghezo-mosiereascA, sub controlul aliatilor. Totodataea a folosit amenintarea loviturii de palatca mijloc de influentare a guvernului tarist.Numai pe mAsurd ce se dovedea insuccesulaltor mijloace de presiune asupra tarismului,Anglia a inceput sa is tot mai mult In consi-derare posibilitatea unei lovituri de palat,intentionlnd totodata sa pastreze monarhia

dinastia Romanovilor.Revolutia efectuatA de masele largi popu-

lare a rasturnat Insa aceste planuri. Autorularata ea IncepInd din 24 februarie 1917 sipins la izbucnirea Revolutiei din Octombriereprezentanta diplomaticA britanica din Rusiaa jucat un rol activ In desfasurarea eveni-mentelor, cu scopul de a dirija actiunile for-telor opuse rbvolutiei populare, schimbtndtactica In fill-1We de zigzagurile luptei.

$i

sl

10

Ii

.

tar',

1.0.).

5i

si

www.dacoromanica.ro

Page 211: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

9 INSFMN.A.R1 1051

Revo lutla din februarie a adus schimbariesentiale In relatiile anglo-ruse. La putereau venit burghezia si mosierimea capita-lista, care au considerat necesar In interesulfor sa ramina fidele aliatilor. Totodatit, spredeosebire de guvernul tarist, noul guvernse orienta mai mult catre Anglia decit catreFranta. De aceea diplomatia si guvernulenglez au sprijinit de la Inceput guvernulprovizoriu, care a facut declaratiile oficialeCA va continua razboiul si ca ecunoastetoate datoriile externe ale guvernului tarist.Lucrarea releva ca blocul burgheziei ruse sial aliatilor in revolulla din februarie a avutatit o baza economics (interesele burghezieiengleze pe piata ruseasca si cele ale burghezieiruse pentru capitalurile engleze) cit si unapolitica (scopul de a lirvinge Puterile Centralepentru impartirea prazii).

Totodata autorul analizeaza schimbilrilede atitudine ale guvernului britanic fats deguvernul provizoriu, In diferitele etape aleexisten%et acestuia. Imediat dupa victoiiarevolutiei din februarie, cercurile guvernanteengleze au sperat ca burghezia venita laputere va reusi sa combats sovietele, salichideze dualitatea puterii si sa restabileascaordinea. In consecinta, ele au sprijinit gu-vernul provizoriu prin recunoasteen oficiala,prin influentarea opiniei publice Impotriva so-vietelor, prin persecutarea internationalisti-lor rust aflati In emigratie si prin sprijinireacomplotului din aprilie al burghezieil. Inetapa urmatoare diplomatia englezil ca sifortele contrarevolutionare interne isi puntoate sperantele In succesul ofensivei ar-matei ruse. Aceasta ofensiva, subliniazaautorul, a avut pentru aliati mai mult oInsemnatate politica decit una militara. Dupe

1 Autorul aduce o noun interpretare a asa-numitei crize din aprilie. Bazindu-se pe tezalui V. I. Lenin ca in aprilie a avut loc izbuc-nirea concomitentli a revolutiei si a contrarevo-lutiei" (Opere complete, vol. 32, p. 462), el con-firma, pe baza materialului faptic, ea In apriliea avut loc prima data dupa rasturnareatarismului o incercare, Inca premature, aunei parti a burgheziei de a Infaptui o lovituraeontrarevolutionara. Autorii si organizatoriiacestui complot au fost aripa de dreapta a gu-vernului provizoriu, In frunte cu Gucikov siMiliukov Cartierul general al armatei.

14 c. 5865

insuccesul ofensivei din iunie si iesirea cade-tilor din guvernul de coalitle, diplomatiaengleza ajunsese la .concluzia ca pentru Ina-busirea revolutiei in Rusia era nevoie de unNapoleon sau un Cavaignac si, ca urmare, atrecut la intensificarea activitatii contra-revolutionare. De acum Inainte, Anglia aveasa mizeze Pe instaurarea in Rusia a dicta-turii militare, efectulnd presiuni brutaleasupra guvernului provizoriu pentru a-Idetermina sa capituleze in fata lui Kornilov,

iar apoi sa acorde sprijin cadetilor sigeneralilor care organizau puciul.

Esecul complotului contrarevolutionar allui Kornilov, criza generals nationals In Ru-sia si avintul revolutionar In Europa des-chid, dupa cum aratil autorul, o noun etapaIn politica Angliei fats de flusia. De lascontarea aproape exclusiva pe fortele re-actionare interne din Rusia, ea trece la planulunei interventii armate externe cu sprijinulcontrarevolutiei interne.

Lucrarea releva de asemenea, pe bazaunui bogat material concrct, cum, datoritaslabirii pozitiilor interne si internationale aleRusiei, Anglia Incepe treptat considerealiata nu ca pe un partener de afaceri, egalindreplatit, ci ca pe un obiect al intereselorsale imperialiste. Inca din aprilie 1917 Angliasi S.U.A. au Inceput Impai tirea Rusiei Insfere de ajutor", ajungind treptat la pro-iecte deschis expansioniste.

Slulte date interesante aducc autorulin problema programelor de politica externssi a tacticii diferitelor grupari ale burghezieiruse. Un loc important este acordat demas-aril diplomatiei partidelor oportunistea mensevicilor si a eserilor. Autorul aratazadarnicia incercarilor acestora de a Incheiapacea dernocratica" pe calea concilierii cuburghezia imperialists ruse si cu cea dintarile aliate. Numai partidul bolsevic a vazuto singura posibilitale eficace pentru lichidareacu adevarat democratica a razboiului, pecalea cuceririi puterii de clasa muncitoare Inalianta cu Viranimea saraca.

Yn lucrare se acorda atentie nu numairelatiilor dintre guvernele sl clasele conduci-toare, dar si relatiilor dintre oamenii mun-cii din cele dour tari. Autorul studiaza influ-enta revolutiei ruse asupra miscarii muncito_gi

-

s5-si

www.dacoromanica.ro

Page 212: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1052 INSEMNARI 10

nsti si democratice din Anglia, manifeslarilede soliclaritate ale proletariatului englez curevolutia din Rusia s.a. Un merit deosebital lucrai ii II constituie Incercarea autoruluitie a arata cum lupta claselor sociale si adiferitelor particle politice din Rusia si Angliaau influentat schimbarile In politica externsa celor (lona puteri.

Concluzia generals la care ajunge auloruleste aeeea ca burghezia rusa dovedil nunumai incapabila de a rezolva sarcina eli-beriirii Rusiei, de sub dependenta strati*dar a adus cant la marginea catastrofei natio-nale, la primejdia ImpArtirii si jefuirii ei decati e puterile imperialiste. Numai revolu-tia proletara a salvat Rusia de aceasta catas-rof a nationalA.

A. L.

Cullus pacts, Eludes et documents du Sympo-sium Prugense Cullus Pacts 1464 1964".Commemoratio pacis generalis ante quirt-yentos annos a Giorgio Bohemiae rege pro-positue. Publicate de Vaclav Vane6ek.Editions de l'Academie tchecoslovaque dessciences, Praga, 1966, p. 197.

In zilele de 28-30 septembrie 1964, s-adesfasurat la Praga un simpozion stint-011cinternational, consacrat comemorarii a300 de ani de la data cind Jill de Podebrady,regele Ceh lei (1158-1471), a lansat cunoscutulproiect de pace pentru federalizarea sta-telor europene. Festivitatea a fost organi-zata In cadrul marilor comemorari, initiatede UNESCO. La simpozion au parlicipat18 delegati din zece %Sri : U.R.S.S., Ungaria,Polonia, R.D. G., R.F. G., Iugoslavia, Austria,Franta, Canada si Argentina. Pe linga altemanifestari festive, tinute cu acest prilej,atit la Praga localitatea Pod ebrady,locul de origind al regelui, simpozionul a con-stituit momentul ccl mai de seams, In sensulea o serie de istorici, filozofi an sub-

1 The Universal Peace Organization of KingGeorge of Bohemia. A Fifteenth Century Planfor World Peace 1462-1464,

liniat importanta multilaterala a acestuiproiect pentru pacificarea Europei de acumcincisute de ani. Comitetul de organizarea pus la dispozitia participantilor, Intr-oforma definitive, o variants a proiectuluiIn limbile cella si englezaa. In legatura cuaceasta J. Kejt a tinut o interesanta expu-nere cu caracter informally in care se ocupade Manuscrisele, edifiile traducerile acestuiproiect (p. 75-82). In momentul de fata,exists cinci copii dupa acest document im-portant, care s-a editat oi tradus In dire-rite limbi europene (o cepie se Etna la Arhivaprincipals a actelor vechi din Varoovia, altala Biblioteca Academie' polone de otiintedin Danzig a treia la Biblioteca episcopaladin Klagenfurt oi doua la Biblioteca Natio-nale din Paris). Prima editie a textului latina fost publicata In 1747 de abatele Lengtetdu Fresnoy2, dupa care 1-a reprodus qi NicolaeIorga3. Autorul releva ca versiunea din Iorgaeste cea mai buns, deoarece editorui ainlaturat in mod automat impreciziile, acompletat punetuatia, adaptind ortografia laregulile sec. al XV-lea". Dintr-un numar denoun editii dupa copiile latineoti, cea a luiN. Iorga este a treia, in ordine cronologicauAbia in 1939, F.M. Bartod a facut apel, pentruInttia oars, la textul unui manuscris oi anumela acela din Danzig'.

Participantii la simpozion an prezentatdiferite conaunicari, In care an subliniatimportanta si interesul pe care proiectul luiJill de Podebrady 1-a trezit In rindurilecontemporanilor.

Comunicarile formeaza obiectul acestuivoluin oi constitute o valoroasa contributiela istoria I,arilor cehe din sec. al XV-lea. S-aulamurit de pilda, cu acest prilej, imprejura-rile de politica interns si externs In care aluat fiinta acest proiect de pace Intre popoare.

