Upload
alian-rox
View
924
Download
30
Embed Size (px)
Citation preview
Cuprinslntroducere ih ,,Planeta PimAnt" 9
l0 Zilele 9i anotimpurile l2 lnteriorul gi exteriorul l4 Continente in migcare l6 Cutremurele l8Povestea PimAntului
Vulcanii 20
Mun{ii 22(
Ghefarii 26Oceane ti miri 28 RAuri gi lacuri 30(bi
Peisajul se transformi 32 Cum este vremea 34 r;, Prognoza vremii 36 Nori si fronturi 38 Ploaie 9i zipadi 40 Furtuni, cicloane &, Co. 42 *i, Clima pe glob 44
Polii gi tundra 46 Pidurile 48 Preriile 50 De;erturile 52
Si ajutim PimAntul 54
#*.
Glosar de cuvinte-cheie 56 lndex 58
lrurRoDUcERE IN
))Planeta PimAnt))Cu milioane de ani in urmi, o enormi minge din roci incandescenti se rotea in jurul Soarelui. incet-incet s-a ricit 9i cAnd s-a format scoar{a, gaze fierbinti au Flnit din aceasta, creAnd aer; nori gi ape. La sfArgit au apirut ;i fiin{ele: PimAntul i;i incepea viata.noastri au luat na;tere peisajele pe care le cunoagtem: piduri, de;erturi ;i cimpii. Vulcanii ;i cutremurele, uraganele ;i tornadele demonstreazi forfa procesului de creafie a Pimintului ;i, chiar ;i in zilele noastre, acesta este supus schimbirilor din cauza fo(ei vAntului, ghefii ;i apei.Pe planeta
Pmruern PAuArur
Povestea Pimflntului&P,"n"tanoastri este o sferi enormi, care se rotegte in jurul unei stele: Soarele. PimAntul s-a format cu circa 4,6 miliarde de ani in urmi, din gaze fierbinfi gi praf, care au devenit o sferi din rocigi incandescenti.Ve oe nr DrN Senlru Vizut de pe Luna, PamAntul pare rotund, dar, in realitate, este ugor tuftit la cei doi poli si bombat la mijloc. O mare parte dinsuprafata sa este acoperita de apa, ceea ce
topiti
in milioane de ani,
il face sa pari de culoare albastra.
temperatura din centrul PimAntului a coborAt pAni Ia 5 500 'C, iar gazele iegite la suprafafi din adAncuri s-au adunat in jurul acestuia formAnd un balon gazos, numit atmosferi.
CUM s-A
Fonunr PAvrArurulI L
PimAntul vizut de pe LuniPamAntul s-a
ricit treptat, iar roca topiti,
topita si incandescenta. CAnd s-a format scoarta, gazele au tAsnit prin vulcani, creAnd o atmosfera in
4 I
in primii sii ani, PimAntul era o sferi de roci
prezentA la suprafata, a devenit solida. ln noua atmosfera s-au format nori si a inceput si ploui; oceanele si marile au inceput sa se umple cu apa.
jurul planetei.
PovesrEA
PATUATTULUI
StsrEnnul, Sor,qRintr-o parte a spa[iului, denumitd Sistemul Solar, PdmAntul se roteqte in jurul Soarelui, impreund cu alte opt planete. Este singura planetd din SistemulSolar pe care se qtie cd existd viald. Sistemul Solar face parte dintr-un grup de stele denumit Calea Lactee.
soareau aparut primele forme de viata. La inceput erau organisme simple. Apoi s-au dezvoltat plantele, animalele au inceput sd evolueze gi viata s-a mutat :reptat din api pe uscat.
2 t)
ln urmi cu circa 3 milioane de ani, in oceane
"*."\
\
\
,-,
,
t 4l
in zilele noastre existi pe PimAnt foarte multe plante si animale diferite. Planeta s-a ricit, dar
nucleul sdu este inca foarte cald. Existi inca vulcani si furtuni, dar nu la fel de multe ca atunci cAndPamAntul era inca in formare.
Dnt*
UruroARE
Soarete este atit de mare, inc6t in interioruI siu ar putea intra mai bine de 1 miLion de p[anete de dimensiunea Pim6ntutui.
t$' 6a,urA $r DEscoPERA q pp. tcAlAronre
I
_ -DtNozAURu:iru
10-1
snalrU: pp. 20-21
/
{n rr
Pmrurrn PAruArur
nilele $i anotimpurile&Anotimpuritesunt cetetoamni in cea sudici perioade in care este impirf it anul (primivara, vara, toamfld, iarna). Alternan{a lor este dati de pozifia inclinati a PimAntului, in timp ce se rotegte in jurul Soarelui: anotimpul cald va fi in ernisfera cea mai expusi la Soare, cel rece in cealalti. PimAntul mai efectueazi gi o rota{ie in jurul propriei axe, in 24 de ore: aceasti miscare determini alternarea zilei li a noptii.
