Ep Nicolae Popovici

5/9/2018 Ep Nicolae Popovici

1/16

POPOVICI, NicolaeN. 3 ianuarie 1903, Bierta, juH. rarnava

Mare ; T , 2 0 o ctombrie , 1 96 0,. Ma,htl$tirea Cheia ,jud ..Prahova; can!esiuiiea: o r t o o o x a ; . jJto/esia:episcop; tjomiciliuJ: M~nK'St i reaCheia, judoPTahoVa; ..

Biografia: Clase primate le-a urmat inscoala 'saseasca din Biertan,inva .{iudsa vcrbeasca in m od cu rent limbile germans si maghiar~~ dup 'acare a fost Ia liceul din Dumbraveni, Scoala Normala din Sibiu siLiceul.Andrei ~aguna" dm'Bra~dv..S ru d iilesu pe rio are \e ra facut l~aAcademiateologica .Andreiana' din Sibiu.Iutre 1923.-1927.apoi la Cernauti, unde in1934 a obtinut doctora tu l :in Teologie. Este remarcat de mitropolitulNicolae Balan, care II triruite Ia studii de specializare la Facnltatea deTeologie din Atena, intre 1927-1928,apoi la Munchen, la Facultatea deFilosofie, intre 1928-1930" ~i la Tubingen, Leipzig.si Breslau.jntre '1930,-1932.: I n 1925:,Nicolae Popevici a facut un pelerinaj la Ierusalim, 11.1alestine~iBgipt Timp de patruani, imre 1932-1936! NtcolaePopovicia fostpro-fesor d e 'Ieologie Dogmatica si Apologetica, Omiletica $ 1 Limba gte:aca laAcademia Teologica. din Sibiu, I n . aceasta calitate, a desf~utat I) infenSaactivitate pe t a r a m misionar, prin rostirea de predici incatedrela mitropo-l i tana san oa indrumator s i p re sed in te de onoare


2/16

5 Q 6 MARI(Rl PENTRU HRlSTOS, DIN ROMANJA, iN PER[QADA REGIMULUJ COMUNIST

Potrivit unui .raport al Episcopiei de Oradea.rdin 16 rnai 1942, caeparhiot, Nicolae Popovici a facut vizitecanonice.si inspectii inopinante inrmmar de 110, a organizat $ i condus campania de diminuare a concubina-jului, al carei rezultat a fast cununia celor 12.000 de concubini, lntre 1aprilie 1940~25 martie 1941, a fast loctiitor de episcop al reinfiintateiEpiscopii de Timisoara, pe care a organ iza t-o s iinzes tr a t-o , chiar din fon-duri personals, cu 0 resedinta episcopalasi 0 cladire pentru ConsiliulEparhial, in centrul orasului , La Oradea, a condus campaniaedificariibi-sericilor noi din piatra, in loeul celor din lemn distruse, in decurs de cinciam, in eparhie s-au zidit $ i s-au sfintit 20 de biserici , $ . i case parohiale, I n1937 a inceput d em e rsu rile p en tru ridicarea unei impunatoare catedra le incentrul Oradei, prin cumpara rea unor cladiri si procurarea de fonduri, fusa,vitrcgiile istoriei nu au mai permis acest Iucru, Totoqata, a construit laBeius.un intern at de fete,ainstituit u n.fo nd e pa rh ia lp en tru a ju to ra re a-c elo rloviti de calamitati sau nenorociri, a sprijinit foaia Episccpieii.Legea ro-m aueasca" 9 i a l te tiparituri zid iroa re d e su fle te $ 1 a aco rd a t 0 atentie spe,-ciala predarii Religieiin $coliI549,. 'In 1938, episcopul Nicolae Popovici a reprezentat Biserica OrtodoxaRomana la congresul international al .Aliantei pentru infratirea popoarelorprin Biserica", cafe s-a desfasurat la Faris Bad-Larvik (Norvegia), undeasust inut 0 comunicare despre minoritatile din Roman i a 1550.In timpul ocupatiei horthyste din Ardeal, este batjocorit si inchis.upoiexpulzat intr-untren de vite din orasul de teedin~a, impreuna en 283 in-telectuali oradeni. 1 , 5 i .stabileste resedinta Ia Beiue.in apropiereagranitei ..pentru a fiaproape de credinciosii sai aflati sub ocupatie strains; Prin .ges-tu l 'Sau " chiriarhul oradean nu facea d ed it s11 -1u rm eze pe m itropo litu lNieolae Balan, In protestul f a t a . deaplicarea Diktatului de la Viena.in timpul razboiului, episcopul Nicolae Popoyici avea sa participe laofensiva d e regasire spiritualaa Transnistriei, ocupata de romani dupaaugust 1941. Astfel, el aveasa faca parte din prima echipa de :nrisionaripeste Nistru, cea a clericilor ardeleniin numiir de53, indrumata de NicolaeBalan , mitropolitul Ardealului, impreuna eu episcopi i Andrei al Aradului,

1549, ACNSAS, fond Info rm ariv , d osa r2,e69 , vb l. l ,f. 101 -1@ 1.1550 . "Tran.5nisrria Cre:~ti(tcf:, an I (1 94 2 ), IiI. i - z , p. 24; "BQR", an LX . (1942), p, 140;"Curentul" , an XlV, nr. 4869 si 4893 , din " tespeotiv 29 septemorie 194,\; "UniversuJ"., an LVrq ,nr. 242 ~i 264, din 7, respectiv 2.9 septembrie 194t A se vedea ~iNic;olae Pepovieiu, Lespezi de.altar tn s tu jba Bisericii si a neamului lagranuade vest a fillii, Beius, 1'942, p. 14-4-147. rOt inaceasra problema, a se vedea laAdri:an Nicplae Peteu, M( iS lY i"n ,ea O f todO j ;d R, (; ,m_ana :f f/ .. 'T ra {l si ji st ri a,in .Dosarele Istoriei", an VII (2602), Dr. 11 (75), p. 17-25~