2 Memoires de Messire Philippe de Conunines,seigneur d' Arginton, Londra si Paris,. 1747,partea II, p. 424-431.

3 Cf. Notes el extraites pour servir a L'Hisloiredes Croissades au X V-e siecle. Quatrieme serie(1453-1476), Bucuresti, 1915, p. 222-233.

Cf. Ndvrch fcrdle Jittho na utvoterd evrops-kfjch staid a jeho pdvodce dr. Martin Mair inJilta.esky sbornIk historickY", XII, 1939,p. 74 81.

jurist'

4

I

clt si-n

51

www.dacoromanica.ro

Page 213: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

11 INSEMNARI 1053

S-a putut de asemenea, confrunta pozitiaistoricilor cu aceea a specialistilor In isto-ria dreptului si s-au examinat sursele ideo-logice ale acestei memorabile initiative. Urma-rindu-se temeiul politic si geneza ideilor uma-niste, care stau la baza documentului deacum cinci sute de ani, s-a ajuns la conclu-zia deocamdath sub forma unei ipotezece exists o continuitate indubitabila Intreideologia husita actiunea lui Jiff de Pode-brady. Aceasta, cu atit mai mult, cu citIntre Renalterea Umanismul ceh, pe de oparte, si husitism, pe de alts parte, existso filiatie verificata istoricelte.

Prezerrta juristilor la acest simpozion acontribuit sub raport juridic la clarificareacaracterului noii organizatii politice, careurma sa is fiinta la mijlocul sec. al XV-lea.Cea mai important constatare ramine de-sigur aceea ca proiectul lui Jill de Podebradyeste cea dintli initiative oficiala de acest feldin istoria popoarelor europene. Ea avea saducA la Inftiptuirea spontand a unei uniuniInternationale a tArilor independente. Totce s-a produs mai Inainte In acest sens, cadupA aceea, n-au fost dectt initiative cu caracterparticular.

Cu toate acestea, mai ramine In suspen-sie In momentul de fats un numar de pro-bleme, foarte putin Clare sau chiar obscure.E vorba, In primul rind, de reconstituirea amA-nuntita a evenimentelor istorice din cursulanilor 1460 1464, adica In perioadaIn care a luat nastere proiectul de acumcinci secole. De asemenea, nu se cunoscdestul de bine negocierile purtate Injurul acestui proiect In Ungaria. Ce destina avut In Italia, la Venetia, la Romasau la Milano ? 0 problema deschisar amine $i aceea a paternitatii. La curtealui Jiff de Podebrady traiau cltiva umanisti

printre care Antonius Marius, MartinBlair, Jan de Rabgtein, Insa cercetarilede ping acum n-au putut aduce precizari Inaceasta problema. Yn orice caz, Simpozionulde la Praga a reactualizat unul din cele maiinteresante rnomente din istoria tarilorcehe, de dupa miscarea revolutionara husitA.

Tr. IN.

* * Einfuhrung in das Stadium der Ge-

schichte. Herausgegeben von WalterEckermann and Hubert Mohr. VEB Dent-scher Verlag der Wissenschaften, Berlin,1966, 536 p.

Acest manual intitulat I ntroducere instudiul istoriei reprezintA o lucrare colectivA,rod al colaborarii a peste 40 de specialistigermani din domeniul istoriei $i al stiintelorauxiliare ale acesteia. Lipsa unui astfel demanual destinat In primul rind studentilorInviltamintului superior din R.D. GermanA,se f5cuse de mult simtitA. Initiativa isloricilorgermani Incearca sa raspunda acestei cerinte.Lucrarea, adreslndu -se unui cerc de cilitorifoarte diferentiati, cautA sa rezolve problemeteoretice de baza ca incadrarea stiintei isto-rice In sistemul stiintelor sociale, obiectul giperiodizarea istoriei si probleme legate destudierea izvoarelor istorice ; ea contine deasemenea IndrumAri practice pentru alcatu-irea unei lucrAri

Dupe o introducere tratind In generalcondiliile necesare studiului istoriei si for-mele de organizare ale acestuia, urmeazAunul din cele mai importanle capitole alevolumului, care prezinta concis si clar pro-blemele teoretice metodologice de bazaale istoriei de pe pozitiile materialismuluiistoric, In central acestui capitol aflindu-seproblema corelatiei Intre stiinta istoriei sicelelalte discipline ale stiintelor sociale. Incontinuare se examineaza rolul importantasliintelor vecine (Nachbarwissenschaften), adi-acente, ale istoriei ca : lingvistica, geografiaeconomics, antropologia, arheologia, etno-grafia, statistica s.a. precum locurile Incare se desfAsoarA munca istoricului (arhive,biblioteci, muzee

Un capitol scurt, dar extrem de util stu-dentilor, este acela intitulat I nstrumentele delucru ale istoricului. Se tree In revistA cllevalucrAri generale pentru studiul istoriei, biblio-grafii generale si nationale, enciclopedii,sinteze, principalele reviste istorice, hArtiatlasuri istorice. Alegerea este foarte bine fa-cutil, ea reusind sa cuprinda cele mai banelucrAri din fiecare domeniu, mai ales In ceeace priveste istoria Germaniei.

gi

$i

'.a.).

si

si

si

stiintifice.

Ci

www.dacoromanica.ro

Page 214: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1054 INSEMNABI 12

Urmatoarele doud capitole expun problememetodologice legate de studierea literaturiide specialitate, precum si de metodele decercetare care stau la dispozitia istoriculuimarxist.

Un studiu mai mare este destinat izvoare-lor istorice. Dupa expunerea unor problemelegate de valoarea felul izvoarelor, se Inf A-tiseaza pe larg izvoarele scrise, orate, lingvis-tice, elnografice filmul ca document istoric.Se trateaza In general accste genuri de izvoare,iar pentru cele scrise se indica In anexa prin-cipalele editii. Desigur, In alegerea acestora,autoiii studiului respectiv s-au ghidat dupdscopul telul pentru care a Post alcatuitIntlgut volum. Fiind 1nsa un volum destinatnu numai studentilor din R.D. Germans ciintr-un sens mai larg celor din restul tarilorsocialists ne surprinde absenta unor colectiide izvoare din R.S. Romania sau R.S.F. Iu-goslava. Obiectli se pot aduce listei cule-gerilor dc izvoare cuprinse In acest studiu,In sensul ca nu contin datele bibliograficecomplete Ii nici ultimele editii I.

Urmatorul capitol se ocupa de problemelegate de stiintele auxiliare ale istoriei. Pen-ultimul studiu, cel mai util concis, reusestesa dea viitorilor istorici, Intr-o forma darkprecisa, cele mai Importante necesareii dicatii teoretico-metodologice si practicepentru alcaluirea unci lucrari de cercetare

Volumul se incheie cu consideratii generaleprivind rolul istoricului In procesul de crista-lizare a constiintei socialiste.

Fars Indoiala ca acest ghid, destinat Inprimul rind studentilor, lei atinge In maremasura scopul propus de autori acela de ada un manual competent $i corespunzatorcelor interesati In studierea istoriei. Unele micideficiente rezulta din faptul ca fiind scenede un colectiv foarte numeros de autori,diferitele capitole, care formeaza de faptstudii autonorne, nu se prezinta la acelasinivel de informarc. Aceasta se explicit prin

I De ex. la p. 323 se clteaza doar cele 5volume din Scriplores rerum Prussicarum, faraa se indica si a doua editie, resents, volumulal VI I a, ultimul, al colectiei ; astfel de cazurise giisesc si In alte locuri.

faptul ca volumul nu se adreseaza numaistudentilor, neprecizlndu -se exact cui Ii estemenit, asa Incit diferitii autori an interpretataceasta In mod diferentiat. Nedumerire maipoate stirni si succesiunea diferitelor capitole.

Editorii acestui manual, ant de utilnecesar, au Post constienti de la Inceput cael ar putea avea unele deficiente, pentrusemnalarea carora au si apelat la cei ce vorfolosi volumul. (p. 3).

A. A.

PAUL BASTID, Benjamin Constant el sa doc-trine, Tome III, Paris, A. Colin (1966),1 111 p.

Paul Bastid, membru al Institutului Fran-tei, ne prezinta Intr-o amply monografie fi-gura multilaterala a lui Benjamin Constant(1767-1830), unul dintre celebrii doctrinari airegimului parlamentar. Primul volum al mono-grafiei este consacrat.vietii activitatii tutBenjamin Constant, al doilea prezentariicomentaril operelor ideilor sale. In vedereaelaborarii cartii sale, P. Bastid a consullat unvast material : In primul rind scrierile politice,filozofice, literare ale lui Benjamin Constant ;Insemnarile facute de acesta In numeroaseleziare, reviste ale vremii; discursurile parlamen-tare ; corespondenta particulars. Bineinteles, oatentie specials a Yost acordatit scrierilor poli-tice, deoarece obiectivul principal al cartii luiP. Bastid este Benjamin Constant doctri-narul politic. Nu lipseste, Insa, nici analizaoperei filozofice literare, deoarece aceastaajutit la Intelegerea conceptiilor lui BenjaminConstant si totodata ofera cititorului o ima-gine a procesului de formare si de evolutie aacestor conceptii.

P. Bastid arata CA Benjamin Constant asustinut In scrierile sale o serie de deziderateale burgheziei In ascensiune ca libertateapersonals, politica si religioasit ; libertateaopiniei presei ; libertatea educatiei ; dez-voltarea industriei. Origina sa elvetiana,studiile Mute la Oxford precum teo-ria dreptului natural, foarte la mode Incercurile filozofice din secolul al XVIII-lea, aninfluentat In mod profund gindirea lui Benja-

gi

si

¢i

§i

qi

Si

pi

qi

Ii

ci

Ii

40

fI

pi

Cl

40

;

www.dacoromanica.ro

Page 215: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

la iNSEMICAILL 1055

min Constant. In felul acesta el poate fi con-siderat ca unul din cei mai autorizati reprezen-tanti ai liberalismului burghez din primeledecenii ale secolului trecut. Asa se si explicAde altfel concursul pe care s-a grait se -1 dealui Napoleon In timpul celor o mita de zile. Pen-trti Intari pozitia Napoleon sub influen-ta lui Constant , a fAcut importante conce-sii burgheziei, care nazuia la un sistem de gu-vernare liberal. In acest sens, B. Constant aelaborat cunoscutul protect de constitutie, careurma sa facA din Franta o monarhie de tip par-lamentar. Caderea rapids a lui Napoleon si ple-carea sa In exil au pus capat acestei Incercari.

