GABRIELA IORGULESCU, PhD

$ef de lucrdri (Lector universitar), $ef Disciplina $tiinle Comportamentale

Facultatea de Medicin[ qi Farmacie ,,Carol Davila", Bucureqti

Pregedintele Societnlii Academice a $tiinlelor Comporatamentale din Rom0nia

ELEMENTE DE

STIINTE,)

COMPORTAMENTALE$I NEURO$TIINTE INMEDICINADENTARA

Editia I

MEIM

EDITURA MEDICALABucuregti,2017

Cuprins-oPRETATA.. U

Partea I - IMPORTANTA $I ROLUL $TIIIJ-,IELOR COMPORTAMENTALEiN pnncrtcA MEDICAL4................. 13

1. Noliuni generale de psihologie qi aplicafi in medicina dentarl 15

Gabriela lorgulescu2. Locul qi importan,ta ;tiin{clor comportarentale in programa universitari

nafionall 9i internafonali............. 25

Gabriela lorgulescu

- Training-uri, workshop-uri qi formare profesionalS continul ...... 29

3. Delimitiri generale gi diferenfieri conceptualein psihologie.................... 33

Gabriela lorgulescuApticabilitatea psihologiei in stomatologie................ 36

Liliana Simion4. Nofiuni introductive de medicinl dentarl comportamentali.................. 50

Gabriela lorgulescu5. Factori bio-psiho-sociali implicafi in slnitatea oralI........... 54

Gabriela lorgulescu6. Principalele aspecte teoretice qi conceptuale implicatc in qtiin,tele

comportamentale............ 59

Gabiela lorgulescu

$tiin{ele Comportamentului in Medicina Dentarl ;i ridicinile lor psiho'somatice...... 62

Ioan Bradu lamandescu

Partea a II-a - ANXIETATE, FRICA $I DURERE 69

7. Abordlri teoretice privind personalitatea anxi6x56 7lLiliana Simion

Anxietatea qi durerea, tehnici de management comportamental in medicinadentari 80

Gabriela lorgulescu

- Anxietatea qi etiologia anxietSlii 80

- Anxietatea gi depresia, caracteristici psihologice qi psihosomatice inpractica medicalS general[ qi stomatologicd................ 86

6 Elemente de gtiinle comportamentale gi neurostiinte in medicina dentard

- Anxietatea mixt[ cu depresia

- Durerea gi tehnici de management .................

Partea a III.a - ANXIETATEA $I DUREREA, ABORDARE PSIHOCOMPORTA-MENTALALACOPII.... 115

8. Efectul anxieti{ii in plan ortodontic la copii qi tehnici de management com-portamental - nofiuni introductive 117

Gabriela lorgulescu

- Tulburdrile nevrotice la copii 126

- Obiceiuri vicioase orale............ l2g- Suptul ca act fiziologic, de la normal la patologic-implicalii in

stomatologie 130

- Tehnici de abordare comportamentalS in obiceiurile vicioase...... 132

Partea a IV-a - ANXIETATEA $I DUREREA iN MEDTCTNA DENTARA -MODALITATI ALTERNATIVE DE CONTROr ............,,........ t4t

9. Mijloace alternative in controlul anxietifii gi dureriiin medicina

Gabriela lorgulescu

- Consilierea psihologicS... 143Psihoterapiasuportiv['......r.......l!.!.ir'l.!.

- Fenomenul Placebo 147

- Terapia respiratorie... 147Psihoterapie cognitiv-comportamentalS 148

- Muzicoterapia.................. 149

Eficienfa psihoterapiei cognitiv-comportamentale in medicina' dentari. 152

Liliana Simion

Partea a v-a - NOTIL]NI DE PSIHOSOMATTCA GENERALA SI SPECIFICA

10. Psihosomatica zonei ora1e............ l7lGabriela Iorgulescu

- Boli psihosomatice ale zonei ora1e............. 173

- Saliva intre normal qi patologic 178

- Impactul psihologic al tulburarilor dismorfice in estetica dentar[ 182- Tulburdrile instinctului alimentar 9i implicaflile in slndtatea

ora15............. 185

t04109

Cuprins

Partea a VI-a - ABORDAREA PACIENTTILUI CU NEVOI SPECIALE $I A

11. Abordarea pacientului cu nevoi speciale in medicina dentarl 193

Liliana Simion

- Sindromul Down........... 196

- Autismul... 198

-ADHDlacopii.....''!............;.....;......|.......;-HrV/SIDA 203

simptomatologia qi abordarea comportamentall a adultului cu ADHDin practica medicali 211

