Upload
others
View
1
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
EMERGING MARKETS
ECONOMICS AND BUSINESS
Theoretical, Empirical and Policy-Oriented Contributions
of Master Students and Graduates
Volumul lucrărilor sesiunii de comunicări științifice a masteranzilor și
absolvenților de Științe Economice
Ediția 2020
Editura Universității din Oradea
2020
ISSN 2601 - 1611 (print)
ISSN-L 2601 – 1611
ISSN 2601-162X (online)
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
1
Președintele Sesiunii:
- Conf. univ. dr. Mirabela MATEI – Universitatea din Oradea
Comitetul științific:
- Prof. univ. dr. habil. Alina BĂDULESCU – Universitatea din Oradea
- Prof.univ.dr. habil. Daniel BĂDULESCU- Universitatea din Oradea
- Prof. univ. dr. habil. Diana SABĂU-POPA - Universitatea din Oradea
- Prof.univ.dr. habil. Olimpia BAN- Universitatea din Oradea
- Prof. univ. dr. Mihai BERINDE – Universitatea din Oradea
- Prof. univ. dr. Victoria BOGDAN - Universitatea din Oradea
- Prof. univ. dr. Elena Aurelia BOTEZAT – Universitatea din Oradea
- Prof. univ. dr. Cosmin DOBRIN – Academia de Studii Economice
Bucureşti
- Prof. univ. dr. habil. Adriana GIURGIU – Universitatea din Oradea
- Prof. univ. dr. Ioan Dan MORAR – Universitatea din Oradea
- Prof. univ. dr. Ioan POPA – Academia de Studii Economice Bucureşti
- Prof.univ.dr. Ioan Gheorghe ȚARA- Universitatea din Oradea
- Conf. univ. dr. habil. Maria-Madela ABRUDAN - Universitatea din Oradea
- Conf. univ. dr. Leonard Călin ABRUDAN - Universitatea din Oradea
- Conf.univ.dr. Dorin-Paul BÂC – Universitatea din Oradea
- Conf.univ.dr. Mirela BUCUREAN – Universitatea din Oradea
- Conf. univ. dr. Nicoleta BUGNAR - Universitatea din Oradea
- Conf.univ.dr. Dorin COITA- Universitatea din Oradea
- Conf. univ. dr. Adrian Gheorghe FLOREA - Universitatea din Oradea
- Conf. univ. dr Liana-Eugenia MESTER - Universitatea din Oradea
- Conf. univ. dr. Ioana-Teodora MEŞTER – Universitatea din Oradea
- Conf.univ.dr. Sorina MOCIAR-COROIU - Universitatea din Oradea
- Conf.univ.dr. Dorina POPA- Universitatea din Oradea
- Conf.univ.dr. Ramona SIMUȚ- Universitatea din Oradea
Comitetul de organizare:
- Conf.univ.dr.Mirela BUCUREAN
- Conf.univ.dr. Dorina POPA
- Lect.univ.dr. Andreea Florina FORA
- Lect.univ.dr. Mariana SEHLEANU
Emerging Markets Economics and Business.Theoretical, Empirical and
Policy-Oriented Contributions of Master Students and Graduates
Volumul lucrărilor sesiunii de comunicări științifice a masteranzilor și
absolvenților de Științe Economice
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
2
Ediție anuală
Nr. 8 - Decembrie 2020
Redactor șef: conf.univ.dr. Mirabela MATEI
Editura Universității din Oradea
ISSN 2601 - 1611 (print)
ISSN-L 2601 – 1611
ISSN 2601-162X (online)
Drepturile autorilor 2020. Toate drepturile rezervate. Nici o reproducere, copiere
sau transmitere nu poate fi făcută fără permisiunea scrisă din partea autorilor
individuali.
Autorii lucrărilor publicate în acest volum sunt pe deplin responsabili pentru
conținutul și originalitatea lucrărilor .
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
3
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
4
Cuprins/Table of Contents
ANALIZA COMPARATIVĂ A BURSELOR DE VALORI DIN ROMÂNIA ȘI
UNGARIA/COMPARATIVE ANALYSIS OF THE STOCK EXCHANGES OF
ROMANIA AND HUNGARY…………..……………………………………..…14
Iulia Dora Antal………………………………………………………….….….14
UTILIZAREA TEHNICILOR DE CREATIVITATE ÎN CADRUL FIRMELOR
MICI/USING CREATIVITY TECHNIQUES IN SMALL BUSINESSES ............ 14
Emese Bökös ....................................................................................................... 14
COMUNICAREA MANAGERIALĂ ÎN MANAGEMENTUL
CONFLICTELOR/MANAGERIAL COMMUNICATION IN CONFLICT
MANAGEMENT ..................................................................................................... 26
Bianca-Georgiana Boldiş .................................................................................... 26
IMPACTUL PANDEMIEI DE COVID ASUPRA SĂNĂTĂȚII FINANCIARE A
COMPANIILOR DIN DOMENIUL HORECA/THE IMPACT OF THE COVID
PANDEMIC ON THE FINANCIAL HEALTH OF COMPANIES IN THE
HORECA DOMAIN ................................................................................................ 34
Larisa-Maria Costolaș și Andreea-Maria Ficuț ................................................... 34
ASPECTE ALE DISCRIMINĂRII ÎN SITUAȚII DE CRIZĂ/ASPECTS OF
DISCRIMINATION IN CRISIS SITUATIONS ..................................................... 44
Dorin Crăciun ...................................................................................................... 44
ATRAGEREA ISD-LOR ÎN ROMÂNIA ȘI EFECTUL LOR ASUPRA
EXPORTURILOR/ATTRACTING FDI IN ROMANIA AND THEIR EFFECTS
ON EXPORTS ......................................................................................................... 55
Csilla Darabont .................................................................................................... 55
STUDIU PRIVIND IMPORTANȚA ȚINUTEI ȘI A CONDUITEI DE BUSINESS
ÎN PERCEPȚIA CLIENȚILOR DE SERVICII BANCARE/STUDY ON THE
IMPORTANCE OF BUSINESS ATTITUDE AND CONDUCT IN THE
PERCEPTION OF BANKING CLIENTS .............................................................. 63
Alexandra Miruna Dragoș ................................................................................... 63
CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ – FACTOR CARE DETERMINĂ
COMPORTAMENTUL ANTREPRENORIAL/ORGANIZATIONAL CULTURE
– FACTOR THAT DETERMINES ENTREPRENEURIAL BEHAVIOR ............ 74
Elmira Mammadova ............................................................................................ 74
COMPETITIVITATEA ECONOMICĂ – EVOLUȚII TEORETICE ȘI
CONCEPTUALE/THE ECONOMIC COMPETITIVENESS – THEORETICAL
AND CONCEPTUAL EVOLUTIONS ................................................................... 81
Dana-Teodora Mierluț ......................................................................................... 81
COMPETITIVITATEA ABILITĂȚILOR (SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT),
A SECTORULUI DE PRODUCȚIE ȘI A INOVAȚIEI STATELOR MEMBRE
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
5
UE CONFORM INDICELUI COMPETITIVITĂȚII GLOBALE/THE
COMPETITIVENESS OF SKILLS (EDUCATION SYSTEM), PRODUCTION
SECTOR AND INNOVATION OF THE EU MEMBER STATES ACCORDING
TO THE GLOBAL COMPETITIVENESS INDEX ............................................... 89
Dana-Teodora Mierluț ......................................................................................... 89
PIAȚA EMERGENTĂ – POL DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI/EMERGING
MARKET - DEVELOPMENT POLE OF ROMANIA ........................................... 96
Mădălina Ioana Moncea și George-Alexandru Mihai ......................................... 96
ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT A COMPANIILOR DIN DOMENIUL
HOTELIER ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI COVID 19/ANALYSIS OF THE
RISK OF BANKRUPTCY OF HOTEL COMPANIES IN THE CONTEXT OF
THE COVID 19 PANDEMIC ............................................................................... 106
Daniela Munteanu ............................................................................................. 106
AUDITUL FINANCIAR. STUDIU DE CAZ PRIVIND AUDITUL STATUTAR
ÎN ROMÂNIA/FINANCIAL AUDIT. CASE STUDY ON STATUTORY AUDIT
IN ROMANIA ....................................................................................................... 114
Diana-Maria Rogia ............................................................................................ 114
EXISTĂ CÂȘTIGĂTORI ÎN PANDEMIE? REALITATEA CIFRELOR DIN
PIAȚA FARMACEUTICĂ/ARE THERE WINNERS IN THE PANDEMIC? THE
REALITY OF FIGURES IN THE PHARMACEUTICAL MARKET ................. 121
Florentina Violeta Anton-Selejan și Mădălina-Georgiana Ștef ........................ 121
EVOLUȚII ALE CONSUMULUI ÎN ROMÂNIA – TENDINȚE ALE
COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI/EVOLUTION OF
CONSUMPTION IN ROMANIA – TRENDS IN CONSUMER BEHAVIOUR . 130
Denisa – Nicoleta Fiskușan și Bianca - Alexandra Todinca ............................. 130
DE CE ROMÂNIA ARE UN DEFICIT DE COMPETITIVITATE?/WHY DOES
ROMANIA HAVE A COMPETITIVENESS DEFICIT? ..................................... 139
Nicolae Vavură, Gabriela Veringă și Paula Veringă ......................................... 139
ANALIZA DEFICITULUI BUGETAR DIN ROMÂNIA/ANALYSIS OF THE
ROMANIAN BUDGET DEFICIT ........................................................................ 148
Gabriela Veringă și Paula Veringă .................................................................... 148
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
6
ANALIZA COMPARATIVĂ A BURSELOR DE VALORI DIN ROMÂNIA
ȘI UNGARIA
COMPARATIVE ANALYSIS OF THE STOCK EXCHANGES OF
ROMANIA AND HUNGARY
Iulia Dora ANTAL
Masterand, Universitatea din Oradea-Facultatea de Științe Economice [email protected]
Abstract: The main object of the research is the analysis and
comparison of stock exchanges in Romania and Hungary. The main
goal is to analyze and identify the factors that influence the two stock
exchanges and their development process. The Romanian capital
market has reached the status of an emerging market due to the
considerable development in the last decade, analyzing the main
indicators of the capital markets we can see that the Hungarian capital
market remains more developed compared to the Romanian one. The
research will include both theoretical elements and comparative
analysis of indicators, paying particular attention to the development
trends of capital markets.
Keywords: stock exchanges, development trends, stock indices
JEL Code:H1, E6, G10
1. Introducere
În zilele noastre suntem martorii unor schimbări extrem de mari, atât în domeniul
financiar cât și în viața de zi cu zi, deoarece neașteptata pandemie de Covid-19 își
face prezența peste tot în lume.
Acesta nu afectează doar viața noastră, prin aplicarea de restricții dure, ci întreaga
economie a tuturor țărilor. Indicatorii macroeconomici prezintă schimbări rapide și
oscilează zilnic, de acesta trebuie să acordăm o atenție deosebită pentru a analiza
indicatorii economici și financiari. Astfel se va putea vedea ce modificări a
indicatorilor s-au realizat și care sunt efectelor lor asupra economiei.
Pentru acesta am să analizez indicatorii burselor de valori din România și Ungaria,
foste țări socialiste la care de asemenea economia a fost lovită de pandemie și de
criza sanitară. Pe lângă faptul ca cele două țări nu au avut o poziție excelentă
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
7
privind indicatorii economici a Uniuni Europene, acest lucru a mai îngropat puțin
situația lor.
Având în vedere schimbările întâlnite, consider că este esențială analiza
indicatorilor bursieri și mai ales a celor mai importanți indici a celor două burse
BET în cazul României, respectiv indicele BUX în cazul Ungariei.
2. Prezentare comparativă privind economia României și a Ungariei
După ce România a trecut de la comunism în 1989, având o bază industrială
depășită, nici producția nu era una adecvată pentru a satisface nevoile țării. Iar în
ceea ce privește câștigurile macroeconomice, acesta a început să aducă clasele de
jos la clase de mijloc, astfel reducând tot mai mult răspândirea sărăciei din
România, dar români nu au scăpat de pătrunderea birocrației și corupției în mediul
de afaceri. (Enache, 2015)
Datorită exporturilor industriale puternice, politici fiscale și a recoltelor agricole
excelente, creșterea economică a revenit și în România între 2013-2017. Principalul
motor al creșteri economice a fost cererea internă, datorită reducerilor de impozite
și creșterea progresivă din 2017 a salariilor, un alt motor foarte important a rămas
exporturile, care bugetar. reprezintă aproximativ 70% din comerțul României.
La fel ca și în orice domeniu și în economie există și anumiți indicatori care
defavorizează economia României cum ar fi: îmbătrânirea populației, evaziunea
fiscală, emigrarea forței de muncă calificată, îngrijire medicală insuficientă.
În ceea ce privește economia Ungariei, după căderea comunismului din 1990,
acesta a avut o scădere destul de mare în ceea ce privesc exporturile și asistența
financiară din Uniunea Sovietică. Pentru a trece de la o economie planificată
central la o economie de piață și reintroducerea economiei pe piața Orientală, a
început o serie de reforme cum ar fi reducerea programelor de cheltuieli sociale și
chiar privatizarea întreprinderilor.(László,2009)
Din cauza naționalizării fondurilor de pensii au scos furnizorii de servicii financiari
din sistem, Ungaria reușind cu ajutorul acesteia să reducă datoria publică și
deficitul. Ungaria și-a propus o creștere continuă timp de 6 ani a salariilor minime
și cele din sectorul public, au scăzut impozitele pentru alimente, venituri și servicii,
pentru a spori în continuare consumul gospodăriilor înaintea alegerilor din 2018.
Și aici ca și în cazul României există factori care nu avantajează economia, cum ar
fi: lipsa forței de muncă, corupția, migrația, sărăcia crescută în zonele rurale și
dependența importurilor de energie din Rusia. ( Indexmundi, 2019).
3.Rezultatul cercetării
3.1 Indicii bursieri și capitalizarea bursieră în România și Ungaria
În ceea ce privește compararea indicilor bursieri și raportul FTSE a Bursei de
Valori București și Budapest Stock Exchange putem observa că BSE din Ungaria
este mai cotată pe bursă în anul 2020. Dar pentru a putea observa evoluția celor
două burse v-om compara valorile din 2007-2009 și 2019-2020, pentru a vedea ce
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
8
efecte a avut criza globală asupra indicilor bursieri și ce efect are pandemia asupra
acestor indici.( MSCI, 2020)
În anul 2007 a avut loc debutul BVB ca operator bursier în cadrul pieței financiare
unice europene, trecând 125 de ani de la formarea primei burse de valori din
România și totodată în 2007 a avut loc aderarea României la Uniunea Europeană,
astfel având loc multe schimbări favorabile. În ceea ce privește economia României
acesta a rămas destul de solidă dar în ceea ce privește indicii bursieri acestea au
atins valori maxime din istoria lor. (BVB,2007)
Până în anul 2014 în România a existat și o piață numită Rasdaq care a fost inițiată
pentru firme mici și foarte mici, care nu au îndeplini criteriile BVB, iar la
desființarea pieței acționari puteau să aleagă ori se retrag ori intră pe piața AeRO.
În ceea ce privește anul 2007, acțiunile pe piața reglementată a crescut cu 5,85%
față de anul 2006, iar pe piața Rasdaq a crescut cu 369,04%.
În luna septembrie la BVB a avut loc lansarea pieței la termen, iar ca activ suport
ca primele instrumente financiare derivate puse la dispoziția investitorilor a fost
indicii BET și BET-FI care sunt și la momentul actual indici importanți ai BVB.
Dacă indicele BET a avut în luna iulie 2007 peste 10.000 de puncte, în 2008 a avut
o scădere destul de mare datorită crizei globale, ce nu doar a devalorizat indicele
BET la 6.500 puncte, ci și moneda națională față de euro. În ceea ce privește
indicele BET-FI și acesta a înregistrat o scădere de 59,54% la sfârșitul anului 2008
față de începutul anului.
Dacă comparăm cei doi indici în anul 2019 când economia nu a fost afectată încă
de pandemia Covid-19 și anul 2020 când acesta a afectat considerabil atât
economia cât și viața de zi cu zi, putem observa că indicele BET în primele 5 luni a
anului 2020 a scăzut de la 9.997,3 puncte la 8.701,2 puncte, cea mai mare scădere a
acestuia a fost înregistrat în martie când pandemia a pus stăpânire și pe România,
indicele pierzând 16,4 % din valoarea sa. (ZF, 2020)
BET-FI a înregistrat și el o scădere de 17,0% în trimestrul 1 al anului 2020 fată de
anul precedent de la 51.253,26 la 42.540,20 iar în ceea ce privește BVB acesta a
înregistrat scăderi considerabile de 16%, din 2008 acesta fiind cea mai slabă
evoluție lunară a bursei.( BVB, 2020)
Atât indicii bursieri cât și capitalizarea bursieră a fost afectată atât în perioada
2008-2009 datorită crizei globale când capitalizarea bursieră a scăzut în 2008 de la
110,4 mld. Lei la 57,8 mld. Lei . Dacă în 2019 capitalizarea bursieră a ajuns la
102,4 mld lei în semestrul 1 al anului 2020 acesta a înregistrat o scădere de peste
15%, ajungând la 80,6 mld lei.
Pentru a observa negativitatea ce produce un dezechilibru economic am creat un
grafic prin care am comparat valoarea capitalizări bursieri în perioada 2007-2008 și
2019-2020, acest lucru poate fi observat în Figura nr 1.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
9
Figura nr1. Evoluția capitalizării bursiere în perioada 2007-2008 și 2019-2020
-Mld lei-
Sursa: Realizare proprie pe baza indicatorilor de la BVB și BÉT
În cazul Ungariei, cei mai importanți 2 indici sunt BUX și BUMIX, aceștia în
perioada 2007-2008 având o scădere considerabilă. În cazul indicelui BUX care în
2007 a avut 26.235,65 puncte iar în perioada crizei globale acesta a scăzut la mai
mult de jumătate din valoarea sa, mai exact la 12.241,69 de puncte. Iar în ceea ce
privește indicele BUMIX acesta în 2007 a înregistrat o valoare de 3243.75 puncte,
dar în 2008 și acesta a înregistrat o scădere foarte mare la 1452.65 puncte. În cazul
ambilor indicii putem observa o descreștere de peste 50% în perioada crizei
globale..
Efectul pandemiei asupra celor doi indici nu a fost unul pozitiv, dar totuși nu fost
efecte atât de negative și diferențe de valori atât de mari ca și în cazul crizei globale
din 2008. În cazul indicelui BUX în 2019 s-a înregistrat o valoare de 46.082,82
puncte, iar în anul 2020 o scădere cu 1,23% adică 37.414,59 puncte. Indicele
BUMIX a înregistrat o scădere mai mică de 1,17%, în 2019 valoarea acestuia a fost
de 3.851,45 puncte iar în 2020 valoarea acestuia a fost de 3.268,32 de puncte.
Din punct de vedere al capitalizări în ceea ce privește anul 2007-2008 acesta a
înregistrat un declin foarte mare, în anul 2007 acesta a avut o valoare de 8. 239.3
mld HUF, iar în 2008 a avut o valoarea de doar 3 721.5 mld HUF. În anul 2019
acesta a avut o valoare de 10.521,37 mld HUF iar în prezent acesta are valoarea de
7. 376 mld HUF. (BSE, 2019-2020)
Ca și în cazul României și la capitalizarea bursieră din Ungaria am realizat un
grafic (figura nr 2), unde putem observa evoluția capitalizări bursiere pe perioada
2007-2008 și 2019-2020.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
10
Figura nr 2. Evoluția capitalizării bursiere 2007-2008, 2019-2020
-Mld HUF-
Sursa: Realizare proprie pe baza indicatorilor de la BVB și BÉT
În figura nr 3. putem vedea evoluția indicilor bursieri în cele două perioade, când
economia a fost defavorizată atât de criza globală din 2007-2008, cât și de
pandemia Covid-19 în 2020.
Figura nr 3. Evoluția indicilor bursieri în perioada crizei globale și a pandemiei
Covid-19
-puncte-
Sursa: Realizare proprie pe baza datelor de la BVB și BÉT
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
11
3.2 Instrumente tranzacționate și perspective de evoluție a burselor din
România și Ungaria.
Bursa de Valori din București este o piață spot reglementată, prin intermediul
căruia sunt tranzacționate mai multe instrumente financiare, care sunt emise atât de
entități din România cât și de cele internaționale.
Bursa de Valori din Budapesta este a doua cea mai mare bursă din Europa Centrală
și de Est în ceea ce privește capitalizarea de piață și lichiditatea, aceasta a devenit
cea mai inovatoare piață din regiune. În prezent are cea mai vastă gamă de produse,
totodată piața instrumentelor financiare derivate este cea mai mare din Europa și
aici mai există și o piață unică a mărfurilor.
Instrumentele tranzacționate în cadrul bursei din România și Ungaria sunt:
Tabel 1. Instrumentele tranzacționate
România
Ungaria
Acțiuni Acțiuni
Obligațiuni Obligațiuni
Unități de fond Unități de fond
Certificate ETF
Warrants Certificate
Warrants
Titluri de stat
Bon de tezaur
Scrisori ipotecare
Piața Xtend
Piața XBond
Sursa: Realizare proprie pe baza rapoartelor lunare a BVB și BÉT
Pentru a vedea perspectivele de evoluție a celor două burse am să compar indicii
bursieri de pe cele două burse pe lunile august, septembrie și octombrie, pentru a
vedea ce tendințe au în perioada respectivă, acest lucru poate fi observat la figura
nr 4.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
12
Figura nr 4. Evoluția indicilor bursieri.
Sursa: Realizare proprie după analizarea rapoartelor lunare de la BVB și BÉT
Putem observa că atât indicii bursieri din România cât și din Ungaria au o tendință
de descreștere de la o lună la alta, din punct de vedere a evoluției celor mai lichide
firme Ungaria are valori mai mari față de România, dar în ceea ce privește al doilea
cel mai important indice a celor două burse, BET-FI are valori mai mari față de
BUMIX din Ungaria.
Slok consideră că aceste descreșteri sunt pentru o perioadă scurtă, datorită apariției
al doilea val din pandemia Covid-19, dar după descoperirea unui vaccin pentru
acesta și economia va reveni cu totul și va fi din nou în creștere. Dar dacă ne uităm
la nivel mondial putem observa o creștere, iar în ceea ce privește capitalizarea
burselor acesta în a doua săptămână a lunii noiembrie a atins un maxim istoric de
95.000 mld de dolari. (Bursa, 2020)
Dar în prezent atât pe bursa românească cât și pe cea maghiară putem observa o
depreciere a tuturor indicilor, de la o zi la alta.
4. Concluzii
Putem concluziona prin urma analizelor făcute asupra indicilor bursieri și a
evoluțiilor privind capitalizarea bursieră pe anii 2007-2008 și 2019-2020 că o
instabilitate economică fie ea datorată din cauza unei crize globale sau a unei
pandemii ce interferează cu activitățile ritmice normale și acest lucru are un efect
negativ deosebit de mare asupra burselor atât în România cât și în Ungaria.
Prin analizarea indicilor am putut observa că chiar dacă pe piața maghiară s-a
înregistrat descreșteri peste 50%, totuși BSE din Ungaria este mai bine cotată decât
BSE din România, acesta reiese și din raportul făcut de FTSE. Totuși ambele
economii ar avea mai mare succes dacă corupția ar dispărea sau cel puțin s-ar
reduce la un nivel mai mic, s-ar creea locuri de muncă iar salariații ar fi mai
motivați prin creșterea salariilor, iar prin aceasta s-ar reduce și migrația, care este și
ea un factor negativ ce influențează economia.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
13
Bibliografie.
Enache Steluța Georgeta,(2015), Situația economică și socială din România,
www.eesc.europa.eu
Dr. Gulyás László, Dr. Marianucz László,A magyar gazdaság rövid története a
rendszerváltástól napjainkig (1990-től 2008-ig), (2009),
www.regi.orszaginfo.magyarorszag.hu
Karsai Gabor, A magyar gazdasag folyamatai, 1990-98, (1999) Budapest.
Raport sintetic de activitate BVB 2007, www.bvb.ro
Dorin Oancea, Ziarul Financiar, 17.07.2020
Raport anual de activitate BVB 2007, www.bvb.ro
Raport lunar august, septembrie, octombrie 2020 www.bvb.ro
https://www.indexmundi.com
www.msci.com/end-of-day-data-search
https://www.bet.hu/
https://www.bursa.ro/capitalizarea-totala-a-burselor-de-actiuni-la-nivel-mondial-a-atins-
un-maxim-istoric-de-95000-de-miliarde-de-dolari-6722214
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
14
UTILIZAREA TEHNICILOR DE CREATIVITATE
ÎN CADRUL FIRMELOR MICI
USING CREATIVITY TECHNIQUES IN SMALL BUSINESSES
Emese BÖKÖS
Masterand, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Abstract: The present paper aims at showing that creativity techniques
can be used successfully in everyday projects even in the case of small
businesses. Through observation and case study methods, it was
exemplified how Editura Casa Publishing House from Oradea has used
metaphorical thinking, mind mapping and mind shift techniques in their
Black Friday campaign this year.
Keywords: tehnici de creativitate; gândire metaforică; harta minții; studiu
de caz;
JEL Code: M310
1. Introducere
Pentru a avea o afacere de succes este nevoie pe lângă multe alte calități și resurse
și de o doză mare de creativitate. Chiar dacă ne este greu să credem, creativitatea
nu este o calitate cu care te naști, ea se poate deprinde folosind tehnici sau metode
de creativitate. Partea teoretică a lucrării de față cuprinde prezentarea a trei astfel
de metode: gândirea metaforică, harta minții și tehnica de modificare a minții.
Partea empirică a lucrării constă în exemplificiarea tehnicilor descrise, mai exact
cum anume au fost folosite de către firma Editura Casa din Oradea în campania de
Black Friday 2020.
Ideea și importanța folosirii creativității în sarcinile zilnice ale firmelor începe să
prindă teren și în sfera businessului românesc. Într-un articol recent din revista
Forbes România, Maria Tudor, Chief Media Officer și BizDev Lead Publicis
Groupe CEE spunea: „Creativitatea nu mai e doar apanajul departamentului de
creație, ci trebuie să fie promovată și să caracterizeze întregul ecosistem. Nu doar
comunicarea finală (ce și cum comunicăm) ci și modelul de business și operare,
portofoliul de produse și accesul consumatorilor la acestea” (sursa:
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
15
https://www.forbes.ro/articles/forbes-marcomm-eficacitate-roi-prin-creativitate-
178491).
Prima reacție a majorității antreprenorilor sau a angajaților firmelor mici la ideea
utilizării frecvente a metodelor de creativitate ar fi cu siguranță una de respingere.
Este simplu să lași creativitatea pe seama artiștilor, a celor creativi. Dar situația
economică incertă de azi, în special în contexul pandemiei, nu ne premite astfel de
reacții dacă dorim ca afacerea să meargă mai departe. Contrar așteptărilor, pentru a
ne bucura de roadele creativității în business nu avem nevoie de muze sau de palete
de culori, ci doar de câteva strategii și practici simple care, folosite în mod repetat
și incluse în modul de operare a companiei pot genera idei novatoare care vor
crește considerabil șansele de supraviețuire și de succes ale businessului.
2. Ce este creativitatea și cum se poate îmbunătăți?
2.1 Definiții
Dicționarul explicativ al limbii române (ediția 1986) oferă o definițe destul de
abstractă: „Capacitate și activitate specifică omului ca ființă socială, conștientă, de
făurire a istoriei și culturii, de producere a bunurilor materiale și valorilor spirituale
(științifice, tehnice, artistice-literare, morale, juridice, ș.a.) de perfecționare
continuă a vieții, relațiilor și instituțiilor sociale, potrivit nevoilor, aspirațiilor,
scopurilor și proiectelor sale.”
Thesaurus.com oferă explicații mai concrete: abilitatea de a transcende idei
tradiționale, reguli, modele, legături și de a crea noi idei, forme, metode,
interpretări relevante; originalitate, progresivitate sau imaginație.
Să vedem și alte definiții sugestive:
„Creativitatea este actul de a transpune idei noi în realitate. Ea implică două
procese: gândire și apoi realizare… Dacă ai idei dar nu le pui în practică, atunci ai
imaginație, dar nu ești și creativ” - Linda Naiman (sursa:
www.creativityatwork.com)
„Creativitatea înseamnă să vezi ceea ce toți ceilalți au văzut și să gândești ceea ne
nimeni altcineva nu a gândit.” - Albert Einstein
Vadim Kotelnikov afirma: „creativitatea antreprenorială înseamnă să vii cu idei
inovatoare și să le transformi în activități profitabile, aducătoare de valoare”.
(sursa: http://kotelnikov.biz/)
2.2 Cum se poate dezvolta creativitatea?
Există multe feluri prin care creativitatea poate fi utilă antreprenorilor și afacerilor
mici: ea poate crește motivația, poate ajuta în câștigarea și îmbunătățirea expertizei
și intensifică gândirea creativă.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
16
Antreprenorii trebuie să dezvolte o gândire creativă pentru a genera noi idei și
soluții pentru problemele curente.
Mai multe studii publicate de American Psychological Association începând cu
anii 2000 arată oricine își poate dezvolta creativitatea folosind câteva tactici simple
(sursa: https://www.apa.org/gradpsych/2009/01/creativity):
- Notează-ți ideile: - pe un caiet, un șervețel sau înregistrează-te. Cultivând
acest obicei, îți stimulezi subconștientul să îți furnizeze noi și noi idei.
- Îndeplinește sarcini ce reprezintă o provocare: - asumă-ți proiecte care
par imposibil de dus la îndeplinire. Imaginează-ți cum să faci porcii să
zboare sau cum să faci ca lucrările de specialitate să se scrie singure.
Aceasta îți va contrazice vechile idei și te va ajuta la generarea unora noi.
- Învață lucruri noi: - mergi la cursuri care nu intră în mod normal în sfera
ta de interes. Astfel îți pregătești mintea pentru interconectivitate.
- Înconjoară-te de oameni interesanți și de lucruri interesante: - te va
ajuta să gândești în moduri noi și să naști idei noi.
- Noaptea e un sfetnic bun: - de multe ori soluțiile ni se arată în vis.
- Uită de griji, fii fericit: - depresia și stresul omoară creativitatea, în timp ce
buna dispoziție și emoțiile pozitive duc la găsirea de soluții și inovație.
Un alt argument în favoarea ideii conform cărea forța noastră creatoare poate fi
antrenată, cultivată este adus de data aceasta de un artist, de marele Picasso:
„Inspirația există, dar trebuie să ne găsească lucrând”. Inspirația nu vine când o
așteptăm relaxați cu mâinile în sân, trebuie să ne dezvoltăm un obicei din a ne
folosi creativitatea. Totul începe prin crearea unui spațiu mental care perimite
creativității să intre. Este nevoie de multă muncă, dar forțarea limitelor și stresul
vor fi cu siguranță contraproductive.
Am văzut mai sus câteva metode simple de îmbunătățire a creativității în general,
dar există tehnici consacrate care pot rezolva probleme și oferi soluții punctuale în
viața de zi cu zi a firmelor mici. În capitolul următor vom analiza trei dintre
acestea.
3. Tehnici de creativitate
3.1 Gândirea metaforică
O metaforă înseamnă a compara două lucruri care la prima vedere nu au nimic în
comun. După Aristotel, cei care pot percepe similitudinile dintre două concepte
diferite sunt inteligenți. (sursa: http://poetii-nostri.ro/citate-si-maxime-categorie-
602/). Comparând o problemă complexă cu o situație cunoscută, ne putem face
mult mai ușor de înțeles, mesajul nostru va fi mai subtil și perceput mai în
profunzime.
Gândirea metaforică este o metodă care ne ajută să privim lucrurile dintr-o altă
perspectivă și duce implicit la o mai bună înțelegere a situației. Pentru a ne da
drumul fanteziei, trebuie să gândim în afara tiparelor obișnuite. Atunci când creăm
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
17
o metaforă, comparăm două elemente care la prima vedere nu au nicio conexiune
logică între ele. Încălcând regulile logicii, mintea ne va accesa partea creativă
permițânu-ne să găsim soluții la care nu ne-am mai gândit până atunci.
James Autry a spus: „Să devii un manager are legătură cu învățarea metaforelor, să
devii un bun manager are legătură cu folosirea metaforelor, iar să devii un lider are
legătură cu schimbarea metaforelor.” (sursa:
https://alanlouis.com/2015/06/06/changing-the-metaphors-in-business/). Am putea
adăgua că într-o firmă mică, pentru a garanta supraviețuirea pe piață e nevoie de
crearea continuă de noi metafore.
Partea practică a acestei lucrări constă în punerea în aplicare a tehnicilor de creație
prezentate. Compania la care lucrez, Editura Casa din Oradea, este o firmă mică,
are 7 angajați. Obiectul de activitate constă în editarea de cărți practice și cărți
pentru copii. Pe site-ul editurii găsim următoarea descriere a societății:
„Editura Casa a luat ființă și există pentru ca oamenii întreprinzători şi creativi să
aibă un punct de pornire în toate proiectele lor. Venind în sprijinul dezvoltării şi
răspândirii conceptului „do-it-yourself”, editura noastră îşi propune să completeze
și să diversifice oferta de carte practică existentă în prezent pe piaţa editorială din
România.
Pentru ca toți membrii familiei să se bucure de beneficiile lecturii, cei mici au
posibilitatea de a alege dintr-o paletă largă de colecții de cărți cartonate, cu ferestre
sau povești numai bune pentru citirea cu glas tare.”
Pentru a vedea dacă tehnicile de creativitate se pot folosi și în proiectele de zi cu zi,
am încercat aplicarea lor în cadrul campaniei de Black Friday din acest an. Astfel,
împreună cu echipa care se ocupă de acest proiect, ne-am pus mintea la contribuție
să vedem cum ne poate ajuta gândirea metaforică. Echipa a inclus colegi de la
marketing, logistică, redacție.
În fiecare an, editura lansează campania de Black Friday în ziua setată de către
Emag, la fel ca majoritatea firmelor din România. Canalele de comunicare pe care
le avem la dispoziție sunt: newsletter către abonați, campanie plătită pe Facebook și
pe Google Ads. Dar cum să ne diferențiem de noianul de oferte de Black Friday?
Ce ne dorim de fapt? Să atragem clienți. Cu ce îi putem atrage? Prin mesajul
transmis, prin promotiile oferite și printr-o experiență vizuală aparte. Prin urmare
ne dorim să fim:
• Luceafărul printre stelele celorlalte oferte
• Magnetul suprem pentru ochii căutătorilor de promoții
• Sarea și piperul campaniilor de Black Friday
Meteforele la care ne-am gândit ne-au ajutat să privim lucrurile din exterior și să ne
definim strategia. Eram conștienți că nu putem concura cu Emag care promite în
acest an „o experiență galactică” sau „o experiență de gradul 10”. Noi ne-am
propus sa atragem clienții care ne cunosc deja să intre pe site și să facă achiziții la
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
18
cele mai bune prețuri din an. Astfel mesajul trebuia să fie concis și să conțină
numele campaniei și ofertele de nerefuzat. Exercițiul de imaginație ne-a deschis
mintea spre joacă, în sensul de a încerca noi și noi elemente vizuale pe care să le
folosim în bannerele campaniei.
Iată ce a rezultat:
Fig. 1 Banner Black Friday varianta 1 – design Elena Căpușan
Fig. 2 Banner Black Friday varianta 2 – design Elena Căpușan
Fig. 3 Banner Black Friday varianta 3 – design Elena Căpușan
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
19
Fig. 4 Banner Black Friday varianta 4 – design Elena Căpușan
Fig. 5 Banner Black Friday varianta 5 – design Elena Căpușan
Alegerea celui mai potrivit banner nu a fost ușoară, colegii au avut păreri foarte
diferite, dar până la urmă s-a ales varianta nr. 5.
3.2 Harta minții
O tehnică extrem de valoroasă chiar și pentru businessurile mici care poate ajuta la
structurarea unei multitudini de informații și sarcini cu scopul de a mări
productivitatea și eficiența este harta minții.
Această metotă de gândire a fost dezvoltată de către Tony Buzan, inspirat din
tehnicile folosite de Leonardo da Vinci, Albert Einstein and Joseph D. Novak. Din
perspectiva lui Buzan, hărțile minții sunt pentru mintea noastră ca briceagurile
elvețiene – iată o altă metaforă puternică – și care pot îmbunătăți și accelera
procesul de învățare.
Este vorba de o metodă grafică care are puterea de a stimula atât emisfera stângă,
cât și cea dreaptă a creierului. Într-o hartă a minții se pot folosi cuvinte, imagini,
numere, simboluri, logică, rithm, culori.
Asemenea unei hărți rutiere, o hartă a minții:
▪ Oferă o imagine de ansamblu asupra unui subiect amplu
▪ Te ghidează în planificarea rutelor, în alegerea celei mai bune opțiuni,
îți arată unde mergi și unde ai fost
▪ Comprimă o multitudine de informații
▪ Ajută la găsierea de soluții prin vizualizarea de noi căi creative de
rezolvare
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
20
▪ Te ajută să fii foarte eficient
▪ Este o delectare să o privești, să o citești să te lași inspirată de ea și este
ușor să o ții minte (sursa: https://www.tonybuzan.edu.sg/about/mind-
maps/)
Harta minții ia o listă de sarcini și îi adaugă mai multe dimensiuni, schițând căi de
rezolvare pentru fiecare idee cu indicații clare despre scopul dorit, despre cine, cum
și când va fi implementat. Această tehnică poate ajuta managerii firmelor mici sau
coordonatorii de proiect să împartă proiectul în sarcini precise sau grupuri de
sarcini și să aloce timp pentru fiecare dintre ele.
Să creezi o hartă a minții nu este chiar atât de dificil precum pare la prima vedere.
Cel mai important este să îți eliberezi mintea și să notezi tot, ca un fel de
brainstorming. Pe scurt, harta minții trebuie să conțină ceea ce ne dorim să obținem
de la un proiect, sarinile de îndeplinit și conexiunile logice dintre ele.
3.2.1 Cum se desenează o hartă a minții?
✓ Desenează o imagine centrală a problemei sau sarcini de îndeplinit
✓ Vizualizează un copac sau un păianjen și desenează-le ramuri sau picioare
pentru a-i mări. Buzan a denumit acest proces „gândire radiantă” care are
loc atunci când mintea se concentrează pe o problemă și din ea radiază
înspre afară o mulțime de alte lucruri, idei, conexiuni, emoții pe care mintea
noastră la asociază cu ea. Acestea din urmă se vor desena cu linii mai
subțiri
✓ Continuă ramificarea folosind linii și mai subțiri pentru subcategorii
✓ Adaugă sau revizuiește rezultatul final, se poate crea și o hartă nouă, mai
clară.
Harta minții se poate desena manual sau digital. Există pe internet foarte multe
softuri sau aplicații, unele dintre ele au și module gratuite. Câteva exemple ar fi:
https://www.mindmeister.com/, https://www.lucidchart.com, https://coggle.it/,
https://gitmind.com/.
Pentru a vedea dacă harta minții poate ajuta în situații concrete, am comparat o listă
cu sarcinile de realizat pentru campania de Black Friday a Editurii Casa cu o hartă
a minții desenata cu ajutorul unui program digital gratuit și cu una desenată
manual.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
21
Fig. 6 Listă de sarcini
Fig. 7 Hartă digitală a minții
https://www.mindmeister.com/1686489564
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
22
Fig. 8 Hartă a minții desenată manual
Din compararea celor trei figuri reiese în mod evident că o listă cu sarcini este mult
mai greu de înțeles și de urmărit. O hartă a minții desenată manual este mai ușor de
parcurs, iar realizarea acesteia aduce multe satisfacții, pe lângă vizualizarea mai
clară a sarcinilor, ea poate crește motivația celui care o realizează. Avantajul unei
hărți digitale este că se poate edita, se corecteaza ușor, de câte ori se doresște, se
poate trimite și celorlalți membrii ai echipei care o pot edita la rândul lor.
3.3 Tehnica de modificare a minții
Această metodă de creativitate este asemănătoare cu harta minții, dar trebuie să te
transpui în pielea atcuiva și să acționezi ca și cum ai fi această persoană. Scopul
este de a genera idei noi la care nu te-ai gândit până acum. Cum funcționează?
Imaginează-ți că ești altcineca, un personaj real sau fictiv: un psiholog, un dentist,
un copil, Popaye Marinarul, cea mai bună variantă a ta, un antreprenor de succes.
Notează ideile ca la brainsormig sau la harta minții. Acesastă techică se poate
încerca și în grup. La final se selectează ideile care pot fi puse în practică.
Iată ce a scris Steve Chandler în cartea sa Shift your mind. Shift he World: „Când
mintea îți este deschisă, se modifică. Și când se întâmplă întreaga viață devine pe
moment ușoară ca o pană. Ușoară ca o adiere de vânt. Minunată! Treci la un alt
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
23
nivel al conștienței și creativitatea, energia, vibrația sau orice dorești, sunt ale tale!”
(sursa: Chandler Steve, 2011)
O simplă modificare a minții îți poate schimba drastic afacerea sau proiectul pentru
că înveți să vezi lucrurile și din alte perspective.
În campania de Black Friday a Editurii casa am încercat următorul exercițiu de
modficiare a minții. Cine sunt potențialii noștri clienți? Cum să îi atragem cu oferta
noastră? Ce fel de oferte să concepem?
Cărțile editurii se adresează întregii familii, dar cea mai mare parte a clienților
noștri sunt mame între 25-45 de ani cu copii în general mici, în general
perfecționiste, un fel de supermame.
Fig. 8 Supermama (sursa: https://www.facebook.com/Tothemommylife)
Ce își dorește o supermama căreia îi plac cărțile și ține la o educație bună a
copilului său? Să găsescă de Black Friday prețuri foarte bune la cărțile pe care le-a
vazut pe mai multe bloguri și grupuri de mămici perfecționiste dar poate nu și le-a
permis până acum. Nu doar simple povești – acelea sunt pentru mamele leneșe, ci
cărți care să fie amuzante și să ajute la îmbogățirea vocabularului copilului, la
dezvoltarea intelgenței emoționale ca copilului. Să profite de reduceri și să cumpere
cadouri de Crăciun pentru restul familiei.
Astfel împreună cu echipa editurii, pe lângă stabilirea de reduceri generoase între
40% – 64% am conceput câteva pachete de Crăciun care se fie potrivite pentru
întreaga familie:
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
24
Fig. 9 Pachete promoționale cu 50% reducere
sursa: https://www.edituracasa.ro/produse/pachete-promotionale
Fig. 10 Pachete promoționale cu 50% reducere
sursa: https://www.edituracasa.ro/produse/pachete-promotionale
4. Concluzii
Creativitatea nu este darul exclusiv al artiștilor sau al departamentului de
marketing. Incluzând tehncile de creativitate în rutina de zi cu zi a firmelor mici în
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
25
cadrul mai multor departamente, se întărește spiritul de echipă, munca va deveni
mai eficientă iar atmosfera mult mai plăcută și mai motivantă.
Tehnica gândirii metaforice nu a folosit campaniei de Black Friday a Editurii Casa
în definirea mesajului către clienți printr-o metaforă, ci în abordarea mai jucăușă a
strategiilor de comunicare și a alegerii bannerului campaniei. Harta minții a ajutat
la o mai bună organizare a sarcinilor și a repartizării responsabilităților. Folosind
metoda de modificare a minții în echipă s-a creat o atmosferă plăcută, amuzantă
mai ales la alegerea numelor pachetelor de Crăciun, motivantă, iar rezultatele sunt
promițătoare.