Plecat din Franta pentru scurt timp, B.Constant va reveni va fi unul din teoreticie-nii opozitiei. Conceptiile sale asupra monarhieiparlamentare tint acum pe deplin cristalizate.El va duce o foarte active campanic, atlt prinpress cit si de la tribuna parlamentului pentrusustinerea ideilor sale politice. In 1830 Ben-jamin Constant a fost unul din cei 221 depu-tati care, prin votul lor, an oferit coroana luiLudovic-Filip.

Desigur, ideile lui Benjamin Constant Inmaterie de guvernare de tip parlamentar n-auavut aplicarea pe care o dorea autorul lor.Nu este InsA mai putin adevArat atrageatentia P. Bastid cA influenta lui BenjaminConstant asupra cercurilor ]iberale din seco-lul al XIX-lea a fost considerabilA. Toatestatele scrie P. Bastid care In cursul secoiu-lui al XIX-lea au instituit regimul parlamentaran beneficiat mai mull sau mai putin de Inva-tamintele sale" (ale lui B. Constant n. n.).Astfel, la pupa timp dupii moarte, autorita-tea lui Benjamin Constant va fi invocata In se-dintele congresului care a elaborat constitutiabelgiana de la 7 februarie 1831. Este Insa in-teresant de remarcat In ceea ce privesteaplicarea concrete a conceptiilor lui BenjaminConstant ca unit din membrii congresuluicare se considerau adepti ai lui B. Constant,erau pentru sistemul unicameral si nu pentrueel bicameral reeomandat de teoreticianulf rancez.

Totusi, o tare necontinentalA, Anglia, vaaplica cu fidelitate principiile lui Benjamin Con-

stant, timp de 65 de ani, de la 25 martie 1824,data promulgarii constitutiei, pina In anul 1889.Sub inspiratia lui Pedro I, Imparatul Braziliei,o comisie de 10 membri a elaborat o constitu-tie conformA cu vederile lui B. Constant. Inliniile sale marl, constitutia imperiului brazi-lian din 1824 stabilea un sistem de guverna-mint monarhic, ereditar, constitutional st re-prezentativ, recunoscind In acelasi timp exis-tenta a patru puteri, toate delegate de natiu-ne : puterea legislativA, puterea moderatoare,putcrea executive puterea judiciara. Prima,a treia si a patra sint organizate lntr -un modconform ideilor lui B. Constant. Legislativuleste Impartit In doua camere, fiecare posedindinitiativa de a face legi putind numara prin-tre membrii lor st pe ministri ; executivulexercitA functiile prin ministri responsabili ;judiciarul, in mod riguros independent, estelncredintat juratilor care se pronunta asuprafaptelor judecate, In vreme ce judecatorii apli-cA legile. Acestea sint deci ideile lui BenjaminConstant In materie de guvernare, idei careau fost preluate, sintetizate In constitutiabraziliana ce a functionat tare 1824 si 1889.

In sflriit, un capitol al monografiei lui P.Bastid, care credemn ca trebuie amintit este celreferitor la conceptiile economice sociale alelui Benjamin Constant. Astfel, In ce privesteconceptiile economice, acestea nu au benefi-ciat din partea autorului lor de aceeali atentiesustinuta ca ideile constitutionale. Referindu-se la conceptiile sociale ale lui B. Constant, PaulBastid spune ca deli acestea ne Infatiseaza unB. Constant aparAtor al proprietAtii regimu-lui censitar, totubi eticheta de tampion atitratal burgheziei capitallste" nu este pe deplinIntemelatfi. Pe de alts parte Insa, tot PaulBastid ne arata, tnai departe, ca B. Constanta trecut cu totul sub tAcere apararea celor saracide o legislatie care sa protejeze munca sau de unsistem organizat de asistentA sociale. Nu anttoate acestea trasaturi ce caracterizeaza do-minatia absolute a marii burghezii in vremealui Ludovic-Filip, 1i care, In 1848, vor constituiunele din cauzele miscarii populare din mai-iunie

S. C.

1st

si

a-51

Pt

p

pi

pl

si

www.dacoromanica.ro

Page 216: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

106 INSEM4k121...-

A. OLDEBERG, Metallteknik under vikinga-lid och medellid (Tehnica preluerdrii meta -Iului in epoca vikinga si evul mediu), Stock-holm, Victor Pettersons bokindustri, 1966,296 p. + 730 fig. si 4 pl. In culori.Andreas Oldeberg, cunoscutul specialist

suedez in probleme de tehnica prelucrdrii meta-lului, prezintA o noun si importanta monografie,continulnd, Intr-un anumit sens, lucrarea saIn cloud volume, aparutd acum aproape unsfert de veac asupra tehnicii metalului din epo-ca preistorical. Este o realizare de proportii, devastd eruditie, rod al unor preocupdri conti-nue de citeva decenii, In care valorificareaizvoarelor scrise este Imbinatil cu o temeiniedcunoastere, bazatd pe o minulioasa analiza, amaterialului arheologic apartinind unei largiperioade, cuprinsa intre sfirsitul mileniului Isi inceputul celei de-a doua jumdtati a mileniu-lui II. Lucrarea se referd la tehnica de obtineresi prelucrare a cuprului, cositorului, plumbu-lui, argintului, aurului si zincului, precum si aaliajelor acestor metale, lard a lua In consi-derare si obiectele de her.

Prima parte a volumului se ocupd de prove-nienta_ materiei prime folosite in metalurgiascandinavA din epoca vikinga si evul mediu,indiclndu -se, o data cu principalele mine dinScandinavia, si regiunile de unde aceasta eraimportata. De asemenea, se dau pretioase de-talii asupra operatiilor de exploatare a mine-reului si a procedeelor prin care acesta eracalcinat si redus, adicd se indica etapele par-curse de materia prima Inainte de a fi trans-formata In obiecte finite. Date amanuntite neslut furnizate si cu privire la tip.urile de cup-toare-furnale si de foale. Reline atentia faptulca o parte din aurul folosit In Scandinaviaprovenea din Transilvania si ca de la Danzigspre Ltibeck si apoi spre Scandinavia se expe-dia cupru originar din regatul Ungariei, carecredem ca ar putea sa provind si din mineletransilvdnene. In 1576, in Suedia sintchiar atestati mesteri aurari unguri. Nu esteexclus ca unit sa fi fost din Transilvania, deunde numerosi mesteri aurari erau solicitati desuverani strain, cum este si cazul lui MihailSommer din Brasov, care timp de 16 ani a lucrat

1 A. Oldeberg, Metallleknik under for-historisk lid, III, Lund, 1942-1943.

14

In Germania, Anglia, Franta si Indeosebi InSuediarunde ajunge aurar al curtii regale dato-rita mdestriei sales.

Intr-un alt capitol autorul se ocupa de pro-blema compozitiei aliajelor, bazindu-si con-cluziile pe un considerabil numar de analizechimice, efectuate pe obiecte alese cu discer-ndmint, datlnd din secole diferite. In continu-are, se enumerd principalele descoperiri deateliere si depozite de unelte din Suedia, apar-tinind epocii vikinge si evului mediu.

Urmatoarele capitole ale volumului sintconsacrate producerii propriu-zise a obiectelormetalice si a ornamentarii lor. In primul dintreele autorul se ocupd de procedeele de turnare,prezentind detalii asupra tipurilor de creuzete,asupra turnarii In tipare si prin procedeula cire perdue. 0 largd utilizare a avut In Scan-dinavia tehnica marteleirii, bazata pe remode-larea unor piese metalice cu ajutorul ciocaniriila rece sau la cald, folosindu-se In acest stopciocane speciale de diferite tipuri, precum sialte unelte. Privitor la tehnica presiunii foilormetalice, folosita la producerea ornamentelorin negativ sau pozitiv, se mentioneazd ca aceas-ta este de neconceput fard matrite si stance. 0insemnAtate mare pentru deshvirsirea orna-mentdrii pieselor metalice a avut si cizelarea,procedeu de finisare, presare si retusare, pre-cum si de completare a decordrii, executat cuajutorul poansoanelor, ddltilor si pilelor. Pen-tru gravare se foloseau unelte de diferite forme,cu virful ascutit, burine sail (Unite. Atit Intimpul epocii vikinge, cit si in perioada medieva-la, producerii sirmei de bronz, cositor, argintsi our i se acorda mult interes. Sirma forjatd,flind neregulatd ca forma, era trecutd printr-oplacd perforata din metal sau os, asa-nutnitultrefilator. Tehnica impletirii si rasucirii firelor,uneori foarte complicatd, se aplica mai ales la

inele de git si lanturi ; ea devine largfolositA In Scandinavia, probabil si datoritainfluentelor venite din regiunile sud-estice. Inmare parte tot impulsurilor de pe Continent simai ales din imperiul carolingian, dar si dinOrient, s-ar datora, dupd autor, si interesulcu care mesterii nordici au folosit tehnicafiligranului si granulafiei. In privinta contro-

2 J. Bieltz, Arta auraritor sasi din Transilva-nia, Bucuresti, 1957, p. 12 I5.

bratari,

www.dacoromanica.ro

Page 217: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

15 INsEmNARI 1057

versatei probleme a producerii micilor granulesferoidale, A. Oldeberg indica un interesantprocedeu de obtinere a lor, constind din a lasasA meld mici picAturi de aur topit pe un sup ortmetalic Inclinat, de unde acestea se rostogo-leau mai jos intr-un s'trat de pu dr% de mangal,ajungind In stare de globule minuscule, careerau apoi sortate cu o sit si pe urind lipite pesuprafata care trebuia decoratd. Un mare numarde obiecte, mai ales cele de orfevrarie, eraupoleite sau placate cu aur, argint, cositorfoarte rar, cu bronz §i alama ; se aratd ca se uti-lizau mai ales metoda poleirii prin foc si metodaimbracarii suprafetei obiectului cu o foitd sub-tire din metalele sus-mentionate. Tot in scopuriestetice se utiliza si tehnica incrustarii, folo-sindu-se mai ales lamele de argint, cupru sialamd. De multa pretuire s-a bucurat In epocavikingd procedeul denumit niello, bazat peincrustarea In ornamente punctate sau spatea unei compozitii de culoare neagra, care con-trasta cu fondul deschis al suprafetei caretrebuia ornamentatd, reprezentatd, de obicei,de argint. Cel din urmd procedeu de ornamen-tare analizat In monografia lui A. Oldebergeste cel privind tehnica emailului, aflatd Instrinsa legaturd cu tehnologia producerii sti-clei, fiind folosite pentru amindoud In generalaceleasi ingrediente. Dupd metodele de apli-care a emailului se disting mai multe categoriiemail cloisonne, email champleve, email trans-lucide sur relief, numit si basse ladle, precum siemail de ronde basse. Toate aceste procedeetehnice amintite mai sus stilt descrise foarteam?inuntit, dindu-se si exemple concrete, maiales In cazul unor obiecte avind un decor maicomplex.