Pdm,6ntul esteuSor inclinat
patru
ilH;;,:llTX,X1:r,
I
II
s
SOARE
PdmAntulse roteste in
jurul Soarelui inaceasta directie
Mzll7'rlNl
Legendi N : Nord
ffi ffi @) ffi ffi
S:Sud
lunie: vari in emisfera nordici, iarni in cea sudici
Anotimpurile anuluis
qf,r,
RNAREA
AruorMpu
Rr
LoR
inclinarea PAmAntului pe propria axi face ca, in perioade diferite ale anului, unele locuri sa fie mai expuse Soarelui decAt altele. in locurile cele mai expuse Soarelui este mai multa lumini si caldura (vara), iar in cele care nu sunt indreptate spre Soare este mai frig si mai intunecat (iarna).
Tttete $r ANonMPURILEDecembrie:
iarniDecembrie:
in emisfera nordici, vari in cea sudici
iarni inAmerica
3.
.r.--:.ri*'i.,i.i:':a::B=--:,::"
:
de Nord
gi
in Europa, in emisfera nordiciEcuatorul impartePamAntul in emisferele de nord si suds
Decembrie:
vari inAustralia,
Soarele ddruiegte lumind 5i culoare
in emisfera sudici
*'PdmAntul se rote;tein jurul propriei axe o data la 24 de ore.Se rotette numai spre est
ANonMPURtLEEcuatorul imparte Pamdntul in doui jumatali, numite emisfere. Aproape peste tot exista patru anotimpuri: primavara, vara, toamna 5i iarna, dar in apropierea celor doi poli, la extremititile nordici si sudicd ale planetei existi doar iarna si vara. Atunci cAnd in emisfera boreala (de nord) este vari, in emisfera australi (de sud) este iarna si invers.
Septembrie: toamni in emisfera nordici, primivari in cea sudici
Noapte
f
PamAntului
Dnrr UTUITOAREp;mantul se deplaseazi cu aproape 105.000 km/h in timp ce se rotegte ?n jurut
'ZruA st NonprrnSunt n...rur. 24 de ore pentru ca Pimintul si se roteasci in jurul axei sale (linia imaginari care trece prin centrul planetei 5i unegte Polul Nord de Polul Sud). Pe suprafata Pimintului indreptati catre Soare este zi; insa in timp ce Pimdntul se
*
Soarelui.
roteite, aceeagi zoni se indepirteaza de lumina si intri in intuneric. Dacd pe o parte a PimAntului este zi,pe cealalta este noapte.
tu s..6nurAqiI
cAuronte iru snnytU: pp. 1o-11_ $rttruTa iru .luRul NosrRU: pp.2o-21
$t DEscoPERA
:
I
Zorii: se na;te o noui zi
.!f.te
PmruErA PAruArur
Interiorul $i exteriorul&Ptrntntuleste format din roci si
Srnnrrgr
Mrrnl
DE RocA
metale foarte fierbinti. PimAntul este ,,invelit" cu strate de gaze care formeazd, atmosfera. Atmosfera controleazi temperatura PimAntului gi fu rnizeazd, fiintelor aerul pe care acestea il respiri. in ptus, tine la distanfi anumite raze solare, care ar putea diuna planetei.O parte a crustei este uscatul
Pamantul este format din trei strate principale. Scoarta exterioard subtire, pe care locuim, este alcatuita din roci solida si rece. Dedesubt se afla un strat foarte gros gi fierbinte, mantaua. in centrul PimAntuluise afla nucleul: nucleul intern este
format din metal solid, cel extern din metal lichid foarte cald.
Manta de rocdincandescentd
Nucleu exterior din metal lichid
terestru, iar solul
..
r.&"
4:'g,,F*
format deasupra rocii este fertil
Cn
o PlrnsrcA
Stratele Pimantului sunt asemandtoare celor ale unei piersici. Coaja subtire a piersicii este scoarta terestri, pulpa moale este mantaua, iar sAmburele tare este nucleul alcatuit din metale.
.Si1
.,.
%*rr**,
,---..
Pirtileunei piersiciO
parte a crustei este ,--
acoperita de mari sioceane
Stratele PimAntului si atmosfera
lrurenroRul gl ExTERIoRUL
f
Srnnrr DE GAzE in atmosfera se afla cinci strateprincipale de gaze: troposfera, stratosfera, mezosfera, termosferasi exosfera.
-
Exosfera: stratul cel mai subtire de gaz
Gravitalia este care atrage obiectele citre PimAnt
fo(a
..-'^.-
-'-:
".'ln
Termosfera: stratul cel maicald de gaz
Mezosfera: stratul cel mairece de gaz
f[]\,f
-
Stratosfera: in acest strat de gaz zboaraavioanele supersonice
salturi la trambulini, o fortA numiti gravitatie te atrage in jos. in acelasi fel, gravitatia Pamintului atrage totul catreCand
FonrA GRAVTTATTET 'faci
centrul sau, impiedicand ca lucrurile sa zboare spre spatiu si ficand ca ploaia sa cadi pe pimant.
