26
Page | 1 Entomologie sem. II sinteză Ordinul Tylenchida, familia Tilenchidae Nematodul grâului Anguina tritici Ordinul Heteroptera, familia Scutelleridae Ploșnițele cerealelor Eurygaster spp. şi Aelia spp. Ordinul Hymenoptera, familia Cephidae Viespea grâului Cephus pygmaeus Tenthredinidae Viespea rapiței Athalia rosae Ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae Buha semănăturilor Scotia segetum Lymantriidae Omida pășunilor Penthophera morio Plutellidae Molia verzei Plutella maculipennis Pieridae Fluturele alb al verzei Pieris brassicae Pyralidae Molia păstăilor de soia Etiella zinckenella Gelechiidae Molia sfeclei Scrobipalpa ocellatella Ordinul Ortoptera, familia Cantantopidae Lăcusta italiană Calliptamus italicus Ordinul Homoptera, familia Aleurodidae Musculiţa albă de seră Trialeurodes vaporariorum Aphididae Păduchele negru al sfeclei Aphis fabae Ordinul Diptera, familia Cecidomyidae Musca de Hessa Mayetiola destructor Chloropidae Musca suedeză Oscinella frit Musca galbenă a cerealelor Chlorops pumilionis Anthomyidae Musca cepei Delia antiqua Musca verzei Delia brassicae

Entomologie Sem II - Sinteză

  • Upload
    f93

  • View
    61

  • Download
    8

Embed Size (px)

DESCRIPTION

entomologie sem 2 sinteza

Citation preview

Page 1: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 1

Entomologie sem. II – sinteză

Ordinul Tylenchida, familia Tilenchidae – Nematodul grâului – Anguina tritici

Ordinul Heteroptera, familia Scutelleridae – Ploșnițele cerealelor – Eurygaster spp. şi Aelia spp.

Ordinul Hymenoptera, familia – Cephidae – Viespea grâului – Cephus pygmaeus

– Tenthredinidae – Viespea rapiței – Athalia rosae

Ordinul Lepidoptera, familia – Noctuidae – Buha semănăturilor – Scotia segetum

– Lymantriidae – Omida pășunilor – Penthophera morio

– Plutellidae – Molia verzei – Plutella maculipennis

– Pieridae – Fluturele alb al verzei – Pieris brassicae

– Pyralidae – Molia păstăilor de soia – Etiella zinckenella

– Gelechiidae – Molia sfeclei – Scrobipalpa ocellatella

Ordinul Ortoptera, familia Cantantopidae – Lăcusta italiană – Calliptamus italicus

Ordinul Homoptera, familia – Aleurodidae – Musculiţa albă de seră – Trialeurodes

vaporariorum

– Aphididae – Păduchele negru al sfeclei – Aphis fabae

Ordinul Diptera, familia

– Cecidomyidae – Musca de Hessa – Mayetiola destructor

– Chloropidae – Musca suedeză – Oscinella frit

– Musca galbenă a cerealelor – Chlorops pumilionis

– Anthomyidae – Musca cepei – Delia antiqua

– Musca verzei – Delia brassicae

Page 2: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 2

Ordinul Coleoptera, familia

– Carabidae – Gândacul ghebos – Zabrus tenebrioides

– Scarabidae – Cărăbușeii cerealelor – Anisoplia spp.

– Cărăbușul de stepă (mai) – Melolontha melolontha –.Sfredelitorul porumbului – Ostrinia nubilalis

– Chrysomelidae – Gândacul ovăzului – Oulema melanopa

– Gândacul de Colorado – Leptinotarsa decemlineata –.Puricele inului – Aphthona euphorbiae – Viermele vestic al rădăcin. de porumb – Diabrotica virgifera virgifera – Puricele de pământ al sfeclei – Chaetocnema tibialis – Puricele negru al verzei – Aphis fabae –.Gândacul roşu al lucernei – Phytodecta fornicata – Puricele cânepii – Psylliodes attenuata –.Gândacul roşu al rapiței – Entomoscelis adonidis –.Puricele negru al verzei – Phyllotreta atra

– Coccinellidae – Buburuza lucernei – Subcoccinella 24 punctata

– Bruchidae – Gărgărița mazării – Bruchus pisorum

– Gărgărița fasolei – Acanthoscelides obsoletus

– Elateridae – Gândacii pocnitori – Agriotes spp.

– Curculionidae – Gărgărița sfeclei – Bothynoderes punctiventris

– Rățișoara sfeclei – Tanymecus palliatus – Gărgăriţa frunzelor de porumb – Tanymecus dilaticollis –..Gărgăriţa rădăcinilor de lucernă – Otiorrynchus ligustici –. Gărgăriţa florilor de trifoi – Apion apricans

Page 3: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 3

1. Nematodul grâului – Anguina tritici (Ordinul Tylenchida, familia Tilenchidae)

Descriere

Biologie

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

2. Ploșnițele cerealelor – Eurygaster spp. şi Aelia spp. (Ord. Heteroptera, fam. Scutelleridae)

Descriere

Adultul – corp alungit, subțiat la ambele capete, transparent, cuticula striată transversal – lungimea corpului la: femelă = 3-4 mm, mascul = 2-2,5 mm

Larva – cilindrică, 0,6-0,9 mm lungime, seamănă cu adultul

–.iernează în stadiul de larvă de vârsta a II – a deasupra mugurelui de creștere al plantelor și are o singură generație pe an

–.în toamnă odată cu semănatul ajung în sol și galele (ovare de grâu infestate cu larve) care în contact cu umezeala se sparg răspândindu-se în căutare de plante de grâu

–.grâu, mai rar orz și secară –.plantele atacate sunt îngroșate la bază, puternic înfrățite, rămân mici și au

frunzele răsucite și încrețite –.spicele sunt mai verzi, nedezvoltate, glumele și aristele sunt îndepărtate –.ovarele se transformă în galele, mai < ca boabele sănătoase, aproape rotunde,

de culoare brun-neagră, mici, tari

–.respectarea măsurilor de carantină fitosanitară –.recoltarea timpurie a grâului –.folosirea îngrășămintelor minerale (superfosfat) –.rotația culturilor –.tratamente chimice la sămânță și sol cu produse nematocide granulate

Speciile genului Eurygaster se deosebesc între ele prin următoarele caractere: a) mărimea capului adultului; b) forma capului; c) raportul dintre plăcile maxilare şi clipeus; d) marginile laterale ale pronotului. Adultul – de Eurygaster spp. are corpul oval, de culoare variabilă, de la galben-brună,

până la brun-închis, uneori chiar negru. Scutelum este dezvoltat, de lungimea abdomenului.

– corpul de 11 – 13 mm lungime, capul este rotunjit la vârf, plăcile maxilare nu acopăr clipeul, marginile latarale ale pronotului sunt convexe

Ouăle – sunt de culoare verde deschis, de forma unui butoiaş. Pe măsură ce se dezvoltă embrionul, culoarea lor se închide, devenind cafenii-roşcate. Larvele – sunt asemănătoare cu adultul Speciile genului Aelia au – corpul eliptic, cu dungi longitudinale pe partea dorsală, iar

scutelul este triunghiular – corpul de culoare galbenă-brună, de 7 – 10 mm lungime şi prezintă 3 dungi longitudinale pe pronot şi scutel – pe femurele mediane şi posterioare se disting 2 pete punctiforme negre.