În momentul scrierii acestei lucrări, campania nu a fost încă lansată, dar toate
pregătirile și sarcinile au fost îndeplinite cu succes. Așteptările sunt mari, dar
previziunile sunt bune. S-a alocat un buget mai mare pentru campaniile plătite
decât anul trecut, oferta e atragătoare, mesajul vizual clar, vânzările nu au scăzut în
perioada pandemiei. Indiferent de rezultatul final, procesul de concepere a
campaniei a avut deja beneficii la nivelul întăririi spiritului de echipă și a creșterii
motivației angajaților. Dacă luăm în considerare faptul că cea mai importantă
resursă a unei companii este cea umană în special în firmele mici unde o rotație
prea frecventă a angajaților ar fi mult prea dăunătoare, putem afirma că tehnicile de
creativitate folosite au dat deja roade și și-au depășit scopul inițial.
Referințe bibliografice
Jeffry A. Timmons, Stephen Spinelli (2011), New venture creation – Entrepreneurship for
the 21st century, Mc Graw Hill Education, New York.
Dave Gray, Sunni Brown, James Macanufo (2012), Gamestorming, carte de jocuri pentru
nonconformiști, inovatori și vizionari, Editura Paralela 45, Pitești
https://www.forbes.com/sites/pragyaagarwaleurope/2018/06/04/heres-how-to-apply-
creative-thinking-as-an-entrepreneur/#6f86c54c5d9e
https://www.forbes.ro/articles/forbes-marcomm-eficacitate-roi-prin-creativitate-178491
https://www.researchgate.net/publication/325763592_Entrepreneurship_innovation_and_c
reativity_the_creative_process_of_entrepreneurs_and_innovators
https://cambridgemba.files.wordpress.com/2011/01/lecture-4-creative-methods-
sep2012.pdf
https://spinsucks.com/entrepreneur/entrepreneurs-should-use-mind-mapping/
https://www.tonybuzan.edu.sg
https://miro.com/blog/creative-techniques/
https://www.mindtools.com/pages/article/newCT_93.htm
https://www.toolshero.com/creativity/metaphorical-thinking/
COMUNICAREA MANAGERIALĂ ÎN MANAGEMENTUL
CONFLICTELOR
MANAGERIAL COMMUNICATION IN CONFLICT MANAGEMENT
Bianca-Georgiana BOLDIŞ
Masterand, Universitatea Oradea– Facultatea de Stiinţe Economice
e-mail: [email protected]
Abstract: Nowadays,communication is the most important element in
our modern society and in all organization around the world. On one
hand, the paper presents topics about managerial communication like :
explanation of the concept of the managerial communication, the
importance, all the communication’s elements, the managerial style’s
communication etc. On the other hand, this paper exposes topics about
conflict management. In these days the number of conflicts increases
drastically due to in organization does not exist a very suitable
managerial communication with employee.
I put all these theoretical aspects into practice with the help of a
questionnaire. The results show us that the managers have to work
hard to gain communication skills which will help them to prevent the
conflicts in their organisation.
Keywords: conflict management; manager; managerial
communication; organisation; employee .
JEL Code: M00; A140.
1. Introducere
În această lucrare am să abordez un subiect destul de larg dezbătut, cu o importanţă
mare, atât în viaţa cotidiană cât mai ales în viaţa oraganizaţiilor care sunt active pe
piaţa muncii din zilele noastre. Am ales să ma axez pe comunicarea managerială
din organizaţii ,văzută ca un instrument de manageriere a conflictelor și de
prevenire a lor.
În opinia mea, comunicarea din viaţa cotidină este fundamentul relaţiilor
interumane , ea ajutând la buna înţelege a lucrurilor şi legarea de relaţii diverse
între indivizii societăţii. Nici o activitate din viaţa oamenilor nu poate fi concepută
în afara procesului de comunicare. Comunicarea este fundamentală nu doar în viaţa
de zi cu zi ci şi în cadrul organizaţiilor unde “toate funcţiile manageriale sunt
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
27
realizate cu ajutorul comunicării, ca un proces de înţelegere intre oameni cu
ajutorul transferului de înformaţie”
(https://www.academia.edu/36838228/Comunicare_manageriala )
Cel de al doilea motiv pentru care am ales să dezbat acest subiect-pe lângă
importanţa comunicării în societatea- este cel al existenţei conflictelor în
organizaţie. Conflictele există în organizații, numărul acestora este în creştere în
ultima vreme iar consecinţele negative ale acestora sunt tot mai greu de combătut şi
atenuat.
Pe de altă parte, în partea de cercertare a prezentei lucrări, am urmărit câteva
aspecte din viaţa organizaţională: stilurile de comunicare ale managerilor cu
personalul, modul acestora de abordare al conflictelor , gradul de implicare şi
capacitatea de rezolvare a conflictelor precum şi alte elemente specifice conflictelor
cum ar fi: intensitatea, tipul, durata și motivele.
2. De la comunicare la comunicarea organizațională
Comunicarea este, din punctul meu de vedere, un proces amplu și complex care
presupune existența mai multor elemente interdependente care ajută la transmiterea
și receptarea cu o acuratețe cât mai mare a informațiilor. "Aceasta îndeplinește mai
multe roluri : de a trasmite idei și emoții, de informare, de coordonare a eforturilor,
de socializare" ( Roșca, 2012). Ființa umană emite mesaje mereu, fie în
momentul în care vorbește sau scrie, fie atunci când îmbracă o anumită
vestimentație dar și atunci când zâmbește sau plange.
Comunicare interumană are 3 componente majore:
1. Comunicarea exteriorizată - face referire la toate intervențiile verbale și
neverbale care sunt observate de către interlocutor;
2. Metacomunicarea - este ceea ce se înțelege în plus, de către
interlocutori, pe lângă cuvintele rostite;
3. Intracomunicarea- se referă la comunicarea din interiorul fiecărui
individ, când vorbim cu propia persoană.
Privind din punct de vedere stiințific comunicarea reprezintă un proces care
cuprinde în general 4 elemente fundamentale :
1.Emițătorul- cel care transmite mesajul, care inițiză comuncarea ;
2.Receptorul- cel care primește informația transmisă ;
3. Mesajul – informația pe care dorește emitățorul să o transmită
receptorului ;
4.Canalul de comunicare- drumul pe care îl parcurge mesajul până ajunge
la destinatar.
La aceste 4 componente fundamentale și obligatorii unui proces de comunicare se
adaugă: feedback-ul care este mesajul transmis de destinatar, mediul comunicării
care îmbracă două forme: oral sau scris., factorii pertubatori care influențează
calitatea transmiterii mesajului și contextul comunicării-este în strânsă legăură cu
factorii perturbatori- care presupune luarea în calcul a următoarelor dimensiuni:
contextul fizic, cultural, social și temporal .
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
28
Individul a trăit mereu în grupuri iar la baza formării legăturilor dintre oamenii care
alcătuiau grupurile stă comunicarea. În ziua de azi, organizațiile sunt alcătuite din
grupuri de indivizi care comunică între ei. Organizația este un grup de ființe
umane, care are un scop bine definit și la care subscriu toți acei membri iar ei
comunică pentru a atinge scopul suprem al organizației. Astfel, putem spune că a
luat naștere comunicarea organizațională. Prin comunicare organizațională
înțelegem un proces desfășurat în interiorul organizației care presupune schimbul
de mesaje între toți membrii acesteia astfel încât atât obiectivele individuale cât și
cel generale și comune să fie atinse.
3. Comunicarea managerială- o formă specifică de comuncare
interumană în gestionarea conflictelor din organizație.
Comunicarea în sensul general este un proces specific ființelor umane ce le ajută să
transmită mesaje ; comunicarea organizațională este o formă a comunicării
generale care se desfășoară în cadrul unei organizații pentru a ajunge la obținerea
scopului general al organizației iar comunicarea managerială este o formă specifică
a comunicării organizaționale avându-l în prim plan pe managerul organizației.
Raportul dintre comunicarea managerială și comunicarea organizațională este de la
parte la întreg la fel cum este raportul dintre comunicarea organizațională și
comunicarea generală.
Acum că am stabilit raporturile dintre formele de comunicare putem defini
comunicarea managerială ca fiind "un proces fundamental de interacțiune
reciprocă bazat pe feedback, în care managerii de la orice nivel transmit idei,
sentimente, decizii subordonaților cu posibilitatea verificării manierei de receptare
a mesajului de către aceștia. Ea influențează și modifică percepții, atitudini,
comportamente, sentimente, opinii ale indivizilor și ale grupurilor și de aceea
constituie o cale prin care oamenii își corelează în mod sinergic eforturile."
(https://www.academia.edu/36838228/Comunicare_manageriala ).
Comunicarea managerială este cel mai important elementul într-o organizație
deoarece ea ajută managerii să îndeplinească toate funcțiile de management:
previziune, organizare, coordonare, antrenare și control-evaluare. Aceasta , are în
cadrul organizațiilor cinci funcțiuni:
1.De informare- Managerul este cel mai mare receptor și emitățor de informație
atât in cadrul organizației cât și în mediul ei extern ;
2. De comandă și instruire- Ideile și comenzile emise de către manager trebuie să
fie receptate de către întreg personalul deoarece doar așa vor înțelege misiunea
firmei și vor putea conlucra pentru îndeplinirea ei ;
3.De influențare și convingere- Managerii inițiază comunicarea cu scopul de a-i
determina pe angajați să fie adepții culturii organizaționale, să accepte valorile
acesteia și să se implice cu devotament pentru îndeplinirea misiunii organizației ;
4. De îmdrumare și sfătuire- angajații au nevoie de îndrumare în realizarea
taskurilor și a obiectivelor ;
5. De integrare și menținere- angajații împreună cu managerul trebuie să găsească o
soluție pentru a armoniza obiectivele individuale cu cele organizaționale.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
29
Comunicarea managerială are în centru mangerul și calitățile acestuia. În acest
proces complex există două elemente importante care vizează managerul: stilul de
comunicare și tipul de manager.
Stilul de comunicare se referă la modul în care managerul comunică. Acesta
trebuie să fie adecvat scopului comunicării, destinatarului, să fie utilizat un mijloc
și canal de comunicare adecvat. În literatura de specialitate sunt identificate patru
stiluri de comunicare managerială:
1. Stilul blamare- acest stil vizează găsirea vinovatului prin acuzare și a
greșelii. Mangerul care adoptă acest stil are rolul de judecător, el vorbește
fără a accepta și alte puncte de vedere din partea celorlalți angajați. Prin
acest stil managerul va ajunge acolo unde și-a dorit ;
2. Stilul informare-dirijare- acest stil presupune oferirea de instrucțiuni
din partea managerului care livrează mesajul deja conceput iar angajții au
datoria de a executa ;
3. Stilul tip convingere- este acel stil care urmărește determinarea unei
schimbări. Managerul cunoaște premisele și soluția iar pentru a-l
convinge pe angajat șă treacă la fapte îl ascultă cu atenție oferindu-i
feedback ;
4. Stilul rezolvare de problemă după cum sugerează și numele vizează
rezolvarea de problemelor cu ajutorul comunicării suportive unde ambii
interlocutori își exprimă opiniile. Specific acestei abordări este ascultarea
activă și managementul participativ.
Tipul de manager, fie el proactiv sau reactiv, are un impact major asupra
conflictelor deoarece comunicarea și modul de abordare al acestuia vor reduce
consecințele conflictelor sau chiar preîntâmpinarea lor. Un manager proactiv va
căuta să anticipeze ceea ce se va întâmpla și ia măsuri astfel încât să diminueze
consecințele negative ale unui posibil conflict pe când un manager reactiv se va
implica în rezolvarea conflictului doar în momentul în care acesta este prezent în
organizație fără a avea inițiativa de a-l preveni. Cele două concepte prezentate mai
sus consider că sunt vitale în managementul conflictelor.
Chiar dacă cauzele de declanșare a conflictelor sunt diverse, dintre care amintim:
creionarea superficială, a obiectivelor, procesul de realizare a evaluărilor
angajaților, competiția în rândul angajaților pentru putere și influență, dobândirea
autonomiei sau probleme personale, stilul de comunicare și comportamentul
adoptat de manager pot conduce fie către un conflict cu efecte pozitive fie către
unul cu efecte negative asupra angajaților și productivității acestora.
În lucrarea de față, noțiunea de conflict înseamnă o stare de presiune psihică care
există între două sau mai multe persoane (sau grupuri din organizație) care
interacționeză între ele cu scopul de a rezolva o sarcină, o problemă , de a lua o
decizie sau de a stabili noi obiective și care ia naștere în interiorul organizației.
Conflictele din organizație, pe lângă numeroasele motive de declanșare ale lor, au
și simptome ale apariției dintre care cele mai frecvente sunt: o comunicare precară
între membrii organizației și manager, relațiile rezervate dintre indivizi sau stare
emoțională nevaforabilă a personalului. Dacă managerul este tipul proactiv atunci
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
30
el va simți imediat aceste simptome ale conflictelor și va lua măsuri, comunicând
cu personalul astfel încât conflictul să nu mai existe sau să aibă dimensiuni și
consecințe reduse.
Conflictele au cauze diferite și sunt determinate de personaje diferite din interiorul
organizației. Astfel protagoniștii unui conflict pot fi: colegii din același
departament sau din alt departament, un superior ierarhic, unul sau mai mulți
muncitori, managerul, patronul, asociatul sau chiar propria persoană.
Tipurile de conflicite sunt numeroase însă m-am axat pe câteva categorii de
conflicte deoarece pe acestea le consider ca fiind cele mai importante și au fost
cuprinse inclusiv în chestionarul aplicat. Astfel avem următoarele conflicte :
1. După gradul de relevanță conflictele sunt: minore care vizează probleme mărunte
din viața organizațională și se rezolvă rapid și conflicite majore care au la bază
probleme de mare interes care vizează mai mulți angajați ;
2. După gradul de dezvoltare în timp există conflicte instantanee- care se uită
repede, nu pot fi anticipate, sunt pe termen scurt și conflicte intermitente care sunt
pe termen lung, pot fi anticipate și au efecte negative, nu dispar așa ușor ci e nevoie
de o abordare puternică din partea managerului pentru ca acestea să fie soluționate;
3. Din punct de vedere al sferei de cuprindere deosebim: conflicte intrapersonale-
sunt cele interioare ființei umane și "se produce când există o incompatibilitate , o
inconsistență între elementele congnitive corelate, aceasta afectând capacitatea de
prezicere și autocontrol a individului" (Câdea și Câdea, 1998); conflicte la nivel
interpersonal "apar şi se amplifică între doi sau mai mulţi indivizi din acelaşi grup,
sau din grupuri diferite, formale sau informale; sunt cauzate de reguli, de diferenţe
de personalitate, de diferenţe cu privire la valori, interese şi atitudini, sau de unele
stări afective negative (antipatie, invidie, ură);"
(https://www.academia.edu/19191915/Managementul_Conflictelor ) și ultima
categorie de conflicte este cea a conflictelor între grupuri care apar din cauza
intereselor diferite.
4. Ultimul criteriul de clasificare ales de către mine este criteriul efectelor-cel mai
important criteriu din punctul meu de vedere. În funcție de acest criteriu se
deosebesc două tipuri de conflcite : conflicte benefice și conflicte negative.
Conflictele benefice se referă la acele conflicte care apar între indivizi sau grupuri
și care se pot soluționa astfel încât să aibă un impact pozitiv asupra angajaților și
performanțelor acestora ajutând la eliberarea tensiunilor și evitarea stagnărilor.
Conflictele distructive sau cu impact negativ sunt conflictele care atrag atenția
personalului de la rezolvarea obiectivelor consumând resursele organizației și ale
personalului și generază o stare de ostilitate în rândul angajaților neavând nici un
beneficiu nici asupra acestora nici asupra productivității ci, din potrivă pot aduce
doar minusuri activității organizaționale.
4. Metodologia cercetării
Această lucrare, în partea de cercetare stiințifică urmărește următoarele lucruri:
• cum sunt conflictele din organizațiile moderne, cine le determină și dacă
există simptome;
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
31
• tipul de manger pe care îl are o organizație astfel încât să ajute în
identificarea conflictelor, capacitatea acestuia de a preveni și gestiona
conflictele;
• un portret sumar al respondentului și modul de raportare al acestuia la
conflicte.
Numărul de conflicte, aflat într-o creștere accelerată, din cadrul organizației și
stânsa legătură a acestora cu comunicarea managerilă au fost cei doi factorii
determinanți în abordarea acestei teme.
Cercetarea întreprinsă de către mine a constat în aplicarea unui chestionar, realizat
online cu ajutorul instrumentelor Google, unui eșantion format din 200 de persoane
care în momentul de față sunt active din punct de vedere profesional, considerând
că acest număr este unul reprezentativ pentru cercetarea mea. Premisa de la care am
pornit în momentul crării chestionarului, a fost următoarea: în orice organizație, fie
că aparține mediului privat sau public, conflictele există, sunt într-un număr
moderat iar cel mai important factor în săderea numărului de conflicte sau chiar
combaterea lor o reprezintă comunicarea managerilă împreună cu ablitiățile și
caracteristicile de stil ale managerului. Deci în acest chestionar am pus foarte mare
accent pe două concepte importante: comunicarea managerială și managemtul
conflictelor sub influența acesteia.
Chestionarul este alcăuit din 21 de itemi-întrebări, de tipuri diferite după cum
urmeză: 8 itemi cu alegere multiplă, 9 itemi cu alegere duală și 4 itemi cu scară
liniară. Întrebările, gândite de către mine sunt întrebări simple, clare și concise
astfel încât să fie neinterpretabile și ușor de răspuns la ele. Chestionarul se poate
consulta la adresa: https://forms.gle/LTfQdqQGvKi7e8dNA . Acesta este împărțit
în trei subsecțiuni: îm prima parte, 6 întrebări, am creionat un portret sumar al
respondentului, în următoarea parte alcătuită din 9 întrebări m-am axat pe
conceptul de conflict-cine îl determină, frecvenă, tipuri etc iar ultima parte, 6
întrebări, vizează partea de comunicare managerilă și cum se raportează
respondentul la un conflict.
5. Rezultatele cercetării
Rezultatele cercetării sunt următoarele :
A. Date generale despre respondent:
• 50,5 % din respondenț au între 18-25 ani ; 23,5 % între 26-35 ani ; 6,5 între
46-55 + ani.
• 63 % dintre respondenți sunt femei și doar 47 % bărbați;
• 74,1 % lucrează în mediul privat, pe când doar 26,9 % lurează în organizații
ale statului
• 67 % din respondenți studii superioare de scurtă și lungă durată, 31% studii
medii , doar 2% studii postuniversitare
Profilul respondentului: În cea mai mare parte, persoanele chestionate sunt
tinere cu vârste cuprinse între 18-35 ani -74 %, de sex feminin. Majoritatea
covârșitoare lucrează în mediul privat iar cei mai mulți dintre ei au fie studii
superioare de scurtă durată fie studii de master finalizate. Cei mai mulți dintre
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
32
ei 76% se declară motivați și foarte motivați la locul de muncă și doar 24% se
consideră slab motivați. Dintre toți respondenții 60% activează în domeniul
studiilor absolvite, de aici și motivația într-un procent așa de mare. Cei mai
mulți dintre respondenți 61% evită conflictele, 36 % se implică în ele încercând
să le rezolve iar doar 2% se implică în ele fără a găsi neapărat o rezolvare.
B. Conflictele și managementul acestora
• mai mult de jumătate din respondenți 55,5% din respondenți se
confruntă cu conflicte de câte 2-3 orei pe săptămână pe când doar 24,5
% din respondenți au conflicte rar de cel mult o dată pe săptămână iar o
proporție și mai mică de 20% au conflicte des și foarte des la locul de
muncă;
• 53,8% din respondenți au sfirmat faptul că o comunicare precară;
• 41,9% din conflicte sunt determinate de colegii de departament pe când
38,4% de colegi din alte departamente și doar 15,7% din conflicte sunt
determinate de manageri;
• 67% din conflicte au actori principali femeile pe când bărbații generează
doar 33% din conflicte;
• 64,3% consideră o escaladare de intensitate medie a conflictelor și 20%
spun că escaladarea acestora este accelerată iar restul sunt de părere că
intensitatea conflcitelor este redusă;
• 51,3 % spun că nepotrivirile dintre percepțiile individuale asupra rolului
fiecăruia la locul de muncă, diferențele de personalitate duc la conflict
iar 31% afirmă că un motiv al conflictelor este o definire neclară a
obiectivelor departamentelor;
C. Managerul și eficiența acestuia în managementul conflictelor.
• 23,5 % au spus că managerii lor se implică la nivel mediu în prevenirea
conflictelor iar 51% din ei spun că managerii se implică intens;
• 68,2% susțin că managerii sunt eficienți în rezolvarea conflictelor;
• 55,1 % manager proactiv vs 44,9 % manager reactive;
• 45,2% din manageri abordează stilul problemă pentru rezolvarea
conflictelor și 29,4 % apelează la stilul informare-dirijare ;
• Dpdv al consecințelor jumătate din conflicte sunt positive și jumătate
negative.
6. Concluzii
Fiecare manager, indiferent de nivelul ierarhic la care se află trebuie să comunice
eficient cu angajații deoarece doar așa va putea evita conflictele. Comunicarea
managerială reprezintă “sângele” organizației.
În cercetarea întreprinsă de către mine s-au validat câteva lucruri importante, pe
care doream să mi le confirm prin aceasta: Cele mai multe conflicte sunt generate
de o comunicare managerială precară însă managerii încearcă șă prevină aceste
conflicte. Dacă conflictele au degenerat, modul abordat de rezolvare a acestora este
stilul tip problemă unde managerul încurajează exprimarea opiniilor angajaților, îi
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
33
ascultă în mod activ și impreună ajung la rezolvarea problemei astfel încât
conflictele să aibă un impact negativ minim. Un alt aspect urmărit de către mine a
fost cine determină conflictele. Rezultatul a fost cel așteptat de către mine. În
aproape jumătate din cazuri conflictele iau naștere în cadrul aceluiași departament
și sunt determinate de către persoane de sex feminim.
Percepția oamenilor asupra conflictelor este cea de situație nefavorabilă lucru arătat
de către cele 61 de procente de angajați care evită conflictele din organizație. Cei
mai mulți angajați sunt absolvenți de studii superioare însă peste jumătate din ei se
confruntă cu conflicte de 2-3 ori pe săptămână, conflicte cu o intensitate medie de
escaladare.
În concluzie pot afirma că situațiile conflictuale sunt prezente în toate organizațiile
fie ele din mediul privat sau din instituțiile publice însă cel mai important e faptul
că jumătate din manageri se implică intens în rezolvarea conflictelor.
Referințe bibliografice
Botezat, Elena (2015) , Suport de curs-Comunicare și negociere în afaceri, Editura
Universității din Oradea, Oradea
Dan, Câdea, Rodica Câdea, (1998) , Comunicare managerială aplicată, Editura Expert,
București
Remus, Roșca, (2012), Comunicare managerială, Universitatea din Oradea, Oradea
https://www.scribd.com/doc/229251672/Stiluri-Manageriale-1
https://www.scribd.com/doc/205209613/Stilul-de-comunicare-managerial%C4%83
https://www.academia.edu/36838228/Comunicare_manageriala
http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/24_Manolescu_IT,_Prodan_A_-
_Analiza_conflictelor_din_cadrul_proiectelor_in_institutiile_de_invatamant.pdf
https://www.slideshare.net/andreeabiancadanila/comunicarea-organizationala
https://www.academia.edu/19191915/Managementul_Conflictelor
IMPACTUL PANDEMIEI DE COVID ASUPRA SĂNĂTĂȚII FINANCIARE
A COMPANIILOR DIN DOMENIUL HORECA
THE IMPACT OF THE COVID PANDEMIC ON THE FINANCIAL
HEALTH OF COMPANIES IN THE HORECA DOMAIN
Larisa-Maria COSTOLAȘ Masterand, Universitatea din Oradea– Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Andreea-Maria FICUȚ Masterand, Universitatea din Oradea– Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Abstract:
In this paper we wanted to highlight the impact of the Covid-19
pandemic over the financial results of the companies registered at
Bucharest Stock Exchange and performing in the HORECA (hotels,
restaurants, cafes) sector. This sector was affected quite early by the
pandemics and its destructive power and registered big difficulties in
the early spring and summer of 2020, being forced to adapt quickly and
adopt innovative solutions in order to survive. Our work is structured
into two chapters containing information on the main indicators to be
analyzed in order to observe the financial health of companies. In the
first part, theoretical information is provided on the main financial
indicators, which are used to diagnose thefinancial health of the
companies, more exactly the overal lliquidity ratio, the immediate
liquidity ratio, the overall solvency ratio and the financial return rates.
The last chapter includes a case study consisting in the analysis of the
indicators previously presented at the level of companies registred at
the Bucharest Stock Exchange and which are operation in the
HORECA sector in Romania.
Keywords:
liquidity; solvency; return; HORECA; impact; pandemic; indicators
JEL Code:
G34, G11, O16, C58
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
35
1. Introducere
Impactul pandemiei de Coronavirus - COVID-19 a fost resimțit la nivel economic
încă de la începutul apariției acestor probleme epidemiologice. Printre cele mai
afectate sectoare din România se numără turismul, transporturile și domeniul
ospitalității și al restaurantelor. Închiderea totală a unităților de tip HORECA,
începând cu finalul primului trimestru al anului 2020, a dezechilibrat puternic
lanțurile de companii care operează preponderent în acest sector, astfel că de la
momentul apariției acestor probleme până în momentul de față au fost afectate grav
peste 10.000 de restaurante din România.
Prin lucrarea de față ne propunem să observăm care este impactului pandemiei de
COVID-19 asupra sănătății financiare a companiilor din domeniul HORECA, prin
analiza unor indicatori semnificativi la 12 dintre cele mai reprezentative entități din
acest sector listate la Bursa de Valori București.
În continuare lucrarea abordează din punct de vedere teoretic indicatorii pe care îi
vom analiza și anume: rata lichidității generale, rata lichidității imediate, rata
solvabilității generale și ratele de rentabilitate financiară (ROE și ROA). A doua
parte, conține un studiu de caz care prezintă evoluția acestor indicatori în perioada
2018-2020, la principalele entități economice din sectorul HORECA, din România,
listate la Bursa de Valori București. Prin analiza acestor indicatori, dorim să arătăm
cum a influențat noul context epidemiologic sănătatea financiară a acestor
companii.
2. Principalii indicatori de sănătate financiară
În vederea analizării situației financiare a unei entități, cei mai semnificativi
indicatori care trebuiesc analizați sunt: rata lichidității generale, rata lichidității
imediate, rata solvabilității generale și ratele de rentabilitate financiară (ROE și
ROA).
Rata lichidității generale este cunoscută în literatura de specialitate ca rata
lichidității curente și arată dacă societatea poate să achite drepturile creditorilor pe
termen scurt utilizând doar activele circulante pe care le are în patrimoniu, conform
relației:
RLg= 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝐶𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡 , unde: RLg= Rata lichidității generale
Din punct de vedere al rezultatului obținut valoarea acestei rate trebuie să fie peste
1(cuprins între 1,5-2) astfel încât societatea să fie protejată de apariția insuficienței
de trezorerie (Onofrei, 2004). În situația în care nivelul ei este subunitar, apare lipsa
de lichiditate care duce la incapacitatea societății de a-și onora plățile.
Rata lichidității imediate (rata capacității de plată imediate) evidențiază
competența societății de a-și rambursa datoriile care urmează a fi scadente într-un
termen scurt din disponibilitățile bănești deținute în conturile bancare și casă.
Nivelul minim recomandat este de 0,3. De asemenea, aceasta realizează
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
36
corespondența dintre elementele cele mai lichide ale activului cu obligațiile imediat
exigibile ale pasivului (Droj, 2019), determinându-se astfel:
RLi= 𝐷𝑖𝑠𝑝𝑜𝑛𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡ăț𝑖 𝑏ă𝑛𝑒ș𝑡𝑖
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑝𝑒 𝑡𝑒𝑟𝑚𝑒𝑛 𝑠𝑐𝑢𝑟𝑡 , unde: RLi= Rata lichidității imediate
Un nivel crescut al acestei rate evidențiază o lichiditate, respectiv o solvabilitate
ridicată, însă acest fapt poate fi consecința unei utilizări mai puțin performante a
resurselor disponibile (Robu, 2001 ).
Rata solvabilității generale măsoară gradul în care întreprinderea face față
datoriilor sale, indicând în ce măsură datoriile totale sunt acoperite de către activele
totale ale întreprinderii. Cu cât rata solvabilității globale este mai mare decât 1, cu
atât situația financiară a firmei este mai bună (Isfanescu, 2002 ) și se obține
aplicând formula:
Rsg= 𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
𝐷𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒 , unde: Rsg= Rata solvabilității generale
Rata solvabilității generale ilustrează în același timp securitatea de care beneficiază
creditorii atât pe termen lung cât și pe termen scurt, precum și marja de creditare a
întreprinderii. În situația în care societatea deține o valoare a ratei mai mare decât
1,5 denotă faptul că are capacitatea de a-și achita obligațiile bănești, imediate și
îndepărtate, față de terți. În plus, rata situată sub acest interval semnifică riscul de
insolvabilitate pe care și l-au asumat furnizorii de fonduri puse la dispoziția
întreprinderii (Robu, 2001).
Rentabilitatea financiară (ROE) reprezintă relația dintre profitul net și
capitalurile în calitatea lor de surse de finanțare a activității întreprinderii. Aceasta
evidențiază capacitatea realizării profitului în urma utilizării capitalului propriu
(Petrescu, 2010). Formula de calcul este:
ROE = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐶𝑎𝑝𝑖𝑡𝑎𝑙 𝑝𝑟𝑜𝑝𝑟𝑖𝑢 𝑥 100, ROE = Rata rentabilității financiare
Rata rentabilității activelor (ROA) reprezintă o măsură a profitului pentru
fiecare unitate monetară investită în active, evidențiind eficiența modului de
utilizare a activelor, luând în calcul profitul net obținut. Se determină conform
formulei:
ROA = 𝑃𝑟𝑜𝑓𝑖𝑡 𝑛𝑒𝑡
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑥 100 , unde ROA = Rata rentabilității economice
Din punct de vedere financiar, cu cât valoarea ratei rentabilității activelor este mai
ridicată, cu atât societatea este mai eficace, demonstrând o bună gestionare a
resurselor existente.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
37
3. Studiu de caz- Analiza impactului produs de pandemia de COVID, prin
intermediul indicatorilor de sănătate financiară
În vederea observării impactului pandemiei actuale asupra societăților din sectorul
HORECA din punct de vedere financiar, ne propunem să analizăm indicatorii
prezentați din punct de vedere teoretic în capitolul anterior.
Ca bază de studiu am utilizat situațiile financiare semestriale ale celor mai
importante firme din domeniul HORECA, listate la Bursa de Valori București, din
perioada 30.06.2018-30.06.2020. Astfel studiul nostru se bazează pe analiza a 12
firme din acest sector de activitate și anume: Agro-Palace SA Brașov, Casa de
Bucovina-Club de Munte, Balea Estival 2002 SA Neptun, Sif Hoteluri SA, Cicero
SA Drobeta Turnu Severin, Turism Hoteluri Restaurante Marea Neagra, Neptun
Olimp SA Neptun, Parc SA Caracal, Dorna Turism SA, Palace SA, Turism
Covasna SA Covasna, Turism Felix SA, Tusnad SA.
Ca urmare a centralizării rezultatelor obținute la fiecare entitate analizată, am putut
să ne facem o imagine de ansamblu asupra modului în care a fost afectat întregul
sector HORECA de noul context epidemiologic. Astfel, în graficul nr. 1. putem
observa evoluția ratei lichidității generale și a ratei lichidității imediate.
Grafic nr. 1. Evoluția ratelor de lichiditate la societățile din sectorul HORECA în
perioada 30.06.2018-30.06.2020
Sursa: realizat de autori
Surprinzător, ratele de lichiditate au o evoluție favorabilă de creștere în perioada
analizată. Rata lichidității generale înregistrează valori care se situează în intervalul
recomandat (1,5-2), ceea ce arată faptul că societățile analizate au capacitatea de a-
și achita datoriile scadente pe termen scurt doar din activele circulante deținute în
patrimoniu. Cu cât această rată este mai mare decât 1, cu atât societățile sunt mai
protejate de o insuficiență de trezorerie, care ar putea fi cauzată de rambursarea
datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor. De asemenea, societățile din
sectorul HORECA înregistrează un nivel optim și al ratei lichidității imediate,
deoarece în toata perioada de analiza nivelul ratei s-a situat peste valoarea minimă
1,912,04 2,16
0,50,8
1,04
30.06.2018 30.06.2019 30.06.2020
Rata lichiditatii generale Rata lichiditatii immediate
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
38
recomandată de 0,3%. Prin această evoluție reiese faptul că societățile pot să-și
ramburseze datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitățile bănești existente
în conturile bancare și casă. Societățile care nu au prezentat o evoluție favorabilă a
ratelor de lichiditate au fost:
- Balea Estival 2002 SA Neptun cu valori ale ratei lichidității generale de 0.14%,
0.22% și 0.47% și ale ratei lichidității imediate de 0.08%, 0.3% și 0.14%;
- Cicero SA Drobeta Turnu Severin cu valori ale ratei lichidității generale de
0.91%, 0.98% și 0.82% ;
- Dorna Turism SA cu valori ale ratei lichidității generale de 0.14%, 0.23% și
0.12% și ale ratei lichidității imediate de 0.5%, 0.32% și 0.07%;
- Turism Covasna SA Covasna cu valori ale ratei lichidității generale de 0.11%,
0.80% și 0.62% și ale ratei lichidității imediate de 0.03%, 0.30% și 0.42%;
.
Grafic nr. 2. Evoluția ratei solvabilității generale la societățile din sectorul HORECA în
perioada 30.06.2018-30.06.2020
Sursa: realizat de autori
În ceea ce privește solvabilitatea societăților din sectorul HORECA, putem observa
în graficul nr. 2. că în întreaga perioadă analizată nivelul indicatorului este
supraunitar, aspect favorabil din punct de vedere economic. În anul 2019 a avut loc
o scădere de aproximativ 6% pe fondul creșterii substanțiale a datoriilor totale.
Creșterea solvabilității enităților la 30.06.2020 este datorată scăderii datoriilor
totale, în contextul în care nivelul activului total a rămas aproximativ ca și în anul
precedent. Nivelul supraunitar al indicatorului arată că, per ansamblu, entitățile pot
să suporte scadențele pe termen mediu și lung. Toate societățile analizate prezintă o
evoluție favorabilă a solvabilității.
8,03
1,96
9,48
30.06.2018 30.06.2019 30.06.2020
Rata solvabilitatii generale
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
39
.
Grafic nr. 3. Evoluția ratei rentabilității activelor (ROA) la societățile din sectorul
HORECA în perioada 30.06.2018-30.06.2020
Sursa: realizat de autori
Din punct de vedere al rentabilității activelor, după cum putem observa în graficul
nr. 3., întreg sectorul HORECA prezintă o situație nefavorabilă. Toate societățile
analizate în cadrul studiului au înregistrat valori negative și în scădere al acestei
rate la jumătatea anului 2020, ceea ce dezvăluie dezechilibrul creat de noul context
epidemiologic. Societățile care la 30.06.2018 respectiv 30.06.2019 au înregistrat
valori supraunitare ale ratei (Cicero SA, Balea Estival 2002 SA) au decăzut la
30.06.2020 la valori negative. Valorile negative ilustrează o ineficiență a utilizării
activelor în vederea obținerii profitului net, fenomen accentuat în 2020.
-2,33
-1,06
-2,66
30.06.2018 30.06.2019 30.06.2020
Rata rentabilitatii activelor (ROA)
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
40
.
Grafic nr. 4. Evoluția ratei rentabilității financiare (ROE) la societățile din sectorul
HORECA în perioada 30.06.2018-30.06.2020
Sursa: realizat de autori
Ultimul indicator analizat și anume rata rentabilității financiare, ne prezintă
amplitudinea dezechilibrului creat de pandemia de COVID-19. În graficul nr. 4 se
poate vedea scăderea alarmantă a ratei rentabilității financiare pe fondul creșterii
pierderii nete cu 15.565.630 lei pe ansamblul societăților analizate și al scăderii
capitalurilor proprii.
Impactul negativ al pandemiei actuale se poate observa și prin faptul că cifra de
afaceri al acestor entități a scăzut conform graficului nr. 5 cu 55.473.701 lei pe
ansamblul entităților analizate
-2,66
-155
-468
30.06.2018 30.06.2019 30.06.2020
Rata rentabilitatii financiare (ROE)
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
41
.Grafic nr. 5. Evoluția cifrei de afaceri la societățile analizate în perioada 30.06.2018-
30.06.2020
Sursa: realizat de autori
30.06.2018 30.06.2019 30.06.2020
Aro-Palace SA 12792932 13692070 6782447
Casa de Bucovina-Club deMunte
3782018 4019766 1182382
Balea Estival 2002 SANeptun
116839 142746 0
Sif Hoteluri SA 9934730 12259932 4560295
Cicero SA Drobeta TurnuSeverin
79747 99442 54514
Turism HoteluriRestaurante Marea Neagra
4757821 4876340 1527681
Neptun Olimp SA Neptun 70485 290692 19699
Parc SA Caracal 232546 210682 191156
Dorna Turism SA 3469541 5497893 1977968
Palace SA 3678511 5444354 2244837
Turism Covasna SACovasna,
2959161 5663561 1531362
Turism Felix SA 23799208 33046557 13907012
Tusnad SA 3035127 5678832 1469813
0
5000000
10000000
15000000
20000000
25000000
30000000
35000000
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
42
4. Concluzii
Prin intermediul lucrării de față am arătat care a fost evoluția societăților din
sectorul HORECA în contextul piedicilor puse de pandemia mondială de COVID-
19.
Analizând ratele de lichiditate am putut observa că majoritatea entităților analizate
reușesc să își acopere datoriile atât pe termen scurt cât și pe termen lung doar din
activele lichide. De asemenea am putut observa că societățile și-au păstrat încă un
nivel al solvabilității optim. Cu toate acestea, rentabilitatea societăților a scăzut
substanțial în vara anului 2020 atât din punct de vedere al utilizării capitalului
propriu, cât și din punct de vedere a utilizării activelor, în vederea obținerii
profitului net. Cu toate că per ansamblu datoriile au scăzut, pierderile au fost de
26.077.585. Efectele se văd și la nivelul cheltuielilor cu salariații care au scăzut cu
11.279.119 lei, deoarece din cauza reducerii activității, antreprenorii au fost nevoiți
să face reduceri și la nivel de personal. Rata șomajului în domeniul HORECA a
ajuns deja la 60% și este preconizat ca procentul să crească.
Pentru a susține acest sector, Guvernul României a hotărât să plătească șomajul
tehnic pentru angajați pe perioada în care activitatea este suspendată. În același
timp s-a hotărât să se subvenționeze locurile de muncă menținute la reluarea
activității cu 41,5% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat. Un
alt ajutor acordat de guvern este programul IMM Invest, prin care IMM-urile
afectate de pandemia de COVID-19 pot să acceseze credite garantate de stat până
la 90%.
În vederea stabilirii unei strategii viitoare, entitățile din domeniul HORECA trebuie
să realizeze o analiză financiară minuțioasă pentru a se putea hotărî viitorul
societății. În acest context multe societăți au fost nevoite să-și regândească
strategiile de promovare, serviciile și produsele oferite pentru a putea să facă față
acestui impas. De exemplu unele societăți au început să facă livrări acasă, fapt care
le-a permis să-și țină deschise afacerile sau chiar reinventarea afacerilor, astfel
încât să continue activitatea.
Referințe bibliografice
Droj Laurențiu (2019) , Gestiune economică, note de curs , Oradea;
Isfanescu Aurel, Robu Vasile (2002), Analiză economico-financiară, Biblioteca digitală
ASE, București;
Onofrei Mihaela (2004), Finanțele întreprinderii, Editura Economică, București;
Petrescu Silvia (2010), Analiză și disgnostic finaciar-contabil, Editura CECCAR,
București
Robu Vasile, Georgescu Nicolae (2001), Analiză economico-financiară, Academia de
Studii Economice Bucureşti - Biblioteca digitală, Bcurești;
www.bvb.ro -Situații financiare 30.06.2018, 30.06.2019, 30.06.2020 ale socitățior: Agro-
Palace SA Brașov, Casa de Bucovina-Club de Munte, Balea Estival 2002 SA Neptun,
Sif Hoteluri SA, Cicero SA Drobeta Turnu Severin, Turism Hoteluri Restaurante Marea
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
43
Neagra, Neptun Olimp SA Neptun, Parc SA Caracal, Dorna Turism SA, Palace SA,
Turism Covasna SA Covasna, Turism Felix SA, Tusnad SA.
ASPECTE ALE DISCRIMINĂRII ÎN SITUAȚII DE CRIZĂ
ASPECTS OF DISCRIMINATION IN CRISIS SITUATIONS
Dorin CRĂCIUN
Masterand, Universitatea din Oradea – Facultatea de Ştiinţe Economice
e-mail: [email protected]
„Există o singură datorie, un singur curs sigur, și acesta e să încerci să fii corect și
să nu te temi să faci sau să spui ceea ce consideri a fi corect ”Winston Churchill
Abstract: Crisis situations can occur quickly and unexpectedly, causing
serious social, psychological and economic damage. Imagine an
invisible avalanche whose global burden we all feel through the
gradual loss of identity and health. Beyond the protective mask that
hides our features when leaving our houses we can not appreciate the
long-term effects of this state of uncertainty. The inertia of such an
attack on humanity is impossible to calculate. Sometimes the struggle
for survival leads to irrational situations and, in addition to social
distancing, we end up facing human distancing as victims of
discrimination in the workplace. Affected by the continuous
degradation of the level of training of human resources, the lucrative
environment is witnessing the departure of specialists without finding
the necessary interest in the young people who come after.
This paper examines this outbreak of discrimination in the face of
generational change, studying a recent case from a public institution,
sounding the alarm, presenting aggravating factors and how decisions
made without respecting the law can lead to discrimination.
Keywords: crisis; Covid 19; organizations; human resources
management; equity; discrimination; age; the experience; sanctions,
economic effects.
JEL Code: J 710 Labor discrimination
1. Introducere
Într-o lume perfectă oamenii nu ar fi supuși discriminării deoarece regulile ideale
nu ar permite acest lucru. Însă fiecare suntem diferiţi din clipa în care ne naştem,
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
45
acesta fiind probabil cauza inexistenței perfecțiunii. Unde există mai multe
persoane apare diversitatea sub forma caracteristicilor privind vârsta, etnia, genul,
aspectul fizic, naţionalitatea, orientarea sexuală, educaţia, starea civilă, religia
precum și experienţele de viaţă care ne-au influenţat. Aceste deosebiri prezintă
specificități, fiecare din noi având o perspectivă distinctă asupra vieţii. Modul în
care înțelegem mediul înconjurător creează relația cu cei din jur și ne condiționează
acțiunile.
Aristotel1 vorbea despre om ca animal social (în lucrarea de filozofie Politica)
afirmând „limba serveşte a exprima ce este folositor şi ce este vătămător, precum şi
ce este drept şi nedrept. Şi această însuşire este caracteristică omului, spre
deosebire de toate vietăţile, aşa că singur el are simţirea binelui şi a răului, a
dreptului şi a nedreptului şi a tuturor celorlalte stări morale.ˮ
Pe baza caracteristicilor umane s-a format societatea pe care o cunoaștem și din
care facem parte. Așa cum arată anumiți autori2 omul trăieşte în comunitate cu
semenii săi iar explicația stării de socialitate se bazează atât pe o motivaţie
instinctuală cât și pe una raţională (societatea ca produs al raţiunii, al calcului).
