Erli Dominik

7/26/2019 Erli Dominik

1/19

Repararea si intretinerea arborilor si osiilor

CUPRINS

Erli Dominik Pagin 1


2/19


ARGUMENT

In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzarea suprafetelor in

frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.

Din aceasta cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, di-mensiunile, precum si

starea suprafetelor. a o anumita !aloare a acestor modificariapare o inrautatire brusca a insusirilor

de e"ploatare ale anumitor mecanisme sau aleintregii masini-unelte, fapt care determina necesitatea

raparatiei.Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instalatiilornecesita

c#eltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numerospersonal muncitor cu

inalta calificare. Depistarea din timp si eliminarea cauzelor carepro!oaca iesirea prematura din uz a

organelor de masini au rezultate economice im-portante$

micsoreaza opririle neproducti!e %

maresc perioada dintre reparatii %

reduce c#eltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pen-tru alte lucrari, un mare

numar de muncitori calificati.

Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor siinstalatiilor

este uzarea suprafetelor aflate in frecare. &arimea uzarii in unitatea detimp si caracterul

acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si c#imice ale stra-turilor superficiale ale metalului

din acre sunt confectionate piesele, de !iteza relati-!a de deplasare a suprafetelor acestora, de

presiunea de contact dintre ele, precum side unii factori e"terni, ca de pilda$ lubrifierea, acoperirea

cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respecti!e.



3/19


CAPITOLUL 1 NOTIUNI GERALE

Arbori si Osii

1.1 ArboriSunt organe de ma'ini cu mi'care de rota(ie, destinate s) transmit) unmoment

de torsiune in lungul a"ei lor 'i s) sus(in) piesele intre care se transmiteacest moment.

Prile componenteale arborelui sunt $

corpul arborelui *a+% por(iunile

de calare *b+% por(iunile de reazem *c+, numite 'i fusurile arborelui.

Poriunile e c!l!re

sunt reprezentate de tronsoanele pe care se monteaz)

piesele

sus(inute de arbore, care pot fi$ ro(i din(ate, ro(i de curea, ro(i de lan(, sem

i-cuplaje etc. ceste

por(iuni se pot e"ecuta cilindrice 'i mai rar conice% forma conic)este preferat) in cazul mont)rilor 'i

demont)rilor repetate sau atunci cand se impuneo centrare mai precis) a ro(ii pe arbore.

1." #usurile

sunt materializate de p)r(ile arborelui cu care acesta se reazem) incarcas). In cazul lag)relor cualunecare, se e"ecut) fusuri cilindrice, conice sausferice% la lag)rele cu rulmen(i, fusul se e"ecut)

sub form) cilindric), diametrul fusului aleganduse in func(ie de diametrul interior al rulmentului.

1.$ CLA%I#ICAREA AR&ORILOR %I O%IILOR

Pentru lag)rele cu rostogolire, fusurile se e"ecut) cilindrice relati! scurte

in

cazul mont)rii

unui singur rulment cu corpurile de rostogolire dispuse pe un rand,sau mai lungi

in cazul

mont)rii a doi rulmen(i sau a unui rulment a!and corpurilede rostogolire dispuse pe dou) sau mai



4/19


multe randuri. Diametrele acestor fusuri se aleg dup) diametrul interior al rulmentului. Uneori,

fusurile arborelui se e"ecut) conice a!and conicitatea egal) cu cea a alezajului rulmen(ilor oscilan(i

cu bile sau cu role butoi, rumen(ilor cu role cilindrice de m)rime mare etc.

Pentru lag)rele cu alunecare, fusurile se e"ecut) cilindrice, conice sau sferice,

cele mai utilizate fiind fusurile cilindrice care au diametrul mai mic decat al treptei al)turate, pentrusimplificarea montajului 'i pentru ob(inerea de umeri de sprijinpentru fi"area a"ial) a lag)relor.

usurile conice se folosesc pentru a a!ea posibilitatea regl)rii jocului din lag)r prin deplasarea

a"ial) a arborelui iar cele sferice doar in cazul unor arbori elastici,cu deforma(ii de inco!oiere

foarte mari.