3/16

MARTlRl PENTRUHRIS1'OS, DIN ROMJ.MA, !N PER.[OADA REGIMULUl COMUN1ST 567

Vasile al Timisoarei si Veniamin alCaransebesuluicare se va desfasura peteritoriile dezrobite de eomnnism ale,Basarabiei si Transnistrici.Intre 2-27septembrie 19411551.In legatura eu aceste, momente, mai precizam c a episcopul Popovic} aparticipat Ia sfintirea bisericii Sf! Dumitru din Sucleia, in duminica zilei de,21 septembrie 1941, care a avut un mare ecou inepoca, Episcopul nostrua slujit aici filiUuride NicolaeBalan, mitropolitul Ardealului, Vasile Lazit-rescu, episcopul Timisoarei, Grigorie Leu, episcopul Husilor, PartenieCiopron,episcopul Armatei, arhimandritul mitrofor Iuliu Scriban, sefulmisiunii romanesti de peste Nistru si 1d preoti, in prezenta lui GheorgheAlexianu, guvernatorul Transnistriei, Ion D. Sandu, ministru secretar destat la Culte, generalul Nicolae Ghinararu, prefectulsi primarul Tiraspo-Iului, ofiteri rornani si germani, poporul din imptejurimi, raspunsurile fiind'date de corul catedralei din Tig:hina1552. Relatarea acestui moment este.deosebit de importanta, deoarece eeoul pe care l-aavut.in epoca avea s acontribute mult 13.imaginea negativa a fostilor misionari din Transnistria,in timpul regimului politic de dupa 23 august Episcopii participanti laaceasta mare. slujba aveau s a fie destituiti de regimul comunist, unul dinmotive fiind.participarea .,I?lrazboiul antisovietic initiat de Ion Antonescu",lotre 10 iulie- 1 august 1942, episoopul Nicolae Popovici de Oradeaa mai efectuat 0 vizita pastorals In Trananistria, fiind insotit de protopopulAurel Muset, preotul militar Ion Croitoru, preotul profesor Cotnel Sava ~idiaeonul Aurel Daraban, secretar eparhial, Ierarhul ardealeana vizitat si aoficiat slujbe la 0 serie de biserici refacu te - de romani; afacut panihide lacatedrala din Odesa in memoria celor ucisi in atentatul din 21 octombrie1941 ,.i la cimitirul dill.Valea Dalnicului- Vacarjani ,$ i la Beresani ; a vizitat31 unit.ati militaresi 20 spitale de campanie, undea rostit rugaciuni d e vin-decare, incurajand riinitii;a sfintit bisericile din Jura si Popencu (jud,Rabnita); a asistat la Congresul srudentilor moldoveni din Transnis tria ,tinut la Tiraspol, $1a raspuns invitatiei , ,$col i i de culturaromaneasca pen-tru invatatorii moldoveni", din acelasi oras, unde a rostit dona diseursuri:.Raportul dintrestiinta si credinta" '$ i "CrezuI nostru national", A Impaqit12000 Gaqi de rugaciuni si tot aditea iconite1553,

1551. "Trrin .sn is / ria" , nr. 1 . 0 din 29septembrie $i nr, l l,din 6 octombrie 1941; "TelegrajUtRoman",'an 90 (1941), nr; 1, p, 2; ..Transnistria Crestind", loc. cit,; N, Popoviciu, Lespesi. "lac. cit,. 1552, "TransnistriYJ Cre$tirrli", an I (1942), ur, 3-4, p. 85; .Transnistria", a n II, nr, 51-52, din30 tulie 1942; 'IILegea romdneascii" ian XX, nr, 15, 17, 18-19, 22, 23, din I august; 1 septernbrie,15 septembrie, 15noiembrie, J decembrie 1942,]553, C[ornel] S[ava], PS Sa Epi8copu.l nostru Nicolae.in mijlocul ostasilor de pe frontul dinCeh?;lslov.aci4;10 ;,LegeaRoiiianescli", .an XXVII, nr, 13-14, 1-15 julie 19A5, p, 107~109', . .


4/16

568 MARTJRl PEf/TRU HRISrOS, DINROMi.NlA. TN PERlOAJ)A REGIMULU,lCOMUNIST. Dupa schimbarea politics de la 23 august 1944, episcopal NicolaePopovici i~iva indemna cred inc iosii s_afieroage pentru Incheierea grabnicaa pacii. Totodata, el incuraja pe soldatii romani de pe front s a lupte pentrueliberareatarii, fiind permanent in mij locu l lor. Un exemplu conere t inacest sens ilconstituie vizita lui inmijlocul soldatilor romani aflati 'inCehoslovacia.rin perioada 4 mai ~ 3 iunie 1945. inoepand GU VinereaPatimilor, impreuna cu preotul Cornel Sava si diaconul Corne l Mega, epis-copul Nicolas a fost inmijlocul soldatilor romani aflati pefrontul de vest.Chiriarhul oradean s-a aflat timp de patru sapt i ' imfur i in mijlocul soldarilordin cele dona armate romano dintre Pystiany, Praga $i Brno, unde a tinutpeste 44 predici ocazionale, a vizitat7 spitale de campanie ~ia oficiat pest}32 servicii religioase publiceJ554. Slujba Invierii a savar~it-oin satul.Svetnov (Moravia), impreuna eu preotul Cornel Sava, preoral rnilitar IonCroitoru $1diaconul Cornel Mega, in dimineata zilei de 13 mai 1945-,cuparticiparea Cornandamentului Corpului 2 Armata a ostasilor romanisielocalnicilor, impresionati de solemnitatea ceremoniei religioase orto-dQxe1555.

Dupa reluarea relatiilor dintre Biserica Ortodoxa Rom5jlil ~i eea aRusieicepiscopul Nicolae Popovici a fest implieat ill stabilirea unor COil-tacte cu patriarhul.Alexei I al Moscove i , Astfel.jn perioada 23 octombrie-6 noiembrie 1946, alaturi de patriarhul Nicedim Munteanu episcopulJustinian Marinasi preotii Ioan Vasca si Mihail Madan, a.fost intr-o vizitalaMoscova si Kiev1556.lpaceea$i directie, episcopal Nicolae Popovici vafi unu l .dintre In8oti~toriipatriarhului Alexei I al Moscovei, atunei cand, in perioada 29 mai-12iunie 1947, a vizitat Romania in fruntea unei delegatii a Biserieii Ortodoxea Rusiei, A fost alaturi de patriarhul moscovit la Ungheni, Bucuresti,Curtea de Arges, Cluj Napoca, Sibiu, Bacia, Timisoara, Sueeava si Iasi,Activitatea sa, depusa eu multa responsabilitate, iIi problema relatiilorell Biserica Rusiei :11va repune 'in rolul de consultant al comisiei, care tre-buia s a pregateasca lucrarile consfatuirii interortodoxe, ceurma s a setinain vara lui 1948 la Moseova, Cu acest prilej vamar intreprind'e~0 cruatorie

1554. Clornel] S[avaj, Vlzifa PS Sa le Ep is cqpu (N icq l-a_e la Cori1afldCllnenrul Co!pului 2Armata;tll Ibidem, nr, 15-1'6, p. 125-128.. 1555. loan v a S t a . OCi1(dtqt ie_ is tb riiJ4 . V izit q; 1 r l i 1 ! f , j Prea SftrifitW.ufP4i:ri-ath NiciJd im a lRomdniei laMoscova; Bucuresti, 1941",p. 2~; 3~, 37; ,,BOR", an l_:}ffV' (1946), 11l' .7~9,p. 6 06 -60 7 ..

