energ regenerabila

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    1/32

    CUPRINS

    CAPITOLUL 1:

    1.1. Generalitati....................................................pag 31.2. Clasificarea resurselor ..................................pag 31.3. Valorificarea resurselor.................................pag 41.4. Perspective....................................................pag 4

    CAPITOLUL 2 : Istoricul resurselor energetice...............pag 4

    CAPITOLUL 3 : De ce avem nevoie de resurse regenerabile de energie?

    ................pag 6

    CAPITOLUL 4 : Energia solara..........................................pag 9

    4.1. Radiatia solara...............................................pag 9

    4.2. Bateriile solare................................................pag 10

    4.3. Curent fara retea de transport la distanta......pag 11

    4.4. Concluzii......................................................pag 12

    4.5. ,, Stiati ca?................................................pag 13

    4.6. Exemple in Romania si in lume..................pag 13

    CAPITOLUL 5 : Energia eoliana.........................................pag 13

    5.1. Compunerea sistemului eolian.....................pag 15

    5.2. Functionarea sistemului eolian.....................pag 15

    5.3. Nivelul de dezvoltare in prezent...................pag 16

    5.4. Avantajele pe care le ofera energia eoliana.....pag 18

    1

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    2/32

    5.5. ,, Stiati ca?..................................................pag 20

    5.6. Exemple in Romania si in lume...................pag 20

    CAPITOLUL 6 : Energia hidroelectrica...............................pag 20

    6.1. Rezolvarea rationala si echilibrata a problemelor energetice

    ....................pag 22

    6.2. Avantaje ale hidroenergiei in raport cu exigentele dezvoltariidurabile...............pag 23

    6.3. ,, Stiati ca?....................................................pag 24

    6.4. Exemple in Romania si in lume.......................pag 25CAPITOLUL 7 : Energia geotermala........................................pag 25

    7.1. Utilizarea directa a energiei geotermale...........pag 25

    7.2. Pompe termice...................................................pag27

    7.3. Generarea de electricitate..................................pag 28

    7.4. Ce putem face in Europa?..................................pag 29

    7.5. Centrale geotermale (avantaje si dezavantaje).......pag 30

    7.6. ,, Stiati ca?.......................................................pag 30

    7.7. Exemple in Romania si in lume.........................pag 31

    CAPITOLUL 8 : CONCLUZIE: ,,Energia curata-certitudine sau utopi

    ..............................pag 31

    CAPITOLUL 9 : Opinie personala.................................................pag 32

    2

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    3/32

    CAPITOLUL 1

    1.1.Generaliti

    Resursele naturale reprezint totalitatea zcmintelorde minerale i de minereuri, aterenurilorcultivabile, apdurilori apelorde care dispune o anumit ar.Resursele naturasunt substane care apar n mod natural dar care sunt considerate valoroase n forma lorrelativ nemodificat. O materie este considerat o resurs natural atunci cnd activitile

    primare asociate cu ea sunt extragerea i purificarea, ele fiind opuse creaiei. Mineritul,extragerea petrolului, pescuitul i silvicultura sunt n general considerate industrii ale

    resurselor naturale, n timp ce agricultura nu e. Acest termen a fost introdus unei audienelargi de ctre E.F. Schumacher n cartea "Small Is Beautiful" din anul 1970.

    1.2.Clasificarea resurselor

    Resursele naturale sunt de obicei clasificate n:

    resurse regenerabile i resurse neregenerabile.

    Resursele regenerabile sunt n general resursele vii (peti, pduri, de exemplu), carepot s se refac dac nu sunt supravalorificate. Resursele regenerabile pot s se refac i pofi folosite pe termen nelimitat dac sunt folosite raional. Odat ce resursele regenerabile suconsumate la o rat care depete rata lor natural de refacere, ele se vor diminua i n celedin urm se vor epuiza. Rata care poate fi susinut de o resurs regenerabil este determinade rata de refacere i de mrimea disponibilului acelei resurse. Resursele naturaleregenerabile ce nu sunt vii includ solul, apa, vntul, mareele i radiaia solar.

    Resursele pot, de asemenea sa fie clasificate pe baza originii lor ca fiind:

    resurse biotice, derivate din animale i plante; resurse abiotice, derivate din pmnt, aer, ap, .a.m.d.; resursele minerale i energet

    sunt de asemenea resurse abiotice, unele sunt derivate din natur.ass

    3

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C4%83c%C4%83m%C3%A2nthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Minereuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Terenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Mineralhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Minereuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Terenhttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C4%83durehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2ar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Z%C4%83c%C4%83m%C3%A2nt
  • 8/2/2019 energ regenerabila

    4/32

    1.3.Valorificarea resurselor

    Extragerea resursei de baz i purificarea ntr-o form ce poate fi folosit direct sunt ngeneral considerate activiti normale n cadrul valorificrii resurselor naturale, chiar dacultimele pot s nu se gseasc n mod normal lng primele. Resursele naturale suntconsiderate capital natural ce poate fi convertit n materii prime pentru procesele capitalulu

    infrastructural. Ele includ sol, lemn, petrol, minerale i alte bunuri luate mai mult sau maipuin aa cum erau n natur. Resursele naturale ale unei ri determin deseori bogia sa statutul su n sistemul economic mondial, prin determinarea influenei sale politice. Stateledezvoltate sunt acelea care sunt mai puin dependente de resursele naturale pentru bogie,datorit bazei pe care o au n capitalul infrastructural pentru producie

    1.4.Perspective

    n ultimii ani, epuizarea capitalului natural i ncercrile de a se trece la dezvoltarearaional au fost principalele probleme ale ageniilor de dezvoltare. Epuizarea capitalului

    natural este un motiv de ngrijorare n special n regiunile cu pduri ecuatoriale, carepstreaz cea mai mare parte a biodiversitii naturale a Pmntului - capital natural geneticce nu poate fi nlocuit. Conservarea resurselor naturale este cea mai importanta problem aCapitalismului Natural, proteciei mediului, a micrii pentru ecologie i pentru PartideleVerzi. Unii vd aceast epuizare ca pe o surs major de nelinite social i conflicte n rin curs de dezvoltare.

    CAPITOLUL 2

    Istoricul resurselor energetice

    Energia este folosit pentru a alimenta maini industriale i vehicole, pentru

    nclzi i rcori birouri i cmine i pentru consumul casnic. Cea mai des ntlnit form energie nainte de Revoluia Industrial din sec al XVIII-lea era energia termic, a csurs principal era lemnul. n rile n curs de dezvoltare lemnul uscat este nc o importansurs de energie termic. Odat cu dezvoltarea rilor srace, locul lemnului este luat

    crbuni, petrol i gazele naturale substane cunoscute sub numele de combustibili fosili.n sec. al XIX-lea crbunele a devenit sursa principal de energie n raflate n curs de industrializare. Trenurile, vapoarele erau alimentate cu crbune i coobinut prin arderea crbunelui la temperaturi foarte ridicate, fiind folosit i n prelucrarfierului i a oelului. Datorit problemelor ridicate de transportul crbunilor n primii anirevoluiei industriale, oraele industriale se dezvoltau mai ales n jurul bazinelor carbonifecum ar fi: Selby i Cardiff din ara Galilor. Odat cu apariia petrolului i a gaze

    4

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    5/32

    naturale,care erau mai uor de transportat industria se putea dezvolta oriunde. Actualmen90% din energia destinat populaiei este furnizat de combustibilii fosili, restul fiind acopede energia nuclear i energia produs de hidrocentrale.