Volumul este insotit de rezultatele analize-lor de laborator, precum si de o impresionantabibliografie, cuprinzlnd aproape o mie de titlu-ri. Surprinde totusi faptul ca din vastul materi-al comparativ cu care se opereazd lipsesc lucrariasupra tehnicii metalului semnate de specialis-tii din estul si sud-estul Europei, chiar si unelede caracter general de deosebita valoare, cumslnt ale lui N. Fettichs si B. A. Ribakov4. Un

3 N. Fettich, Die Metallkunst der landnehmenden Ungarn, In Arch. Hung. XXI, 1937.

4 B. A. Rlbakov, Pemecno dilemma Pycu,Moscova, 1948.

consistent rezumat In limba englezd, un indicecontinind termeni referitor la tehnica metalu-lui, un altul cu localitatile din Scandinavia siun indice de nume de persoane completeazAlucrarea. Monografia tontine si un bogat ma-terial ilustrativ de calitate remarcabild. Uncledin obiectele reprezentate, depasesc graniteletehnicitatii mestesugului propriu-zis, apro-piindu-se mai mult de domeniul artistic, facinddovada lnaltei mdiestrii la care au ajunsmestesugarii nordici.

Regretam ca In preocupdrile autorului n-afigurat si problema originii tipurilor de obiecte(a cdror analiza vizeazA In primul rind tehnicaprin care se realizau), mai ales cA exemplaresimilare s-au descoperit In aril geografice une-ori Indepartate de Scandinavia. Rezolvareaproblemei amintite ar fi sporit posibilitateadescifrarii concrete a unor evenimente legate demigratia normanzilor, de rolul jucat de acestiain unele regiuni In care au ajuns, precum si ainfluentelor resimtite de ei In contact cu altepopoare. Dacd pentru apusul Europei duel-darea acestor chestiuni gasit de multdvreme rczolvarea, pentru Europa rdsdritea-nd rdmin controversate Inca numeroase pro-bleme pe care autorul nu le-a luat In discutieIn cadrul lucrdrii, deli ele an suscitat interesula numerosi specialisti5. Pentru clarificarea forde mare iinportantd este determinarea originiiunor tipuri de obiecte intilnile pe o arie foarleintinsa, cum de altfel s-a si Incercat In c eea ce

5 Vezi de exemplu P. Paulsen, A magyaror-szdgi viking elletek. 1Vikingenfunde aus Ungarn,to Arch. Hung., XI I, 1933 ; B. D. Grekov,0 pane eapaeoe e ucmopuu Pycu In Hoeoeepe.ua, 30, 1947 ; D. A. Avdusin, BapnalecKuileonpoc no apxeonocuvecnu.0 aanubms, In K. S.,XXX, 1949 ; T. J. Arruc, Die Waragerfrageand die sowjelrussische Forschung, In AdaArchaeologica, V, XXIII, Copenhaga, 1952 ; H.Lowmianski, Zagadnienie roll normanov w gene-zie pahstw stowiaitkich, Varsovia, 1957 ; H.Arbman, Skandinavisches Handwerk in Russ-land run Wikingerzeit, In Meddelanden FranLunds Universitels Historiska Museum, 1959;I. P. Saskolski, Hopmancnaa meopus a coape-mennoti 6yparcyaauoti mayne, Moscova-Lenin-grad, 1965 ; A. V. Artihovski, ApxeonocunecnueOannbie no gap noiccomy eonpocy, In Ify.immyp aapeenca Pycu. Ilocasufaemcn 40-itemulo nay-vitozi aeameitbnocmu Huno.can HunoicaeaunaBoponuna: Moscova, 1966.

si,

si-a

www.dacoromanica.ro

Page 218: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1058 INSEMNAuI 16

priveste sabiile° si topoarele ornamentate7sau unele tipuri de podoabe agrafe cu protu-berante globulare°, pandantive rotunde° etc.

Rod al unel riguroase documentari, lu-crarea lui A. Odelberg se impune ca o realizarede seams a stiintei arheologice contemporane.Studiu aprofundat al procedeelor de prelucrarea metalului, care shit on indicator al posibilita-tilor tehnice sI materiale de realizare a societa-til scandinave, lucrarea savantului suedez In-

lesneste o descifrare veridicA a realitatilorsocial-economice din epoca vikinga si evulmediu.

Ampla monografie asupra tehnicii metaluluipe care o prezentam ar putea constitui o preti-oasa indicatie metodologicd si un exemplupentru studii de aceeasi natura, care se impuna fi efectuate si In tam noastra.

BIZANTINOLOGIE

G. WALTER, La vie quotidienne k Byzance ausiècle des Cornnenes, Paris, Edit. Hachette,1966, 287 p.

Una din principalele meniri ale istoriculuie sa reconstituie sI sA prezinte conditiile deviatA materialA a societAtii omenesti din trecut.De aceea colectia La vie quotidienne a By-zance . . . " s-a bucurat de colaborarea tutorsavanti de mare prestigiu ca : J. Carcopino, P.Montet, G. Contenau, E. Faral etc.

Pentru Bizant situatia a Post Insa maidificilA, deoarece principala sursa de informareeste arheologia ; on cercetarile arheologice Indomeniul bizantinologiei s-au lovit de dificulta-tea cA pe locul vechilor asezAri bizantine se aflasi astazi sate si orase. Apoi cercetarile s-auIndreptat In special spre biserici si asezarimanastiresti unde puteau fi obtinute rezultatecerte si clteodatA spectaculoase.De aceasta difi-cultate se resimte si cartea prezentata, care In

6 I. Petersen, De norske vikingesverd, Kristia-nia, 1919 ; H. Arbman, Blatnica and Vaage, InParnOttcy Archeologicke, LIII, 1962, 2, p. 331 siurm. ; A. V. Artihovski, op. cit., p. 37.

7 P. Paulsen, Axt and Kreutz in Nord-undOsteuropa, Bonn, 1956 ; G. F. Korzuhina,JIadoawcnua monopun In Kyabmypa opeerwii"'you, 1966, p. 89-96.

8 G.F. Korzuhina, Pycocue n.aaabt. IX XIIIee, Moscova-Leningrad, 1957 ; M. K. Barger,jpeenuii Kuee, Moscova-Leningrad, 1958,43. 12,p1. XXII ; M. Stenberger, Ringnalen fran Goro-dilov, In Tor, V, 1959, p. 192 si urm. ; A. I.Gurevici, 110X0abt eununeoe, Moscova, 1966,fig. de la p. 58.

° M. Stenberger, Traditionsbundenhet iwikingetida gollandsk brakteatkonst, In Tor, IV,1958, p. 113 si urm.

V. S.

realitate trateaza mai mult declt viata cotidia-nA, unele aspecte ale civilizatiei bizantine farea acorda o atentie specialA perioadei Comne-nilor.

In primele dour capitole introductive shitprezentate istoria Inceputurilor Constantinopo-lului, principalele constructii, piete si arterede circulatie, autorul oprindu-se asupra palatu-lui imperial, bisericii St. Sofia si hipodromului.In realitate Inca In vremea Comnenilor, marelepalat nu mai prezenta nici o Insemnatate, In-cepuse sa se degradeze, curtea se retrasese laBlacherne.

In prima parte a volumului, intitulataimpropriu Clasele sociale, autorul se ocupa Inprimul capitol despre persoana ImparatuluiIncoronarea, activitatea sa publica, folosinddatele COW' Ceremontilor a lui ConstantinPorphyrogenetul. G. Walter vede In eltrei aspecte corespunzator caracterului triplual functiilor sale prezidlnd solemnitatile dela curte In care apare ca un manechin mag-nific Impodobit" (p. 77), apoi In calitate deconducator militar si In sfIrsit ca sef al biseri-cii, mare preot al comunitAtii crestine. Pentrua da o note de pitoresc expunerii, autorul folo-seste unele informapi din Anna Comnena re-f eritoare la neIntelegerile din familia lui Alexis,prezentlnd-o pe Irena, sotia acestuia, Intr-oposturA cu totul false capabila sa participela orice actiune Indreptata Impotriva sotuluiei.

In prezentarea situatiei aristocratiei se acor-da un interes deosebit legislatiei agrare aMacedonenilor, deli aceasta 1st pierduse oriceaplicatie In vremea Comnenilor.

:

www.dacoromanica.ro

Page 219: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

17 INSEMNARI 1059

Autorul, ocupindu-se de functionarimea bi-zantina, o Imparte In doutt categoril : functiionorifice si elective. De fapt, functille onori-fice" erau simple titluri nelegate de o functieefectiva. Senatorii, crede autorul, ca si-au pas-trat prestigiul In vremea Comnenilor, In reali-tate el nu mai aveau nici o Insemnatate.

