Energia Liberă

7/26/2019 Energia Liber

1/16

ENERGIA LIBER: Secretul consumulului economicsuprimat de elitele mondiale

Posted byBindiribli| 26 iulie 2013

Contents1. V-ar mai putea interesa si:

Imainea!"-#i c" ai o anten" mic" pe acoperi$ul casei tale $i un aparat pe unde%a prin cas" care produce enerieelectric" &n cantitatea dorit"' ("r" costuri' &n mod ecoloic' care nu (ace niciun (el de !omot $i care nu se u!ea!"aproape niciodat". Cu acest dispo!iti% i po#i &nc"l!i $i ilumina casa' i po#i pune &n (unc#iune toate aparateleelectrice din cas" $i )ine&n#eles i po#i &nc"rca ma$ina electric"' tele(onul celular etc. A$adar nu mai ai ne%oie s"pl"te$ti (actura la &nc"l!ire' nici cea la curent electric $i nici nu mai este necesar s" cumperi )en!in".

Re!ultatul: )uetul t"u (amiliar cre$te' puterea ta de cump"rare cre$te' dar cel mai mare a%anta* de pe urmaacestei te+noloii este li)ertatea. E$ti li)er pentru c" lan#urile care te lea" de concernele ma(iei lo)ale' $ianume dependen#a de enerie' c"ldur" $i )en!in"' %or (i dintr-o lo%itur" distruse o dat" pentru totdeauna. ,nacela$i timp puterea acestei ma(ii' care coordonea!" &n interesele ei procesele politice' economice $i sociale'scade &n mod dramatic' proces ce poate duce la democrati!area ade%"rat" a lumii.

ast(el de te+noloie' care s" produc" enerie la costuri aproape de !ero $i s" ai)" calit"#ile enun#ate mai sus'pare mai dera)" o c+estiune de domeniul $tiin#i(ico-(antasticului. Ei )ine' aceast" te+noloie nu numai c" poateeista' ci ea eist" cu ade%"rat c+iar &n acest moment. /ai mult dec0t at0t' te+noloia despre care %or)im a (ostdescoperit" $i pre!entat" &nc" din anul 121 de c0tre enialul in%entator Ni3ola 4esla. 4esla a construit un5convertor gravitaional de energie6 cu care a pus &n mi$care un automo)il de marc" 7ierce Arro8.

Ceea ce se "se$te &n cantitate mare' este peste tot $i st" la dispo!i#ia oricui' precum aerul' nu se poate %inde pe)ani mul#i' nu se poate monopoli!a' din acesta nu se poate scoate pro(ite uria$e. ,n consecin#"' te+noloia ceproduce enerie li)er" necon%en#ional"94ELN 4e+noloia Eneriei Li)ere Necon%e#ionale; nu este &n (olosulcaracati#ei mondiale ce para!itea!" $i domin" lumea. Eist" indicii' eu le-a$ numi c+iar do%e!i' precum c" 4ELN a(ost preluat" $i de!%oltat" &n secret pentru a (i (olosit" numai de a$a-numita elit" mondial".

,n p"durea


2/16

1. e(ini#ie $i eplica#ii

. Status Duo

2. e!a%anta*ele te+noloiilor pre!ente

. Consumul de enerie la ni%el mondial

F. A%anta*e 4ELN

. 4e+noloiile Eneriei Li)ere Necon%en#ionale94ELN;.1. u!iunea la rece.. Electrora%ita#ie.2. Eneria punctului !ero

H. Cercet"toriH.1. Nicolae 4eslaH.. lorian Raul 7opescuH.2. Claus il+elm 4urtur

J. Ce $i cine &mpiedic" introducerea eneriei li)ere

. Cum ar putea ar"ta lumea cu enerie li)er"

1. e(ini#ie $i eplica#ii

Ce este energia liber?

,n primul r0nd tre)uie preci!at (aptul c" nu este %or)a despre eneria li)er" de tip


3/16

.Eneria eotermic"

.Eneria din )iomas"

4e+noloiile Eneriei Li)ere Necon%en#ionale94ELN;

.u!iunea la rece.Eletrora%ita#ie

.or#e centri(uale

.Electroli!"

.Implo!ie

./anetism

.Eneria punctului !ero

,n eneral' eneriile reenera)ile $i te+noloiile de o)#inere ale acestora sunt destul de )ine cunoscute. intreacestea %oi pre!enta numai o sinur" metod" de o)#inere a eneriei' cu a*utorul unui reactor )ioloic. ,n modprimordial &ns"' &n aceast" carte este %or)a despre 4ELN.

4ELN sunt te+noloii ecoloice ce necesit" numai costuri etrem de mici de &ntre#inere' c+iar aproape de !ero.Eneria Li)er" Necon%en#ional"9ELN; eist" peste tot' &ntr-o cantitate nelimitat". Nu %reau s" ne ascundem dup"deet' de aceea tre)uie s" i spun c" aceste te+noloii implic" pro)leme de &n#eleere &n special pentru dou"cateorii de oameni: pentru cei ce nu sunt )ine in(orma#i $i pentru cei ce 0ndesc c" $tiin#a actual" estede#in"toarea ade%"rului a)solut. ar s" o lu"m cu &nceputul.

=nii pun pro)lema a$a: 5picum s obii energie din nimic? tim c pentru a obine energie este nevoie decrbuni, de gaz, de petrol, de vnt sau de soare. Dar aa din nimic? Nu, nu se poate. 67entru a &n#elee acest lucru tre)uie s" cunoa$tem (oarte )ine cum au e%oluat te+noloiile de o)#inere a eneriei.Voi lua ca eemplu modul de (unc#ionare a unei locomoti%e $i a unui panou (oto%oltaic solar.

Imainea!"-#i o locomoti%" cu a)uri. 7rima &ntre)are este: care este principiul de (unc#ionare a unei locomoti%e cua)ur@

7rincipiul de (unc#ionare a unei locomoti%e cu a)ur se )a!ea!" pe un ca!an cu ap" care este &nc"l!it prin ardereaunui com)usti)il (osil. S" presupunem c" locomoti%a noastr" (olose$te c"r)unele pentru &nc"l!irea ca!anului. 7rin

&nc"l!irea apei se produce %apori de ap" care sunt colecta#i su) presiune $i sunt diri*a#i spre piston. 7resiuneaeercitat" de %apori pe supra(a#a pistonului determin" mi$carea )ielei ce lea" pistonul de roat". ,n acest mod'mi$carea liniar" a pistonului se trans(orm" &n mi$care circular" a ro#ii' deci locomoti%a este pus" &n mi$care.