    Crbunele este nc folosit n industria prelucrtoare de oel i pentru producerea energie electric n toate statele lumii. Deoarece este foarte poluant, producnd ploi acideefect de ser folosirea sa n unele ri ale lumii tinde s fie nlocuit cu gazul natural, ca

    este mai ieftin i mai puin poluant. Dup anul 1990 producia de crbune a nceput s creasdin nou datorit apriiei filtrelor care reduc poluarea. Mai important este dezvoltarea rilmai ales a celor din America Latin, i din Asia, ceea ce a dus la o continu cretere a cerede crbune. Spre exemplu Japonia este cel mai mare importator de crbune din lume i Chieste lider mondial att n producerea cr i n consumu de crbune.

    n anii 1990 crbunele furniza aproximativ 28% din energia mondial, gazenaturale 21% i petrolul 40%. Aproape jumtate din producia mondial de petrol era folosn transporturi, rafinriile furniznd 97% din combustibilul folosit n transport.

    Combustibilii fosili nu sunt surse de energie nelimitate sau uor regenerabidar sunt extrase mult mai repede dect se pot forma alte zcminte. Pe viitor se prevedescdere continu a acestor resurse ajungdu-se pn la epuizarea total a zcminteln anii 90 experii prevedeau c petrolul, n cantitile n care se exploateaz n zilenoastre, va mai alimenta consumul mondial nc 43 de ani. Rezervele de gaze naturavor fi suficiente pentru nc 66 de ani, iar cele de crbune pentru nc 236 de ani, daextraciile se menin la cotele actuale. Aceste previziuni sunt relative deoarece ratele extracie sunt variabile i mereu se descoper noi i noi zcminte. Odat cu diminuarresurselor energetice inepuizabile, costul lor va crete i astfel se recurge la noi surse energie, cum ar fi energia produs de hidrocentrale, energia nuclear i alte surse asupcrora se mai efectuez nc cercetri.

    Aproximativ 18% din enrgia mondial este produs de hidrocentrale. Energapelor este folosit nc din antichitate fiind transformat de strmoii notri cu ajutorul unroi n energie cinetic. Centralele hidroenergetice moderne se folosesc baraje i rezervomari care pot vi constuite n rile n care exist cursuri de ape ce trec prin pante abrupBarajul Aswan din Egipt adun apa fluviului Nil n lacul Nasser, unul dintre cele mai mlacuri de acumulare din lume, n timp ce amenajarea terminat n 1972 din munii Snoweste situat ntr-o zon din cel mai nalt punct din Australia.

    Apa este o surs foarte ieftin i continu de energie. Este o surnepoluant de energie, chiar dac se crede c vegetaia de pe fundul lacurilor de acumula

    produce o mare cantitate de gaze ce contribuie la sporirea efectului de ser. Constuirea baraje duce de multe ori la distrugerea unor ecosisteme aa cum este cazul barajului ThrGorges de pe fluviul Yangzi din China care va duce la mutarea a peste un milion de oame

    pn la terminarea acestuia n 2009.Lacul de acumulare de la Three Gorges, situat pe fluviul Yangzi este al treil

    din lume ca lungime avand 6300 de kilometri. Acesta mparte China n dou regiuni: unaNord,unde se cultiv porumbul i una n Sud n care se cultiv n principal orezul.

    5

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    6/32

    Folosindu-se de cercetrile asupra bombei atomice din 1945 multe ri i-dezvoltat centrale nuceare, care furnizez o cantitate uria de energie dintr-o cantitate mde combustibil. Astzi energia nuclear constituie 17% din totalul de enrgie electric la nivmondial. n 1996 un raport constata c existau 437 de reactoare n 31 de ri. Acestacopereau consumul intern de energie n proporie de 87% in Lituania, 78% n Frana, 58%Belgia i 53% n Suedia. Centralele nucleare au i dezavantaje cum ar fi faptul c au nevo

    de peste 10 ani pentru a fi construite, costurile de construcie i de producere a energiei, devariabile de la o ar la alta sunt foarte mari, i produc o serie de deeuri radioactive foanocive pentru mediul nconjurtor i pentru oameni. Accidentul nuclear de la Cernobl d1986 a umbrit industria productoare de energie nuclear,provocnd proteste n mas, care dus la nchiderea unor astfel de centrale. Un referendum n Suedia din 1980 se pronun

    pentru renunarea total la energia nuclear pn n 2010.Cercetrile se axeaz pe descoperirea i exploatarea altor surse inepuizabile

    energie, ct mai puin poluante i ct mai puin costisitoare, cum ar fi energia solar, eolianenergia geotermal, etc.

    Relativa nerentabilita-te a acestor surse de energie este dat pe moment costurile relativ mari, dar scderea drastic a combustibililor fosili va duce la o mai intenvalorificare pe viitor a acestor tipuri de energie.

    CAPITOLUL 3

    DE CE AVEM NEVOIE DE RESURSE REGENERABILE DE ENERGIE?

    Cresterea sustinuta a numarului de locuitori si importantele salturi tehnologice dultimul secol au creat probleme semnificative la nivel global, in ceea ce priveste acoperirnevoilor energetice tot mai ridicate. Astfel in fiecare an, la nivel mondial se consumechivalentul a aproximativ 10 000 milioane tone de petrol, din care peste 90% provin darderea combustibililor fosili.

    Combustibilii fosili sunt surse energetice a caror formare necesita cateva milioane anu. Teama ca aceste resurse se vor epuiza s-a accentuat in timpul crizei energetice din 197cand s-a ridicat serios problema gasirii unor surse alternative de energie.

    Mai mult, cata vreme vom acoperi nevoile energetice in principal prin ardercombustibililor fosili, impactul asupra mediului va fi considerabil. Impasul poate fi depa

    doar prin utilizarea unor resurse energetice care sa nu se epuizeze si in acelasi timp nu aiba efecte negative asupra mediului.

    6

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    7/32

    Folosirea surselor de energie conventionala elibereaza in atmosfera cantitimpresionante de gaze cu efect de sera, dintre care cel mai important este dioxidul carbon.Utilizarea excesiva e resurselor neregenerabile are consecinte negative asupmediului, cum ar fi accentuarea efectului de sera, ploile acide si cresterea concentratiei

    praf din atmosfera. Incalzirea globala, determinata de amplificarea efectuluoi de sera, esemnul cel mai vizibil al schimbarilor climatice ce au loc la nivelul intregului glob. Cresterfrecventei fenomenelor meteorologice extreme (caldura excesiva, inundatii, furtuni),topirghetarilor si cresterea nivelului oceanelor reprezinta amenintari serioase asupra supravietuimultor specii de plante si animale, precum si asupra sanatatii si bunastarii oamenilor. La niv

    local, cresterea poluarii, in special in marile orase ( de pilda praful si smogul ce fac aerirespirabil), are consecinte dintre cele mai nefaste, intre care ploile acide acupa un loc centrproducand alterari semnificative ale sanatatii plantelor si animalelor, eroziuni lae solului scladirilor, coroziuni ale obiectelor metalice etc.

