Efectul colesterolului din ouă in mecanismul de productie a aterosclerozei

-e sau nu e factor aterogen?-

Ouăle se află printre cele mai hrănitoare alimente de pe planetă. Un ou conţine toate substanţele nutritive necesare pentru a transforma o singură celulă într-un puişor. Cu toate acestea, ouăle au dobândit o reputaţie proastă, pentru că gălbenuşurile sunt bogate în colesterol.  De fapt, un ou de mărime medie conţine 186 mg de colesterol, care reprezintă 62% din doza zilnică recomandată. Oamenii credeau că, dacă vor consuma colesterol, vor creşte nivelul colesterolului în sânge şi se vor putea îmbolnăvi de inimă. Însă se pare că nu este atât de simplu. Cu cât consumăm mai mult colesterol, cu atât mai puţin produce organismul în loc.

Colesterolul este o moleculă structurală care e o parte esenţială a membranei fiecărei celule. Este folosit şi pentru a produce hormoni steroizi, precum testosteronul, estrogenul şi cortizolul. Fără colesterol, noi nici nu am exista.

Având în vedere cât de important este colesterolul, organismul a dezvoltat căi elaborate pentru a se asigura că are mereu o cantitate suficientă. Deoarece obţinerea colesterolului din dietă nu este intotdeauna o opţiune, ficatul produce de fapt colesterol.

De mai multe decenii, oamenii au fost sfătuiţi să-şi limiteze consumul de ouă sau cel puţin să nu mănânce gălbenuşul (albuşul conţine în mare parte proteine şi puţin colesterol).

În aceste studii, persoanele sunt împărţite în două grupuri. Un grup a mâncat câteva (1-3) ouă întregi pe zi, iar celălalt grup a mâncat altceva în loc (de exemplu, înlocuitori de ouă). Cercetătorii au urmărit participanţii la studiu mai multe săptămâni/luni.

Studiile arată că:• În aproape toate cazurile, colesterolul HDL (”bun”) creşte • Nivelul colesterolului total şi LDL de obicei nu s-a modificat, dar uneori a crescut uşor • Consumul de ouă bogate în Omega-3 poate scădea nivelul trigliceridelor din sânge, un alt factor important de risc • Nivelul din sânge al antioxidanţilor carotenoizi, precum luteina şi zeaxantina, creşte semnificativ

Se pare că răspunsul la consumul unui ou întreg depinde de individ. În cazul a 70% dintre persoane, nu are niciun efect asupra colesterolului total sau LDL. Totuşi, pentru 30% dintre persoane aceste numere au crescut uşor.

Studiile arată că ouăle modifică particulele de LDL din mici, dense, în LDL mari. Persoanele care au predominant particule LDL mari, prezintă un risc mai mic de boli de inimă.

Deci, chiar dacă ouăle pot produce o uşoară creştere a nivelului colesterolului total şi LDL, acesta nu este un motiv de îngrijorare .

Ştiinţa este clară, trei ouă pe zi sunt perfect sigure pentru persoanele sănătoase, care încearcă să rămână aşa.

Un alt studiu de caz interesant a fost efectuat pe o singură persoană. Era

un bărbat în vârstă de 88 de ani care mânca 25 de ouă pe zi. Avea un nivel normal al colesterolului şi era foarte sănătos.Desigur, un studiu pe o singură persoană nu dovedeşte nimic, însă este totuşi interesant.

Este important să reţinem şi că nu toate ouăle sunt la fel. Majoritatea ouălelor din supermarket provin de la găini care au fost crescute în ferme industrializate şi hrănite pe bază de cereale. Cele mai sănătoase ouă sunt cele îmbogăţite cu Omega-3 sau cele de la găini crescute pe păşune. Acestea conţin mai mult Omega-3 şi vitamine liposolubile În general, consumul de ouă este perfect sigur, chiar dacă mâncaţi până la 3 ouă pe zi.