Sociologul R. Merton3 susţinea că societatea îşi păstrează echilibrul în virtutea
„valorilor fundamentale, însuşite de către majoritatea indivizilor, valori ce
orientează fiecare individ spre reflectarea normelor convieţuirii în comunˮ.
Un studiu4 referitor la diversitate arată că „societatea umană s-a dezvoltat pe baza
acestor schimbări ale fiinţelor umane şi a nevoilor lor (Dobrotă 1999)ˮ, pentru că,
după cum spune o lege de bază a economiei – nevoile umane5 sunt nelimitate şi
astfel suferă transformări continue.
Diversitatea a venit insă la pachet cu discriminarea, cele doua noțiuni fiind strâns
legate. Termenul discriminare6 a apărut la începutul secolului al XVII-lea în limba
engleză. Provine din termenul latinesc „discriminatˮ- care înseamna „se distinge
între”. Conform Wikipedia7 „de la războiul civil american (1861- 1865), termenul
„discriminare” a evoluat în general în utilizarea limbii engleze americane ca
înțelegere a tratamentului prejudiciabil al unei persoane bazat exclusiv pe rasa sa,
generalizat ulterior ca apartenență la un anumit grup social sau categorie socială
nedorităˮ.
Discriminarea există din cele mai vechi timpuri și nu doar la nivel individual.
Conform unui articol publicat în 2020 de Dobre A.8 „majoritatea popoarelor au
trecut prin discriminarea etnică sau rasială, cu sau fără substrat religios, cel puțin
într-o perioadă istorică a existenței lor. Globalizarea este o realitate și un proces
1 Jonathan Barnes, Aristotel, Ed. Humanitas, 2006 2 Bocancea, Cristian, Neamţu,George. Elemente de asistenţă socială. Iaşi: Polirom, 1999 p. 16 3 R.Merton,Éléments de théorie et de méthode sociologique,Plon,Paris,1965,p.140-142) 4 https://www.britishcouncil.ro/sites/default/files/ghid-respecting-diversity.pdf 5 Niţă Dobrotă – coordonator – Dicţionar de Economie, Editura Economică Bucureşti, 1999, pag.
324 -325. 6 "Definition of discrimination; Origin". Oxford Dictionaries. Oxford University. Retrieved January
14, 2013. 7 https://en.wikipedia.org/wiki/Discrimination 8 https://www.contributors.ro/cateva-consideratii-asupra-discriminarii/
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
46
practic aproape ireversibil, iar migrația, discriminarea etnică și rasială, ca părți
importante ale globalizării, se cer a fi clarificate, rezolvate printr-o educație în
ambele sensuri, în ambele tabere, în condiții de egalitate de tratament, egalitate de
drepturi, libertăți și obligații (oamenii uită mereu că au și obligații nu doar drepturi
și libertăți)ˮ.
În manualul „Educaţie pentru democraţieˮ9 se arată că „la fel ca drepturile naturale,
drepturile omului se axează pe persoană. Toate fiinţele sunt înzestrate cu demnitate
umană şi cu dreptul de a trăi în libertate şi de a se bucura de drepturile lor fără
discriminare. Statul serveşte individul, nu invers. Libertatea personală le oferă
indivizilor dreptul de a-şi dezvolta personalitatea în mod liber, incluzând alegerile
importante ale vieţii precum valori, parteneri, profesii, etc.ˮ
Organizaţiile care urmăresc succesul sau doresc să atingă integral scopurile pentru
care funcționează (cum este cazul instituțiilor publice) trebuie să recunoască, să
accepte şi să exploateze avantajele diversităţii angajaţilor.
Oamenii reprezintă una dintre cele mai importante investiţii ale unei organizaţii, un
atú ale cărui rezultate devin evidente în timp. Organizaţiile alocă resurse
importante pentru a forma angajaţi corespunzători iar datorită costurilor antrenate
nu numai remunerarea personalului, ci şi angajarea, menţinerea şi dezvoltarea
personalului devin aspecte esenţiale în resursele umane. „Creşterea” oamenilor s-a
dovedit a fi calea sigură ce poate garanta competitivitatea, viitorul dar şi
supravieţuirea unei organizaţii în situaţii critice.
Angajaţii conştiincioşi, bine pregătiţi, „oamenii de bază” cum mai sunt denumiţi -
fac diferenţa „prin creativitatea de care dau dovadă, prin experienţa acumulată şi
prin ataşamentul lor faţă de organizaţie şi valorile acesteia. Ei constituie piesele
principale ale unui angrenaj viu deoarece vizibilitatea unei instituţii poate depinde
de calitatea muncii şi de nivelul de implicare a acestor oameni.”10
Desigur acest angrenaj funcționează în anumite condiții considerate normale. În
situația schimbarii dramatice a acestora, datorită unor crize puternice, relațiile
sociale la nivelul locului de muncă pot cunoaște modificări imprevizibile.
În studiul11 realizat în luna aprilie 2020 de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii
(ICCV)12 cu titlul „Calitatea vieții în timpul pandemiei: probleme și politici de
raspunsˮ se afirmă că „la apariția crizei sanitare COVID 19, omenirea s-a trezit
într-un context nou, cu totul neobișnuit, total atipic pentru civilizația existentă. În
ciuda forței inimaginabile a noilor tehnologii inteligente, sofisticate, avansate pe
care le deține, omenirea s-a văzut brusc neputincioasă în fața noii provocări, fără
precedent în istorie.ˮ
9 https://www.living-democracy.com/ro/textbooks/volume-1/part-1/unit-3/chapter-6/lesson-2/ 10http://www.managerexpress.ro/companie/hr/talentele-unde-gasim-talentele-si-cum-le-
atragem.html 11 https://acad.ro/SARS-CoV-2/doc/d01-CalitateaVietii.pdf 12 cea mai importantă instituţie de cercetare ştiinţifică dedicată calităţii vieţii şi politicilor sociale din
România. ICCV face parte din reţeaua de cercetare a Academiei Române şi este membru al
Institutului Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
47
Studierea discriminării din punct de vedere istoric și conceptual ar necesita foarte
mult timp, motiv pentru care lucrarea de față se referă doar la discriminarea la locul
de muncă prin tratament inegal al persoanelor aflate în situații similare, în situații
de criză.
2. Rolul crizelor în creșterea discriminării
Chiar dacă omenirea a mai trecut prin dezastre naturale (furtuni, inundații, uragane,
cutremure), biologice (epidemii și pandemii) sau generate de oameni (scurgeri
toxice, radiații, atacuri cu bombă, evenimente legate de război, proteste etc.) nici
una nu a avut întinderea și rapiditatea manifestate de actuala pandemie.
Referindu-se la tulburările sociale şi la modul în care acestea pot afecta psihic
importante colectivităţi umane (organizaţii, regiuni, state etc.), cercetătorii Allen H.
Center şi Patrick Jackson, în lucrarea lor Practica relaţiilor publice13, susţin că
situaţiile de criză sunt „o luptă sau un conflict extrem de stresante cu un mediu
adversativ, marcată de un potenţial periculos (...) care poate duce la dezastre
financiare sau pierderi de vieţi omeneşti, după care lucrurile nu vor mai fi niciodată
ca înainteˮ.
Profesorul Dinga E. arată14 că „riscurile acestei pandemii au generat măsuri de
reacție instituțională (răspuns public) și personală (răspuns privat) care au introdus,
în toate țările, restricții de comportament și inter-acțiune socială care afectează șase
aspecte ale existenței umane: a) relația de echilibru libertate – securitate la nivel
individual; b) relația inter-personală a cooperării sociale; c) diviziunea socială a
muncii; d) relația individ – stat; e) formele de acțiune culturală
(educație/învățământ, cercetare/știință, cultură) și f) formele de acțiune religioasă.ˮ
Thierry Pauchant şi Ian Mitroff consideră15 că intr-o situație de criză: „întregul
sistem este atât de afectat încât existenţa sa fizică este ameninţată; în plus, valorile
de bază ale membrilor sistemului sunt ameninţate într-o asemenea măsură încât
indivizii sunt obligaţi fie să realizeze caracterul eronat al acestor valori, fie să
dezvolte mecanisme de apărare împotriva acestor valori.” Intr-o altă opinie,
Coman C.16 suține că efectele devastatoare ale unei crize sunt asemenea unei
rupturi, „afectează fizic sistemul, ca un tot unitar, şi îi ameninţă principiile de bază,
conştiinţa de sine şi nucleul existenţeiˮ.
Ceea ce trebuie subliniat este faptul că această criză globală se suprapune peste
problemele de sistem cu care țara noastră se confruntă de foarte mult timp.
13 Allen H. Center, Patrick Jackson – Practica relaţiilor publice, 1995, Prentice Hall, Englewood
Clifs, p. 434, apud Comunicarea de criză. Tehnici şi strategii, Iaşi, Editura Polirom, 2009, p. 16 14 O schiță a societății umane post-pandemia COVID-19, https://institutlevant.ro/programe-si-
proiecte/cum-va-arata-lumea-dupa-pandemie/o-schita-a-societatii-umane-post-pandemia-covid-19/ 15 Thierry Pauchant, Ian Mitroff – Transforming the Crisis-Prone Organization..., Jossey-Bass Publ.,
San Francisco, 1992, p. 12, apud Cristina Coman – Op. cit., p. 17 16 Coman Cristina–Relaţiile publice. Principii şi strategii, Iaşi, Editura Polirom, 2006, p.121
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
48
Statul român nu şi-a asumat responsabilitatea pentru dezvoltarea social-economică
a ţării și actualmente nu există un proiect naţional de dezvoltare. În 2018
problemele prioritare semnalate de Coalitia pentru Dezvoltarea Romaniei17 erau :
• „Lipsa forței de muncă, în special a celei calificate, atât din punct de vedere
numeric (ca urmare a evoluției demografice dublate de emigrare), cât și din
punct de vedere calitativ (sistem educațional neadaptat nevoilor actuale) și al
atitudinii față de muncă;
• Lipsa predictibilității legislative, a transparenței si a dialogului real dintre
decidențiii de la nivel local si central și mediul de afaceri, lucru care generează,
pe termen lung, politici economice neadaptate ritmului de dezvoltare a inițiativei
private;
• Birocrația sufocantă care rezidă în bună parte din lipsa digitalizarii serviciilor
publice furnizate de autoritățer statului (în special de ANAF);
• Imaginea generala proastă a Romaniei în exterior, în discordanță cu potențialul
real al țării, ceea ce duce la probleme mari în zona exporturilor, a investițiilor
straine și a turismului;
• Creșterea nesustenabila (deși necesara și dorită) a salariilor, în special în zona
bugetară, care atrage automat creșterea salariilor în zona privată, fără o cuplare
însă la productivitate.ˮ
Aceste aspecte18 nu erau o noutate și așa cum se întamplă în orice boală cronică,
suferința se adâncește și se agravează.
Într-o societate democratică funcțională, statul ar dispune de inteligența
personalului din instituțiile publice pentru a eficientiza sistemul și ar avea parghiile
necesare pentru a răspunde provocărilor de orice natură. Chiar dacă puterea19 este
împărțită pe baza principiului separării și echilibrului puterilor în stat, cum afirmă
Arun G.20 „clasa politică nu poate fi ordonată doctrinar decît de capilarele
societății. Numai că societatea e încorsetată într-o tranziție oarbă, în care valorile
sînt confundate cu directorii de opinie pe care i-a creat și îi promovează deșănțat
cea mai mare parte a mass-mediaˮ.
Un raport21 al Comisiei Europeane din martie 2018 evidenția într-o analiză
economică modul în care reuşesc guvernele ţărilor din blocul european să pună in
aplicare recomandările făcute de Bruxelles. Raportul privitor la România a fost
unul foarte critic deoarece guvernarea din acel moment nu a respectat aproape nicio
recomandare făcută de Comisie în anul anterior.
17 Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR) este o iniţiativă privată, apolitică, alcătuită din cele
mai reprezentative organizații ale mediului de afaceri din România. CDR este construită ca un acord
de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi, fiecare dintre aceștia remarcându-se
printr- o poziționare solidă ca organizații 18 https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22344225-5-probleme-puse-agenda-guvernului-
catre-oamenii-afaceri-lipsa-fortei-munca-lipsa-predictibilitatii-legislative-birocratia-sufocanta-
imaginea-proasta-romaniei-exterior-cresterea-economica-nesustenabila.htm 19 http://info.gov.ro/arhitectura-puterii/ 20 https://www.dw.com/ro/o-nou%C4%83-pesedizare-a-psd/a-55515723 21 https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/comisia-europeana-arata-rezultatele-guvernarii-psd-
alde-saracie-acces-limitat-educatie-sanatate-mare-parte-populatie-coruptie-infrastructura-precara-1
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
49
În ultimii patru ani funcționarea tuturor instituțiilor create în procesul de aderare al
României la UE, în primul rând a celor care asigură independența Justiției și lupta
împotriva corupției a fost amenințată. În cazul 22 în care conducerile lor au rezistat
presiunilor politice, clasa politică interesată a schimbat legile de funcționare. Pe
hârtie există Consiliul Național al Audiovizualului, Agenția Națională
Anticorupție, Avocatul Poporului, Consiliul de Combatere a Discriminării și multe
altele, la fel ca în oricare altă capitală occidentală. În realitate, nici una dintre
acestea nu au funcționat normal, fiind mai mult simple forme fără fond, integral
controlate politic. Până și Curtea Constituțională a fost arondată politic, într-un fel
fără precedent în istoria recentă a României. Implicarea politicului a mers
mult mai departe și intr-un mod mult mai subtil decât se cunoaște. Când fiecare
regim politic numește în fruntea instituțiilor publice persoane a căror competență
constă doar într-un anumit grad de rudenie, prietenie ori simpatie iar aceștia la
rândul lor fac același lucru pe scara ierarhică inferioară, este nefiresc să ai așteptări
ignorand meritocrația și acceptând nerespectarea legislației în vigoare. Dacă s-ar fi
respectat principiile de bază ale statului de drept, un eveniment23 ca 10 august 2018
nu ar fi existat în România. Clientelismul politic a născut monștri ai căror interese
personale au fost prioritare iar efectele negative se vor vedea în viitor dacă nimeni
nu va avea curajul și capacitatea de a așeza lucrurile pe un curs firesc.
3. Exemple de discriminare.
Exemplul studiat este Jandarmeria Română, o instituție militară care, atât în teorie
cât și în practică, ar trebui să fie intangibilă la toate provocările mediului politic.
Am identificat trei aspecte în care discriminarea este prezentă în această instituție :
A. Discrepanța salarială între angajații din aceeași instituție, conform unei așa
numite clasificări în structuri operative și structuri suport
Aceste sintagme deşi sunt frecvent uzitate în mediul profesional din jandarmerie,
nu au fost definite în cuprinsul vreunui act normativ. Delimitarea se face însă în
raport cu exercitarea atribuţiilor concrete de către jandarmii din cadrul structurilor
operative, spre deosebire de structurile aşa-zis „neoperative” – aici includem
structurile suport (logistică,financiar, resurse umane, etc.) Cu toate că fără aportul
personalului din așa zisele structuri neoperative, cei din categoria operativă nu și-ar
putea desfășura activitatea, diferențele salariale sunt așa mari încât prea puține
cadre militare doresc să lucreze în aceste domenii unde este o foarte mare nevoie
de specialiști, de seriozitate și de numeroase cunoștințe tehnice, financiare, juridice.
O evaluare obiectivă arată faptul că fiecare funcţie este importantă in felul ei,
specializările relaţii cu publicul, relaţii publice, juridic, resurse umane, formare
profesională si structura de securitate fiind poate mult mai stresante prin răspundere
şi volumul de muncă mare, cu termene mai strânse decât activităţile din operativ.
22 https://www.dw.com/ro/liviu-dragnea-si deraierea-romaniei-de-pe-ecartamentul-european 23 https://ro.wikipedia.org/wiki/Protestele_anticoruptie_din_Romsnia _din_2017-2019
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
50
Datorită plecărilor din sistem și a tracasărilor la care este supus acest personal,
blocarea funcționalității unor unități este iminentă.Cauza preponderentă este una de
imagine publică politică, fiecare ministru de interne, la numirea în funcție
declarând cu emfază că va scoate personalul de la birouri in stradă, ca și cum cei de
la birouri ar fi inutili. Acest lucru denotă o necunoaștere a rolului și al răspunderii
pe care o au oamenii din birourile respective.
12 ianuarie 202024: „Ministrul de Interne, Marcel Vela a anunţat că luna aceasta va
prezenta o propunere de eficientizare şi restructurare a M.A.I, astfel încât acest
minister să crească în percepţia românilor privind încrederea. Vela a spus că a
constatat că sunt prea mulţi poliţişti în birouri şi prea puţini în stradă, iar cei din
stradă nu sunt bine dotaţi.ˮ
B. Acordarea majorărilor salariale pentru lucrări de excepție sau misiuni
speciale25.
Recompensarea personalului prin salarii, stimulente şi ajutoare ar trebui făcută în
corelaţie cu îndeplinirea sarcinilor de muncă în organizaţie. Fiecare instituție ar
trebuie să îşi elaboreze, dezvolte şi perfecţioneze sistemele de salarizare şi de
recompensare pentru munca depusă, conform rezultatelor obţinute de fiecare
angajat.
Dacă pentru polițiștii de penitenciare care fac parte din aceeași familie
ocupațională, condițiile de acordare sunt stabilite printr-un act normativ care este
public, pentru personalul Ministerului Afacerilor Interne acestea sunt secretizate
pentru a nu avea acces la ele oricine ar putea sesiza faptul că anumite persoane
primesc repetat acest bonus salarial fără să indeplinească condițiile specificate.
Aceste condiții sunt similare pentru ambele categorii și așa cum reiese din actul
normativ public al sistemului penitenciar, trebuie îndeplinite următoarele criterii:
cunoștințe profesionale și abilități, calitatea, operativitatea și eficiența activităților
desfășurate, perfecționarea pregătirii profesionale, capacitatea de a lucra în echipă,
comunicare, disciplină, rezistența la stres și adaptabilitate.
Salariile de excelență sunt acordate cu preponderență șefilor, procentele cele mai
mari, de 40-50% sunt acordate celor cu salariile cele mai mari, notele de
fundamentare sunt formale și de multe ori sunt întocmite după nominalizarea
beneficiarilor, iar lista beneficiarilor salariilor de lucrări de excepție este „secretă”.
Ministerul Afacerilor Interne a dispus ca majorările să fie acordate în proporție de
maxim 30% pentru structurile suport (din care maxim 40% funcții de conducere și
60% funcții de execuție) și minim 70% pentru structurile operative (din care maxim
40% pentru funcții de conducere și minim 60% pentru funcții de execuție).
C. Folosirea „împuterniciriiˮ de către șefii instituțiilor pentru a numi în
diverse funcții cheie persoane apropiate lor, cu încălcarea normelor de drept.
24 https://adevarul.ro/news/eveniment/ministrul-interne-marcel-vela-scoate-politistii-birouri-trimite-
strada-/index.html 25 https://sindicateuropol.ro/cum-se-vor-imparti-salariile-de-excelenta/
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
51
În raportul26 din luna septembrie 2019 realizat în conformitate cu Acordul privind
Serviciile de Asistență Tehnică pentru Consolidarea Capacităţii de Planificare şi
Bugetare şi Sprijinirea Bugetării pe Criterii de Performanţă, încheiat între
Secretariatul General al Guvernului şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi
Dezvoltare, se arată că: „În ceea ce privește încadrarea cu personal a posturilor
deficitare, care nu au putut fi ocupate prin repartiția promoțiilor, în anul 2018, ca
urmare a intrării în vigoare a a OUG nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-
bugetare, modificarea și completarea unor acte normative și prorogarea unor
termene, până la data de 31 decembrie 2018, a fost suspendată ocuparea prin
concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante la nivelul instituției.
(art. 14) ”
Prin memorandumuri Guvernul României a aprobat deblocarea a 3.491 posturi
vacante în anul 2019 dar conform Notei Raport comune a Direcției Generale
Management Resurse Umane, Direcției Generale Financiare și Direcției Generale
Juridice din cadrul Ministerului Afacerilor Interne nr. 268778/371335/147702 din
21.11.2019, în data de 26 noiembrie 2019 au fost suspendate toate concursurile de
ocupare a funcțiilor de conducere vacante.
Astfel singura modalitate de ocupare pentru o perioadă limitată a unei funcții de
conducere o reprezintă împuternicirea. Conform Ordinului M.A.I. nr. 177/2016
privind activitatea de management resurse umane în unităţile militare ale M.A.I.
„Împuternicirea reprezintă exercitarea cu caracter temporar a atribuţiilor unei
funcţii prevăzute cu soldă de comandă, pe un post vacant.”
Raționamentul legiuitorului a fost acela de a asigura parcurgerea succesivă a
stagiilor în grade și funcții conferind, în principiu, tuturor, în timp, posibilitatea
atingerii celor mai înalte trepte ale ierarhiei militare deoarece profesiei militare îi
este asociată o pregătire profesională temeinică precum și dobândirea
competențelor și experienței asociate posturilor ierarhice specifice carierei militare.
Cu toate că împuternicirea este cu caracter temporar, selectarea personalului pentru
o astfel de funcție trebuie să se supună regulilor prevăzute expres în statut și nu ar
trebui să fi aleatorie, după bunul plac al conducătorului instituției publice.
Potrivit Ordonanței Guvernului nr. 137 din 31 august 2000 privind prevenirea şi
sancționarea tuturor formelor de discriminare, se consideră situații de discriminare
„orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate,
etnie, limbă, religie, categorie socială, ș.a.m.d. precum și orice alt criteriu care are
ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, în
condiții de egalitate, a drepturilor omului și a libertăților fundamentale sau a
drepturilor recunoscute de lege.ˮ
Regulamentul de ordine interioară în unitate27 precizează: „comandantul unității
militare este persoana cu autoritate investită legal care exercită actul de comandă
asupra personalului structurilor subordonate… El reprezintă unitatea militară și
26 https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2019/11/MAI_RO.pdf 27 aprobat prin ordinul Ministerului Apărării Naționale nr. 38 din 15.03.2016
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
52
trebuie să fie un model de exigență, moralitate, pregătire profesională, fermitate,
inițiativă și principialitateˮ
Ce se întâmplă într-o situație de criză în care conducătorul instituției consideră din
motive subiective că nu va răspunde legal, indiferent ce decizii ia, fără să aibă la
bază o analiză și o evaluare corectă? Cu siguranță suntem în fața unui caz de
discriminare.
Egalitatea de șanse este unul din principiile care ar trebui să caracterizeze orice
societate democratică ce se bazează pe respectarea drepturilor și libertăților
cetățenești. Acest principiu este indispensabil dezvoltării holistice și durabile a
societății și punerii în practică a drepturilor omului. În sens larg, egalitatea de șanse
se referă la oferirea aceluiași tratament și garantarea acelorași condiții de succes
pentru orice persoană, indiferent de caracteristicile sociale pe care le are
Orice abatere sau intenție de abatere de la acest principiu dă naștere unei situații de
discriminare. Aceasta se poate manifesta în mod direct – atunci când o persoană
beneficiază de un tratament mai puțin favorabil decât ceilalți care sunt în situații
comparabile, sau în mod indirect – atunci când o prevedere, un criteriu sau o
practică aparent neutră dezavantajează anumite persoane excepție făcând situațiile
în care acestea sunt justificate obiectiv de un scop legitim.
4. Efectele discriminării
Un prim efect este deteriorarea relațiilor inter-umane din cadrul instituției. Nu
putem să nu ne întrebăm dacă poate fi vorba de efectele Sindromul Hybris28
respectiv la faptul că există „persoane care manifestă o schimbare semnificativă de
personalitate, în sens negativ, odată cu dobândirea unei funcţii de conducere sau
când acced la o poziţie în societate care le conferă putere. Se poate întâmpla acest
lucru în politică, în afaceri sau în orice alt domeniu. Persoane care, brusc, par a
pierde contactul cu lumea în care trăiesc, îşi supraestimează competenţele şi
capacităţile, devin intoleranţi şi dispreţuitori faţă de ceilalţi, nu ezită să facă abuz
de putere, ignorând, cu bună ştiinţă, regulile, legile, bunul simţ, fără a fi interesaţi
de “costuri” şi consecinţeˮ.
Situaţia se deteriorează atunci când respectivul șef al institutiei începe să
submineze autoritatea instituţiei, pentru a exercita un control mai direct şi mai
extins. O astfel de atitudine distorsionată, arogantă conduce la demoralizarea celor
din jur, adesea generând şi stări conflictuale între cei apropiaţi. Sau cum se spune,
acolo unde se sfărșește legea, începe tirania.
Dacă favorizarea cercului de apropiați devine foarte vizibil, cei care se simt
discriminați vor pleca chiar dacă sunt foarte buni specialiști în domeniile lor.
Pentru că aceștia vor fi marginalizați, vor fi încărcați cu sarcini suplimentare și nu
vor fi recompensați. Practic găsi nici cea mai mică motivație în ceea ce privește
continuarea muncii.
28 https://destepti.ro/sindromul-hybris-de-ce-si-cum-se-schimba-unii-oameni-cand-li-se-ofera-
functii-si-putere-excesul-de-putere-principala-cauza-a-coruptiei?
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
53
Un alt efect constă în scăderea randamentului personalului și implicit, a ratării
obiectivelor instituționale. Dacă se adoptă principiul „lasă că merge și așaˮ fără să
se pună accentul pe experiență și cunoștințe, rezultatul va fi deprofesionalizarea
continuă și perpetuarea greșelilor.
Un alt efect se materializează în pagube financiare. Persoanele care se consideră
nedreptățite pe bună dreptate vor acționa instituția în judecată solicitand
despăgubiri pentru prejudicii morale cuantificabile în sume bănești care sunt de
regulă semnificative.
5. Concluzii
Discriminarea este instrumentul supraviețuirii omului involuat, dar nu va fi
niciodată un instrument al evoluției umanității. Grav este faptul că discriminarea în
timp de criză are un risc de contagiere mai mare decât discriminarea în condiții
normale. Discriminatorul se bazează pe faptul că nimeni nu își va risca sănătatea
pentru a verifica în teren modul în care vinovatul a respectat sau nu legislația când
a luat decizii părtinitoare sau cu rea-credință. Ceea ce este un lucru grav.
Discriminarea (sub orice formă) este reacție la o stare de conștientizare sau
acceptare a fricii, că altul decât tine poate fi mai bun, poate avea mai mult decât ai
tu. O comunitate bazată pe drepturile omului se bazează pe bunăvoinţa şi abilitatea
noastră de a ne asuma responsabilitatea pentru comportamentul nostru şi pentru
nevoile celorlalţi.
Responsabilitatea este strâns legată de libertate, egalitate, identitate, reguli şi lege şi
conflict.
Egalitatea de şanse are la bază asigurarea participării depline a fiecărei persoane la
viaţa economică şi socială, fără deosebire de origine etnică, sex, religie, vârstă,
dizabilităţi sau orientare sexuală. Egalitatea de şanse are la bază standardele
stabilite prin numeroase directive adoptate de către Uniunea Europeană
Diferenţele de opinie, nevoile şi interesele concurente şi conflictele fac parte din
viaţa omului şi în mod special din societăţile pluraliste. Scopul legilor este acela de
a reflecta şi proteja drepturile omului şi de a stabili reguli procedurale pentru
soluţionarea conflictului şi pentru procesele de luare a deciziilor politice. Regulile
servesc acelorași scopuri. A trata două persoane în mod egal nu înseamnă a le trata
la fel! Dimpotrivă! A asigura egalitatea de şanse înseamnă să iei în considerare
contextul specific care influenţează persoana în cauză şi să permiţi fiecarui individ
să îşi folosească întregul potenţial, fără a-i impune limitări care nu sunt întotdeauna
specifice persoanei sale, ci genului sau categoriei din care face parte.
Din păcate, anul 2020 a însemnat o înghețare a a relațiilor sociale. Este probabil ca
acestă stare de fapt să se agraveze odată cu agravarea pandemiei de COVID-19,
deoarece încetinirea creșterii economice are tendința de a exacerba inegalitățile. Și
să provoace apariția situațiilor de discriminare.
Ceea ce trebuie să reținem este faptul că pentru îndeplinirea scopului de înțelegere
și rezolvare a problematicii discriminărilor de orice fel, este nevoie de lideri cu
viziune în sprijinul organizației din care fac parte, nu împotriva acesteia.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
54
Referințe bibliografice
Allen H. Center, Patrick Jackson – Practica relaţiilor publice, 1995, Prentice Hall,
Englewood Clifs, p. 434, apud Comunicarea de criză. Tehnici şi strategii, Iaşi, Editura
Polirom, 2009, p. 16
Bocancea, Cristian, Neamţu,George. Elemente de asistenţă socială. Iaşi: Polirom, 1999.
Coman Cristina–Relaţiile publice. Principii şi strategii, Iaşi, Editura Polirom, 2006
http://info.gov.ro/arhitectura-puterii/
http://www.managerexpress.ro/companie/hr/talentele-unde-gasim-talentele-si-cum-le-
atragem.html
https://acad.ro/SARS-CoV-2/doc/d01-CalitateaVietii.pdf
https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/comisia-europeana-arata-rezultatele-
guvernarii-psd-alde-saracie-acces-limitat-educatie-sanatate-mare-parte-populatie-
coruptie-infrastructura-precara-1
https://adevarul.ro/news/eveniment/ministrul-interne-marcel-vela-scoate-politistii-birouri-
trimite-strada-/index.html
https://destepti.ro/sindromul-hybris-de-ce-si-cum-se-schimba-unii-oameni-cand-li-se-
ofera-functii-si-putere-excesul-de-putere-principala-cauza-a-coruptiei?
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22344225-5-probleme-puse-agenda-
guvernului-catre-oamenii-afaceri-lipsa-fortei-munca-lipsa-predictibilitatii-legislative-
birocratia-sufocanta-imaginea-proasta-romaniei-exterior-cresterea-economica-
nesustenabila.htm
https://en.wikipedia.org/wiki/Discrimination
https://ro.wikipedia.org/wiki/Protestele_anticoruptie_din_Romsnia _din_2017-2019
https://sgg.gov.ro/new/wp-content/uploads/2019/11/MAI_RO.pdf
https://sindicateuropol.ro/cum-se-vor-imparti-salariile-de-excelenta/
https://www.britishcouncil.ro/sites/default/files/ghid-respecting-diversity.pdf
https://www.contributors.ro/cateva-consideratii-asupra-discriminarii/
https://www.dw.com/ro/liviu-dragnea-si deraierea-romaniei-de-pe-ecartamentul-european
https://www.dw.com/ro/o-nou%C4%83-pesedizare-a-psd/a-55515723
https://www.living-democracy.com/ro/textbooks/volume-1/part-1/unit-3/chapter-6/lesson-
2/
https://institutlevant.ro/programe-si-proiecte/cum-va-arata-lumea-dupa-pandemie/o-schita-
a-societatii-umane-post-pandemia-covid-19/
Jonathan Barnes, Aristotel, Ed. Humanitas, 2006
Niţă Dobrotă – coordonator – Dicţionar de Economie, Editura Economică Bucureşti, 1999
R.Merton,Éléments de théorie et de méthode sociologique,Plon,Paris,1965
Thierry Pauchant, Ian Mitroff – Transforming the Crisis-Prone Organization..., Jossey-
Bass Publ., San Francisco, 1992
ATRAGEREA ISD-LOR ÎN ROMÂNIA ȘI EFECTUL LOR ASUPRA
EXPORTURILOR
ATTRACTING FDI IN ROMANIA AND THEIR EFFECTS ON EXPORTS
Csilla DARABONT
Masterand, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Abstract: Foreign direct investments represent an important source of
economic growth in Romania. The accession in the European Union
has made the industrial and technological developing possible in the
country by investors of the greatest economies. Due to FDI, the
countrys products are largely present on the international market. A
representative part of the exports is made through the FDI subsidiaries,
increasing the rate of the countrys international trade. The most
affected domain by the FDI in Romania is the manufacturing industry,
the biggest investments in the country being made there and this
accounts for the bulk of export goods.
Keywords: Foreign Direct Investments; foreign capital; export;
transnational corporation, international trade.
JEL Code: F1 ; F4
1. Introducere
Investițiile străine directe sunt o sursă de creștere economică durabilă în România,
din acest motiv legislația română nu mai limitează nivelul maxim al capitalului
străin în cadrul unei societăţi româneşti. Prin procesul de aderare al României în
Uniunea Europeană în 01.01.2007, România a început o activitate dinamică spre
economia de piață și o dezvoltare macroeconomică. În procesul de dezvoltare și de
modernizare, crearea unei mediu favorabil pentru investițiile străine directe a
reprezentat un factor esenţial pentru România. Prin intermediul ISD-lor economia
țării este mult mai dezvoltată, dinamică și domeniul de cercetare-dezvoltare în
cadrul firmelor este mult mai avansată.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
56
2. Investițiile străine directe în România
Prin intermediul ISD-lor, România a primit acces pentru strategii manageriale
moderne, pentru dezvoltare tehnologică mult mai amplă, întreprinderile mici și
mijlocii au primit exemple de bune practici pentru strategii de export, infrastructura
țării a constatat anumite îmbunătățiri și țara a dobândit acces la piața occidentală.
Aderarea României în Uniunea Europeană a făcut posibil ca invesitorii din țările
dezvoltate să fie atrași în țară.
Prin prezența ISD-lor pe teritoriul României, a crescut numărul locurilor de muncă,
PIB-ul țării, nivelul exporturilor țării etc. Astfel, România crează continuu un cadru
avantajos pentru investitori străini.
Înainte de aderarea României la Uniunea Europeană mediul de afaceri din țară nu a
fost atrăgător pentru investitorii străini, nivelul privatizării marilor întreprineri a
fost foarte redus, investițiile publice au fost limitate, precum și accesul la legături
aeriane și la băncile comerciale. Din acest motiv intrările de ISD și capitalurile
străine au fost relativ reduse față de alte state din Estul Europei.
Pe lângă aceste frâne în calea atragerilor de ISD pe teritoriul României au apărut
probleme mari privind instabilitatea legislativă, fiscalitatea, birocrația și în cel mai
mare nivel lipsa de predictibilitate.1
După aderarea României la UE, aceste probleme au fost diminuate în mare parte
sau au fost corijate și România a devenit o oportunitate de piață pentru investitori
străini.
Procesul de aderare a României în Uniunea Europeană a început chiar din anul
19932, când situația țării încă a fost perturbată din cauza perioadei tranziției de la
comunism. După statisticile realizate de Banca Națională a României3, după 11 ani
de la depunerea dosarului de aderare la UE, nivelul fluxurilor ISD în anul 2006 a
fost de 9 miliarde de euro.
Această intrare de capital străin în economia românească a favorizat dezvoltare și
crearea unui mediu prielnic în țară atât pentru aderarea la UE, cât și pentru
acceptarea altor investiții străine directe pe teritoriul țării.
1 După: Anghel E. Ion, Investițiile străine directe în România, Ed. Expert, București, 2002, pp. 91-
101 2 După: Comisia Europeană, link: https://ec.europa.eu/romania/about-us/eu_romania_ro, accesat la
data de: 07.05.2020 3 După: Banca Națională Română, link: https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403,
accesat la data de: 07.05.2020
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
57
Figura nr. 1. Evoluția fluxurilor de ISD în România, exprimat în miliarde de euro
Sursa: Banca Națională a României, link:
https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403, accesat la data de:
07.05.2020
Pe baza datelor statistice ale Băncii Naționale a României, în Figura nr. 1 putem
vedea cum s-a dezvoltat fluxul ISD-lor în România după aderarea la Uniunea
Europeană. În anul aderării, valoarea ISD-lor intrate a fost peste 7 miliarde de
euro, iar în anul următor această valoare a crescut cu aproximativ 2,2 miliarde de
euro. În anul 2008 s-a fost înregistrat, în România, cel mai considerabil flux de ISD
până în prezent, 9,46 miliarde de euro. În anul 2009 efectele crizei mondiale din
2008 deja pot fi văzute și în capitalurile străine intrate în România, fluxul net de
ISD a scăzut cu 6 miliarde de euro, și această descreștere a continuat până în anul
2011, când a fost consemnat cel mai mic nivel al ISD-lor intrate în România după
aderare și anume 1,82 miliarde de euro.
Căderea piețelor de capital a atras după sine constrângerea lichidității corporațiilor
transnaționale, astfel a scăzut și nivelul ISD-lor atât pe plan mondial cât și regional.
Societățile-mamă au început să retragă profiturile filalelor și sucursalelor din țările
gazdă și post-vânzările acestora pentru fie menținerea și consolidarea lor, fie pur și
simplu pentru supraviețuirea lor. Astfel, a scăzut foarte mult nivelul investițiilor
străine în toate țările-gazdă, precum și în România. În loc să atragă ISD-uri noi,
prioritatea ar trebui să fie reprezentată de dezvoltarea capitalurile străine deja
existente în țara lor sau transferarea profitului generat de ISD de la societățile
mamă în statele unde s-au realizat investițiile.4
Din anul 2012, situația ISD-lor a început să se restabilească și a debutat o nouă
creștere a capitalurilor străine. În anul 2018 nivelul fluxurilor investiții străine
4 Idee preluată din: Simionescu Mihaela, Investițiile străine directe și criza economică recentă,
Academia Română, secția a 4-a, 2016, link:
http://www.ipe.ro/RePEc/WorkingPapers/wpconf161106.pdf, p. 4
1,00
6,00
11,00
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
7,25
9,50
3,49
2,22 1,82 2,14
2,71 2,42
3,46
4,52 4,80 5,27
Intrări de ISD în România
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
58
directe în România au atins valoarea de 5,27 miliarde de euro, care este aproape
jumătatea nivelului fluxurilor de ISD de anul 2008.
Tabelul nr. 1. Evoluția PIB-ul României și rata intrărilor de ISD din PIB
Anul PIB-ul țării în
miliarde de euro
Intrări de ISD în
miliarde de euro
Procent ISD din
PIB
2008 146,59 9,50 6,48%
2009 125,21 3,49 2,79%
2010 125,41 2,22 1,77%
2011 131,93 1,82 1,38%
2012 133,15 2,14 1,61%
2013 143,80 2,71 1,89%
2014 150,46 2,42 1,61%
2015 160,30 3,46 2,16%
2016 170,39 4,52 2,65%
2017 187,77 4,80 2,55%
2018 204,64 5,27 2,57%
Sursa: Eurostat database, link:
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tec00001/default/table?lang=en,
accesat la data de: 08.05.2020
În intervalul prezentat de Tabelul nr. 1, produsul intern brut al țării a prezentat o
fluctuație minimă. În timp de 10 ani, între anul 2008 și 2018, s-a manifestat o
creștere de aproximativ 58 de miliarde de euro. În anul 2008 a fost cel mai mare
rata intrărilor de ISD din PIB-ul total, în aceeaș an când s-a întâmplat criza
mondială. În anul 2009 a fost înregistrată o descreștere atât în valoarea PIB-ul țării
cât și în valoarea intrărilor de ISD, iar proporția ISD-lor din PIB a scăzut mai mult
decât valoarea PIB-ului față de anul precedent. Cel mai mic nivel al ratei ISD
intrate din PIB a fost înregistrat în anul 2011, când intrările de ISD au reprezentat
doar 1,38% din totalul PIB. După scăderea drastică a ISD-lor intrate în România
din anul 2011, următoarea cea mai mare rata de 2,65% din PIB se prezintă în anul
2016, când PIB-ul țării a înregistrat 170,39 miliarde de euro.
Tabelul nr. 1 ne dezvăluie proporţia efectului crizei globale din anul 2008 asupra
ISD-lor atrase în România, în sens negativ. Oricât de puternic a crescut PIB-ul țării,
participarea ISD-lor în PIB nu a putut încă să revină la nivelul de dinainte de criză.
3. Rolul ISD în influențarea exportrilor în România
Investițiile străine directe au un impact semnificativ asupra exporturilor efectuate
de România, deoarece majoritatea schimburilor de bunuri și servicii sunt efectuate
de societăți transnaționale (STN). Cele mai multe schimburi internaționale sunt
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
59
realizate în cadrul STN-lor, fiind cei mai importanți actori în economia
românească. Pe lângă acest fapt, contul curent al balanței de plăți externe a
României a înregistrat în anul 2018 un deficit de 8,96 miliarde de euro, deci
valoarea totală a importurilor a depășit valoarea exporturilor. Din acest deficit cea
mai mare parte este reprezentată de comerțul cu bunuri în valoare de 2,55 miliarde
de euro, iar în domeniul comerțului cu servicii a fost înregistrat un excedent de
aproximativ 194 milioane de euro.5 În acest an contribuția întreprinderilor ISD la
totalul exporturilor de bunuri efectuate de România a reprezentat 75%, sumă care
este egală cu 48,51 miliarde de euro, iar exportul de servicii efecutate de
întreprinderile ISD din totalul exporturilor de servicii al țării au contribuit într-o
proporţie de 52,7%, adică 12,22 miliarde de euro din punct de vedere valoric. După
statisticile efectuate de Banca Națională a României domeniile în care s-au
înregistrat cele mai mari niveluri ale exporturilor de bunuri în anul 2018 au fost:
• domeniul industriei cu 44,43 miliarde de euro, în care cel mai mare
aport l-a adus industria prelucrătoare (în valoare de 43,4 miliarde de
euro) în care cel mai mare aport îl aduce domeniul mijloacelor de
transport, mai mult ca 17,8 miliarde de euro.
• comerț cu 3,58 miliarde de euro și
• domeniul agriculturii, silviculturii și de pescuit în valoare mai
diminuată, 195 milioane de euro.6
Această analiză ne ajută să observăm că ISD-le sunt cele mai valoroase
stimulatoare ale exporturilor României, și societățile transnaționale ajută foarte
mult IMM-le existente în țară atât în mod direct, ca și principali parteneri, cât și în
mod indirect. Practicile investitorilor străini reprezintă modele pentru investitorii
autohtoni. Un lucru benefic pentru cei autohtoni ar fi să își îndrepte investițiile în
aceleași domenii în care regăsim investițiile străine. Astfel, putem afirma că ISD
reprezintă stimulatori ai investitorilor autohtoni.
După statisticile realizate de BNR7, am aflat că în domeniul serviciilor, în anul
2018 ISD-le au efectuat cele mai semnificative exporturi în domeniul serviciilor de
afaceri, care includ activitățile de cercetare-dezvoltare, consultanță profesională și
managerială etc. în valoare de 3,55 miliarde de euro. Aceste servicii reprezintă cele
mai semnificative semne de progres al țării. Prin intermediul acestora au fost
realizate cele mai semnificative creșteri economice în anul 2018. În acest domeniu,
valoarea serviciilor importate este de 2,73 miliarde de euro, creând un excedent de
904 milioane de euro. Acest excedent demonstrează faptul că România dezvoltă
într-un ritm alert în domeniul de cercetare-dezvoltare, știința managerială,
5 apud: Bădilă Leonard, Balanța de plăți are un deficit de 10478 miliarde de euro datorile externe
continuau să crească, Capital, data publicării: 13.02.2020, link: https://www.capital.ro/balanta-de-
plati-are-un-deficit-de-10478-miliarde-de-euro-datoriile-externe-continua-sa-creasca.html, accesat
la adta de: 10.05.2020 6 După: Banca Națională a României Raportul anual 2018, link:
https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403, p. 17 7 Idem, p. 18
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
60
marketing etc, astfel încât ISD-le situate în țara au reușit să crească nivelul
exporturilor în acest domeniu și nu doar valoarea importurilor.