Page 4: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 4

Biologie

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

3. Gândacul ghebos – Zabrus tenebrioides (Ordinul Coleoptera, fam. Carabidae)

Descriere

–.iernează în stadiul de adult în frunzarul pădurilor de foioase şi prezintă o generaţie / an

–.factorul limitativ, care influenţează mult înmulţirea ploşniţelor cerealelor îl constituie

paraziţii oofagi Trissolcus grandis şi Telenomus chloropus

–.cerealele păioase –.adulţii şi larvele atacă toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini,

spice şi boabe –.odată cu înţepătura, insecta introduce în celule şi o cantitate de salivă, care

are proprietăţi enzimatice foarte active, producându-se o degradare a substanţelor, în felul acesta se formează o mică proeminenţă ca un con, denumit “con salivar”

– când aceste conuri se desprind şi cad, în locul lor rămâne un punct negru înconjurat de o zonă albă-gălbuie sau brună

– atacul adulţilor hibernanţi în primăvară, pe timp secetos şi densităţi mari, determină pieirea plantelor

– când atacul se manifestă la spic, la diferite niveluri, se constată că partea spicului de deasupra înţepăturii se albeşte, iar acest atac se numeşte “albeaţa spicelor”

– atacul cel mai periculos este la boabe, produs mai ales de larve, când boabele sunt înţepate în faza de lapte, ele se zbârcesc complet; într-un stadiu mai avansat de coacere, boabele nu se mai deformează, însă în locul înţepăturii apare o zonă galbenă-deschis, în jurul căreia se găseşte un punct negru

– boabele atacate au un conţinut redus de gluten, din care se obţine o făină de calitate inferioară

.

–.aplicarea măsurilor agrotehnice: rotaţia culturilor, semănatul timpuriu în terenuri

bine pregătite şi fertilizate, cultivarea de soiuri precoce şi recoltarea la timp a cerealelor

–.efectuarea de tratamente chimice la avertizare în funcţie de valorile PED

Adultul – are 10 – 16 mm lungime, corpul oval-alungit, de culoare neagră pe partea dorsală, uneori cu reflexe metalice şi brun-roşcat pe partea ventrală. Pronotul este convex dorsal, cu baza şi marginile laterale puternic punctate. Antenele, tibiile şi tarsele sunt roşcate, iar femurele mai închise. Oul – este oval de 20 – 35 mm lungime, de culoare albă Larva – matura are 30 – 35 mm; corpul este uşor turtit, îngustat treptat spre partea posterioară, de culoare albă-cenuşie. Capul şi toracele sunt brune, iar segmentele abdominale prezintă dorsal sclerite brune-deschise. Penultimul inel abdominal este prevăzut cu două apofize chitinoase şi păroase. Pupa – are 18 – 20 mm şi este de culoare albă-cafenie.

Page 5: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 5

Biologie – iernează în stadiul de larvă în sol şi are o generaţie pe an.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

4. Cărăbușeii cerealelor – Anisoplia spp. (Ordinul Coleoptera, fam. Scarabidae)

Descriere

Biologie – iernează în stadiul de larvă în sol, la adâncimi cuprinse între 35 și 85 cm. Anisoplia

austriaca, Anisoplia lata și Anisoplia agricola au o generație la 2 ani, iar la Anisoplia segetum are o

generație pe an.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

– Atacă în stadiile de adult şi larvă.

– Adulţii consumând florile şi boabele în diferite faze de coacere.

– Cele mai mari pagube sunt produse de larve, care atacă frunzele, în special la grâul de toamnă.

– Larvele trag frunzele plantelor tinere în galeriile de la baza plantelor, le sfâşie şi rămân numai nervurile, care se usucă.

– Atacul larvelor se manifestă în vetre.

– La invazii mari, culturile pot fi distruse complet.

– Rotaţia culturilor; evacuarea baloţilor de paie şi a resturilor vegetale; efectuarea arăturii imediat după recoltat şi menţinerea terenului curat prin discuiri, pentru a se evita formarea samulastrei.

– Tratarea seminţelor cu unul din următoarele insectofungicide: Tirametox 90 PTS – 3 kg/t, Vitalin 85 PTS – 3 kg/t, Gammavit 85 PSU – 3 kg/t.

– În cazul apariţiei unor focare se vor executa tratamente cu produse organofosforice: Basudin 600 EW – 2,0 l/ha

Adultul – Amisoplia austriaca are 12,5-16 mm lungime, corpul de culoare neagră, capul, pronotul și sculetul cu reflexe verzui. Elitrele sunt castanii roșcate, iar pe marginea laterală prezintă un rând de sete groase și scurte, mai ales în partea humerală. Larva – de tip melolontoid, de culoare albă-cenușie și se deosebesc între ele prein chetotaxia sternitului anal. Lungimea corpului variază între 23-32 mm.

–.gramineele cultivate și spontane (grâu, secară, pir, ovăscior etc.) –.pagube mai mari la grâu și secară –.rod ovarele florilor (îndeosebi adulții de Anisoplia segetum) și boabele –.atacă mai ales boabele în lapte sau pârgă, pe care le distrug complet sau

parțial, provocând pagube și indirect prin scuturarea boabelor –.în timpul vieții sale un adult de Anisoplia poate distruge boabele de pe 6-10

spice, iar atacul larvelor nu prezintă importanță economică

–.măsuri agrotehnice: efectuarea arăturilor imediat după recoltarea cerealelor, aplicarea prașilelor la timp în culturile de porumb, floarea soarelui etc.

–.semănatul cât mai devreme cu soiuri timpurii –.tratamente chimice cu produse organofosforice mai puțin toxice și cu o remanență

redusă

Page 6: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 6

5. Gândacul ovăzului – Oulema melanopa (Ordinul Coleoptera, fam. Chrysomelidae)

Descriere

Biologie – iernează în stadiul de adult sub ierburi, în frunzarul pădurilor și are o generație/an.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

6. Viespea grâului – Cephus pygmaeus (Ordinul Hymenoptera, familia Cephidae)

Descriere

Biologie – prezintă o generație/an, iernează în stadiul de larvă într-un cocon construit în

interior, la baza tulpinii.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

Adultul – are 4-4,8 mm lungime, corpul de culoare albastră cu reflexe verzui. Capul, antenele și tarsele sunt de culoare neagră. Elitrele sunt albastre având striuri între ele cu puncte dispuse în rânduri longitudinale.

Larva – are 5-7 mm lungime și este oligopodă. Capul este mare de culoare brună iar corpul de culoare galben-murdar.

–.gramineele cultivate și spontane –.adulții rod frunzele perforându-le sub forma unor dungi sub forma unor dungi

paralele cu nervurile –.larvele rod epiderma superioară și parenchimul frunzelor –.atacul apare sub formă de vetre și se observă de la distanță fiind albite

–.se aplică măsuri agrotehnice –.tratamente chimice cu produse organofosforice sau pietroide

Adultul – are 10 -12 mm lungime, corpul alungit aproape cilindric, de culoare negru lucios, cu pete galbene. Capul este mare aproape pătrat, mai lat ca toracele. Extremitatea abdominală este prevăzută cu un ovipozitor în formă de fierăstrău. Larva – are 10 -12 mm lungime, este apodă și eucefală, în forma literei S și de culoare alb-gălbuie.

–.atacă aproape toate cerealele păioase, preferând însă grâul de toamnă –.larva se hrănește în interiorul tulpinii cu țesutul parenchimatic, rozând galerii

neregulate spre baza tulpinii, care se umplu cu rumeguș și excremente –.în urma atacului larvelor spicele nu se mai dezvoltă, se îngălbenesc și se usucă,

fenomen numit „albeața spicelor” –.pierderi de producție 5-30%

–.măsuri agrotehnice: dezmiriștirea, arătura adâncă, rotația culturilor –.utilizarea de soiuri rezistente la acest dăunător –.tratamente chimice aplicate împotriva larvelor ploșnițelor

Page 7: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 7

7. Musca de hessa – Mayetiola destructor (Ordinul Diptera, familia Cecidomyidae)

Descriere

Biologie – are 2-3 generații pe an și iernează în stadiul de pupă sub tecile frunzelor plantelor atacate.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

8. Musca suedeză – Oscinella frit (Ordinul Diptera, familia Chloropidae)

Descriere

Biologie – iernează în stadiul de larvă, mai rar ca pupă, la baza conului de creștere a plantei și

are 3 generații/an.