1556. Adrian Nieolae Petcu, Gazu l J : i l i c o J a e PtYpoyid, ' m . "Te_oI6gie.~~litic~. De .Ia Sfrn\iiPiirirt(i Ia Europa nnita", voL ccordonat.de Miruna TA~atu-Cazaban, Bditura Anastasia, 2004,p. 23-236. 0 abordare Intr -un context mat larg, pe eazal Nieolae .FopoVi~~,sevedea Ia George: Bnaehe,OrtodQ)(le $i p,ule.n!pOliticafflR()in_qniii cQnti:npor~~uj',~en,&a, 2005, p, 157-2,96. .


5/16

MARTIRI PENTRU HRlSTO$, DlN RQMAN IA, IN PER/GADA REGlM UWl COMUNIST .569la MQ$co"a".1mpl'eJll)~acu episcopul Iosif Gaftonsi profesorii de TeologiePetre Vintilesou ~iGala Galaction, In aprilie 1948:1557.

Tot dupa 194$, episcopul Nicol.ae Popovici avea s a cunoasca presiunilenoilor politicieni instalati cuajutorul sovieticilor, Inacelasi limp, varstainaintata a patriarhului Nicedim Mnnteanu II detennina pe mernbrii Sf.Sinod.sa se giindeasca la 0 selutieearrnai buna pentru viitorul Bisericii, inco ntextu l d eja anticipatei persecut i i Ia care putea fi supusa, precum seintamplase ih Rusia, Nicolae Popovici seva alinia punctuluide vedere for-mat de mitropolitnl Nicolae BiHaual Ardealului, care era sustinut indea-proape de Petru Groza, prim-ministrul de la 6 martie 1945. Chiriarhuloradean ti avea in spate pe sinodaliiardeleni, care forman un bloc in jurullui Nicolae Balan $1nu priveau cu ochi bnniascensiunea arhiereului Jus-tinian Marina, despre care stiau e a era sustinut de liderul partidului cornu-nist, Gheorghe Gheorghiu-Dej, ca rasplata pentru ajutorul dat la evadareaacestuia din 1944. Un a1t oponent series a1 lui Nicolae Popovici pentruascensiunea la tronul patriarhalse profila arhiereul Emilian Antal, nepotalpatriarhului Miron Cristea, loctiitor de mitropolit al Bucovinei, sustinut deditte Emil Bodnaras, un alt lideral partidului comunist.

Totuljii,illpreajma alegerii de patriarh din 1948" documentele de arhivaarata di Nicolae Popovici, la sugestia protectoruluisau, Nicolae Balan, iIva sustinepe mitropolitul Justin.i.anMarina pentru.postul de fnta ista tKtora lBiscricii Ortodoxe Romane.Episeopii ardeleni intelesesera ca, inmomentele grele care vor urma pentru Biserica, unitatea sinodalilor erasingurul factor de coeziune In relatia dernna pe care trebuia s a 0 aiba eustatul declarer acum comunist.dupamodelul sovietic ..

Aeeasta unitate a sinodalilor va d a rcadein cursul anului 1949, candIostiigreco-catolici vor incerca saprovoace, eu sprijinul unor reprezentant iai autoriratilor statului - precum ministrulcultelor, Stanciu Stoian sao li-derul cornunist Vasile Luca - mutarea episcopilor Nicolae Popovic! laGalati sia lui Nicolae Colan, la Iasi. Planul revenitilor era. de a-si numiepiscopidin randurile "lor In scaunele din Ardeal ramaseastfel vacante,Disputa patriarhului Justinian co amintitii reprezentanti ai statului, dar maiales refuzul categoric al ardelenilor a salvat pentru moment unitatea sino-dalilor, in fara presiunilor venire din partes statului.

15S7. Adrian Gabor, Adrian Nicolae Petcu, Biserica Ortodoxd si puterea comunistd tn timpu;Patriarhului Justinian, 'in "Anuam I Facultlipide Teologie Ortodoxli Patriarhul Justinian,Universitatea din Bucuresti, 2002. p. 118.


6/16

57'0 MAR77RI PENTRU HRISTOS, DIN ROMANIA, IN PER'IOADA REGIMULUI COMUNISTIusa, blocul ardelenilor din Sinod va suferi 0 mare infrangere, prin

scoaterea din scaun a episcopului Nicolae Popovici. Acesta eredea diregimul comunist T I U vamai dura l imi t ~ichiar propovaduia aces t lucru. Pelangaaceasta, compromisurile care isecereau in mod insistent de catreautoritatile statului si venite prin vicarul sau, preotul revenit AndreiComan , tlprovocau.tot mai mult la atitudini, chiar Ia~lj ie, Impotriva regimu-lui politic. As_tfel,la hramul Institutului Teologic din Bucuresti, chiriarhuloradeanspunea catre srudentii teologi, referindu-se la centenarul mareluipoetnational fQ_man :"Sa-I privim pe Eminescu asacum este, intreg, maret.S a ne gandim la perspectiva geografica cuprinsa in toata maretia I i inpoezia.lui Eminescu, Ce maretie ce.splendoare, ce perspectiva geograficacurata !Tineret, s a invat-:atipoeziile lui Eminescu ca rugaciunile, iar doine lelui (referindu-se la De Ia Nistru pan! .la Tisa) caimnurile sfintelorcan-tari"155,8. ..

De fapt, aceasta nu era singura iesire a episcopului Popovici Ia acestpraznic. Anterior, in fata studentilor ~ipreotilor aflati la cursurile de tn-drumari .misionare tinuse un discurs covarsitor, privitor la relatiilestat-. --Biserica, Arhiereul ardelean a amintit de dialogul dintre guvematorul p a -gan Modestus si Sf. Ierarh Vasile eel Mare,aluzie la exponentii comunis-mului, respectiv ierarhii Bisericii, potrivit notei informative date de "M..S tanescu ", la .1 1 feb ru arie 1 950 : ,in numele Patriarhului a vo rb it la se rb axeEpiscopul Nicolae Popoviei al Oradiei. Pe marginea vietii celor Trei MariIerarhi a i Ortodoxie i , Vasile eel Mare, Grigorie, Teologul ~i loan GUJa deAur-s-episcopul Popovici a vorbi t despre indrazneala crestina.