-
Troposfera:acest strat de gaz
determind clima
DNrr UUIIIAREUergind firi oprire, ar fi nevoie de 10 siptimini pentru a ajunge in centrul
*
Pi mA ntu tu i.
,}' ({nurA gr DEscoPERAq
tuiI
I
grrNTA
itu
;unul NosrRU: pp.28-29iru
cAlAronte
sralu:
pp.
21
I
lrrs
Pmrurrn
Continente rn mt$eareA o
&S.o"rta
terestri este impirfiti in
blocuri gigantice care se imbini ca un joc de puzzle. Cind roca fluidi se migci in adAncurile Pimintului, plicile tectonice aluneci, ficAnd ca enormele zone de uscat terestru (continentele) care se afli deasupra si se migte.
doui placi vecine se deplaseazi in directii opuse, in roci se formeazi o mare cripdtura (falie). Pe coasta occidentali a Americii de Nord se afli o falie lungi, numita San Andreas. De-a lungul liniei faliilor se produc de obicei cutremurele.Cand
Fnlu lr
Falia San Andreas din
f'
ScHTMBARTLE PArvrArrrruLur Cu mai bine de 200 de milioane de ani in urmi, pe planeta noastri exista un singur continent, pe care oamenii de gtiinla il numesc Pangea. incet, acesta s-a spart in bucati care s-au deplasat pana au format cele gapte continente de astdzi. in fiecare an, continentele se misci usor.
California (Statele U nite), cu o lungime de I 125 km, s-a format in urma alunecdrii a doud placi vecine in sens opus
Falia San Andreas
Pangea s-a
divizat formAnd continentele de astizi
Continentele, ata cum apar astizi
Antarctica Rift Valley din estul Africii s-a format in urma separdrii a doud placi
r64l'
incet, continentete s-au deplasat pe toati suprafafa Pimintului
CorurrNENrE iw MtgcARE&ffi W ft**a
MT5cAREA Pl-AcrLoRCAnd doua placi tectonice se afla aproape, se pot ciocni, separa sau aluneca in directii opuse.
-/,
)t
nt-frt
O mare parte a
plicilor
se separi
sub oceane, iar roca fluidi urci pentru a acoperi
gaura
l/Fosa Marianelor este punctul cel mai adAnc al PamAntului. S-a format atunci cAnd s-au ciocnit doua placi, iar una dintre ele s-a scufundat in P|ment
Faliile si cutremurele apar cAnd doui plici vecine aluneci insens opus
Muntii potkoata
lua nastere din ciocnirea
plicilortectonice\
Cangur
Donn ix AusrRALrAOceaniai
Australia et devenit o insuld cu circa 'rir de n-rilioane de erni in urmr-r. Marni ferele ol-liqnuite,car
Dnrr UturToAREContinentete se deptaseazi cu circa 2 cmpe an.
*
elelan[ii ;i ur;ii, au inlocuit
rnarsupialele (rnami l'erele cul-ruzunare) in multe alte parli arle glol-rului, detr uu ;i in Australia. Aici, vechile merrsupiale au evoluert ;i atr l'ormat sltecii noi, culn sunt koalzr ;i cangurii., care llu se intlilnesc in niciun alt loc clin luure.
Lantul Himalayaa ltrat nastere din
61;;;-;l-DEscoPERAP,T[-A$; pp. 50-51 MAf!{IFERELI : pp. 12-13
:
ciocnirea a doua placi tectonice ale caror
margini s-au indoit in sus
Pmruern PArvrArur
Cutremurele
1,,,*,*,r,.,,,u.u, propaga dintr-un punctse
pagubele & Cutr"rnurut este o clitinare neprevizutd a (hipocentru). Dar loc intr-un mari au scoa4ei terestre. Multe cutremure au toc cind ::l:i:' i" marginite a doui ptici vecine i"lT:ffJi"ll,3titlu,uo,"u "lun".l opui". Roca zvAcnegte sau vibreazi dintr-o dati, |]H]:iH'" deseoripe ficind ca suprafala PimAntului si tresalte. in fiecare an au loc circa o jumitate de milion Ericopterete survoreazd
din adAncul Pimdntului
r""i"ri
de cutremure, dar numai o mie cauzeazi pagube grave. Cutremurele marine (cutremurele care au toc sub miri) dau nagtere deseori unor valuri uriage, numite tsunami in Japonia.
':;:,',:';:{,:J:i"'"'u"
;;itl -*..-- $
\ .,
crddirite moderne sunt/ ,/
;:! il.::r
.*:llid
Proiectate astfel incat sa reziste la cutremure
Clddirile vechi
"::oh-ffi '. :ryi*.,'yl\
;dkcg*. li$*:ffi
utrtu rllLlr q.rrF- tlt!:.