Clerul formeaza obiectul unui alt capitol.Afirmatia sa ca manastirile cu rare exceptiierau fundate chiar In Constantinopol si CA sesuccedau pe strazi Intregi, pe distante de kilo-metri (p. 116) este evident o exagerare. Stu-diul deosebit de valoros despre topografiaConstantinopolului al lui Janin, stabileste cudestula exactitate numarul si asezarea biseri-cilor si manastirilor din Capita IA (R. Janin,Constantinopole byzantine, ed. I, Paris, 1950).Capitolul cuprinde date exacte despre modulde Intemeiere si despre organizarea interne amanastirilor, car pentru viata din manastirifoloseste relatiile date de un Eustathiu dinThessalonic si Theodor Prodrom.

Despre populatia oraseneasca si taranime,care alcatuieste un alt capitol, autorul se rezumala prea putine lucruri. Pentru comer] si mese-rii, G. Walter se refers la datele din CarteaPrefectului, opera legislative din vremea primi-lor Alacedoneni, deli situatia In vremea Comne-nilor suferise modificari.Pentru strainii stabilitila Constantinopol, In special pentru negustoriiitalieni autorul foloseste informatiile destulde numeroase care exists pentru veacurileXI-XII.

Un alt capitol, mult prea dezvoltat Inraport cu Intreaga economie a lucrarii, este con-sacrat elementelor declasate din Capita la.

In partea a doua, G. Walter incearca sase apropie de tema propriu-zisa a cartii sale.Ocupindu-se de viata cotidiana, descrie inte-riorul caselor aristocratiei si a paturilor mij-locii, alimentatia bizantinilor cu referinte laTheodor Prodrom si la lucrarile atlt de com-petente ale doctorului Jeanselme si In sfirsitde Imbracaminte. Invatamintul scoble ele-mentare, universitatea laica si cea de la Pa-triarhie, cercetate In lucrarl valoroase deFuchs, Brehier, Browning etc. este destulde sumar prezentat.

Pentru viata conjugala, autorul recurgedin nou la Theodor Prodrom. Informatiile

pline de amaraciune ale acostui autentic re-prezentant al boiemii bizantine, nu pot re-flecta just raporturile dintre soli. Apoi pentrumoralitatea femeii bizantine dii un exempludin sfaturile lui Kekaumenos si analizeazaamplu legislatia lui Leon al VI-lea.

Intr -un alt capitol se trateaza dcsprerelieve si despre superstitii, ilustrindu -se rela-tarea cu amanunle din cronicile bizantine.Se subliniaza feint In care unii calugari simagicieni au reusit sa speculeze Inclinatiilespre superstitii ale bizantinilor. In continuareshit expuse diferitele erezii, care au framintatBizantul de-a lungul existentei sale si autorulstaruie asupra platonicismului lui loan Ita los,a miscarii pauliciene si a represiunilor orga-nizate de Alexis Comnen.

In ultimul capitol sint descrise spectaco-lele populare in care autorul prezinta Cons-tantinopolul ca un centru de continue desfA-tari, ceea ce nu corespunde pe de-a-ntregulrealitatii. In ce priveste repertoriul teatruluibizantin s-ar putea crea o confuzie. Caracterullui laic, considerarea teatrului ca un centrual rezistentei pa gine pot fi afirmatii valabilepentru perioada prolo-bizantina. De aceeabiserica a cautat sa-I subordoneze ; In secolulal XI-lea, teatrul constituie o manifestarepatronata de biserica si de un caracter emi-namente religios. Apoi se vorbeste de manifes-tarile coregrafice de la diferite sarbatori casi unele obiceiuri, care s-au 'Astral si astaziin Grecia. Despre spectacolele de circ atlt deapreciate In vremea Comnenilor ca si de tur-nire, frecvente mai ales In timpul lui ManuilComnen, nu se spune nici un cuvInt.

Pentru tittilatura bizantina, organizareaIn theme, stratioti si proniari, Impartireaadministrativi a Constantinopolului si pentrumoneda bizantina autorul da relatii utilecelor nefamiliarizati cu aceste probleme Incinch apendice.

Volumul prezentat nu este o lucrare destricta speciali tate, el se adreseaza unor cercurilargi de cititori ; scris insa atragator si cu o bo-gata informatie, el va fi citit Lira IndoialLcu interes si folds.

E. Fr.www.dacoromanica.ro

Page 220: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1060 INsEatNARI 18

POLYCHRONION, Festschrift Franz DOlgerzum 75 Geburtstag, Heidelberg, Edit. CarlWinter, 1966, 538 p. si 10 planse.

Bizantinologii din numeroase IAA si-auadus contributia la volumul omagial Inchinatsavantului Fr. Digger cu prilejul ImpliniriivIrstei de 75 de ani.

Prime le pagini cuprind bibliografia corn-pieta a scrierilor sale, bogata activitate des-fasurata de-a lungul a peste 45 de ani, urmatade lista lucrarilor efectuate de studentiiseminarului de filologie medio- si neogreacdal Universitatii din Munchen, sub Indrumarealui Fr. Dii Igen

Studii din cele mai variate domenii alebizantinologiei sint reunite In acest volumistorie, arta, literature, drept, teologie, geo-grafie. Numeroase fragmente medio-grecestiinedite sau putin cunoscute sint editate criticsi amplu comentate.

Un studiu de caracter general, care seocupa de raporturile Bizantului cu lumeaorientala apartine Int A. BOhlig. InfluenteleBizantului sint urmarite atit pe plan culturalcit si politic, Intre provinciile apusene si celerasaritene ale Imperiului cit si Intre acestasi (Arlie orientale Invecinate. Astfel, AsiaMica se constata ca a fost puternic atasataideii imperiale si a constituit un rezervor deforte carula Bizantul Ii datoreaza Intr-o marema sura lunga sa existents. Multe fenomenecaracteristice Bizantului medieval sint rezul-tatul influentei exercitate de Siria si EgiptIn ce priveste tarile orientale vecine, autorulsubliniaza paralelismul ideologic Intre Bizantsi Iran ; caracterul sacerdotic al suveranului.Elenismul a exercitat o puternica influentaIn lumea araba, In special In statul abbasidprin Iranul occidental si prin Siria. Aceastainfluenta s-a afirmat in domeniul literaturiisliintifice, prea putin In beletristicA. Bizantula lasat mostenire Orientului administrallaorganizata centralizat. Fatimizii an folositnumerosi armeni, acestia find buni cunos-catori ai organizatici administrative bizantine.In concluzie autorul crede ca a existat uncontact permanent Intre rationalismul grec,radicalismul oriental si misticismul religios.

Intr -un lung studiu W. Ohnsorge se ocupade felul cum apare Bizantul In gindirea politicadin vremea Ottonizilor ; In realitate este exami-naa conceptia de imperiu In lumea apuseanasi in cea rasariteana. In partea introductivase discuta parerile unor istorici in legaturacu influenta exercitatti de Bizant In aceastaproblems. R.J.H. Jenkins, H. Keller, R. Hies-tand etc. apreciaza pozitiv rolul Constantino-polului In formarea gindirii politice a Occiden-tului, altii ll desconsidera (H. Beumann)sau chiar 11 contests (C. Erdmann). Conceptiadespre imperiu In apus si rasarit este cu totuldiferita. Imperiul bizantin se considers o

continuare a celui roman. Statul eSte organizatcu un aparat administraliv imperial, terito-riul imperial este bine delimitat deci o

forma-tie statalA reala cu pretentii de univer-salitate. Un stat supranalional", a caruisudura o realizeaza o culture si religie comuna.Imperiul occidental este in schimb doar untitlu, un nume

bisericii.si cu principalul obiectiv,

apararea Cu alte cuvinte 1mparatiaoccidentals nu este decit o idee. in conceptiaoccidentals, Bizantul nu era Imperiul romanci unnotiunea

stat grec-regnum Graecorum. Totuside imperiu mondial a existat In

apus iar in secolele IX si X gindirea politicaa evoluat dupe cum dovedesc eforturile pentrurecunoasterea de Bizant a Imperiului apusean.Bizantul era considerat In acest timp ca sediulimperiului mondial.

In domeniul studiilor istorice o atentiedeosebita se acorda problemelor de organizareadministrative. Astfel, R. Guilland se ocupade ofiterii palatini numiti candidati. Acestiafaceau parte din garda imperiala si erau recru-tati In unitatile de scholari. Din secolele IX-X,candidat devine un titlu de noblete, conferitIn cele mai multe cazuri in schimbul unei sumede haul tezaurului imperial.

H. Ahrweiler cerceteaza atribuirea titluluide sebast unor capetenii strain stabilite inimperiu. Desi subordonati autoritatii irn-periale, el pastrau independenta administra-tive. In aceasta situatie erau sebastoi popu-lapel bulgare din Mosynopolis si al milingilordin Peloponez.

Printre alte luerfiri de cdracter istoric,mentionam contributia lui C. Cahen, care

www.dacoromanica.ro

Page 221: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

19 IxS EMNARI 1061

arata ca intre turd si greci s-a realizat unfel de simbioza In diferite momente, nu numaiIn regiunile de frontlet% dar si In Intreagasocietate si citeazd cazul a doi greci din familiaGavras.

N. Oikonomides, pornind de Ia o dispozitie aImpdratului Mihail al VII-lea Ducas (codexParisinus gr. 1277, fol. 261), In care se vor-beste despre donatia neereditara a unei for-tarete sub formA de pronie unei persoaneparticulare, face o serie de consideratii cuprivire la pronie si charisticariat.

S. Runciman mut% sa lamureasca legaturade rudenie dintre Lucas Notaras si ultimiiPaleologi si presupune ca primul ar fi fostginerele Imparatului Joan al VII-lea.

Ph. Argenti analizeazil chrysobulul dinanul 1049 privind comunitatea evreiasca dininsula Chios si obligatiile sale fats de manasti-rea Nea Morn si cauta sa dea o interpretareimpozitului kephaletion pereeput acestei co-munitati.