Plante atacate și mod de dăunare

Adultul – prezintă dimorfism sexual. Femela – are corpul de 3,5 -4 mm lungime, de culoare neagră cu excepția unei benzi dorso-mediane și a părților laterale roșcate. Aripile lățite spre vârf, sunt transparente, cu marginile păroase și nervuri simple. Abdomenul prezintă un ovipozitor telescopic lung. Masculul – are corpul de 2 -2,5 mm lungime, complet negru. Larva – matură are 4-5 mm lungime, apodă, corpul fusiform, ușor turtit, de culoare albă, dorsal cu pete verzi.

–.diferite specii de graminee cultivate și spontane, preferând grâul de toamnă, secara, orzul

–.în urma atacului, la plantele tinere se produce o alterare și o slăbire a țesuturilor, formându-se pete de culoare brun-închis

–.plantele atacate, în special cele cu 1-2 frunze, se îngălbenesc și se usucă –.la plantele avansate în vegetație produce o îngroșare a tulpinii și o înfrățire

exagerată, rezultând pierderi cantitative și calitative din recoltă –.când atacul se produce la plantele mai dezvoltate, tulpina la locul de atac se

brunifică în zona ultimului nod, iar plantele se îndoaie –.pagube mari la grâul de toamnă însămânțat timpuriu și la păioasele de

primăvară semănate târziu + pagube mult mai mari la culturile irigate

–.măsuri agrofitotehnice: arături adânci imediat după recoltarea cerealelor,

respectarea epocii optime de semănat –.folosirea soiurilor de grâu rezistente –.stropiri sau prăfuiri cu produse organofosforice

Adultul – are 2 mm lungime, corpul este de culoare neagră cu luciu metalic. Pe partea ventrală este de culoare brună. Aripile sunt transparente cu reflexe metalice, iar balansierele sunt albe. Larva – are 4-5 mm lungime, corpul la început este transparent, mai târziu alb-gălbui cilindric și subțiat la extremități.

–.atacă gramineele cultivate și spontane –.larvele din generația de toamnă și de primăvară atacă plantele în faza de 2-4

frunze, plantele se colorează mai închis, frunza centrală se îngălbenește și se usucă

–.larvele din generația de vară atacă boabele în faza de coacere în lapte –.boabele atacate se șiștăvesc, iar producția scade cu 25-40%

Page 8: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 8

Combatere

9. Musca galbenă a cerealelor – Chlorops pumilionis (Ordinul Diptera, fam. Chloropidae)

Descriere

Biologie – iernează în stadiul de larvă complet dezvoltată, deasupra mugurelui de creștere în

tulpinile cerealelor de toamnă și are 2 generații/an.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

10. Gândacii pocnitori – Agriotes spp. (Ordinul Coleoptera, fam. Elateridae)

Descriere

–.măsuri agrofitotehnice: arături adânci imediat după recoltarea cerealelor, respectarea epocii optime de semănat

–.folosirea soiurilor de grâu rezistente –.stropiri sau prăfuiri cu produse organofosforice

Adultul – are 3-5 mm lungime, corpul de culoare galbenă cu abdomenul scurt și lat. Pe pronot prezintă 5 dungi longitudinale brun închis, tergitele abdominale sunt prevăzute cu o pată transversală de culoare mai închisă. Larva – are 6-9 mm lungime, este acepodă și acefală.

–.se dezvoltă pe cerealele de toamnă și gramineele din pajiști –.larvele din generația de vară atacă plantele în faza de burduf, rozând parțial

spicul –.larvele generației de toamnă atacă plantele în faza de 1-3 frunze din

semănăturile de toamnă

–.măsuri agrofitotehnice: arături adânci imediat după recoltarea cerealelor, respectarea epocii optime de semănat

–.folosirea soiurilor de grâu rezistente –.stropiri sau prăfuiri cu produse organofosforice

Adultul –Agriotes lineatus L. are 7 – 10 mm lungime, este de culoare brună-roşcată, cu elitrele mai deschise. Interstriile elitrelor sunt mai late şi prevăzute cu o pubescenţă deasă. Ouăle – sunt aproape ovoide de 0,5 – 1,5 mm lungime, având chorionul tare şi rezistent, de culoare albă. Larvele – sunt de tip elateriform şi sunt cunoscute sub numele de “viermi sârmă”. Larvele au corpul alungit şi cilindric, acoperit de un tegument puternic chitinizat, de culoare galbenă-castanie. Picioarele sunt scurte şi de aceeaşi mărime. Ultimul segment abdominal este conic şi prezintă pe partea dorsală două escavaţiuni ovale. Lungimea larvei mature are până la 25 mm. Pupa – este de culoare galbenă. Unghiurile anterioare ale pronotului prezintă excrescenţe chitinizate.

Page 9: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 9

Biologie – iernează în sol ca larve de diferite vârste şi ca adult şi prezintă o generaţie la 4 – 5

ani.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

11. Buha semănăturilor – Scotia segetum (Ordinul Lepidoptera, familia Noctuidae)

Descriere

Adultul – are aripile anterioare brune-cenuşii, cu pete caracteristice speciilor de Noctuidae (reniformă, orbiculară şi cuneiformă), mai deschise şi încercuite cu negru. Câmpul aripilor este străbătut de linii fine, brune, transversale, în zig-zag. Aripile posterioare sunt albe-sidefii la masculi şi cenuşii la femele. Nervurile şi marginile aripii sunt mai închise. Anvergura aripilor este de 35 - 45 mm. Oul – este sferic, uşor turtit în regiunea micropilului, cu diametrul de 0,4 - 0, 5 mm; chorionul este brăzdat de aproximativ 40 de creste, dispuse sub formă de raze. Culoarea este albă-sidefie la depunere şi roz-gălbuie spre sfârşitul incubaţiei. Larva – matură este de culoare cenuşie-verzuie, spre deosebire de prima vârstă, când are culoarea gălbuie. Capul este brun şi prevăzut cu 2 macule în formă de semilună. Pe partea dorsală a corpului prezintă 3 dungi brune, dintre care cea mediană este mai lată. Pe fiecare segment abdominal se găsesc 3 - 4 negi mici (sclerite) de culoare cenuşie-închisă. Lungimea corpului variază între 45 - 50 mm . Pupa – este brună-roşcată, prevăzută apical, pe abdomen, cu 2 spini; lungimea corpului este de 18 - 20 mm.

–.adulţii de Agriotes spp. au un regim de hrană mixt, consumând diferite insecte

mici, râme, boabe de cereale, etc., iar după unii autori atacă şi frunzele de

cereale păioase, trifoi, producând mici rozături alungite.

–.atacul larvelor este deosebit de păgubitor, prezentând un polifagism

accentuat. Ele atacă cerealele (grâul, orzul, porumbul, etc.), floarea soarelui,

sfeclă, cartoful, legumele (varza, morcovul, tomatele, etc.), tutunul, etc.,

rozând seminţele în curs de germinaţie, părţile subterane ale plantelor sau la

colet. Plantele atacate se îngălbenesc şi se usucă.

–.în tuberculii de cartof, rădăcinile de sfeclă, morcov, etc., larvele rod galerii,

ducând la putrezirea lor.

–.măsuri agrotehnice: arături de vară și toamnă,aplicarea de îngrășăminte chimice și

mai ales pe bază de azot și fosfor, administrarea de amendamente în funcție de

soluri, drenarea, cultivarea pe terenurile infestate cu plante mai puțin

atacate(mazăre, fasole, bob etc.)

–.tratarea seminţelor se poate face cu Furadan 35 ST, Carbodan etc.

–.

Page 10: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 10

Biologie

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

– iernează ca larvă în ultimele vârste în sol şi are două generaţii pe an. – primăvara, în luna aprilie, larvele se transformă în pupe. – stadiul de pupă durează 2 - 3 săptămâni. Fluturii apar la începutul lunii mai, când

temperaturile medii ale aerului sunt cuprinse între 14 - 16°C. Zborul fluturilor este nocturn şi durează până la sfârşitul lunii iulie.