Imainea!"-#i c" aceast" locomoti%" trece printr-o p"dure. ,n aceast" p"dure tr"iesc oameni care se a(l" &ntr-ostare de primiti%ism $i nu $tiu nimic despre modul de (unc#ionare a unei ast(el de locomoti%e. Aici se puneurm"toarea &ntre)are: ce vor gndi aceti oameni despre modul de uncionare a locomotivei?

Ei %or crede c" eneria cu care se mi$c" locomoti%a se o)#ine din nimic' deoarece ei nu cunosc mecanismul de(unc#ionare. Ei nu $tiu c" prin arderea c"r)unelui se produce enerie' ei nu $tiu (aptul c" aceast" enerie producea)uri care la r0ndul lor pun &n mi$care locomoti%a.

Acum s" apro(und"m un alt eemplu' de data aceasta s" anali!"m o te+noloie mai modern" $i anumete+noloia de o)#inerea a eneriei cu a*utorul panourilor (oto%oltaice. 7rima &ntre)are este: care este principiul de(unc#ionare al acestei te+noloii de producere a eneriei solare@

7rincipiul acestei te+noloii este relati% simplu. Lumina soarelui este a)sor)it" de celule (oto%oltaice solare carecon%ertesc aceasta &n electricitate. Imainea!"-#i $i de data asta c" eist" cine%a care nu cunoa$te deloc acestprincipiu. Aceast" persoan" nu %ede dec0t panoul solar $i )ecul care se aprinde. Care %a (i impresia acesteipersoane &n le"tur" cu modul de (unc#ionare a )ecului@ esiur c" persoana %a 0ndi c" )ecul se alimentea!"cu o enerie care apare din nimic. Acestei persoane nu &i %a trece deloc prin minte (aptul c" soarele este cel ce(urni!ea!" eneria necesar" aprinderii )ecului.


4/16

)ser%"m c" &n ca!ul locomoti%ei s-a (olosit c"r)unele' deci un material solid' pentru producerea de enerie. ,nca!ul )ecului s-a (olosit lumina solar"' deci o surs" mult mai su)til" dec0t c"r)unele. Ei )ine' &n ca!ul 4ELN sursade enerie este mult mai su)til" c+iar dec0t lumina soarelui. A$a se (ace c" oamenii au impresia c" eneria li)er"apare din 5nimic6' deoarece sursa care produce ELN nu poate (i pus" &nc" &n e%iden#". Ni3ola 4esla spunea c"aceast" enerie ar (i o enerie cosmic" $i c" ea se "se$te peste tot.

,n conclu!ie eneria li)er" ce se o)#ine &n mod necon%en#ional nu %ine din nimic' a$a cum se o)i$nuie$te s" se&n#elea"' ci dintr-o surs" ce nu poate &nc" s" (ie pus" &n e%iden#". A$a cum oamenii primiti%i nu au pututrecunoa$te sursa de enerie a locomoti%ei' a$a cum un necunosc"tor nu poat" s" reali!e!e c" lumina solar"poate (i trans(ormat" &n electricitate' a$a se &nt0mpl" c" sursa ELN nu se poate pune &n e%iden#" prin mi*loacelete+nice eistente. Asta &ns" nu &nseamn" deloc c" aceast" enerie nu ar eista. impotri%"' multe eperimentea(irm" din plin eisten#a acestei enerii.

=n alt arument &mpotri%a ELN este acela care spune c" oamenii de $tiin#" nu accept" ideea unui aparat care arproduce enerie din 5nimic6. ,n primul r0nd tre)uie s" $tim c" toate teoriile $tiin#i(ice sunt incomplete sau c+iarre$ite. 7e acest su)iect se poate scrie c"r#i &ntrei de mii $i mii de paini care do%edesc acest lucru. Eu &ns" io(er un sinur eemplu $i anume acela a lui 4raian Vuia.

Traian Vuia9n. 1H auust 1JH K d. 2 septem)rie 1F; a (ost un in%entator rom0n $i pionier al a%ia#iei mondiale.7e data de mai 11' 4raian Vuia &$i ia doctoratul &n Mtiin#e uridice cu te!a: O/ilitarism $i industrialism' reimulde Status $i contractus6. up" terminarea (acult"#ii 4raian Vuia &ncepe s"-$i construiasc" primul aparat de !)or'pe care el &l denume$te aeroplan-automo)il. 7entru a-$i promo%a proiectul s"u' 4raian Vuia &l trimite la Academiade Mtiin#e de la 7aris pe data de 1 (e)ruarie 12. Academia &i respine proiectul cu moti%a#ia c" ar (i preautopic' cu men iunea c":

5Problema zborului cu un aparat care cntrete mai mult dect aerul nu poate fi rezolvat i nu estedect un vis.67e data de 1J martie 1 el a reali!at primul !)or autopropulsat' adic" ("r" catapulte sau alte mi*loaceeterioare' cu un aparat mai reu dec0t aerul. ,n continuare %a mai )re%eta $i construi di(erite in%en#ii' spreeemplu un enerator de a)ur &n 1F' sau dou" elicoptere &ntre 11J $i 1. La 2 septem)rie 1F se stine

din %ia#" la Bucure$ti. A (ost ales mem)ru de onoare al Academiei Rom0ne' pe H mai 1. Este &nmorm0ntat lacimitirul Bellu din Bucure$ti.Ce !nvm din acest e"emplu?

amenii de $tiin#" din acel timp erau de p"rere c" un o)iect mai reu dec0t aerul nu poate !)ura. 7"s"rile suntmai rele dec0t aerul $i totu$i !)oar". Nici m"car acest lucru' at0t de (iresc $i natural' nu a putut (i luat &n calcul deoamenii de $tiin#" de atunci. Eemplu lui 4raian Vuia' deci a unui om ce nu s-a l"sat impresionat de persoanelecu titluri de pro(esori $i doctori &n $tiin#e' nu este o ecep#ie. ac" citim istoria in%en#iilor %om o)ser%a c" acestca! este de (apt mai mult o reul" dec0t o ecep#ie.

. Status Duo

,n acest capitol i pre!int te+noloiile pre!ente de o)#inere a eneriei' de!a%anta*ele lor' cre$terea continu" deenerie la ni%el lo)al $i a%anta*ele 4ELN.