Subiectul afost tratat cu indrazneala, reusind sa electrizeze intr-ade-var pe preotii si studentii din sala festiva, Vorbind despre lupta celor Treimati Ierarhi cu lumea p a g a n - a a vremii lor, despre curajul aeestora deainfrunta toate primejdiile.unor regimuri politico ostile Bisericii lui Hristos,episcopal Popovicia reusit, ell usurinta, sa convinga auditoriul reactionarc , a , in simatiade azi, preotimea trebuiesa aiba oatitudine identicacu cea aacestor stegari ai crestinisrnului.A impresionat deosebit amintirea dialogului -inversnnat dintre Sf Va-sile eel Mare siguvematorulpagan Modestus, Miscat d e vehementa sicurajul cucare Sf. Vasile i~ i apara credinta et\ :f~ti:Iia,guveruatoru l Modes tusa exclamar: Nici unepiscop nu mi-a.vorbit fn felul aees ta , La care Sf.Vasile a raspuns: Pentru c a , desigur, ' i n c a nu a u ~intaIhituri adevarat epis-

1558. Ibidem, doc, S,p. 145-146.


7/16

MARnRl PENTRU HRIST()S, DIN ROMANIA, I N PERTOAlJA REG1MUWT eOMUN/IT 571

cop al lui Hristos. BpiseepulPopovici si-a incheiat cuvsntarea cu 0 r uga -ciune: (:Sa rugam pe cei trei marl Ierarhi sa binecuvanteze din cer pe totisprijinitorii si aparatorii Bisericii lUI Hristos $ i s'a irnprastie pe toti vraj-masii ei,

Ce i p re zenti in sala au -exp loda t in a pla uze fu rtu no ase ..R efe rito r la celede mai sus, preotul Olimp C a C i u l a , bibliotecar Ia Institutul Teologic a spus:A vorbitca un mare ierarh, S-a ridicat cu irtdrazneala si curaj la nivelulSf. Vasile eel Mare. Probabil, personal.rsi-a facut diu, politiceste, A spustnsa. lucruri care trebuiau spnse- ..Preoru l Alexandru T eodorescu d in cornu-na Podu-Rizii, Dambovita a afirmat: A vorbit casi Hristos; preotilor Ievenea sa se duca s3 .-1im b ra tise ze , Cu astfel de vUidici, comnnis t l i nu vorreusi sa distruga Biserica. Preotul Iustin Moisescu [sic 1] a afirrnat:Popovici a yorba deo mie deori mai tare decat Ciopron, la deschidereacursurilor, Cred, chelului Ii Iipsea tocmai tiehia de IIiarg antar" 1559.I n s a , t ema predilecta In d isc ursu l chiriarhuluioradean era eea a multdiscutatului razboi ce trebuia s a . izbucneasca irnpotriva sovieticilor. In acestsens, predica de Anul NOll 1950 a fost, poate, una dintre cele rnai zdro-bitoare ..Episcopul a legatpredicasa de semnificatia anului la romano-ca-tolici (anul sfam), sustinand: "Este anul al 50-lea, anul sffint, cand toatebunurile, toate averile VO ! reveni stapauilor lor de drept si toti care auparasit casele, averile si bunurile lor,in acest an vor reveni Ia ave_rilelor"[ ... ]. 0 jumata te de veac care a trecut peste noi a fost veaeul pacarului si alateisrnului. Mintea omeneasca a inventat multe lucruri, anne ueigatoare,tancuri, avioanesi atomul, ea urgia razboaielor s:animiceasca sute de miide vieti omenesti si tot ce s-a cladit. Stiinta, cultura 'in aceasta epoca a fost~i este in slujba omului pamantese , si nuin slujba celui de sus; pentru caremotiva suferit si sufera lurnea. Nu avem lipsa def;>tiint~, de cultura, daravem lipsii de Hristos, de mantuire, de libertatea trupeasca ~isufleteasca.Nu plangem dupa acesti 50 d e ani, dar nadajduim ca 50 de ani ce vor urma siindeosebi anul 1950, anul sfant, va aduce, dupa Sf Scriptura, slobozenie,iertare $i.mangdlere oamenilor; care au pierdut mosiile, casele, libertatea(subl.aut.) ~icare au pierdut sufletele. Noi am datsi vom da ceea ce esteal cezarului, dar nu vorn Iasa sa fie luate de la noi ceea ce esteal luiDurnnezeu, vom da bratele de munea, sudoarea noastra, avereasi ultimul

1559. ACNSAS; fond Informativ, dosar 2669, vol. I, f. 71~72,'75. Tot aid este semnalat c a , i ntimpul predicii, "il urat.justitiei sa alba tn vedere Legea Eterna DiviIla~i a rnai S P I . 1 S cii toti ceicenu cred ih Dnrnnezeu, toti cei fiira'deJege'; anul acesta vor fi trasniti' (Ibidem).


8/16

572 MARTlRJ PENTRU HRISTOS, DIN ROMANIA, iN PERIOADA REGIMULUI eOtffUNlSI

cojoc, dacae nevoie, dar credinta ~i inimile noastre le vom pastra pentruDumnezeu ,Parinti, s a avetigrija de copiii vostri, cresteti-i In spiritul Evangheliei,

pen tru c il aveti raspundere in fata lui Dumnezeu , nu-i liisa{i zn tine-matografe si pe terenurile sportive, unde tineretul este dus.cuforta ~tundeprimeste Q educatie antireligioasii. Adueeti-i in biserica c a . aici primesceducatiacare-i place lu i Hristos. Pastra t i sufletele lor [departe] de ideilestrfune de neamul nostru si va veti mantui $ i voi si to t neamul nostru, inpragul Anulu i NOll, Biserica trimite bineeuvantarea pentru, tot poporul ~iiu deo seb i tinere tu lu i n ostru , trim ite co rp ulu i didactic care su nt dispunz~toripentru educarea tineretului nostru. Curaj lnvatatori, s a nu uitat i a a V9Uraspunde si voi penttu tineretul nostru, care a pasit pe ealea ratacirii.[.. ,] Trimitem binecnvantarea [Bisericii, n.n.] ostasilor nostri, carenusunt 'I~sa:ti-n biserica ca alta data, ca Sa primeasca binecuvantarea la.iuceputulanului. S a nu uitatisi s a v a rugati si saaveti curajul s a urmatipildele marilor inaintasi ai nostn.a lui Stefan eel M are , M ih ai Viteazu,H01ia , C l esc a ~iCrisan, Avram Iancu sialtii mar l luptatori ai neamului nos-tru, Ei S a fie p en tru voi izvo r d e vite jie in to ata v ia ra vo astra .