Această dezvoltare afectează și afacerile autohtone și în acest fel și activitatea lor a
ajuns la un nivel mult mai dezvoltat decât în anii anteriori. Exportul serviciilor în
domeniul telecomunicațiilor și tehnologia informației a avut cel de-al doilea cea
mai mare succes, o valoare de 3,55 miliarde de euro, iar ISD-le în domeniul
serviciilor de prelucrare a bunurilor au creat exporturi în valoare de 2 miliarde de
euro.
Cum putem vedea din analiza exporturilor ISD-lor din România, este evident cât de
mult ajută activitatea ISD în structura exporturilor țării și că activitatea acestora
ajută substanţial la dezvoltarea strategiei schimburilor economice și a tranzacțiilor
internaționale realizate de România. Majoritatea tranzacțiilor se efectuează cu
firme-mamă din țările de origine sau cu alte firme-soră din alte țări.
Aceste schimbări economice externe sunt foarte avantajoase pentru România, ca și
țara gazdă, din mai multe motive:
1. țara primește facilități de export și de import, dacă aceste schimbări sunt
efectuate în cadrul Uniunii Europene datorită uniunii vamală și alte facilități
din motivul schimbărilor între firma mamă și filiala din țara gazdă;
2. reprezintă o contribuție la balanța de plăți externă al țării gazdă;
3. îmbunătățirea soldului balanței comerciale al țăriii gazdă.
Figura nr. 2. Rata de creștere al exporturilor în România
Sursa: World Bank data, link: https://databank.worldbank.org/source/world-
development-indicators, accesat la data de: 12.05.2020
În Figura nr. 2 putem vedea rata creșterii exporturilor totale din România între anul
2008 și 2018. În anul 2009 a fost înregistrată cea mai semnificativă descreștere a
nivelul exporturilor, când rata exporturilor a scăzut cu 8,1% față de anul precedent
și a înregistrat o valoare negativă, -5,7% ce semnifică și scăderea bruscă a
capitalului străin în teritoriul țării, respectiv diminuarea nivelul exporturilor
realizate de întreprinderile ISD din totalul exporturilor. Această scădere s-a datorat
crizei mondială din anul 2008, nivelul ISD-lor a scăzut semnificativ, cum am
observat și în Figura nr. 1. În anul 2010, rata de creștere a exporturilor a început să
își revină, înregistrând o creștere de 15,5% față de anul 2009, chiar dacă nivelul
intrărilor de ISD a rămas scăzută. Cel mai mare nivel de creștere a exporturilor a
-10%
-5%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
61
fost în anul 2013, când această rată a ajuns la nivelul 20,2%, când nivelul ISD-lor a
fost foarte scăzut, adică 2,71 miliarde de euro.
Fluctuația ratei de creștere a nivelului exporturilor în România este foarte intensă.
După o creștere de 16% înregistrată în 2016, a avut loc o scădere continuă, iar în
anul 2018 rata creșterii exporturilor s-a situat la un nivel foarte scăzut, 5,4%, soldul
ISD-lor fiind cel mai mare după criza mondială. Acest lucru semnifică faptul că,
fluxul intrărilor de ISD în România influențează creșterea exporturilor al țării într-
un nivel semnificativ.
4. Concluzii
În lucrare se poate observa importanța investițiilor străine directe în România. Am
analizat importanța acestora asupra economiei naționale, și mai mult aspectele
pozitive ale acestora. Prin intermediul ISD-lor economia națională este mult mai
dinamică, productivă și eficientă decât fără intrări de capitaluri srăine. Prin
intermediul ISD-lor țara are un acces mai ușor pentru tehnologia modernă folosită
în cele mai puternice economii și sunt asigurate mai multe locuri de muncă pe
teritoriul țării, stimulând concurența pe piața autohtonă. Este analizat și situația
ISD-lor și efectul crizei mondiale din anul 2008 asupra acestora. Rezultatul este
negativ privind consecințele crizei: au scăzut fluxurile de capital străin în țară,
respectiv exporturile. Privind faptul că ISD-le sunt stimulatoare al producției
naționale și al exporturilor, criza mondială a afectat și balanța de plăți externă al
țării.
Sunt analizate cele mai afectate domenii unde se regăsesc majoritatea ISD-lor în
țară și impactul activității acestor domenii asupra economiei naționale. Putem să
observăm că, domeniul industriei prelucrătoare este cel mai susținut domeniu de
către investitorii străini în România. Rezultatele în acest domeniu sunt foarte
eficiente, aici s-a înregistrat cea mai mare rată a exporturilor.
Fluctuația ratei de export al țării este în echilibru cu nivelul ISD-lor, deoarece
majoritatea exporturilor sunt realizate de către filialele ISD al companiilor
transnaționale. Destinația acestor schimburi comerciale internaționale în mare parte
sunt alte filiale-soră a ISD-lor respective, sau chiar firma mamă a companiei.
Mulțumit ISD-lor, produsele autohtone sunt mult mai regăsite pe piața externă. Pe
de altă parte, efectul negativ al ISD-lor privind exporturile este că, se exportează
prin intermediul ISD-lor și materiile prime, ceea ce ar fi posibil prelucrată și pe
plan intern.
Referințe bibliografice
Anghel E. Ion (2002), Investițiile străine directe în România, Ed. Expert, București
Bădilă Leonard (2020), Balanța de plăți are un deficit de 10478 miliarde de euro datorile
externe continuau să crească, Capital, data publicării: 13.02.2020
Simionescu Mihaela (2016), Investițiile străine directe și criza economică recentă,
Academia Română, secția a 4-a
Banca Națională Română, link: https://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=9403
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
62
Comisia Europeană, link: https://ec.europa.eu/romania/about-us/eu_romania_ro
Eurostat database, link:
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tec00001/default/table?lang=en
World Bank data, link: https://databank.worldbank.org/source/world-development-
indicators
STUDIU PRIVIND IMPORTANȚA ȚINUTEI ȘI A CONDUITEI DE
BUSINESS ÎN PERCEPȚIA CLIENȚILOR DE SERVICII BANCARE
STUDY ON THE IMPORTANCE OF BUSINESS ATTITUDE AND
CONDUCT IN THE PERCEPTION OF BANKING CLIENTS
Alexandra Miruna DRAGOȘ
Masterand, Universitatea Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Abstract: I chose to study this topic because in Romania there is a
declining trend in the way in which certain rules regarding the conduct
and conduct of business in the field of sales are not observed. I wanted
to find out how important the behavior and conduct of an employee in
the banking field are in terms of customers and what are the
possibilities for their improvement. I studied this topic with the help of
a questionnaire and I noticed that the interest given to the outfit is low.
Keywords: questionnaire; attire; business; ability
JEL Code: I0
1. Introducere
Scopul acestei cercetări fost de a afla care este importanța, din punctul de vedere al
clienților, ținutei și a conduitei de business a persoanelor care oferă servicii bancare
în România. Metoda de cercetare aleasă pentru atingerea scopului a fost
chestionarea.
2. Eșantionarea
Eșantionarea aleasă a fost cea aleatorie deoarece chestionarul a fost aplicat în
mediul online. Prin această procedură s-a dorit excluderea subiectivității umane și
în același timp acordarea fiecărei persoane interesate, șansa de a fi sau nu inclusă în
eșantion.
3. Aplicarea chestionarului
Chestionarul a fost aplicat în perioada 28 martie 2019 – 27 aprilie 2019 cu ajutorul
platformei Google Forms. Am ales aplicarea chestionarului doar în mediul online
deoarece aici oamenii sunt mai deschiși și își alocă din timpul lor liber 5 minute
pentru a-l completa.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
64
4. Structura chestionarului
Chestionarul, care se regăsește în anexa 1, cuprinde o serie de 14 întrebări grupate
în trei părți astfel: prima parte – 3 întrebări, partea a doua – 5 întrebări, partea a
treia – 6 întrebări.
Acest chestionar are o introducere prin care persoanele chestionate sunt informate
despre următoarele:
• tema abordată;
• chestionarul este anonim și voluntar;
• datele obținute sunt confidențiale și vor fi utilizate doar în scopul cercetării
academice.
Chestionarul este secționat în trei părți după cum urmează:
• Prima parte – Frecvența serviciilor bancare și mijloacele utilizate
• A doua parte – Impactul pe care îl are persoana care vă oferă serviciile bancare
• A treia parte – Date personale
5. Interpretarea rezultatelor
În această secțiune urmează să fie interpretate rezultatele obținute în urma aplicării
chestionarului.
În urma aplicării chestionarului am primit 173 de răspunsuri valide.
Conform figurii 1 răspunsurile în funcție de gen au fost grupate astfel 56,6% femei
și 43,4% bărbați.
Figura 1. Genul persoanelor chestionate
Sursa: cercetare proprie
Vârsta persoanelor chestionate a fost grupată în patru categorii după cum arată
figura 2, unde cea mai mare pondere este deținută de categoria 18 - 24 ani, iar cea
mai mică de categoria peste 40 de ani.
Figura 2. Vârsta persoanelor chestionate
Sursa: cercetare proprie
43,4%56,6%
Bărbați
Femei
48%
18,5%
21,4%
12,1% 18 - 24 ani
24 - 30 ani
30 - 40 ani
Peste 40 ani
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
65
Mediul preponderent din care provin persoanele chestionate este cel urban cu un
procent de 85,5%, dar sunt și persoane din mediul rural cu un procent de 14,5%
conform figurii 3.
Figura 3. Mediul de proveniență al persoanelor chestionate
Sursa: cercetare proprie
Nivelul de studii absolvite ale persoanelor chestionate cu cel mai mare procent sunt
studiile universitare 44,5%, fiind urmate de studiile liceale 32,9%, după care
urmează studiile post-universitare cu un procent de 19,1%, iar ultimul nivel este cel
al școlii profesionale cu un procent de doar 3,5% după cum putem observa în figura
4.
Figura 4. Nivelul studiilor absolvite al persoanelor chestionate
Sursa: cercetare proprie
Profesia persoanelor chestionate cu ponderea cea mai mare este cea de angajat, cu
un procent de 50,3%, fiind urmată de profesia de student, cu un procent de 31,8%
conform figurii 5.
Figura 5. Profesia persoanelor chestionate
Sursa: cercetare proprie
Datorită gradului de dezvoltare economică din România se aștepta ca procentul să
fie mai mare de 90% - persoane care să utilizeze serviciile bancare în activitatea
curentă/profesională. Procentul obținut a fost de 85,5% după cum se poate vedea în
figura 6.
Figura 6. Utilizarea serviciilor bancare în activitatea curentă/profesională în
România
85,5%
14,5%
Urban Rural
32,9%
3,5%44,5%
19,1%Studii liceale Școala profesională
Studii universitare Studii post-universitare
31,8%
50,3%11,6%
2,9%0,6% 0,6% Student Angajat
Antreprenor Liber profesionist
Șomer Altele
85,5%
14,5%
Da Nu
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
66
Sursa: cercetare proprie
Următoarea curiozitate a fost despre frecvența utilizării serviciilor bancare. La
această curiozitate le-au fost oferite, persoanelor chestionate, trei variante de
răspuns: zilnic, săptămânal sau o dată pe lună. Răspunsurile primite au fost
conform așteptărilor cercetării.
Figura 7. Frecvența utilizării serviciilor bancare în România
Sursa: cercetare proprie
O altă curiozitate a fost despre ce mijloace accesează oamenii pentru serviciile
bancare. La această întrebare s-a optat pentru răspunsuri multiple deoarece o
persoană poate utiliza toate cele trei variante propuse: prezența fizică la bancă,
Internet banking și Mobile banking. Din cele 173 de persoane chestionate 49,7% au
răspuns că utilizează Mobile banking, dar surprinzător este faptul că exact același
procent este și pentru prezența fizică la bancă ceea ce arată că oamenii nu au așa
mare încredere în aplicațiile de pe telefoane și preferă un contact direct cu angajații
unei bănci.
Figura 8. Mijloacele de accesare a serviciilor bancare din România
Sursa: cercetare proprie
Prima întrebare referitoare la impactul pe care îl are persoana care oferă servicii
bancare a fost: „Cât de important este, pentru dumneavoastră, aspectul fizic pe care
îl are persoana care vă oferă serviciile bancare?”. Cele mai multe persoane, într-un
procent de 31,8%, au răspuns că este important aspectul fizic, 29,5% au spus că
este destul de important, 27,2% sunt de părere că aspectul fizic este foarte
important, 8,1% au răspuns că este neimportant și 3,5% că este total neimportant
după cum se poate vedea în figura 9. Apreciem pozitiv faptul că cele mai multe
persoane au răspuns că este important aspectul fizic deoarece reflectă respectul pe
care așteaptă să îl primească într-o bancă.
19,1%
45,1%
35,8%Zilnic Săptămânal O dată pe lună
49,70%
52,60%
49,70%
Prezența fizică la bancă
Internet banking
Mobile banking
27%
32%
29%
8%4%
Foarte important Important
Destul de important Neimportant
Total neimportant
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
67
Figura 9. Importanța aspectului fizic a persoanelor care oferă serviciile bancare în
România
Sursa: cercetare proprie
A doua întrebare referitoare la impactul pe care îl are persoana care oferă serviciile
bancare a fost: „Ținuta vestimentară a persoanei care vă oferă serviciile bancare vă
influențează alegerile?”; iar răspunsurile posibile au fost: da, nu, îmi este indiferent.
După cum se poate vedea în figura 10 un procent 41%, dintre persoanele
chestionate sunt influențate de ținuta vestimentară a persoanei care oferă serviciile
bancare, 34,7% nu sunt influențați de ținuta vestimentară, iar 24,3% sunt indiferenți
când vine vorba despre aceasta.
Figura 10. Influența ținutei vestimentare a persoanelor care oferă serviciile bancare
în România
Sursa: cercetare proprie
La a treia întrebare respondenții au fost rugați să selecteze nivelul de importanță a
unor caracteristici ale persoanelor care oferă servicii bancare în România.
Răspunsurile posibile au fost: total neimportant, neimportant, destul de important,
important, foarte important. Caracteristicile enumerate au fost următoarele:
a. Aptitudinea de comunicare
Figura 11. Importanța aptitudinii de comunicare
Sursa: cercetare proprie
b. Aptitudinea de convingere
Figura 12. Importanța aptitudiniii de convingere
Sursa: cercetare proprie
41%
35%
24%Da Nu Îmi este indiferent
10 14 8 38103
0
200
Total neimportant Neimportant Destul de important Important Foarte important
11 22 4162
37
0
100
Total neimportant Neimportant Destul de important Important Foarte important
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
68
c. Tonul vocii
Fig. 13. Importanța tonului vocii
Sursa: cercetare proprie
d. Volumul vocii
Figura 14. Importanța tonului vocii
Sursa: cercetare proprie
e. Claritatea vorbirii
Figura 15. Importanța clarității vocii
Sursa: cercetare proprie
f. Ritmul vorbirii
Figura 16. Importanța ritmului vorbirii
Sursa: cercetare proprie
g. Vocabularul specific domeniului bancar
Figura 17. Importanța vocabularul specific domeniului bancar
7 20 18
59 69
0
100
Total neimportant Neimportant Destul de important Important Foarte important
7 23 17
65 61
0
100
Total neimportant Neimportant Destul de important Important Foarte important
8 17 746 95
0
100
Total neimportant Neimportant Destul de important Important Foarte important
8 19 2864 54
0
100
Total neimportant Neimportant Destul de important Important Foarte important
11 24 3463
41
0
100
Total neimportant Neimportant Destul de important Important Foarte important
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
69
Sursa: cercetare proprie
h. Ținuta vestimentară
Figura 18. Importanța ținutei vestimentare
Sursa: cercetare proprie
i. Machiajul
Figura 19. Importanța machiajului
Sursa: cercetare proprie
j. Accesoriile
Figura 20. Importanța accesoriilor
Sursa: cercetare proprie
În cadrul acestei cercetari le-a fost cerut persoanelor chestionate să acorde o notă,
de la 1 la 10, angajaților care oferă servicii bancare în România.
Răspunsurile privind notele pentru angajații care oferă servicii bancare în România
se află în intervalul 3 – 10 după cum putem observa în figura 21.
Figura 21. Notele pentru angajații care oferă servicii bancare în România
Sursa: cercetare proprie
16 33 45 6118
0
100
Total neimportant Neimportant Destul de important Important Foarte important
22
75
39 316
0
100
Total neimportant Neimportant Destul de important Important Foarte important
3768
3824
6
0
100
Total neimportant Neimportant Destul de important Important Foarte important
0% 0% 0,60% 1,20% 3,50% 6,90%
19,70%35,30%
18,50% 14,50%
0%
20%
40%
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
70
La sfârșitul chestionarului, persoanelor chestionate, le-a fost adresată următoarea
întrebare deschisă: „Ce sugerați că ar trebui îmbunătățit la comportamentul
persoanei care oferă serviciile bancare?” În general sugestiile primite din partea
respondenților au fost orientate către:
• oferirea încrederii („Empatia față de potențialul client, relaționarea cu potențialul
client, inserarea în limbajul specific și a unor elemente comune, o glumă,
identificarea de puncte comune ajută la creșterea nivelului de încredere.”);
• explicarea termenilor bancari necunoscuți („Să explice termenii bancari utilizați
pe care o persoană fără experiență nu îi cunoaște.”);
• adaptarea față de client („Adaptarea angajatului la nivelul clientului. În funcție de
vârstă, studii, stil de viață, experiențele trăite.”).
Printre respondenți se află și persoane care consideră că nu trebuie îmbunătățit
nimic la comportamentul persoanei care oferă serviciile bancare. („Nimic.
Comportamentul este ca un boomerang, dacă noi ne comportăm frumos cu angajații
așa se vor comporta și ei cu noi. Totul ține de caracterul nostru.”)
În concluzie în urma acestui chestionar putem contura, cu ajutorul respondenților,
profilul unui angajat din sistemul bancar din România.
Un angajat din sistemul bancar din România trebuie să aibă cele mai importante,
două, aptitudini prezentate în chestionar și anume: aptitudinea de a comunica și
aptitudinea de a convinge.
• aptitudinea de a comunica este foarte importantă deoarece cu ajutorul ei se pot
dezvolta subiecte de interes între angajat și client;
• aptitudinea de a convinge este importantă deoarece implică empatizarea cu
clienții.
În comunicarea verbală un angajat din sistemul bancar din România are
următoarele caracteristici:
• tonul vocii trebuie să fie calm și să nu agite clientul;
• volumul vocii trebuie să fie mediu. Această caracteristică este importantă;
• claritatea vorbirii este foarte importantă și necesară în acest domeniu;
• ritmul vorbirii trebuie să fie lent pentru a se asigura înțelegerea conversației de
către client;
• vocabularul specific domeniului este important în domeniul bancar.
Comunicarea nonverbală a unui angajat din sistemul bancar din România are
următoarele caracteristici:
• distanța dintre interlocutori trebuie să fie între 1,2 m și 3,6 m – distanța socială;
• vestimentația în acest domeniu trebuie să fie business, însă în România nu se pune
un accent foarte mare pe aceasta;
• accesoriile nu sunt importante din punctul de vedere al clienților;
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
71
• machiajul simplu este de apreciat dar nu este considerată o caracteristică
importantă;
• culorile utilizate la vestimentație sunt următoarele: alb, albastru, negru și gri.
Acestea sunt culorile întâlnite în business.
În urma analizelor și cercetării efectuate am putea afirma că oamenii nu consideră
ca fiind foarte importante aceste caracteristici din două posibile motive:
dezinteresul pentru aspectul fizic și lipsa educației. În România și nu numai, nu se
mai pune accentul pe vestimentație în domeniul vânzărilor. Oamenii sunt mai
„comozi” când vine vorba de vestimentație și se bazează pe cunoștințele lor. Cele
zece caracteristici sunt foarte importante pentru un vânzător deoarece cu ajutorul
lor le poate oferi încredere și respect potențialilor clienți.
6. Concluzii și propuneri
Scopul acestei lucrări a fost de a afla cum este percepută ca importanță în alegerea
serviciilor bancare, ținuta și conduita unui angajat în domeniul bancar.
Propunerea mea în urma acestei lucrări este că oamenii ar trebui să pună mai mult
accent pe ținuta și conduita unui vânzător deoarece acestea reflectă respect și
educație, două lucruri foarte importante într-o relație vânzător – client.
ANEXA 1
Chestionar
Importanța ținutei și a conduitei de business în domeniul bancar
Completând acest chestionar participați la un studiu de caz despre importanța ținutei și a
conduitei de business pentru succesul în vânzări. Aș dori să aflu răspunsul dumneavoastră personal.
Vă rog să răspundeți cu sinceritate și încredere. Chestionarul este anonim și voluntar. Datele
obținute sunt confidențiale și vor fi utilizate doar în scopul cercetării academice.
I. Frecvența serviciilor bancare și mijloacele utilizate
1. Obișnuiți să utilizați serviciile bancare în activitatea dumneavoastră curentă/profesională?
o Da
o Nu
2. Cât de des utilizați serviciile bancare?
o O dată pe lună
o Săptămânal
o Zilnic
3. Prin ce mijloace utilizați serviciile bancare? (Răspuns multiplu)
o Prezența fizică la bancă
o Internet banking
o Mobile banking
II. Impactul pe care îl are persoana care vă oferă serviciile bancare
4. Cât de important este, pentru dumneavoastră, aspectul fizic (îngrijit/neîngrijit) pe care îl are
persoana care vă oferă serviciile bancare?
o Total neimportant
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
72
o Neimportant
o Destul de important
o Important
o Foarte important
5. Ținuta vestimentară a persoanei care vă oferă serviciile bancare vă influențează alegerile?
o Da
o Nu
o Îmi este indiferent
6. Selectați nivelul de importanță al următoarelor caracteristici ale persoanei care vă oferă
serviciile bancare.
Total
neimportant
Neimportant Destul de
important
Important Foarte
important
Aptitudinea de
comunicare o o o o o
Aptitudinea de
convingere o o o o o
Tonul vocii o o o o o
Volumul vocii o o o o o
Claritatea
vorbirii o o o o o
Ritmul vorbirii o o o o o
Vocabularul
specific
domeniului
bancar
o o o o o
Ținuta
vestimentară o o o o o
Machiajul o o o o o
Accesoriile o o o o o
7. Ce notă acordați, în medie, persoanelor care vă oferă servicii bancare în România?
o 1-10 ________________
8. Ce sugerați că ar trebui îmbunătățit la comportamentul persoanei care oferă serviciile bancare?
___________________________________________________________________
III. Date personale
9. Genul dumneavoastră
o Feminin
o Masculin
10. Vârsta dumneavoastră este cuprinsă între:
o 18 – 24 ani
o 24 – 30 ani
o 30 – 40 ani
o Peste 40 ani
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
73
11. Care este mediul din care proveniți?
o Urban
o Rural
12. Vă rog să menționați care este ultimul nivel de studii absolvite
o Studii liceale
o Școala profesională
o Studii universitare
o Studii post-universitare
13. Care este nivelul veniturilor nete lunare/persoană?
o Sub 500 RON
o 500 – 1000 RON
o 1000 – 3000 RON
o Peste 3000 RON
14. Care este profesia dumneavoastră?
o Student
o Angajat
o Antreprenor
o Liber profesionist
o Șomer
o Altele ______
Vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru răspunsuri! O zi frumoasă!
CULTURA ORGANIZAȚIONALĂ – FACTOR CARE DETERMINĂ
COMPORTAMENTUL ANTREPRENORIAL
ORGANIZATIONAL CULTURE – FACTOR THAT DETERMINES
ENTREPRENEURIAL BEHAVIOR
Elmira MAMMADOVA
Masterand MO an II, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
E-mail: [email protected]
Abstract: Developing a sustainable working environment starts with
a healthy organizational culture. Companies are living entities with
needs and legal obligations. Therefore, this research paper is
looking forward to explaining the connection between the
organizational culture and the human resources which are involved.
The main focus is on culture and its structure, as a factor of labor-
management, while entrepreneurial behavior is portrayed as the
result of countless efforts in pursuit of a sustainable micro-society
within the company.
Keywords: cultură organizațională; antreprenoriat; dimensiuni
culturale; diversitate; sustenabilitate
JEL Code: A13, M14, M40, Z13
Introducere
Factorul cultural contribuie în mod semnificativ la procesul de consolidare a
profilului nostru uman, atât individual, cât și colectiv. În funcție de aria geografică,
istorie, eroi, valori moștenite, ritualuri practicate și credințe, omul, în calitate de
membru al unei societăți, este influențat în mod constant de evoluția variabilelor
culturale. Această moștenire culturală este prezentă în fiecare individ, și deseori
acceptată în mod involuntar, fiind stocată genetic.
Cercetarea de față debutează prin descrierea și prezentarea conceptului de cultură
națională, și ulterior cea organizațională, ca fiind esența și personalitatea unei
companii. În continuare, se va face tranziția de la cultura națională la membri săi, și
implicit, de la cultura organizațională la antreprenor. Pentru a înțelege mai bine
conceptul dezbătut și factorii care pun bazele unei filozofii antreprenoriale de
succes, ultima parte a cercetării va urmări exclusiv influența culturii
organizaționale asupra antreprenorului, oferind exemple concise.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
75
Așadar, lucrarea de față va concentra o cantitate semnificativă de informații atent
selecționate, și așezate într-o manieră care să faciliteze parcurgerea cât mai simplă
a noțiunilor relevante privind subiectul central.
1. Incursiune în conceptul de cultură
Cultura este recunoscută ca fiind una dintre cele mai complexe și bogate concepte,
atât în sfera științifică, dar și în realitatea de zi cu zi. Înainte de a pătrunde în
amănunte, este important să înțelegem originile conceptului dezbătut. În acest sens,
etimologic vorbind,“cultura” provine din cuvântul latin “colere”, care se traduce ca
“a cultiva”și face referință la agricultură, ca activitate primordială a ființei umane
și factor care a asigurat supraviețuirea sa în cursul și în momente critice ale istoriei.
Potrivit studiilor efectuate de Geert Hofstede, Gert Jan Hofstede și Michael
Minkov, autori ai lucrării “Cultures and Organizations, Software of the Mind”,
cultura înseamnă civilizație sau rafinament al minții, făcând apel la aspecte precum
educația, arta și literatura. În continuare, aceiași autori susțin asocierea culturii cu
un fenomen colectiv. Acest lucru se datorează conviețuirii pe termen lung și a
definirii unei identități naționale specifice, diferite de alte comunități. Geert
Hofstede constată, în cele din urmă, esența culturii, prin asocierea conceptului
respectiv cu ideea de “programare mentală colectivă”, lucru pentru care ocupă un
loc deosebit în sfera științifică.(Hofstede, Hofstede&Minkov, 2010)
Antropologul american, Edward T. Hall, menționează în cercetările sale faptul că
există două laturi ale culturii, una materială și una non-materială. Totodată, Hall
observă că latura materială se naște din aspectele intangibile ale culturii, respectiv
din latura non-materială, ca urmare a valorilor transmise din generație în generație.
Analogia de “Iceberg cultural” este adusă la viață de același autor, Hall explicând
faptul că există o concentrare semnificativă de aspecte invizibile ale culturii, în
comparație cu variabilele vizibile, asemeni iceberg-urilor, renumite pentru
suprafețele mici expuse de asupra apei, și a proporțiilor mari scufundate.
Înțelegerea culturii naționale este la fel de important precum cunoașterea culturii
organizaționale. Deși cele două concepte sunt relativ diferite, cercetarea de față
pune accentul pe aceste concepte în egală măsură. În ambele cazuri se vorbește
despre nașterea și dezvoltarea unei societăți. Bineînțeles, diferența o face
dimensiunea acestei societăți, și disponibilitatea membrilor de a se adapta.
Business Dictionary asociază cultura organizațională cu o serie de așteptări,
experiențe, filozofie, comportament specific și alte aspecte rezultate din
interacțiunea membrilor implicați, fără a uita de regulile nescrise care apar în
diferite momente din viața micro-societății.
Richard Perrin, din partea Harvard Business Review, susține ideea potrivit căreia,
cultura organizațională reprezintă un lipici destinat conectării membrilor cu
valorile, ritualurile, simbolurile și alte aspecte cheie ale companiei. Într-o manieră
metaforică, Michael Watkins, cofondator al Genesis Advisers, prezintă cultura ca
fiind sistemul imunitar al oricărei organizații, susținând că funcțiile culturii
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
76
organizaționale, asemeni sistemului imunitar, sunt destinate protejării organismului
de viruși și alte lucruri de natură să dăuneze corpului.
Nu în ultimul rând, datele publicate pe www.achievers.com, susțin faptul că 77%
din numărul angajaților implicați iau în considerare cultura unei companii, înainte
de a aplica, iar 50% dintre aceștia ar fi dispuși să-și schimbe locul de muncă pentru
un altul, cu recompense financiare mai reduse, dar cu un mediu de lucru mai plăcut.
Cultura organizațională este considerată ca fiind unul dintre indicatorii ai
satisfacției angajaților și unul dintre principalele motive pentru care aproape 65%
dintre angajați decid să rămână la locul de muncă. Mai mult, aceeași sursă susține
că acele companii care prezintă o cultură organizațională bine definită și care
promovează un mediu de lucru plăcut și sănătos, au mai mari șanse în a-și crește
productivitatea și implicit veniturile.
2. Construirea filozofiei antreprenoriale de succes
Antreprenorii de succes se construiesc în timp, pornind de la un set de valori bazate
pe devotament, curaj, ambiție, și dorința de a fi în pas cu trendurile. Luarea
deciziilor potrivite sub incidența incertitudinii este, probabil, cea mai dificilă
sarcină pentru orice om, fie că vorbim de viața personală, sau cea profesională. În
acest context, antreprenorul are nevoie de o filozofie clară și o viziune construită pe
obiective ambițioase, dar tangibile.
În ceea ce privește originile noțiunii de antreprenor, literatura franceză menționează
cuvântul "entrepreneur", făcând referință la "acel cineva care are grijă de ceva sau
gestionează un anumit lucru sau o sarcină." Potrivit Wikipedia, această noțiune a
apărut oficial în "Dictionnaire Universel de Commerce", cu ajutorul lui Jacques des
Bruslons, fiind publicat în 1723. Studiul asupra antreprenoriatului a prins contur
începând cu sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, fiind
propulsat de către economistul franco-irlandez, Richard Cantillon.
Peter Drucker, un nume deosebit de important în sfera economică, observă și
subliniază diferența dintre un antreprenor și un simplu proprietar de companie.
Potrivit acestuia, antreprenorul este deseori încurcat cu proprietarul companiei, iar
acest lucru se datorează viziunii construite pe argumente culturale. În realitate,
gradul de devotament și de risc asumat față de deciziile privind gestionarea corectă
a resurselor sunt aspectele care fac diferența. Tenacitatea și adaptabilitatea sunt
caracteristici cheie pentru a construi o filozofie de succes. (Drucker, 1985)
„În timp ce englezii identifică antreprenoriatul ca fiind o afacere mică, germanii îl
identifică cu puterea și proprietatea. Unternehmer - traducerea literală în germană a
antreprenorului - este persoana care deține și conduce o afacere (termenul
englezesc ar fi „owner-manager”). Cuvântul este folosit în primul rând pentru a
distinge termenul „boss”, șeful sau cel care deține o afacere.” (Drucker, 1985)
Potrivit unui studiu efectuat asupra antreprenoriatului din România, în anul 2019,
majoritatea antreprenorilor (28,8%) se încadrează în categoria de vârstă de 40-49
de ani. La polul opus, există o concentrare mai redusă în rândul tinerilor (8,72%).
Pentru a înțelege mai bine acest grafic, am apelat la Dimensiunile Culturale ale lui
Hofstede. Acestea confirmă că România prezintă o societate cu o distanță mare față
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
77
de putere, colectivism pronunțat, masculinitate redusă, evitare majoră a
incertitudinii,
orientare pe termen mediu și indulgență redusă, lucruri care definesc societăți care
au nevoie și acceptă un sistem ierarhic bine definit, pentru o coordonare mai
eficientă.
Figura nr. 1. Share of entrepreneurs in Romania in 2019, by age group
Sursa: https://www.statista.com/statistics/1106414/businessmen-by-age-group-
romania/
3. Influența culturii naționale și organizaționale asupra
comportamentului antreprenorial
Cultura organizațională este un factor de influență incontestabil. O companie poate
dobândi o imagine puternică pe piață în numeroase feluri, printre care se numără și
o cultură organizațională omogenă, chiar dacă această latură este mai puțin
accesibilă sau vizibilă lumii exterioare. Într-o realitate atât de dinamică, expusă
constant globalizării, pe de-o parte și influențelor de natură protecționistă, pe de
altă parte, este esențial ca membrii unei micro-societăți să-și înțeleagă rolul și să
contribuie prin abilitățile și cunoștințele lor la supraviețuirea entității economice de
care aparțin.
Asemeni culturilor de apartenență, antreprenorii prezintă o colecție diferită de
valori, simboluri, credințe și obiceiuri, alături de alte aspecte corelate. În timp ce
unii antreprenori sunt dispuși să se adapteze trendurilor și să riște mai mult pentru a
asigura bunăstarea companiei pe termen lung, alți antreprenori tind să manifeste o
atitudine conservatoare, fiind reticenți la ideea de schimbare. Astfel de tendințe
sunt promovate în cultura organizațională, în funcție de gradul de maturitate a
companiei și a situației mai mult sau mai puțin complicate pe care o traversează, în
raport cu o potențială analiză S.W.O.T.
O serie de specialiști susțin în prezent că majoritatea valorilor umane sunt
dobândite de la o vârstă fragedă: ,,În comparație cu alte vietăți, omul, la naștere
este cel mai puțin înzestrat pentru supraviețuire. Din fericire, fiziologia noastră
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
78
umană ne oferă o perioadă receptivă de aproximativ zece până la doisprezece ani,
un interval în care putem absorbi rapid și în mare măsură inconștient informațiile
necesare din mediul nostru. Aceasta include simboluri (cum ar fi limbajul), eroi
(cum ar fi părinții noștri) și ritualuri și, cel mai important, include valorile noastre
de bază ". De aici, constatăm faptul că, odată cu trecerea timpului, ființa umană
este capabilă să dezvolte abilități sociale mai mature și mai complexe, prin trecerea
treptată la un mod diferit, conștient de învățare și prin adaptarea la noi practici.
(Hofstede, Hofstede&Minkov, 2010)
Figura nr. 2. The evolution of cultural senses in human’s life
Sursa: Hofstede, Hofstede&Minkov, 2010
Un exemplu privind influența culturală asupra membrilor săi, poate fi cercetarea
efectuată de Peter H. Waxer. În 1985, Waxer pune bazele studiului intitulat
“Television as a database for cross-cultural studies in nonverbal displays”
comparând comportamentul non-verbal al participanților americani și canadieni.
Rezultatele au indicat faptul că femeile de origine americană tind să-și folosească
mai frecvent mâinile atunci când explică anumite lucruri, în comparație cu femeile
originare din Canada. De asemenea, bărbații americani au zâmbit mai des decât
vecinii canadieni, în același context. Prin urmare, deși cele două națiuni sunt vecine
din punct de vedere geografic, membri celor două națiuni și-au expus în mod diferit
emoțiile și trăirile.
Succesul unei companii se remarcă deseori prin tendințele sale expansioniste.
Deseori, companiile depășesc granițele naționale în vederea îmbunătățirii
performanțelor economice și financiare, căutând, totodată, o forță de muncă mai
accesibilă. Trecând la cultura organizațională, este esențial ca antreprenorul să
conștientizeze importanța cercetării culturale. Transferul de know-how apare ca o
provocare atunci când investitorii nu înțeleg diferențele culturale, iar pe termen
lung, există posilibitatea de a atrage probleme în lanț, care să rupă legăturile sociale
dintre națiunile implicate.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
79
În acest sens, îl amintim pe Henry Ford, cunoscut drept unul dintre cei mai faimoși
antreprenori și fondatorul companiei de renume global, Ford Motor Co. Viața
profesională a lui Ford nu a fost întotdeauna una strălucitoare. Eforturile sale în
crearea unei entități economice masive și asigurarea supraviețuirii sale în vremuri
tumultoase, au dus la decizii radicale și uneori grăbite.
Începând cu anul 1928, Henry Ford a urmărit să creeze cea mai mare plantație de
cauciuc din lume. Astfel, pe malul râului Tapajós, în apropierea orașului Santarém,
Brazilia, se naște orașul-fabrică, intitulat Fordlandia. Ridicându-se în inima junglei
Amazon, Fordlandia apare ca o speranță pentru viitorul companiei, dar și ca o
promisiune a lui Ford în vederea emancipării de specialiștii pe care nu-i simpatiza
deloc. În scurt timp, activitatea de pe noua plantație a fost subordonată gradual
culturii americane, oferind angajaților brazilieni exclusiv mâncare americană,
motivându-i să participe la festivități americane și chiar să lucreze cu mai puține
pauze, contrar programului mai lejer specific culturii braziliene.
Diminuarea importanței culturii braziliene a condus la numeroase neînțelegeri între
cele două națiuni. Cultura organizațională a Ford Motors nu a fost înțeleasă pe
deplin de brazilienii care, în cele din urmă organizează o revoltă și determină
închiderea definitivă a plantației. O parte a eșecului se datorează în mod special
atitudinii pasive a lui Henry Ford, care nu a vizitat niciodată orașul-fabrică din
Brazilia și nu a încercat să se adapteze culturii native. O altă morală a poveștii
reprezintă în sine faptul că nici un arbore de cauciuc nu a ajuns pe linia de
producție vreodată, Fordlandia devenind o relicvă a junglei amazoniene.
Concluzii
În privința transmiterii adecvate a relevanței studiului cultural, se poate spune că
există o provocare consistentă. Cultura, prin oameni, a găsit mereu o cale de
supraviețuire în fața conjuncturilor timpului, conservând o varietate de simboluri,
ritualuri, practici și credințe, în special valorile transmise genetic, simbolizând o
automatizare a amprentei culturale. Fără îndoială, oamenii au un rol semnificativ în
formarea comunităților de apartenență, iar odată cu dezvoltarea lor, societățile vor
fi cele care își vor modela membri, după configurația prestabilită de strămoși.
Cultura națională și cea organizațională trebuie să coexiste în armonie. Cele două
sunt diferite, dar paradoxal similare. În timp ce ambele înregistrează un portofoliu
de aspecte împărtășite de către o societate, cultura națională se transmite
inconștient și preponderent involuntar, pe când cultura organizațională se acceptă
gradual și voluntar, sau uneori chiar deloc.
Antreprenoriatul în lumina exemplului oferit de Henry Ford, confirmă importanța
respectului față de latura culturală. Cunoștințele și abilitățile profesionale trebuie să
fie asociate de carismă și toleranță. Diferențele culturale vor exista mereu, iar
conștientizarea acestora și ameliorarea conflictelor cu intrumentele și resursele
potrivite, constituie provocarea excelentă care face diferența dintre un antreprenor
simplu, și unul cu o viziune și o filozofie holistică.
În concluzia acestei cercetări, este important să se înțeleagă faptul că antreprenorul
și organizația gazdă trebuie să coexiste în armonie, oferind amândurora
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
80
posibilitatea de a se dezvolta și de a-i ajuta pe ceilalți membri să-și identifice rolul
în societate. Odată atinse aceste premise, succesul trebuie alimentat cu o filozofie
bazată pe respect, inovație și toleranță, cultura fiind ceea ce ne diferențiază, și
totodată, cea care ne poate apropia.
Referințe bibliografice
Bucurean, Mirela (2009), “Antreprenoriatul și managementul micilor afaceri”, Editura
Universității din Oradea, Oradea, p.26-35
Drucker, Peter F.(1985), “Innovation and Entrepreneurship”, Editura Harper, p.25
Hofstede, Geert; Hofstede, Gert Jan; Minkov, Michael (2010), “Cultures and
Organizations, Software of the Mind”, Editura McGraw-Hill, p.10-20
https://www.etymonline.com/word/culture#:~:text=culture%20(n.),cultivate%22%20(see%
20colony). accesat la data de 31.10.20
https://www.thoughtco.com/culture-definition-4135409 accesat la data de 31.10.20
https://adeaconsmusing.ca/wp-content/uploads/2015/10/151015.ucc_.culture.iceberg.pdf
accesat la data de 31.10.20
https://gothamculture.com/what-is-organizational-culture-definition/ accesat la data de
31.10.20
https://hbr.org/2013/05/what-is-organizational-culture accesat la data de 01.11.20
https://www.achievers.com/blog/organizational-culture-definition/ accesat la data de
01.11.20
https://www.etymonline.com/word/entrepreneur accesat la data de 01.11.20
https://en.wikipedia.org/wiki/Entrepreneurship#History accesat la data de 02.11.20
https://www.statista.com/statistics/1106414/businessmen-by-age-group-romania/ accesat la
data de 02.11.20
https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/romania/ accesat la data de
02.11.20
https://psycnet.apa.org/record/1988-01028-001 accesat la data de 02.11.20
https://brazilian.report/society/2018/06/04/fordlandia-henry-ford-amazon-utopia/ accesat la
data de 03.11.20
https://theculturetrip.com/south-america/brazil/articles/fordl-ndia-ford-s-lost-america-in-
the-heart-of-brazil/ accesat la data de 03.11.20
https://www.npr.org/templates/story/story.php?storyId=105068620&t=1604330821569
accesat la data de 04.11.20
COMPETITIVITATEA ECONOMICĂ – EVOLUȚII TEORETICE ȘI
CONCEPTUALE
THE ECONOMIC COMPETITIVENESS – THEORETICAL AND
CONCEPTUAL EVOLUTIONS
Dana-Teodora MIERLUȚ
Absolvent masterat, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Abstract: We live in a world that promotes globalization and day by
day more companies extend their reach beyond the borders of their
own national countries. The Economic Competitiveness is a term which
has a significant importance in the welfare of a country and also in the
evolution of a company. Many specialists in the economic field defined
it in different ways during the last centuries, but they all agreed that
competitiveness usually has a positive impact for all the parts involved.
Also, their theories and concepts are helpful in the process of
understanding the international economy.
Keywords: economic competitiveness; the evolution of competitiveness;
theories and concepts of competitiveness; international competitiveness
JEL Code: N100, B000
1. Introducere
Trăim într-o lume care promovează globalizarea și zi de zi tot mai multe companii
își extind aria de acoperire dincolo de granițele propriilor națiuni. Cu toate acestea,
există încă multe diferențe culturale de la o națiune la alta și concurența este
puternică, astfel încât o firmă trebuie să se adapteze la schimbări multiple pentru a
supraviețui pe piață.
Competitivitatea economică este un termen care are o importanță semnificativă în
bunăstarea unei țări și, de asemenea, în evoluția unei companii. Mulți specialiști din
domeniul economic l-au definit în moduri diferite în ultimele decenii, dar toți au
fost de acord că competitivitatea are de obicei un impact pozitiv pentru toate părțile
implicate.
Competitivitatea reprezintă capacitatea pe care o țară sau o companie o are pentru a
obține profitabilitate pe piață în raport cu concurenții săi. Ea depinde de relația
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
82
dintre valoarea și cantitatea producțiilor oferite și resursele necesare pentru a obține
profitabilitatea (productivitatea), precum și de productivitatea celorlalți ofertanți
care există pe piață.