,n pre!ent eist" urm"toarele surse de enerie:
http://3.bp.blogspot.com/-Wq1PMoS0iOw/Uc3CymrYHRI/AAAAAAAAAL8/-aQc3Z3ypAI/s267/Fukushima_200.jpg


5/16

Com)usti)ili (osili.c"r)unele.petrolul.a!ele naturale.+idrat de metan

Eneria nuclear"

Incineratoare de unoi

Eneriile reenera)ile.eneria solar"9(oto%oltaic" $i termic";.eneria +idroelectric".eneria mareelor.eneria eotermal".eneria eolian".eneria curen#ilor marini

.eneria %alurilor

.enerie osmotic"

.enerie din )iomas"

2. e!a%anta*ele te+noloiilor pre!ente

Combustibili fosili.c"r)unii' petrolul' a!ele naturale sunt resurse limitate.teritorii &ntrei sunt ruinate datorit" etrac#iei de c"r)uni' petrol $i a!e naturale.popula#ia tre)uie s" p"r"seasc" reiunile de eploatare.straturile de p"m0nt pot s" se scu(unde.randamentul unei centrale pe c"r)une este de numai 21PQ cea mai mare parte din eneria c0$tiat" &nc"l!e$teapa de r"cire care tre)uie r"cit" din nou &n turnul de r"cire.centralele pe c"r)une produc p0n" la 1'2 3 de C pe or"' C duce la &nc"l!irea climei. 7entru producereaunui sinur 38' ele elimin" F1.1F C9c"r)unec"r)une )run;.c"r)unii con#in su)stan#e radioacti%e precum uran $i radiu.c"r)unele are o densitate mic" $i este poros' deci pentru a o)#ine curent electric tre)uie ars mult c"r)une.cantitatea de petrol etras" este controlat" de c0te%a #"ri produc"toare de petrol care ast(el pot in(luen#a politica$i economia.transportul petrolului din #"rile produc"toare c"tre #"rile importatoare poate produce catastro(e ecoloice.a!ul metan este eplo!i%.etraerea a!ului de $ist este (oarte riscant" pentru mediul am)iant9in(estea!" p0n!a (reatic" cu su)stan#etoice;.etraerea a!ului de $ist (olose$te (oarte mult" ap".arderea +idratului de metan produce )ioid de car)on care duce la &nc"l!irea climei

Energia nuclear
http://3.bp.blogspot.com/--GKrUiR6yuA/Uc3DfTYL1WI/AAAAAAAAAMI/qHEKLg1CDaI/s291/dezavantaje_200.jpg


6/16

.pro)lema re!iduurilor nucleare nu este re!ol%at". Re!iduurile nucleare sunt (oarte toice $i de!a(ectareade(initi%" a lor durea!" multe sute de ani. ,n acest timp ele tre)uie &ntre#inute. ,n plus eist" pericolul scurerilor lareactoare.

.costuri (oarte ridicate cu te+noloia

.accidentele nucleare nu pot (i ecluse. Nu eist" siuran#" 1P. =rm"rile accidentelor nucleare suntde%astatoare pentru oameni $i pentru natur". Cu c0t mai multe centrale atomoelectrice cu at0t riscurile de apari#iea accidentelor este mai mare. 9din 1 p0n" &n 1 s-au &nreistrat 2 accidente de cel pu#in radul pe scalaINES;

.centralele nucleare $i re!iduurile radioacti%e pot (i #inta atacurilor teroriste. Nici cea mai )un" central" nuclear"din lume nu poate re!ista unui atac terorist precum acela din 11. =n asemenea atac asupra unei centralenucleare ar a%ea urm"ri catastro(ale.

.re!iduurile radioacti%e pot (i (olosite pentru construirea de )om)e atomice.

.centralele atomice (olosesc uranul ca surs" de enerie. =ranul este o resurs" de(icitar". Cantitatea de uranactual" poate s" mai a*un" doar pentru &nc" 2- de ani.

.radioacti%itatea produce cancer c+iar $i &n cantit"#i (oarte mici. Locuitorii din aproprierea centraleloratomoelectrice sunt a(ecta#i de radia#ii. Ei sunt practic condamna#i la moarte.

Incineratoare de gunoi.la arderea unoiului ia na$tere multe su)stan#e (oarte toice precum: dioine' (uran' metale rele9mercur' etc.;

Energiile regenerabile.con(ec#ionarea modulelor solare $i a colectoarelor este constisitoare

.&n ca!ul &n care nu este soare nu se poate o)#ine enerie

.la con(ec#ionarea modulelor solare se (olosesc su)stan#e toice

.costurile construirii unei instala#ii de o)#inere de enerie din maree sunt (oarte mari. Ele sunt amorti!ate &n a)ia &nF-1 ani. Bara*ul unei ast(el de instala#ii este &nalt de 1 m $i poate cau!a cutremure de p"m0nt sau alunec"ri deteren. 4ur)inele tre)uiesc &ntre#inute $i sc+im)ate din timp &n timp datorit" nisipului $i s"rii ce intr" &n ele. 7e$tiimiratori nu mai pot circula $i tre)uiesc crescu#i &n mod arti(icial.

.&n ca!ul construc#iei de centrale +idroelectrice este necesar" str"mutarea popula#iei $i eproprierea cet"#enilordin %ecin"tatea &n care se constuie$te. ,n plus au sc+im)"ri ecoloice (oarte mari datorit" reducerii cantit"#ii deap" ce mai r"m0ne pentru natur".

.eneria eotermal" necesit" $i ea lucr"ri costisitoare. Ea nu se poate o)#ine oriunde. 7ompele de c"ldur" tre)uiealimentate cu enerie. Eist" pericolul ca lucr"rile s" pro%oace cutremure.

.centralele eoliene pot (unc#iona numai dac" )ate %0ntul. ,n plus ele in(luen#ea!" &n mod neati% peisa*ul $i (ac!omot. 7"s"rile pot (i lo%ite de palele acestor centrale. 7entru construirea lor sunt necesare in%esti#ii (oarte mari.

.centralele eneretice ce (olosesc curen#ii marimi sunt (oarte costisitoare. Eneria c0$tiat" din %aluri esteinsta)il". 4ur)inele acestor centrale produc !omot $i sunt reu de construit datorit" (aptului c" ele necesit"modalit"#i noi de construc#ie care s" re!iste la mi$c"rile oscilatoare ale %alurilor $i ale curen#ilor de aer.

.centralele produc"toare de enerie osmotic" sunt mari c0t o (a)ric" $i au instala#ii su)terane. 4e+noloia

mem)ranelor este &nc" &n stare incipient". /em)ranele sunt sensi)ile la ale $i sedimentare. Aceste centrale se


7/16

pot construi numai acolo unde apa s"rat" &nt0lne$te apa dulce. ,n plus di(eren#a de concentra#ie a acestoratre)uie s" (ie &ndestul"toare.

