Elegia a opta, hiperboreeana---IEa mi-a spus atunci, vznd lucrurile fixeale alctuirii mele:A vrea s fugim n Hiperboreeai s te nasc viu,asemenea cerboaicei, pe zpad,n timp ce alearg i urlcu sunete lungi atrnate de stelele nopii.La frig cu noi i la ghea!mi voi dezbrca trupuli voi plonja n ape, cu sufletul neaprat,lundu-i drept limitanimalele mrii.Oceanul va crete, desigur, va cretepn cnd fiecare molecul a luict un ochi de cerb va fi,saucu mult mai mare,ct un trup de balen va fi.Voi plonja ntr-o astfel de ap mrit,izbindu-m de brownienele priveliti,ntr-o micare de spor, disperat,voi face zigzaguri: lovitde mari, ntunecate, reci molecule,adeptele lui Hercule.Fr putin de-nec i frputin de mers i de zbor numai zigzag i zigzag i zigzag,nrudindu-m cu ferigaprintr-un destin de sporA vrea s fugim n Hiperboreeai s te neasc viu,urlnd, alergnd, zdrobit de zimiicerului vineiu,pe gheaa crpat n iceberguririsipite sub cer vineiu.IIEa aprinse deodat-o lumin,de lng genunchiul ei, vertical,sub o plrie roievirginal.Arunc lng glezna mea o cartescris n cuneiforme.ngeri presai ca florilese scuturau sfrmai, pe platforme.ngeri nnegrii ntre litere,ntre pagina de deasupra i cea de jos,subiai, fr ap n ei i rcoare,cu ti fiorosCa s m tai cu ei de privirilecare fr s le-nvoiesc, mi-au crescut cnd, tog viril, tristeea mea asprcu o fibul de ghea mi-o prind.La Hiperboreea, acolo ea, mi-a spus,i lundu-ne unul pe altul de ceafcu braul drept, cel nezburnd,ne vom cufunda pe sub ghea n ap.Hiperboreea, zon mortala maimarilor minii,loc al naterilor de copii de piatr,din care sculptai sunt doar sfinii.Hiperboreea, alb, negru,aur-argint,revelaie, nerevelaie, tristeealergnd i orbecind.IIIEa i ridic deodat capul:deasupra ei alearg globuri albei norii se destram n fii verzui.Se-arat-o sfer cu ntunecimi ca munii,pe care psrile stnd nfipte-n ciocuri,cu pocnet greu de aripi, o rotesc.Desigur, idealul de zbor s-a-ndeplinit aici.Putem vedea mari berze-nfipte-n stncmicndu-se ncet. Putem vedeavulturi imeni, cu capul ngropat n pietre,btnd asurzitor din aripi, i putem vedeao pasre mai mare dect toate,cu ciocul ca o osie albastr,n jurul creia se-nvrte,cu patru anotimpuri, sfera.Desigur, idealul de zbor s-a-ndeplinit aici,i-o aur verzuie prevesteteun mult mai aprig ideal.