    7

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    8/32

    Alterarea calitatii aerului si a apei a condus la deteriorarea sanatatii populatiinregistrandu-se o intensificare a afectiunilor cardio-respiratorii care au condus la nivalarmante ale mortalitatii si morbiditatii la nivel mondial, impreuna cu stresul termic prodde valurile de caldura si cresterea raspandirii bolilor infectioase din zonele tropicale spre alocatii datorita incalzirii climei.

    Actualmente ne aflam in fata unei mari dileme. Trebuie sa construim un sistem canu numai sa tina becurile aprinse, ci sa le tine in functiiune pentru miliarde de oameni,satisfaca nevoile acestora protejand in acelasi timp mediul. Solutia nu este o alegere in traditie si inovatie, ci traditia impreuna cu inovatia. Cepresupune aceasta alegere?folosire rationala a surselor de energie traditionala, prin reducerea consumurilor casniceindustrial, in paralel cu implementarea surselor de energie regenerabila(energie curataTehnologiile bazate pe energia regenerabila au marele avantaj ca utilizeaza resuinepuizabile, foarte putin poluante, cu o contributie nesemnificativa la schimbarile climatiIn plus, utilizarea lor reduce dependenta de resurce conventionale intre-un viitor nu foaindepartat. Chiar daca in prezent energia curata este mai scumpa (datorita cheltuielilor investitii ridicate si datorita performantelor mai rmodeste), in ultima perioada de timp s-inregistrat salturi tehnologice importante, care ne dau speranta ca in viitorul apropiat acea

    va reprezenta o alternativa viabila la sursele traditionale.

    8

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    9/32

    CAPITOLUL 4

    Energia solara

    Energia solar este folosit n unele state cum ar fi Africa, Statele Unite

    Americii pentru alimentarea cu energie electric a unor locuie, dar pe scar mdeocamdat. Ea mai este folosit pentru alimentarea steliilor artificiali, a staiilor cosmicecalculatoarelor, ceasurilor, etc. . Un numr de companii s-au unit dup anii 70 ntasociaie multinaional, ce sprijin valorificarea energiei solare, dar n unele cazuri ajut

    plantarea de pduri pentru a ncuraja i folosirea raional a lemnului ca surs de energtermic.

    Soarele este una dintre miliardele de stedar este sursa de energie a tuturor fiinelor vii de ntregul Pamant. Energia solara care ajunge

    Pamant in 40 de minute ar fi de ajuns pentruacoperi nevoia de energie a ntregii omeniri.

    Omul utilizeza intr-o aa msura combustibilul pe baza de materie fosiliaz(petrol si crbune) nct rezervele se vor epuiza in a doua parte a secolului urmtor. Mdemult s-a crezut ca centrala atomica este o soluie alternativa, dar gradul sau

    periculozitate este demonstrat de catastrofa nucleara de la Cernobal, din 1986. S-a demonstca dinte sursele de energie care ar putea nlocui combustibilul fosil, este energia solaaceasta ofer sigurana si acurateea cea mai mare.

    4.1.RADIATIA SOLARAAtmosfera reflecta aproximativ 30% si absoarbe 20% din radiaia solara; astfel,

    suprafaa solului ajung doar 50% din ea. Chiar si aa aceasta cantitate este de 170 de milioade ori mai mare dect productivitatea celor mai mari centrale.

    9

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    10/32

    In zonele tropicale aceasta cauzeaz arderea tufiurilor, focul izbucnit datorfocalizrii razelor solare prin picturile de rou, care se comporta ca nite lentile opticGrecii au utilizat energia solara inca din 400 i.e.n pentru aprinderea focului, folosind gobde sticla pline cu apa. In 200 i.e.n ei si chinezii foloseau oglinzi concave in acest scop.

    In cuptorul solar modern, lumina solara este folosita pentru a gti , o oglinconcava (reflectorul) focalizeaz razele soarelui pe mncare sau pe vas. In unele cuptoa

    solare in loc de oglinda solara se folosete un sistem de oglinzi plate pentru a direciorazele soarelui pe alimente. Pe aceeai idee se bazeaz si funcionarea furnalului solar. Mont Luis, Franta, s-a construit o cldire cu mai multe nivele, ce are o latura acoperita oglinzi, astfel nct totalitatea lor sa formeza o uriaa oglinda concava. Camera de nclzdin focar se poate nclzi pana la 3000 de grade C-la acesta temperatura se topesc majoritatmetalelor-.

    4.2.BATERIILE SOLAREBateriile solare sunt nite instrumente elctronice, care utilizeaz fenomen

    fotoelectric pentru producerea energiei electrice. Modulul de baterie solara este compus dinun numr foarte mare de fotocelule. Intr-o fotocelula se genereaz o tensiune mica, de acetrebuie legate mai multe astfel de celule in serie, pentru ca bateria solara sa se poat folosi sursa de energie. Fotocelulele sunt nite placi subiri din materie semiconductoare, de obisiliciu. Unele sunt fcute din galiu, arseniu, care sunt tot semiconductoare. Astfel de celule un randament mai sczut, dar sunt funcionale si la temperaturi mult mai ridicate. De aceeafolosesc pt. alimentarea energie a sateliilor, mai expui radiaiilor solare. Cei mai musatelii artificiali functioneaza cu ajutorul panourilor solare, asemenea calculatoarelor smajoritarii ceasurilor cu quartz.

    Avionul Solar Challenger a zburat peste Canalul Mnecii avnd ca singura sursa energie lumina soarelui. Panourile solare care ii acopereau aripile generau suficient cure

    pentru a roti cu o turaie corespunztoare elicea

    10

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    11/32

    4.3.CURENT FARA RETEA DE TRANSPORT LA DISTANTAIn locurile mai greu accesibile , mai izolate de lume, cea mai mare parte a curentu

    necesar unei gospodarii este furnizata de panourile solare. O parte din curentul astfel geneeste folosita pt. ncrcarea unor acumulatori, astfel alimentarea cu energie electrica nu inrerupe odat cu lsarea serii.

    Pt. a genera curent fotocelulele necesita lumina, nu cldura, de aceea poate poafunciona farul de 360 KW al unei piste de aterizare in mijlocul unei pustietati inghetate dAlaska.Inca din anii '60, sateliii, artificiali de comunicare sunt alimentai cu ajutorul un

    panouri solare enorme. Varianta cea mai avansata este staia cosmica Freedom, care valansata pe orbita in jurul Pamantului probabil la sfarsitul secolului. Aceasta va fi echipata 8 panouri solare, asemntoare unor aripi, care vor transforma lumina solara intr-o puteelectrica de 75KW.