In ce priveste arta bizantina, G. Boviniface uncle observatii In legaturd cu lucrdrile derestaurare a mozaicului de In S. ApollinareNuovo din Ravenna reprezentind pe Christ,pe iron Intre patru ingeri iar Klaus Wesel seocupd de reprezent area lui Christ In arta bizan-tina. Autorul considerd ca ea nu este ilustratdprintr-un anumit tip de imagine ci numaiprin pozitia ocupatd In bisericd. C. Mongose ocupa de mesterii isaurieni constructoride biserici. Ei au lucrat pi la restaurarea Sf.Sophia In anul 558. Autorul crede ca bisericiledin Corycos, Meriamlik, Alahan Monastiri siDug Pazari shit monumente ale artei isau-riene.

Yn domeniul literaturii trebuie subliniateconsideratiile lui Gy. Moravcsik despre in-fluenta clasicismului In opera istoricilorbizantini. Acestia au vazut In predecesoriifor greci niste modele vrednice de imitat. Sta-bilirea filiatiei clasice grecesti este una dinsarcinile ce se iinpun cercetatorului literaturiibizantine. Faptul ca alit unii cit si ceilalti anvazut In istorie o opera literary reclamd omare prudent% la stabilirea valorii strict isto-rice a izvorului.

B.E. Perry stabileste ca o serie de fabuledin limba armeand shit traduse sau adaptate

din limba greacA, cele mai vechi fiind dinsecolul at XII-lea.

In ce priveste studiile de drept bizantin,semnalam pe cel al lui Z.V. Udaltov desprereformele lui Justinian In domeniul dreptuluide famine si succesoral. Dreptul din aceastaperioadd reflects procesul de descompunereal familiei entice romane si de formare a noi-lor relatii. Toate masurile pe care le-a elaboratpractica juridica in decursul ultimelor secolesi-au glisit expresie In dreptul lui Justinian :femeia si copiii ei au dobindit drepturi civilesi de proprietate. In domeniul dreptului publicfemeia rAmine la fel de lipsita de drepturi.

Numeroase sint studiile de caracter teologic.Astfel, H.G. Beck in Cullura pi teologia toBizanful medieval timpuriu ajunge Ia conclu-zia es In Constantinopol In acea vreme nu aexistat o universitate teologicd si ca un viitorteolog Ili completa cultura elenisticd fie cuun dascal particular, fie prin lecturi personale.M.J. Higgins caul% sa stabileasca rolul 1m-pdratului Constantin In desfasurarea lucrAri-lor sinodului de la Niceea dupd versiunea luiAthanasius si Eusebie. Intr-o altA notA seocupa de drepturile papei de a cenzura actelepatriarhale in materie disciplinary, referindu-se la cazul patriarhului Antiohiei, Grigore.. J.Scharf analizeazd conceptia lui Photie Inmaterie de jus divinum". Epanagoga Inpartea sa introductiva si In uncle titluri reflec-td aceasta conceptie. F. Thiriet, pe baza a clouddeliberari ale Consiliului celor Zece din Vene-tia schiteaza activitatea In Greta a calugaruluifranciscan Marco Sclavo care, cu aprobareapapii, organizase slujbe dupa ritul ortodox sicu preoti greci In Candia. Pentru aceasta,Venetia 11 aresteazA pe calugar si apoi 11

expulzeazil.

In alte domenii se cuvine mentionat artico-lul lui P.S. Nasturel, care crede ca Selinas,actuala Sulina, pomenitA In De administrandoimperio ar proveni de la cuvintul EaATIvoc,scoica cu aspect de cutit.

T. Bertele semnaleazd un sigiliu si o monedda despotului Manuel Angelos Comnen dinThesalonic ca si o monetd a lui Mihail VIIIPaleolog, toate avind aceeasi temA, suveranultine In mina dreaptA o ramurd de palmiercu opt foi. 0 gramota a lui Vuk Brancovie

www.dacoromanica.ro

Page 222: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1062 /xsEhtNAIti 20

din 1365 cu sigiliul lui loan Angelos Paleologeste analizata de V. Morin.

Structura evolutia scrisului livresc caanumite particularitati ale grafiei din perioadabizantina formeaza obiectul unui amplustudiu al lui J. Irigoin.

Volumul cuprinde numeroase texte bizan-tine editate critic si Insotite de traduceriIntr-o limbA modernA, observatii asupra unorlucrari Inca inedite sau pe marginea unorviitoare editii critice. Din prima categoriesemnalAm cele sase acte despre charisticariat(Sinaiticus 482) din secolul al XI-lea, publicatede J. Darrouzes ; un text hagiografic despreSf. Paraschiva al lui Joan din Eubeia, editatde F. Halkin : douli nolite cu InsemnArilezilnice ale lui Loan Chortasmenos de la Incepu-tul secolului al XV-lea (Bibl. Na(ionala Aus-triacA cod. suppl. gr. 75) publicate de H.Hunger ; R.J.H. Jenkins, o cuvintare dinanul 927 in legatura cu Inchelerea tratatuluide pace cu bulgarii (cod. Vaticanus gr. 483)

pe care o atribuie lui Theodor Daphno-pates. J. Karayannopulos editeazA comen-teazA fragmentul unui vademecum destinat

functionarilor financiari din secolul al XI-lea(Biblioteca manastirii Nikanov, cod. 121).G. Theocharides publicA testamentul mareluistratopedarch Dumitru Tzamblakon iar V.Be§evliev extrage din Synaxariul bisericii dinConstantinopol menologul lui Vasile al II-leadate privind politica lui Krum si Omurtagfats de populatia Traciei.

Proiectul -unei editii critice a memoriilorlui Silvestru Syropulos privind conciliul de laFlorenta este schitat de P. Wirth In timp ce0. Lampsides face unele corectAri editiei luiEphraem publicatA mai Mill de A. Mai siapoi de Bekker folosind Vaticanus Gr. 1003.

Despre lucrArile inedite ale lui Eustatie dinThessalonic, aflate In Escurial Y II-10 seocupA A.P Kajdan iar J. van Dieten despreopera teologica a lui Nicetas Choniates,Panoplia dogmatica (Parisinus gr. 1234).

Din aceastA sumaril prezentare s-a pututdesprinde interesul pe care multe din studiiieprezentate Il au pentru Bizant sud-estulEuropei In evul mediu.

BIBLIOGRAFIE, ARHIVISTICA, MUZEOGRAFIE

RADU POPA, MIRCEA ZDROBA, an-tierul arheologic Cuhea. Un centru voievodaldin veacul at XIV-lea, Baia Mare, MuzeulRegional Maramures, 1966, 58 p.

AvIntul pe care 1-a luat In anti puteriipopulare arheologia medievalA este justificatnu numai prin necesitatea obtinerii unor noiizvoare istorice pentru cunoasterea etapeiformArii statelor feudale romanesti darprin rezultatele de mare insemna tate obtinute.In acest sens trebuiesc privite $i recentelesapaturi arheologice de la Cuhea pe valeaIzei (reg. Maramures) initiate.de Muzeul Regio-nal din Baia Mare, in colaborare cu Institutulde Arheologie al Academiei Republicii Soda-liste Romania (1964-1965), prezentate intr-unsuccint raport care contribute cu noi materialela istoria unui centru voievodal romanesc dinnordul Transilvaniei de la sfirsitul perioadeifeudalismului timpuriu.

E. Fr.

Lucrarea cuprinde dour,' parti inegale cavolum. In prima autorii an efectuat o par-curgere succintA a izvoarelor istorice scrisepentru a contura astfel mediul social-politicmaramuresean din veacul al XIV-lea. Astfel,aflant cu acest prilej ca prima mentiune do-cumentarA a Cuhei dateazA din 1353, cindregele Ungariei IntAreste posesiunile unorromAni, ban $i Stefan, nepoti de (rate aivoievodului Bogdan al Maramuresului, CA

satul Cuhea a Yost rind pe rind stApinit deBogdan voievod, de voievozii Drag Ii Balefiii lui Sas (1365-1403) $i de cnezi locali, Infrunte cu Simeon, din 1447.

In a doua parte slut cuprinse rezultatelesApAturilor arheologice propriu-zise care s-audesfasurat In cadrul a patru sectoare de cer-cetare : 1) Resedinta feudalA, 2) Manastirea,3) Vatra satului, 4) MAnAstirea Ieudului.

In primul sector autorii aratA cum sApA-turile efectuate pe un promontoriu au dezvA-

§i

si

gi

zi

fl

ci

p

www.dacoromanica.ro

Page 223: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

21 INSEMNARI 1063

luit un mare complex de constructii, IntaritIn parte cu un sistem de fortificatie de tipulpalisadei. Resedinta feudald de proportii ne-obisnuit de marl, prezinta dour faze de cons-tructie : una databila pentru sfirsitul sec.XIII, alta din sec. XIV. Materialele descope-rite care au permis si datarea complexului,constau In piroane masive de fier, cuie, bala-male, pinteni, virfuri de sAgeti de diferitetipuri, catarame de centura, lame provenitede la cutite mari, fragmente de vase de sticlapictata, ceramics smaltuita nesmaltuita.Prezenta resturilor de arme si a urmelor unuiincendiu Ii determine pe autori sA creada cadistrugerea resedintei feudale a avut loc Inurma unor lupte.

In al doilea sector s-au descoperit funda-tiile unei biserici vechi de piatra de tip sala",cu mid Incaperi adiacente eu contrafortidispusi oblic, precum si un mare cimitir Incare au fost identificate 39 de morminte.Observatiile facute de autori asupra rnateria-lelor descoperite In acest sector, completatede Radu Popa Intr-un studiu separat (veziRadu Popa, Biserica de piatra din Cuhea ,siunele probleme privind istoria MaramuresuluiIn secolul at XIV -lea In Studii cercetaride istorie veche", nr. 3/1966, p. 511-528),se refers la stratigrafia solului, la planul bi-sericii, la orientarea mormintelor, la recoltade materiale arheologice In special ceramics

monede care de altfel au permis In acelasitimp datarea constructiei gi cimitirului(sec. XIV-XV).