Trimitem bineeuvantarea Bisericii stapanirii tani si iirugam ca sa neocroteasca in spiritul iu birii fra te$ ti prin [apte, s i n u prin vorbe, ca,stapanitea sa fie iubita de fiii 1mi, asa cum iubeste tatal pe fiu si reciproe,cu atit mai muIt pentru ca numai 0 srapfrnire iubita de popor poate S aguverneze.e tern.Trimitern binecuvantarea Bisericii neamului nostru de pretutindeni,neamului care a suferit si sufera pentru ea multi au parasit pe Hristos. h,rugam pe ei, In pragul acestui an sfant, ca $ /j n/j:urmesecdile rduieirii, oisa se re intoarca la Hristos, ca speran te le lo r ~idorinte le lorsa fie ascultated e Dumnezeu ,

Trimitem binecuviintarea [Bisericii n.n.] celor in temnipui ; CdOT znsu ferin Jd, celar care au pierdu : speran sele in viitor:, trimitem Imbarmatarealaturi de binecuvantaresi le spunem lor: Sus inimile, caeste mantuire,dar numa i atunci cand va ve _tlru ga si ye ti cere,

Am spus totul ce am pututsa spun, iar dOriritele .noastre fierbinti,nevazu te , num ai sim tite [po t] S a fie c itite in Iacrimi le noastre, care est~graiul viu si care vorbesc mai bine ca o ric in e, S te rg eti lacrimiles; sa ~vetin ad ejd e, fiin dc a anul acesta sfant va ad uce m antu ire$ i pentru no i si pentruto? aceia care cred in Hristos, Domnul Dumnezeul nostrn". ,-Impactul in randurile credinciosilor a fost fe ) lOmenal : " In ultimii 2 'ani,a fost cea mai zdrobitoare predica a episcopului fata de regim, a fostun


9/16

MARTIRI PEfrrRU liRi81j'pS, PIN ROMANIA, . I N [,RIOADA REGfMULUrCOMUNlST 573rechiziteriu feaomenal fatcade regim", seexprima un oradean, De aseme-flea, credincio~li, atat barbatJi! ott i$ i femeile, au plans debucurie, in urmapredicii lui Pepovici, ~,tramdolipe de adandi prefacere suileteasca"1560.Discursul ,;violent'" al episG@pululoradean la adresa regimului va punepe jar aparatul de represiune oemunista, Imediat.eetul Serviciului CuItedin DGSP, capitarml Stanescu H., solicita de la DRSP Oradea ca fiecareaflnnet ie a episcopu lu i P opovie i In pred ica respective sa fie c o nfirma ta dedeclaratille. culese de Ia diferiti delarori 1561.o alta ."ie~ire" a lui Nicolae Popoviei a fest de Pastile anului 1950.Acesta, In IDe s a citeasca pastorala tiparita, care trecuse defiltrul cenzurii,a tinur 0 predica libera, ,.eu substratantidernocratic", potrivit unei note din6 'mai 1950: ; , 1 [ i ] 8 1 1 - S Christos a fostinconjurat de dusmani recrutati dinjurul sau ~ide catreautoritatile civile si militare care L-au urmarit p a n a lamoarte, 'iar dupa moartea fest pazit de .soldati inarmati, care, in fata ade-vi'irului, au cilzut eu fata la pamant, pentru.ca adevarului nimeni nu-i poatesta impotriva. Ucenicii lui Christos, pentru dreptatesi pentru c r e d i n t a , l aufost.schingiuiti, batjocoriti, au fost supusi persecutiilor sirestrictiilor fixatede legile diu acele timpuri, ba unii chiar mnotati, Dupa cum, in trecut,Biserica a 'iesirinvingiltoare, dupa: Cum I[iJsus a ingropat pe toti dusmaniiS I D , tot asa Biserica va Ingropape toti aeeia care vor lupta impotr iva Lui".Pentru oa, in final" s a rosteasea: .Luptati pentru apararea credintei luiChristos. Luptati pentru apararea Bisericii Lui. Nu va temeti !Nu fiti van-zatoris! tradatori ai lui Ijijsus ! Iubiti-L pe I[iJsus! Cine-L iubeste pel[i]sus sufera pent;tu El si nu se teme de nimic"1562.

Datorita actiunilor tot maii.provocatoare" ale lui Nicolae Popovici,puterea po litic a era ferm hotarfttasa-l tnll'iture din scaunul episcopal.Printrealtele, s-a recurs la vechea metoda a controlului gestiunii, I n acestsens, ep iscopu l se p langea : "Sunt permanent sicanat cu inspectiisi parain-spectii ale organelor de control de la Ministerul Cultelor, A fost de curanddirectorul Dobocan, care insa nu a dat pe la mine. Acum sunt trei inspec-tori Ia Oradea, Luna trecuta, un inspector Constantinescu ne-a luat pana sisacul ell faioa si J-a cantant in piata, po 0 ploaie torentiala, Ma due laPrimul Ministru sa-l spun toate astea" 1563. 1 n s a , nici Petru Groza nu maiera dispus sa-l rnai protejeze. Partidul, dar mai ales Securitatea, doreau eu

1560. Ibidem, vol. 2, rs.1561. Ibidem; f 2).1562. Ibidem, fond Documentar, dosar 67, f. 611612; Cristina Paill~a11, Radu Ciuceanu,Bis er ic a OrtQdo.x ii Rom (ln tHn timpul. regimului: comunist, vol, l,mST, Bucuresti, p. 191.1563. ACN$AS, fond Informativ, dosar 2669. vol. 1, f 43.


10/16

574 MARTIRI PENTRU HRlSTOS, DIN ROMANIA, fN PER]OAD(J.REG[MULUI eONll:!Nift

orice pret destituirea episcopului oradean, care avea tot mai multe .Jesiri",De altfel, se patti Nieolae Popovici preferasa rnearga pana.,la cap'at, chiarell scoaterea.sa din scaun, probabil pentru a-si asigura un .viitor",SustinatbM :sau se va dovedi a fi ItJ.sn~ipatriarhnl Justinian ..Acesta ilsfatuia s a fie mai prudent, spunandu-i: ,.Asculta. de ei, dar fa ce stii, asacum fac eu': lS64. Atitudinea patriarhului este explicabila, deoarecevpe

Idnga faptul o il 11 aprecia pe epis copu lo ra d e an pentru calitatilesale de bunadministrator ~i teolog, iniaistatatorul se gandea ca 0 destituire a acestuiapoate periclita frontul sincdalilor ardelenisi, implicit, intregul Sinod,La 19 septembrie 1950, Justinian a comurticatepiscopilor ordinea dezi a Sinodului care. urma sKseintruneascape 3 octombrie, fata naptobareauzuala" a Ministerului Cultelor, La punctul '7 de pe ordinea de zi, figuraexaminarea situatiei lui Nicolae Popovici, Ministerul Cultelor a fost insil.