.&n ca!ul reactoarelor pe )a!" de )iomas"' cantitatea de )iomas" este limitat" deoarece supra(a#a de culti%areeste limitat". Bilan#ul )ioidului de car)on este neati% &n compara#ie cu celelalte enerii reenera)ile. Culti%area

plantelor pentru a o)#ine enerie st" &n contradic#ie cu produc#ia de alimente.

. Consumul de enerie la ni%el mondial

Consumul de enerie la ni%el mondial este cantitatea de enerie consumat" pe an' de c"tre toate statele lumii. ,n1 s-au consumat FF E. 1 E 11J oule.

Necesarul mondial de enerie cre$te (oarte repede' &n mod primordial datorit" cre$terii ni%elului de %ia#" &n #"rileemerente precum C+ina $i India. in cau!e te+noloice $i economice' JFP din eneria lo)al" este o)#inut" dincom)usti)ilii (osili. Arderea com)usti)ilor (osili produce cantit"#i enorme de )ioid de car)on care duc la &nc"l!irealo)al".

Eneria nuclear" a ar"tat &n numeroase r0nduri' ultima oar" prin eplo!ia de la u3us+ima' c" nu poate (i oenerie a %iitorului. Eneriile reenerati%e au $i ele de!a%anta*ele lor' iar &ntre)area dac" ele pot acoperi cererealo)al" de enerie r"m0ne deocamdat" nere!ol%at".

F. A%anta*e 4ELN

Eneria li)er" necon%en#ional" are urm"toarele a%anta*e:

.este practic nelimitat"

.este ratuit"

.st" peste tot la dispo!i#ia (iec"ruia

.se poate (olosi decentrali!at

.producerea $i (olosirea ei este ecoloic"

.eneratorul de enerie li)er" se poate construi la pre#uri con%ena)ile

.eneratorul nu depinde de mediu &ncon*ur"tor $i deci se poate (olosi at0t &n !onele reci c0t $i &n cele (ier)in#i alelo)ului.producerea de enerie li)er" nu are ne%oie de instala#ii $i nici de ca)lu

.are un rad de e(icien#" de cel pu#in 1P

.producerea $i (olosirea ei nu este periculoas"
http://3.bp.blogspot.com/-KQa9onR83RY/Uc3EhXMMIsI/AAAAAAAAAMY/3HsqcWIhREE/s357/energie_spatiala.jpghttp://4.bp.blogspot.com/-liwEViLAf6w/Uc3EHOtq2NI/AAAAAAAAAMQ/8cbysYEoiyU/s356/energie_necesara_globala_pana_2060_200.jpg


8/16

. 4e+noloiile Eneriei Li)ere Necon%en#ionale94ELN;

4e+noloiile ce produc enerii li)ere non-con%en#ionale sunt:

.u!iune la rece

.Electrora%ita#ie

.Eneria punctului !ero

.=nde scalare

.or#e centri(uale.Electroli!"

.Implo!ie

./anetism

6.1. Fuziunea la receu!iunea la rece este un tip de reac#ie nuclear" care are loc la temperatura camerei' (u!iunea la cald petrec0du-se la temperaturi de milioane de rade. u!iunea la rece produce enerie ("r" ca s" (ie ne%oie de plasm" detemperatur" $i densitate mare. 7entru (u!iunea la rece se (olose$te sinonimul LENR9lo8 enerT nuclear reaction;'deci reac#ie nuclear" de enerie *oas".

Ideea de (u!iune la temperaturi *oase a eistat pentru prima dat" &n anii 1 &n =niunea So%ietic". Se %or)ea

despre (u!iunea catali!at" de miuoni. No#iunea de (u!iune la rece s-a n"scut &n anul 1J atunci c0nd c+imi$tiiStanleT 7ons $i /artin leisc+mann au pre!entat un eperiment denumit &n enle!" 5cold (usion6.

La &nceputul lui 11 ininerul italian Andrea Rossi &mpreun" cu coleul s"u' (i!icianul Serio ocardi' pretind c"au reu$it o)#inerea de cupru prin topirea nic+elului $i +idroenului la care are loc o reac#ie eotermic" pe timp

&ndelunat. Aceast" reac#ie are loc &ntr-un recipient denumit 5E-Cat69catali!ator de enerie;. ,n data de mai12 se pu)lic" un studiu cu titlul 5 #ndicii unei producii de cldur !ntr$o unitate reactoare6 ela)orat de oameni de$tiin#" suede!i $i italieni. ,n acest studiu se certi(ic" (aptul c" reactorul E-Cat


9/16

du)le!e. Eaminarea e(ectului se (ace prin in%ersarea polarit"#ii. Aparatul tre)uie s" (ie amplasat &ntr-un recipient&nc+is pentru a (i prote*at de curen#ii de aer. Recipientul tre)uie s" (ie amplasat &ntr-un mediu cu temperatur" c0tmai constant"' (erit de radia#ii termice pentru a se (eri de con%ec#ie $i ar mai tre)ui s" mai (ie &n interiorul uneicu$ti aradaT' e%entual &n mediu %idat. /"rimea e(ectului este dependent" de:

.tensiunea aplicat" la condensatori.capacitatea condensatorilor

.supra(a#a pl"cilor

.distan#a dintre pl"ci

.tipul dielectricului

.densitatea dielectricului

.condi#ii di%erse de mediu

.(orma eometric" a condensatorului

E(ectul Bie(eld-Bro8n poate pune &n mi$care un aparat de !)or de tipul unei (ar(urii !)ur"toare. Armata americanaa mani(estat un interes ma*or pentru acest e(ect pe care l-a cataloat mai t0r!iu ca (iind o simpl" 5propulsie cucureni de ioni6. (icial s-a renun#at la cercetarea pe mai departe a acestei modalit"#i de !)or. Eist" &ns" %oci

care spun c" respecti%a cercetare s-a ("cut $i se (ace departe de oc+ii pu)licului' poate c" &n )a!ele secretesu)terane.6.. Energia !unctului zeroEneria punctului !ero este di(eren#a de enerie dintre un sistem cuanto-mecanic' &n starea sa (undamental"' $iminimum de enerie care l-ar a%ea dac" sistemul este descris &n mod clasic. ,n sistemele termodinamice' ce ausc+im)uri de enerie cu mediul' eneria punctului !ero este eneria sistemului la temperatura de !ero a)solut.Eneria punctului !ero nu se poate m"sura &n mod direct' deoarece m"sur"torile se )a!ea!" numai pe di(eren#ede enerie.