Ana-Maria Neagu

Diabetul zahartt-abordarea in stomatologie 2I7Mihaela Pand

12. Aspecte comportamentale de abordare a pacientului vArstnic in practicamedicall 231

Liliana Simion

partea a yII-a - STRESUL $I MECANISMELE DE COPYING UTILIZATE tNPRACTICAMEDICALA ...............:..... 247

13. Stresul psihic - modele teoretice qi strategii antistres. Sindromul burn'outla medici..... 249

Lilinna Simion, Gabriela lorgulescu

Stresul qi motivafia academicl din perspectiva studentului la medicini.. 270

Cosmin Costache

Partea a Vrtr - BENEFCII $I BARIERE iN CelEe COMUNICARII MEDIC-PACTENT....

14. Complianfa ;i comunicarea medic-pacient in medicina dentartr ........

- Complian{a in medicina dentar5.........

Gabriela lorgulescu

- Comunicarea cu pacientul in practica stomatologic[ ...........'........

Liliana Simion

PATtCA A X-A _ INTRODUCERE tN T'TNTNO TM'T,TC, APUCATtr tN MEDTCINA

15. Neuroqtiin,te qi tehnici alternative in controlul anxietlfii 9i durerii,aplicafii generale ;i specifice in medicina dentari

Gabriela lorgulescu

299

291

293293

3t3

316

- Nofiuni introductive ale hipnozei in medicina general[ qi dentarl 316

Fli*l'"!tq de ltillF .o,tnpp. rt",nent l" Ei.o"rro$tiinte in medicina dentari

- Mindfu1ness................... 3Zg- Biofeedback-ul qi Neurofeedback-ul, aplicalii in stomatorogie..... 343- Emisferele cerebrale qr stimularea,lor......-........ 35O- subconqtientur, manifestiirile emotiilor qi rimbajur inconqtien!

tehnici subtile in comunicarea medic_pacient ................ ":.......-..... 36g

ANENE"""' """"'-':"""" .............:..-......-..................... 387S.I,B-IETTE $I ABORDARI ALE $TIINTELOR COMPORTAMENTALE iNMEDrcrNa ................:..........:...... 3s7

a Noliuni generale de psihologie 9iI I aplicalii in medicina dentari

Gannrela IoRcur-Bscu

1. Locul psihologiei in medicina dentari contemporani,delimitdri conceptuale actuale

a) Obiectul qi perspectivele de abordare ale psihologiei

,,Psihologia este qtiinp care studiazi psihicul (procesele, insqirile qi

mecanismele psihice) utilizdnd un ansamblu de metode obiective, in vederea

desprinderii legitllilor lui de funcflonare, cu scopul cunoaqterii, optimizlrii qi

ameliorlrii existenfei umane." (Zlate,2000). Paul Popescu Neveanu (1978) sus-

Snea c[ "Psihologia este gtiin(a care se ocupd cu fenomenele gi capacitifilepsihice, urmlrind descrierea gi explicarea acestora in baza descoperirii unui

ansamblu de legi, regularit[fi sau modalit{i determinative."Orice gtiinld are un domeniu qi un obiect de cercetare qi cunoaqtere.

,,Obiectul unei qtiin(e este format din sistemul de concepte qi metode inter-

conectat cu celelalte sisteme ale cunoaqterii gtiinfifice qi empirice gi influenleazdmodul in care este inleles, explorat qi explicat domeniul." (P.P. Neveana,1976),

Din catzadificultdlilor in ceea ce privegte stabilirea clard a ce inseamn[psihic au dus la dificultdli in stabilirea obiectului psihologiei. Definiliile gi ex-plica{iile diferite oferite psihicului au condus la apari}ia mai multor modalitE{i

de definire a obiectului psihologiei. M. Zlate (2000) afirma c[ ,,nici existenfa

prea multor obiecte de cercetare n-ar trebui si ne deceplroneze, ci faptul cd nu

existd inc[ un obiect unitar." Autorul citat identifici factorii care au intdrztatelaborarea obiectului unitar al psihologiei. AceEti factori sunt:

- complexitatea existenfiall a psihicului (a fenomenelor, proceselor,

insugirilor, stirilor psihice) ;

16 Elemente de gtiinge comportamentale gi neuro$tiinle in medicina dentari

- existenfa unor teorii, concepfii, qcoli gi orientiri psihologice careprezintl contradicfii externe (de exemplu, obiectul psihologiei re-prezenta pentru: J.B. Watson - comportamentul; Wundt - via{a psi-hic[ interni, stdrile mintale subiective; J.R. Angell gi G.H. Mead -conqtiin{a; S. Freud - inconqtientul; K. Lorenz - comportamenteleinstinctive ale animalelor; J. Piaget - evolu,tia conduitelor inteligenteale copilului; I.P. Pavlov - rolul reacfilor gi reflexelor condifionate,iar pentru B.F. Skinner - comportamentele operante);

- existenfa unor teorii, concepfii, qcoli gi orientlri psihologice careprezinti contradicfii interne;

- hegemonismul, inchiderea in sine a gcolilor gi orientlrilor psi-hologice.

ExistS trei criterii care au contribuit la delimitarea obiectului psihologiei:- elementele de con{inut pe care le aduc in discufie scolile si

orientlrile psihologice ;- metodele utilizate;- finalitatea cercetirilor.Cu ajutorul acestor criterii, M. Zlate (2000) identifica patru orientiri

diferite care au contribuit la definirea obiectului psihologiei:- orient5rile care consider5 ca obiect al psihologiei via(a psihicl in-

tqrioarl;- orientirile care considerl ca obiect al psihologiei comportamentul

observabil gi misurabil;- orientlrile care considerl ca obiect al psihologiei conduita qi acti-

vitatea individului;- orientlrile care considerd ca obiect al psihologiei omul concret in

integralitatea gi unicitatea sa.

De asemenea, ca obiect al psihologiei au fost considerate gi urmi-toarele aspecte ale viefii psihice:

- viala psihic6 interioari conqtienti, conqtiin{a;- via(a psihicl interioarl inconqtientd;- comportamentul, expresiile direct observabile ale interiorit[Ui omului;- conduita qi activitatea uman[;- omul concret in indivizibilitatea lui;- nivelul superior al congtiin{ei umane, st6rile de transcendere a con-

gtiintei;- comportamentele ambientale;- asambl6rile extraindividuale ale episoadelor comportamentale;- probleme ca speranfa, pldcerea, fericirea, infelepciunea etc.

lmportanla gi rolul 5tiingelor comportamentale in practica medicalS

William James, unul din fondatorii psihologiei moderne, in 1890 defi-

nea psihologia ca "qtiinla vie{ii mintale". Opera{iile minlii pot fi observate doar

in mod indirect prin comportamentul uman, iar rolul cercet[rii in psihologie este

de a completa golurile prin evaluarea gi interpretarea informaliilor oferite printr-

o observare minulioasd. Psihologia, ca oricare altS qtiin16, are obiectivul de a

descrie, de a inlelege qi de a lansa ipoteze, de a face predic{ii asupra control6rii

qi eventual a modific6rii proceselor investigate. Studiul minlii qi a comporta-

mentului uman a fost studiat din mai multe perspective. Cele mai importante

sunt:o Perspectiva biologici stabilegte legdtura care are loc la nivelul sis-

temului nefvos qi acliunile compo(amentale ale individului. De exemplu: sti-

mularea electricS a anumitor zone cerebrale are ca efect supraalimentarea exce-

siv[ qi obezitatea, pe c6nd stimularea altor zone determind un comportament

agresiv.o Perspectiva cognitivi se referi la legStura dintre comportamentul

uman qi procesele psihice, cum aI fi gdndirea, ra\ionalizarea,rezolvatea de pro-

bleme, percepfia etc. Reprezentiri teoretice: teoria dezvolt[rii cognitive a luiPiaget.

o Perspectiva comportamentall (behavioristil) ia in considerare

doar aspectele observabile ale individului care pot fi mSsurate 9i, ca orice com-

portament, este rezultatul condifiondrii (psihologia stimul-rdspuns). Reprezen-

tdri teoretice: J.Watson, Pavlov. Skinner.r Perspectiva psihanaliticl are labazd analiza comportamentului in-

conqtient gi a impulsurilor sexuale gilsau agresive reprimate in copilirie. Repre-

zentdn teoretice: teoria psihanalitic6 a lui Freud, Jung, Erikson.o Perspectiva fenomenologici (unele teorii mai sunt numite uma-

niste) nu acceptd ideea cd stimulii externi controleazd comportamentul sau cd

acesta are o determinare inconqtient[ ca in psihanalizS. Fenomenologia anali-

zeazb via\a mintalS interioard. Conform acestei teorii, forfa motivalionalb prin-

cipal[ a omului este tendintra cdtre autorealizare. Reprezentdri teoretice: teoria

ierarhiei nevoilor a lui Maslow, C' Roger.