– copulaţia are loc imediat după apariţie iar ponta începe la 2 - 3 zile. – ouăle sunt depuse izolat, frecvent pe partea inferioară a frunzelor unor plante spontane

ca pălămida, loboda, ştir, nalbă, patlagină şi mai rar pe frunzele plantelor cultivate: sfeclă, porumb.

– o femelă depune 500 - 2000 ouă, în funcţie de cantitatea şi calitatea hranei pe care s-au dezvoltat larvele.

– perioada de incubaţie durează 4 - 5 zile. – în primele trei vârste, larvele sunt diurne şi se hrănesc cu părţile aeriene ale plantelor. – după a patra năpârlire, larvele se retrag în stratul superficial al solului. – dezvoltarea larvară durează 30 - 35 zile, ajungând la maturitate la începutul lunii iulie

când se transformă în pupe. – stadiul de pupă durează 2 - 3 săptămâni, astfel că în iulie-august apar fluturii, care vor da

naştere la generaţia a doua.

– este un dăunător polifag, ce atacă peste 80 specii de plante. Cele mai mari

pagube se înregistrează la culturile de cereale: porumb, grâu, orz etc., la sfecla de zahăr, floarea soarelui, tutun, rapiţă de toamnă, castraveţi, ceapă, varză etc.

– produce pagube în pepinierele pomicole şi viticole. – larvele rod boabele în germinaţie, retează plantele de la colet, rod frunzele de

la exterior spre interior. – atacă şi părţile subterane ale plantelor, făcând galerii superficiale şi

neregulate. – plantele atacate se îngălbenesc şi se usucă.

–.măsuri agrotehnice: arături adânci de toamnă pentru distrugerea larvelor hibernante

etc.; distrugerea buruienilor din culturi, ce constituie plante gazdă intermediare;

tratamente chimice la sol sau la plante

–.tratamentele se fac cu produse organofosforice, carbamice sau piretroizi de zinteză.

Page 11: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 11

12. Gărgărița frunzelor de porumb – Tanymecus dilaticollis (Ord. Coleoptera, fam.

Curculionidae)

Descriere

Biologie – iernează ca adult în sol, la adâncimi cuprinse între 40 şi 100 cm și prezintă o

generaţie pe an.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

13. Cărăbușul de stepă (mai) – Melolontha melolontha (Ord. Coleoptera, fam. Scarabidae)

Descriere

Adultul – are corpul oval-alungit de 6,5 – 8,0 mm lungime, de culoare brun-cenuşiu, mai deschis pe partea ventrală. Solzii şi perişorii, care acoperă elitrele sunt dispuşi longitudinal sub formă de dungi. Rostrul este lat şi mai lung, capul asemănător cu un cioc de raţă, de unde şi denumirea de “răţişoara porumbului”. Pronotul este mai lat decât lung. Oul – este cilindric, rotunjit la ambele capete, de 1 mm lungime şi 0,5 mm lăţime. La depunere este de culoare galbenă-sidefie, apoi devine negru strălucitor. Larva – matură are 8,0 – 9,0 mm lungime, este apodă, având corpul brăzdat de cute. Tegumentul este de culoare albă-lucioasă, cu o pubesecenţă gălbuie.

– este un dăunător polifag, ce atacă peste 70 specii de plante, atacă porumbul, floarea soarelui, sfecla de zahăr, sorgul, soia, lucerna, grâul, orzul, etc. , pagubele cele mai mari sunt înregistrate la porumb.

– atacul adulţilor începe din faza de răsărire şi durează până la formarea a 3 – 4 frunze.

– plantele abia răsărite sunt retezate de la colet, iar apoi atacă frunzele pe margini în trepte.

– larvele se hrănesc cu rădăcinile diferitelor plante cultivate (porumb, sorg, etc.) şi spontane (pălămidă, etc.), fără a produce daune însemnate.

– rotaţia culturilor şi lucrările solului au un rol însemnat în prevenirea şi reducerea atacului

– în funcţie de densitatea adulţilor/m2

, se recomandă diferite tratamente.

Adultul – are 20 – 25 mm lungime; capul, pronotul şi scutelul sunt negre, obişnuit cu reflexe verzui; elitrele, antenele, piesele bucale şi picioarele sunt castanii. Antenele sunt alcătuite din 10 articole, din care ultimele 7 articule la mascul şi ultimele 6 articule la femelă sunt lamelate. Elitrele sunt castanii – roşcate, cu patru coaste longitudinale, uneori cu o pubescenţă albă. Abdomenul este negru, prevăzut pe părţile laterale cu şase pete albe, triunghiulare; pigidiul este conic Oul – este alb-gălbui, suboval, de 1,5 – 2,0 mm lungime. Larva – popular se numeşte vierme alb, are corpul de culoare alb-gălbuie; capul şi picioarele galbene. Larva este de tip oligopod-melolontoid, cu corpul puternic cutat şi prevăzut cu peri şi stigme de culoare brună. Larva matură are 40 – 50 mm lungime. Pupa este de culoare galben-palid şi prezintă în vârful abdomenului doi peri scurţi, spiniformi.

Page 12: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 12

Biologie

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

– iernează ca larvă şi adult în sol şi are o generaţie la trei sau patru ani, după regiuni. – adulţii apar în luna mai iar zborul începe pe înserat şi încetează la căderea nopţii. Se

disting patru faze de zbor la cărăbuşi: - faza de apariţie, când insectele ies din sol şi se îndreaptă spre arbori; - faza zborului primei hrăniri şi a copulaţiei; - faza dispersiei locale; - zborul de pontă.

– ouăle sunt depuse în sol la adâncimi cuprinse între 10-12 cm, în grupe de 20-40 ouă. – larvele apar în lunile iulie şi august şi se hrănesc cu rădăcinile subţiri, iar în anul al

doilea cu rădăcinile mai groase. Evoluţia larvelor durează 2-3 ani în funcţie de regiune. – spre toamnă, larvele coboară în sol la adâncimi de 40-80 cm, unde iernează. – larva ajunsă la completa dezvoltare în cel de al treilea an, la sfârşitul lunii iulie, coboară

la o adâncime mai mare în sol şi se transformă în pupă. Acest stadiu durează 4-8 săptămâni, după care noii adulţi rămân în aceleaşi locuri până în primăvara următoare.

– este un dăunător polifag. Adulţii atacă frunzele la diferite specii de arbori şi pomi, preferând stejarul, ulmul, fagul, mesteacănul, carpenul, prunul, cireşul şi nucul; mai puţin atacaţi sunt merii, perii, viţa de vie. Atacă diferite specii de arbuşti: trandafirul, păducelul, lemnul câinesc, etc., precum şi unele specii de plante ierboase. Frunzele sunt complet distruse, rămânând numai nervurile principale.

– larvele atacă rădăcinile plantelor ierboase: cereale, plante tehnice, plante legumicole sau lemnoase, producând pagube mari în pepinierele pomicole şi viticole. Rădăcinile subţiri pot fi distruse complet iar la cele lignificate, larvele rod ţesutul cortical.

– la tuberculi, rizomi şi bulbi, în galeriile roase de larve se localizează diferite specii de acarieni, nematozi, bacterii, etc., care produc putrezirea organelor respective.

– adunarea şi distrugerea adulţilor. – la invazii mari se pot aplica tratamente chimice împotriva adulţilor, cu unul din

produsele: Carbetox 37 CE – 3,5 l/ha, Sinoratox 35 CE – 2,5 l/ha, Dursban 48 CE – 2 l/ha, etc.

– combaterea larvelor se face prin: efectuarea arăturilor de vară şi toamnă; discuirea repetată a terenului prin care sunt distruse larvele; în terenurile infestate să se cultive hrişca, plantă ce nu este atacată de viermii albi; tratarea solului cu produse granulate şi anume: Sinoratox 10 G 20 – 25 kg/ha etc.