,n teoria c0mpurilor cuantice suma tuturor eneriilor punctului !ero este denumit" eneria %acuumului deoareceaceasta este eneria unui spa#iu ("r" particule. Eneria %acuumului poate (i do%edit" &n mod eperimental indirectcu a*utorului e(ectului Casimir.

scilatorul cuantic armonic este un eemplul pentru eneria punctului !ero.

H. Cercet"tori

,n domeniul eneriei li)ere eist" (oarte mul#i cercet"tori $i in%entatori. ondatorul 4ELN poate (i considerat cusiuran#" Nicolae 4esla. 7uternicii planetei au sa)otat &ntotdeauna ace$ti in%entatori $i in%en#iile lor. /oti%ul: dac"ai enerie nu mai ai ne%oie s" cumperi curent electric' c"ldur" $i )en!in" de la concernele lor' deci ei pierdputere' &n timp ce oamenii de%in mai li)eri $i mai independen#i.

7ont:"ndrea!t#i atenia $ntotdeauna asu!ra !ersoanelor ce sunt tot tim!ul atacate de mass#media %i deautoriti. Bruce Lee ne spune moti%ul: 5Dac eti criticat !n mod violent, atunci !nseamn c pe undeva aciceva corect, cci numai cine are mingea este atacat. 6&.1. 'icolae Tesla
http://1.bp.blogspot.com/-992JrIucfv4/Uc3Gh5iZIxI/AAAAAAAAAM0/a-k5PwSwSII/s289/cercetatori_200.jpg


10/16

'i(ola Tesla9n. 1 iulie 1JF K d. H ianuarie 12; s-a n"scut &n satul Smil*an' Croa#ia. El a (ost un mare sa%ant$i in%entator. e oriine era istro-rom0n din Banatul s0r)esc. El a patentat 11 in%en#ii numai &n S=A $i a primt 1titluri de doctor de onoare din partea (acult"#ii te+nice din Gra! $i a uni%ersit"#ilor din Bruenn' Bucure$ti $i 7aris.4esla a (ost &n S=A o ade%"rat" stea a timpului de atunci. 7ro)lemele lui au &nceput &n 11 c0nd .7. /oran'und important om de a(aceri $i produc"tor de ca)luri din cupru' &i (inan#ea!" ardenclT((e 4o8er pentru a puteatransmite in(orma#ii prin ca)lu.

4esla %oia s" de!%olte un sistem prin care s" transmit" in(orma#ie $i enerie ratuit" pentru toat" lumea ("r" a (ine%oie de %reun ca)lu. 7lanurile lui intr" &n direct" coli!iune cu interesele marelui )anc+er $i om de a(aceri .7./oran. Iat" ce !icea .7. /oran:

53u nu pot s instalez niciun contor electric, deci nu voi inana aa ceva. 6Ceea ce era pe ratis nu putea aduce pro(ite' deci (inan#atorul nu era interesat de a$a ce%a. 4esla a &nceput s" (iedenirat' iar noile sale in%en#ii erau cataloate ca lucruri e!oterice $i deci ne$tiin#i(ice. e("imarea lui 4esla a luatpropor#ii at0t de iantice &nc0t el nici p0n" &n !iua de a!i nu se re"se$te &n manualele $colare' cu toate c" eleste poate cel mai important sa%ant $i in%entator al tuturor timpurilor. ,n ciuda per(orman#ele sale impresionante &ndomeniul $tiin#ei $i te+nicii 4esla a murit s"rac $i &ndatorat.

&.2. Florian )aul *o!escu7ro(esorul $i ininerul rom0n Florian )aul *o!escua &nscris' pe data de 1F.1.1H' o cerere de patent pentruun motor rotati% pulsatoriu $i re!onant. Acest motor se )a!ea!" pe principiul teoretic de a)sor)#ie a eneriei dinmediul &ncon*ur"tor $i trans(orm"rii ei &n enerie cinetic". eci el este un con%ertor termico-cinetic $i are oper(orman#" de peste 1P' per(orman#" denumit" $i %er =nitT. Aceast" per(orman#" de peste 1P este tipic"motoarelor ce utili!ea!" eneria li)er". 7ro(esorul 7opescu denume$te sistemul s"u' la (el ca $i eli uert+' ca(iind un 5sistem desc+is6 care' la amplitudine mic"' a)oar)e enerie din mediul am)iental $i deci se &nc"l!e$te.

Aceast" enerie termic" este trans(ormat" &n enerie mecanic" la amplitudine mare.eli uert+ a cercetat enerarea de enerie din ra%ita#ie' (or#a centri(u" $i iner#ia masei. Sistemele de!%oltatede el' sisteme )a!ate pe momentul iner#ial' ar (i tre)uit s" (oloseasc" (enomenul de auto-accelerare ce se poateo)ser%a la cicloni' +uricane $i tornade. 4eoria sa spune c" ma$inile ce (unc#ionea!" pe aceste principii %i)rea!" &n

sistemul natural9deci &n sistemul desc+is; $i &ncepe s" re!one!e cu ra%ita#ia.

&.. Claus +il,elm TurturClaus +il,elm Turtur9n. martie 11 &n Bonn; este (i!ician erman' pro(esor la =ni%ersitatea 4e+nic" dinol(en)uettel' autor de carte $i in%entator ce militea!" pentru utili!area eneriei li)ere $i nelimitate' denumit" $i5energia punctului zero6. El este cel mai mare epert &n domeniul eneriei spa#iale. 4urtur a reu$it s" do%edeasc"'at0t pe cale teoretic" c0t $i prin metode eperimentale' c" eneria spa#ial"' denumit" $i 5 energia punctului zero6'eist" $i poate (i utili!at".7e paina sa de internet 4urtur pre!int" lucrarea sa cu titlul 54rans(ormarea eneriei cuanto-electrodinamice aoscila#iilor punctului !ero69&n erman": 5andlun der Enerie Duantenele3trodTnamisc+erNullpun3tsos!illationen6;. Con(orm te!ei lui 4urtur oscila#iile punctului !ero con#in o cantitate enorm" de enerie

care se poate (olosi &n interesul umanit"#ii.