Perspectivele de abordare ale obiectului sunt:

L) Viata psihicl interioarl este cea mai r6spindit6 modalitate de

concepere a obiectului psihologiei, promovatb la inceputul psihologiei.o Introspec{ionismul este reprezentat de psihologi ca: w. wundt,

E. Titchener, J. Dewey, J. Angell care afirmb c[ psihologia trebuie sI studieze

via{a psihici interioard congtientd.o Psihanaliza aflrl.md ca obiect al psihologiei tot viala psihicd inte-

rioar6, dar se focalizeazd mai mult pe partea inconqtientd qi nu pe cea con-

qtient[. Fondatorul psihanalizei este S. Freud 9i este primul care adund toate

17

18 Elemente de Stiinte comportamentale 5i neurottiinre in medicina dentarS

referirile qi datele concrete care vorbeau despre existen{a unei alte componentea psihicului, inafarr de congtiinli, gi anume incongtientul. Alx psihanaiiqti ce-lebri au fost C.G. Jung qi A. Adler.

o Alte orientrri - De exemplu: asociaflonismul (,"rnecanica mintal[,,a lui James Mill, ,,chimia mintal[" promovatr de stuart Mill;i psihologia,,sen-sului intim" a lui Maine de Biran), gestaltismul sau psihologia formeilKoffka,Kohler) etc.

2) comportamentul - $coala.psihologicI qi orientarea poarti numelede behaviorism, care a fost promovat de J. B. watson. Acesta considera cd noulobiect de studiu al psihologiei este ansamblul de rispunsuri ajustate stimulilorcare il declanqeazl.

o Reacfii impotriva introspecfionismului - J.B. watson susfineacd psihologia subiectivr promovati de Titchener nu a permis psihologiei sedevind qtiinlificb qi s[ progreseze.

o Behaviorismul tradifional - Numai stimulul qi reacfla intre careexist6 o relalie direct6 qi unilateralE sunt obiective qi pot fi siudiate prin metodeobiective. Unitatea acestor comportamente di naqtere la personalitatea uman[.

o Neo-behaviorismul - E.c. Tolman innoieqte behaviorismul(intre stimul gi reacfie el introduce o serie de variabile intermediare: impulsurilefiziologice, ereditatea, maturitatea, vdrsta, conqtiinla, gindirea etc.). skinnersusline cd originea comportamentului trebuie ciutat[ in mediul fizic qi social qinu in ideile, sentimentele indivizilor.

3) Conduita (activitatea) - P. Janet inlelege prin conduit[ totalitateamanifest[rilor vizibile qi invizibile ale unui individ de la cele mai simple la celemai complexe.

o Psihologra conduitei - cei doi promotori, p. Janet qi D. Lagache,incearci sr operaflonalizeze conceptul de conduiti nu doar pentru a explicapsihicul, ci qi pentru a identifica noi modalitili de intervenfie asupra lui.

o Activitatea ca echivalent al conduitei susfine c6 psihologiatrebuie si aib[ ca obiect de studiu unitatea funclional[ dialectic[, contradictoriedinfre organizarea psihic[ internl qi comportamentul exterior in toate ipostazelede manifestare.

o valentele activitifii - hin activitate, omul produce modificrri incondilii externe in propriile lui st6ri in relafle cu mediul. Astfel, individul iqirealizeazd ideile, planurile etc.