Page 13: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 13

14. Sfredelitorul porumbului – Ostrinia nubilalis (Ord. Coleoptera, fam. Scarabidae)

Descriere

Biologie

Plante atacate

și

mod de dăunare

Adultul – prezintă dimorfism sexual. Femela are aripile anterioare de culoare galbenă-deschisă, cu dungi transversale fine, din care una în formă de zig-zag de-a lungul marginii externe. Aripile posterioare sunt galbene cenuşii, median cu o dungă mai deschisă la culoare. Anvergura aripilor este de 27 - 32 mm. Masculul are aripile anterioare de culoare brună-cenuşie şi prezintă în lungul marginii externe 5 - 6 puncte mici, galbene-deschise, iar pe ultima treime o bandă transversală galbenă-cenuşie, lăţită posterior. Aripile posterioare sunt galben-deschis, cu o bandă mediană lată, mai închisă. Deschiderea aripilor este cuprinsă între 25 - 30 mm. Oul – este turtit şi transparent; ponta are aspectul unei picături de ceară de diferite forme. Larva – matură are corpul de culoare cenuşie-gălbuie, uneori cu nuanţă roşiatică. Capul, placa pronotală şi segmentul anal sunt brune. Segmentele abdominale prezintă dorsal câte 6 sclerite de culoare cenuşie-închisă, prevăzute cu peri lungi. Lungimea corpului ajunge până la 25 mm . Pupa – este de culoare brun-deschis şi prezintă în vârful abdomenului 4 spini curbaţi. Lungimea corpului este de 18 - 20 mm.

– iernează ca larvă matură în tulpinile de porumb, cânepă, sorg etc. – transformarea larvelor în pupe are loc primăvara, la începutul lunii mai. – apariţia primilor fluturi începe către sfârşitul lunii mai, iar zborul maxim se

înregistrează în ultima decadă a lunii iunie şi în prima decadă a lunii iulie. – copulaţia şi ponta au loc la 2 - 4 zile de la apariţie. – depunerea maximă de ouă coincide cu zborul în masă al adulţilor. – ouăle sunt depuse pe partea inferioară a frunzelor, în grupe, obişnuit de 3 - 39 ouă.

Majoritatea pontelor sunt depuse pe frunzele 3 - 6. – o femelă depune între 300 - 350 de ouă, uneori mai multe. – incubaţia durează între 3 şi 13 zile, obişnuit între 7 - 8 zile. – la apariţie, larvele se hrănesc cu inflorescenţele şi cu parenchimul frunzelor, apoi cu

măduva tulpinilor. Într-o tulpină se pot dezvolta mai multe larve. – evoluţia larvară durează 20 - 30 zile, timp în care larvele trec prin 5 vârste. – ajunse la completa dezvoltare, la sfârşitul lunii iulie, începutul lunii august, larvele intră

în diapauză hiemală. – prolificitatea adulţilor este mult redusă, depunând circa 170 ouă, iar dezvoltarea

larvară se încheie în 20 de zile.

– este un dăunător polifag, ce atacă numeroase specii de plante cultivate (porumb, cânepă, sorg, hamei, floarea-soarelui etc.) şi spontane (Echinochloa crusgali, Arthemisia vulgaris etc.). Pagubele cele mai mari se înregistrează la culturile de porumb.

– larvele neonate rod organele florale ale inflorescenţelor mascule şi una din epiderme şi parenchimul frunzelor. Într-un stadiu mai avansat omizile perforează tulpinile deasupra unui nod şi pătrund în interior, unde consumă măduva dintre noduri, stânjenind dezvoltarea plantelor, care rămân mici şi se frâng uşor la vânt. Larvele se pot localiza şi în peduncul sau în ştiuleţi .

Page 14: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 14

Combatere

15. Viermele (vestic) al rădăcinilor de porumb – Diabrotica virgifera virgifera

(Ordinul Coleoptera, fam. Chrysomelidae)

Descriere

Biologie – iernează în stadiul de ou în sol și rămâne în diapauză 10 luni și are o generație/an.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

16. Omida pășunilor – Penthophera morio (Ordinul Lepidoptera, familia Lymantriidae)

– recoltarea mecanică a porumbului cu maşini speciale care realizează în acelaşi timp şi tocarea tulpinilor.

– efectuarea arăturilor adânci de toamnă pentru îngroparea resturilor de plante care mai conţin larve, arderea resturilor de coceni folosiţi în hrana animalelor până la sfarşitul lunii aprilie.

– adunarea şi arderea, tuturor cotoarelor rămase după recoltare

– cultivarea de hibrizi rezistenţi la atacul larvelor

– aplicarea de tratamente cu produse biologice: Thuringin,

Adultul – are 4,2-6,8 mm lungime, de culoare galben-cenușie. Pe elitrele femelei se disting 3 linii dispuse simetric, de culoare mai închisă Larva – este de tip oligopod de 13 mm lungime, de culoare albă și capsula cefalică negricioasă.

–.specie oligofagă, adulții se hrănesc cu frunzele sau polenul din inflorescențele de porumb

–.atacul produs de adulți este reprezentat de dungi longitudinale roase în limbul foliar

–.larvele rod rădăcinile plantelor în plină dezvoltare, până la înspicare, putând chiar să le reteze. Plantele atacate stagnează din dezvoltare, iar dacă 50% din rădăcini sunt roase plantele se usucă. La peste 50% din plante atacate, producția este compromisă.

– Selectarea și crearea de hibrizi rezistenți sau toleranți

– Rotația culturilor

– Semănatul în epoca optimă

– Administrarea de îngrășăminte pe bază de azot

Page 15: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 15

17. Lăcusta italiană – Calliptamus italicus (Ordinul Ortoptera, familia Cantantopidae)

18. Gândacul roșu al lucernei – Phytodecta fornicata (Ordinul Coleoptera, fam.

Chrysomelidae)

Descriere

Biologie – iernează în stadiul de adult în sol și are o generație/an.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere – lucrări agrotehnice și tratamente chimice la semnalarea atacului utilizând

produse organofosforice sau pietroide.

19. Buburuza lucernei – Subcoccinella 24 punctata (Ord. Coleoptera, fam. Coccinellidae)

Descriere

Adultul – are 3-4 mm lungime, corpul bombat dorsal, de culoare roșcată. Pe pronos

prezintă 3 pete negre iar pe elitre 24 pete negre.

Larva – are 5-6 mm lungime, corpul alungit de culoare gălbuie, capul roșcat. Toracele și

abdomenul prezintă digitații spinoase cu peri de diferite mărimi

Adultul – are corpul alungit, de 5 - 6 mm lungime, uşor convex, în partea dorsală. Capul este negru iar antenele roşcate. Pronotul şi elitrele sunt de culoare roşie şi cu macule negre. Larva – este de 8 - 9 mm lungime, de culoare galbenă-cenuşie. Ultimele segmente toracice şi cele abdominale sunt prevăzute cu negi dispuşi în rânduri transversale.

–.pagube însemnate în culturile de lucernă, dar poate ataca și trifoiul, leguminoasele perene etc. –.în stadiul de adult roade frunzele marginal sau le perforează, iar larvele în primele vârste rod parțial frunzele, mai târziu le rod în întregime.

Page 16: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 16

Biologie – iernează în stadiul de adult la baza plantelor și are 2 generații/an.

Plante atacate și

mod de dăunare

Combatere – lucrări agrotehnice și tratamente chimice la semnalarea atacului utilizând

produse organofosforice sau pietroide.

20. Gărgărița rădăcinilor de lucernă – Otiorrynchus ligustici (Ord. Coleoptera,

fam. Curculionidae)

Descriere

Biologie – iernează în stadiul de larvă sau de adult în sol și are o generație la 2-3 ani.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere – lucrări agrotehnice și tratamente chimice la semnalarea atacului utilizând

produse organofosforice sau pietroide.

21. Gărgărița florilor de trifoi – Apion apricans (Ord. Coleoptera, fam. Curculionidae)

Descriere

–.atacă leguminoasele cultivate perene și anuale (lucernă, trifoi, fasole, soia etc.)