4urtur a reu$it s" enere!e curent electric cu puterea de 1F Nanoatt cu a*utorul c"ruia se poate propulsa unrotor plutitor. El spune c":

O0indestens '+4 der 56r den 7otorantrieb genutzten8 2eistung 9ommt aus der Nullpun9tsenergie des:uantenva9uums, ;


11/16

J. Ce $i cine &mpiedic" introducerea eneriei li)ere

,n pre!ent eist" &n lume peste F. de patente &nreistrate care' prin implementarea lor te+nic"' pot pune &n%aloare eneria li)er"' o enerie ce este ratuit"' ecoloic" $i nelimitat". Acest num"r impresionant de patenteeste &ns" numai %0r(ul ais)erului c"ci num"rul in%en#iilor &n acest domeniu este mult' mult' mult mai mare. /ultein%en#ii nu sunt )re%etate din cau!a piedicilor pe care le pun o(iciile de patentare. Spre eemplu &n S=A multein%en#ii sunt inter!ise de c"tre NSA de a (i patentate. /oti%ul: cic" ar aduce atinere siuran#ei na#ionale. 7entru anu putea (i puse &n aplicare patentele sunt de o)icei cump"rate de c"tre concernele eneretice care le ascund &nsertarele lor' c"ci dac" aceste te+noloii ar ap"rea pe pia#" aceste structuri iantice care %or s" (ac" pro(ite'pro(ite $i iar pro(ite ar de%eni inutile.

Care sunt orele ce se opun implementrii energiei libere?

Eist" patru (or#e etrem de in(luente care sunt responsa)ile pentru aceast" situa#ie. Este prea nai% s" ne 0ndimc" numai o 5conspira#ie6 ar (i responsa)il" pentru asta. Solu#ia 5conspira#iei6 este (oarte comod" deoarece nea)sol%" de %ina pe care o purt"m (iecare din noi. eci &nc" o dat"' care sunt (or#ele care se opun punerii &npractic"' la dispo!i#ia tuturor' a te+noloiei necesare o)#inerii eneriei li)ere@

,n Statele =nite' dar $i &n ma*oritatea #"rilor din lume' eist" un monopol monetar. 7o#i s" c0$tii )ani c0#i %rei' dar%ei (i pl"tit &ntotdeauna cu )ancnotele americane ale ederal Reser%e Ban3 Notes $i niciodat" nu %ei primicerti(icate ec+i%alente &n aur sau o alt" (orm" de remunerare. Acest monopol monetar se a(l" &n m0inile unui

num"r mic de )"nci pri%ate9societ"#i pe ac#iuni;' iar aceste )"nci apar#in celor mai )oate (amilii ale lumii. Acestealupt" pentru controlul total al re!er%elor de capital ale &ntreii lumi' deci pentru disponi)ilitatea sauindisponi)ilitatea tuturor )unurilor $i ser%iciilor' este dus" practic pentru controlul asupra %ie#ii celorlal#i oameni.

surs" independent" de )un"stare eneral"' deci un aparat care s" enere!e enerie ratuit"' care s" stea ladispo!i#ia tuturor oamenilor ar nimici pentru totdeauna planurile de domina#ie a lumii ale acestor (amilii etrem de)oate. /oti%ul este (oarte u$or de &n#eles. Economia unei #"ri se poate mane%ra (oarte u$or &n direc#ia recesiunesau cre$tere economic" cu a*utorul cre$terii sau mic$or"rii do)0n!ii. ac" &n economia na#ional" ar eista o surs"independent" de enerie9capital; cu care orice (irm" $i orice persoan" ar putea enera capital' ("r" ca s" (iine%oit s" te &mprumu#i de la )anc"' manipularea central" cu a*utorul do)0n!ii nu ar mai (i posi)il".

4ELN sc+im)" de (apt %aloarea )anilor. Cele mai )oate (amilii ale lumii $i creditorii nu %or s" ai)" concuren#"'asta este (oarte simplu de &n#eles. Ei %or s" de#in" pe mai departe monopolul ener"rii de )ani. in punctul lor de%edere tre)uie ca 4ELN s" nu (ie numai suprimate' ci inter!ise pentru totdeauna. Cele mai )oate (amilii ale lumii$i )"ncile centrale ce le controlea!" (ormea!" deci !rima force &mpiedic" punerea la dispo!i#ia maselor sauam0narea 4ELN. Ele in%oc" dreptul c%asi di%in de a domina' de a (i lacom $i de a controla necesit"#ile tuturor.

Armele ce le &ntre)uin#ea!" pentru a opri 4ELN sunt: intimidarea' re(utarea' 5demascarea escrocilor6 cu a*utorul5eper#ilor6 lor' cump"rarea patentelor $i ascunderea te+noloiilor' &ncerc"ri de ucidere $i uciderea in%entatorilor'de("imarea' incendierea premeditat" $i o multitudine de premii $i pedepse pentru manipularea poten#ialilorsus#in"tori. ,n plus ei spri*in" p"rerea eneral" precum c" leile termodinamicii nu (ac posi)il" eisten#a unuienerator de enerie li)er".

A doua force este r"spun!"toare pentru aceast" situa#ie este cea compus" din u%ernan#i. 7rimordial ei nu se

tem de aspectul pierderii monopolului asupra ener"rii )anilor' ci de men#inerea siuran#ei na#ionale. Lor le e (ric"de oamenii. Aceia care primesc enerie ratuit"' deci primesc o (or#" $i o independen#" a$a de mare' pot de%eni
http://3.bp.blogspot.com/-4iLYkN3MViI/Uc3G7IRh4rI/AAAAAAAAAM8/MrCdPexg6vY/s200/cine_impiedica_200.jpg


12/16

periculo$i' per(i!i $i mincino$i' 0ndesc ei. Sarcina oric"rui u%ern este printre altele aceea de a asiura siuran#ana#ional".in aceast" cau!" u%ernele predau &mputerniciri poli#iene$ti altor autorit"#i pentru a asiura lealitateaconstitu#ional". Cei mai mul#i dintre noi respect" leile deoarece sunt de p"rere c" respectarea lor este spre)inele nostru' al tuturor. Eist" &ns" unele persoane care nu se su)ordonea!" reulilor din societate. Ace$tioameni se po!i#ionea!" &n mod con$tient &n a(ara leilor $i de%in &n oc+ii autorit"#ilor anar+i$ti' criminali' elementesu)%ersi%e' tr"d"tori' re%olu#ionari $i terori$ti.