Potrivit Forumului Economic Mondial, care este cunoscut pentru eficiența
măsurării competitivității în întreaga lume, setul de instituții, politici și factori
determină nivelul de productivitate al unei țări. (Cann, 2017)
Există trei categorii principale de concepte și teorii cu privire la competitivitate: cea
Clasică, cea Neoclasică, austriacă și instituțională și, în cele din urmă, cea
Contemporană. Fiecare dintre ele privește dintr-o perspectivă specifică situației,
fiind adaptate nevoilor economiei dintr-o anumită perioadă de timp, pe care le voi
explica în detaliu în cele ce urmează.
2. Teorii și Concepte Clasice ale Competitivității
Teoriile și conceptele clasice prezintă fiecare soluție la nivel macro, considerând că
ar trebui să ne concentrăm atenția asupra unei imagini mai generale și să avem
impact cel puțin la nivel regional. Desigur, următorul pas este reprezentat de țară și,
în cele din urmă, la scară internațională.
Teoria lui Adam Smith a apărut în 1776, avantajul absolut, și este cea care începe
să explice de ce națiunile sunt dispuse să se angajeze fără constrângeri în comerțul
internațional. Restul teoriilor și conceptelor nu fac decât să întărească această idee.
2.1. Adam Smith și Teoria „Mâinii Invizibile”
Una dintre cele mai mari teorii scrise de Adam Smith este cea a „Mâinii
Invizibile”. Acest concept spune că statul nu ar trebui să intervină în economie,
deoarece ea tinde să se autoregleze și promovează economia de piață liberă.
Când cererea unui produs este mai mare decât oferta, prețul este mare. După aceea,
mai mulți producători se vor alătura pieței pentru a profita de această situație și
prețul va scădea. În cele din urmă, prețul va ajunge la echilibru, un punct accesibil
pentru clienți și profitabil pentru producători. Acesta este un proces care se
întâmplă în mod natural, fără nicio implicare a guvernului.
În acest caz, toată lumea își caută cel mai bun interes, dar nu duce neapărat la
corupție și mită, fiindcă există întotdeauna o concurență puternică pe piață, care
obligă companiile să se adapteze și să își îmbunătățească oferta. (Krugman, 2018)
2.2. David Ricardo și Avantajul Comparativ
David Ricardo a creat conceptul de Avantaj Comparativ pentru a demonstra de ce
țările dezvoltate care au capacitatea și cunoștințele de a produce tot felul de bunuri
sunt implicate în comerțul internațional.
Avantajul Comparativ evidențiază faptul că o țară trebuie să producă bunurile și
serviciile pentru care are un cost de oportunitate mai mic decât alte țări și să vândă
sau să schimbe aceste produse cu restul. El a luat în considerare tehnologia
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
83
disponibilă în fiecare țară și rezultatele utilizării lor practice. Pentru a-și explica
teoria, David Ricardo a folosit Anglia și Portugalia ca exemple, cu producția de
pânză și vin.
Chiar dacă ambele țări ar putea produce aceste bunuri, „Anglia a reușit să fabrice
pânză ieftină, în timp ce Portugalia avea condițiile potrivite pentru a face vin ieftin.
Ricardo a prezis că Anglia va înceta să facă vin, iar Portugalia nu va mai face
pânză. A avut dreptate. Anglia a câștigat mai mulți bani schimbându-și pânza
pentru vinul portughez și invers. Ar fi costat Anglia foarte mult să facă tot vinul de
care avea nevoie, deoarece îi lipsea clima. Concomitent, Portugalia nu avea
capacitatea de producție pentru a fabrica pânză ieftină. Prin urmare, atât Portugalia,
cât și Anglia au beneficiat tranzacționând ceea ce au produs cel mai eficient.”
(Amadeo, 2019)
2.3. Teoria Comerțului Heckscher-Ohlin
Teoria Comerțului Heckscher-Ohlin a fost inventată de doi economiști suedezi –
Eli Heckscher și elevul său Bertil Ohlin. Ea se bazează pe avantajul comparativ al
lui David Ricardo, eliminând ideea că tehnologia face diferența între țări și
producția lor.
De fapt, conform acestui model, țările ar trebui să își concentreze atenția doar
asupra producției și exportului acelor bunuri pe care le au în abundență. Ba mai
mult, se accentuează faptul că este indicat ca statele să importe ceea ce nu pot
fabrica cu ușurință. Astfel, există trei componente care contează în întregul proces:
capitalul, pământul (terenul) și forța de muncă.
Dacă unele regiuni sau chiar o țară întreagă sunt bogate în resurse naturale, Teoria
Comerțului Heckscher-Ohlin spune că este obligatoriu să fie folosite. Aceeași
regulă se aplică atunci când vorbim despre forța de muncă ieftină. Situația
respectivă necesită producerea de bunuri care au nevoie de muncă intensivă și,
ulterior, exportarea acestora către țările care au capital. Fiecare națiune ar putea
beneficia de un schimb echitabil cu celelalte.
Este evident că vânzarea producției la nivel național nu va aduce un profit
considerabil companiilor, deoarece este ușor pentru toată lumea din acea zonă să
obțină bunurile în cauză. Deci, comerțul internațional este soluția. Aceasta este cea
mai bună variantă pentru fiecare parte implicată de a obține ceea ce își dorește.
3. Concepte și Teorii ale Competitivității Neoclasice, Austriece și
Instituționale
Conceptele și Teoriile Competitivității Neoclasice, Austriece și Instituționale sunt
centrate pe o perspectivă la nivel micro, luând în considerare puterea fiecărui agent
economic prezent într-o țară mai mult decât pe cea a statului.
În acest sens, susțin afirmația autorilor publicației Oeconomia: „O abordare
inspirată a competitivității este oferită de Joseph Schumpeter în teoriile sale despre
antreprenor și inovație, care afirmă că doar capacitatea de a crea inovații și
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
84
activitățile antreprenorului determină avantajul competitiv al firmei. Teoria
jocurilor lui John von Neumann și Oskar Morgenstern a contribuit, de asemenea, la
dezvoltarea teoriei competitivității, punând accent pe concurența de pe piață ca joc.
Conform acestei abordări originale, atunci când privim din perspectiva tuturor
jucătorilor de pe piață, să te comporti rațional înseamnă să cooperezi, în timp ce
pentru unii jucători să fii rațional este să te abții de la cooperare.”
3.1. John M. Clark și Teoria Concurenței Eficiente (Realizabile)
În 1940, John Maurice Clark a observat că este imposibil să se realizeze o
concurență perfectă și că nu are rost să urmeze ghidurile care promovează o astfel
de politică.
Așadar, el a analizat piața reală, modul în care funcționează ea, și a încercat să vină
cu o alternativă la concurența perfectă, numită Concurență Eficientă sau
Funcțională, care ajustează criteriile pentru nivelul specific al economiei.
Conform acestui economist american, este suficient dacă competiția este „viabilă”,
nu trebuie să vizeze perfecțiunea. Cu toate acestea, ideile sale despre cum să
stabilească momentul în care competiția este viabilă nu au fost bine luate de critici
și într-o perioadă scurtă de timp au apărut multe contrapropuneri.
De exemplu, două dintre regulile inițiale spuneau că campaniile publicitare ar
trebui utilizate numai pentru a informa clienții și că ar putea exista cel puțin atâtea
companii concurente pe cât permite economia de scară. (Khemani și Shapiro, 1983)
3.2. Wroe Alderson și Teoria Comportamentului de Marketing
Wroe Alderson a fost un profesor american dedicat evoluției marketingului în jurul
anului 1960, devenind popular mai ales pentru că a inventat Teoria
Comportamentului de Marketing, care l-a numit tatăl marketingului modern.
În timpul lucrării sale, Alderson a insistat asupra faptului că marketingul nu este
doar o parte a câmpului economic, ci este legat și de filozofie și psihologie și așa a
apărut, cu toate aceste sfere corelate, Teoria Comportamentului de Marketing.
Acest concept evidențiază importanța nevoii de supraviețuire a fiecărui individ și
modul în care o astfel de nevoie umană de bază afectează fiecare aspect al vieții,
chiar și atunci când ne referim la evoluția economiei. Împreună cu necesitatea
creșterii, aceștia sunt principalii factori declanșatori ai situației de pe piață.
3.3. Ludwig von Mises și Teoria Școlii Austriece
Ludwig von Mises a demonstrat că concurența într-o țară, de exemplu, este
condusă în mare parte de cererea și oferta prezente pe piață, elemente care sunt
întotdeauna reprezentate de o mișcare dinamică. Deci, nu este vorba despre o
structură de piață specifică, așa cum ar trebui să fie.
Punctul de echilibru depinde de cerere și de ofertă, ultima fiind influențată de
concurența dintre companiile producătoare. De fapt, potrivit lui Mises, concurența
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
85
nu are nimic de-a face cu ideea de piață liberă; nu contează dacă ne referim la una
perfectă sau imperfectă, există indiferent de ele.
În plus, o condiție critică pentru a avea o concurență puternică este dată de
posibilitățile fiecărui agent economic de pe piață de a satisface nevoile reale ale
consumatorilor săi.
3.4. Joseph A. Schumpeter și Economia Evolutivă
Joseph A. Schumpeter, un cunoscut economist austriac al secolului trecut, a
încercat să explice în timpul vieții sale că, dacă echilibrul economiei poate fi rupt
de factori din interiorul ei, aceiași factori îl pot repara și ajuta să revină la o poziție
stabilă – echilibru. Cu alte cuvinte, economia este capabilă să se autoregleze.
El a afirmat într-una din cărțile sale și că viziunea și învățătura diferite a lui Karl
Marx au fost corecte și duc la o evoluție a economiei, în comparație cu alte teorii
pe care Schumpeter le-a considerat extrem de ineficiente.
Mai mult, pentru a-și menține poziția pe piață (sau chiar a o crește) și pentru a
continua evoluția capitalistă, potrivit lui Marx și Schumpeter, companiile trebuie
să-și investească resursele în special în tehnologie și productivitate, venind
întotdeauna cu ceva inovator.
3.5. Joseph A. Schumpeter și Teoria Antreprenoriatului și a Inovațiilor
După cum am văzut deja în explicația teoriei economiei evolutive, Joseph
Schumpeter a considerat inovația drept rolul cheie pentru supraviețuire în
competitivitatea puternică prezentă pe piață.
În plus, acest economist a făcut o legătură între termenul „inovație” și ideea de
antreprenoriat. Din punctul său de vedere, pentru ca o afacere să aibă succes, nu
este suficient să producă sau să ofere ceva. „Funcția antreprenorilor este de a
reforma sau revoluționa modelul de producție prin exploatarea unei invenții sau,
mai general, a unei posibilități tehnologice neîncercate pentru a produce o nouă
marfă sau a produce una veche într-un mod nou, prin deschiderea unei noi surse de
aprovizionare de materiale sau o nouă priză pentru produse, prin reorganizarea unei
industrii și așa mai departe.” (Schumpeter, 1976)
În concluzie, este evident că Schumpeter a pus tot accentul pe procesul de inovare,
considerând antreprenoriatul doar ca un mijloc de a atinge acest obiectiv mai mare.
Totul ar trebui să conducă la o abordare diferită, care va îmbunătăți în cele din
urmă economia.
3.6. Fluxuri de Economie Instituțională de Friedrich List, Max Weber și
James Buchanan
Friedrich List, Max Weber și James Buchanan au fost trei economiști care au trăit
în perioade diferite de timp, dar care au lucrat la aceeași problemă: demonstrarea
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
86
faptului că competitivitatea într-o țară sau chiar într-un sector al unei industrii
dintr-o anumită zonă nu este afectată doar de factori economici.
Aceștia au insistat asupra faptului că instituțiile, precum organizațiile socio-
politice, sindicatele, instituțiile financiare și autoritățile au, de asemenea, un impact
mare asupra evoluției competitivității. Antreprenorii, precum și consumatorii, uită
că schimbul lor ar fi imposibil fără această intervenție.
Deci, această teorie este cu adevărat benefică pentru a demonstra importanța
instituțiilor publice, în mare parte, și modul în care funcționează piața.
4. Concepte și Teorii Contemporane ale Competitivității
Conceptele și teoriile referitoare la competitivitate s-au dezvoltat în ultimele secole,
iar altele noi au apărut pe măsură ce lumea a suferit schimbări. Economiștii au
făcut tot posibilul să definească acest termen și să explice de ce factori este condus.
Cu toate acestea, unele dintre cele mai influente teorii despre competitivitate sunt
cele contemporane, deoarece nimic nu poate justifica situația prezentă pe piață mai
bine decât un concept creat în timp ce există o imagine completă a evenimentelor.
Ele au fost scrise de experți care au văzut evoluția lucrurilor și au putut prezice ce
se va întâmpla în continuare.
Dacă aruncăm o privire mai atentă asupra acestor concepte și teorii revelatoare,
vedem că conceptul de competitivitate al lui Krugman și teoria competitivității lui
Porter sunt poziționate în centru, considerate a fi cele mai ilustrative din genul lor.
4.1. Conceptul Competitivității al lui Krugman
În 1994, Paul Krugman a publicat un articol în revista Foreign Affairs, unde spunea
că competitivitatea are loc numai atunci când sunt implicate cel puțin două națiuni.
În opinia sa, nu se poate întâmpla așa ceva în interiorul granițelor unei singure țări,
deoarece această concurență nu este cu adevărat importantă și nu influențează
comerțul internațional.
„Într-o economie cu foarte puțin comerț internațional, creșterea nivelului de trai...
ar fi determinată aproape în totalitate de factori interni, în primul rând de rata de
creștere a productivității... «Competitivitatea» s-ar dovedi a fi un mod amuzant de a
spune «productivitate» și nu ar avea nimic de-a face cu concurența internațională.”
(Krugman, 1994)
Deci, Krugman este un uriaș promotor al competitivității internaționale, diminuând
și chiar eliminând puterea afacerilor naționale. Creșterea productivității ar trebui să
apară numai atunci când ne concentrăm pe exporturi și importuri, care contribuie,
de asemenea, la îmbunătățirea standardului de viață. Desigur, obiectivul principal
este de a-l face cât mai înalt posibil.
4.2. Teoria Competitivității a lui Porter
Michael Porter a scris mai multe teorii cu privire la competitivitate, dar cea mai
cunoscută se numește Cele cinci forțe ale lui Porter. Această teorie este foarte utilă,
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
87
deoarece arată cum funcționează competitivitatea într-un anumit mediu de afaceri
și chiar dacă un produs ar fi sau nu profitabil.
Cei cinci factori sunt: puterea furnizorului, barierele de intrare, puterea
cumpărătorului, amenințarea cu înlocuitori și rivalitatea. Dacă puterea furnizorului
reprezintă fluctuațiile de preț ale materiilor prime și posibilitatea de a schimba
furnizorul, puterea cumpărătorului este răspunsul clienților la ofertă. Cel de al
doilea este de obicei influențat de amenințarea cu înlocuitori și rivalitate, firmele
care sunt într-adevăr asemănătoare. Cu toate acestea, barierele de intrare pe piață
pot fi uneori utile, reducând apariția potențială a altor concurenți.
Multe companii folosesc aceste cinci forțe chiar înainte de a lansa un nou produs.
Porter a ales cu mare atenție aceste elemente, deoarece toate sunt legate între ele și
formează împreună o imagine fidelă a situației de pe o piață, în special într-o
industrie.
5. Concluzii
Competitivitatea este capacitatea unui stat sau chiar a unei firme de a introduce pe
piață produse și servicii care au o calitate înaltă și, în plus, sunt competitive cu
altele în ceea ce privește prețul; putând aduce profit după acoperirea tuturor
cheltuielilor apărute în procesul de producție.
Aceasta poate fi privită de la un punct de vedere individual și până la unul local,
regional, național sau internațional. Factorii care influențează nivelul de
competitivitate constau în cea mai mare parte în preț, calitate, logistică și imagine.
De asemenea, utilajele și alte tehnologii, precum și cunoștințele umane, reprezintă
avantajele competitive.
Competitivitatea a fost descrisă de-a lungul timpului în diferite moduri de către mai
mulți autori, în special folosind termeni precum inovație, productivitate și uneori
chiar cote de piață. Mai mult, acești autori au creat câteva teorii și concepte legate
de competitivitate, care au influențat economia și dezvoltarea lumii. Analiza lor
este importantă, deoarece acestea au și astăzi impact și ne ajută să înțelegem mai
bine evoluția societății.
Din aceste teorii și concepte se poate observa cu ușurință că niciuna dintre ele nu
este 100% exactă și aplicabilă experiențelor reale. Aceasta duce la concluzia că,
numai împreună, toate aceste concepte și teorii sunt capabile să formeze o idee
adecvată despre situația din economie în zilele noastre.
În cele din urmă, putem spune cu certitudine că competitivitatea economică este o
temă care evoluează în fiecare zi și, indiferent de cât timp petrecem făcând analize
și cercetări, întotdeauna putem să privim lucrurile dintr-o altă perspectivă și să
aflăm informații prețioase ce nu au fost cunoscute până în acel moment.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
88
Referințe bibliografice
Alderson, Wroe (1957), Marketing Behavior and Executive Action, Editura Richard D.
Irwin, Inc., Homewood.
Krugman, Paul (1994), „COMPETITIVENESS – A DANGEROUS OBSESSION”, în:
Foreign Affairs, volumul 73, nr. 2.
Krugman, Paul (2018), ”What Is the Invisible Hand in Economics?”, în: MasterClass.
Schumpeter, J. A. (1976), Capitalism, Socialism and Democracy, Editura George Allen
and Unwin, Londra.
Siudek, Tomasz, Zawojska, Aldona (2014), „COMPETITIVENESS IN THE ECONOMIC
CONCEPTS, THEORIES AND EMPIRICAL RESEARCH”, în: Oeconomia, nr. 13
(1).
https://economicpoint.com/competitiveness/
http://www.economicsdiscussion.net/heckscher-ohlins-theory/heckscher-ohlins-theory-of-
international-trade/10697
http://www.oecd.org/regreform/sectors/2376087.pdf
https://www.thebalance.com/comparative-advantage-3305915
https://www.weforum.org/agenda/2017/09/what-is-economic-competitiveness/
COMPETITIVITATEA ABILITĂȚILOR (SISTEMULUI DE
ÎNVĂȚĂMÂNT), A SECTORULUI DE PRODUCȚIE ȘI A INOVAȚIEI
STATELOR MEMBRE UE CONFORM INDICELUI COMPETITIVITĂȚII
GLOBALE
THE COMPETITIVENESS OF SKILLS (EDUCATION SYSTEM),
PRODUCTION SECTOR AND INNOVATION OF THE EU MEMBER
STATES ACCORDING TO THE GLOBAL COMPETITIVENESS INDEX
Dana-Teodora MIERLUȚ
Absolvent masterat, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Abstract: International Competitiveness is a complex subject in the
economic field and, more precisely, in trade and sustainable
development. Nowadays, European Union is one of the biggest
economies in the world and, to maintain its position, it should be
competitive on the international market. The Global Competitiveness
Index provides information on the competitiveness of the EU and
compares the progress achieved by EU countries in areas such as
market share (even manufacturing sector), innovation and skills. These
factors are very important for the wellbeing of a country and its
citizens.
Keywords: European Union; competitiveness between EU member states;
Global Competitiveness Index; skills; innovation; manufacturing sector
JEL Code: O570, O520, P520
1. Introducere
Competitivitatea internațională este un subiect complex în domeniul economic și,
mai precis, în comerț și dezvoltare sustenabilă. În prezent, Uniunea Europeană este
una dintre cele mai mari economii din lume și, pentru a-și menține poziția, trebuie
să fie competitivă pe piața internațională atât ea ca întreg, cât și statele sale membre
în mod particular. România este unul dintre cele 27 de state membre ale UE și, prin
prisma competitivității economice, a reușit să-și crească PIB-ul și alți indicatori
economici în ultimul deceniu, provocând companiile să se extindă în timp ce oferă
cele mai calitative produse / servicii la cele mai bune prețuri posibile.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
90
Consider că concurența conduce economia în lume și am vrut să acumulez mai
multe cunoștințe despre economia UE, respectiv competitivitatea sa în raport cu
abilitățile cetățenilor (sistemul de învățământ), sectorul de producție și inovația.
Într-o lume care se schimbă într-o clipită, dacă vrei să supraviețuiești, este
important să te adaptezi și să încerci întotdeauna să fii cea mai bună versiune a ta.
Acest lucru este relevant atât pentru națiuni, cât și pentru companiile de orice
dimensiune.
Obiectivul principal al acestei lucrări este de a prezenta contextul actual al
competitivității internaționale în ceea ce privește abilitățile cetățenilor (sistemul de
învățământ), sectorul de producție și inovația și de a analiza ce măsuri iau țările din
Uniunea Europeană pentru a-și îmbunătăți în mod constant situațiile.
Pentru a încuraja schimbul de bune practici între țări și pentru a înțelege mai bine
comportamentele lor, voi analiza rezultatele aspectelor menționate în cazul
fiecăreia dintre cele 28 de state membre (la momentul respectiv) ale Uniunii
Europene în 2019 (acestea sunt cele mai recente statistici disponibile) din
perspectiva Indicelui Competitivității Globale.
Raportul de competitivitate al statelor membre oferă informații despre
competitivitatea UE și compară progresele realizate de țările UE în domenii
precum mediul general de afaceri, inovația și competențele, accesul la finanțare și
administrația publică. În această lucrare eu mă axez, după cum am evidențiat
anterior, asupra abilităților cetățenilor (sistemului de învățământ), sectorului de
producție și a inovației.
2. Competitivitatea abilităților (sistemului de învățământ) statelor
membre UE conform Indicelui Competitivității Globale
Danemarca este în top în Indicele Competitivității Globale (ICG) din 2019, pe
rangul al 3-lea. Chiar și așa, forța de muncă daneză se confruntă în prezent cu
lipsuri de competențe în anumite domenii, cum ar fi sectoarele educației, ingineriei,
informaticii și sănătății. Finlanda, care este pe locul al 2-lea, se confruntă cu
aceeași problemă. Ambele state au un avantaj competitiv oferit de sistemul uimitor
de educație.
În Olanda (4), Germania (5) și Suedia (7) politica muncii calificate recunoaște că
există resurse interne de muncă limitate și, de asemenea, că creșterea economică se
bazează, prin urmare, pe recrutarea angajaților calificați din străinătate.
În ultimii ani, statul și-a extins bugetul pentru educație în Marea Britanie (locul 11)
și își propune să se angajeze în continuare la finanțarea serviciilor de îngrijire a
copiilor, a colegiilor, a învățământului superior și a științei.
Estonia, aflată pe poziția 15, ar putea obținute rezultate pozitive cu ajutorul
burselor pregătite la nivel terțiar pentru domeniile academice care promovează
piețele emergente de specializare în mediul digital. Același lucru îl putem afirma și
despre Luxemburg ( locul 17).
Austria a fost plasată pe poziția 16 privind abilitățile locuitorilor săi, cu doar două
poziții mai sus decât Belgia. Raportul dintre studenții absolvenți la matematică,
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
91
știință sau inginerie între 25 și 34 de ani din aceste țări s-a îmbunătățit în ultimii
ani, dar este încă perceput ca fiind un posibil deficit de expertiză.
Irlanda (locul 21), Letonia (locul 22), Lituania (locul 24) și Slovenia (locul 26) au
de-a face cu lipsa abilităților necesare pentru a înflori în lumea digitală, iar
sistemele actuale de formare nu sunt suficient de dezvoltate pentru a le permite să
se dezvolte.
Avem Cipru pe poziția 32, cu trei locuri sub Republica Cehă. Lipsa lucrătorilor cu
o diplomă în științe tehnice și naturale rămâne o preocupare cheie aici și un
potențial obstacol pentru furnizarea de tehnologie, producție și servicii care
utilizează intensiv cunoștințele.
Malta (33) și Franța (35) sunt pe locuri apropiate, însă situațiile lor diferă. Dacă în
cazul Franței o putere relativă implică co-publicații majore de cercetare, studenți
din afara UE și societatea cu studii superioare, în Malta, nu a fost încă dezvoltat un
sistem coerent pentru producerea și interpretarea abilităților.
Rata de absolvire a învățământului superior a Poloniei este mai bună decât a UE în
ansamblu, de aceea și este pe locul 34, dar există o problemă a disparității
abilităților, cu Tehnologia Informației și Comunicațiilor inadecvată.
Grecia este pe locul 41, fiind urmată îndeaproape de Italia (42). Trecerea de la
educație la muncă rămâne o provocare aici, iar nepotrivirea competențelor este
mare, deși se încearcă reforme ambițioase.
Creșterea abilităților este esențială pentru succesul economic și bunăstarea socială a
Portugaliei (locul 43) și a Spaniei (37). După ani de șomaj ridicat, economiile lor
sunt acum pe calea spre recuperare.
Republica Slovacă (45) nu produce o cantitate suficientă de absolvenți angajați în
științe, tehnologie, inginerie, matematică sau în învățământul profesional. Cadrul
de finanțare universitară bazat pe numărul de angajați pierde instituțiile tehnice și
nu creează suficiente oportunități de recrutare a studenților.
Forța de muncă calificată din Ungaria (49) este o componentă esențială în
recrutarea investițiilor directe din state străine. Deși productivitatea s-a îmbunătățit
în fabrici împreună cu absolvenții în științe, tehnologie și matematică, succesul
Ungariei pare departe de cele mai performante țări membre.
Bulgaria este pe poziția 56, iar Croația pe 69. Intenția antreprenorială și munca
independentă nu sunt stabilite în mod adecvat, dar școala este văzută ca un element
benefic în cultivarea unei mentalități antreprenoriale.
România ocupă ultimul loc din UE la capitolul abilități – 72. Este dificil să găsești
oameni calificați care sunt dispuși să lucreze pentru banii oferiți, aspect care
contribuie la o calitate mai scăzută a produsului final și îl face mai puțin competitiv
pe piața internațională. Dar, de cealaltă parte, românii sunt unii dintre cei mai
disciplinați angajați, în raport cu numărul de ore săptămânale lucrate.
3. Competitivitatea sectorului de producție a statelor membre UE
conform Indicelui Competitivității Globale
Porturile franceze (locul 9 în ICG din 2019 referitor la dimensiunea pieței)
funcționează inegal și nu sunt utilizate la potențialul maxim, limitându-și
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
92
angajamentul față de producție. În schimb, industria germană (locul 5) și cea este
extrem de competitivă, dar prezintă provocări semnificative în păstrarea viitorului
său loc competitiv, în special în ceea ce privește evoluțiile preconizate în
demografie.
Producția britanică (locul 8), cea italiană (locul 12) și cea spaniolă (15) dețin o
proporție din profitul brut aplicat din PIB, care este deja mai mare decât media UE.
Totuși, creșterea producției este lentă, fiind atribuită în principal ineficienței
distribuției resurselor.
Olanda (locul 20) se bazează pe sectoare de producție cu capital ridicat și
tehnologii moderate, inclusiv produse cosmetice, petrol prelucrat, computere și
mașini, echipamente de transport și produse alimentare. În Polonia (locul 22)
industria reprezintă 30,2% din locurile de muncă (22,7% în medie în Uniunea
Europeană).
Belgia este pe rangul 33. În ultimii ani, guvernul belgian a folosit din ce în ce mai
mult diferite forme de stimulente salariale în producție, pentru a atenua handicapul
de venit cu care se confruntă națiunea în comparație cu vecinii săi.
Industria suedeză (locul 40) este specializată în sectoare cu capital intensiv
(producția de oțel și fier, producția de celuloză și hârtie), industria convențională
(izolarea cablurilor), sectoare bazate pe tehnologie etc.
Producția României (41) și a Republicii Slovace (59) sunt axate pe costurile unitare
ale forței de muncă. În vehicule și piese de vehicule, bunuri de larg consum, mașini
și articole din metal, acestea au o cotă de piață de export mare.
Austria se situează pe locul 43, categorie care cuprinde și sectorul de producție.
Austria are o economie stabilă și sănătoasă, alimentată de o industrie prelucrătoare
diversă, spre deosebire de Cipru, care se află pe locul 110 și a căror exporturi de
produse către țări din afara UE au scăzut.
Găsim Bulgaria pe locul 64. Bulgaria este printre cei mai mari producători de
plumb, zinc și cupru din Europa și produce aproximativ zece la sută din mașinile
hidraulice din lume, în timp ce Danemarca (locul 55) produce și exportă în
principal mașini, produse chimice și produse alimentare și băuturi.
Legat de Portugalia (locul 51), deși economia își mută progresiv ponderea în
sectorul serviciilor, industria prelucrătoare păstrează o importanță semnificativă,
angajând (cu construcții și minerit) mai mult de o treime din forța de muncă.
Croația este pe poziția 78 și Republica Cehă pe 42. Producția este una ridicată în
ambele țări, motiv pentru care dezvoltarea exporturilor cu valoare adăugată mare
este o prioritate politică, cu mai multe inițiative actuale de promovare a lor.
Producția finlandeză (locul 60) este condusă de sectoarele industriale ale
produselor electronice, metalice, chimice și forestiere. Trebuie amintit că piața
chimică a reușit treptat să îmbunătățească atât producția, cât și distribuția, la fel ca
în Irlanda (locul 44).
Lituania (locul 76) are un avantaj strategic raportat pentru infrastructură atât în
transport, cât și în turism. Scopul pentru afacerea lituaniană este acum să împingă
scara de producție a produselor finite în sus.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
93
Producția adaugă 9,9% la valoarea adăugată totală în Grecia (57), concentrându-se
în principal pe producția de alimente. De altfel, în Ungaria (48) producția,
controlată de marile companii străine, reprezintă o pondere semnificativă din
valoarea adăugată, iar pătrunderea IMM-urilor interne în acest lanț de
aprovizionare este încă lentă.
Sectoarele industriale din Luxemburg (77) compensează mai puțin de 10% din
producția economică sau locuri de muncă. Piața pare puternic specializată în
servicii și depinde în special de serviciile financiare.
Pentru producția axată pe export din Slovenia (locul 82), eficiența infrastructurii de
transport rămâne importantă, iar infrastructura pentru căile ferate este destul de
inadecvată.
Letonia (95) și Estonia (99) sunt specializate în domenii cu capital ridicat și bazate
pe tehnologie, cum ar fi aparatele și echipamentele și produsele din lemn.
Malta (poziția 120) a dezvoltat un avantaj strategic în ultimul deceniu în industria
farmaceutică, care este în creștere rapidă, în sectoarele legate de calculatoare, în
afaceri și financiare și în industria jocurilor virtuale.
4. Competitivitatea inovației statelor membre UE conform Indicelui
Competitivității Globale
Germania este pe primul loc în ICG din 2019 la capacitatea de inovare. Cu toate
acestea, lacunele de competențe apar pe diferite piețe și industrii; ele pot deveni
progresiv un impediment pentru eficiența pe termen lung și extinderea inovației, în
special pentru IMM-uri.
În Suedia (locul 5) și Marea Britanie (locul 8) sunt inițiate domenii de inovare
strategică, în care organizații precum afaceri, mediul academic, instituțiile de
cercetare și sectorul guvernamental dezvoltă împreună programe de inovare a
durabilității, ridicând astfel soluții la probleme.
Pentru a îmbunătăți eficiența inovării, cheltuielile pentru dezvoltare și inginerie din
Franța (locul 9) și Finlanda (locul 12) trebuie utilizate mai eficient, astfel încât să
genereze noi bunuri și servicii.
Pentru a promova cercetarea și creativitatea, guvernul olandez (10) își propune să
caute o colaborare mai puternică cu comunitatea privată și agențiile de informare,
precum și cu autoritățile de stat și cele locale. Politica este din ce în ce mai
îndreptată spre rezolvarea problemelor sociale majore în domenii precum
electricitatea sau sănătatea.
Austria este pe rangul 14, iar Belgia pe 17. Lipsa lucrătorilor calificați în profesiile
tehnologice și segmentele de dezvoltare împiedică încercările de a spori eficiența
inovării economiilor lor.
Rezultatele slabe ale Luxemburgului (locul 19) cu privire la indicii de parteneriat
dintre organizațiile de cercetare finanțate din fonduri publice și întreprinderi
reprezintă decalajul continuu dintre programul de cercetare publică și cercetarea și
creșterea sectorului privat.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
94
În calitate de țară mică, irlandezii (21) știu că inovația este esențială pentru
menținerea competitivității Irlandei pe piețele globale și pentru asigurarea de locuri
de muncă, precum și creșterea sustenabilă a economiei. Pe de altă parte, unul dintre
principalele dezavantaje ale programului italian (22) de cercetare și dezvoltare este
expunerea slabă la puterea cercetării și dezvoltării de către piața privată.
Deoarece producțiile de inovare ale Spaniei (25) și Sloveniei (28) sunt cu mult sub
media europeană, trebuie să ia măsuri concentrate pentru a-și crește performanțele
inovatoare, integrarea tehnologică la nivel de firmă, cooperarea între afaceri și
mediile academice în cercetare și dezvoltare.
Republica Cehă se situează pe locul 29 și are ambiția de a deveni un lider inovator
în Europa. Guvernul a adoptat Strategia de Inovare ca document cheie pentru
următorii 11 ani. Concomitent, Danemarca este pe poziția 11 și se numără printre
reprezentanții UE în inovare ecologică.
În Portugalia (31) colaborarea dintre cercetare, inginerie și promovarea
informațiilor rămâne destul de redusă. Există încă o diferență majoră în ceea ce
privește generarea de informații, transmiterea informațiilor și transformarea
acestora în activitate economică prin creativitate, parțial din cauza ponderii reduse
a economiei în sectoarele care necesită cunoștințe.
Estonia (34) a definit segméntele de cunoaștere intensivă care ar putea urca țara în
ierarhie și depune eforturi pentru a avea succes la nivel global. Planul național de
cercetare și inovare 2020 al Maltei (37) cuprinde trei „componente de bază” care
vizează remedierea vulnerabilităților procesului de inovare maltez: promovarea
științei și inovării, construirea potențialului și competitivității în etapele inițiale de
cercetare și dezvoltare pentru realizarea cercetării, dezvoltării și inovării conectate
la piață, specializare inteligentă și adaptabilă.
Politica fiscală privind cheltuielile de cercetare și dezvoltare a cunoscut mai multe
îmbunătățiri la nivelul companiilor în Ungaria (locul 41), cel mai vizibil în ceea ce
privește deductibilitatea din taxa de investiții.
Lituania (42) combină angajamentul pe scară largă față de inovație cu cea la scară
mică, specifică sectorului. Acest lucru îi permite să sprijine companiile dinamice,
atât cu un suport generos, cât și cu o capacitate de adaptare la nevoile de nișă.
Cipru este pe locul 43. Deși investițiile în cercetare rămân foarte mici, Cipru se
situează cu mult peste media Uniunii Europene în rândul cheltuielilor cu inovarea
în afara cercetării și dezvoltării, datorită întreprinderilor mici și mijlocii creative,
partenere cu alte companii sau organizații.
Progresul Greciei (47) din ultimii ani provine din performanțele sale îmbunătățite
în sectoare cu valoare adăugată scăzută, multe întreprinderi grecești par să fi
adoptat – în mare măsură, peste rata medie a UE – inovații noi pe piață.
Cât despre Bulgaria și Croația, acestea sunt pe locul 48, respectiv 73.
Întreprinderile prezintă puține semne de inovație, legăturile dintre cercetare și
inovare rămân slabe și lipsesc resursele umane și financiare.
Cele mai mari dezavantaje ale sistemului polonez (39) de dezvoltare și tehnologie
rămân: un nivel scăzut de comercializare a cercetării, legături slabe între lumea
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
95
academică și cea a afacerilor și un număr redus de inovații legitime ale
întreprinderilor.
Uniunea Inovării descrie Letonia (locul 54) ca fiind un inovator moderat, cu un
clasament general sub nivelul UE. Problemele cheie cu care se confruntă Letonia
includ îmbunătățirea integrării între cercetare și dezvoltare și creșterea disparităților
de competențe printr-o revizuire sistemică a învățământului superior.
În România (locul 55) și Republica Slovacă (locul 44) cele mai mici scoruri ale
indicatorilor din România se referă la învățarea pe tot parcursul vieții, IMM-urile
cu inovații de produse sau procese, IMM-urile cu inovații de marketing sau
organizaționale și IMM-urile care inovează intern.
5. Concluzii
Această lucrare subliniază aspecte care pot oferi o înțelegere a abordării actuale a
competitivității internaționale și a economiei UE: abilitățile, sectorul de producție
și nivelul de inovație al statelor membre.
Lecțiile trecutului sunt întotdeauna utile pentru a înțelege prezentul și a modela
viitorul. Analizele făcute sunt benefice pentru înțelegerea impactului
competitivității economice asupra dezvoltării globale.
Uniunea Europeană este un actor economic puternic în lume, iar competitivitatea sa
este mai complexă decât atunci când ne referim la SUA sau China, de exemplu,
având în vedere că are în prezent 27 de state membre ce sunt diferite între ele și
independente, ajustând doar unele dintre politicile lor pentru a fi în concordanță cu
restul. Acesta este motivul pentru care am decis să aprofundez problema și să fac
un mic studiu de caz în care să analizez fiecare țară din cele 28 (inclusiv Marea
Britanie, care a părăsit UE în 2020).
Am descoperit că fiecare țară are propriile sale puncte forte și puncte slabe. Cea
mai competitivă țară din Uniunea Europeană în 2019 a fost Olanda, urmată de
Germania și Suedia.
Îmbunătățirea competitivității în Europa nu este neapărat legată de armonizarea și
alinierea la reguli comune, ci de generarea unui mediu care să permită diferențierea
și exploatarea condițiilor specifice fiecărei națiuni.
Criza COVID-19 care a început la începutul anului 2020 a făcut deja unele
schimbări în lume și va influența cu siguranță economia globală cel puțin în
următorii ani. Este, așadar, nevoie de o continuă adaptare din punctul de vedere al
abilităților, sectorului de producție și inovației.
Referințe bibliografice
https://ec.europa.eu/growth/content/member-states-competitiveness-report_en
https://en.delfi.lt/business/oecd-people-in-lithuania-often-lack-skills-needed-to-flourish-
the-digital-world.d?id=81126337
http://www3.weforum.org/docs/WEF_TheGlobalCompetitivenessReport2019.pdf
PIAȚA EMERGENTĂ – POL DE DEZVOLTARE A ROMÂNIEI
EMERGING MARKET - DEVELOPMENT POLE OF ROMANIA
Mădălina Ioana MONCEA
Masterand, Academia de Studii Economice din București
Facultatea de Management, programul de masterat Managementul Proiectelor
E-mail: [email protected]
George Alexandru MIHAI
Masterand, Academia de Studii Economice din București
Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului, programul de masterat
Managementul Proiectelor de Dezvoltare Rurală și Regională
E-mail: [email protected]
Abstract:
The emerging market economy as a development pole of Romania, is
represented by all investment factors in the country and by the interest
shown by foreigners for investments in Romania.
Romania is classified as a gold mine that should be polished with the
finest tools in order to capitalize on the diamonds it holds.
We highlight the factors that contribute to the development of the
country, and those are represented by unexploited natural resources. In
view of Romania's transition from border market status to emerging
market status, it represents an opportunity to align the Romanian
economy with the standards of developed countries in the European
Union, following the example set by Poland.
Keywords : investments, development, economy, emerging market
JEL Code : International Economics, Economic Sistem
1. Introducere
Economia de piață emergentă ca de dezvoltare a României, este reprezentată de toți
factorii investiționali la nivelul țării cât și de interesul manifestat de jucătorii străini
pentru investițiile în România.
România este denumită ca fiind o mină de aur ce ar trebui slefuită cu cele mai fine
ustensile pentru a putea valorifica diamantele deținute de aceasta.
Astfel, scoatem în evidență factorii care contribuie la punerea în valoare a țării, iar
aceia sunt reprezentați de resursele naturale neexploatate. Prin prisma trecerii
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
97
României de la statutul de piață de frontieră la statutul de piață emergentă, este
reprezentată o portunitate de aliniere a economiei românești la standardele țătilor
dezvoltate din Uniunea Europeană, urmărind exemplul oferit de Polonia.
2. Piațele emergente
O economie de piață emergentă este reprezentată de economia unei tări care se află
în curs de dezvoltare, care vizează extinderea pe piețele globale pe măsură ce
scalează.
Țările clasificate ca economii de piață emergente sunt cele cu caracteristicile unei
piețe dezvoltate. Pe măsură ce o economie de piață emergentă progresează, ea
devine de obicei mai integrată cu economia globală, după cum se poate observa
prin creșterea lichidității și acțiuni locale, creșterea volumului comerțului și a
investițiilor străine directe, precum și dezvoltarea internă a instituțiilor financiare și
de reglementare moderne.
Investitorii caută piețe emergente pentru perspectiva unor randamente ridicate,
deoarece de multe ori experimentează o creștere economică mai rapidă, măsurată în
PIB. Cu toate acestea, împreună cu randamentele mai ridicate, există de obicei un
risc mult mai mare. Riscul investitorilor în economiile de piață emergente poate
include instabilitate politică, probleme de infrastructură internă, volatilitate valutară
și capitaluri proprii nelichide, deoarece multe companii mari pot fi încă „de stat”
sau private. De asemenea, bursele locale nu pot oferi piețe lichide investitorilor
externi.
Cu toate acestea, investitorii externi care sunt capabili să cerceteze aceste companii
sunt deseori recompensați cu randamente mai mari decât cele normale, făcând
piețele emergente o investiție riscantă, dar posibil profitabilă. Acest lucru se
datorează adesea faptului că piețele emergente sunt, de obicei, grele la export.
Nu există un consens universal cu privire exact la ce țări se califică drept piețe
emergente. Cu toate acestea, există mai multe liste diferite care au devenit general
acceptate pentru stabilirea țărilor emergente.
Potrivit indicelui pieței emergente internaționale Morgan Stanley Capital, în 2017
erau 24 de țări în curs de dezvoltare care se califică drept piețe emergente - inclusiv
Brazilia, Chile, China, Columbia, Republica Cehă, Egipt, Grecia, Ungaria, India,
Indonezia, Coreea, Malaezia, Mexic, Pakistan, Peru , Filipine, Polonia, Qatar,
Rusia, Africa de Sud, Taiwan, Thailanda, Turcia și Emiratele Arabe Unite. Indicele
urmărește plafoanele de piață ale companiilor de pe piețele bursiere ale țărilor.
Investițiile străine directe și corporațiile multinaționale au ambele efecte positive și
efecte negative asupra mediului de afaceri al țărilor gazdă. Aceste efecte sunt
asociate cu dezvoltarea tehnologică a capacităților de producție, a forței de muncă,
politici, investiții și integrarea pieței (Anwar și Sun, 2015), finanțare, resurse etc.
Controlul investitorilor străini sau afilierea la grupuri străine expunfirmelor
participate la diferite practici comerciale, cadre de reglementare și, în special,la
oportunități de finanțare intragrup sau străine (Avarmaa și colab., 2011; Mueller
șiPeev, 2007; Ormazabal, 2018).
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
98
Deși țările din Europa Centrală și de Est au împărtășit o cale de dezvoltare similară
în timpul tranziției către economia de piață, piețele lor de capital nu se află la
același nivel de dezvoltare. În plus, practicile corporative sunt influențate de
anumite specificități de reglementare și culturale. Cercetările indică faptul că
entitățile publice românești sunt în această situație din lipsa industriei prelucrătoare
într-o gestionare eficientă a activelor și investițiilor,și se caracterizează printr-o
preferință pentru îndatorare, deși acest lucru creșteriscul lor în afaceri (Vatavu,
2015).