    Daca se va realiza proiectul maret al inginerului american dr. Peter Glaser, in sXXI un sistem de centrale cosmice va furniza cantitatea de energie electrica necesomenirii. Dup concepia Doctorului Glaser, in jurul Pamantului s-ar roti o flota de 40

    satelii (SPS), centrale solare generatoare de energie din radiaia solara. Energia generatafotocelule va fi transformata in microunde iar acestea ar fi transmise spre staii de recepterestre. Aici s-ar realiza transformarea microundelor in energie electrica. Potrivit BirouEuropean pt. Navigaie Cosmica, 40 de SPS-uri ar acoperi 1/4 din necesarul energiei electral Uniunii Europene in jurul anului 2040.

    Exista insa o problema: aceasta radiaie, de microunde, de putere mare ar arde oripasare sau om intilnit in cale, care nu s-ar afla intr-o aeronava din metal. Cu toate aces

    11

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    12/32

    muli savani sunt extrem de convini ca o mare parte a energiei va fi furnizata in viitor centralele cosmice.

    4.4.CONCLUZIIIn concluzie energia solara poate fi utiliazata folosind:

    Tehnologii ce produc energie electrica (prin panouri foto voltaice) Panour

    fotovoltaice, prin care energia solara este convertita direct in electricitate, pot fi instalate ain sate izolate, cat si in marile centre urbane. Dezavantajul acestor sisteme este dat de fapca nu pot functiona noaptea. Energia electrica produsa prin aceasta tehnologie implica costridicate ( de trei patru ori mai mari fata de energia obtinuta din surse conventionale).

    Tehnologii pentru incalzire (concentrarea caldurii solare prin intermedpanourilor solare). Panourile solare, ce pot fi folosite pentru incalzirea apei necestreburilor gospodaresti, pot fi montate atat pe sol cat si pe acoperisul case.

    12

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    13/32

    4.5.STIATI CA:

    In tara noastra in anii 1970-1980 , pe litoralul Marii Negre, au fost montate primpanouri solare?Suprafata panourilor termice solare instalate este de 30 milioane m la niv

    mondial, de 100 de ori mai putin decta potentialul optim care este de 1 m/persoana?Energia furnizata de soare, care atinge suprafata pamantului, este de zece mii de

    mai puternica decat ar putea omul sa foloseasca vreodata?

    4.6.EXEMPLE:

    IN ROMANIAIn anul 2001 au fost instalate doua sisteme solare de incalzire la doua mini-hotelu

    din statiunea de vacanta Costinesti , din jud. Constanta. Instalatiile sunt folosite atat penproducerea apei calde cat si drept sursa de rezerva pentru incalzirea centralizata. Costul toaal sistemului este de 5100 EURO,iar perioada de recuperare a investitiei este de 6 aPrincipalele beneficii ale aceste instalatii sunt:

    Siguranta in functionare si o durata de viata mare datorita folosirii materialelor calitate si anticorozive;

    Eficienta ridicata datorita invelisului absorbant si a tuburilor colectoare cu vid.

    IN LUME:Piata panourilor fotovoltaice a cunoscut o expansiune exploziva, dublandu-se in

    anii 1994-1997 ,cu precadere in Japonia, unde,la sfarsitul anului 1998, aproximativ 20 000 case aveau instalate astfel de sisteme. Pornind de la succesul inregistrat in aceasta tara ,aUE cat si SUA au demarat in 1997 programe de implementare a acestei tehnologii.

    CAPITOLUL 5

    Energia eoliana

    Energia eoliana este energia continuta de forta vantului ce bate pe suprafpamantului. Exploatata, ea poate fi transformata in energie mecanica pentru pomparea apde exemplu, sau macinarea graului, la mori ce functioneaza cu ajutorul vantului. P

    13

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    14/32

    conectarea unui rotor la un generator electric, turbinele de vant moderne transforma energeoliana, ce invarte rotorul, in energie electrica.

    Egiptenii au fost poate primii care au folosit energia generata de vant atunci cand aunavigat pe Nil in amonte, in jurul secolului IV i.Hr. Peste secole vasele cu panze aveau sadomine marile si oceanele lumii, servind in principal transportului comercial, dar si in scopmilitare si stiintifice. Marile imperii ale erei noastre foloseau vasele cu panze pentru a

    controla si domina marile. Aceste vase cu panze sunt si astazi prezente pe apa, insa suntconstruite cu echipamente moderne. Utilizarea lor este, insa, cu totul alta - fie ca vasesportive, fie ca ambarcatiuni de agrement.

    Energia eoliana a fost exploatata pe uscat de cand prima moara de vant a fostconstruita in vechea Persie in secolul VII. De atunci morile de vant sunt folosite pentrumacinarea graului, pomparea apei, taierea lemnului sau pentru furnizarea altor forme deenergie mecanica. Insa exploatarea pe scara larga a aparut abea in secolul XX, odata cuaparitia morilor de vant moderne turbinele de vant ce pot genera o energie de 250 pana 300 de kilovati.

    Pentru ca vantul este o sursa de energie curata si interminabila, turbinele de vant suninstalate in tarile dezvoltate si acolo unde intensitatea vantului permite puterii eoliane sa

    poata fi exploatata, pentru a suplini sursele traditionale de energie electrica, precum calduradegajata de arderea carbunilor.Imbunatatirile aduse rotoarelor si elicelor, combinate cu o crestere a numarului de turbineinstalate, a dus la o marire a puterii energiei eoliene cu circa 150% din 1990. In 1997, deexemplu, piata mondiala a energiei eoliene manipula in jur de 3 miliarde de dolari.

    Energia eoliana e o sursa de putere electrica promitatoare in viitor datoritaecologitatii si infinitatii sale. Totusi, pentru ca viteza vantului variaza in timpul zilei,sezonului sau anilor energia generata de vant e o resursa intermitenta. In zonele de pe glob

    14

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    15/32

    actiune puternica a vantului turbinele actioneaza in jur de 60% din timpul anului. Chiar si avantul poate fi insuficient pentru ca turbinele sa functioneze la capacitate maxima. Cu toateacestea tehnologia a reusit sa-si adapteze creatiile imbunatatindu-le si producand si alte cefolosesc acest tip de energie.

    5.1.Compunerea sistemului eolian:1. Pale

    - Forma si conceptia lor este esentiala pentru a asigura forta de rotatie necesara. Acest desigeste propriu fiecarui tip de generator electric.2. Nacela- Contine generatorul electric asigurand si o protectie mecanica3. Pilon- Asigura strucura de sustinere si rezistenta a ansamblului superior.4. Fundatie- Asigura rezistenta mecanica a generatorului eolian.

    5.2.Functionarea sistemului eolian:Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare palele care la randul loactioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si un multiplicator deviteza care actioneza direct axul central al generatorului electric.Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cuajutorul unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de mica capacitate , fie livrat direct reteleide curent alternativ ( AC) spre distribuitori.

    15

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    16/32

    5.3.Nivelul de dezvoltare in prezentConform analistului Axel Eunhoff de la Banca de Investitii Bear Stearns

    International, in Europa energia provenita din centrale eoliene va ajunge la 65.000 MW, iarsumele necesare investitiilor vor fi 60-70 mld. euro.

