Enrico FerriCel mai cunoscut dintre elevii lui Lombroso ramane , probabil , Enrico Ferri (1856-1928) , care s-a nascut in provincia italiana Mantua , intr-o familie de tarani saraci si a frecventat cursurile universitatii din Bolonia , fiind interest de statistica si , indeosebi de aplicarea acesteia in studiul crimei.Enrico Ferri si-a continuat studiile la Paris si s-a facut apreciat prin contributia pe care si-a adus-o la analiza fenomenului criminal in Franta , facind o analiza comparativa intre statisticele franceze si cele italiene.Dupa ce a studiat in Franta timp de un an , Enrico Ferri s-a intors la Universitatea din Torino, unde ii v-a deveni student lui Cesare Lombroso.Daca Lombroso s-a ocupat de cauzele determinante endogene ale criminalitatii , Enrico Ferri s-a ocupat de cauzele exogene.Ferri era un tinar socialist care , desi era interest de ideile lui Lombroso cu privire la rolul pe care-l jucau in comiterea unei crime cauzele biologice , a pus totusi mai mult accent pe interconditionarea factorilor sociali , economici si politici si care la rindul lor actionau intr-o situatie sau alta , avind la baza o multitudine de alti factori.In 1884 , la 27 de ani , Enrico Ferri si-a dezvoltat ideile in doua mari publicatii : Homicidul si Sociologia criminala .Opera de baza a lui Enrico Ferri este Sociologia criminala , care prin insasi denumirea lucrarii este scoasa in evidenta conceptia noua a lui Ferri cu privire la crima , criminal si criminalitate (fenomenul 3-C) , care opune notiunea de sociologie aceleia de antropologie.In lucrarea sa , Ferri formuleaza citeva teze noi, originale,de un interes enorm pentru dezvoltarea ulterioara a dreptului penal si criminologiei. Astfel , tezele si ideile sale mai importante se refera la : Dinamica criminalitatii ; Varietatea infractorilor si infractiunilor ; Crima si pedeapsa etc Clasificarea sa , potrivit careia criminalii s-ar imparti in : nesanatosi ,nascuti ,ocazionali ,criminali din pasiune ,a aparut prima data in Homicidul , iar in Socologia criminala si-a extins gindirea la intreaga problema a fenomenului criminal.Teza originala a lui Ferri consta in aceea ca fapta criminal s-ar datora unui numar mare de factori :1. Factorii fizici ( clima ,localizare geografica ,temperatura, efecte sezoniere etc )2. Factorii antropologici ( virsta , sex , conditii psihologice si organice )3. Factorii sociali ( densitate de populatie , religie , obiceiuri , forme de organizare , conditii economice si industrial etc)

Intr-una din lucrarile sale , Ferri vorbea despre un mare numar de masuri preventive. Astfel el a observant ca lupta impotriva criminalitatii nu se poate duce numai prin aplicarea pedepselor , fiind necesare si masuri preventive. Printre acestea , el a mentionat :

Comertul liber Abolirea monopolurilor Locuinte pentru muncitori Banci pentru depuneri si imprumuturi in conditii avantajoase O mai buna iluminare a strazilor Controlul nasterilor Libertatea mariajului si a divortului Controlul statului asupra producerii de arme Fonduri pentru recreere publica Masurile preventive se inscriau in linia vederilor sale politice si anume aceea ca statul este instrumental principal prin care pot fi obtinute conditii mai bune.Ferri era activ in viata politica si astfel a fost repede ales ca deputat in Parlamentul Italian , din partea partidului socialist.In 1890 , Enrico Ferri devine profesor de drept penal la Universitatea din Pisa alaturi de un mare conducator al scolii italiene clasice , Francesco Carrara (1805-1888). Prestigiul lui Carrara era imens , iar teoriile scolii clasice sustinute de acesta l-au pus pe Enrico Ferri intr-o postura de neputinta in a influenta gindirea legilor italiene. Ferri si-a continuat activitatea politica sic a urmare a apartenentei sale la gandirea socialista , in 1893 , a fost demis din pozitia sa universitara.El a fondat , in anul 1896 ziarul Avanti fondatorul unui mare jurnal juridic si nu a mai revenit in viata academica decit in 1904, cind a fost numit profesor de drept penal la Universitatea Regala din Roma.In 1924 , Ferri demisioneaza din partidul socialist si incepe sa scrie favorabil despre eforturile guvernului fascist de a combate crima.