Pe lângă aderarea la Uniunea Europeană, aceste țări sunt în competiție pentru
atragerea investițiilor străine. Clasificat ca piață de frontieră de către internațional
agenții, România are o piață de capital relativ mică. Având în vedere dimensiunea
pieței, lichiditatea și accesibilitatea pentru investitori, unele alte țări din regiune
sunt considerate piețe emergente (Republica Cehă, Ungaria, Polonia), clasificate de
Morgan Stanley Capital Internationalclasificare pentru anul 2017.
Țările din UE împărtășesc caracteristici de afaceri și instituționale similare, dar se
disting prin capacitatea de absorbție a fondurilor străine. Acest lucru duce la
concurența pentru investiții străine în regiune. România are o orientare puternic
bancară în economie, cu o bursă de valori relativ mică (în jur de 80-90 de companii
listate la bursa reglementată, în ultimul deceniu). Principalele categorii de
investitorii sunt corporații locale și străine, urmate de agenții guvernamentale,
investitori instituționali și individuali, inclusiv angajați (Taran și Mironiuc, 2018).
Investițiile străine directe și corporațiile multinaționale au ambele efecte positive și
efecte negative asupra mediului de afaceri al țărilor gazdă. Aceste efecte sunt
asociate cu dezvoltarea tehnologică a capacităților de producție, a forței de muncă,
politici, investiții și integrarea pieței (Anwar și Sun, 2015), finanțare, resurse etc.
În România companiile și acționarii lor dominanți sunt reticenți la creșterea
capitalului propriu prin finanțarea de la noi investitori și, astfel, finanțarea externă
este sursa preferată de capital. Rata ridicată a dobânzii poate fi un factor cheie
pentru nivelul redus de credite către companiile românești.
Cercetările indică faptul că entitățile publice românești sunt în această situație din
lipsa industriei prelucrătoare într-o gestionare eficientă a activelor și investițiilor, și
se caracterizează printr-o preferință pentru îndatorare, deși acest lucru crește riscul
lor în afaceri (Vatavu, 2015).
Piata de capital din Romania va parcurge un nou proces de dezvoltare. Intrarea
României în lista piețelor emergente este una din cele mai importante realizări din
punct de vedere economico-financiar din ultima perioadă. Astfel, evoluția pieței de
capital, reprezintă un deziderat pentru îndeplinirea criteriilor de convergență în
vederea adoptării monedei unice euro.
3. România - piață emergentă
În cele ce urmează, se analizează situația României in comparație cu cea a
Poloniei, țari vecine care au pornit de la același nivel, dar care au evoluat diferit.
România promovează de la statul de piață de frontieră, în 21 semptembrie
2020, la statul de piață emergentă, fapt care încurajează investiițiile directe straine
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
99
în economia internă a țării făcând posibilă dezvoltarea economică de care are
nevoie pentru a atinge pragul de țară dezvoltată precum țăriile din vest. Vecinii din
Polonia, reușesc performanța de a devenii prima țară din ultimul deceniu din vestul
Europei care primește statutul de țară dezvoltată fiind la același nivel cu țări
dezvoltate precum SUA, Marea Britanie și Germania. În 24 semptembrie 2018,
Polonia depașește pragul de piață emergentă în urma investiților numeroase si
considerabile ale strainilor in economia internă.
Piața emergenă este atractivă pentru investitori, fapt pentru care România are șansa
de a urma drumul Polonie în acest curs de dezvoltare. Situație care se aseamănă, ca
importanță cu aderarea la Uniunea Europeana.
Țările din vestul Europei au aderat în diferite perioade în Uniunea Europeană,
influentând altfel si investițiile straine. În graficul următor se observă diferențele
preferințelor investitorilor în țăriile fost-comuniste.
Graficul 1 – Investiții straine directe în țăriile est-europene
Sursa : FDI Intelligence
Se observă volumul mare al investițiilor în România și Polonia. În primii ani
analizați preaderare pentru ambele țari, volumul este redus, dar ușor în creștere,
cele din Polonia fiind superioare din pricina pregătirii pentru aderarea la UE,
urmând ca în următoarea perioadă sa crească si cele din România, apropiindu-se si
aderearea Românie. În 2007 se inregistrează mari investiiți in ambele țări, pentru
România fiind primul an pe piața europeană, urmând ca in 2018 sa se inregistreze
cele mai mari investiții atât în țarile studiate cat și în țările vecine, precum Ungaria
și Bulgaria. Începând cu anul 2009 investițiile au o ușoară tendința descrescătoare,
păstrâdu-se superioritatea Poloniei, motivul principal fiind statutul de piață
emergentă.
În 2017, an premergător conversiei de la piață emergentă la piață dezvoltată,
investițiile straine directe din Polonia sunt aproximativ egale cu investițiile
cumulate din țările est-europene.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
100
În continuarea lucrării va fi realizata o comparație a investițiilor străine directe între
România și Polonia punând în evidență discrepanța dintre două tipuri de economie,
de frontieră și emergentă
:
Figura nr. 2 . Investiții straine directe ( milioane dolari)
Sursă : contribuție autori după Estimările Conferinței Natiunilor Unite
pentru Comerț și Dezvoltare
Se poate observă o diferență semnificativă dintre tendința străinilor de a investii în
piață de capital din Polonia încă de la începutul perioadei analizate, când
investițiile straine în Polonia erau cu 37,26% mai mari urmând ca în 2014 să fie de
aprozimativ 4,4 ori mai mari decât cele din România. Următorii doi ani au fost
prielnici tot Poloniei, investițiile străine fiind constant mai mari cu peste 250%
comparativ cu cele din România,
4. Concluzii
În urma acestei analize idea principală care se dorește a fi evidențiată este sansa de
care beneficiază România în urmatorii ani, investiițiile străine in economia interna
a unei țări sunt considerabil importante in dezvoltarea acesteia, după cum a fost
evidențiat modelul Poloniei. Din 21 septembrie 2020, România devine o piață
atractivă precum a fost și Polonia in perioada de economie emergentă,
previzionându-se o creste semnificativă a investițiilor care să genereze valoare
adaugată și să faciliteze dezvoltarea economie țării. Forța de muncă mai ieftină și
accesul la resursele naturale vin în completarea statului de piata emergentă oferind
astfel o atracție puternică pentru viitoarele investiții.
În concluzie, România este obligată sa profite de această sansă pentru a genera un
mediu prielnic dezvoltării economiei și pentru a se alinia cu statelor dezvoltate,
precum POLONIA..
0
5000
10000
15000
Polonia
România
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
101
Referințe bibliografice
Anwar, S. și Sun, S. (2015), Can the presence of foreign investment affect the capital
structure of domestic firms?, Journal of Corporate Finance, 30, pp. 32-43
Avarmaa, M., Hazak, A. and Männasoo, K. (2011), Capital structure formation in
multinational and local companies in the Baltic States, Baltic Journal of Economics,
11(1), pp. 125-145.
John Roberts1&Ujwal Kayande2&Rajendra K. Srivastava, Published online: 13 October
2015What’s Different About Emerging Markets, and What Doesit Mean for Theory and
Practice?
Mueller, D. and Peev, E. (2007), Corporate governance and investment in Central and
Eastern Europe, Journal of Comparative Economics, 35(2), pp. 414-437.
Ormazabal, G. (2018), The Role of Stakeholders in Corporate Governance: A View from
Accounting Research, Foundations and Trends in Accounting, 11(4), pp. 193-290
Saad Alaaraj, Zainal Abidin Mohamed and Ummi Salwa Ahmad Bustamam Faculty of
Economics and Muamalat, University Sains Islam Malaysia, Nilai, Malaysia External
growth strategies and organizational performance in emerging markets, The mediating
role of inter-organizational trust
Taran, A. and Mironiuc, M. (2018), Influence of local versus foreign corporations, as
shareholders, on financial performance of Romanian listed companies, Review of
Economic and Business Studies, 11(1), 97-116.
Vatavu, S. (2012), Determinants of capital structure: Evidence from Romanian
manufacturing companies, Proceedings in Advanced Research in Scientific Areas, 1,
pp. 670-673.
ROMÂNIA ÎN PROCESUL DE ADERARE
LA ZONA EURO
ROMANIA IN THE PROCESS OF ACCESSION
TO THE EUROZONE
Anamaria Carina MOȘ
Masterand, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Abstract: This paper attempts to analyze Romania's readiness in the
process of joining the Eurozone along with the other 19 states that
make up the Eurozone in terms of meeting the criteria of nominal and
real convergence. Europeans that are already part of the Union have
adopted a new currency, the euro. There is an ever-increasing number
of countries that adopt the euro.
Keywords: Romania, Eurozone, euro.
JEL Code: E50, F36
1. Introducere
Lucrarea de față prezintă un studiu de caz si de analiză a gradului de pregătire al
României privind aderarea la Zona Euro în comparație cu celelalte state membre.
Fiind un om practic de fel, mereu am rămas impresionată de cifre și nu de vorbe
așadar în ceea ce urmează voi prezența niște indicatori statistici care ne arată cu
adevărat unde se situează țară noastră. În plus, se va putea discuta și despre posibile
oportunități de afaceri. Voi sublinia care sunt domeniile care ar beneficia de plus
valoare dacă România ar adera la Zona Euro.
2. Contextul participării României la procesul de aderare la Zona Euro
În urma celor războaie mondiale și a nenumăratelor tensiuni, ce putea fi mai bun,
decat o uniune de o asemenea vastitate? Uniunea Europeană evidentiază marele salt
al Europei peste diferențe culturale, sociale, politice și aducerea la viață a unui
măreț spirit de echipă ce conduce bătrânul continent spre prosperitate, înțelegere,
creștere economică, siguranță și apartenență. România blocului comunist a
valorificat ieșirea din epoca comunistă prin relațiile sale cu Europa și mai apoi prin
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
103
aderarea la Uniune. Astăzi se pune întrebarea dacă România de astăzi este pregătită
să mai înainteze un pas prin aderarea și trecerea la moneda euro, simbolul central al
identității europene. Importanța abordării și soluționării acestui subiect este crucială
întrucât o astfel de aderare va produce efecte naționale și europene pe plan
economic și nu numai, pentru milioane de agenți economici naționali și europeni,
simplificarea schimburilor valutare, rate ale dobânzilor și dezechilibre economice.
De asemenea, subiectul de față produce implicații și schimbări în viața fiecărui
cetățean.1
Criteriile de convergență nominală pentru trecerea la euro, instituite prin Tratatul
de la Maastricht sunt: 2rata inflaţiei (IAPC), ratele dobânzilor pe termen lung,
cursul de schimb faţă de euro, deficitul bugetului consolidat și datoria publică. De
obicei, prin convergenţă reală se înţelege convergenţa standardelor de viaţă sau a
PIB real pe cap de locuitor în ceea ce privește, nivelul din Zona Euro..3
3. Convergența nominală
Intr-o economie de piață, inflația este reprezentată de înregistrarea unei mariri
generale a prețurilor, în ceea ce sunt privite produsele și serviciile. 4
Tabelul 1: Rata inflației IAPC (%)
Ani/Țari Ungaria Polonia România
2010 4.7 2.6 6.1
2011 3.9 3.9 5.8
2012 5.7 3.7 3.4
2013 1.7 0.8 3.2
2014 0.0 0.1 1.4
2015 0.1 -0.7 -0.4
2016 0.4 -0.2 -1.1
2017 2.4 1.6 1.1
2018 2.9 1.2 4.1
2019 3.4 2.1 3.9
Sursa: realizat de autor pe baza datelor statistice
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tec00118/default/table?lang=en
accesat la 07.10.2020.
În tabelul 1 este prezentată rată inflației. Ungaria este țara care înregistrează cel
mai mare procentaj al inflației în anul 2010 și anume de 4.7%. Pe parcursul anilor,
rata inflației fluctuează scazând și crescând în repetate rânduri. În 2019 această
măsoară 3.4%. Când ne uităm la Polonia această înregistrează cele mai mici rate
1 Giurgiu A., Dodescu A., 2008 , Economia Integrării Europene, Editura Universității din Oradea 2 Tratatul de la Maastricht, din 7 februarie 1992 3 Mugur Isarescu, 2015, Convergența nominală versus cea reală, București 4 Dodescu A.O., Giurgiu A., 2008, Integrarea Monetară Europeană De La Planul Werner La Pactul
De Stabilitate Şi Creştere, Editura Universitatii din Oradea
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
104
ale inflației în comparative cu Ungaria și România. Ungaria înregistrează în 2020
un procent de 2.6, continuând să crească până în anul 2012 atingând un procentaj
de 3.7 și cel mai mare. Iar în următorii ani această continuă să scadă până la 2.1%
în anul 2019. România însă pare să aibă cele mai mari fluctuații de rate. Această
înregistrează maximul de 6.1% în 2010 și scade drastic până la 3.9% în anul 2019.
Aruncând o privire peste acest table observăm că România deține în comparație cu
cele 2 țări cele mai mari rate ale inflației din ultimii 10 ani. Acest aspect este unul
negativ deoarece cu cât rată inflației este mai mare cu atât această țară pierde șansă
de a adera la Zona Euro.
4. Convergența reală
Aceasta se exprimă în structura economiei, exprimată prin ponderea pe care marile
sectoare o au în crearea PIB de ex: agricultura, serviciile, industria.5
Tabelul 2: Comerțul exterior cu mărfuri și servicii al Ungariei, României si
Poloniei, în perioada 2010-2019 (mil. euro)
Țări/Ani Ungaria Polonia România
2010 98,986.8 361,803.9 125,408.8
2011 101,552.7 380,241.7 131,925.4
2012 99,733.36 389,376.8 133,147.1
2013 102,032.3 394,733.8 143,801.6
2014 105,905.9 411,163.2 150,458.0
2015 112,210.3 430,258.1 160,297.8
2016 115,259.2 426,555.7 170,393.6
2017 125,603.1 467,312.9 187,772.7
2018 133,782.2 497,590.1 204,640.5
2019 143,826.4 529,029.2 223,337.3
Sursa: realizat de autor pe baza datelor de pe EUROSTAT-
https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/nama_10_gdp - accesat la
data de 17.06.2020
În tabelul 2, se poate observa că România se situează pe locul 2 în ceea ce privește
comerțul exterior cu mărfuri și servicii pe parcursul celor 3 ani. Ungaria
înregistrează o valoare a comerțului exterior de 98,986.8 mil. euro în 2010 și este în
creștere pe parcursul celor 10 ani, ajungând în 2019 la 143,826.4 mil.euro.
Valoarea exportului în ceea ce o privește pe Polonia, o situează pe aceasta în top
volumul crescând de la 361,803.9 mil. euro până la 529,029.2 mil. euro în anul
2019.
5. Concluzii
5 Consiliul Uniunii Europene
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
105
În concluzie am fost mereu atrasă de ceea ce înseamnă Uniunea Europeană. Așadar
am ales cea mai potrivită temă pe acest subiect și anume aderarea României la
Zona Euro, cu toate urcușurile și coborâșurile pe care aceasta le-a întampinat în
drumul sau spre râvnita moneda euro. România ar insuma o varietate de
oportunități de afaceri dacă aceasta ar adera mâine la Zona Euro. Barierele
monetare ar disparea cu siguranță. Țara noastră ar atrage si mai mulți investitori în
cazul în care am avea o monedă unică si anume EURO. Companiile care vizează
domeniul IT si al dezvoltarii urbane ar pune țara noastră pe lista lor de dorințe. În
concluzie este foarte important din ce perspective abordam acest subiect.
În final pot afirma că România nu este pregătită deocamdată să adere la Zona Euro.
Acest fapt este demonstrat de datele statistice pe care le-am prezentat.
Referințe bibliografice
Giurgiu A., Dodescu A., 2008 , Economia Integrării Europene, Editura Universității din
Oradea
Tratatul de la Maastricht, din 7 februarie 1992
Mugur Isarescu, 2015, Convergența nominală versus cea reală, București
Dodescu A.O., Giurgiu A., 2008, Integrarea Monetară Europeană De La Planul Werner La
4.Pactul De Stabilitate Şi Creştere, Editura Universitatii din Oradea
Consiliul Uniunii Europene https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/joining-the-euro-
area/convergence-criteria/
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tec00118/default/table?lang=en
EUROSTAT https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-datasets/-/nama_10_gdp.
Consiliul Uniunii Europene https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/joining-the-euro-
area/convergence-criteria/
https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tec00118/default/table?lang=en
ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT A COMPANIILOR DIN
DOMENIUL HOTELIER ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI COVID 19
ANALYSIS OF THE RISK OF BANKRUPTCY OF HOTEL COMPANIES
IN THE CONTEXT OF THE COVID 19 PANDEMIC
Daniela MUNTEANU
Masterand, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Abstract: In a competitive economy, the existence and the viability of a
business are tied up by risk in the measure in how the present and the
futures results are under the influence of unexpected events. An
unforeseen event that hit the economy in 2020 is the COVID-19
pandemic. This created a crisis that paralyzed one of the most
prosperous industries in the economy - the hotel industry. Romania is
also among the countries that were severely affected by the pandemic,
here the number of those who lost their jobs, following the significant
reduction of hotel activities, amounted thousands of people. In this
context, this paper aims to analyze the risk of bankruptcy for
companies operating in the hotel industry. The paper consists in two
parts, the first part presents the theoretical aspects related to the risk of
bankruptcy, and the second part is a case study, where an analysis was
performed on companies that are listed on the Bucharest stock
exchange and belong to the HoReCa sector. Following the analysis of
the risk of bankruptcy, based on the financial data released for the first
semester of 2020 it was possible to establish that the companies were
severely affected and for some of them the impact has been so severe
that is most likely close their doors.
Keywords: bankruptcy risk; hotel industry; COVID 19; crisis; risk;
insolvency.
JEL Code: G320, O160, L830.
1. Introducere
Punctul de pornire a prezentei lucrări l-a constituit observarea complexului
de probleme care intervin în procesul de activitate al companiilor din domeniul
hotelier, această industrie fiind una dintre cele mai afectate de criza sanitară globală
provocată de pandemia Covid-19. Companiile HoReCa au fost afectate atât pe
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
107
perioada stării de urgență, când restricțiile impuse de autorități au limitat la maxim
activitatea acestora, cât și recent, pe fondul exploziei numărului de cazuri de
infectare cu noul coronavirus. Astfel acest sector al economiei este pus în
imposibilitatea de a supraviețui în condițiile unor asemenea restricții fără ajutor
financiar din partea statului, atât pentru salvarea afacerii cât și pentru păstrarea
angajaților. Având în vedere importanța turismului în economia românească,
această lucrare își propune să analizeze riscul de faliment al companiilor din
domeniul hotelier, pentru a stabili măsura în care fiecare hotel a fost afectat de
pandemie și pentru a determina societățile care se află la doar un pas de faliment. În
acest scop s-au utilizat metode de cercetare cantitative și analitice, recurgându-se la
raționamente inductive, deductive și comparative în studierea riscului de faliment
în contextul pandemic. Din cercetarea întreprinsă au rezultat diferențieri în
amplitudinea impactului în funcție de metodele aplicate și particularitățile fiecărei
societăți în parte.
2. Analiza riscului de faliment – cale de prevenire a insolvenței
întreprinderii
Aşa cum descrie Stihi(2010) riscul este „un eveniment posibil, previzibil, sau
imprevizibil, inevitabil în activitatea antreprenorială, care poartă probabilitatea de
obținere a câștigului sau pierderilor în urma luării unor decizii” (Stihi, 2010).
Deoarece riscul poate afecta semnificativ activitatea și rezultatele întreprinderilor,
devine inevitabilă determinarea și analiza acestuia, astfel încât să se reducă la
minim eventualele pierderi. Evoluția mediului economic și pericolul generat de
fluctuațiile acestuia au dus la nașterea unui set întreg de riscuri care afectează
activitatea întreprinderii, printre care se evidențiază riscul de faliment. (Stihi, 2010)
Riscul de faliment, mai e numit și riscul de insolvabilitate, exprimă „posibilitatea
de apariţie a incapacităţii de onorare a tuturor obligaţiilor scadente ca urmare a
încheierii cu pierderi a exerciţiilor anterioare şi neacoperite, care au epuizat integral
capitalurile proprii” (Băileșteanu, 1997). Apariţia şi manifestarea riscului de
insolvabilitate este strâns legată de manifestarea celorlalte riscuri ale întreprinderii
(riscul financiar și economic), fiind în fapt efectul acţiunii acestora şi care se
încadrează, pe de o parte, în categoria riscului financiar, dar care poate fi inclus şi
ca efect direct al riscului economic. Astfel cauzele care pot conduce la faliment
sunt numeroase şi vizează reducerea activității, reducerea marjelor și a ratelor de
rentabilitate, problemele specifice de trezorerie, de management, precum şi cauze
accidentale legate de falimentul unor clienţi, reducerea pieţelor de desfacere,
blocajul în lanţ ş.a. (Holt, 2009) Studiul cauzelor falimentului a condus la concluzia
că acesta nu este un fenomen brutal, imputabil doar fluctuaţiilor conjuncturale, ci
este un rezultat al unei degradări progresive a situaţiei financiare, riscul de
insolvabilitate fiind previzibil cu câţiva ani înainte de încetarea plăţilor. Degradarea
în timp a rezultatelor entităţilor, dificultăţile cu care se confruntă şi care nu sunt
numai de ordin financiar au furnizat analizei financiare un câmp de investigaţii
deosebit de bogat în scopul găsirii unor metode de detectare precoce şi de
previzionare a riscului de faliment consecutiv dificultăţilor financiare. În acest sens,
studii întreprinse în SUA şi în Franţa au arătat că în vederea previzionării
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
108
falimentului unei întreprinderi pot fi utilizate metode bazate pe analiza scoring.
Calculul unei funcţii-scor se bazează pe o serie de rate financiare obţinute pe
grupuri de întreprinderi care s-au comportat diferit faţă de riscul de faliment. Există
mai multe metode scoring de evaluare şi previzionare precoce a riscului de
faliment, printre care cele mai populare sunt: modelul Altman și modelul Conan-
Holder.
Modelul Altman este prima funcție scor de predicție a falimentului care a apărut în
SUA în anul 1968.(Batrâncea, 2010) Cu ajutorul acestei metode s-au putut
preconiza 94% din falimentele unor firme cu aproximativ cu doi ani înainte de
producerea acestora. Modelul de calcul cuprinde indicatori ce caracterizează
echilibrul financiar atât pe termen scurt cât și pe termen lung, modul de gestiune
internă şi rentabilitatea economică, cuprinzând astfel cinci variabile considerate a fi
cele mai reprezentative și care se structurează în următoarea formulă (Batrâncea,
2010):
Z = 1,2×R5 + 1,4×R4 + 3,3×R1 + 0,6×R3 + R2
R1 = Rezultatul curent/Activ total;
R2 = Cifra de afaceri/Activ total;
R3 = Valoarea de piață a capitalului propriu/Valoarea datoriilor
totale;
R4 = Profitul reinvestit/Activ total
R5 = Activ circulant/Activ total
Modelul Altman poate fi aplicat cu bune rezultate pentru firmele cotate la bursa de
valori, deoarece determină care este probabilitatea producerii riscului într-un
interval scurt de timp. Vulnerabilitatea întreprinderii în funcţie de valoarea Z se
apreciază conform următoarei grile:
Tabel nr. 1. Interpretare în funcţie de valorile lui Z (modelul Altman)
Valoarea scorului Situația întreprinderii
Z < 1,8 starea de faliment este iminentă
1,8 < Z < 3 situaţia financiară este dificilă, cu performanţe vizibil
diminuate
Z > 3 situaţia financiară este bună
Sursa: prelucrare proprie, pe baza datelor furnizate
În 1978, Franţa, a fost elaborată funcția-scor Conan-Holder. Acest model a fost
testat pe un eşantion de 190 de întreprinderi mici şi mijlocii, din care jumătate au
falimentat cu trei ani înainte de efectuarea acestuia. (Pascaru, 2017) Modelul
utilizează o funcţie-scor cu cinci variabile care permite clasificarea întreprinderilor
în normale şi falimentare. Formula propusă pentru calculul riscului de faliment
prezentată și de Holt(2009) capătă următoarea înfățișare:
Z = 0,16×R1 + 0,22×R2 – 0,87×R3 – 0,10×R4 + 0,24×R5
R1 =Active circulante – Stocuri/Activ total
R2 = Capital permanent/Activ total
R3 = Cheltuieli financiare/Cifra de afaceri
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
109
R4 = Cheltuieli cu personalul/Valoarea adăugată
R5 = Excedentul brut de exploatare/Datorii totale
Spre deosebire de metoda Altman, ce se orientează pe formularea unor concluzii pe
termen scurt, această metodă determină probabilitatea producerii riscului de
faliment în decursul unui interval mai lung de timp, iar vulnerabilitatea
întreprinderii în funcţie de valoarea scorului Z se apreciază conform următoarei
grile:
Tabel nr. 2. Interpretare în funcţie de valorile lui Z (modelul Conan-Holder)
Valoarea scorului Situația întreprinderii Probabilitatea producerii
riscului de faliment
Z > 0,16 Foarte bună Sub 10%
0,1 < Z < 0,16 Bună 10% - 30%
0,04 < Z < 0,1 Alertă 30% - 65%
-0,05 < Z < 0,04 Pericol 65% - 90%
Z ≤ - 0,05 Eșec Peste 90%
Sursa: prelucrare proprie, pe baza datelor furnizate
3. Analiza riscului de faliment la societățile hoteliere cotate la Bursa de
Valori București
Industria hotelieră este esența sistemului ospitalității. Provine din cele mai vechi
tradiții din istoria omenirii - respectul pentru oaspete, triumful primirii și
serviciului său. Este o industrie care formează sistem, creând un ansamblu complex
de relații financiare și economice între entitățile de afaceri din diverse direcții.
Astăzi, industria hotelieră ca tip de activitate economică suferă pierderi uriașe, ca
urmare a declanșării pandemiei globale. În acest context, pentru determinarea
efectelor negative ale restricțiilor impuse în această perioadă în România asupra
companiilor din domeniul HoReCa sa întreprins o analiză a riscului de faliment,
realizată asupra a treisprezece societăți cotate la Bursa de Valori București, printre
care: Aro-Palace SA Brașov, Casa de Bucovina - Club de Munte, Balea Estival
2002 SA Neptun, SIF Hoteluri SA, Cicero SA DR T Severin, Turism Hoteluri
Restaurante Marea Neagra, Neptun Olimp SA Neptun, Parc SA Caracal, Dorna
Turism SA Vatra Dornei, Palace SA Sinaia, Turism Covasna SA Covasna, Turism
Felix SA și Tușnad SA Băile Tușnad.
Având în vedere faptul că acest studiu de caz a intenţionat compararea rezultatelor
financiare din primul semestru al anului 2020 (parţial afectat de COVID19) cu
rezultatele financiare din anii anteriori au fost utilizate spre comparaţie situaţiile
financiare semestriale publicate la data de 30.06.2020, 30.06.2019 şi 30.06.2018.
În continuare vom analiza riscul de faliment prin intermediul a două metode
statistice. Prima metodă utilizată este modelul lui Altman. În urma calcului scorului
Z prin această metodă au fost obținute și interpretate valorile din figura și tabelul de
mai jos.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
110
Figura nr. 1. Evoluția riscului de faliment în perioada 2018-2020 (modelul
Altman)
Sursa: prelucrare proprie, pe baza datelor colectate de pe BVB
Tabelul nr. 3. Evoluția riscului de faliment în perioada 2018-2020 (modelul Altman)
Nr.
crt. Simbol Denumire societate
Valoarea funcției Z
2018 2019 2020
1. ARO Aro-Palace SA Brașov 17,6245132 22,1061912 30,1240609
2. BCM Casa de Bucovina - Club de
Munte 15,3413956 34,1854605 42,0570482
3. BLEA Balea Estival 2002 SA Neptun 1,38516509 1,6201333 1,57289314
4. CAOR SIF Hoteluri SA 0,17954781 0,18767972 0,1733579
5. CICE Cicero SA DR T Severin 4,77589974 4,33110662 1,93562567
6. EFO Turism Hoteluri Restaurante
Marea Neagra 4,0373177 3,84585394 5,5353039
7. NEOL Neptun Olimp SA Neptun 35,5006353 38,6551288 23,1440669
8. PARC Parc SA Caracal 7,02041537 6,07370673 3,16152135
9. DOIS Dorna Turism SA Vatra
Dornei 1,4423286 1,55820409 1,58552977
10. PACY Palace SA Sinaia 3,18744339 3,27160967 3,60880661
11. TUAA Turism Covasna SA Covasna 1,87026959 2,97885234 3,77499414
12. TUFE Turism Felix SA 10,767732 5,54537156 4,7180824
13. TSND Tușnad SA Băile Tușnad 7,16834126 13,8427311 20,7192128
Sursa: prelucrare proprie, pe baza datelor colectate de pe BVB
Valoarea funcției Z îmbracă valori diferite de la o firmă la alta. Surprinzător putem
observa o evoluție crescătoare a scorului la 6 societăți din 13, acesta fiind un aspect
favorabil din punct de vedere economic pentru societăți, ce denotă o creștere a
performanțelor și a situației financiare. La 4 societăți, printre care: BLEA, CICE,
PARC și TUFE sa observat o diminuare a valorii funcției Z în anul 2020
comparativ cu anii precedenți. Această tendință de descreștere se manifestă și la
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
2018
2019
2020
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
111
alte 3 societăți: CAOR, EFO și NEOL, în anul 2020 comparativ cu anul 2019. Deşi
aşteptările iniţiale au fost mai sumbre, dintre toate societățile analizate doar 4 dintre
acestea au înregistrat valori care denotă existența riscului de faliment. Trei dintre
acestea, BLEA, CAOR și DOIS, manifestă tendințe predispuse la riscul de faliment
pe parcursul întregii perioade de analiză, și doar la CICE situația se înrăutățește
abia în anul 2020.
Analiza riscului de faliment cu ajutorul modelului Altman se bazează pe
informațiile financiare furnizate de bilanț, acestea fiind date relativ stabile a căror
valoare nu se modifică foarte repede în timp. Drept urmare această metodă are un
orizont scurt de timp, iar efectele negative ale pandemiei, nu se pot încă observa în
activitatea societăților dacă utilizăm acest model deoarece anul 2020 a fost doar
parţial afectat de COVID-19 şi multe societăţi din domeniul turismului încă
beneficiau de creşterea constantă a sectorului.
A doua metodă aplicată pentru determinarea riscului de faliment este modelul
Conan-Holder, care spere deosebire de metoda precedentă analizează
probabilitatea producerii riscului de faliment în decursul unui interval mai lung de
timp. În urma calcului funcției Z prin această metodă au fost obținute și interpretate
valorile din figura și tabelul de mai jos.
Figura nr. 2. Evoluția riscului de faliment în perioada 2018-2020 (modelul
Conan-Holder)
Sursa: prelucrare proprie, pe baza datelor colectate de pe BVB
Tabelul nr. 4. Evoluția riscului de faliment în perioada 2018-2020 (modelul Conan-Holder)
Nr.
crt. Simbol Denumire societate
Valoarea funcției Z
2018 2019 2020
1. ARO Aro-Palace SA Brașov 0,201971 0,165731 -0,54309
2. BCM Casa de Bucovina - Club de
Munte 0,019561 0,325394 -1,834
3. BLEA Balea Estival 2002 SA Neptun 0,158563 0,168254 0,227548
4. CAOR SIF Hoteluri SA 0,075889 0,148681 -0,35634
5. CICE Cicero SA DR. T. Severin 0,180572 0,177204 0,083378
6. EFO Turism Hoteluri Restaurante -0,23398 0,138101 0,292356
-2
-1,5
-1
-0,5
0
0,5
12018
2019
2020
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
112
Marea Neagra
7. NEOL Neptun Olimp SA Neptun -0,52777 -0,05286 -0,35671
8. PARC Parc SA Caracal 0,279776 0,195175 0,133867
9. DOIS Dorna Turism SA Vatra Dornei -0,01137 0,035967 -0,02564
10. PACY Palace SA Sinaia 0,104068 0,10894 0,254315
11. TUAA Turism Covasna SA Covasna -0,15792 0,063004 0,753417
12. TUFE Turism Felix S.A. 0,103891 0,158892 -0,0694
13. TSND Tușnad SA Băile Tușnad -0,03134 0,152766 -0,6056
Sursa: prelucrare proprie, pe baza datelor colectate de pe BVB
În urma analizei riscului de faliment pe baza acestei metode se observă că
societățile analizate sunt afectate de situația economico-sanitară globală.
Majoritatea societăților, în perioada analizată, înregistrează valori descrescătoare
ale funcției Z, fiind un aspect negativ din punct de vedere economic pentru acestea.
Astfel, în anul 2020, în categoria societăților cu risc de faliment pronunțat se
încadrează următoarele companii: ARO, BCM, CAOR, CICE, NEOL, DOIS,
TUFE și TSND. La 6 dintre aceste societăți probabilitatea producerii riscului de
faliment depășește 90%. Cu toate acestea, pe lângă evoluțiile negative, în perioada
analizată se pot observa și creșteri ale scorului înregistrate la 4 societăți: BLEA,
EFO, PACY și TUAA, la care probabilitatea producerii riscului de faliment în anul
2020 nu depășește 10% - 30%.
Analiza riscului de faliment prin modelul Conan-Holder se bazează pe informațiile
furnizate de contul de profit și pierdere, ceea ce permite efectuarea unei analize
curente care determină probabilitatea producerii riscului de faliment într-un orizont
de timp mai lung decât metoda precedentă.
4. Concluzii
Potrivit experților în domeniu, pandemia de Covid-19 este o emergență globală de
sănătate. Aceasta constituind cel mai mare pericol pentru economia mondială după
criza financiară din 2008, reducând perspectivele de creștere economică și sporind
riscul unei crize globale profunde. Nici o industrie nu a rămas neafectată de
coronavirus, însă niciuna nu este la fel de afectată cum este turismul. Covid-19 nu a
făcut discriminări, astfel încât toate companiile din sectorul turistic şi toate
destinațiile de călătorie au fost afectate masiv de restricţiile fără precedent și au
resimţit blocajele economice și sociale. Confruntându-se cu circumstanțele
excepționale, companiile din industria hotelieră au înregistrat pierderi masive care
au condus la scăderea cifrei de afaceri și a altor indicatori importanți. În acest
context devine inevitabilă analiza riscului de faliment, care determinat prin modelul
Altman nu ne oferă o imagine actualizată a performanțelor economice ale
companiilor, ca urmare a faptului că acest model se bazează pe informații relativ
stabile, precum activele. Pentru a observa impactul pandemiei asupra acestor
societăți se recomandă utilizarea modelului Conan-Holder, care se bazează pe
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
113
informațiile actualizate, precum veniturile și cheltuielile activității. În acest caz, se
observă necesitatea implementării unor măsuri de redresare a acestui sector
economic, pentru a evita falimentările în masă a societăților hoteliere. În această
perioadă se remarcă societățile inovative care și-au reorientat activitatea, bazându-
se mai mult pe turismul local și turismul în natură. Totodată există și alte măsuri de
redresare, cum ar fi: susținerea și prioritizarea sectorului turism în cadrul economiei
naționale; scoaterea în evidență a avantajelor competitive ale României printr-o
promovare inteligentă; reducerea birocrației prin digitalizarea proceselor
operaționale hoteliere, care nu poate fi efectuată datorită limitărilor legislative
actuale; regândirea tehnicilor, politicilor şi procedurilor de sănătate şi securitate
existente; dezvoltarea turismului prin încurajarea investițiilor publice și private;
sprijinirea forței de muncă din turism ș.a. Aceste măsuri sunt foarte importante atât
pentru industria hotelieră cât și pentru multe altele, deoarece impactul unei crize
care afectează major turismul va fi resimțit nu doar în cadrul acestui sector, ci și de
alte sectoare ale economiei – agricultură, industrie alimentară sau transport etc.
Referințe bibliografice
Băileșteanu, Gheorghe ( 1997), Diagnostic, risc și eficiență în afaceri, Editura MIRTON,
Timișoara.
Bătrâncea, Ioan, Bătrâncea L., Popa A., Moscviciov A., Bătrâncea M., Nichita A. (2010),
Standing financiar, Editura RISOPRINT, Cluj-Napoca.
Holt, Gheorghe (2009), Riscul de faliment – punct central în diagnosticul financiar-
contabil, Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Economie,
Nr. 3.
Pascaru, Sergiu (2017), Prezentarea modelelor de evaluare a riscului de faliment prin
prisma managementului anticriză, Universitatea Tehnică a Moldovei.
Sabău, Cătălin (2019), Sistem de analiză și diagnosticare financiară – cale de prevenire a
insolvenței întreprinderii, Universitatea „BABEŞ-BOLYAI”, Cluj-Napoca.
Stihi, Ludmila (2010), Managementul riscului în afaceri, Editura ASEM, Chișinău.
Turcov, Elena (2006), Coordonarea turismului, Editura ASEM, Chişinău.
https://europa.eu/european-union/documents-publications_ro
https://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Markets/AdvancedSearch
Auditul financiar. Studiu de caz privind auditul statutar în România.
FINANCIAL AUDIT. CASE STUDY ON STATUTORY AUDIT IN
ROMANIA
Diana-Maria ROGIA
Masterand, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Abstract: Starting from the specialized literature, in this case study we
followed the manner of presenting the key audit aspects and the
auditor's opinion in the audit reports related to the entities included in
the studied sample, the period under analysis being between 2016-
2019, the year The financial year ended at the end of 2016 was the first
year for which the revised international auditing standards are applied,
with reference to the obligation to communicate key audit matters.
Keywords: Key Audit Matters (KAM) ; audit reports ; audit opinion ;
sample ; international standard on auditing (ISA).
JEL Code: C15 ; M42 ; M48.
Introducere
În lucrarea de față, am considerat oportună analizarea celor mai vulnerabile puncte
ale unui auditor în îndeplinirea obiectivelor activității sale, materializate în
cuprinsul raportului de audit, respectiv emiterea opiniei de audit și prezentarea
aspectelor cheie de audit.
Prezintă interes pentru lucrarea de față, modalitatea în care au fost întocmite
rapoartele de audit pentru entitățile cotate la Bursa de Valori București (pe piața
principală) emise după aplicarea noilor cerințe de raportare în audit (începand cu
situațiile financiare aferente anului 2016) pentru asigurarea unei valori
comunicaționale sporite.
Obiectivul general al acestei norme este de a trata responsabilitatea auditorului în
ceea ce privește comunicarea aspectelor cheie de audit de către auditor în raportul
acestuia, iar finalitatea este de a îmbunătăți valoarea comunicațională a raportului
auditorului, prin furnizarea unei transparențe sporite cu privire la întreg demersul
de audit.
Așadar, tocmai aceste aspecte am încercat să fie cuprinse în acest studiu de caz axat
pe analiza rapoartelor de audit aferente situațiilor financiare corespunzătoare
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
115
exerciţiilor financiare care s-au încheiat la finele anilor: 2016, 2017, 2018 şi 2019
ale unor companii cotate la BVB pe piaţa principală, cu scopul reliefării calității
misiunilor de audit financiar ca urmare a obligaţiei impuse auditorilor de a include
în rapoartele publicate aspectele cheie de audit într-o secţiune separată.
Chiar dacă au fost avute în vedere doar rapoarte de audit pentru patru exerciții
financiare încheiate (perioada 2016-2019), consider că prezintă interes maniera în
care au fost comunicate aspectele cheie de audit de către auditori în rapoartele
acestora, atât din punct de vedere calitativ (formă și conținut), cât și din punct de
vedere cantitativ (al numărului de KAM-uri).
Auditul financiar versus auditul statutar
Din punct de vedere global privim auditul statutar ca parte la întreg, evident și
sintagma de auditor statutar versus auditor financiar. Auditul statutar reprezintă
auditul realizat de persoanele autorizate, în conformitate cu prevederile Legii nr.
162/2017, să efectueze audit statutar în baza cerințelor Standardelor Internaționale
de Audit emise de IAASB și adoptate de IFAC, indiferent de tipul entității la care
acestea se aplică, iar auditul financiar reprezintă totalitatea serviciilor de asigurare
și non-asigurare pe care un auditor financiar le poate efectua, conform legii, în
calitatea sa de membru al Camerei Auditorilor Financiari din România (CAFR),
indiferent de tipul entității pentru care serviciile respective sunt prestate.
Aspecte relevante privind raportul de audit
Pe baza rezultatelor şi a concluziilor obţinute din activitatea de audit se elaborează
raportul de audit prin care se comunică entităţii auditate o opinie privind imaginea
fidelă a poziției financiare, rezultatelor, fluxurilor de trezorerie prezentate de
situaţiile financiare auditate.
Raportul de audit „trebuie să conţină în scris o exprimare clară a opiniei asupra
situaţiilor financiare considerate un tot unitar“.
Opinia auditorului sporeşte credibilitatea situaţiilor financiare, oferind un nivel
înalt, dar nu absolut, de certificare datorită unor factori cum ar fi nevoia de aplicare
a raţionamentului profesional, utilizarea testelor, inerentele restricții ale oricăror
sisteme contabile şi de control intern.
Raportul de audit este de fapt finalitatea misiunii de auditare a situaţiilor financiare
şi mijlocul prin care auditorul comunică utilizatorilor de situaţii financiare măsura
în care este satisfăcut de modul în care au fost întocmite situaţiile financiare.
Aspectele de audit ca aspecte cheie: Conform normei internaționale de audit,
„KAM-urile sunt acele aspecte care, în baza raționamentului profesional al
auditorului, au avut cea mai mare importanță pentru auditul situațiilor financiare
din perioada curentă și sunt selectate dintre aspectele discutate cu persoanele
responsabile cu guvernanța”.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
116
Ipoteza de cercetare propusă: Prezentarea aspectelor cheie de audit, inclusiv a
opiniei auditorului în rapoartele de audit la nivelul firmelor româneşti cotate la
BVB şi supuse auditului statutar.
Metodologia cercetării: populaţie, eşantion, variabile, sursa datelor, metode de
analiză a datelor
În contextul realizării ipotezei de cercetare propusă, în studiu am urmat un demers
statistic, care presupune identificarea populaţiei analizate şi selecţia eşantionului,
alegerea variabilelor, stabilirea metodelor de analiză a datelor, colectarea şi
prelucrarea datelor, iar la final obţinerea rezultatelor cercetării şi interpretarea
acestora.
Populaţia studiată este reprezentată de totalitatea firmelor cotate la Bursa de Valori
Bucureşti – BVB supuse auditului statutar, în conformitate cu Legea nr. 162/2017.
Am stabilit că populația țintă să fie formată doar din firmele de pe piaţa
reglementată, firme având capitalul propriu de peste 100.000.000 lei cu precizarea
că pentru determinarea eșantionului selectat, din firmele identificate pe piața
reglementată să fie excluse firmele din domeniul financiar-bancar, al asigurărilor
sau al intermedierilor financiare, întrucât acestea trebuie să îndeplinească şi alte
criterii în raportarea financiară, iar rapoartele de audit au la bază cerinţele acestor
cadre de raportare şi nu sunt comparabile cu rapoartele de audit ale celorlalte firme.
Eşantionul analizat cuprinde 26 de firme cotate, pentru care s-a realizat analizarea
rapoartelor de audit aferente anilor din 2016, 2017, 2018 și 2019.
În funcţie de obiectul de activitate al firmelor pentru care au fost analizate
rapoartele de audit, eşantionul analizat cuprinde 15 de firme din domeniul
producţiei, 10 firme din domeniul serviciilor şi 1 firmă din domeniul comerţului.