;TH,
r.i'ffiffijffif, iEffiffiilleTr1i
nrEf,i . Etxt i3m ;JX.ryh* ; fl3-a -*fdr i*-3 1S4::
t|rar{
tLl
,-ir;,',t
a,
Efectele cutremurului de la Kobe (Japonia), din 1995
sa crdpdturd
Epice este punctul deasupra de la supra
oartei terestre
hipocentrului
EruencrA CUTREMURU;LuIScala Richter mAsoari energia eliberatA de zsuduiturile u6ui rDerata eliberati oe zguduiturile qhui zguourtunre 9nurcurtremur. Un7.
cutremur ca/e are 2 sau mai nJica pe scala Richter nu se simtel insd, daca valoarea este de 7 lau mai ridicatl, poate provoca d catastrofi.o valoare dereI
CulneMURELE
Fonln
CUTnEMURULUT Scala Mercalli mdsoard forla unui cutremur prin evaluareapagubelor provocate. Scala are 12 grade.
3 grade
Abia se simte: tavanul se misc5
r*
'
,
incet
s grade
it simte toati lumea:se varsb apa
din pahar
9 gradeDupd un cutremur au loc deseoil incendii12
Pagube grave:
turnurile seprbbusesc, releauade conducte se
sparge Catastrofe: PEm6ntuI atunecS si se deptaseaz5
grade
,:)
fuii
,
Patru din cete 12 grade de pe scala Mercalti
# 'tif
,: --,
^tr f
Dnrr UTUITIIARETransamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite)
*'
CI-Aornr SrcunrAnumite clidiri sunt astfel proiectate pentru a rdmine in picioare in timpul unui cutremur. Au fundatii solide si se pot misca putin dacd plmAntul se cutremura. Forma de piramida a clidirii Transamerica Pyramid din San Francisco (Statele Unite) impiedica pribusirea cladirii.
* Unete animate au un comportament ciudat inainte de un cutremur. C6inii tatri disperat pentru ci pot simli cutremurele inaintea oamenilor.
Un cutremur imaginar in San Francisco (Statele Unite)
$rs
Pmruern PArvlArur
Yuleanii&Vutcanuldin interiorut PimAntului. CAnd se ricegte, roca formeazil dealuri si munti. O mare parte a vulcanilor se afli pe marginile brazdelor terestre. Din cAnd in cAnd, ur vulcan activ erupe sau explodeazi. Despre un vulcan care nu a mai erupt de multeste o deschizituri in scoarta terestri prin care iese Ia suprafati roca topiti 9i incandescenti
Magma sub presiune erupe din crater si se ---_scurge la suprafata sub forma de lava
Cosul central
Magma urcd in cog
-L.
cos
taterat
.r,t'' "" ;. .,/,' ;,'; | ' - ....:-1"
.,
ffi f,i z',,r,';
-/./i:'",:
,
----*
se solidifica
:'^-*",.E':'.-.1; ;;.";f.W -':---:- -bfffi -.--,-,-- compacta 'UN MUruff t6yAlavA
sub forma de con
--,' Sub vulcani se
-;:-_." - ;=afli un cuptor
'_-j
scut, plat
ffi:$#f,:stratele de lavd fluida se solidifica
magmatic, un rezervor de roci topita-=' si incandescenti (magma). CAnd '. presiunea din cuptorul magmatic I creste, magma se ridica Ia suprafata -i printr-un cos central 5i iese prin crater. Magma care ajunge la i suprafata se numeste lavi. i
)
cuptorul magmatic
/it,
/t\ /
n /\I
al unei eruptii mai vechi
Dnrr UUIToABE 4o**,.,v,,.o",.*;.;,,;.;.;iJLulffi.,'-:.-.,)'.,.
gj;:tii:#[r*;;r'j:ru:de departe a curs lava. Lava
fluidi di na5tere vulcanilor plati, in forma de scut: cea densa da nasterevulcanilor inalti, ?n formi de
::,,.ff](\ '\\
con.
I \y' I "" I 2 ori 't tava estede ,/, | * Lava este de circa 12 ori I dec6t apa ffi I mai fierbinte decat apa | j1
* Lava poate si atunece cu o vitezi de p6ni [a 100 km pe ori.
i:ii,Hi':;;"f iffi; -, I',", ***' magrnatic ptin t ,,,derotabpifit '-
-''.
5i inlandescente'
'.t.
I
I ctocotiti. ctocotiti.
I
,,
zo4fr
li.'
Vur-cRturr
; I- Crater-\-*-
-t
Jr:
Sec!iune a unui vulcan in eruptie
S..'((
Curgere de lavd
Gheizerul este unf,
jet
de
!-
de crater Kelimutu (lndonezla)
VAnrul Snnr iru ArnO eruptie violenti poate face ca vdrful vulcanului si explodeze, astfel formAndu-se un crater sau un bazin (caldera) care se poate umple cu apa, devenind un lac de crater. Dacd craterul ramane uscat, alte eruptii vor putea forma pe fundul siu plat mici conuri de cenusa si lavA.