–.adulții și larvele rod țesuturile frunzelor din care extrag hrana prin presare, țesuturile rămân lipite de limbul frunzelor sub forma unor dungi paralele, albicioase

–.la atacuri puternice frunzele se răsucesc și se usucă, atacul manifestându-se în vetre

Adultul – are 9-12 mm lungime, corpul convex, de culoare neagră acoperit cu solzi cenușii sub formă de pete. Elitrele sunt unite între ele, iar aripile posterioare lipsesc (insecta nu poate zbura). Solzii elitrelor formează dungi longitudinale. Larva – 10,5-14 mm lungime, corpul este oval-alungit, de culoare alb-gălbui.

–.este un dăunător polifag, atacă lucerna, trifoiul, mazărea, sfecla etc. –.adulții rod frunzele imediat după răsărirea plantelor, iar larvele atacă

rădăcinile în care rod țesuturi sinuase la suprafața acestora –.în urma atacului plantele se îngălbenesc și se usucă, pierderi de 40-50%

Adultul – are corpul puternic bombat dorsal, de culoare neagră, cu luciu albastru-metalic. Baza antenelor, coxele posterioare, toate femurele şi tibiile anterioare sunt de culoare galbenă roşcată. Rostrul este lung subţire şi uşor curbat, iar pronotul este fin punctat şi mai lung decât lat. Elitrele sunt oviforme, lăţite posterior şi prevăzute cu striaţiuni longitudinale. Larva – este de tip curculionid, cu corpul de 2 - 3 mm lungime; capsula cefalică este de culoare brună, iar restul corpului alb-gălbui sau galben-deschis .

Page 17: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 17

Biologie – iernează ca adult la baza tulpinilor de trifoi, sub diferite plante uscate, în sol etc.,

prezintă o generaţie pe an.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere – la infestări puternice se recomandă cosirea trifoiului în faza de butoni florali,

pentru distrugerea ouălor şi a larvelor abia eclozate. Aplicarea de tratamente cu produse organofosforice: Diazinon, Dipterex, Carbetox sau piretroide Decis, Fastac etc.

22. Gărgărița mazării – Bruchus pisorum (Ord. Coleoptera, fam. Bruchidae)

Descriere

Biologie - iernează ca adult în liziera pădurilor, sub scoarţa pomilor, sub muşchi sau licheni, în

poduri, în crăpăturile pereţilor sau în boabele scuturate şi rămase pe câmp. Prezintă o singură generaţie pe an.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

– diferite specii spontane şi cultivate de trifoi, preferând trifoiul roşu

– adulţii produc perforaţii neregulate în frunze, mai rar se hrănesc şi cu lăstari Larvele atacă florile, consumând organele interne

– o larvă poate distruge 11 - 16 flori. Capitulele puternic atacate se brunifică şi apoi se usucă parţial sau total. Pagubele produse la culturile semincere se apreciază la 20 - 30 %

Adultul are 4,0 – 4,5 mm lungime, de culoare neagră-cenuşie, acoperit cu peri bruni-cenuşii. Antenele sunt negre, setiforme, cu primele patru articole de culoare roşcată. Elitrele prezintă dungi longitudinale paralele şi mai multe pete albe şi nu acopăr complet abdomenul. Pigidiul prezintă o pubescenţă albicioasă şi două pete ovale, negre. Oul este oval, de 0,6 mm lungime şi 0,25 mm lăţime, de culoare albă-gălbuie. Larva neonată are 1,5 – 1,6 mm lungime, de culoare galben-roşcat sau cărămizie şi prezintă 3 perechi de picioare. Larva matură are 4,0 – 5,0 mm lungime, de culoare albicioasă; capsula cefalică gălbuie. Este apodă, deoarece picioarele se reduc la nişte negi.

– Sunt atacate diferite specii şi soiuri de mazăre.

– Larvele rod în boabe cavităţi sub forma unor loji, consumând uneori până la 50% din conţinutul lor.

– Cele mai atacate sunt păstăile de la baza plantelor.

– Caracteristic este faptul că în boabe se dezvoltă o singură larvă, iar boabele atacate se recunosc prin prezenţa unui singur orificiu, prin care iese adultul.

– Atacul variază în funcţie de soi; cele mai atacate sunt soiurile semitardive şi tardive.

–.Folosirea unei seminţe sănătoase, neinfestate. –.Recoltarea la timp a culturilor pentru a se împiedica scuturarea boabelor. –. Efectuarea de tratamente chimice în câmp, la avertizare, când 3 – 5% din plante au înflorit.

Page 18: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 18

23. Gărgărița fasolei – Acanthoscelides obsoletus (Ord. Coleoptera, fam. Bruchidae)

Descriere

Biologie - Iernează ca adult în magazii, în boabele infestate sau în diferite locuri din spaţiile de

depozitare. Prezintă 2 – 3 generaţii/an, din care una în câmp şi 1 – 2 în magazii. În spaţiile încălzite poate avea 4 generaţii pe an.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

24. Molia păstăilor de soia – Etiella zinckenella (Ord. Lepidoptera, fam. Pyralidae)

Descriere

Biologie

Adultul – fluturele are anvergura aripilor de 20-26 mm, aripile anterioare brun gălbui, având câte o pată galben portocalie; aripile posterioare sunt cenușii cu nervuri mai închise. Larva – complet dezvoltată este verde-cenușie sau verde roșcată, având pete negre pe protorace; pe tot corpul prezintă peri inserați pe protuberanie

–.iernează în stadiul de larvă matură într-un cocon mătăsos în stratul superficial al solului și are 2 generații/an, uneori și a treia parțial

Adultul are 3,5 – 4,0 mm lungime, de culoare brună-cenuşie. Femurele posterioare, pe partea internă prezintă trei spini, unul fiind mai lung. Elitrele sunt roşcate la extremitatea posterioară şi nu acoperă pigidiul, care este roşcat-gălbui. Corpul este acoperit cu perişori de culoare albicioasă pe torace, verzui pe elitre şi cenuşii pe partea ventrală. Oul este oval de 0,6 mm lungime, de culoare albă. Larva matură are 4,0 – 5,0 mm lungime, este apodă şi eucefală, albă-gălbuie, capul brun-

roşcat.

– Atacă boabele diferitelor specii şi soiuri de fasole, mai rar pe cele de năut, soia şi bob. Boabele infestate pot fi complet distruse, într-un bob dezvoltându-se 1 – 29 larve.

– Boabele atacate prezintă mai multe orificii prin care ies adulţii. Pagubele mai mari se înregistrează în anii secetoşi, când procentul de infestare a boabelor poate ajunge până la 50%.

– În condiţii de depozitare, toate soiurile de fasole sunt atacate, gradul de infestare depinde de durata păstrării, ajungând uneori până la 100%.

– Folosirea la însămânţare a unei seminţe sănătoase, neinfestată. – Cultivarea soiurilor cu o perioadă de vegetaţie mai scurtă. – Recoltarea la timp a culturilor de fasole şi efectuarea arăturilor adânci, pentru a

îngropa în sol boabele scuturate. – Depozitarea fasolei să se facă în spaţii dezinsectizate, cu produsele care au fost

menţionate la gărgăriţa mazării. – Tratamentele chimice se aplică atât în câmp cât şi în depozite, la fel ca la gărgăriţa

mazării.

Page 19: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 19

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

25. Păduchele negru al sfeclei – Aphis fabae (Ord. Homoptera, fam. Aphididae)

Descriere

Biologie

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

–.atacă peste 60 de specii de leguminoase cultivate și spontane (soia, mazărea, faolea, lupinul, lintea), rozând boabele

–.după distrugerea boabelor dintr-o păstaie larvele migrează în altele alăturate –.pagube de pâna la 60% la mazăre și 80% soia

–. măsuri agrotehnice –.tratamente cu produse organofosforice sau piretroide (la apariția larvelor)

Femelele aptere, au corpul globulos, de culoare neagră-mat sau uşor lucitoare. Baza şi vârful antenelor sunt negre, restul articolelor mai deschis, aproape albe. Femurele anterioare sunt de culoare brun-deschis, iar cele mediane şi posterioare, precum şi vârful tibiilor şi tarsele sunt negre. Tuberculii laterali de pe torace şi de pe al 8-lea segment abdominal sunt dezvoltaţi. Lungimea corpului este de 1,6 - 2,2 mm.