    In urmatorii 8 ani va fi instalata o putere de 110.000 MW in centralele eoliene. Daacestea s-au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta este de a construi unitati ininterior pentru a furniza energie pentru mii de gospodarii, ferme, mici intreprinderi.

    Cea mai dezvoltata zona eoliana in Germania este Westfalia - regiunea Sintfeld,unde sunt montate 65 de instalatii cu o capacitate de 180 milioane kWh pe an (adica suficie

    pentru 50.000 gospodarii).Cel mai mare producator mondial de turbine eoliene este firma Flender GmbH, carelivreaza 40% din toate centralele eoliene instalate in lume (Europa, SUA si China).

    O intreaga industrie s-a dezvoltat pentru fabricarea componentelor, pentru servicii demontaj, intretinere, exploatare.Centralele eoliene actuale au puteri standardizate, incepand de la 100 kW la 5 MW/unitate.Unde este posibil, unitatile sunt cuplate in baterii pentru a obtine puteri mai mari.Industria romaneasca ar putea sa se implice intr-o piata de 60-70 mld.euro (estimata pe 8 an

    putand produce o serie de componente cum ar fi: motoare si generatoare electrice,componente mecanice - arbori grei, stalpi de sustinere, carcase, reductoare, confectii

    metalice, pe baza de avantaje comparative si competitive.Conform unui studiu PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de circa 14.000 M

    putere instalata, respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an. Acesta estepotentialul total. Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe anceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a tarii noastre.Investitiile necesare in domeniul energiei energiei eoliene sint de circa 1 milion euro/ MWinstalat. O capacitate instalata de 100 MW presupune o investitie de circa 100 milioane eurDesi pare o cifra mare, este de retinut faptul ca investitia s-ar amortiza in aproximativ 7 ani

    termen extrem de rezonabil pentru o investitie energetica.Piata europeana a energiei eoliene este in plina dezvoltare, cu un ritm de crestere mai

    mare decit al oricarui alt domeniu energetic.Energia eoliana nu poate sa inlocuiasca toate celelalte forme de energie, ci doar sa fie ooptiune din grupul de posibilitati existente, o parte a mix-ului energetic. Pe termen mediu,sursele regenarabile de energie nu pot fi privite ca alternativa totala la sursele conventionale

    16

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    17/32

    dar cert ca, datorita avantajelor pe care le au - resurse locale, abundente, ecologice, ieftine,independente de importuri si crize mondiale - acestea trebuie utilizate impreuna cucombustibilii fosili si energia nucleara. Exista suficienta experienta si destule modele desucces de dezvoltare a domeniului, oferite de tari precum Spania, Germania sau DanemarcaModelul spaniol arata foarte clar cum poate fi gestionata aceasta dezvoltare intr-o manierasustenabila si transformata intr-o veritabila forta. Tinta pe care si-a propus-o guvernul span

    este de 20.000 MW putere instalata in centrale eoliene, pina in 2011. Daca in Spaniadezvoltatorii de proiecte si fabricantii de turbine eoliene vor atinge aceasta tinta, atuncienergia va furniza in jur de 15% din necesarul de energie al intregii tari. Spania ofera unmodel de dezvoltare a sectorului energiei eoliene, care poate fi aplicat oriunde in lume cuconditia implementarii unei legislatii ferme care sa aiba ca obiectiv dezvoltarea domeniului

    Conform unui studiu PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de circa 14.000MW putere instalata, respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an.Acesta es

    potentialul total. Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe anceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a tarii noastre. Pentru aintelege semnificatia cifrelor de mai sus trebuie subliniate citeva lucruri:- 6.000 GWh se pot obtine prin aderarea a 6.500.000 tone de carbune, 1,5 miliarde metri cude gaz sau 1.200.000 tone pacura;- 6.000 GWh = 1.200.000 tone pacura = 300.000.000 $ anual. Altfel spus o reducere aimporturilor de pacura cu peste 1,2 milioane tone si o economie anuala de peste 300 milioade dolari.- 6.000 GWh energie electrica produsa in termocentrale pe carbune, duc la eliminarea inatmosfera a peste 7 milioane tone bioxid de carbon. Prin producerea aceleiasi cantitati de

    energie in centrale eoliene emisiile de bioxid carbon ar fi zero.- 6.000 GWh energie electrica produsa in centrale eoliene ar duce la crearea unui numar depeste 7.500 locuri de munca permanente si cel putin inca pe atit locuri de munca temporareIn Germania, facind comparatie intre numarul de locuri de munca din domeniul energieieoliene si cel al energiei nucleare raportul este de 10 la 1 in favoarea energiei eoliene.Aceeasi unitate energetica creeaza de 10 ori mai multe locuri de munca.

    Prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon se pot obtine avantaje economice consistente. momentul de fata, data fiind importanta deosebita pe plan european a masurilor de protejaremediului, exista o piata pe care se tranzactioneaza unitati de emisii de CO2. Mai exact spusde reducere a emisiilor de CO2. Pretul pe tona de reducere de CO2 a ajuns la un moment dala valoarea de 30 euro, stabilizindu-se ulterior la circa 20 euro/ tona CO2. Se estimeaza, inso crestere la tranzactionarea pina la 40 euro/ tona sau chiar mai mult. Sint analisti careestimeaza ca pretul pe tona de CO2 va ajunge la 100 euro in 2010.Prin comercializareaemisiilor de CO2, Romania ar putea obtine peste 150 miioane euro anual. Emisiile de CO2asociate sectorului energetic au o importanta foarte mare, fiind raspunzatoare pentru mai m

    17

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    18/32

    de 50% din efectul cumulat al emisiilor de gaze cu efect de sera, emisii al caror principalefect este cel al modificarilor climatice.

    5.4.Avantajele pe care le ofera energia eoliana:

    - energia eoliana este o sursa inepuizabila de energie. Ea va exista atita timp cit Pamintul va

    primi energie de la Soare;- producerea energiei electrice avind ca ca sursa energia eoliana nu duce la poluareamediului. Intr-o lume care a scapat de sub control modul de gestionare a propriilor produsimetabolici, acest lucru devine pe zi ce trece tot mai important. Cheltuielile care ar trebuiefectuate pentru refacerea ecologica a unor zone, cum ar fi cele miniere sau cele in care s-aexploatat petrol, sint atit de mari, incit societatea nu si le poate permite;- in comparatie cu petrolul sau gazele naturale, obtinerea energiei din resurse eoliene nuameninta in vreun fel viata oamenilor. Nu este de conceput ca vor avea loc razboaie pentruasigurarea resurselor eoliene, asa cum se intimpla in cazul petrolului sau gazelor naturale, i

    proasta functionare a instalatiilor eoliene nu va duce la dezastre ecologice care sa puna inpericol viata oamenilor;- energia eoliana este disponibila in proportie de doua treimi in perioadele reci ale anului,ceea ce face ca energia eoliana sa fie complementara energiei hidroelectrice, resursele de apscazind foarte mult in perioadele reci;- producerea energiei electrice din resurse eoliene nu presupune costuri "externalizate".