surprins de punctnl 6:"Exaroinareasitq.a:tiei vicarului Andrei Coman;'.Patriarhul Justinian dorea discutarea "problemei Coman" pentru a obligaguvernul s a accepts sanctionarea acestuia si eel mult mutarea episcopuluioradean Ia Galati, precum seexprirna mitropolitul Nicolae.Balan Ia 29 sep-tembrie, Mai ales-ca nu exista "nici un m otiv canonic" pentru a-I condamnape Nicolae Popovici.precum sus tinea patriarhul in aceeasi zi, t u s a , fostulgreco-catolic Traian Belascu, vicarul de la Sibiu, "R remarcat c~ 0 sanctio-nama lui Coman pentru abaterile savar$_ite in calitatea sa de preot greco-catolicar pune in pericol unificarea Biserieii".Prin urmare, ministrul Stanciu Stoian va solicita oaudienta la patriarh,pentru a lamuri problema ivita peordinea de zi a Sinodului. La 28,septem-brie, Justinian a acceptatsa amane discutarea "sa,latizam preotilor dillbugetele parohiale" $1"a efectuarii catehizarii illbiserica": m schimb, pa

.1 56 4. A ic i tre bu ie re m arc a] fap tu lc li, daciipatriarhqJ nu a re usit sa -l mentillii p~ N ico Ia ePopovici ca episcop titular, ill aeeeasi sesiune a Sf Sinod, va discuta salarizarea preotilor, dar maia le s 'c_ateh izaT! !a tinere tu lu i, p rob lem ecare vo r fi s emna l ate S e cu l 'itii: !ii decline -infdrmator i i dinmed i u l patriarhal: "in u lrim ele m inu te 'a le S inod ulu i, In , timpce to v, S ta u eju Stoiao diidus,e oitiredecreiului pentru prorogarea (amtinarea Sinodulni), iar rnitropolitii Sebast ian Rusan siFirmilianM a rin se rid ic ase ra casa plece, Ju stin ia n a PUSiD discuti,~ pt()~len: ia cateNzii.. Acest [ap t a consti-mit 0 surpriza, pentru dse ~tiaeii Just inian promisese tov, Stancfu'Stoian d o i va reaunta l a d is cu ta re aacestui pnnct, paua Ia gasirea unei n:iotlalitifli acceptab il e M i rii 's te ru 1 tl l Culte lofiLa, prqpun_etea.lmJustinian,edi comentariimulte, Sinodu l afixatqinp,nl pe\11W ,e~l:t!:bezli:des! jm.blit l ila orele 14 p'.\inlidumin ica la ora 14, insareinand pe Patriarhul Justinian sa trateze eu autoiitli(lle peri"ttu-aasiguran rtu ro r c op iilo r p osib il ita te a d e a p artic ip a.Ia lectiile religiQase,rarl i 'a fl ie Jih u ! i in ,s co li s au s il iti s~mearga la alte manifestatiis". Potrivi t s.!Jmarului~edinleiSf. Sinod, pubHea t In revisra ceri t raHi; ,BOR"., prob lema Nicolae Popiwici s;.adi,scutatID i:l ,Unitieita zilei de 5 o"c{on: ibr ie;~arceh, a care-hizaij,i dupaamiaza - fiind intr-aq,evar ultimaproblema de:ijb;'itut;i de Iilinod (ACN$AS, fondDocumentar, dosar67, f. 116-118; Cristina Paiu~an , Radii eiu.eanu, o ' p : cit., doc. Ill, p_223~224;.,BOR",an ixvm (1950), nr. LO,p. 560-5.61).


11/16

MA(?TlRi PENTRQ fQf;IS';t'Q8jDIN Jt@MiWIA~ iN PEiUoADA REG1MULUJ COMUN1ST 575refuzat net-sa so~ata de pe ordinea de zi 'cazul vicarului Andrei Coman, elltoate di. is-a mata! < tum eatsrisireaaeesmia at tn lbura .clerul fo st g re eo -c a-tolic, mai ales. o a judecarea urma $ :l se faea pentru.abandonarea sotiei,nereguli financiarast ati'tudini dusmsnoase fata de Biserioa OrtodoxaRom ani'l , to a te in s: a f~ptu :i.te p e timp .l,1 .lc at a fast preot greco-catolic". Laacestea se adaugau resentimentele patriarhului bta de Coman (sustinut de'consilierul ministerial Petre Manu si directorul Dobocan de la Culte), pen-tru intrigile pe Care le-a facut, pentru Care "a adancit prapastia dintre Po-povici si autoritati" '("actiuneadiversionista" initiatade Andrei Comanimpotriva episcopului oradean), Altfel spus, din punet de vedere canonic,Justinian 11putea caterisi pe Andrei Coman pentm: defaimarea episcopului(can. 55Apostolic), nesupunere fata de episcep (can. 8 IV)~i de -eonspi-rape l : rnpotriva chiriarhului sau (can. 18 IV, 34 Trulan),

.Dupa negocie ri, pa tria rh u l a prop u s caepiscopul Nicolae s a fie, ~,mutatdisciplinar la Galati, iarpe episcopul Chesarie Paunescu la Oradea, in timpce Coman urmeazaa fi catensit"1565. La aceasta prop Ullere , ministrulCultelor s-a adresat primului ministru.

Punereain discutia Sinodului acazului Popovici a provocat -discutiiIntre episcopii ortodocsi. I n aceasta situatie, episcopul clujean, NicoaleColan, era de parere cit ~,vorurma restructurariin Bisericasi indepartareaunu i numar de. episcopi si functionari". M ai transant parea. mitrope l i tu lFirmilian al Oltenieij.Regimul vrea capul lui Popovici si, daca nu i-I dam,s-ar putea s a se ajunga p a n a la reexaminarea raporturilor dintre StatsiBiserica, Popovici nu-si d a seama cJi., prin jocul lui d e ~


12/16

576 MARTIRl PtNtRU HRISTaS, D1N ROMANIA; IN PERlOADA. 'REGIM&LUI COMlJNiSTPe ' 2 ootombrie, Justinian era chemat de Groza si Dej. Cu prim-mi-nistrul a stat de yorba de la 7 dimineata p a n a la 12,30. Patriarhul a relatat

ulterior discutiilecu cei doi:"Situatia lui Popovici e maignlVa decatbanniam, Niciodaca nu l-am vazu t pe- premier atat de suparat ; a zbierat pursi simplu la mine. Mi-a spus limpede ea , daca Sinodul nu-l indeparteazape

, .Popovici din frunteaeparhiei Oradiei, Il va aresta. Daea nu l-aaresratpanaacum.aceasta a fscut-o pentru a n u stirb i p re stigiu l Bisericii, Premierul s-aIegat de 0 fraza din raportul meu.jn care spuneam d. Popovici e am filnar;bine pregatit 9i capabil dea mai fi util Bisericii, daca ilmcercam in altaparte. Premierulmi-a cerut trimiterea lui Popovici la 0 manaspre de din-coace de Carpati [ ... ]. Tov. Gheorghiu Dej rn-a primit foarte frumos si averbit cu mine ca si eu unul de-ai lui $i rn-a convins repede, "Ietusi, voi in-cerca prin mitropolitul Nicolas Balan ~imitropolitul Sebastian Rusan sa-lmaiimbunez pe premier".