Relativ la al treilea sector autorii aratacum sapaturile arheologice efectuate, careurmareau identificarea vetrei vechi a satuluiIn regiunea centrals a satului actual Cuhean-a confirmat aceasta ipotezd. Aceasta le-apermis sd ajunga la concluzia ca vechimeavetrei actuate a satului este din sec. XVIII-XIX si ca vatra satului In evul mediu trebuiesit fi fost mai departe de temelia bisericiifeudale descoperite.

In sfirsit, In ultimul sector de cercetareautorii arata cum sapaturile arheologice n-auconfirmat traditia locals pastrata In Ieud,potrivit careia satul vechi s-ar fi aflat In loculnumit La manastire". Ceramica monedeledescoperite la nivelul temeliilor unei vechi

biserici de piatra nu sint mai inainte desfirsitul sec. XVIII.

Materialul prezentat interpretat de ceidoi autori, Insotit de numeroase planse giilustratii, prezintA o deosebita importantapentru istoria voievodatului romanesc alMaramuresului. Confirmtnd completindmarturiile documentare, el dezvaluie notaspecte relativ la cunoasterea procesulut dedestramare a obstiilor taranesti si a aparitieivirfurilor feudale locale In partea de nord aTransilvaniei, care au creat premisele Inche-

statelor feudale romanesti. De asemenea,el deschide perspective not relativ la cerce-tarea problemei satului maramuresean Insec. XIV.

C. s.

TROCSANYI ZSOLT, Az eszaki Parlium1820-ban (Partium-ul de Nord in 1820),Budapesta 1966, 293 p. 1 harts.

Sectia de arhivistica a Ministerului Cul-turii din R. P. Ungara publics de citiva aniIn cadrul Bibliotecii centrale a Serviciului destatistics 1, volumele de statistics istorica(Torteneti statisztikai kotetek). In cadrulacestei serii, istoricul maghiar TrOcsanyiZsolt, cunoscut specialistilor romani, a publi-cat recent un volum consacrat ConscriplieiCzirakiana din 1820, prezentlnd datele acesteiconscriptii lntr -o prelucrare statistics. Cons-criptia Czirakiana a fost Intreprinsa dupacit se tie In Transilvania, dupd multetergiversari si In ciuda opozitiei nobilimii dinaceastA Cara, In anii 1819-1820. Ea a fostefectuata pe tot cuprinsul Transilvanieiconstituie ultima conscriptie de caracter feu-dal. TrOcsanyi Zsolt, care Inca cu ani In urmaa publicat o serie studii consacrate analizeiacestui izvor de o deosebita valoare, prezen-tarii conditiilor istorice In care a fost elaboratsi critica datelor pe care le obtine, Infatiseazaacum, In cadrul colectivului de statisticsistorica din Ungaria, datele conscriptiei Czi-rakiene cu referire la Partium-ul de Nord,

1 A Kozponti Statistisztikai Hivalal Kongo-ldra Milvelodesiigyi Miniszterium Levelldri,Osztdlya.

gdrii

de

ei

ii

si

ii

ii

51

si

+

www.dacoromanica.ro

Page 224: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1064 INSEMNAHI 22

mai precis la comitatele Crasna §i Solnoculde Mijloc, precum si la domeniul Chioarului.Imensul material documentar ce a rezultatIn. urma activitAtii comisiilor de conscriptiedin efectuarea conscrierii In 287 de localitatinu putea fi, desigur, reprodus In cadrul unuisingur volum decit lntr-o prelucrare statio-ned bine Intocmitd.

In introducere Trdcsanyi aratd ca scopulprincipal urmArit de volum este, Juni prezen-tarea situafiei iobdgimii dirt Transilvania Injurul anului 1820, far In al doilea rind schifa-rea problemelor de bead a politicii transilvdneneTafel de iobagime din perioada reformelor.Autorul prezintA succint conditiile In care afoot Intocmita conscriptia, organele create deCurtea de la Viena In cadrul Guberniului Tran-silvaniei pentru efectuarea conscriptieiexecutarea lucrarilor pe teren. In paragrafulal doilea referitor la Corpus-ul Conscriptiei,Trocsanyi expune continutul celor noun Intre-bari la care trebuia sa rdspunda conscriptia

instrucnunile asupra felului cum trebuiasa fie formulate rdspunsurile. 0 imagine maiamply (Id autorul despre Insasi conscriptie,despre felul cum a fost ordonatd materia. Inparagraful al treilea al introducerii, TrOcsanyiexpune metodele de care s-a folosit In prelu-crarea stationed a matcrialului si In elaborareatab elelor statistice cu date generalizatoare.Aici el subliniazd cd prelucrarea statistic:a Inmulte cazuri fAcea ca unele fenomene locale,specifice sit se piarda din vedere, ceea cescadea valoarea lucrdrii lnsa$i. Pentru a evitaacest lucru tabelele statistice au fost Insontede note ample In care acele fenomene locale,particulare, care nu puteati fi cuprinse Instatistici, au fost reproduse. Urmeazd apoiargumentele In ce priveste ordinea rubricilor.In Incheierea introducerii, Trdcsanyi se ocupdde problemele legate de critica sursei prin-cipale : limitele izvorului In ce priveste corn-plexitalea demograficd (el cuprindea doarpopulatia aservitd), interesele de clasd alenobilimii care au frInat Intocmirea unui ta-blou absolut Fidel, precum pregatirea dife-rad a membrilor comisiilor de conscriere.

Volumul cuprinde dupd cum s-a maiardtat materialul referitor la comitateleCrasna Solnocul de Mijloc, la domeniul

Chioarului. La clteva localitati (4 din Comi-tatul Crasna, 9 din Comitatul Solnocul deMijloc si 9 din domeniul Chioarului) cons -cripjia TrOcsanyi presupune ea aceste

precum alte trei din ComitatulSolnocul de Mijloc nu erau locuite de o popu-latie supusa ci de nobili ai bisericil si de liber-tini. In cadrul unei scurte prezentari esteimposibil sit Infdtisam chiar sumar datelepe care le confine Insusi volumul. Pentru aoferi specialistilor o anumita orientare vomreproduce capitolele la care se relent mate-rialul statistic prelucrat. El a fost ordonatIn 29 de capitole, care shit urmatoarele :1) Populafia supusd din Parlium -ul de Nord ;2) Sesiile pustii; 3) Imparfirea mo;iilor dintrenobili (cu prezentarea datelor referitoare lamosiile detinute de fiecare familie de nobilidin aceste Orli) ; 4) Extinderea terenuriloriobagegi (este vorba de terenurile detinute detdranii supusi In proprietate si nu de celeurbariale ; autorul socotelte datele cons-criptiei In aceasta privinta cu totul nesigure) ;5) Impdrfirea terenurilor iobdge;ti (cu dateprivind cantitatea terenului gospoddriiloriobagesti Impartite In cinci categorii si pro-portia dintre terenul arabil ji flnete, pc locali-

generalizate pe pldsi comitate);6) Modul de exploatare a terenurilor (cu datedespre asolamente, despre metodele de culti-vare a pamintului arabil si a finetelor);7) Despre producfie (cu date constante doardespre productia de griu rata de cantitateasemilnata); 8) Pdcunile comunale; 9) Exploa-tarea padurilor ; 10) Ghinddritul (cu date despredreptul comunelor de a folosi ghinda dinpAdure pentru Ingrilsarea porcilor); 11) Cir-ciumdritul (cu date despre dreptul comunelorde a vinde bduturi alcoolice) ; 12) Principalelelipuri ale obligafillor ; 13) Proporfia robotei(cu date despre zilele de robots pe sdptd-mind) ; 14) Tipurile de robold; 15) Cardusia;16) Serviciile efecluale de barbali la curfilestaptnilor de mosii ; 17) Torsul, fesutul ;i alteforme de robold efectuate de femei; 18) Clacajudelui (cu date despre robotd efectuate desateni In locul judelui satului eliberat prinfunctia lui de robotd); 19) Alte munci cu ziva(cu date despre zile de robotd ocazionale,impuse de stApInii de mosii pe diferite motive) ;

si

si

si

si

lipseste.localitAti, si

si

tali si si

www.dacoromanica.ro

Page 225: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

23. INSEMNAIII 1065

20) Taxa (cu date despre obliga(ia In baniai satenilor) ; 21) Oblige:Ili in naturei ca ram&sife ale obliga(illor urbariale de odinioard;22) Datul (cu date despre obligatille In naturalegate de anumite sarbatori sau evenimente);23) .Dijma (zeciuiala); 24) Nona; 25) Muncade zileri; 26) Mori le; 27) Mestesugul fn ttr-guri f i sate; 28) Ttrgovelii §i, In sfirsit 29) Altedate ale conscripliei (privitoare la cazanele derachiu, la prepararea carbunelui pentru fie-rani, la exploatarea carierelor din piatrAproducerea de caramida etc.). DupA cit sepoate constata datele ne oferA o imaginemultilatcrala, mai ales asupra gospodArieitarilnesti st a obligatiilor tobagesli. Este unmaterial statistic extrem de bogat ne oferAposibilitatea reconstituirii unor aspecte esen-

tiale a vietii economice sociale a regiunii lacare se referA. Ea pune In valoare utilitatea

necesitatea prelucrArii tururor eonscriptiilorprivitoare la Transilvania efectuate In secolulal XVIII-lea si in prima jumatate a celui de-alXIX-lea. Prelucrarea statistics a datelor ofe-rite de conscriptii va Insemna lard doarpoate punerea pc baze solide a studiilornoastre de istorie.

Cu privire la cartea lui TrOcsanyi mai amin-tim cA ea, In incheiere infatiseaza date compa-rative, procente generalizatoare ref eritoarela diferitele aspecte ale vietii economicesociale. In anexa se clA un indice al localita-tilor, un rezumat In limbile rusa englezao hartA a localitAtilor cuprinse In conscriptie.

L. D.

Rubrica InsemnAri" a Post alcAtuita de : Gr. Chirita, Al. Porteanu, Lidia Demeny,A. Lazea, Tr. Ionescu- Nilcov, A. Armbruster, S. Columbeanu, V. Spinel, E. Frances, C. Ser-ban, L. Demeny.

gi

gi

Li

p

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 226: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Page 227: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

I IOAN LUPA.