Datorită substanţelor nutritive şi beneficiilor importante, ouăle de calitate pot fi cele mai sănătoase alimente de pe planetă. 

Voi prezenta aici niste studii care să detalieze informatiile prezentate mai sus.

Un prim studiu se numeste "Whole egg consumption improves lipoprotein profiles and insulin sensitivity to a greater extent than yolk-free egg substitute in individuals with metabolic syndrome".

Acest studiu a investigat dacă hrănirea cu un ou zilnic, împreună cu restric ia la carbohidrati, modifică metabolismul lipoproteinelor i influen ează ț ș țprofilul lipoproteinelor aterogene si rezistenta la insulina la barbati si femei cu sindrom metabolic (Mets).

METODELE folosite au constat într-un studiu randomizat, simplu-orb, în care participan ii au consumat fie 3 ouă întregi / zi sau cantitatea echivalentă de țgalbenus de ou substitut ca parte a unei diete cu restric ie la carbohidra i (25% -ț ț30% din energie) timp de 12 săptămâni.

Lipidele plasmatice, apolipoproteinele (Apo), LDL oxidat (oxLDL), proteinei de transfer a colesterol-ester-ului (CETP) i lecitină-colesterol șaciltransferază (LCAT) sunt substante a căror activită i au fost evaluate la țmomentul ini ial i săptămâna 12. ț ș

Concentra iile particulelor de lipoproteine si dimensiunile lor au fost țmăsurate prin spectroscopie de rezonan ă magnetică nucleară .ț

În urma experimentului s-a demonstrat o dislipidemie aterogenă îmbunătă ită pentru toate persoanele fizice prin reduceri ale trigliceridelor țplasmatice, apoC-III, apoE, oxLDL, diametru particulelor VLDL si VLDL mare, LDL mici i particule LDL mijlocii (p <0,05). ș

În plus, au existat cre teri ale colesterolului HDL, LDL mare i particule ș șmari HDL (P <0.05) pentru to i indivizii. Cu toate acestea, au existat cre teri mai ț șmari HDL-colesterol i particule mari HDL, i reduceri în VLDL totale i particuleș ș ș medii VLDL .

Insulina plasmatică si rezisten a la insulina (HOMA-IR) au fost reduse, în țtimp ce activitatea LCAT, i atât diametrele HDL i LDL a crescut in timp .ș ș

În concluzie, aportul zilnic de un ou întreg într-un regim alimentar moderat de carbohidrati-restric ionat oferă îmbunătă iri suplimentare în ț țprofilul aterogenic lipoproteinelor i în rezistenta la insulina la persoanele cu șMets.

Un alt studiu se numeste "Dietary cholesterol provided by eggs and plasma lipoproteins in healthy populations".

O cercetare amplă nu a stabilit în mod clar o legătură între consumul de ouă și riscul pentru o boala coronariana.

Efectele aportului de ou pentru lipidele plasmatice și lipoproteinele de joasa densitate (LDL) ca si pentru aterogenicitate in randul populatiilor sanatoase trebuie să fie abordate.

O legătură între bolile cardiace și aportul ou ar putea fi explicată parțial prin faptul că colesterolul crește concentrațiile atât pentru LDL circulant și lipoproteine cu densitate mare (HDL) colesterol la persoanele care au experimentat o crestere a colesterolului plasmatic după consumarea ou ( hyperresponders).

De asemenea, este important de remarcat faptul că 70% din populație trăiește o creștere ușoară sau fără modificări ale concentrațiilor plasmatice de colesterol, atunci când au avut contact cu cantități mari de colesterol (hyporesponders).

Aportul de ou a fost demonstrat pentru a promova formarea de LDL mare, în plus față de deplasarea persoanelor din model LDL B la tiparul A, care este cu caracter aterogen.