Deschiderea sesiunii Sinodului avea sase faca eu 0 aniversare a re-venirii greco-catolicilor la Ortodoxie, eveniment tatonat d e, vicarul Arhi-episcopiei Sibiului, Traian Belascu. Acest eveniment prevestea di. 0 even-tuala punere In discutie a . cazului Andrei Coman de catre Justinian va.inre-gistra un esec, Parriarhul, chiar dacajnai avea vreo speranta intr-onegociere purtata de mitropolitii Nicolae EMan ~iSebastian Rusan cuPetruGroza, eraconvins ca puterea politic a eta hotat. ta. " s a rezolve'tproblemaepiscopului oriidean.8ingura ~am~a:era 0 eventuala retragere t emporara alui Nicolas Popovici. De altfel, in acest sens, patriarhul, rmpreuna ellcanonistul Liviu Stan, avea sa. schiteze ~,decizia de demitere" aepiscopu-lui': .Din motive de interes super ior biserieescsi din cauza de boala, Sfan-tu l Sinod pune in retragere, din oficiu, pe PS Episcop Nicolae Popov ic i dela Episcopia Oradei, pentru aranjareadrepturilor la pensie, pe bazaart. 7din Legea nr. 166/1947, combinat eu Jumalul Consiliului de Ministri nr,187/1950. Peatru refacerea sanatatii, i se atribuie deocamdata Sf. M a-nastire Cheia din regiunea Prahova. Sffultul Sinod deleaga, Incepand de azi,e ll su plin ire a Eparhiei Oradiei, p ' a n a la alegerea noului titular, pe PreaSfintitul Episeop.Andrei Magiera. !nal!Br~a Sfintitul Patriarh este rugat s aconvoace , ill ee l m ai scu rt tim p, Colegiul Elec to ra l pentru a legerea nouluiepiscopal Oradiei',1567.

1567. ACNSAS, fond Documentar, dosar 67,f. 11!M20;Ctistiria Paiusan, Radu Ciuceanu, ap.cit., doc, Ill,p. 222.


13/16

MARTIRJ PENTRUHRiSXOS, DWROMllNIA-. iN Pli'RfOADAREGIMULUl couumsi 577Cei doi ,arhleTei , apropiati lui Petru. Groza, vor merge in dupa amiaza

zilei de 3 octombrie la.acesta, dar nu vor reusi sa-l eonvingade inoportu-nitatea demiterii lui Popovici, In a:cea~taprivin~a, Groza va prefera s a vor-beasca cu N ico lae Balan, t infp de: doua ore, inc etca nd sa -l convinga S a tina.inSinod 0pledoarie impotrivaepiscopuhri oradean, ceea ce mitropolitul varefuza: .Balan a prezentat contrapropunerea ea s a ise acorde lui Popovic iun concediu de,boala de,6 Iuni, d ar dl, Prim ministru a respins-o, Balan nua acceptat s a ia cuvantul, pentru a cere indepartarea lui Popovici,menrionand c a va aproba i n s a propunerea venita de la Patriarh in acestsens"1568.in Sinod, desi .mitropolitul Firmilian Marin al Olteniei ~iepiscopulAndrei Magieru i$i luasera angajamentul c a vor spune c , a t e v a cuvintelmpotriva lui Popovici, au tacut in sedinta, astfel ca Justinian.singur, a tre-buit sa expuna eazu l si toti ce i de f l l t a s-au declarat d e acord, prin r id icarede maini, .r a r a a 'spline un cuvant", Atmosfera din Sinod se explica atatatimp cat patriarhul vorbise ell fiecare sinodal in data de J octombrie,explicand gravitatea situatiei lui Popovicisi aratand_ amenintarile puteriipolitice,

La alcatuirea hotararii sinodale, , , ,episcopu. lNicolae Co lan a-dictat 'se-cretarului Sinedului, Gheorghe Vintilescu, urmatoarea formula: Intrucattoti !PSS membriai Sf.iSinod cnnosc tn amanuntime situatia PS EpiscopNicolae Popoviei si, deci, nu mal este nevoie de alte informarii, IPSSPatriarh Justinian face urmatoarea _propunere . .. , Sesizandu-se ca, prinacea sta fo rmu l are ..N i co l ae Colancanta s a a ru nc e ra sp unde re a demiterii lu iPopovici asupra Patriarhului singur, formula a fost medificatsasrfel:< . : I n 1 : r u c a t toti !PSS membri ai Sf. Sinod cunose inamanuntime situatia PSEpiscop Nicolae Popovici si, deci, 1 l 1 , 1 mai este nevoie de alte informatii, Sf.Sinod, illunanimitate, hotiirii.~te: ... )15"69.

Dupa acest momen t , ,.,Nkolae Popovici s-a ridicatsi a paras-it sedintaSinodului, trantind U 1a ~iplimbandu-se p a n a noaptea tarziu in gradinaPatriarhiei , Dupa ce s-a 'inchis sedinta Sinodului, Nicolae Popovici a tras lao parte pe NicolaeBalan.Vasile Liiiarescu~i Chesarie Paunescu [.....], caro-fa le-a spus c a este informat e a vor urrna si alte demiteri, in trucst cornu-

1568. ACNSAS, fond Docurnentar, dosar 67, f. 121; Cristina Paiu~an,Radu Ciuceanu, op. cit:doc. 1II, P..223.. Cu acest ultim enunt ~i textnl schitatde patriarh cu Liviu Stan au fast publieare tnrevista ",BOR", 1950,.nr. 10., p. 555.1569~Ibidem;


14/16

578 MAR.TlRl PENTRU HRISTOS, DIN ROMANIA, IN PERlOADA REGIMULUl OOMUNISTnistii nu se opresc 1a jumatatea drumului, cand e verba de distrus Bi-serica"1570.