Pentru realizarea ipotezei de cercetare propusă, în studiul de față am urmărit
prezentarea aspectelor cheie de audit raportate în mod corelativ cu tipul opiniei de
audit formulată de auditorul statutar, iar pentru auditorul statutar am urmărit dacă
aceasta face parte sau nu din grupul Big4.
Luând în considerare faptul că raportarea aspectelor cheie de audit în perioada
curentă poate ghida auditorul în planificarea misiunilor viitoare, dar poate contribui
şi la reducerea riscului de audit şi la creşterea calităţii misiunilor de audit din anii
următori, am considerat ca la nivelul studiului efectuat asupra firmelor cuprinse în
eșantionul selectat să fie analizate pentru fiecare raport de audit următoarele
variabile:
a. denumirea entității auditate;
b. domeniul de activitate în care activează entitatea auditată prin prisma
CAEN;
c. denumirea auditorului statutar și apartenența acestuia la grupul Big4;
d. tipul opiniei de audit formulată de auditor în raportul de audit;
e. prezența aspectelor cheie de audit în raportul de audit;
f. numărul total de aspecte cheie raportate de către auditor în raportul de audit;
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
117
g. tipul/descrierea aspectelor cheie raportate de către auditor în raportul de
audit.
Rezultate şi discuţii
La o primă analiză formală a rapoartelor de audit aferente companiilor cuprinse în
eșantionul analizat s-a constatat că rapoartele de audit emise în perioada analizată
sunt mai extinse de la o perioadă la alta. Dacă în perioada de început a introducerii
obligaţiei de a include în rapoartele de audit a aspectele cheie separat, acestea
aveau aproximativ 4 pagini, odată cu publicarea într-o secţiune separată a KAM-
urilor, se poate observa că dimensiunea acestora ajunge şi la 10 pagini (cu titlu de
exemplu pot fi date rapoartelor de audit emise de Ernst & Young pentru OMV
Petrom S.A.).
Rapoartele de audit aferente firmelor din eşantionul analizat în perioada 2016-
2019, au fost întocmite de auditori statutari aparținând unor entităţi din grupul Big4
într-o proporţie care depăşeşte 50% (mai exact 52,88%), restul (aproximativ
47,12%) fiind întocmite de auditori care nu fac parte din grupul Big4, această
proporție a apartenenței auditorilor statutari care au emis rapoartele de audit
analizate fiind redată sugestiv și prin intermediul figurii de mai jos:
Figura nr. 1 Apartenența auditorilor statutari la grupul Big4
Sursa: prelucrare proprie
52,88%47,12%
Auditori statutari care
aparțin grupului Big4
Auditori statutari care nu
aparțin grupului Big4
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
118
Sursa: prelucrare proprie
Referitor la numărul total de aspecte cheie de audit identificate la nivelul
rapoartelor de audit analizate, se constată că:
✓ în 48,08% din cazuri reprezentând 50 rapoarte de audit analizate există cel
puţin un aspecte cheie de audit prezentat;
✓ în 1,92% din cazuri reprezentând 2 rapoarte de audit analizate există 6
aspecte cheie de audit prezentate.
Tabel 2 Tipologia opiniilor de audit exprimate de auditorii care au efectuat auditul
statutar la entitățile analizate în perioada 2016 - 2019
Nr.
crt.
Tipul opiniei de audit Nr. apariții
2016
Nr. apariții
2017
Nr. apariții
2018
Nr. apariții
2019
1 Opinie 1 (opinie fără
rezerve)
25 24 25 25
2 Opinie 2 (opinie cu rezerve) 1 2 1 1
3 Opinie 3 (imposibilitatea
exprimării unei opinii)
0 0 0 0
4 Opinie 4 (opinie contrară) 0 0 0 0
TOTAL 26 26 26 26
Sursa: prelucrare proprie.
De remarcat este faptul că în aproximativ 24 din cazuri, opinia auditorului a fost
nemodificată în rapoartele de audit aferente celor 4 ani analizați.
Tabel 1 Ponderea numărului de aspecte cheie de audit identificate în rapoartele de
audit analizate pe perioada 2016-2019
Nr.
crt.
Nr. KAM/
Raport de
audit
Perioada
2016 2017 2018 2019 Nr. total
apariții
Pondere total perioadă
(%)
1 0 aspecte 4 3 1 1 9 8,65
2 1 aspect 11 14 12 13 50 48,08
3 2 aspecte 5 4 8 6 23 22,12
4 3 aspecte 1 3 3 2 9 8,65
5 4 aspecte 2 0 1 2 5 4,81
6 5 aspecte 2 1 1 2 6 5,77
7 6 aspecte 1 1 0 0 2 1,92
TOTAL 26 26 26 26 104 100
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
119
Aspectele cheie de audit identificate în rapoartele de audit ale companiilor analizate
în funcție de tipul acestora sunt prezentate în figura de mai jos.
Figura nr. 2 Ponderea aspectelor cheie de audit identificate în rapoartele de
audit analizate
Sursa: prelucrare proprie.
Concluzii
Rezultatele statisticii descriptive și cantitative prezintă, în general, profilul unor
companii auditate de auditori care, indiferent dacă aparțin sau nu grupului Big4, au
formulat în majoritatea rapoartelor de audit o opinie fără rezerve (99 de rapoarte de
audit reprezentând 95,19% din totalul rapoartelor de audit analizate) și majoritatea
rapoartelor de audit conţin cel puţin un aspect cheie de audit (95 de rapoarte de
audit reprezentând 91,34%).
Cu toate acestea, eterogenitatea KAM-urilor exprimată atât prin numărul cât și tipul
acestora ar putea ghida auditorul în perioada următoare ca încă din etapa de
planificare a auditului să-şi stabilească teste de audit mai aprofundate pentru
domeniile şi sistemele semnificative, tocmai pentru a contribui la consolidarea
credibilităţii demersului de audit şi, implicit, la îmbunătăţirea calităţii auditului.
Important de analizat ar putea fi și legătura între numărul de KAM-uri raportate,
conținutul acestora și tipul opiniei auditorului prin extinderea cercetării asupra altor
rapoarte de audit aferente unor entități cuprinse în eșantioane selectate în funcție și
de alte criterii.
După publicarea rapoartelor de audit și pentru perioade ulterioare anului financiar
2019, studiul ar putea fi orientat și în această direcție.
18,90%
5,40%4,30%
71,40%
recunoașterea veniturilor
recuperarea valorii contabile a
imobilizărilor corporale
evaluarea stocurilor/testarea pentru
deprecierea activelor
restul tipurilor de KAM
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
120
Referințe bibliografice
Bostan Ionel, Controlul financiar, Editura Polirom, Iași, 2000
Boulescu Mircea, Curtea de Conturi – Tradiție și actualitate, Editura Expert Consult SRL,
București, 1993
Collins Lionel și Valin Gerard, Audit et control interne, Ed. Dalloz, Paris, 1992
Ionescu L., Auditul statutar al situațiilor financiare anuale și importanța acestuia în
condițiile crizei economice internaționale, Revista Contabilitatea, expertiza și auditul
afacerilor, nr. 3/2009, 66-68.
Loebbecke Arens, Audit, o abordare integrată, Editura ARC, Chişinău, 2003
Oprean Ioan, Popa Irimie Emil şi Lenghel Radu Dorin, Procedurile auditului şi ale
controlului financiar, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007
Popeangă Petre, Organizarea și executarea controlului financiar-contabil, Editura Fundației
”România de Mâine”, București, 2000
Șaguna Dan Drosu, Drept financiar și fiscal, Editura All Beck, Bucureți, 2017
Șaguna Dan Drosu, Radu Daniela Iuliana, radu Marius Eugen, Drept financiar-fiscal.
Legislația Uniunii Europene, Editura C.H. Beck, 2017
Ţară Ioan Gheorghe , Audit financiar, Editura GrafNet, 2006.
Ţară Ioan Gheorghe, Gherai Dana Simona, Audit financiar – caiet de seminar, 2011,
Editura Universităţii din Oradea.
http://www.bvb.ro, accesat la data de 19.05.2020
http://www.ramp.ase.ro/_data/files/articole/2_02.pdf, accesat la data de 20.04.2020
https://assets.kpmg/content/dam/kpmg/ro/pdf/2020/raport-transparenta-2019-ro.pdf,
accesat la data de 12.04.2020
EXISTĂ CÂȘTIGĂTORI ÎN PANDEMIE? REALITATEA CIFRELOR DIN
PIAȚA FARMACEUTICĂ
ARE THERE WINNERS IN THE PANDEMIC? THE REALITY OF
FIGURES IN THE PHARMACEUTICAL MARKET
Florentina Violeta ANTON-SELEJAN
Masterand, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Mădălina-Georgiana ȘTEF
Masterand, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe Economice
e-mail: [email protected]
Abstract:
The following publication deals with the issue of the pandemic
crisis and its impact on the economic-financial performances
registered by companies on a target market. The theoretical part
consists in exposing the global pandemic situation and the changes that
come along in the pharmaceutical field. Therewith, we proceeded to
explain the glossology used further. The scientific research consists of
an analysis that aims to compare the results obtained by 6
pharmaceutical companies, results that were determined by calculating
the main economic-financial indicators: liquidity, solvency and
profitability. The final part is materialized in the reasoned answer we
offer to the question initially launched.
Keywords: crisis; pharmacy; market; tendencies; economic; indicators
JEL Code: O16 ; G32.
Introducere
Lucrarea intitulată „Există câștigători în pandemie? Realitatea cifrelor din piața
farmaceutică” își propune să evidențieze modul în care pandemia actuală afectează
industria farmaceutică și ce schimbări a generat în cazul acestei industrii, punând
accentual pe rezultatele bilanțiere obținute de societățile farmaceutice.
Alegerea temei a fost inspirată de faptul că este important să fim informați cu
privire la contextul economic actual.Totodată, am optat pentru a aborda acest
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
122
subiect și datorită faptului că presupune o cercetare asupra nivelului de răspândire a
acestui virus în România și modul în care afectează economia și populația țării.
Pandemia actuală de coronavirus este o epidemie care se află într-o continuă
dezvoltare pe teritoriul României, afectând atât sănătatea locuitorilor țării, cât și
economia țării. Această pandemie este cauzată de SARS-CoV-2, virus care
provoacă o infecție numită COVID-19, care poate fi asimptomatică, ușoară,
moderată sau severă.
Lucrarea este structurată pe trei capitole, capitole ce analizează aspecte precum:
situația actuală a societăților farmaceutice și modul în care acestea resimt efectele
pandemiei. De asemenea, se efectuează o analiză teoretică a principalilor indicatori
economici după cum urmează: de lichiditate, solvabilitate și profitabilitate.
Ultimul capitol reprezintă un studiu de caz asupra principalelor șase societăți
farmaceutice din România cotate la Bursa de Valori București, studiu realizat
asupra rezultatelor financiare obținute de acestea în situația actuală comparative cu
aceeași perioadă a anilor trecuți.
Finalul lucrării cuprinde concluziile, care prezintă sintetizat anumite aspecte ale
situației reale din acest domeniu.
Incidența SARS-CoV-2 asupra pieței farmaceutice
Industria farmaceutică este o piață de referință a medicamentului. Această piață s-a
dezvoltat tot mai mult în secolul XX (secolul medicamentelor). Industria
farmaceutică este a treia cea mai importantă industrie după cea a petrolului și
industria de armament.
Luând în considerare situația epidemiologică actuală, industria farmaceutică s-a
unit în lupta cu SARS-CoV-2, pentru a găsi un tratament impotriva acestui virus.
Epidemia de coronavirus a adus schimbări și restricții și în cadrul societăților
farmaceutice.
În cadrul farmaciilor, programul cu publicul a fost redus, pentru a se evita
suprasolicitarea personalului, de asemenea în farmacii este interzisă autoservirea, s-
au instalat purificatoare de aer cu lampă UV in zona destinată personalului și s-au
instalat panouri de protecție care separă zona personalului de zona pacienților. Ca
în orice incintă, iar în cazul farmaciilor cu atât mai mult, pacienții trebuie să
respecte distanța de minim 1,5 metri față de persoana din față și purtarea măștii în
incintă a devenit obligatorie. În prezent, România se confruntă cu o criză a
medicamentelor. Cele mai căutate medicamente sunt antidiabeticele orale, care în
prezent lipsesc din toate farmaciile, ceea ce agravează starea de sănătate a
pacientului.
De asemnea, datorită lipsei tot mai acute de medicamente, România a interzis
pentru șase luni distribuția înafara țării de medicamente și a tuturor produselor
sanitare care au legătură cu tratarea acestui virus.
(http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224387)
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
123
Acest lucru duce la probleme și mai mari în cadrul sistemului farmaceutic Coralia
Kreyer, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor Europeni de Medicamente, spune că
“interzicerea exporturilor de medicamente compensate pe o perioadă de şase luni
creează dezechilibre la nivelul pieţelor europene, pentru că există pacienţi europeni
care au nevoie de aceste medicamente.” (https://www.zf.ro/business-sub-covid-
19/zf-live-coralia-kreyer-presedintele-adem-interzicerea-exporturilor-de-
medicamente)
2.Principalii indicatori de analiză a performanțelor financiare ale entităților
din domeniul farmaceutic
Indicatorii financiari analizați sunt exprimaţi sub forma ratelor care reprezintă
instrumente utile de analiză care sintetizează un volum mare de date într-o formă
mai uşor de înţeles, de interpretat şi de comparat.
2.1 Analiza indicatorilor de lichiditate
În cadrul analizei financiare, se pot identifica trei indicatori care compară nivelurile
resurselor de numerar cu datoriile curente, ca o măsură a obligaţiilor de numerar, şi
anume: lichiditatea curentă sau generală, lichiditatea intermediară (testul acid) şi
lichiditatea imediată sau reală. (Vintilă Georgeta, 2005, Gestiunea financiară a
întreprinderii, Ed.Didactică și Pedagogică, București).
a. Indicatorul de lichiditate generală
Acesta măsoară abilitatea entităţii de a-şi plăti datoriile pe termen scurt.
Terry Gaskin apreciază că nivelul optim al indicatorului trebuie să fie de 100 %
(Gaskin Terry,1998, Indicatori financiari perfecţi, Editura Naţional, Bucureşti,
p.23).
b. Indicatorul de lichiditate imediată
Lichiditatea imediată este definită ca:
Lichiditatea imediată= Numerar + Titluri de plasament/ Datorii curente
(Pântea Iacob,1999,Managementul contabilităţii româneşti, vol.II, Editura
Intelcredo, Deva ,p.594).
2.2 Analiza indicatorilor de solvabilitate
Solvabilitatea exprimă aptitudinea unui agent economic de a face față datoriilor
sale, când acestea ajung la scadență.
RSG= ANC/ AT
Nivelul minim acceptabil este de 35 %, dar normal ar fi de cel puţin 50 % (Eros-
Stark L,Pantea I.M, 2001, Analiza situaţiei financiare a firmei, Editura Economică,
Bucureşti, p.167).
2.3 Analiza indicatorilor de rentabilitate
Starea de eficienţă a unei firme poate fi evidenţiată cu ajutorul ratelor rentabilităţii.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
124
a. Rata rentabilităţii activelor (Return on Total Assets - ROA)
Acesta se determină ca un raport dintre profitul net şi valoarea activelor
întreprinderii şi măsoară gradul de rentabilitate al întregului capital investit într-o
întreprindere (Halpen P., Weston J.F., Brigham E.F.,1998, Finanţe manageriale,
Editura Economică, Bucureşti, p.111).
ROA= RNE/AT x 100
b. Rata rentabilității financiare (Return on Equity – ROE)
Acesta se calculează ca un raport procentual între rezultatul net al exerciţiului şi
valoarea capitalurilor proprii ale întreprinderii.Totodată, evidenţiază gradul de
rentabilitate al capitalului investit într-o afacere.
ROE= RNE/ CPR x 100
(https://www.financialmarket.ro/terms/rentabilitatea-capitalului-return-equity/)
c. Rata rentabilității capitalului angajat (ROCE)
Rentabilitatea capitalului angajat măsoară rentabilitatea adusă de fondurile pe
termen lung ale companiei.
(https://corporatefinanceinstitute.com/resources/knowledge/finance/return-on-
capital-employed-roce/)
ROCE= EBIT/ Capital angajat
3. Studiu de caz: Realitatea cifrelor din piața farmaceutică
Capitolul trei se concretizează într-un studiu de caz, printr-o analiză a
rezultatelor financiare obținute de către primele șase cele mai mari companii
farmaceutice cotate la Bursa de Valori București.
Pentru a reliefa cât mai precis impactul situației pandemice actuale asupra
stării și performanțelor companiilor din acest domeniu, studiul are la bază situațiile
financiare la S1 2018, S1 2019, S1 2020, ce ne sunt furnizate de către aceste entități
pe site-ul www.bvb.ro.Se purcede prin determinarea a șase dintre cei mai mari
importanți indicatori financiari: de lichiditate, solvabilitate și rentabilitate.
3.1. Ratele de lichiditate (generală/imediată)
Figura nr.1 Evoluția ratelor de lichiditate
Sursa: Prelucrare proprie conform datelor bilanțiere
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
125
Entitate/
Perioadă
S1 2018
RLG
S1 2019
RLG
S1 2020
RLG
S1 2018
RLI
S1 2019
RLI
S1 2020
RLI
Farm.
Remedia
110.23% 115.38% 125% 25.96% 10.97% 42.47%
Ropharma 97.41% 92.65% 96.66% 5.35% 2.68% 3.30%
Zentiva 315.67% 302.35% 267.16% 120.67% 162.60% 127.44%
Biofarm SA 306.30% 450.94% 382.45% 100.87% 206.93% 172.44%
Medlife 104.93% 114.46% 109% 17.13% 14.56% 19.98%
Antibiotice
SA
197.27% 206.35% 203.57% 0.91% 1.90% 2.02%
Tabel nr. 1 Rata lichidității generale/imediate, sursa: Prelucrare proprie conform
datelor bilanțiere
În cadrul societăților farmaceutice, media ratei lichidității generale pentru cele șase
societăți se situează peste 100 %, în toți cei trei ani, ceea ce înseamnă că societățile
farmaceutice beneficiază de o acoperire excedentară a datoriilor. Această valoare
este generată de înregistrarea de către societatea Biofarm SA, a celei mai mari
valori a ratei de lichiditate generale semestrul 1 a celor 3 ani, cuprinsă între 382 %
în semestrul 1 al anului 2020 și 450 % în anul 2019. Cea mai mică valoare a ratei
de lichiditate este înregistrată de societatea Ropharma, valori cuprinse între 96-97
%, ceea ce denotă pentru entitate o acoperire parțială a datoriilor. Cea mai mare
valoare a mediei ratei se înregistrează în primul semestru al anului 2020, de 192,55
%, se apreciază faptul că entitățile beneficiază pe total de o situație favorabilă, în
cazul în care rata lichidității ajunge aproape la 200 %.
Valoarea optimă a ratei de lichiditate imediată este de 100%.
În cazul societăților farmaceutice media ratei de lichiditate imediată pe semestrul
întâi al celor trei ani se situează sub valoarea de 100 %, ceea ce înseamnă că
societățile au o acoperire intermediară parțială a datoriilor. Această situație denotă
faptul că societățile farmaceutice își pot valorifica creanțele, dar nu dispune de
numerar și echivalent de numerar pentru plata imediată a datoriilor. Cea mai mare
valoare a ratei de lichiditate imediată este înregistrată de entitatea Biofarm SA, care
în semestrul întâi al anului 2019 a înregistrat 206,93 % și în semestrul 1 al anului
2020 172,44 %, ceea ce înseamnă că societatea își pot valorifica creanțele, și
dispune de numerar și echivalent de numerar pentru plata imediată a datoriilor.
În aceași situație se află și societatea farmaceutică Zentiva care are valori ale ratei
de lichiditate imediată cuprinse între 120% și 120,7 % în perioada analizată.
3.2 Rata solvabilității generale
Pe toată perioada analizată societățile farmaceutice înregistrează aceeași
valoare, înregistrează o valoare unitară (1), ceea ce înseamnă că societatea poate să
își onoreze datoriile din activele pe care le deține în patrimoniu.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
126
3.3 Rata rentabilității activelor
Figura nr.3 Evoluția rentabilității activelor
Sursa: Prelucrare proprie conform datelor bilanțiere
Practica sugerează că un interval de referință optim pentru o societate este
evidențiat prin media ţărilor dezvoltate: 3 % – 9 %.
Astfel, în graficul de mai sus putem observa că valorile înregistrate sunt variate și
fluctuante pe parcursul celor 3 semestre de referință.
Compania cu cel mai înalt nivel de rentabilitate a activelor înregistrat este Biofarm,
valoarea cea mai mare fiind atinsă în semestrul 1 al anului 2019: 9,17%.
Aceasta este urmată de Zentiva, a cărei ROA înregistrează o ușoară scădere de
1,13% în S1 2020 față de S1 2018 și S1 2019, când s-a remarcat o ROA egală cu
6,37%.
Per ansamblul societăților analizate, s-a manifestat o tendință de scădere a ratei
rentabilității activelor, fapt ce reprezintă un aspect nefavorabil.
3.4 Ratele de rentabilitate a capitalului propriu și a capitalului investit
Figura nr.3 Evoluția ratelor de rentabilitate
Sursa: Prelucrare proprie conform datelor bilanțiere
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
127
Entitate/
Perioadă
S1 2018
ROE
S1 2019
ROE
S1 2020
ROE
S1 2018
ROCE
S1 2019
ROCE
S1 2020
ROCE
Farmaceutice
Remedia
0.26% 0.28% 0.05% 1.16% 1.17% 0.61%
Ropharma 1.88% 1% 0.94% 2.28% 1.56% 1.7%
Zentiva 8.9% 7.34% 5.63% 10.65% 8.84% 6.8%
Biofarm SA 10.1% 11.55% 11.16% 13.1% 15% 13.5%
Medlife -0.12% 2.52% 2.73% 1.57% 2.14% 2.22%
Antibiotice
SA
4.8% 4.57% 3.86% 9.36% 9% 7.16%
Tabel nr. 2 Evoluția ratelor de rentabilitate
Sursa: Prelucrare proprie conform datelor bilanțiere
Per ansamblul societăților, s-a manifestat o creștere în S1 2019 față de S1 2018 de
0,15%. Totuși, în S1 2020, valoarea acestei rate s-a diminuat cu 0,84.
Un aspect nefavorabil îl constituie faptul că 5 din cele 6 companii analizate au
înregistrat valori sub 10%. Biofarm este singura companie care nu doar atinge
pragul de 10%, ci în S1 2019 înregistrează o valoare a ROE de 11,55%, fapt ce
arată că întreprinderea este capabilă să realizeze profit prin utilizarea capitalurilor
proprii de care dispune.
În S1 2020, cea mai scăzută valoare a ROE este înregistrată de către Farmaceutice
Remedia (0,05%), lucru ce oglindește incapacitatea acesteia de a realiza profit prin
folosirea capitalurilor proprii avute la dispoziție. Pe parcursul celor 3 semestre
analizate, în medie s-a înregistrat o scădere constantă a valorii acestui indicator,
fapt ce reprezintă un aspect nefavorabil.
Biofarm este compania farmaceutică ce a înregistrat cele mai înalte valori, dintre
care putem observa că, cea mai mare valoare este egală cu 15%. Astfel, putem
afirma că, Biofarm urmărește în cel mai eficient mod aspectul dezvoltării
afacerii.Este urmată apoi de Zentiva, care înregistrează cea mai mare valoare a
ROCE în S12018: 10,65%. Totuși, în cadrul acestei companii, ROCE manifestă o
tendință de scădere continuă și accentuată, situație care, evident, nu este de natură
să îi bucure pe acționari.
Conform tabelului de mai sus cea mai nefavorabilă situație o întâlnim în cadrul
Farmaceutice Remedia care prezintă o valoare ROCE în S1 2020 sub 1%, și anume
0,61%.
Concluzii
Izbucnirea bolii coronavirus 2019 a provocat o criză globală, întrucât oamenii din
întreaga lume au fost nevoiți să se adapteze la noile realități provocate de
pandemie.Industria farmaceutică din Europa, și implicit România, își asumă un rol
activ în lupta împotriva COVID-19.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
128
Impactul pe termen scurt al pandemiei COVID-19 include modificări ale cererii,
revizuiri ale reglementărilor, modificări ale procesului de cercetare și dezvoltare și
trecerea la telecomunicații și telemedicină.
Pentru a da răspuns întrebării lansate în titlu „Există câștigători în pandemie?”,
concludem prin a declara faptul că deși pot exista câștigători în pandemie, entitățile
care activează în sectorul farmaceutic nu își pot revendica acest titlu, ci mai
degrabă le putem numi „supraviețuitoare”.
Prin prisma indicatorilor financiari analizați în cadrul celor 6 entități, putem afirma
următoarele: se remarcă existența capacității activelor curente de a se transforma în
disponibilități bănești, menite să acopere datoriile scadente ale societăților, și
totodată tendința ca în medie, rata lichidității generale să crească în S 1 2020 față
de aceeași perioada a anului trecut. Aceeași tendință de creștere se remarcă și în
cazul ratei lichidității imediate.
Totodată, se remarcă faptul că toate societățile sunt solvabile pe parcursul întregii
perioade analizate, ceea ce înseamnă că pot să își onoreze datoriile din activele pe
care le deține în patrimoniu. Per ansamblul societăților analizate, s-a manifestat o
tendință de scădere de la un an la altul a ratelor de rentabilitate, cele mai mici valori
fiind atinse în S1 2020, fapt ce reprezintă un aspect nefavorabil.
Conform datelor bilanțiere, se observă că tendința de pe piața farmaceutică în ceea
ce privesc cheltuielile cu personalul este de creștere în S1-2020 față de perioadele
precedente analizate. Se are în vedere faptul că în cadrul societăților producătoare
de medicamente numărul angajațilot a crescut, în timp ce în cadrul societăților ce
au ca obiect de activitate comerțul cu medicamente se observă o diminuare a
numărului angajaților de la o perioadă la alta. În ceea ce privesc datoriile pe termen
scurt, mediu și lung se remarcă o tendință de majorare în S1 al anului 2020, lucru
ce poate fi pus fie pe seama datoriilor fiscale, fie pe seama datoriilor comerciale
sau asimilate.
La rândul ei, cifra de afaceri netă în cazul industriei farmaceutice prezintă o
involuție sesizabilă în S1-2020, față de S1-2019, ce poate fi pusă pe fondul scăderii
veniturilor din vânzarea produselor farmaceutice complementare. Antitetic, se
remarcă o tendință de creștere a producției vândute.
Bibliografie
Eros-Stark L,Pantea I.M, 2001, Analiza situaţiei financiare a firmei, Editura Economică,
Bucureşti, p.167
Gaskin Terry,1998, Indicatori financiari perfecţi, Editura Naţional, Bucureşti, p.23
Halpen P., Weston J.F., Brigham E.F.,1998, Finanţe manageriale, Editura Economică,
Bucureşti, p.111
Pântea Iacob,1999,Managementul contabilităţii româneşti, vol.II, Editura Intelcredo, Deva
p.594
Vintilă Georgeta, 2005, Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed.Didactică și Pedagogică,
București
https://corporatefinanceinstitute.com/resources/knowledge/finance/return-on-capital-
employed-roce/, ultima accesare 10.11.2020
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
129
https://www.financialmarket.ro/terms/rentabilitatea-capitalului-return-equity/,ultima
aceesare 10.11.2020
http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224387, ultima aceesare 12.11.2020
https://www.zf.ro/business-sub-covid-19/zf-live-coralia-kreyer-presedintele-adem-
interzicerea-exporturilor-de-medicamente ultima accesare 09.11.2020
EVOLUȚII ALE CONSUMULUI ÎN ROMÂNIA – TENDINȚE ALE
COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI
EVOLUTION OF CONSUMPTION IN ROMANIA – TRENDS IN
CONSUMER BEHAVIOUR
Denisa – Nicoleta FISKUȘAN
Masterand, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe
Economice
e-mail: [email protected]
Bianca - Alexandra TODINCA
Masterand, Universitatea din Oradea – Facultatea de Științe
Economice
e-mail: [email protected]
Abstract: In this paper we aim to analyze the evolution of
consumption in Romania and the trends in consumer behavior,
revealing the structure of total consumption expenditures, by
categories of expenditures in the period 2010-2019, but also what
are the main food products, alcoholic beverages, respectively
services consumed. We will also reveal the impact of the current
Covid-19 pandemic on the behavior of Romanian consumers. We
noticed that the Covid -19 pandemic changed consumer behavior,
with a growing trend in online shopping, even for food.
Keywords: Consumer behavior; food products; alcoholic beverages;
services; Covid-19.
JEL Code: D11; D12
Introducere
Această lucrare prezintă evoluțiile consumului în România, în perioada 2010 -
2019, respectiv tendințele specifice comportamentului consumatorului. Lucrarea
de față cuprinde trei secțiuni. În prima secțiune vom prezenta particularitățile
consumului populației în România, în perioada 2010-2019, relevând structura
cheltuielilor totale de consum pe gospodării și pe persoană, pe categorii de
cheltuieli, dar și care sunt principalele produse alimentare, băuturi alcoolice,
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
131
respectiv servicii consumate de către populație. Cea de-a doua secțiune analizează
particularitățile comportamentului consumatorului român în contextul pandemiei
de Covid-19, punând accent pe efectele pe care le are această pandemie asupra
comportamentului consumatorului, a schimbărilor pe care le-a generat. Ultima
secțiune a lucrării este dedicată concluziilor desprinse în urma studiului realizat.
Particularități ale consumului populației în România, în perioada 2010-2019
Consumul reprezintă satisfacerea unei necesități în ansamblu a societății,
a instituțiilor și a unităților economice, respectiv a indivizilor. Mai exact,
consumul care repezintă nivelul prin care oamenii își ating scopurile materiale
generale față de interesele economice, trebuie să fie un important element în
concepția și desfășurarea activității economice. (Patriche, 1998)
Tabelul următor prezintă structura cheltuielilor de consum pe o gospodărie, pe
categorii de bunuri şi servicii consumate.
Tabel nr.1.Structura cheltuielilor totale de consum pe o gospodărie pe
cheltuieli de consum în perioada 2010-2019 (în procente)
Categorii
de
cheltuieli
de
consum
Anu
l
201
0
Anu
l
201
1
Anu
l
201
2
Anu
l
201
3
Anu
l
201
4
Anu
l
201
5
Anu
l
201
6
Anu
l
201
7
Anu
l
201
8
Anu
l
201
9
Produse
agroalimentare
și băuturi
nealcoolice
41
41,7
41,9
41,4
40
38,2
36,1
34,3
33,3
32,5
Băuturi
alcoolice,
tutun
7,7 7,6 7,8 7,8 7,7 7,8 8 8,2 8,2 8,1
Îmbracaminte
și
încălțăminte
5,4 5 5 5,2 5,3 5,7 6,5 7,1 7,4 8,1
Locuința,
apa,
electricitate,
gaze și alți
combustibili
16,6
16,3
16,7
16,7
17,2
17,9
17,7
17,1
16,2
16,1
Mobilier,
dotarea
și întreținerea
locuinței
4
4
3,8
3,9
3,9
4,2
4,8
5,6
5,8
6
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
132
Sănătate 4,5 4,7 4,3 4,5 4,6 4,9 4,8 4,9 5 5
Transport 6 6 6,1 5,9 6,2 6,3 6,1 6,6 7,2 7,1
Comunicații 5 4,7 4,8 4,7 4,8 5 5,2 5 4,8 4,7
Recreere și
cultură
4 4,1 3,8 4,1 4,5 4 4,2 4 4,6 4,2
Educație 0,7 0,6 0,6 0,5 0,5 0,4 0,4 0,3 0,4 0,4
Hoteluri,
cafenele și
restaurante
1,3
1,3
1,3
1,5
1,4
1,4
1,7
1,8
1,9
2,1
Diverse
produse
și servicii
3,8 4 3,9 3,8 3,8 4,2 4,7 5,1 5,2 5,5
Sursa: realizat de autori pe baza datelor publicate de Institutul Național de
Statistică, tabel BUF 109I, disponibil online la adresa
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse- table, accesat la
data de 12.11.2020.
Pe întreaga perioadă analizată, cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor este
deținută de către produse agroalimentare şi băuturi nealcoolice. Cu toate acestea,
remarcăm faptul că, în ultimul deceniu, ponderea acestor cheltuieli în totalul
cheltuielilor pe o gospodărie a înregistrat o scădere de la 41%, în anul 2010, la
32,5% în anul 2019. În ceea ce privește serviciile, cheltuielile pentru plata
serviciilor legate de locuință dețin cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor
privind serviciile și ocupă poziția a doua ca pondere în totalul cheltuielilor de
consum la nivelul gospodăriilor din România. Constatăm că în anul 2010 ponderea
cheltuielilor privind locuința în totalul cheltuielilor de consum era de 16,6%,
urmând să crească la 17,9% în 2015, iar apoi a scăzut până în 2019 la 16,1%.
Se observă că, în România, distribuţia cheltuielilor cu educaţia are tendinţa de a
înregistra valori tot mai scăzute, un aspect negativ pentru țara noastră, în condiţiile
în care s-a constat că, între cheltuielile cu educația şi performanţele educaţionale
există o relaţie directă: cu cât cheltuielile pe individ sunt mai ridicate, cu atât cresc
şi performanţele educaţionale ale acestora. (Neagu, 2005)
Consumul populației vizează o varietate mare de bunuri, unele pot fi de o primă
necesitate (carne, pâine, legume, lapte sau îmbrăcăminte), iar altele pot suporta o
amânare pentru satisfacerea nevoilor legate de ele, acestea sunt considerate ca fiind
obiecte de lux (mașină, produse cosmetice).
Tabelul următor prezintă evoluția cheltuielilor totale medii lunare pe o persoană, pe
categorii de cheltuieli, în perioada 2010-2019.
Tabel nr.2. Cheltuielile totale medii lunare pe o persoană, pe categorii de
cheltuieli, în perioada 2010-2019 (în lei)
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
133
Categorii de
cheltuieli de
consum
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
Anul
2017
Anul
2018
Anul
2019
Total 712,02 758,43 780,92 811,26 850,86 884,56 953,35 1093,9
2
1406,8
4
1582,7
4
Cheltuieli
pentru
alimente și
băuturi
consumate
157,49
165,52
174,8
182,78
184,78
190,34
196,74
219,87
244,9
270,27
Cheltuieli
pentru
cumpararea
mărfurilor
nealimentar
e
157,3
159,88
167,6
173,48
185,43
201,77
226,69
279,8
326,27
368,32
Cheltuieli
pentru plata
serviciilor
129,17 133,33 140,5 148,3 162,05 172,27 185,69 201,18 223,37 245,93
Sursa: realizat de autori pe baza datelor publicate de Institutul Național de
Statistică, tabel BUF 107I, disponibil online la adresa
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse- table, accesat la
data de 12.11.2020.
Pe întreaga perioadă analizată, cheltuielile cu produsele alimentare și băuturi au fost
într-o continuă creștere de la 157,4 lei în 2010 până la 270,2 lei în 2019. Cea mai
mare sumă este asociată cumpărării mărfurilor nealimentare, care este într-o
continuă creștere, pornind de la 157,3 lei în 2010 și ajungând la 368,32 lei în 2019.
De asemenea, se observă că în România, se cheltuie foarte mult și în domeniul
serviciilor, pornind în 2010 de la 129,17 lei și ajungând în 2019 la 245,93 lei.
În România, consumul alimentar al populației se remarcă prin (Stanciu, 2010):
• ponderea mai mare a cheltuielilor alimentare în cheltuielile totale de
consum;
• ponderea mai mare a consumului alimentar din producția agricolă a
propriei gospodării;
• aproximativ 2,5% din populația țării suferă de subnutriție cronică;
• consumul major de tutun, alcool și grăsimi: ca urmare, crește incidența unor
afecțiuni precum cancerul, tuberculoza și bolile de nutriție, iar
alcoolismul poate duce la grave disfuncții în viața socială, în general;
• consumul excesiv de cartofi și cereale;
• prezența redusă a piețelor ecologice în constituirea coșului alimentar
zilnic al gospodăriilor.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
134
Consumul mediu anual de produse alimentare, pe locuitor în unități
fizice reprezintă cantitatea dintr-un produs sau grup de produse agroalimentare
consumată de un locuitor, în perioada de referință, indiferent de sursa de
aprovizionare (INSSE, 2020).
Tabelul următor prezintă evoluția consumului mediu lunar al principalelor
produse alimentare pe o persoană, în perioada 2010-2019.
Tabelul nr.3. Evoluția consumului mediu lunar al principalelor produse
alimentare, pe o persoană, în perioada 2010-2019 Principalele
produse
alimentare
ale
consumului
lunar
Anul
2010
Anul
2011
Anul
2012
Anul
2013
Anul
2014
Anul
2015
Anul
2016
Anul
2017
Anul
2018
Anul
2019
Pâine și
produse de
franzelărie
(kg)
8,732
8,565
8,584
8,5
8,333
8,378
8,241
8,202
8,044
7,925
Preparate
din carne
(kg)
1,068
1,023
1,238
1,031
1,036
1,101
1,12
1,202
1,239
1,238
Lapte, total
(litri)
6,186 5,96
2
6,06
2
5,87 5,79
4
5,758 5,81
3
5,768 5,632 5,523
Brânzeturi și
smântână
(kg)
1,299
1,28
4
1,31
8
1,354
1,36
9
1,27
1,33
7
1,464
1,519
1,524
Ouă (buc) 12,99 13,14
5
12,80
5
13,376 13,46
5
13,421 13,43
7
13,562 13,433 13,649
Fructe, total
(kg)
3,557 3,39
9
3,38
9
3,449 3,57
4
3,693 3,83
1
3,897 4,028 4,006
Legume și
conserve din
legume,
total (kg)
7,382
7,59
7
7,57
5
7,617
7,72
6
7,553
7,72
6
7,983
8,077
8,066
Sursa: realizat de autori pe baza datelor publicate de Institutul Național de
Statistică, tabel BUF 110I, disponibil online la adresa
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse- table, accesat
la data de 16.11.2020.
În perioada analizată, consumul de pâine și produse de franzelărie a înregistrat o
ușoară scădere, de la 8,732 kg în 2010 până la 7,925 kg în 2019. Se poate
observa că legumele și conservele din legume se consumă destul de mult,
consumul mediu lunar fiind într-o continuă creștere, de la 7,382 kg în 2010 la
8,066 kg în 2019. În România preparatele din carne se consumă destul de puțin, astfel încât o persoană consumă, în medie, în jur de 1 kg pe lună.
Consumul mediu anual de băuturi, pe locuitor, reprezintă cantitatea de băuturi
alcoolice, consumate de un locuitor, în perioada specificată, indiferent de sursa
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
135
de aprovizionare și de locul unde se consumă. Consumul mediu de alcool, pe
locuitor, reprezintă cantitatea de băuturi alcoolice spirtuase, bere și vin, în
echivalent alcool 100%, consumată de un locuitor în perioada de referință.
(INSSE, 2020).
Figura următoare prezintă consumul mediu anual pe locuitor la principalele
băuturi alcoolice, în perioada 2010-2018.
Figura nr.1.Consumul mediu anual pe locuitor la principalele băuturi
alcoolice, în perioada 2010-2018 (în litri)
Sursă: realizat de autori pe baza datelor publicate de Institutul Național de
Statistică, tabel CLV 104A disponibil online la adresa
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse- table, accesat la
data de 12.11.2020.
Pornind de la figura de mai sus, observăm că, în medie, un locuitor din România
consumă în jur de 90 litri de bere pe an și aproximativ 20 litri de vin pe an.
Particularități ale comportamentului consumatorului român în contextul
pandemiei de Covid-19
Comportamentul consumatorului este un sistem complex de manifestări, motivații,
atitudini și decizii; acesta este activ atât datorită evoluției în timp a generației de
consumatori confruntați de schimbările pe care ei le produc, cât și datorită apariției
de noi factori care influențează comportamentul acestora. (Stanciu Sica, 2002)
Comportamentul consumatorului român în contextul pandemiei de Covid-19 a
generat într-un timp foarte scurt o transformare a modului în care oamenii
consumă și cumpără, fie că este vorba de servicii, produse, canale media sau
experiențe sociale.
Conform studiului realizat de compania Ernst&Young (2020), în prezent au
apărut patru noi tipuri de consumatori, ca rezultat direct al evoluției epidemiei și
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
136
anume: ”economisește și fă stocuri”; ”redu drastic cheltuielile”; ”păstrează-ți
calmul și cheltuie”, respectiv ”hibernează și cheltuie”.
Figura nr 2. Noi tipuri de consumatori în urma pandemiei de Covid-
19
Sursă: realizat de către autori pe baza datelor furnizate de Ernst&Young Global
Limited 2020, disponibil la https://www.ey.com/ro_ro/covid-
19/comportamentul-consumatorului-roman-in- contextul-covid-19-, accesat la
data de 13.11.2020.
Astfel, se constată că în perioada pandemiei Covid-19, cei mai mulți consumatori
aleg să economisească și să facă stocuri.
După ce se vor lua decizii de relaxare a măsurilor adoptate în contextul
pandemiei provocată de Covid-19, se anticipează că tipologiile de comportament
al consumatorilor ar putea fi: ”revenire la normal”; ”precaut dar extravagant”;
”rămâne econom”, ”continuă să reducă”, respectiv ”revenire în forță”.
Figura nr 3. Noi tipuri de comportamente ale consumatorilor anticipate
în perioada de relaxare a măsurilor
Sursă: realizat de către autori pe baza datelor furnizate de Ernst&Young Global
Limited 2020, disponibil la https://www.ey.com/ro_ro/covid-
19/comportamentul-consumatorului-roman-in- contextul-covid-19-, accesat la
data de 13.11.2020.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
137
Pornind de la figura de mai sus, putem spune că, în urma măsurilor de relaxare,
cei mai mulți consumatori aleg să revină la normal, iar cei mai puțini aleg să
revină în forță.
Un alt sondaj, arată faptul că, consumatorii cumpără mai multe produse de igienă
personală și curățenie, precum și conserve și alimente proaspete decât o făceau cu
câteva luni în urmă. De asemenea, ei cumpără mai puține electronice, produse de
înfrumusețare și îmbrăcăminte. Pe lângă acestea, criza îi determină pe consumatori
să ia în considerare mai serios impactul opțiunilor lor de cumpărături asupra
mediului și asupra sănătății (Economica.Net, 2020).
Odată cu declanșarea pandemiei de Covid-19, procesul de achiziție dintr-
un magazin online a crescut foarte mult, oamenii pun accent atât pe preț cât
și pe timpul de livrare. Unii oameni prefereă să plătească un preț mai mare
pentru produsele achiziționate, dacă serviciile pe care le oferă magazinul
online sunt superioare (de exemplu: livrare rapidă și servicii de vânzare
calitative). În prezent, marea majoritate a oameniilor, pentru siguranța lor, aleg să
plătească cu cardul pentru cumpărăturile achiziționate nline, dar și pentru cele
achiziționate din magazinele fizice (Niță, 2020).
Concluzii
Această lucrare analizează structura cheltuielilor totale de consum pe gospodării
și pe persoană, pe categorii de cheltuieli în România, în perioada 2010-2019.
În concluzie, putem spune că, în medie, o persoană cheltuie mai mult pentru
achiziționarea de alimente, băuturi și mărfuri nealimentare, iar cele mai puține
cheltuieli se fac pentru plata serviciilor.