Contributia lui Ferri la dezvoltarea gandirii criminologiceFerri este , asadar , primul om de stiinta care exprima intr-un mod foarte clar o viziune complexa asupra etiologiei crimei. De la studierea crimei ca fenomen individual , Ferri trece la analiza criminalitatii. Utilizind datele statistice, el observa ca intr-un mediua social dat , in conditii individuale si fizice date , se produce un numar determinat de infractiuni. In conditii deosebite, legate de fenomene economice , politice, etc , numarul infractiunilor poate atinge un prag maxim.In aceste conditii Ferri constata : Nu exista o regularitate mecanica a fenomenului criminal Pedepsele nu au eficienta care le este atribuita in general , deoarece delictele cresc si descresc in virtutea unui ansamblu de cause diferite de aceste pedepse . Concluzia pe acre Ferri o degaja este ca trebuie sa se recurga la alte metode si mijloace de decit pedepsele pentru apararea societatii (echivalenti ai pedepselor) .Echivalenti ai pedepselor in opinia lui Ferri reprezinta unele modificari in structurile politice, economice, administrative etc , prin care individual sa fie ghidat neincetat pe cai noncriminale. Punerea in practica a masurilor de prevenire a criminalitatii ar avea o eficienta mult mai mare , in opinia lui Ferri decit codul penal. Una din contributiile cele mai importante in dezvoltarea gindirii criminologice este adusa de Ferri prin formularea teoriei pozitiviste a raspunderii penale.In opinia lui Ferri omul actioneaza cum simte si nu cum gindeste dar atunci daca omul comite fapte rele nu prin libera alegere a vointei sale , ci prin tirania fatala a organismului sau anormal si a mediului exterior , cum am putea sa-l pedepsim , sa-l facem raspunzator de greseli ce nu sunt ale lui ? Pentru rezolvarea acestei dileme Ferri inlocuieste raspunderea morala cu raspunderea sociala , prin care se intelege o obligatie a individului fata de societatea in care traieste : Actele omului pot sa-I fie imputate si el este raspunzator , pentru ca traieste in societate. Opiniile lui Ferri cu privire la raspunderea sociala si la echivalentii pedepselor au redus in discutie problema prevenirii delincventei si au antrenat o serie de modificari legislative in domeniul penal.Opera lui Ferri incheie cu success ciclul stradaniilor pozitiviste si reprezinta punctual de plecare al criminologiei moderne.

Teoria anormalitatii bio-psiho-sociale

In construirea teoriei sale , Ferri pleaca de la o clasificare supla a criminalului , in cinci categorii :1. Criminali nebuni2. Criminali nascuti3. Criminali obisnuiti 4. Criminali de ocazie 5. Criminali din pasiune

1. In aceasta categorie intra , in primul rind toate cazurile patologice, respective diversele maladii mentale(idiotism, diferitele manii , epilepsia etc . O varietate in acest caz o reprezinta nebunul , acea persoana lipsita de simtul moral (sau social , cum prefera Ferris a-l numeasca). Aceasta varietate este greu de separate de cea a criminalului nascut si face de fapt legatura intre cele doua categorii. 2. Criminalii nascuti , fara simt moral, cinici , cruzi sunt oameni sau salbatici si brutali sau vicleni si lenesi , care nu fac nici-o distinctie intre omor , furt, crima in general si meserie ordinara.Pentru aceasta categorie de criminali , pedeapsa practice nu are nici un effect , caci ei considera inchisoarea ca un risc natural al profesiei lor , in inchisoare simtindu-se ca un pictor in atelierul sau3. Criminalii din obisnuinta sunt determinati la savarsirea infractiunilor de imposibilitatea unei reintegrari dupa o condamnare privative de libertate.4. In cadrul acestei categorii se regasesc criminalii relativ cinstiti , inzestrati cu simt moral , dar impinsi la savarsirea crimei de tentatiile conditiilor fizice si ale mediului social.5. Criminalii de pasiune poseda un simt moral slabit , comitind fapte penale fara a reflecta sub influenta pasiunilor. Ei comit practice , intotdeauna crime contra personalitatii. Fiind posesorii unui temperament sanguine sau nervos, poseda o sensibilitate exagerata , comitind crime mai ales in anii tineretii.

Pe baza tipologiei criminale elaborate si tinind cont de unele date statistice , Ferri isi pune problema gruparii factorilor ce concur la producerea crimei :1. Factorii antropologici2. Factorii fizici3. Factorii sociali Rezulta ca , in opinia lui Enrico Ferri , crima ca fenomen individual este determinate de o multitudine de factori concurenti de natura biologica , psihologica si sociala.