    Costurile externalizate sint acele costuri care nu npot fi gasite in facturile consumatorilor deelectricitate, dar care sint suportate de societate, cum ar fi costurile datorate poluarii mediul

    costurile pentru sanatate, accidente de munca, costuri legate de transportul si securizareatransporturilor resurselor energetice, costuri datorate dezastrelor, cum a fost cazulaccidentului de la Cernobil, cheltuieli militare, etc. Costurile externalizate sint in mod clarasociate tehnologiilor traditionale de obtinere a energiei din combustibili fosili sau nucleari

    pina in prezent au fost costuri "ascunse". Presiunea acestora asupra societatii a devenit, insadin ce in ce mai mare, asa incit peste nu foarte mult timp va trebui ca ele sa fie introduse in

    pretul energiei. Daca se va face acest lucru, pretul energiei electrice produse in termocentrase va dubla, conform unui studiu efectuat la nivelul Uniunii Europene. Totalul costurilorexternalizate (fara sa se includa costurile asociate schimbarilor climatice) este estimat la cir

    1 - 2% din PIB-ul UE - echivalentul a 85 - 170 miliarde euro (preturi 2001);- tehnologia de producere a energiei eoliene este o tehnologie sigura, ajunsa la maturitate,care s-a imbunatatit continuu in ultima perioada de timp si ale carei costuri au cunoscut oscadere dramatica. Investitiile necesare in domeniul energiei energiei eoliene sint de circa 1milion euro/ MW instalat. O capacitate instalata de 100 MW presupune o investitie de circa100 milioane euro. Desi pare o cifra mare, este de retinut faptul ca investitia s-ar amortiza i

    18

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    19/32

    aproximativ 7 ani, termen extrem de rezonabil pentru o investitie energetica;- costurile de producere e nergiei electrice din resuse eoliene sint in momentul de fatacomparabile cu cele ale energiei produse din combustibili traditionali. Aceasta fara sa se tinseama de ceea ce am subliniat anterior si anume costurile "externelizate". Daca s-ar lua siacestea in calcul, energia eoliana ar fi una dintre cele mai ieftine forme de energie.

    Chiar daca pentru foarte multi specialisti raspunsul in ceea ce priveste utilizareaenergiei eoliene este de domeniul evidentei, trebuie tinut cont de faptul ca un sistem energeare o inertie uriasa si ca orice modificare/ schimbare este respinsa cu vehementa de aparatolui. De aceea, este necesara o permanenta si sustinuta activitate de informare si constientizaastfel incit presiunuile asupra factorilor de decizie sa creasca.

    19

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    20/32

    5.5.STIATI CA:

    La inceputul anului 2002, capacitatea instalata de energie eoliana la nivel mondera de aproximativ 24 000 MW, ceea ce reprezinta aproximativ 56 TWh pe an, energechivalenta cu consumul anual pentru aproximativ 31 milioane de oameni ( de exemp

    ,populatia Romaniei si a Ungariei)?

    5.6.EXEMPLE:

    IN ROMANIAPrimele centrale eoliene din Europa de Est vor fi construite in portul ConstanTurbinele eoliene vor furniza energia elecrica necesara portului. Patru dintre centrale voramplasate pe linia digului din port si vor avea inaltimea de 80 m, iar paletele vor fi de 40 m

    Costul de productie al energiei eoliene este inferior tuturor celorlalte surse energie, in conditiile in care in zona sunt 270 de zile cu vant de peste 7 m/s. Totucheltuielile de investitii sunt foarte ridicate, de peste 30 milioane de dolari.

    IN LUME:In Danemarca, primele turbine eoliene au fost instalate la inceputul anilor 1980.

    prezent, energia eoliana asigura 15% din energie electrica a acestei tari; in 2002 a fost instaprimul mare complex de turbine eoliene cu capacitate totala de 160 MW, amplasat in largmarii.

    In SUA exista ceamai mare turbina eoliana din lume de 3,2 MW, amplasata Oahu, Hawaii

    CAPITOLUL 6

    Energia hidroelectrica

    Energia hidroelectrica se bazeaza pe transformarea energiei cinetice a apei inelectricitate. Astfel, o turbine si un generator convertesc energia apei in energie mecanica sapoi energie elctrica.Tehnologiile hidro de producer a energiei electrice au randamente ridicat si utilizeazaechipamnete fiabile, cu durata de viata indelungata (in medie de peste 50 de ani).

    20

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    21/32

    Exista doua tipuri de instalatii hidroelectrice:pe firul apei, folosind energia apei captata din ape curgatoare;cu accumulate prin pompare: se utilizeaza doua rezervoare situate la altitudini diferite, iarapa depozitata in rezervorul superior este eliberata catre rezervorul inferior.

    In cadere, apa pune in miscare paletele unei turbine, generand astfel current electrc.Apoi apa din rezervorul inferior este pompata in cel superior si ciclul se reia.

    Dezavantajele unor astfel de instalatii constau in costurile mari de constructive, precusi in impactul pe care acestea il au asupra cursului natural al apei si asupra speciilor de plansi animale din zona respective.

    Capacitate hidroenergetica tehnic amenajabila n Romnia (ruri interioare plus cotaparte dinpotentialul Dunarii) este de aproximativ 40.000 GWh/an. Se remarca faptul ca numaiaproximativ 43 % din potential este valorificat, n timp ce restul este nca neamenajat,continund sa se iroseasca o energie nerecuperabila, definitiv pierduta din balanta energetica tarii, saraca n resurse energetice de orice tip..Costructiile hidroelectrice n functiune evita emisii anuale de substante poluante ntermoenergetica si anume: ~ 17milioane tone CO2; ~ 0,3 milioane tone SO2; ~ 90.000 t NO~ 4.000 t pulberi; ~ 0,25 milioane t CO; ~ 22 106 tone depozite de zgura si cenusa; emisiiindustriei extractive de combustibili autohtoni.

    Se poate observa ca hidroenergia are cele mai ridicate randamente energetice si cea mscazuta emisie specifica de bioxid de carbon, chiar daca luam n considerare unele resurseregenerabile a caror promovare este ncercata n ultimii ani.