În ceea ce privește consumul de bunuri alimentare, constatăm că, în medie, un
locuitor consumă mai multă pâine și produse de franzelărie și mai puțin carne și
preparate din carne. Din punctul de vedere al consumului de băuturi alcoolice,
am ajuns la concluzia că, în medie, un locuitor consumă mai multă bere și mai
puțin băuturi spirtoase.
În urma analizei efectelor pe care le are pandemia asupra comportamentului
consumatorului și a schimbărilor pe care le-a generat, se constată că cei mai mulți
consumatori aleg să economisească și să facă stocuri. De asemenea,
consumatorii fac mai multe cumpărături online și plătesc cu cardul pentru
acestea. Și pentru cumpărăturile făcute în magazinele fizice, se constată o
creștere a plăților realizate cu cardul bancar. Astfel, comportamentul
consumatorilor s-a schimbat în contextul pandemiei provocate de Covid-19,
aceștia adaptându-se la schimbările survenite.
Referințe bibliografice
Carstoiu Cristian (2020), “Cum a modelat COVID-19 comportamentul consumatorilor
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
138
români?” în comunicarea de presă disponibilă la adresa
https://www.ey.com/ro_ro/covid- 19/comportamentul-consumatorului-roman-in-
contextul-covid-19-, accesat la data de 13.11.2020.
Neagu Gabriela (2005), Revista Calitatea vieții, XVI, nr. 3–4, disponibil la
adresa http://www.revistacalitateavietii.ro/2007/CV-3-4-2007/06.pdf, accesat la data
de 15.11.2020.
Niță Ioana (2020), din rezista “Ziarul financiar”, disponibil la adresa
https://www.zf.ro/zf- 24/studiu-romanii-compara-produsele-in-patru-magazine-
online-inainte-sa-19722857, accesat la data de 18.11.2020.
Revista Economica.Net (2020) “Comportamentul consumatorilor în pandemie”,
disponibil la https://www.economica.net/pandemia-de-covid-19-va-modifica-
comportamentul- consumatorilor-si-va-schimba-industria-bunurior-de-larg-
consum_184202.html?
fbclid=IwAR0H3NiLalZm9omrK3_sZDG2HcemAYPimNNVc-
_dedO28VtlBi9ZE5feGkI, accesat la data de 16.10.2020.
Institutul Național de Statistică (2020), disponibil la
adresa http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table, accesat
la data de 12.11.2020.
Patriche Dumitru (1998), “Economie comercială”, Editura. Economică, București.
Stanciu Mariana (2010), “Consumul populației în România în ultimele două decenii”
din revista“Calitatea vieții.”
Stanciu Sica (2002), “Bazele generale ale marketingului”, Editura. Universitatea din
București.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
139
DE CE ROMÂNIA ARE UN DEFICIT DE COMPETITIVITATE?
WHY DOES ROMANIA HAVE A COMPETITIVENESS DEFICIT?
Nicolae VAVURĂ
Masterand, Academia de Studii Economice București - Facultatea de Administrarea
Afacerilor cu Predare în Limbi Străine
e-mail: [email protected]
Gabriela VERINGĂ
Masterand, Academia de Studii Economice București - Facultatea de Economie
Agroalimentară și a Mediului
e-mail: [email protected]
Paula VERINGĂ
Student, Academia de Studii Economice din Bucureşti - Facultatea de Business și
Turism
e-mail: [email protected]
Abstract: Competitiveness is a prerequisite for development as well as
a critical ingredient for enabling national welfare in the nowadays
challenging world. As such, it is becoming more debated and
approached by researchers and policymakers alike, being perceived as
a key ingredient in development. The paper aims to show through
statistical analysis the clear impact that competitiveness has upon
attracting Foreign Direct Investment. Global flows of foreign direct
investment (FDI) will be under severe pressure this year as a result of
the COVID-19 pandemic. Thus, proof that competitiveness needs to be
paid great attention to as well as changes to be made in Romania in
order to improve it could be very beneficial in improving the Romanian
economy’s rate of progress. Cooperation will be crucial, sustainable
development depends on a global policy climate that remains
conducive to cross-border investment.
Keywords: FDI, competitiveness, flows of foreign direct investment,
trade deficit, Romania.
JEL Code: F43, P470
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
140
Introducere
Teoria economică spune că schimburile economice internaționale sunt
fundamentale în stimularea creșterii economice și dezvoltarea unei națiuni.
Atunci când importă/exportă, fiecare companie, sau o economie națională în
ansamblu, urmărește să-și maximizeze câștigurile, în beneficiul unui standard de
viață mai bun. Avantajul comparativ este capacitatea unei economii de a produce
un anumit bun sau serviciu la un cost de oportunitate mai mic decât partenerii săi
comerciali. Un avantaj comparativ oferă unei companii capacitatea de a vinde
bunuri și servicii la un cost marginal mai mic decât concurenții săi și de a realiza
marje de vânzări mai mari.
Avantajul comparativ descrie realitatea economică a câștigurilor din comerț pentru
indivizi, firme sau națiuni. Avantajul comparativ decurge din progresul tehnologic
și dotările cu factori.
Acest lucru este, în esență, susținut de binecunoscuta teorie a costurilor
comparative, care stă la baza conceptului de competitivitate.
Competitivitatea este o noțiune foarte abordată în domeniul economic și social
actual și, indiferent de cine trebuie să o pună în aplicare, necesită combinarea
cunoștințelor și utilizarea eficientă a resurselor. Cioban (2014) consideră
competitivitatea ca fiind un proces continuu care facilitează acumularea de
bunăstare în beneficiul cetățenilor, dar susține că nu ar trebui să fie considerată ca
o noțiune sinonimă de bunăstare în sine.
Competitivitatea este o noțiune agregată și de, asemenea, o reflectare a amplorii
performanței naționale, cuprinzând indicatori care dezvăluie atât teme economice,
cât și sociale (Kiseľáková, et al., 2018).
Analizele care au fost făcute până acum cu privire la evoluția performanței
sectorului agricol în România după 1989, a ajuns la concluzia că productivitatea
acestui sector a fost și continuă să fie destul de modestă, comparativ cu potențialul
natural al terenurilor agricole. Experții explică în principal această situație prin
”ineficiența în alocarea și utilizarea resurselor ... care la rândul său se află sub
incidența unei serii de ... dezechilibre sistemice ... care generează și sporesc
performanța slabă în utilizarea resurselor atrase în agricultură: dezechilibre
sistemice de proprietate (proprietatea terenurilor și exploatațiile agricole), a piețelor
și a prețurilor agricole, a inputurilor agricole, precum și a competitivității și
funcționării instituțiilor ...” (Steriu & Otiman, 2013).
Obiectivul prezentului studiu este de a investiga în termeni cantitativi și calitativi
capacitatea României de a atinge competitivitatea în lupta împotriva sărăciei și
reducerea consecințelor sale dezastruoase. Prezentul articol oferă o evaluare a
factorilor determinanți ai productivității și creșterii economice pe termen lung. În
ceea ce privește metodologia, aceasta va fi compusă din analiza literaturii de
specialitate, a articolelor științifice și analiza documentelor referitoare la doi
indicatori de competitivitate: indicele competitivității globale între 2007 și 2017 și
fluxurile de investiții străine directe (ISD) către România pe perioada 2009-2018.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
141
Metodologia cercetării
Scopul lucrării este de a evalua gradul de competitivitate al României în reducerea
efectelor negative ale sărăciei și a punctelor sale puternice și slabe în acest proces.
Această analiză dorește să indice domeniile sociale care necesită o îmbunătățire și
ce anume poate asimila România din practicile țărilor UE pentru a-și spori
competitivitatea. Compararea capacității de competitivitate a României va fi
realizată prin stabilirea ca punct de referință a țărilor din Europa Centrală și de Est
(Bulgaria, Ungaria, Croația, Slovacia, Polonia, Republica Cehă și Slovenia), astfel
țările din același grup regional ca și România și având un clasament al dezvoltării
comparabil.
Ce este competitivitatea economică? Forumul Economic Mondial, care măsoară
competitivitatea țărilor încă din 1979, îl definește astfel: „ansamblu instituțiilor
politicilor și factorilor care determină nivelul de productivitate al unei țări.” Există
alte definiții, dar toate includ în general cuvântul „productivitate”.
Raportul privind competitivitatea globală este un instrument care ajută guvernele,
sectorul privat și societatea civilă să lucreze împreună pentru a crește
productivitatea și a genera prosperitate. Analiza comparativă între țări permite
liderilor să evalueze zonele care necesită consolidare și să construiască un răspuns
coordonat. De asemenea, ajută la identificarea celor mai bune practici din întreaga
lume.
Indicele competitiv global este baza raportului. Măsoară performanța în funcție de
114 indicatori care influențează productivitatea unei națiuni. Ultima ediție a
acoperit 141 de economii, reprezentând peste 98% din PIB-ul mondial.
Scorurile țărilor se bazează în principal pe constatări cantitative de la agenții
recunoscute la nivel internațional, cum ar fi Fondul Monetar Internațional și
Organizația Mondială a Sănătății, cu adăugarea de evaluări calitative de la
specialiști economici și sociali și directori corporativi superiori.
Rezultatele cercetării
Competitivitatea națională definită ca ansamblu de instituții, politici și factori care
determină nivelul de productivitate. Analiza va continua cu evoluția indicelui
competitivității globale. Acesta este un indice agregat din toți cei peste 100 de
indicatori individuali identificați ca fiind relevanți pentru evaluarea competitivității
unei țări la nivel global. De asemenea, acesta include 12 indici intermediari care
reprezinta pilonii pe care se percepe competitivitatea a fi construită. Fiecare
indicator, sau pilon utilizează o scară de la 0 la 100, pentru a arăta cât de aproape
este o economie de starea ideală.
Per total, România a avut o tendință ascendentă în evaluarea competitivității de-a
lungul anilor. Excepțiile există și ele, prima fiind pe fondul declanșării crizei
financiare mondiale din 2008, iar ce-a de-a doua producându-se în 2012 pe fondul
unor serii de reforme nepopulare și instabilitatea civică declanșată de acestea,
culminând cu proteste masive și schimbări de guverne. Indexul pe 2017, deși
prezintă o ușoară scădere, aceasta este destul de dificil de evaluat ca atare pentru că
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
142
acela reprezintă și anul în care s-a produs o schimbare de metodologie a indexului.
Deși varianta uniformizată produsă de Statista face toți anii comparabili dincolo de
metodologie, este greu de identificat un motiv anume pentru scăderea produsă fără
acces la datele brute folosite.
Cu toate că România se află pe un curent ascendent în ultimii ani, acest lucru nu
este suficient. La nivelul țărilor din Europa Centrala și de Est (ECE) România se
află pe penultimul loc în evaluarea competitivității, înaintea Croației, acest lucru în
condițiile în care este a doua piață ca mărime după Polonia.
Astfel, la ora actuală, România se confruntă în continuare cu un decalaj de
competitivitate globală, acest lucru fiind deja identificat de mai mulți ani și chiar
subiect de cercetare recurent (Argatu & Paunescu, 2019). Acest subiect devine cu
totul mai relevant și îngrijorător având în vedere că economia mondială se
confruntă din nou cu perspectiva unei recesiuni.
Analizând mai concret, acest indice de competitivitate reprezintă un agregat ai unor
factori care în mare parte afectează și atractivitatea unei țări pentru investițiile
străine. Ținând cont de faptul ca investițiile străine reprezintă un imbold major
pentru dezvoltarea unei țări, acestea creând un cerc virtuos cu progresul
elementelor din economie, capital uman, piață și inovație care cresc
competitivitatea și pot atrage si mai multe investiții străine directe.
Acest lucru se poate chiar cuantifica în baza indexului de competitivitate și a
investițiilor străine directe, astfel încât să se atragă mai multă atenție asupra
relevanței acestui index si posibilele beneficii care pot fi atrase dacă se iau în serios
zonele problemă indicate.
Folosind metoda regresiei pe datele indexului de competitivitate ajustat și ale
fluxului total de investiții străine directe anuale către România, putem deosebi
Figură 1 - Index Competitivitate Romania 2007-2019 (Sursa Statista)
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
143
impactul pe care factorii de competitivitate îl au asupra atracției de investiții.
Tabel 1 - Date Anuale ISD si Index Competitivitate
An Investiții Străine Directe
(Sursa: Baza de date a
Conferinței Națiunilor Unite pentru
Comerț și Dezvoltare)
Index Comp.
(Sursa: Baza de date Statista
Digital Market Outlook)
20
07
9732.81 56.88
20
08
13491.54 56.74
20
09
4665.449 58.61
20
10
2997.172 58.65
20
11
2362.922 59.44
20
12
3198.547 58.22
20
13
3602.364 58.12
20
14
3215.682 58.93
20
15
3840.475 61.45
20
16
5000.387 61.77
20
17
5419.471 61.14
20
18
6218.926 63.46
20
19
5971.218 64.36
Deoarece fiecare raport anual al indexului de competitivitate este publicat folosind
date pe anul precedent, iar presupunerea noastra este că durează înca un an pentru
analiză și impact direct asupra planurilor eventualilor investitori, am decalat cu doi
ani cele doua serii de date pentru a deosebi cât mai îndeaproape influența reală a
indexului asupra investițiilor.
Tabel 2 - Regresie ISD / Index Competitivitate Romania
Regression Statistics
Multiple R
0.71241526
1
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
144
R Square
0.50753550
3 Adjusted R
Square
0.45281722
6 Standard
Error
959.632185
6 Observation
s 11 ANOVA
df SS MS F
Significanc
e F
Regression 1 8541686.39 8541686
9.27542
9 0.013892
Residual 9
8288045.38
5
920893.
9
Total 10
16829731.7
7
Coefficients
Standard
Error t Stat P-value Lower 95%
Upper
95%
Intercept
-
27497.3289
4
10420.4736
7
-
2.63878
0.02696
8 -51070.1
-
3924.58
Index Comp
536.907811
7
176.292045
7
3.04555
9
0.01389
2 138.1075
935.708
1
Astfel, făcând o regresie între fluxul investițiilor străine directe (ISD) către
România pe perioada 2009-2018, și indexul de competitivitate între 2007 si 2017
putem vedea ca aproape jumătate (45.2%) din creșterea sau scăderea ISD se
datorează variației în indexul de competitivitate. Concret, conform rezultatelor,
fiecare modificare cu un punct al indexului de competitivitate aduce cu ea o
modificare corespunzătoare între $138 mil. și $936 mil. în ISD. În baza acestor
numere, devine extrem de important să fie identificate zonele unde se pot aduce
îmbunătățiri importante, astfel încât să aducă beneficii economiei.
Examinând rapoartele indexului de competitivitate de-a lungul anilor, se pot
observa două categorii majore unde România se află pe poziții foarte precare în
comparație cu alte țări. Acestea sunt sistemul financiar și pregătirea profesională a
populației, aceasta de pe urma arătând de multe ori chiar o involuție.
Sistemul financiar românesc este evaluat ca aflându-se la coada clasamentului
global cam pe toate planurile. În baza raportului din 2019, 104 alte țări se află într-
o poziție mai buna în ceea ce privește creditele domestice acordate sectorului privat
ca procent din PIB. De asemenea, 103 economii stau mai bine și când vine vorba
de finanțarea neguvernamentală disponibilă pentru înființarea de întreprinderi sau
așa-zisul capital de risc. Marginal mai bine se prezinta finanțarea pentru
întreprinderile mici si mijlocii, cât și dimensiunea pieței de capital unde „doar”
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
145
peste 80 de alte țări se află pe poziții mai bune. Cu toate acestea România este
evaluată în termeni de paritate a puterii de cumpărare ca fiind a 41-a piață globală
ca dimensiune.
Cealalta arie de îngrijorare este în categoria pregătirii profesionale a populației,
unde din nou vedem peste 100 de alte țări devansându-ne la indicatori critici cum ar
fi calitatea pregătirii vocaționale și competențele studenților la absolvire. Poate cu
adevărat rușinos, și chiar o posibilă sursă a clasării atât de joase la alte categorii, se
afla dezvoltarea gândirii critice în învățământ, unde România se prezintă abia pe
locul 125 din 141 de țări participante la acest index și 193 de state în total pe glob.
Astfel se ajunge în situația unde în România a fost mai dificil decât în 132 alte țări
de a găsi angajați calificați pentru 3 ani la rând, ținând cont că majoritatea statelor
din aceasta parte a clasamentului sunt țări africane cu economii în mare parte
agrare.
În afara acestor categorii mari care prezinta deficite generalizate și se pare că în
mare parte de natură sistemică, mai putem identifica pe alocuri anumite secțiuni
care pot fi semnificativ îmbunătățite. Cele mai notabile sunt probabil cele de natură
guvernamentală unde România se află abia pe locul 126 când vine vorba de
asigurarea de către guverne a stabilității politicilor implementate și locul 113 când
vine vorba de viziunea guvernamentală pe termen lung. Acestea probabil că
influențează direct și clasamentul destul de precar pe care românii îl au când vine
vorba de atitudine către risc antreprenorial. Dispoziția de a delega îndatoriri de
către manageri ne plasează și ea pe o poziție destul de înapoi în comparație cu alte
țări.
În urma analizei putem vedea aspectul îngrijorător că aceste clasamente prezentate
mai sus nu s-au schimbat semnificativ în ultimii 3 ani, reprezentând un impediment
continuu în calea progresului și a creșterii mai pronunțate a competitivității țării
noastre la nivel global.
Concluzii și propuneri
În urma analizei econometrice făcute pe investițiile străine directe și indexul de
competitivitate am putut afla că există o legătură destul de puternică ce nu poate fi
ignorată între cele două. Desigur că numărul limitat de date face ca acest model să
fie destul de inexact, necesitând cel puțin încă 15 ani de informații pentru a obține
ceva cu mult mai exact și cu o marjă de eroare mult mai redusă.
Cu toate acestea, faptul că în baza acestor date România stă să piardă sau să câștige
în medie peste jumătate de miliard de dolari în investiții străine ar trebui să fie
destul de semnificativ pentru a produce acțiune din partea autorităților. Astfel,
devine cu atât mai important că strategia țării să înceapă să se concentreze spre
adresarea problemelor celor mai mari identificate în agregarea indexului de
competitivitate.
În primul rând trebuie să se creeze un cadru de finanțare mai flexibil care sa
impulsioneze creditarea către sectorul privat. Reducerea restricțiilor față de
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
146
creditare sau oferirea de garanții de către stat pentru anumite credite către companii
private care îndeplinesc condițiile necesare ar putea îndeplini acest scop foarte
bine. În plus, indicatorul de finanțare către întreprinderile mici și mijlocii s-ar
îmbunătății și el având în vedere că aceasta posibilă creditare suplimentare le-ar
permite o creștere mai rapidă.
În același timp, trebuie create parteneriate cu marii antreprenori, mai multe metode
pentru a-și investi mai departe fondurile dobândite. Acestea pot să fie reprezentate
de către noi fonduri de investiții create din capital privat autohton și direcționate
către anumite domenii de interes. Acestea pot atrage la rândul lor capital străin ca
participație, și pot să crească per total dimensiunea pieței de capital din România,
îmbunătățind astfel indicatorul de competitivitate financiară. În acest sens,
introducerea de noi instrumente financiare permise ar ajuta la dezvoltarea
financiară, cât și educarea antreprenorilor, administratorilor, directorilor cât și altor
persoane în roluri executive în companii asupra facilităților și potențialului care
există în investițiile pe piața de capital.
Intrând în subiectul deficitului de competitivitate cu privire la calificarea
profesională a populației, devine dificil de a găsi o soluție cu impact imediat.
Începând de la introducerea materialelor și programelor care să dezvolte gândirea
critică încă de la nivelul de școlarizare primară, este absolut necesar a promova
importanța și potențialul calificărilor vocaționale către populație. Pe lângă acest
lucru, este necesară și dezvoltarea infrastructurii educaționale în acest sens, mai
ales prin parteneriatele cu sectorul privat, care poate să intervina direct și să indice
care sunt deficitele de personal calificat și care sunt preconizate a fi pe viitor.
Același lucru poate fi instituit și la nivelul unităților de învățământ superior, o
liberalizare mai mare a permisiunilor acestora ar încuraja competiția mai clară între
instituții și le-ar forța să adapteze mai repede și mai calitativ oferta de învățământ la
cerințele pieței. Acest lucru ar trebui să ducă la încredere mai mare oferită de către
administratori și manageri subalternilor lor, și o îmbunătățire a eficienței în muncă
prin delegarea mai largă a îndatoririlor către persoanele calificate.
Din păcate, toate îmbunătățirile menționate până acum pentru ameliorarea
problemelor în aceste sectoare, sunt dependente de o îmbunătățire semnificativă la
nivelul stabilității politicilor guvernamentale și viziunea strategică a guvernului.
Astfel este necesară o modificare aproape de dimensiune culturală în ceea ce
privește metodele și tendințele de gândire în cadrul clasei politice românești, astfel
încât sa nu mai existe tendința de modificare a acțiunilor întreprinse în funcție de
culoarea politică a fiecărui guvern, ci să se mențină o constantă în implementarea
demersurilor mai sus menționate, astfel încât să asigure o încredere în finalizarea
acestora. În plus, îmbunătățirea acestor aspecte guvernamentale ar aduce cu ele și o
ameliorare a scepticismului antreprenorial care exista la noi in tara, manifestat prin
aversiune față de riscurile antreprenoriale.
În concluzie, scopul politicilor propuse este de a îmbunătății semnificativ
competitivitatea României în arii cheie unde se prezintă decalaje foarte mari față de
restul lumii, și implicit față de potențialul real al țării. Aceste îmbunătățiri ar aduce
o evaluare superioară indexului de competitivitate și, în consecință, al percepției
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
147
potențialilor investitori străini față de oportunitățile prezente în țara noastră și
posibilitatea realizării lor. Eventualele creșteri în investițiile străine rezultate din
acest progress ar aduce la rândul lor creșteri în alte categorii de competitivitate
creând astfel un ciclu continuu de îmbunătățiri ale economiei și a poziției României
în piețele emergente.
Referințe bibliografice
Argatu, R. & Paunescu, C., 2019. Romania and its poverty-alleviating competitiveness: a
Central and Eastern European outlook. Proceedings of the 13th International
Conference on Business, pp. 435-447.
Cioban, G., 2014. Competitiveness - Key Issues Of the Romanian Economy..
s.l.:Management Strategies Journal, 26 (4), 120-127.
Kiseľáková, D., Šofranková, B., Čabinová, V. & Onuferová, E., 2018. Competitiveness
and sustainable growth analysis of the EU countries with the use of Global Indexes
methodology.. The International Journal Entrepreneurship and Sustainability Issues,
5(3),, pp. pp 581-599.
Steriu, V. & Otiman, P., 2013. Cadrul naţional strategic pentru dezvoltarea durabilă a
sectorului agroalimentar şi a spaţiului rural în perioada 2014-2020-2030. Cadrul
național strategic rural.. București: Romanian Academy Publishing House, pp. 33-98
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
148
ANALIZA DEFICITULUI BUGETAR DIN ROMÂNIA
ANALYSIS OF THE ROMANIAN BUDGET DEFICIT
Gabriela VERINGĂ
Masterand, Academia de Studii Economice București - Facultatea de Economie
Agroalimentară și a Mediului
e-mail: [email protected]
Paula VERINGĂ
Student, Academia de Studii Economice din Bucureşti - Facultatea de Business și
Turism
e-mail: [email protected]
Abstract: The period of recent years in which States were experiencing
a deep economic crisis was characterized by a significant increase in
levels of government deficits and debt. In these circumstances, it is
justified to ask more questions about the possible negative effects of
deficits, the way in which public debt is affecting and will affect future
generations, and the path to future and solid economic growth. The
budget deficit is considered to be "necessary evil" recently, in the
context of the creation of the European Monetary Union, as the 3% of
GDP limit of the budget deficit becomes a real "golden rule" of public
finances. The present paper aims to analyze Romania's budget deficit,
presenting the ways of financing it, the structure of Romania's public
debt and the expert opinions related to Romania's debt policy.
Keywords: budget revenue; budgetary expenditure; budget; deficit.
JEL Code:
1. Introducere
Acest studiu își propune să analizeze principalele riscuri legate de nivelul
deficitului bugetar și cel al datoriei publice și să identifice posibile căi spre o
economie solidă. Totodată, această lucrare face o succintă evaluare a situației
economice dificile și o proiecție a indicatorilor bugetari.
Deficitul bugetar înseamnă diferența dintre veniturile guvernului din impozite etc.
și cheltuielile guvernului. Dacă această diferență este pozitivă îl numim excedent
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
149
bugetar și dacă este negativă îl numim deficit bugetar. Deficitul este în creștere
atunci când cheltuielile administrației publice depășesc veniturile.
Importanța deficitului bugetar în literatura de specialitate (Reinhart CM. și Rogoff
K., 2009) a arătat că, atunci când datoria depășește un anumit nivel, care poate fi
semnificativ diferit de la o țară la alta, crizele financiare devin mai probabile și mai
severe. În plus, impactul negativ asupra creșterii economice nu este liniar, ci crește
exponențial, cu cât ponderea în PIB a datoriei publice se apropie de 100% (având
în vedere situația țărilor industrializate).
Vulnerabilitatea macroeconomică este definită ca fiind dependența atât a
administrației centrale, cât și a sectorului privat de capitalul străin, ca urmare a
deficitelor publice și comerciale. Politicilor publice au un rol semnificativ în
prevenirea fluctuațiilor economice și în creșterea economică durabilă fără a
acumula noi deficite macroeconomice. Abordarea empirică se bazează pe
abordarea keynesiană, conform căreia consumul este determinat de venitul curent și
de cererea totală care determină producția finală. (Shikha Jha, 2014) autorii au
examinat eficacitatea politicii fiscale contraciclice la nivelul a zece economii din
Asia, pentru a evalua în ce măsură politicile contraciclice pot sprijini ratele de
creștere economică. Analiza lor se bazează pe identificarea șocurilor determinată
de relația dintre variabilele fiscale și cele nefiscale, folosind un model VAR.
Principalele rezultate ale autorilor sugerează că reducerile impozitelor au un impact
contraciclic mai mare și că pot stimula activitatea economică mai eficient decât
creșterea cheltuielilor publice.
Dependența economică a României de fluxurile externe, începând cu anul 2000, a
apărut odată cu dezvoltarea unui model de creștere bazată pe surse externe de
credit, cu creșterea lichidității pe piețele financiar, reducerea riscului de țară
(datorită macrostabilizării economiei și a aderării la UE, liberalizării totale a
contului de capital); dar și din cauza unor boomuri speculative locale. Acest model
de creștere s-a dovedit a fi nesustenabil pentru România și pentru alte țări
emergente din Europa Centrală și de Est în momentul declanșării crizei financiare.
Turbulențele și incertitudinea de pe piețele financiare au condus la o scădere
dramatică a lichidității și, de asemenea, la o mai mică încredere a investitorilor
străini în activele locale.
Creșterea accelerată a datoriei publice în țările din zona euro a demonstrat
posibilitatea unei deteriorări rapide a poziției finanțelor publice în contextul unei
încetiniri seminificative a creșterii economice, o creștere semnificativă a costurilor
de finanțare pentru țările considerate nesigure și a deficitelor primare mari, acestea
din urmă au fost rezultatul în principal al unor rigidități mai scăzute în ceea ce
privește veniturile și cheltuielile. În literatura de specialitate, se consideră că un
nivel rezonabil al datoriei publice are un rol pozitiv în creșterea economică. Astfel,
proiectele de investiții care depășesc resursele disponibile într-o anumită perioadă
pot fi finanțate, țările sărace pot fi sprijinite pentru a crește mai rapid, iar statul își
poate îndeplini rolul de a stabiliza economia în caz de dezechilibre. Cu toate
acestea, începând cu un anumit punct, datoria publică are un efect negativ asupra
creșterii economice, țările puternic îndatorate fiind expuse riscului de ieșire de
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
150
capital sau al deteriorării rapide a poziției finanțelor publice în contextul unei crize
economice și financiare. Creșterea recentă a primei de risc pentru obligațiunile de
stat pe termen lung indică faptul că investitorii nu mai atribuie un risc de credit
zero sau foarte scăzut pentru acest tip de investiții. Evoluția primelor de risc a fost
diferențiată, în funcție de poziția finanțelor publice specifice fiecărei economii și
corelată cu dependența de investitorii străini pentru finanțarea datoriei publice.
Justificarea unui obiectiv pentru un nivel durabil al datoriei publice trebuie să ia în
considerare, de asemenea, conceptul de intoleranță la îndatorare, după cum susține
(Reinhart CM. și Rogoff K., 2009). Aceștia arată că economiile emergente nu pot
susține același nivel al ponderii datoriei în PIB, pe care țările cu economii avansate
îl pot gestiona, ci unul mai scăzut, în principal din cauza accesului limitat la piețele
de capital ale țărilor din prima categorie. Fenomenul este legat de prociclicitatea a
piețelor financiare, care împrumută în mod repetat sume mari economiilor
emergente în timpul perioadei de boom (asociate cu rentabilității reduse în țările
dezvoltate) și restricționează fluxurile de capital la acestea atunci când apar șocuri
negative. Dar, statele debitoare sunt, de asemenea, responsabile pentru această
problemă: adesea, guvernele cu viziune pe termen scurt preferă să încurajeze
temporar consumul prin îndatorare, neglijând bunăstarea pe termen lung a
cetățenilor. Gradul de intoleranță la datorii al unei țări depinde, printre altele, de
evenimentele de creditare anterioare, de rata inflației în timp din această țară, de
stadiul de dezvoltare a instituțiilor publice, de nivelul și structura scadențelor
datoriei publice.
(Cecchetti S, Mohanty M, Zampolli F., 2011) a identificat, studiind economiile
dezvoltate, un nivel sustenabil al datoriei de 85% din PIB, un nivel mai mare ar
conduce la o scădere a ratei de creștere economică, impactul negativ fiind pe
măsură ce crește față de acest nivel. Având în vedere costurile suplimentare ale
unei îmbătrâniri a populației și impactul eventualelor șocuri asupra avansului
economic și asupra ratelor dobânzii, ținta ar fi semnificativ mai mică. Autorii arată,
de asemenea, că amânarea adoptării politicilor de ajustare necesare va conduce la
creșterea costurilor viitoare asociate cu punerea în aplicare a măsurilor tardive.
Criza financiară și economică a evidențiat pe deplin vulnerabilitățile economiilor
îndatorate, nivelul datoriei publice fiind extrem de dificil de controlat în contextul
unei încetiniri a creșterii economice, al creșterii ratelor reale ale dobânzii și al
dificultăților din sistemul financiar. Nivelurile, considerate anterior ca fiind
sustenabile pentru îndatorare, sunt percepute în prezent ca fiind excesive și
generează probleme grave de solvabilitate. Nivelul de toleranță pentru datoria
publică din țările emergente este semnificativ mai mică, probabil, sub cea
menționată în Tratatul de la Maastricht și este, de asemenea, dificil de estimat. În
acest context, reducerea datoriei publice este esențială pentru a restabili încrederea
pe piață și pentru a genera suficient spațiu de mișcare pentru stat, astfel încât, în
eventualitatea unei viitoare crize, să poată fi promovate măsuri de stabilizare
macroeconomică.
Deficitul bugetar este provocarea economică a multor țări din ultimele decenii.
Această problemă este percepută mai mult în țările în curs de dezvoltare, deoarece
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
151
acestea sunt private de un sector privat eficient. Acest lucru duce la extinderea
activităților guvernamentale și la creșterea ponderii economice a guvernului în
aceste țări, astfel încât o parte importantă din cererea totală să fie alocată
cheltuielilor și investițiilor publice. În schimb, în ceea ce privește veniturile,
guvernul nu are venituri adecvate pentru a-și acoperi cheltuielile uriașe. Rezultatul
unui astfel de proces în aceste țări nu este decât un deficit bugetar permanent. Dacă
guvernul se bazează pe resurse bancare pentru finanțarea deficitului bugetar,
aceasta ar putea duce la inflație economică, astfel dezechilibru intern s-ar transfera
și în sectorul economic extern, deoarece creșterea cheltuielilor publice duce inițial
la creșterea cererii totale. Creșterea cheltuielilor publice la nivelul ofertei totale nu
poate duce la creșterea ofertei din cauza problemelor structurale ale economiei și al
caracterului neatractiv al ofertei. Rezultatul final al acestor efecte este apariția
inflației în economie. În această situație, importurile cresc și exporturile scad.
Astfel, un buget de stat dezechilibrat a fost transferat către partea externă
provocând deficit de cont curent.
Teoria macroeconomiei keynesiană indică faptul că deficitul bugetar ar trebui
aplicat ca mijloc de îmbunătățire a statutului economic și ca politică adecvată, ar
trebui să permită politicienilor să maximizeze bunăstarea socială. Astfel, din
perspectivă keynesistă, guvernele se ocupă de variabilele creșterii producției și
șomajului; de asemenea, urmează politica care reduce la minimum diferența dintre
șomajul real și nivelul normal al șomajului. Prin urmare, teoria keynesiană prevede
că deficitul bugetar este corelat în mod negativ cu șomajul, în timp ce deficitul
bugetar este legat în mod pozitiv de rata reală de creștere a economiei. Prin urmare
pentru a examina această teorie, se introduce variabila ratei de creștere economică
ca urmare a schimbărilor în creșterea produsului intern brut (PIB). Coeficientul
variabil demonstrează că politicile financiare trebuie utilizate într-un mod care să
conducă la îmbunătățirea nivelului de producție economică.
Guvernele trebuie să adopte politici monetare și financiare adecvate și să
întocmească un buget atent pentru reducerea inflației.
Deficitul bugetar a devenit în prezent un fenomen obișnuit, în multe țări, pe
fundalul amplificării cheltuielilor publice. În România, deficitul bugetar a constituit
în ultimii ani una dintre cele mai dificile probleme cu care s-a confruntat politica
economică.
Din punctul meu de vedere aceste cheltuieli nu sunt justificate pe termen lung,
deoarece aceste cheltuieli se fac pentru a plăti pensii, salarii, nu pentru investiții. La
ora actuală deficitul bugetar este apreciat ca fiind ”un rău necesar”, în contextul
creării Uniunii Monetare Europene, limita de 3% din PIB a deficitului bugetar
devenind o adevărată ”regulă de aur” a finanțelor publice. Calea spre o economie
solidă este ca aceste cheltuieli să se fac în cercetare-dezvoltare, infrastructură în
lucruri care aduc valoare pe termen lung.
(L.L. Albu și E. Pelinescu, 2000) au evidențiat impactul ciclurilor electorale asupra
mărimii deficitului bugetar în România, în sensul că s-a constat o acumulare mai
rapidă a datoriei publice în perioadele electorale.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
152
(Budina N. și S. van Wijnbergen, 2000) au evidențiat că în România, deficitul
bugetar a exercitat o influență semnificativă asupra mărimii inflației.
Factorii determinanți ai deficitului bugetar în României care exercită o influență
semnificativă asupra mărimii acestuia sunt șomajul și procedurile de alocare a
cheltuielilor publice.
2. Metodologia cercetării
Prin datorie publică se înțelege datoria pe care o are statul față de terți, precum
persoane private, persoane juridice, bănci, întreprinderi, din țară sau din străinătate,
care au cumpărat obligațiuni emise de stat pentru a acoperi nevoile financiare ale
statului. Analiza unor date statistice cu privire la deficitul bugetar din România. În
cele ce urmează se prezintă unele date statistice privind evoluția deficitului bugetar
și a ponderii acestuia în PIB, în perioada 2011-2019.
Datele culese sunt furnizate de Ministerul Finanțelor Publice din bugetul general
consolidat perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2011-2019, raportul privind situația
macroeconomică și raportul de țară al Comisiei Europene precum și Institutul
Național de Statistică. Tehnica folosită analiză grafică, graficul este cel mai
important aspect în luarea deciziilor. Aceste grafice reprezintă, în mod concret,
istoricul deficitului, în funcție de unitatea aleasă miliarde lei sau procent din PIB.
Această reprezentare facilitează formarea unei imaginii de ansamblu și determină
direcția în care se mișcă datoria publică. O astfel de analiză ne ajută să vedem
poziția pe piață. Reprezentarea grafică reprezintă baza analizei care permite
realizarea de statistici cu privire la: venituri, cheltuieli, deficit, datorie publică,
inflație, PIB.
Analiza grafică constituie un real ajutor în evaluarea datelor cu privire la deficitul
bugetar și a situației actuale. Analiza grafică oferă o imagine a fluctuațiilor și a
evoluției datoriei publice și impactul acesteia asupra inflației.
3. Rezultatele cercetării
Reducerea activității economice din România în perioada crizei poate fi atribuită
scăderii creditelor din sectorul privat, scăderea drastică a exporturilor, ieșirea
capitalului speculativ, investițiilor mai mici.
Conform datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice, execuția bugetului
general consolidat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2019, s-a încheiat cu un
deficit de – 48,3 miliarde lei, respectiv - 4,64% din PIB, sub ținta anuală stabilită
de – 2,55% din PIB, ca obiectiv al politicii bugetare pe anul 2019.
Deficitul public a crescut puternic, ca urmare a cheltuielilor curente. Deficitul a
continuat să crească, depășind pragul de 3% din PIB. Se preconizează că această
creștere va continua, în special datorită indexării pensiilor cu 40%, prevăzută
pentru septembrie 2020.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
153
Ca și în alți anii precedenți, normele cadrului bugetar național nu au fost respectate.
Un deficit public ridicat și creșterea costurilor legate de îmbătrânirea populației
generează riscuri ridicate de sustenabilitate bugetară.
Sursa: prelucrarea datelor furnizate de Ministerul Finanțelor Publice din bugetul
general consolidat
Sursa: prelucrare proprie din bugetul general consolidat
”În absența unor eforturi de reformă durabile, creșterea deficitului bugetar și a celui
de cont curent pun în pericol sustenabilitatea creșterii economice a României”, se
arată în raportul de țară pe 2020 al Comisiei Europene.
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
154
Tabel nr. 1
Proiecția indicatorilor bugetari pentru perioada 2020-2023 % din PIB
Sursa: raport privind situația macroeconomică pe anul 2020
Datoria guvernamentală brută, conform metodologiei UE, s-a situat la sfârșitul
anului 2018 la un nivel de 35,0% din PIB, net inferior plafonului de 60% stabilit
prin Tratatul de la Maastricht.
Pe termen mediu (2020-2023) datoria guvernamentală brută se va situa sub 40,0%
din PIB. În perioada 2020-2023, finanțarea deficitului bugetului de stat și
refinanțarea datoriei publice guvernamentale se va realiza echilibrat din surse
interne și externe.
4. Concluzii
Acest studiu arată principalele riscuri legate de nivelul deficitului bugetar și cel al
datoriei publice și indică posibile căi spre o economie solidă. Totodată, această
lucrare face o succintă evaluare a situației economice dificile și o proiecție a
indicatorilor bugetari.
Studiul a evidențiat cele mai importante schimbări în factorii determinanți ai
performanțelor sectorului public și eficiența între 2011-2019. Indicatorii alocarea,
distribuția și stabilizarea reflectă beneficiile interacțiunii dintre deciziile guvernului
și mecanismele pieței. Din sarcinile tradiționale ale guvernului, și anume alocarea,
distribuția și stabilizarea eficiența sectorului public a înregistrat o deteriorare
semnificativă.
În opinia mea, acest lucru dovedește o lipsă de gândire strategică, deoarece
deciziile guvernamentale vizează o politică bugetară expansionistă, pro-ciclică,
stimulând intens, și contraproductiv economia fără a respecta cadrul său fiscal
(decalaj expansionist). Aceste decizii nu se bazează pe o evaluare a efectelor pe
termen lung.
Evaluarea eficienței acțiunilor publice, atât la nivel agregat, cât și în diferite
sectoare, trebuie să devină o cerință esențială pentru gestionarea strategică a
fondurilor publice. Sunt necesare eforturi sporite, în special pentru măsurarea
rezultatelor administrației publice, ale educației și ale asistenței medicale, iar
analiza costurilor ar putea fi utilizată ca instrument esențial în procesul decizional.
În opinia mea, ar putea fi obținute rezultate semnificative în ceea ce privește
creșterea eficienței sectorului public prin adoptarea de măsuri de creștere a
transparenței și responsabilitatea fiscal-bugetară a guvernului, care ar contribui la
atenuarea caracterului pro-ciclic al politicii fiscal-bugetare.
Având în vedere complexitatea temei este inevitabil apariția unor limite, dar și
dificultatea de a le depăși în acest stadiu al cercetării. Din punct de vedere
Volumul Sesiunii de comunicări științifice „EMERGING MARKETS ECONOMICS AND BUSINESS”
Ediția a VIII-a, 20 noiembrie 2020
155
metodologic, au fost analizate doar câteva riscuri legate de nivelul deficitului
bugetar și a datoriei guvernamentale. Direcții viitoare de cercetare. O primă direcție
are în vedere analiza și altor metode cantitative și calitative.
Referințe bibliografice
Appel, H. (2006). ”International imperatives and tax reform: Lessons from postcommunist
Europe”. Comparative Politics, 39(1), 43–62.
Budina N. și S. van Wijnbergen. (2000). „Fiscal Deficits, Monetary Reform and Inflation
Stabilisation in Romania”. World Bank Policy Research Working Paper, No. 2298.
Campbell, J. L. (1996). ”An institutional analysis of fiscal reform in postcommunist
Europe”. Theory and Society, 25(1), 45–84.
Cecchetti S, Mohanty M, Zampolli F. (2011). The real effects of debt,. BIS WP no. 352.
Devereux, M. P. (2007). ”Taxes in the EU new member states and the location of capital
and profit”. Working Paper Series 07/03. Oxford University Centre for Business
Taxation.
Easter, G. M. (2002 ). ”Politics of revenue extraction in post-communist states: Poland
and Russia compared”. Politics & Society, 30(4), 599–627.
L.L. Albu și E. Pelinescu. (2000). Sustainability of public debt: a theoretical and empirical
investigation. Revue Roumaine des Sciences Economiques , Vol. 45, , No. 1 : pp. 101-
127.
Ministerul Finațelor Publice-Raport privind situația macroeconomică pe anul 2020 și
proiecția acesteia pe anii 2021-2023.
Nechita, R. (2013). Romania. Taxation in Europe 2013. The yearly report on the evolution
of European tax systems Retrieved. Retrieved from
http://en.irefeurope.org/SITE/en.irefeuro pe.org/ IMG/pdf/taxation-in-europe-
yearbook_iref-europe-2013.pdf.
Oana Apostol, Alina Pop (2019) ”Paying taxes is losing money: A qualitative study on
institutional logics in the tax consultancy field in Romania” Critical Perspectives
Accounting 58 pp 1-23.
Raport de țară România 2020 comunicare a comisiei europene
Reinhart CM. și Rogoff K. (2009). This time is different. Eight centuries of financial folly,.
Princeton: Princeton University Press.
Shikha Jha, S. K. (2014). Effectiveness of countercyclical fiscal policy Quising: Evidence
from Developing. Asia, Journal of Macroeconomics 40 (2014) 82-98;.
Spengel, C., Lazar, S., Evers, L., & Zinn, B. (2012). Reduction of the effective corporate
tax burden in Romania 1992–2012 and Romania’s current ranking. Post-Communist
Economies, 24(4), 477–502.
van der Hock, M. P. (2008). Enlarging the European Union: Taxation and corruption in
the new member states. In R. W. McGee (Ed.),. Taxation and public finance in transition
and developing economies (pp. 11–24): New York: Springer Science.