4) Omul concret - Obiectul de cercetare al psihologiei il constituiefuncliile psihice qi activitatea personali qi personalizate a omJui. Abraham H.Maslow este iniliatorul psihologiei umaniste, care aduce o nou[ perspectiv[ deinterpretare a obiectului psihologiei.

lmportanla gi rolul gtiinlelor comportamentale in practica medicalS

o Sinele individual qi unic al omului - C. Rogers susline c[ omulnu este o fiinp ce poate fi dirijat[ din exterior, ci este o fiin]d care iqi poate

alege singurl propriile c[i.o Psihologia umanisttr despre metodi;i metodologle - in studiul

personalitSfi trebuie sd se utilizeze metode obiective, subiective qi proiective.

in psihologia umanist[ se recurge la o metodologie bazatl pe in]elegerea qi

interpretarea semnificaflilor subiective ale comportamentului, dar qi a scopurilorqi motivelor urnane.

b) Ramuri aplicative interdisciplinare ale psihologiei

Conform lui M. Zlate (2000) ramurile aplicative interdisciplinare ale

psihologiei sunt:- Filozofie, Axiologie: Psihologia filosoficS, Psihologia moralei,

Psihologia religiei;- Sociologie: Psihologia social6, Etnopsihologia;- Biotogie: Psihologia biologicI, Psihofiziologia, Zoopsihologia;- Medicinl generali: Psihologia clinic[ 9i medical[, Psihosoma-

tica, Psihofarmacologia;- Medicinl dentarl: Psihodonfia, Psihopedodonlia;

- Neurologie:NeuroPsihologia;- Psihiatrie: Psihopatologia, Psihoterapia;

- $tiinfe militare, sportive, politice: Psihologia miliar6, Psiholo-gia sportiv[, Psihologia Politic[;

- $tiin{ele activitlfii artistice: Psihologia artei, Creatologia, Psi-

hologia literaturii;- $tiin(e cibemetice, informatice qi matematice: Psihologia ciber-

netic[, Psihologia cognitivi, Informatic[ psihologicS, Statistic[psihologicd;

- $tiin(e juridice: Psihologia judiciari, Psihologia martorului,

Psihologia comportamentului deviat;- $tiinfe economice qi manageriale: Psihologia muncii, Psiho-

logia organizafionald, Psihologia economic5, Psihologia comercial[;

- $tiinfe pedagogice: Psihologia qcolar[, Psihologia educaf;ei, Psiho-

pedagogia speciald, Psihologia orient[rii qi consilierii qcolare.

Astdzi, psihologia poate fi definiti ca qtiinfa comportamentelor gi a pro-

ceselor psihice, iar $tiinla comportamentalI ca qi colaborare intre psihologie qi

stomatologie este o completare relativ noud la studiul stomatologiei 9i este

privit[ in mare m[surd ca un element important de inclus in educalia incAt a fost

adoptatl de Convenlia de la Bologna de a face parte din curricula universitarlmedical[ obligatorie.

19

20 Elemente de gtiinle comportamentale gi neuro$tiinle in medicina dentarS

Nu este ugor si dai o defini{ie clarl qtiinlelor comportamentale, intrucdtcuprinde mai multe discipline ca: psihologia, sociologia gi antropologia care se

intrepStrund cu alte discipline ca: economia, comunicarea Ei etica. Cel mai bine,in acest sens, explic6 Gerry Humphris qi Margaret Ling in cartea lor"Behavioural Sciences for Dentistry" (2000), ca intr-un final, un punct tinde sIfie comun, pentru cd fiecare incearcb sd explice comportamentul uman dintr-operspectivi specificS. "O abordare psihologicE, spre exemplu, poate examinareacliile de teamd ale pacienlilor in fa{a unei injeclii cu anestezic local, in timpce abordarea sociologicb poate investiga cine merge la dentist gi oferi explicafiilegate de motivul pentru care acegti pacienJi iau decizia de a merge la stomatolog.Economia se poate concentra asupra comportamentului la achizi\ia de trata-mente fortif,ante sau prostetice scumpe, precum implanturile. $i in cele din urmb,comportamentul reprezintd elementul comun de interes in toate aceste exemple."

t

,E?8\?-$E\b, '-- Zi\'* "s 6%\'% B E

tr3E

a

I6

/ %\4"

-k;q ffi""%ffis'.*f;Jupo*'M*g;

P$II QLOGIEGEIIERAIAffirnA6OM*llCA

*,**g!f$'$tlilIlt no*''"

,r,awraEqa rsll&d&ei

fue**6*"o" *\ of,r

r#3GB- .%/g

dp' E%rla?[a +/t 6ry

Sursa: Zlate, M. (2000). Introducere in psihologie