OavrBNr DE $rrrNlA iN SIIoPETAOamenii de gtiin[d care studiazd vulcanii trebuie sd poarte salopete speciale pentru a se proteja de lava incandescent[. EEantioanele de lavd ii ajutd sd afle rnai multe despre rocile din interinrul PdrnAntului Examinarea unei scurgeri Ei sd prevadd noi eruptii. de lavi
!r'zr
PmruErA PAruArur
Muntii)
&Aoroape
toti mun{ii
s-au format
FonunREA LnruruLur HrunlAYA4 ICu circa 45 de milioane de ani in urma, placa tectonica ce transporta
in urma unor migciri ale plicilor terestre. Sunt de trei tipuri: cu strate cutate, munfi-bloc ti munti-cupoli. Majoritatea muntilor mai inalli, cum este Himalaya (Asia), sunt de increfire ti se intind ingiruri lungi (lanfuri). Unii munti inci se mai inalti, in timp ce al{ii s-au erodat (distrus) in urma fenomenelor atmosferice.
lndia a inceput sa se miste spre cea care transporta restul Asiei.
India
Ocean
AsiaI
i
'41--=4-t I
"4
alB
.u
{fi ''\-'.rOcean mai mic Asia
ir.
Miqcarea pldcii
IndiaFormarea munlilor
rI Cu circa 4O de milioane /. a, ani in urmA, placaindiana s-a ciocnit de ceaasiatica, iar rocile de pe fundul
oceanului s-au incretit in
sus,
formind cute gigantice.
India Mi;carea pldcii citre Asia
final, nd 'oc ro 3: arut. rla a(La alrCU u
ta 5-; unit au
Asia, iar
antul CC;
5 *
mai creste cu circa 1 cm pe an.Himal,aya
inci
a dis pi sp Un lar an nt imputn im rur rAtor de MU ti m Jnl nu de in retire, Hlin al;ay.a nc imi ma ma 'ch marc eaza purn ctu inI Catre ncl ,ul ctr 'ea ae rut A AVL loc cioc-nrire rdiintr'e U1 n irt ir cele cel d ouA plAc_ii,
Placa este incd in miscare catrecea asiatica
MuruprFarie-_______-__"
Falie
Aenul on MUNrEAtmosfera Pdmdntului este formatd din aer, un amestec de azot, oxigen ;i alte gaze. La munte, la altitudine mare, aerul este,rarefiat": gazele sunt mai pu{in dense decAt la nivelul rndrii, cleci existd rnai pu(in oxigen pentrul a respira.
o masd
de ---t=-=-='#
impinsa in sus intre doua falii
tFormarea
mun!ilor-blocMagmaPeruanii sunt obignuilicu aeruI rarefiat din Anzi
impinge
rocile in
sus
Formarea munf ilor-cupoli
Drvrnsr TIPURI DE MUNTI Muntii in blocuri se formeazi atunci cAnd o masi de roca este impinsA in sus intre doua linii de falie; la cei cu cupola, magma impinge ?n sus suprafata rocilor care se afli deasupra, formand o protuberantd.
Un model de munte-cupoli realizat din plastilini\
thi")
.'5 A rlfi :;; 11u
Himalaya este un mare Iant de munti formati prin incretire, care cuprinde si MunteleEverest
F : A.!-t .r-l
tl)F*Roci
increlite+cry*ri:lrWF:{t-
PIaca asiaticdse impinge catre
A q 6nurA $t DEscopERA pp. LocuRtcELEBRE: PLANTELE: pp. 38-39
lr
+'-
cea indiana
18-19 /
!
Linia faliei marcheazd intAlnirea placilor
Qlza
Pmruern PArvlArur
*'
ry
Bocile fosilele ffi{i
Rocr RncrreRocile vulcanice se formeaza atunci cAnd magma, roca lichefiata, se rAceSte 5i se
intire5te. Unele roci vulcanice se formeazi in subsol, altele din lava care ajunge Ia suprafata terestri.
Gabbroul este o
roci vulcanici ce formeazi atunci cind magma sese
Rocile de pe scoar{a terestri se forme azd, gi se consumi neincetat, intr-un proces lent. CAnd magma ajunge la suprafa{i se solidifici in roci vulcanice. Acestea sunt erodate (firAmitate) in parfi mai mici (material detritic), care sunt purtate derAuri citre mare ca sedimente. CAnd stratele de sedimente se acumuleazi prin depunere 9i se intiresc, se formeazi rocile sedimentare.Magma
ricegte Magma care se rdceqte deasupra sau in apropierea scoartei terestre : t ,t -:,-^ -^t:,1 :I:-::.-.-se sot id ifica in'T:
-:,
Hry'.! -,
?tr;;l
Multe roci sunt formate din amestecul diferitelor minerale. Mineralele prezente intr-o roci pot fi recunoscute pe baza culorii, duritifii gi a tipului de cristale pe care le formeazi.
este impi,
in sus din interioPamAn
Cdldura gi presiunea pot transforma rocilesed i mentare sau vu lcan ice
in roci metamorfice
1
Multe roci confin cristale de cuar-t, cel mai rispindit mineral
qf" 'RocCAnd
SE TRANSFOlcanice sau sedimentare prafata terestrd sunt
preze
metamorfici formati din comprimarea argilelor sedimentare
listul
este o roci
supusgFKtnei pfusiuni puternice sau unei edlduri ridieate, se transformi
in metamorfice. Rocile din zonelevdlcanice sunt supuse frecvent acesteisch im
24
biri
.