/a*oritatea u%ernelor au &n%"#at din eperien#" c" politica etern" (unc#ionea!" cel mai )ine dup" principiulr"!)un"rii. Gu%ernele se comport" cu celelalte u%erne a$a cum sunt $i ele la r0ndul lor tratate. 7e planinterna#ional are loc tot timpul o lupt" pentru po!i#ie $i in(luen#" la ni%el mondial. ,n aceast" lupt" se impune celmai puternic. ,n plan economic eist" reula: 5Cine de#ine aur' acela +ot"r"$te reulileU6

Aceasta este %ala)il" $i pentru politic"' aici &ns" se ac#ionea!" &ntr-o manier" mai dar8inist". ,ntre politicienisupra%ie#uie$te numai cel mai puternic. Cel mai puternic partid este &ns" cel care st"p0ne$te cel mai mi!era)ile%iclenii $i este ata s" le (oloseasc". 7rintre ma$ina#iunile de pe plan mondial ale politicienilor se num"r":culti%area propriei imaini' minciuni' escroc+erii' spiona*' (urt' uciderea politicienilor de (runte' r"!)oaie &n numele

altora' alian#e $i alian#e sc+im)"toare' contracte secrete' 5a*utoare pentru str"in"tate6 $i sta#ionare de trupe acolounde este posi)il.

C+iar dac" unora nu le placeQ a$a arat" arena psi+oloic" $i cea real" pe care u%ernele lumii ac#ionea!". eaceea 4ELN sunt de (apt un co$mar pentru orice u%ern. ac" 4ELN se %or reali!a' atunci ar &ncepe o acer)"curs" a &narm"rilor. Ar tre)ui s" ne 0ndim la asta. aponia s-ar sim#i amenin#at" dac" C+ina ar de#ine aceast"te+noloie. Israel s-ar nelini$ti $tiind c" Iran ar de#ine enerie ratuit" $i inepui!a)il". India nu ar permite ca7a3istan s" de#in" te+noloii care s" produc" enerie li)er".

7osesia de enerie &n cantitate inepui!a)il" ar sc+im)a ec+ili)rul de (or#e pe plan mondial. 7ro)a)il ar a%ea loc $ir"!)oaie pentru a &mpiedica ad%ersarul s" de#in" )un"stare $i putere nelimitat". iecare ar %rea s" o ai)" $isimultan ar dori s"-i &mpiedice pe ceilal#i s" o posede.

e aceea u%ernele lumii (ormea!" cea de-a doua (or#" care are interesul ca te+noloiile de enerare a enerieili)ere s" (ie &mpiedicate sau e%entual am0nate. /oti%ul lor este autoconser%area. Autoconser%area are loc pe treini%eluri:

.ele %or s" &mpiedice a%anta*area unui du$man din a(ar"

.ele %or s" &mpiedice oamenii din interior de a periclita (or#ele politice o(iciale

.ele %or s" impo!ite!e pe mai departe sursele de enerie care le aduc %enituri solide

Gu%ernele &mpiedic" 4ELN cu a*utorul urm"toarelor metode:

.&mpiedic" o(erirea de patente din moti%e de siuran#" na#ional"

.$icanea!" sus#in"torii 4ELN cu a*utorul mi*loacelor leale $i ileale

.in%estitorii sunt acu!a#i de di%erse in(rac#iuni

.eaminea!" peni)il de eact impo!itele celor ce sunt incomo!i

.amenin#"ri

.ascultarea tele(oanelor

.arestare

.incendiere

.(urt

.intimidare$i alte (orme de &mpiedicare a construc#iei $i a des(acerii pe pia#" a aparatelor eneratoare de enerie li)er".

Cea de-a treia forcare contri)uie la am0narea implement"rii 4ELN este (ormat" din in%entatori ciuda#i'$arlatani $i escroci. ,n domeniul eneriei li)ere eist" anomalii ineplica)ile &n care apar in%en#ii nesemni(icati%e $i


13/16

protectori ("r" scrupule. /ass-media s-a (olosit de aceste dou" rupe pentru a distrae aten#ia popula#iei de lain%en#iile (olositoare $i pentru a discredita in%entatorii serio$i.Cea de-a !atra forcare de*oac" intrarea pe scen" a eneriei li)ere suntem c+iar noi. Este u$or s" ar"#i cudeetul spre eoismul $i *osnicia celorlal#i. Aceste caracteristici eist" &ns" &n noi to#i.C+iar $i noi ne credem superiori ca $i acele (amilii )oate ce se str"duiesc s" ne controle!e. C+iar $i noi %rem lar0ndul nostru s" control"m pe al#ii' pe noi &n$ine &ns" nu. C+iar $i noi am tr"da dac" ne-ar o(eri cine%a o sum" de)ani destul de mare' s" !icem ' 2 sau 1 milioane de euro. C+iar $i noi %rem s" ne asiur"m supra%ie#uirea ca $iu%ernele. ac"' spre eemplu' ne-am con(runta cu situa#ia s" ne re"sim &n interiorul unui teatru incendiat mul#idintre noi am intra &n panic" $i am &mpine pe cei sla)i la o parte pentru a ne sal%a. C+iar $i noi' precum uniiin%entatori ciuda#i' urm"rim de multe ori ilu!iile pl"cute &n loc s" accept"m realitatea nepl"cut".

. Cum ar putea ar"ta lumea cu enerie li)er"

Cu rac+etele din !iua de a!i' deci cu propulsie c+imic"' durata unei misiuni cu ec+ipa* uman spre /arte $i &napoiar dura cam F de !ile. ac" am (olosi te+noloia electrora%itic" reali!at" de 4+omas 4o8nsend Bro8n &n 1durata unei asemenea misiuni s-ar scurta considera)il.

T,omas To-nsend ro-n9n. 1J martie 1F K d. octom)rie 1JF; a (ost un (i!ician american care adescoperit e(ectul Bie(eld-Bro8n. Acesta este un e(ect antira%ita#ional ce se produce prin aplicarea unui curentde &nalt" tensiune asupra unui condesator electric. 7e )a!a acestui e(ect se pot construi aparate de !)or cu

propulsie antira%ita#ional".Mi acum &nc+ipuie$te-#i c" %om (olosi principiul electrora%ita#iei pentru a !)ura spre /arte. Rac+eta noastr" este(ormat" din . de areate ce produce antira%ita#ie. iecare areat are o (or#" de trac#iune de 2F Ne8ton.

eci rac+eta are urm"toarele caracteristici:

or#a de trac#iune: 2F Ne8ton pe areatGreutatea rac+etei: 1 tone. areate 2F N 1. Ne8ton 1 tone ms

Accelera#ia: '1 9 'J ms;Consum enerie: 2.

Iat" cu ce %ite!e %a !)ura rac+eta noastr":

% ms 9dup" 1 secund";% ms 9dup" 1 secunde;% 3ms 9dup" 1. secunde cam minute;% 3ms 9dup" 1. secunde cam dup" !ile *um"tate;

,n acest timp' deci numai dup" !ile $i *um"tate' am parcurs de*a *um"tatea distan#ei de la p"m0nt la /arte.Rac+eta tre)uie deconectat" pentru a (r0na. Cu o asemenea rac+et" durata c"l"toriei spre /arte este de numai F!ile' iar costul eneriei (olosite pentru !)orul spre /arte este de numai 1 de dolari.