Ouăle sunt, de asemenea, surse bune de antioxidanti cunoscute pentru a proteja ochiul; prin urmare, a crescut concentrațiile plasmatice de luteina si zeaxantina la persoanele consumatoare de ouă sunt, de asemenea, de interes, în special în acele populații susceptibile de a dezvolta degenerescenta maculara si cataracta ochi.

Din aceste motive, recomandările dietetice îndreptate împotriva consumului de ouă nu ar trebui generalizate pentru a include toate persoanele. Avem nevoie să recunoaștem că diverse populații sănătoase nu experimentează nici un risc în dezvoltarea bolii coronariene prin cresterea aportului lor de colesterol, dar, în schimb, acestea pot avea mai multe efecte benefice prin includerea de ouă în dieta lor regulate.

Un al treilea studiu abordat se cheamă "Dietary cholesterol and atherosclerosis".

Rela ia dintre colesterolul perceput, colesterolul plasmatic si țateroscleroza se bazează pe trei linii de dovezi: studii pe baza hranei animalelor, sondaje epidemiologice, i studiile clinice. ș

De-a lungul ultimului sfert de secol , studiile care investighează rela ia țdintre colesterol si ateroscleroza au ridicat întrebări cu privire la contribu ia țcolesterol la riscul de boli de inima si valabilitatea restric iilor colesterol pe baza țacestor linii de dovezi.

Studiile pe baza hranei animalelor au arătat că pentru cele mai multe specii sunt necesare pentru a induce hipercolesterolemia si ateroscleroza doze mari de colesterol, în timp ce pentru alte specii chiar cantită i mici de colesterol ținduce hipercolesterolemie.

Sondaje epidemiologice raportează adesea rela ii pozitive între por iile ț țde colesterol si a bolile cardiovasculare bazate pe analize de regresie simplă.

O complica ie a datelor de studiu epidemiologic este faptul că obiceiurile țalimentare bogate in produse de origine animală sunt adesea reduse în cereale, fructe i legume, care pot contribui la un risc crescut de ateroscleroza. ș

Studiile clinice arata ca la schimbarea hranei cu 100 mg / zi , colesterolul se va schimba astfel încât nivelul plasmatic de colesterol total se modifică cu 2,2-2,5 mg / dl, cu o schimbare de 1,9 mg / dl la lipoproteine cu densitate joasă (LDL) colesterol, i cu o modificare de 0,4 mg /dl în lipoproteine ș cu densitate mare (HDL) colesterol.

Conform datelor, colesterolul are un efect redus asupra LDL plasmatic : raportul HDL. Analiza datelor epidemiologice i clinice disponibile indică faptul șcă pentru popula ia generală, colesterolul nu are nici o contribu ie semnificativă ț țla ateroscleroza si riscul de boli cardiovasculare.

Ultimul studiu aprofundat este "Egg consumption in relation to risk of cardiovascular disease and diabetes: a systematic review and meta-analysis".

Acest studiu i-a propus să rezume cantitativ literatura cu privire laș consumul de oua si riscul de BCV (boli cardiovasculare), mortalitatea cardiacă iș diabet zaharat de tip 2 prin efectuarea unei meta-analize si a unui studiu de cohorta prospectiv.

O analiza sistematică în literatura de specialitate a fost efectuată pentru studiile publicate în PubMed i EMBASE prin martie 2012. Informa iiș ț suplimentare au fost preluate prin Google sau o revizuire mână de referin ă dinț articole relevante.

Rezultatele s-au bazat pe un total de 22 de cohorte independente de 16 studii care au fost identificate, inclusiv participan ii variind în număr de 1600 laț 90735 i în follow-up timp de 5.8-20.0 ani. ș

Conform acestei meta-analize, consumul de oua nu este asociat cu riscul de BCV si a mortalitatii cardiace in populatia generala. Cu toate acestea, consumul de ouă poate fi asociat cu o inciden ă crescută a diabetului de tip 2 inț randul populatiei generale si BCV comorbiditatea in randul pacientilor cu diabet zaharat.