Rocte gr FoSTLELECuvr sE FoRMEAZA
C,q,nBUNELEHuilaa
-'Fd-*g{g.
inceput sd se formeze cu circa 3()0 de milioane de ani in urmd. Este compusd din plante moarte, ingropate gi comprimate incet, pAnd s-au trasformat in rocddurd.
1. Plante de mtagtin5, moarte 9i scufundate
at
Fosili de amonit, un animal marin
in noroi 9i presate, formeazi2. ingropate
FosrLE LEFosilele sunt resturi de plante si animale conservate mai ales
turba3. Turba,
in rocile
ingropati
mai ad6nc si presatS,
formeazi tignitut4.
in cete din urmi, ia nastere cirbunetenegru, lucios si
compact
sedimentare. Pentru a deveni fosile, plantele sau animalele trebuie si fie ingropate in grabi de sedimentele care, de-a lungul milioanelor de ani, s-au intirit in piatri. PIanta sau animalul se descompune lisAnd o urmi pe piatra sau se fosilizeaza acolo. transportd rocile
Ghelarii, rAurile, ploaia givAntul
-
RAU ri Ie
toate erodeazd rocile
erodate cdtre mare, sub forma de sedimente Ciclul rocilor
':''*o. '- a4+ &r.:l:c _:+q-i,.
.
l1i
! ri: il*Lqlits+ --!acr -:f * :l
*'..'-1
Rocrue SrnnrrFrcATERocile sedimentare s-au format dupa compactarea stratelor de sedimente. Unele sedimente provin din eroziunea diferitelor roci, altele sunt de origine organica, cum sunt fragmentele de cochilii si de corali marini.
w\
Stratele de sedimentesi de animhle marine.
Sedimentulse depoziteazd
acolo unde
fluviile
seI
varsa tn mare
Calcarul este o roci sedimentari, formati sub api, din scheletele gi
din cochiliile animalelor marine
lrzs
Pmruern PAuArurZdpada cdzutd pe ghelarse preseaza, transformAn d u -se
Ghetarii&G^",^lrsunt ghea{i, formate din zipada cizutiftuvii enorme dela inil{ime mare. Ei erode azd, rocile, migcAndu-se incet spre vii. Cind temperatura cregte gi capitul ghefarului (limba) aluneci spre
in gheata
o zoni mai caldi, incepe si se topeasci. in aceasti f azil, rocile sfirAmate incep se se depuni.
*#d-
GHrnrA sl Rocr ir.r Mrscnnr Un ghetar t. risci la vale cu *tiuucentimetri pe zi, impins de propria sa greutate, care ii conferi o mare forta. ln timp ce inainteazi, desprinde bucati de roci, agitandu-le si inglobandu-le in gheatA.
Limba ghetarului
Morena, pdmlntul modelat de gheata inmi5care, este formatd din fragmente de rocdPArAU
Rocile erodatese pravalesc la
vale, intre doi ghetari uniti
format
dupa topirea ghetarului
Materialele detriticesunt sedimentele deroca pe care un
f
ghetar.
!,
.)iAJ
le
lasa
in urma sa atunci
:
r".18-r
cand Se.tope5tel?1 l-
+"i-
Valurile mprenice".sunt grame2i de nislp,.
pietris si prundisdepozitate de ury'..
Marmitele gigantilor sunt cavititi circulare, pline
' apd, care se formeaza cAnd r tn ghetar +,,*, Un ryhorr" transporti milioane de bucAti *-'.-r"' blocurile de gheata se topesc ;^ :^-=' -_.L,I.LJL de roci, care sunt depozitate acolo unde : se topegte gheata. Aceste acumulari de .--t-L: -^-: -^ pot . -pe roci se ^^+ i.^rl--J^ intinde ^^ o suprafati mare sau pot alcatui gramezi sub forma unor
* de ' lru Unnnn GHffnRuLUI
^^^^::':::'j:--
i "
.
-^-:
^
|.-L'-.^
(
-l-.--
'*
valuri morenice.
GnETARUCapdt sau inceput al ghetarului
FcnanAREA VATLoR r'
'^,I tI I
I iI I I I
L ghetarilor, un rAu curgea, sapAnd o vale cu marginile asemdnitoare literei,,V".
4 I
in perioade mai calde, inainte de formarea
, ' ,,' \ .. ,i.-1
tl
i
Spdrturile adAncidin ghetar senumesc crevase
Un ghe{ar carese topegte
r) L
Cand clima a devenit mai rece, s-a format ghetarul care a umplut valea.si
CoborAnd, ghetarul a sapat o vale largita mai adAnca.