    21

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    22/32

    6.1.Rezolvarea rationala si echilibrata a problemelor energeticeRezolvarea rationala si echilibrata a problemelor energetice corelate cu cele privind

    protectia mediului impune obiectivele majore ale strategiei politice n energetica mondiala,constnd n reducerea consumurilor si restructurarea treptata a productiei prin cresterea

    ponderii resurselor regenerabile si nepoluante. ntre acestea, hidroenergetica este n actualustadiu de dezvoltare tehnica si stiintifica cea mai importanta cantitativ si singura eficienta

    economic La scara planetara numai 14% din potentialul hidroenergetic este amenajat. Acesa produs n 1989 o cantitate de energie de 2100 Twh, reprezentnd 20% din productiamondiala de energie electrica (9965 Twh) si aproape 7% din consumul total de energie [1].Aceasta productie a evitat emisia a 587 milioane tone CO2 n centrale termice, reprezentnd

    peste 10% din totalul emisiilor de CO2 de pe planeta. Studii recente bine fundamentatedemonstreaza n acest context necesitatea ca n anul 2020 productia de hidroenergie sacreasca n tarile n curs de dezvoltare de 5 ori fata de cea din 1980, astfel ca ponderea n

    productia mondiala sa depaseasca 25%.Ritmul mondial de crestere al hidro energiei se preconizeaza a fi de aproape 2 ori ma

    mare dect al productiei totale de energie. Amenajarea integrala a potentialului hidroenergear putea evita emisii de substante poluanten termoenergetica, suplimentar fata de cele dejaevitate prin amenajarile n functiune, reprezentnd anual aproximativ: ~ 25 milioane toneCO2; ~ 0,45 milioane tone SO2; ~ 135.000 t NOx; ~ 6.000 t pulberi; ~ 0,37 milioane t CO;30 106 tone depozite de zgura si cenusa; emisii aferente industriei extractive autohtone decombustibili.

    Economiile valutare potentiale prin reducerea importului de combustibili fosili ar putatinge aproximativ 2000 milioane US$/an.

    Din nefericire, ritmurile de crestere ale sectorului hidroenergetic planificate nperspeciva dezvoltarii sistemului energetic sunt de aproape 3 ori mai mici dect cele ale

    ansamblului si de peste 2 ori mai mici dect ale sectorului termoenergetic pna n anul 2005Aceasta strategie de dezvoltare este puternic marcata de actualul mod de estimare al eficieneconomice totale si petermen lung a diferitelor tipuri de centrale, de insuficienta punere nvaloare a calitatii energiei si a altor beneficii implicite ale hidroenergeticii, de moduldefectuos de derulare a executiei amenajarilor hidroenergetice. n aceste conditii, aparitiaunor finantatori privati, care vor sa recupereze rapid si cu mare profit investitiile facute aresanse mici de realizare (la noi , ca si pe plan mondial). Pentru dezvoltarea sectoruluihidroenergetic este necesara implicarea politica a conducerii statului ntr-o problema care

    priveste dezvoltarea ntregii economii nationale, stabilitateasi siguranta asigurarii unor nevoi strategice si de siguranta nationala si ndeplinireaangajamentelor internationale asumate privind dezvoltarea durabila.

    22

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    23/32

    6.2.Avantaje ale hidroenergeticii n raport cu exigentele dezvoltarii durabileAvantajele hidroenergeticii n raport cu dezvoltarea durabila decurg din cele aratate

    mai sus; ele constau n principal din: utilizarea resurselor regenerabile de energie; prezervarea rezervele limitate de resurse fosile, fie autohtone, fie din import; reducerea drastica a poluarii aerului, solului si apelor;

    Efectele asupra mediului natural, uneori nefericite (modificarea ecosistemelor nlacurile de acumulare, ocuparea unor terenuri, diminuarea debitelor pe sectorul de ru dinaval de baraj, modificarea biotopului, dislocarea unor habitate si perturbarea unor ecosistem

    pot fi sensibil ameliorate prin masuri adecvate, cu cheltuieli (diminuarea debitelor pe sectorde ru din aval de baraj, modificarea biotopului, dislocarea unor habitate si perturbarea unoecosisteme) pot fi sensibil ameliorate prin masuri adecvate, cu cheltuieli corespunzatoare.Acestea sunt n buna masura compensate prin efecte ecologice benefice: dezvoltarea unorecosisteme acvatice de lac valoroase si stabile, aparitia unor habitate valoroase pentru pasaracvatice migratoare, mbunatatirea conditiilor pentru unele specii terestre, o extensie potentmajora a ecosistemelor acvatice prin piscicultura si dirijarea evolutiei acestora.

    Hidroenergetica prezinta avantaje majore si n raport cu exigente economico socialcare constituie o parte integranta a mediului nconjurator antropic; se mentioneaza dintreacestea:

    economii valutare foarte importante prin evitarea importului de combustibil;asigurarea unor servicii suplimentare implicite (cresterea stocurilor de apa disponibile

    pentru alimentari cu apa si irigatii, atenuarea viiturilor, cresterea debitelor minime,transporturi navale, piscicultura etc.)scaderea pretului mediu al energiei electrice pe sistemul national, ntruct pretul energieihidroelectrice reprezinta aproximativ 12 % din pretul mediu al energiei electrice pe SEN;

    23

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    24/32

    executia unor lucrari noi creeaza locuri de munca directe si n industria suport.Dezvoltarea hidroenergeticii este deci o necesitate primordiala fata de exigentele

    dezvoltarii durabile si ale mediului economico social. Ca peste tot n lume, ea nu poate filasata la latitudinea intereselor private, interesate de profit sigur si daca se poate rapid. Pentrealizare dezvoltarii hidroenergeticii, ca obiectiv de importanta strategica nationala, suntnecesare masuri importante, la nivelul conducerii statului. ntre acestea, probabil ca cele ma

    importante sunt: luarea unor decizii politice conforme cu conceptul dezvoltarii durabile;crearea unui mediu legislativ si economic favorabil; atragerea surselor de finantare prinangajarea statului n garantarea unor credite internationale.

    Caile concrete de stimulare a dezvoltarii hidroenergeticii nu fac obiectul comunicariide fata. Aceasta constituie numai o motivatie pentru actiuni n acest sens, extrem de necesasi benefice,n special pe termen mediu si lung.

    6.3.STIATI CA:

    Sinaia este primul oras din Romania in care s-a construit o hidrocentrala ,pe curs

    raului Prahova in anul 1894, ea asigurand energia electrica pentru palatul regal?In lume capacitatea hidroenergetica totala instalata este in prezent de 630 000 MW

    24

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    25/32

    6.4. EXEMPLE:

    IN ROMANIARomania detine cea mai mare hidrocentrala din Europa, cu o capacitate de 2 1

    MW, instalata pe Dunare ,in cooperare cu Iugoslavia (Portile de Fier I)

    IN LUME:Cel mai mare complex hidrolectric din lume este situat pe raul Parana, in

    Paraguai si Brazilia si are o capacitate de 12 600 MW, asigurata de cele 18 turbine instalateIn Norvegia 98% din energia totala este obtinuta din hidrocentrale

    CAPITOLUL 7

    ENERGIA GEOTERMALA

    Energia geotermala reprezinta caldura continuta in fluidele si rocile subterane. Estenepoluanta, regenerabila si poate fi folosita in scopuri diverse: incalzirea locuintelor,industrial sau pentru producerea de electricitate

    7.1.Utilizarea directa a energiei geotermale

    Rezervoarele geotermale, care se gasesc la cativa kilometri in adancul scoartei terestre, pot folosite pentru incalzire directa, aplicatii ce poarta numele de utilizare directa a energieigeotermale. Oamenii folosit izvoarele calde inca de acum cateva mii de ani, pentru furnizar

    25www.e-re

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    26/32

    apei de imbaiere sau gatit. Astazi, apa izvoarelor este captata si utilizata in statiunile balnea

    26

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    27/32

    In sistemele moderne, se construiesc fantani in rezervoarele geotermale si se obtine un fluxcontinuu de apa fierbinte. Apa este adusa la suprafata printr-un sistem mecanic, iar un altansamblu o reintroduce in put dupa racire, sau o evacueaza la suprafata.