,n p"r#i &nsemnate ale lumii' America de Sud' A(rica' Asia curentul nu eist" sau este a$a de scump &nc0t oameniinu &$i permit s"-l (oloseasc" noaptea pentru a a%ea lumin". Cei ce nu au curent electric tre)uie s" (ac" (ocul cu
http://4.bp.blogspot.com/-kyJ_N48ypHI/Uc3HVg48wXI/AAAAAAAAANE/POPW_2a8nUo/s355/racheta_200.jpg


14/16

lemne ca &n e%ul mediu. =n enerator de enerie li)er" ar re!ol%a acest aspect &n mod rapid. 4o#i locuitorii lumii ar)ene(icia de curent electric.

=nde nu eist" curent electric acolo nu eist" nici internet. ac" milioanele de oameni ar (i lea#i la internet atuncise poate produce o re%olu#ie &n domeniul $tiin#ei' te+nicii $i culturii.

Cu a*utorul eneriei li)ere se poate elimina c+iar $i pro)lemele de apro%i!ionare cu ap"' c"ci dac" ai curentelectric atunci po#i s" construie$ti instala#ii de desalini!are a apei de mare.

,n !onele reci se pot construi sere ast(el &nc0t c+iar $i esc+imo$ii s" poat" consuma leume $i (ructe' ast(el secru#" %ia#a a multor )alene $i (oci. ,n A(rica se pot (ace instala#ii de climati!are' casele se pot dota cu (riiderepentru a putea p"stra +rana $i medicamentele la rece. Cu a*utorul eneriei li)ere se poate deci ca cei din A(rica $iGroenlanda s" ai)e condi#ii decente de %ia#".

,n pre!ent eist" miloane de re(uia#i. dat" cu ridicarea ni%elului de trai &n lume' cu a*utorul eneriei li)ere $iratuite' ar eista mai pu#ini re(uia#i politici' economici $i climatici. amenii $i-ar permite s" r"m0n" acolo undes-au n"scut' acolo unde &$i au r"d"cinile.

otarea tuturor ospod"riilor cu un enerator care produce curent electric ratuit re!ol%" $i pro)lemeletransportului de mar(". 4oate mi*loacele de transport %or (unc#iona practic ("r" car)urant $i deci ar putea (i ratuitesau la pre#uri etrem de mici. ac" com)in"m eneria li)er" cu noi mi*loace de transport' spre eemplu celeantira%ita#ionale' transportul de%ine mai rapid $i mult mai ie(tin.

,n conclu!ie 4ELN poate trans(orma planeta noastr" &n r"dina Edenului.

O=ree energ> ill promulgate a orard leap in ;uman progress a9in to t;e discover> o ire. #t ill bring t;e dano an entirel> ne civilization @ one based on reedom and abundance. 6 Sterlin . Allan9(e)ruarie 2;

esc"rca#i cartea diital": ENERGIA LIBER: Secret cosmic suprimat de elitele mondiale

7arola: tesla

Aceast" o(ert" este %ala)il" numai p0n" la data de 1.1.1U

Cuprins:

1. espre autor pa. 2

. Introducere pa. F

2. e(ini#ie $i eplica#ii pa. H

. Status Duo pa. 12.1. 4e+noloii actuale de o)#inere a eneriei 12.1.1. Com)usti)ili (osili pa. 12.1.. Eneria nuclear" pa. 12

.1.2. Incineratoare de unoi pa. 1.1.. Eneriile reenera)ile pa. 1
https://docs.google.com/file/d/0B47zaUAqEBEqN2ZFdU5ONk14eEk/edit?usp=sharinghttp://4.bp.blogspot.com/-Xgu2GoAvoQU/Uc3Ar30sx5I/AAAAAAAAALY/howUM8gdbMg/s561/ebook_design2.jpghttps://docs.google.com/file/d/0B47zaUAqEBEqN2ZFdU5ONk14eEk/edit?usp=sharing


15/16

.2. e!a%anta*ele te+noloiilor pre!ente pa. 1F.. Consumul de enerie la ni%el mondial pa. .F. A%anta*e 4ELN pa. 2

F. Reactor )ioloic pa.

F.1. 7rocesul de descompunere (ier)inte pa. FF.. Bioreactor K construc#ie pa. F.. Bioreactor $i permacultura pa. 2

. 4e+noloiile Eneriei Li)ere Necon%en#ionale94ELN; pa. 22.1. u!iunea la rece pa. 2.. Electrora%ita#ie pa. 2F.2. Eneria punctului !ero pa. 2J.. =nde scalare pa. 2.F. or#e centri(uale ..


16/16

;ttpAbindiribli.ro/*-(*B(*sincsii$din$carpati$portaluri$energetice$ale$zeilor$spre$universuri$paralele

%eleviziunea& otrav teribil

;ttpAbindiribli.ro/*-(*&/(televiziunea$otrava$teribila

Lupta impotriva controlului total: implementarea Cipurilor '()* ale +oii rdini ,ondiale

;ttpAbindiribli.ro/*-(*&/*lupta$impotriva$controlului$total$implementarea$cipurilor$rid$ale$noii$ordini$mondiale

iziunea lui +i.ola %esla despre lumea din secolul //)

;ttpAbindiribli.ro/*-(*&/&viziunea$lui$ni9ola$tesla$despre$lumea$din$secolul$""i
http://bindiribli.ro/2013/06/30/sfincsii-din-carpati-portaluri-energetice-ale-zeilor-spre-universuri-paralele/http://bindiribli.ro/2013/07/23/televiziunea-otrava-teribila/http://bindiribli.ro/2013/07/20/lupta-impotriva-controlului-total-implementarea-cipurilor-rfid-ale-noii-ordini-mondiale/http://bindiribli.ro/2013/07/27/viziunea-lui-nikola-tesla-despre-lumea-din-secolul-xxi/http://bindiribli.ro/2013/06/30/sfincsii-din-carpati-portaluri-energetice-ale-zeilor-spre-universuri-paralele/http://bindiribli.ro/2013/07/23/televiziunea-otrava-teribila/http://bindiribli.ro/2013/07/20/lupta-impotriva-controlului-total-implementarea-cipurilor-rfid-ale-noii-ordini-mondiale/http://bindiribli.ro/2013/07/27/viziunea-lui-nikola-tesla-despre-lumea-din-secolul-xxi/

Documents

Energia Liberă