Dupa 'inchiderea sesiunii Sinodului, episcopul Popovici a mers sa-~ivada noul domiciliu, la manastirea Cheia, Insa nu i-a plaeut, solicitand 0,alta manastile, eventual din Moldova" dar a fost refuzat, Apei asolicitatmanastirea Sambata de Sus, deoarece aceasta erain Ardealulsau scump : ; ; iaici seafla srhimandritul loan Dinu, fostul sau vicar de, la Oradea, A fostrefuzat i de aceasta data de catre puterea poHtidi, probabil la interventiaSecuritatii, care se temea de un eventual pelerinaj la acesta, Loeul dereclnziune i-a fast fixat la manastirea Cheia din regiunea Ploiesti, in chiliaparintelui Grigore Rabu~1571.

.Siaodaliiau discutat mult cazul episeopului fest oradean, dupa cumdocumentele Securitaiii semnaleaza. Episeopul de Cluj, Nicolae Colan, aafinnar: .Procesul Popovici a fast procesui tleciiruia dintre noi: con-damnarea lui Popovici cuprinde inmiezcondamnarea fiecaruia dintre noi.Daca am fi fast ceea ee trebuia sa firn, am fi depus cu tofii' cfujele" maicprand de9at sa-I decapitampe Popovici". In schimb.Andrei Magieru s-aaratat previzibil: .Dezagregarea Sinoduluia .inceput; pe c a n a ne vine ran-dul si nona r: - ,Sebastian Rusan, rnitropolitul Moldovei si finul lui Petru Groza, '3 ara-tat: ,,Mai Irate, ti se rupe inim_a,dar n-am putut face altfel, Am vorbit doar$ i eu en nasul (dl, Prim-rninistru), dar Iucrurile au fost asa bine puse peroata, illcat orice stiiruinta n-a mai putut ajuta. Sa-l aiba pe sufletxsoac-tanh> (intrigantii) a la de Ia Culte, batu-i-arEvangheIia de ticalosi", Ultimul~idintre cei mai importanti arhierei, Nicolae BaIan,S'c exprima: ;)rni parediu de soarta lui. Am vorbit de doua ori cu dl. Prim Ministru dar zadarnic,Parintele Nicolaee. convins di dl. Prim-ministru - S e . vaconvinge. ca nu evinovatsi-I va reabilita. Sa dea Dumnezeu ! Parintele Nicolae vroia s aceara ea manastire deretragere Sambata de Sus; e l i am socotitca nu e binesa se dud. acolo, deoarece muntii sunt plini-de partizani ai rezistentei' ~ivladicul Popovici se teme de agenti ppovocator i ai SecoritaTii,_ care sa-iin-seeneze cine stiece crima si sa nu-l ottavea:sca cu al imentele .aduse 'aeolo".

,.(" ~In rDduriIe preotilor, 4iscnrtil~ a;~s;pxel , Q U < ; I . . , d~s_tit1Jireerau aprinse,Preotul loan Lancranjean de la biserica Sf. Nicolae Vladicase exptima:,;Insfar~it, are si Ortodoxia a jertfapretloasi( pe altarul suferintelor unui intreg

,1570. Cristina, paiu~all. Radu Ciueeanu,op. eit;"i! ' . :224.1571. ACNSAS. fond' Documeritar, dosaJ: 67, f. 123.-144;, Crist ina: ,Paiu~a:n';Radu Ciuceanu, 't!p.

ti;" doc. 111, p, 224.


15/16

Mjl;Kl'liJIPENTRU H J U s r : o . s , ptN ROM{N'L4., iN PE!tIOADA REG{M[jL[j1 cOfy[[}NlST 579

-popor, nu numai eatolicii". Inc,ontinuare, afinna di episcopul l-ar fi vizitatsi i-ar fi SPU&: ,;Savaritu-s-a! Hristes a _fostrastigni], ia r Baraba (AndreiComan) a fest eliberat. St


16/16

580 MARTtRI PENTRU HRlSTOS. DIN ROMANIA. I N PERlOADA REGIMULUI COMUNfSTacestuia, fapt pentru 'care Securitatea va bloca aceasta initiariva, prinanchetarea celor 111ca:uza1575,De altfel, avea sa ise interzicasa mai par-ticipela programul liturgical manastirii si sa mai predice, tocmai ea s a numai fie cautat de credinciosi,Stareasanatatii sale se vawautati tot ina! mult, avand crize de cord e l ltensiune r id i ca ta ." in februarie 1952 .fiind silit sa ia 0 cantitate apreciabilade sange ea sa-~i poata reveni la normal", dupa cum se exprima monahulGrigorie Babus fala de infonnatorul .Pana", A trebuit sa-~i procure 0 seriede medicamente din striiinatate, eumparate cu bani; dati in parte de Pa-triarhul Justinian, prinepiscopul vicar Teoctist Arap_a~u1576 . -

Laacestea, se adaugau presiunile Securitatii de-a-l supraveghea con-tin uu , d e .a -I p erc h e zitio n a inmod fre cven t, aCl lz$d1; l -1 de sustine re a .eu ali-m e n t e a oelor din munti. De altfel , chiar d oi clilu gan, informatori aiS~cijritatii "au incercatsa-I otrsveasca in biserica ell,niste vin", dupa Gumsustinea fata de sursa .Floriea", in data de 20 mID 19551577., t. ,." ". . .Teate aceste probleme avcau sa-i adanceasca suferinta episeopuluiNicolae Popovici si chiar sa-i 'grabeasca moartea. La 20 octombrie 1960,aflat in miinastireaCheia, trecea la cele ve$nice,fiin4 :inmonnfultat inBiertan-ul sau natal.Opera: Din opera Sa tec logica, putem mentiona lu cra re a fu nd amenta laprivitoare la epicleza euharistica in Biserica Crestina ~ianume Epicleu:euharisticd, Sibiu, 1933,351 p ..Alaturi de aeeastaa seris nurneroase arti-eolesi polemici in periodicele ardelene: .Revista 'Ieologica", .LuminaSatelor", " T elegrafu l R om a n" -de Ia Sibiusi .Legea Romaneasea" -~la.Orad ea , L ucrarea sa de predici este Lespezi de altar tn slujba Biserieii si aneamului, la granita. de Vest a,p'itii, Beius, 1942. (Adridfl Nicolae Petcu)

1575. Ibidem. .1576. Ibidem, vol , 2, f 3 3 , 3 i L1577. Ibidem, vel, 1. f. 136 .

Documents

Ep Nicolae Popovici