    Aplicatiile caldurii geotermale sunt foarte variate. Ele includ incalzirea locuintelor(individual sau chiar a unor intregi orase), cresterea plantelor in sere, uscarea recoltelor,

    incalzirea apei in crescatorii de pesti, precum si in unele procese industriale, cum estepasteurizarea laptelui.

    7.2.Pompe termice

    Primii trei metri ai scoartei terestre au o temperatura constanta de 10-16C. Precum intr-opestera, temperatura aceasta e putin mai ridicata decat a aerului din timpul iernii si maiscazuta decat a aerului vara. Pompele geotermale se folosesc de aceasta proprietate pentru aincalzi si raci cladirile.

    Pompele termice geotermale sunt compuse din trei parti: unitatea de schimb de caldura cusolul, pompa termica propriu-zisa si sistemul de alimentare cu aer. Unitatea de schimb este ansamblu de tevi aranjate in spirala, ingropat in partea superioara a scoartei terestre inapropierea cladirilor. Un fluid - de regula apa sau o solutie de apa si antigel - circula prin tesi absoarbe sau cedeaza caldura solului.

    27

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    28/32

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    29/32

    ori mai mici decat in uzinele ce utilizeaza combustibili fosili. Energia produsa astfel costaaproximativ 4-6 centi/KWh.

    Uzinele binare utilizeaza apa la temperaturi mai mici, intre 107 si 182 C. Apa fierbinisi cedeaza energia termica unui fluid secundar, cu punct de fierbere scazut - cel mai adesease utilizeaza hidrocarburi inferioare precum izobutanul sau izopentanul -, cu ajutorul unui

    sistem de schimb al caldurii. Fluidul secundar se evapora si pune in miscare turbinele, iarapoi e condensat si readus intr-un rezervor. Deoarece uzinele binare se bazeaza pe un cicluintern, nu exista nici un fel de emisii. Electricitatea produsa astfel costa de la 5 pana la 8 ce

    per KWh. Ele sunt mai des intalnite decat cele pe baza de aburi.

    Desi uzinele geotermale se aseamana destul de mult cu uzinele traditionale, ele prezinsi dificultati speciale: gaze si minerale necondensabile in fluidul utilizat, utilizarea dehidrocarburi, absenta apei de racire utilizata in condensare.

    7.4.Ce putem face in Europa ?

    Se poate estima ca pana in anul 2030-2050, noile tehnologii din domeniul energieigeotermale vor permite o productie semnificativa de electricitate in multe tari care nu suntconsiderate azi ca avand resurse geotermale importante.

    Aeroport ce foloseste energie geotermala

    29

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    30/32

    Potentialul geotermal al Terrei: de 4000 de ori necesarul energetic global

    7.5.Centralele geotermale (avantaje si dezavantaje)

    Printre dezavantajelecentralelor geotermale se numara cresterea instabilitatii soluluidin zona, putand fi cauzate chiar si cutremure de intensitate redusa. In plus, zonele cuactivitate geotermala se racesc dupa cateva decenii de utilizare, deci nu se poate vorbi de o

    sursa infinita de energie, dar cu siguranta avem de-a face cu surse regenerabile. O explicatipentru racirea zonelor cu activitate geotermala ar fi si faptul ca centrala geotermala instalataeste prea mare pentru capacitatea de incalzire a zonei respective.

    Printre avantajelecentralelor geotermale se numara faptul ca energia rezultata estecurata pentru mediul inconjurator si regenerabila. In plus centralele geotermale nu sunt

    30

  • 8/2/2019 energ regenerabila

    31/32

    afectare de conditiile meteorologice si ciclul noapte/zi. Energia geotermala este si mai ieftinde obicei decat cea rezultata din combustibilii fosili.

    Ca scurt istoric, energia geotermala si izvoarele cu apa calda au fost folosite in secoletrecute pentru spalat si incalzit locuinte, in 1904 fiind inregistrata prima utilizare in vederea

    producerii electricitatii (un generator care alimenta 4 becuri). Din 1911 pana in 1958 a exist

    o singura centrale geotermala, moment in care Noua Zeelanda s-a alaturat producatorilor deelectricitate din energie geotermala.

    7.6.STIATI CA:

    Prima incercare serioasa de producere a energiei geotermale a fost facuta in Italia

    anii 1930 , iar in prezent capacitatea de productie a acestei instalatii este de aproximativ GW (pentru energie electrica) si 23 GW(pentru energie termica)?

    7.7.EXEMPLE:

    IN ROMANIAIn Oradea sunt deja instalatii 16,5 MW pentru diferite aplicatii termice ale energ

    geotermale

    IN LUME:In SUA majoritatea rezervoarelor geotermale se afla in zone precum Alaska

    Hawaii. Energia geotermala produsa in SUA este de 2 700 MW pe an, echivalenta cu milioane barili de petrol, suficient pentru a acoperii necesarul energetic a 3.5 milioane familii.

    CAPITOLUL 8

    ENERGIA CURATA- CERTITUDINE SAU UTOPIE

    Chiar daca din punct de vedere cost-eficienta, tehnologiile bazate pe utilizarcombustibililor fosili reprezinta cea mai buna alegere, este important sa cautam situatispeciale in care energia regenerabila poate fi o solutie viabila, competitiva.

    Multi dintre dumneavoastra se vor intreba de ce, date fiindavantajele incintestabale utilizarii surselor de energie regenerabile,acestea nu sunt utilizate pe scara larga.

    31

    http://en.wikipedia.org/wiki/Geothermal_powerhttp://en.wikipedia.org/wiki/Geothermal_power
  • 8/2/2019 energ regenerabila

    32/32

    Raspunsul are la baza urmatoarele:necesitatea unor investitii initiale importanterealizarea, in prezent,a unui randament energetic inferior surselor conventiona

    (sunt tehnologii noi, dar cu potential substantial de dezvoltare),sursele regenerabile nu sunt disponibile in orice locatie ( de ex. energia eoliana

    poate utiliza numai in zone cu vant puternic )

    inertia factorilor de decizie (utilizarea resurselor regenerabile pe scara larga vederea producerii de energie propune schimbari in ceea ce priveste tehnologia utilizata, balegislativa si nu in ultimul rand schimbarea mentalitatii).

    CAPITOLUL 9

    OPINIE PERSONALAIn incheiere , convingerea mea personala este ca ,la fel cum automobilul

    inlocuit calul si computerul masina de scris, in timp, si tehnologiile de producere

    energiei curate le pot inlocui pe cele traditionalefacandu-le sa para ineficiente neeconomice.

    Bibliografie:-Internet-,,Monitoringul si poluarea mediului : Valentina Mariana Manoiu-,,Probleme globale ale omenirii : Lester Brown-Reviste de mediu