– Este o specie migratoare, cu evoluţie holociclică. Din ouăle depuse în toamnă pe tulpinile şi ramurile unor arbuşti ornamentali (Viburnum, Evonymus, Philadelphus etc.) apar în primăvară larvele de fundatrix (matca), care se răspândesc pe frunze şi pe lăstari; în urma înţepăturii şi sugerii sucului produc răsucirea frunzelor (pseudocecidii).

– Ajungând într-o perioadă scurtă la maturitate, ele dau naştere pe cale partenogenetică vivipară la 3 - 4 generaţii de fundatrigene, aripate şi nearipate.

– Păduchele negru al sfeclei este polifag, fiind semnalat la peste 200 specii de plante cultivate şi spontane, aparţinând la diferite genuri şi familii (sfecla, bobul, macul, fasolea, spanacul, porumbul, loboda, ştirul etc.).

– Pagubele cele mai mari le produce însă în culturile de sfeclă industrială şi la seminceri, la care colonizează frunzele, lăstarii, florile şi tulpinile, înţepând şi sugând sucul din ţesuturi.

– În urma atacului frunzele se răsucesc se brunifică şi se usucă, ceea ce are repercursiuni asupra producţiei.

– La semincerii de sfeclă păduchele colonizează mai ales lăstarii şi inflorescenţele, din care cauză florile avortează şi se usucă; la atacuri puternice producţia poate fi compromisă.

– În afară de daunele directe, acest afid este cunoscut şi ca un periculos transmiţător al bolilor produse de virusuri (viroze) la sfeclă, lupin, lucernă, fasole etc.

– Distrugerea buruienilor şi mai ales a celor din familia Chenopodiaceae (lobodă) şi Compositae (pălămidă), care sunt cunoscute ca plante-gazdă intermediare în evoluţia acestui afid.

– Ca măsuri chimice se recomandă aplicarea tratamentelor cu produse organofosforice

Page 20: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 20

26. Puricele de pământ al sfeclei – Chaetocnema tibialis (Ordinul Coleoptera,

fam. Chrysomelidae)

Descriere

Biologie – Iernează în stadiul de adult sub frunzele uscate din culturile de sfeclă, în sol, sub

ierburile din culturile de cereale, sub scoarţa arborilor, în livezile de pomi. Are o generaţie pe an.

Plante atacate și mod de dăunare - Insectele rod epiderma superioară şi parenchimul

frunzelor sub formă de scobituri mici, circulare; cu timpul, epiderma inferioară, rămasă intactă,

se usucă, se rupe, cauzând ciuruirea frunzelor.

Combatere

27. Gărgărița cenușie a sfeclei – Bothynoderes punctiventris (Ord. Coleoptera,

fam. Curculionidae)

Adultul are corpul de 1,5 – 2,0 mm lungime, de culoare neagră-brunie, cu reflexe metalice. Capul, între inserţia antenelor, prezintă o carenă longitudinală. Fruntea are 8 - 10 puncte, care limitează o suprafaţă foarte fin sculptată. Antenele sunt formate din 11 articole, cele de la bază de culoare roşcată, iar cele de la vârf negricioase. Pronotul prezintă o punctuaţie deasă cu luciu mătăsos. Picioarele sunt roşcate, exceptând femurele, care sunt negre. Picioarele posterioare conformate pentru sărit. Partea dorsală a tibiilor posterioare şi mijlocii, postmedian, au o scobitură pubescentă terminată cu un dinte. Elitrele prezintă striuri longitudinale şi interstriuri lucioase, fin punctate. Larva oligopodă, are corpul de culoare albă, cu capsula cefalică, picioarele şi al nouălea

segment abdominal galben-brunii.

- Distrugerea buruienilor din culturi prin lucrări de întreţinere. - Cultivarea de benzi-capcană din sfeclă, însămânţate cu 2 - 3 săptămâni mai târziu; pe

aceste fâşii se concentrează cea mai mare parte din insecte, de aici distrugându-se apoi prin tratamente chimice.

- Tratarea seminţelor, înainte de semănat, cu Promet 400 CS, în doză de 2,5 - 3 l/t de sămânţă.

- Aplicarea de tratamente chimice, pe cale de stropire

Page 21: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 21

28. Rățișoara sfeclei – Tanymecus palliatus (Ord. Coleoptera, fam. Curculionidae)

29. Molia sfeclei – Scrobipalpa ocellatella (Ord. Lepidoptera, fam. Gelechiidae)

30. Puricele negru al verzei – Phyllotreta atra (Ordinul Coleoptera, fam. Chrysomelidae)

Page 22: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 22

31. Fluturele alb al verzei – Pieris brassicae (Ord. Lepidoptera, fam. Pieridae)

32. Molia verzei – Plutella maculipennis (Ord. Lepidoptera, fam. Pluteridae)

33. Musca verzei – Delia brassicae (Ordinul Diptera, fam. Anthomyidae)

Descriere

Biologie – Insecta prezintă 2-3 generaţii pe an. Iernează în stadiul de pupă în sol, la adâncimi de

5-10 cm, mai rar în cotoarele de varză şi conopidă.

Adulţii au corpul de 5-7 mm lungime şi prezintă dimorfism sexual. Masculul este cenuşiu, pubescent, cu trei dungi negre pe pronot şi una dorsală pe abdomen. Femela este mai mare, mai deschisă la culoare şi slab pubescentă. Antenele şi picioarele sunt de culoare neagră Oul are 0,8-1,1 mm lungime, prezintă formă de butoiaş şi este de culoare albă-lucioasă. Larva are 7-8 mm lungime, corpul este fusiform, alb-gălbui. Regiunea posterioară a abdomenului este trunchiată oblic şi prezintă 6 perechi de formaţiuni digitiforme, dintre care cele două mediane sunt mai dezvoltate. Pupa are 6-7 mm lungime, corpul este eliptic, de culoare castanie. În regiunea

posterioară are 1-2 formaţiuni digitiforme.

Page 23: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 23

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere

34. Gândacul de Colorado – Leptinotarsa decemlineata (Ordinul Coleoptera, fam.

Chrysomelidae)

Descriere

Biologie - Iernează ca adult în sol, la adâncimi cuprinse între 10 – 90 cm şi are două generaţii pe

an: prima generaţie se dezvoltă în lunile mai şi iunie, iar a doua în lunile iulie şi august.

Plante atacate

și

mod de dăunare

- Musca atacă cruciferele cultivate şi spontane, varza, conopida, rapiţa, muştarul, etc.

- Larvele apărute pătrund în colet şi în rădăcini, unde formează galerii longitudinale.

- Plantele atacate au frunzele verde-închis, lăsate pe sol. Acestea stagnează în creştere, rămân pipernicite, se îngălbenesc, se usucă şi se smulg uşor.

- Larvele transmit şi unele bacterii (Erwinia carotovora), care determină putrezirea rădăcinilor. Producţia poate fi diminuată în unii ani cu până la 60 %.

- Adunarea şi distrugerea resturilor vegetale după recoltare; însămânţarea şi plantarea cepei mult mai timpriu.

- În zonele infestate, culturile se vor amplasa pe soluri cu pH mai ridicat. Pentru colectarea pontelor se vor folosi benzi capcană din arpagic semănat de timpuriu.

- Se vor face controale periodice, iar plantele atacate se vor smulge şi distruge.

- Sămânţa şi arpagicul se vor trata înainte de însămânţare sau plantare

Adultul are 10 – 12 mm lungime. Corpul este oval, bombat dorsal, de culoare galben-portocalie; capul şi pronotul galben-roşcate. Pe cap există o pată triunghiulară neagră, iar pe pronot 11 pete negre, dintre care cea mediană mai dezvoltată şi de forma literei “ V “. Caracteristic este prezenţa pe elitre a 10 dungi negre, mărginite de şiruri de puncte, de unde şi denumirea de “decemlineata”. Aripile posterioare sunt portocalii. Abdomenul prezintă 3 – 4 rânduri de pete negre (Figura 54). Oul este oval alungit, galben-portocaliu, de 1,2 – 1,5 mm lungime. Larva la apariţie, este de culoare roşie-închisă, cu mici tubercule negre pe părţile laterale ale mezo şi metatoracelui şi pe primele segmente abdominale. Larva neonată are 8 – 10 mm lungime, are corpul alungit, convex dorsal, de culoare galbenă, cu nuanţe portocalii; capul este negru. Toracele şi părţile laterale ale abdomenului sunt prevăzute cu pete negre. Picioarele sunt brun - închis. Pupa are 8 – 10 mm lungime; corpul este bombat de culoare portocaliu - roşcat, exceptând partea posterioară a abdomenului care este cenuşie.

- Atacă specii de plante cultivate şi spontane din familia Solanaceae: tomate, pătlăgele vinete, cartoful, ciumăfaia, zârna, măselariţa, mătrăguna.

- Adulţii rod frunzele sub formă de orificii neregulate. În unii ani, adulţii care apar în vară, pot ataca tuberculii de cartof sau fructele de pătlăgele vinete.

- Larvele din primele vârste de dezvoltare perforează frunzele sub formă de mici orificii, iar pe măsură ce înaintează în vârstă rod frunzele în întregime, uneori şi lăstarii. La atacuri puternice, din plante rămân numai resturi de tulpini, culturile putând fi compromise.

Page 24: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 24

Combatere

35. Puricele inului – Aphthona euphorbiae (Ordinul Coleoptera, fam. Chrysomelidae)

36. Puricele cânepii – Psylliodes attenuata (Ordinul Coleoptera, fam. Chrysomelidae)

Descriere

Biologie - Puricele cânepii are o singură generaţie anuală. Iernează ca adult sub bulgării de

pământ, sub resturi vegetale sau la o mică adâncime în sol.

Plante atacate

și

mod de dăunare

- Măsuri agrotehnice, ce constau în executarea praşilelor în timpul perioadei de vegetaţie şi a arăturii adânci în toamnă, pentru distrugerea stadiilor din sol (larve, pupe, adulţi) şi diminuarea rezervei biologice a dăunătorului.

- Aplicarea tratamentelor chimice ce se fac la avertizare, la apariţia larvelor de vârsta I-

a sau a II-a, pentru ambele generaţii.

Adultul are 1,8 - 2,6 mm lungime; corpul este ovoid, de culoare verde sau bruniu, cu marginea posterioară şi extremitatea roşcată. Fruntea este prevăzută cu două striuri în forma literei "X", iar elitrele cu striuri longitudinale, pronunţate. Antenele sunt formate din 10 articole, de culoare galbenă-roşcată. Picioarele posterioare sunt adaptate pentru sărit. Oul este oval, de culoare galbenă-palid, de 0,4 - 0,5 mm lungime Larva are 3 - 4 mm lungime, are corpul cilindric-viermiform, de culoare alb-gălbuie, capul brun, iar picioarele negre. Dorsal, corpul este prevăzut cu numeroase macule de culoare închisă. Placa anală este brun-închis, cu marginea posterioară rotunjită şi prevăzută cu perişori.

- În afară de cânepă, atacă hameiul şi urzica. Primăvara devreme, la răsărirea

plantelor, adulţii rod frunzele abia apărute, consumând epiderma şi

parenchimul, lăsând intactă epiderma inferioară.

- În caz de invazii şi mai ales în anii cu primăveri secetoase, plantele stagnează în

dezvoltare, rămân mici sau se usucă, diminuându-se producţia de fibre sau de

sămânţă. Noii adulţi se hrănesc tot cu frunze, iar uneori atacă şi inflorescenţele

de cânepă sau de hamei, producând daune mai mici.

Page 25: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 25

Combatere - Se aplică măsurile de prevenire şi combatere ce au fost specificate la

puricele inului.

37. Gândacul roșu al rapiței – Entomoscelis adonidis (Ord. Coleoptera, fam.

Chrysomelidae)

Descriere

Biologie - iernează în stadiul de ou de rezistenţă, sub bulgării de pământ şi prezintă o singură

generaţie pe an.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere - respectarea asolamentului, strângerea şi distrugerea resturilor vegetale, arătura,

fertilizarea echilibrată şi respectarea tuturor verigilor tehnologice. Pentru combaterea atacului, se recomandă efectuarea tratamentelor chimice.

38. Viespea rapiței – Athalia rosae (Ord. Hymenoptera, fam. Tenthredinidae)

Descriere

Adultul are corpul globulos, de 7-10 mm lungime şi culoare roşu-cărămiziu. Pe cap are o pată neagră, pe spate şi pe elitre prezintă 3 dungi negre longitudinale. Larva are la maturitate 11-14 mm lungime, este neagră-cenuşie pe partea dorsală şi gălbuie pe partea ventrală.

- Gandacul roşu al rapiţei atacă în vetre, atât toamna, cât şi primăvara. - Adulţii atacă în toamnă, rozând limbul frunzelor la plantele tinere de rapiţă.

Poate provoca pagube foarte mari în această perioadă, ajungând să distrugă culturi întregi de rapiţă de toamnă. Uneori, consumă întreaga suprafaţă a limbului, lăsând doar nervura centrală întreagă; acesta este un simptom caracteristic.

- Primăvara, plantele sunt atacate atât de noua generaţie de adulti, cât şi de larvele acestora. În primele zile, noii adulţi se hrănesc cu frunzele verzi de la baza tulpinii, iar mai târziu rod florile şi silicvele.

- Larvele tinere rod marginile frunzelor sau epiderma şi parenchimul, iar în ultimele vârste lasă numai nervurile.

Adultul – are corpul de 6-8 mm lungime, capul este negru, toracele roscat si abdomenul rosu-galbui. Antenele sunt formate din 10 articule de culoare neagra. Picioarele sunt roscate-galbui, iar tibiile si tarsele au cate un inel negru. Aripile sunt galbui. Lama fierastraului de la ovipozitor cu 12-14 dinti fini. Larva – respectiv omida falsa, la completa dezvoltare are corpul de 15-18 mm lungime, glabru, cenusiu pe partea dorsala si cenusiu verzui pe laterale. Capul este mic, rotund si negru. Antenele sunt formate din 3 articule scurte. Picioarele toracice sunt formate din 5 articule de culoare neagra.

Page 26: Entomologie Sem II - Sinteză

Page | 26

Biologie - Are 2 generatii pe an. Ierneaza ca larva ajunsa la completa dezvoltare in sol, intr-un

cocon matasos. In primavara, prin aprilie, larvele se impupeaza, iar in cursul lunii mai apar adultii din generatia hibernanta.

Plante atacate

și

mod de dăunare

Combatere – tratamente în vegetație.

39. Musca cepei – Delia antiqua (Ordinul Diptera, fam. Anthomyidae)

40. Musculița albă de seră – Trialeurodes vaporariorum (Ord. Homoptera, f. Aleurodidae)

- Specie oligofaga, care ataca diferite crucifere cultivate (rapita, mustar, varza, gulii, conopida) sau salbatice (rapita salbatica,etc.).

- Larvele abia eclozate mineaza frunzele; cele mai dezvoltate rod epiderma inferioara si mezofilul frunzelor.

- Frecvent larvele rod florile si fructele in formare. Atacurile masive pot duce rapid la scheletizarea completa a culturii de rapita.