.:t ,t-{7
Pietre ;i roci transportate in si sub ghetarcu un
}' 6nurA gr DEscoPERA pp.? tI
r-
ArLAS:
$TllNTA lN JURUL NOSTRU: pp. 48
54-55
i
/
!rzz
Pmruern PAuArur
Oeeane $ibM"i
miri
f'
Sue ApAFundul marilor si al oceanelor nu este deloc plat. Exact ca suprafata pamAntului, are propriul relief, muntisi fose. Multe dintre aceste forme de
bine de doui treimi din suprafafa PimAntului sunt acoperite de apa oceanelor gi a mirilor. Existi trei oceane: Pacific, Atlantic, lndian, gi numeroase miri. Oceanele gi mirile sunt mereu in migcare: vAntul sufli gi formeazi valurile; Luna 9i Soarele atrag apa mirii gi provoaci mareele.
relief au luat nastere ca urmare a miscarii placilor si din activitatea vulcanica subterana, exact cum se intampli si pe uscat.
Uscat
PovArnigul continental este punctul in care platformacontinentala se incl i na cdtre fundul oceanului
Fundul oceanului Petrolier
i I
\r '
| .1,'.:;,::i1','. j i i;:' , :)t,:
PI
atf o rm a
co
nti n e ntald
este o zona de pe fundul..
marii, usor inclinata
..;'/ /'
Forare
pentru
\'''in fosa oceanicd, fundul
extragerea gazului
a,
aPetrorurui
;i dinmare
T:;::!:,#:#';t'#Wi
CnneuRANTUL SuBMARINPetrolul si gazul se afla in adAncul PamAntului chiar si sub fundul marilor si oceanelor. Sunt formate din resturi de plante si animale care au trait cu milioane de ani in urmi. Oamenii foreaza solul pentru a ajunge la acesti carburanti fosili, utilizati pentru a produce energie.
Lanturile muntoase din ocean sunt formate din magma care isi face loc catre suprafata intre doua placi
OcenruE Sr MAnlPAntecul
valului
Punctul cel mai inalt (creasta) valuluiSpargereai
MnnEELENivelul apelor din oceane .si urdri se ridicd in mareele inalte Ei cobclard in rnerreele joase. Mareele sunt cauzate, in principal, de LunIt, cilre, iu uriqcarea szl in jtrrul Pi-rmAntuI ui, atrage oceatuele. .\t unci cind PlturAntul,Luner ;i Soarele sunt lulinierte, Luua ;i Sourele crerci ti-r irnpreu l'li-r o at rac[ieirsLr
Atractie exercitatd deLund asupra
Atracfia Lunii si
a
apelor
\
Soaretui cauzeazi maree foarte inalteMaree inaltd Maree joasd SoareleLu na
)Mi;carea valuluieste circulariAtractia Lunii este mai puternicd decAtcea a SoareLui
przr oceittt el or, ltrtlvttcliu
cl
0rbita Lunriin juruL
Miscarea valului
nlrree
;i rlai inalte.
PdmAntuLui
Muntii submarinivArfurile plate sunt denumiti guyot
cu
Muntii submarini carerazbat din mare formeaza insule
+, VnluMuntesubmarin
RrLE Valurile se misca pe suprafata
impins in
sus
de magma de dedesubt
marii. PAntecul si creasta sunt formate de forta vantului care sufla peste api. CAnd valul ajunge la tarm, ,,se sparge" pe plaja.
'/
Dnrr UturToABE\-
*\ .'\ .\)-._.'
AOancimea fosei Marianelor (11kml, din OceanuI Pacific, este egati cu de 29 oriinittimea Empire State Buitding din New York.
f)-a--+\
6;;;-;,;;;;;;;--l(\ pp.22-23 YsPAriur- cosMlc:
Peisajul fundului oceanrc
-'-:r,
duze
Pmruern PArvrArur
Bfluri $i laeuri&Unrau este apa care curge la vale pe un drum drept, numit formati din doui maluri de
RAurile igi au de obicei izvorul la munte, unde ploua din abundenta siunde se topeste zapada
piatri;i fo*J j ffiT::T:':.,:",1TfJ",:T;'.:*,,;i poateschimba forma peisajului. RAUrile Sapi Vii ;i CfeeaZi laCUfi gi cascade. Aduc cu ele rocile erodate
albie,
Jt
i 1
1..__ j
, $|iF_lIDELTAapropierea igirndreqte sedirnente: |Ei depoziteaz'/as;i
\
.. r' j
1i",,,,,,i:'J
lt;a,/i+i1i.
Ambarcatiuni pe ftuviul Gange, lndia rmuarcatiuninettuviutcanse,rndia
loplrn l[ in ndrii, rdul din munti ;i depoziteazi o parte din l:::l:.X::"llllljiljj_ i[ .,ii.r , vileza acestea inainte de a se virsa in mare. j nisip, ..o;il;i;,';,:,;. noroi "i,i,,,,, "",,r. tl::#.argild.
, ,,,,,
ti=-.
't
]
i
lAcestrnater.irrl.nttmit,,lttvi.tn,,r.il,r'}},'"' Acest material, nurnit erluvionur,j' " qi l'ormeazd 3 I se rz-rspAndeqte ;,',1 ilJ.:',,1"1 o
C 'CuRsut-
qi i. rni.scaror;i f+..:i.:::'. Iumed.delta.
T",:J,illil'
pamrinr ,,,n5 | zond de pdnAnt rni;cdtorumed, delter.
"'' h i/Y,il,' l piit :"9;gi .-l*'i*Xri]
.1
Izvorul unui rdu se afli de obicei in munti, acolo unde ploaia cade in cantitati mai mari. Apa curge mereu in jos, urmand cel mai scurt parcurs citre mare. La inceput, riul sapa valeadAnca, insi cind ajunge campie se largeste. Matca largeste si formeaza meandre. intio vaie largA.
RAulul
reren
mtdrtinos.. ,,.}"-)t=
-:I
in formd desemiluna
..1.:: . fr;l;.:;-=i: ' , " '':*"{-.;r";';'l{
se
o la
d-;.-l.l:,r ....... :'r'': --. i .- "-.:..*-.1,.-.r."..*". --.--*+i *-..-. 'i ' .:L-':t'---,,'i::" - i ';:'.-'. " -- =\ .... ., ...;=r;-;t. --:-'----_ ' ' . _ ,(:1t-{\:.,=--....."'.:-':'---.-.-'.-'=*.t ss---.*.-.ra-:;.11 1;.,,.... -- =..i; " .n . l. .- .:.i.: . '';r';: ...
--4. .-- -;-_*- .--,- -..._,... . ,'-) ..,::,: .:1',.'.1: ,... -ir' ..- ;t ,(al r-6ulu|
Meandru
:.'
-*:_ .j:'.,.n$1q::-_-.... -;:, - )
)
-::'.:,i:i:-
'-
._=
.
,
-r..'
z
;,
-,,=.-*
-;1-r-..;i-t',
) -l.,Ia5iil-'
* -'i{
42r$f*
:F&
'.."y,l*.,.,.
rr),}.';::.:'
.:
r"-Jl *.t,,.*$
I{i
. '-'t' :l
*.
,..'..*:
'
'1...
I
Funruu, CIcLoANE & Co.Furtuni intr-uncumulonimbus
_dt qs
Colonrur RorlroARETornada este un vArtej de aer care se extinde de la baza unui nor de furtuna. Aerul
din interiorul tornadei
este
rotit (poate ajunge la 480 km pe ora) de vAnturile puternice prezente in partea superioara a norului.O
tornadipe
pimint
se abate
Lumina unui fulgerse formeazd
in interiorul unut nor
Fulgerul poate lovi din nor in nor, precum si din nor in aer
MASUnAREA VANTULUIScala Beaufort mdsoard electele
vAntului asupra mediului inconjurdtor. Se imparte pe Ii3 niveluri (forqe), de la vAnt calm (forqa 0) la urargan (lorqa l2).Gradut 1 Adiere a Fumutse
vintului1-5 km/h
l:;:::f #Steagurite
misci
si
Ii
Gradul 4 V6nt moderat 21-29 km/h
fAtfiie, iarpraful se inatt5
8 Furtuni 62-7l,kmlhGradul
Se rup rSmurete din
copaci
-'--
Gradut 12
C t5 d
irite
F'I
e$:'l
.r"
r;ti.{.'
iir
..,Liri
;.ir)!
-
Uragan1
suferEpagu
18 km/h
be
sau mai mult
importante
l j.
l,
Dnrr UrutToARrin f ieca re za,in tume se deztintuie circa 50.000 defu
-t
rtu ni.
g!!t
in Java, in tndonezia, tuni in 220 de zite pe an.
-t
-
? I
t-
MARr pEH$CIN,ALilAri: $TllNTA IN JURUL NOSTRU: pp. 36-37
pp.23 /
,*I
:
*at,,,,
@*ot
Pmruern PAvtArur
Clima ffi,,,ff,f,l3"lzn,i ittorfericecare totalut condifiilor se repeti, aseminitor, de la un an la altut. in generat, este cald in apropierea Ecuatorului, frig in apropierea polilor gi temperat in regiunile de mijloc. Clima este influenfata gi de relief, de vAnturi ;i de curentii oceanici prezen{i in zoni.De milioane de ani, clima este in continui schimbare, din cauza divergilor factori, cum ar fi varialiile de cilduri de la Soare, marile erupfii vulcanice 9i poluarea provocati de om. in trecut au existat perioade reci, de lungi durati, numite perioade glaciare.
glob prezintl tipuri Clima de "?"-rlr petropicali, subtropicali, ncipale:5ase
ctMAtcE
DtN Lurur
pri
temperat caldi, temperat rece, de desert si polari. Pe planiglob formeazi zone ample.
Planisfera indici zonele climatice
_,u,r^___J _1\:rFr-L
a:J