La 3 iulie 1967 a incetat din viata istoricul IOAN LUPAS, fostprofesor la Universitatea din Cluj §i membru al Academiei Romane.

Cu el dispare, ca dintr-o pklure 'Arita, ultimul reprezentant almarei generatii de ckturari transilvgneni Gh. Bogdan Duicl, SextilPu§cariu, Al. Lapedatu, N. Drgganu, Silviu Dragomir care cu arms§tiintei §i-au legat numele de eroica luptg, a desavirkirii unitatii politicea poporului roman.

loan Lupas s-a nascut la 9 august 1880 in comuna Sa li§te din apro-pierea Sibiu lui. Pkintii sai Marina §,i Toma descindeau din vechifamilii de oieri. A urmat cursurile §.colii primare in Sali§te, iar pe celeliceale la Sibiu §i Brasov, uncle in 1899 §i-a luat bacalaureatul. In toamnaaceluia§i an s-a inscris la Universitatea din Budapesta, luinduli in 1904doctoratul in istorie, cu mentiunea magna cum laude". Pentru comple-tarea pregatirii §tiintifice, cu ajutorul unei burse acordate de societateaTransilvania din Bucure§ti, a luat apoi drumul Berlinului, iar in prima-vara anului 1905 a facut o calatorie de studii in Italia.

Ca student la Budapesta, alaturi de 0. Goga, A.P. Banut,Alexandru Ciura §.a., Ioan Lupa§ a fost unul din intemeietorii mareireviste literare Luceafetrul.

In toamna anului 1905 a fost numit profesor de istoria romanilorla seminarul din Sibiu, iar in 1909 protopop la Sali§te §i inspector al §co-lilor ortodox din eparhia Sibiului.

In 19 , in urma activitatii §tiintifice desfa§urate, a fost ales mem-bru corespo dent al Academiei Romane din Bucure§ti, iar in 1916 membruactiv. La inceputul anului 1919, dupg, realizarea unitatii nationals, afost numit profesor la Universitatea din Cluj unde, la catedra de istoriemodern& a romanilor, a functionat ping, la pensionare (1945). In totiace0i ani a detinut, impreuna cu Alexandru Lapedatu, §i calitatea dedirector al Institutului de Istorie Nationala din Cluj, in cadrul careias-au format generatiile de istorici transilvaneni din perioada interbe-he'd,.

In 1942, cu prilejul implinirii virstei de 60 de ani, profesorii de laUniversitatea din Cluj cu o intirziere de doi ani, determinate de diktatul"de la Viena, i-au consacrat un strglucit volum omagial cuprinzind, all-tun de studiile de specialitate, numeroase amintiri ref erinte bio-biografice, iar Academia Romans, la 29 octombrie 1943, 1-a sarbatoritintr-o Eiledinta publica.

La 30 iunie 1967 Ministerul Invatamintului i-a conferit inaltultitlu de profesor emerit.

STuDiri, tomul 20, nr. 5, p. 1055-1057, 1967.

si

'

www.dacoromanica.ro

Page 228: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1068 IOAN LIIPA$ 2

In timpul indelungatei sale existenje Ioan Lupa a imbrati§atnumeroase §,i adinci domenii de activitate, relevindu-se deopotrivg caom de §tiinta, publicist, conferentiar ii luptator pentru progresul socialal maselor pentru desavir§irea unitatii rationale a poporului roman.Numgrul volumelor i manualelor publicate de I. Lupa§ se ridicg la peste80, jar al articolelor recenzitlor In peste 1000. A colaborat ping in 1918 lacele mai cunoscute periodice atit din Transilvania cit §i din vechea tars :Telegraful roman, Luceafeirul, Tara noastrd, Transilvania, (Sibiu), GazetaTransilvaniei (Brasov), Tribuna, Romanul (Arad), Neamul romanesc, Con-vorbiri literare (Bucure§ti), Via a roma,neasca (Ia§i), Junimea literary(Cernauti), Societatea de miine (Cluj) etc.

Timp de 15 ani a redactat Anuarul Institutului de Istorie Natio-nale" din Cluj.

Primul sau articol a apgrut in anul 1901, infati§ind semnificaDiaistorica a lui Petru Major, a carui ideologie patriotic o continua. In aniiurmatori se va consacra studierii activitatii altor protagoniti transil-vaneni George Baritiu, George Lazar, Avram Iancu, Joan PivaruMolnar, Andrei Mure§eanu, Nicolae Popea, Ion Micu Moldoveanu oprin-du-se apoi mai indelungat asupra vietii §i activity ii mitropolitului AndreiSaguia.

Numeroase alte articole au fost destinate apargrii limbii §i §coliipoporului roman fats de politica de deznationalizare urmarita de guver-nele reactionare de la Budapesta, §i de relevare a originalitatii §i carac-terului umanist al culturii romane§ti. Articolele lui loan Lupas, versu-rile lui Octavian Goga, nuvelele §i povestirile lui Ion Agirbiceanu au con-stituit inainte de unirea din 1918 manifestatii dintre cele mai viguroaseale spiritului §i sperantelor romane§ti transilvanene.

0 larga atentie a acordat loan Lupa studierii originilor dezvoltariivoievodatului transilvan, rgscoalelor tarane§ti din 1437, 1514, 1784,revolutiei din 1848 luptelor pentru unitatea nationals, aducind con-tributii §i interpretari noi, originals, la tuna terea §i aprecierea acestormari capitole ale istoriei romane§ti. Concepind istoria Transilvaniei cao parte integrant a istoriei generale a romanilor, I. Lupa a subliniatcu iscusinta §i fermitate permanentele legaturi economice, culturale §ipolitice ce an existat intre romanii de pe ambele versante ale Carpatilor

legaturi care au sfir§it prin a impune constituirea statului nationalroman unitar. I.Trmarind procesul istoric care a determinat realizareaunitatii noastre politice, I. Lupa afirma in 1937, in prefata uneia dinlucrarile sale : Unirea nationalg politica' de la anul 1918 nu se cuvinesa fie infatipta, nici macar in parte, ca un dar coborit asupra nearauluiromanese din increderea §i din simpatia lumii eivilizate, nici ca otuire intimplatoare, rasarita din gre§elile du§manilor de veacuri. Chiardacg asemenea greeli nu s-ar fi savir§it niciodata asupra romanilorsubjugati... stgpinirile nedrepte ar fi trebuit sa se desumfle §i mic§o-reze indata ce dreptul tuturor popoarelor de croi soarta dupa bunafor pricepere a izbutit a se inalta la treapta de putere hotaritoare in nouaintocmire a a§ezamintului de pace european ".

Citam citeva din §irul numeroaselor sale lucrari Illitropolitul Andreiaguna (1909) ; ContribuOuni la istoria ziaristicei romanesti ardelene (1926) ;

Cronicari si istoriei roman din Transilvania (1931) ; Bascoala ;etranilor

si

si

a-si

si

9i

alct-

www.dacoromanica.ro

Page 229: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

3 IOAN LUPAS 1069

din Transilvania (1934) ; Paradigm istoric (1937) ; Istoria Unirii roma-nilor (1937); Documente transilvane (1940) ; Studii, conferinte, fi comu-nicari istorice (5 volume, 1928 - 1945), Zur Gesehichte der Rumiinen (1943).

Apargtor IndrIznet al t'granimii asuprite, in 1907 loan Lupas,ca i N, Iorga, s-a solidarizat cu rgscoala taranilor din vechea Romanie,fiind condamnat In inchisoare ca instigator pentru articolul Toate pia-gurile umbld publicat in revista Tara noastret de In Sibiu.

0 bung parte din activitatea sa culturalg destinata, lumingrii tara-nimii s-a desfgsurat in eadrele Asociatiunii pentru literatura si cultura,poporului roman", In colectia cgreia a publicat insemnate scrieri alcatuiteintr-un neao§ grai popular.

Prin patriotismul sau ne§ovaitor, prin largile sale vederi sociale,prin exemplara sa putere de munca i prin contributia adusg la dezvol-tarea stiintei istoriei §i culturii poporului roman, Joan Lupa§ a inscrisin istoriografia romans o paging de netaggduitg importantg.

Vasile Netea

www.dacoromanica.ro

Page 230: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

Studii, revistA de istorie, publicA in prima parte studli, note $i comunicarioriginale, de nivel stiintific superior, din domeniile istoriei medii, modernecontemporane a RomAniei si universale. In partea a doua a i evistei de infor-mare stiintifica sumarul este completat cu rubricile : Probleme ale istorio-grafiei contemporane (studii documentare), Discujii, Viola ftiinfificei, Recenzii,Revista revistelor, Insemndri, In care se publicA materiale privitoare la mant-festari stiintifice din tall si strAinatate slat prezentate cele mai recentelucrari reviste de specialitate aparute peste hotare.

NOT CATRE

Autorii stilt rugati sA tranita studiile, notele si comunicarile, precum gi ma-te: ruele ce se incadi ea In celclake rubrici, dactilogi afiate la doud rhaltni, In 4exempla, e, infapaginale Hind numerotate In conlinuare. De aseme-nea documentele vor fi dactilografiate, iar pentru cele In limbi straine se vaanexa traducerea. Ilustratiile vor fi plasate la stirsitul textului.

Numele autorilor va fi precedat de initials. Titlurile revistelor citate Inbibliografie vor fi prescurtate conform uzantelor Internationale.

Autorii au dreptul la un numar de 50 de extrase gratuit.Responsabilitatea asupra continutului materialelor revine In exclusivitate

auloi ilor.Manuscrisele nepublicate nu se restituie.Corespondenta privind manuscrisele, scbimbul de publicatil et . se va trimite

pe adresa Comitetului de redactie, B-dul Aviatorilor nr. 1, Bucuresti.

sigi In tarA $i

'11701U

gl

trimiterile

www.dacoromanica.ro

Page 231: EDITURA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro