Efectele kinetoterapiei gonartroza

Embed Size (px)

Citation preview

Efectele kinetoterapiei in recuperarea hemiparezei

Efectele kinetoterapiei in recuperarea gonartrozeigradul II

Petrea DianaKms anul III, 305 CLeziune de cartilajPreartroza ->SuprasolicitareArtroza complicata gr. IIILuxatieCorpi strainiGenu flexumIncongruenta articulara majoraDegenerare si ruptura meniscalaModificari sinovialeArtroza generalizata Gr. IIAccentuarea dezaxariiDiminuarea amortizariiArtroza localizata Gr. I

Mecanica articulara tulburataLubrifiere deficitara Etapele gonartrozei1.Date despre boala

Gonartrozaeste o afectiune cronica degenerativa a articulatiei, avand ca rezultat deteriorarea invalidanta a articulatiei. Se produce practic o uzura progresiva a cartilajului articular, care isi pierde supletea, aparand durerea si limitarea mobilitatii genunchiului. Apare mai frecvent la femei (mai ales dupa menopauza decat) decat la barbati cel mai frecvent in jurul varstei de 60 -75 ani.Gonartroza de gradul II- reprezinta artroza generalizata pe intreaga articulatie Procesul degenerativ este rezultatul unui dezechilibru intre rezistenta structurilor articulare si solicitarile la cere sunt supuse aceste structuri. Artroza primitiva la genunchi poate deveni disfuncionala datorita durerii dar si a afectarii fortei musculaturii extensoare.In gonartroza de gradul II leziunile sunt mai intense, cartilajul a disparut in zonele de presiune mai mare.Debutul clinic al gonartrozei este de obicei insidios , manifestat prin dureri ce se accentueaz progresiv, ajungnd n decurs de ani s devin permanente sau invalidante. Doar n 4% din cazuri debutul este brutal , printr-o hidartroz sau un blocaj.

Gonartroza bilaterala accentuata la membrul stang Gonartroza la piciorul stang accentuata de un genu-varumSimptomatologia este dominat de prezena durerii , pe care bolnavii o localizeaz n regiunea intern a genunchiului , n spaiul popliteu sau subrotulian ; ea poate iradia la coaps sau la gamb. Are toate caracteristicile durerii mecanice:apare la sprijinul unipodal la urcatul/coboratul scrilor;Durerile survin i la primii pai ce urmeaz unei perioade de imobilizare(dimineaa sau dup o edere mai ndelungat pe scaun), si dispar odat cu nclzirea articulaiei i reapar dac efortul se prelungete.O dat cu trecerea timpului , durerile apar la eforturi din ce n ce mai mici i limiteaz perimetrul de mers al bolnavului .

Alturi de durere , bolnavul acuz o senzaie de instabilitate , de nesiguran cnd se sprijin pe membrul cu genunchiul afectat .Concomitent bolnavul acuz o jen dureroas i greutate de mobilizare a articulaiei dup anumite poziii prelungite sub forma unor pseudoblocaje, ca i tumefacii brute ale genunchiului dup un efort , cu dispariia acestora prin repaus , datorit revrsatului intraarticular.Cauzele care conduc la apariia gonartrozei pot fi:a.Intra-articularedeteriorarea cartilaginoas i a suprafeelor de sprijin prin:sechele ale fracturilor de tibie , femur sau patelleziuni meniscale i meniscectomieleziuni ligamentareafeciuni degenerativeb.Extra-articulare - prin deviaii axiale. Deviaia axului femuro-tibial n plan frontal ( genu varum sau genu valgum) sau sagital (genu flexum).Deviaia axului aparatului patelar (dezechilibre patelare) sau prin tulburri statice i dinamice la nivelul articulaiilor supra sau subiacente (old , picior).c.De natur metabolic - obezitatea este un factor foarte important.Evoluia decurge lent pn la agravare.Examenul clinic si functional se face comparativIn ortostatism, privind din fata se depisteaza genu valgum/varum , prin masurarea distantei dintre maleole/condili femurali. Din profil genumflexum. Din spate nivelul spatiilor poplitee.Statiunea bieda si unipedala, cei 4 timpi ai mersului analizandu-se contributia genunchilor si a celorlalte articulatii, o eventuala schiopatare, reducerea perimetrului mersuluiMasuratori comparative: gambe / coapseTemperatura localaEdem, marirea in volum a articulatieiDurerea poate fi de tip inflamator sau mecanic (provacat prin mobilizarea genunchiului). Accentuarea durerii in timpul mersului, uracatul scarilor, in panta. Iradierea durerii inspre anterior (patologie a aparatului extensor al genunchiului) iar lateral (patologie de menisc, ligament, tendon)

2.EvaluareDurerile la mers n articulaia genunchiului antreneaz , ca reacie de aprare , o limitare a sprijinului , att ca intensitate , ct ca i timp. Pasul va fi maiscurt ca amplitudine i ca durat. Dac durerea este mai accentuat , bolnavul va contracta cvadricepsul , imobiliznd genunchiul pentru a suprima micrile careprovoac durere , si se va nclina lateral , pentru a transla extern axa centrului de greutate , n timpul sprijinului pe piciorul bolnav. Mersul este foarte dureros idificil.Evaluam tonusul cvadricepsului si ischiogambieruluiBilantul articular(goniometrie)Bilant muscular (floexori, extensori, rotatori)

Examenele de laboratorSunt de obicei normale , V.S.H. este normal , hemograma normal, toatetestele ce pun n eviden un proces inflamator , negative.Examenul radiograficAre o importan deosebit .Radiografiile standard ale genunchiului ( dinfa i profil) de preferin executate pe filme lungi i centrate pe genunchi , aratgradul modificrilor artrozice , localizarea lor ofer o prim imagine asupra uneieventuale dezaxri existente n plan frontal sau sagital.Alte investigaii paraclinice:Artroscopia - poate evidenia leziunile cartilaginoase caracteristice ,sediul i ntinderea lor , starea meniscurilor i a ligamentelor ncruciate , prezena corpilor liberi intraarticulari.Termometria cutanat indic o cretere a temperaturii locale , maievident n perioadele de revrsat articular.Scintigrafia pune n eviden o fixare mai accentuat a substaneiradioactive la nivelul leziunilor artrozice , comparativ cu partea sntoas , datorithiperemiei caracteristice.

3.Diagnostic functionalDurere prezenta in ortostatism si mersMobilitatea genunchiului este limitataEdem, crestere in volum a articulatieiHipotonie si hipotrofie la nivelul cvadricepsului in specialRedoare articularaDezaniliamentul postural, atitudini vicioase, flexum de genunchi, genunchii in varum (sau valgum>