1.'Arborii repisunt cel mai frec!ent folosi(i in transmisiile mecanice. Sunt utiliza(i ca arbori de

transmisie, pentru fi"area organelor de transmisie *ro(i din(ate, ro(i de curea, ro(i de lan(,

semicuplaje etc.+ sau ca arbori principali aima'inilor unelte, unde ser!esc la fi"area organelor delucru*sculelor+. Sec(iunea arborelui, pe lungime, care poate fi constant) sau !ariabil) in trepte, este



5/19


determinat)de reparti(ia sarcinilor *momente de torsiune, momente de inco!oiere, for(e a"iale+ de- a

lungul a"ei sale 'i de te#nologia de e"ecu(ie 'i montaj.Pentru arborii care sunt solicita(i numai la

torsiune 'i momentul de torsiune este distribuit pe toat) lungimeaacestora, se utilizeaz) sec(iunea

constant)

Pentru arborii solicita(i la torsiune 'i inco!oiere, la care, de regul), momentul de torsiune nuac(ioneaz) pe toat) lungimea, iar momentul inco!oietor este !ariabil pe lungimea acestora,fiind mai

mic spre capete, se utilizeaz) sec(iunea !ariabil) intrepte.ce'tia se apropie de grinda de egal)

rezisten(), permit fi"area a"ial) a organelor sus(inute 'i asigur) un montaj u'or% se recomand) c)

piesele montate pe arborii in trepte s) treac) liber pan) la suprafe(ele lor de montaj, pentru a see!ita

deteriorarea diferitelor suprafe(e 'i sl)birea strangerii ajustajelor.

Suprafe(ele e"terioare ale arborilor pot fi netede sau canelate.

rborii netezi se folosesc, cu prec)dere, in construc(ia reductoarelor, iar arboriicanela(i in

construc(ia cutiilor de !iteze.

rborii drep(i se e"ecut), de regul), cu sec(iuneaplin).tunci cand se impun condi(ii se!ere de greutate

sau atunci cand este necesar) introducerea prin arbore a unui alt arbore *arborii coa"iali ai cutiilor

de !iteze planetare sau arborii cutiilor de!iteze cu a"e fi"e ale unor tractoare, prin interiorul c)rora

trece arborele prizei deputere+, ace'tia se e"ecut) tubulari

Domeniile de folosire a arborilor drep(i se refer) la$ reductoarele de tura(ie de uz general,

ansamblele transmisiei automobilelor 'i tractoarelor *cutii de !iteze, cutii de distribu(ie, reductoare

de tura(ie, prize de putere etc.+, utilajele te#nologice, arborii principali ai ma'inilor unelte etc.

/.0Arborii cotii se folosesc in construc(ia mecanismelor de tip biel)mani!el),pentru

transformarea mi'c)rii de transla(ie in mi'care de rota(ie *la motoarele cu ardere intern)+ sau in!ers

*la compresoare, prese, ma'ini de forjat+. ce'-tia au dou) sau maimulte fusuri paliere, dispuse pelungimea arborelui, pentru a asi-gura o rigiditate mare construc(iei 'i unul sau mai multe fusuri

manetoane, de leg)tur) cu biela *bielele mecanismului+. rborii coti(i sunt pre!)zu(i cu

contragreut)(i,pentru ec#ilibrarea static) 'i dinamic), construc(ia 'i calculul lor fiind specifice do-

meniului de utilizare.



6/19


MATERIALE UTILI(ATE

legerea materialului din care se e"ecut) arborii este determinat) de$ tipul arborelui,condi(iile

de rezisten() 'i rigiditate impuse, modul de rezemare *tipul lag)relor+, natura organelor montate pe

arbore *ro(i fi"e, ro(i baladoare etc.+.

1.) Arborii repise e"ecut) din o(eluri carbon obi'nuite *pentru construc(ii+ 'i de calitate 'i

din o(eluri aliate. 1(elurile aliate se folosesc numai in cazuri speciale$cand pinionul este confec(ionat

din otel aliat 'i face corp comun cu arborele, la arboriputernic solicita(i, la tura(ii inalte, in cazul

restric(iilor de gabarit, la osiile auto!e#iculelor etc% o(elurile aliate,tratate termic sau termoc#imic,se

folosesc numai in m)sura in care acest lucru este impus de durata de func(ionare a lag)relor,

canelurilorsau a altor suprafe(e func(ionale.

Pentru arborii drep(i , se recomand)$2o(eluri de uz general pentru construc(ii, pentru arborii 'i osiile care nu necesit) tratament termic%



7/19


2o(eluri carbon de calitate de 3mbun)t)(ire 'i o(eluri aliate de imbun)t)(ire *45 Cr/5, 4/ CrNi /6

etc.+, pentru arbori mediu solicit)(i 'i durata medie de func(ionare afusurilor 'i a canelurilor%

2o(eluri carbon de calitate de cementare 'i o(eluri aliate de

cementare */7 CrNi 75etc.+, pentru arbori puternic solicita(i 'i pentru arborii care func(ioneaz) la

tura(ii inalte. Ca semifabricate, pentru arborii de dimensiuni mici 'i medii,se folosesc laminaterotunde, iar la

produc(ia de serie semifabricate matri(ate% pentru arborii de dimensiuni mari se folosesc semifabricate

forjate sau turnate. rborii drep(i se prelucreaz) prin strunjire, suprafe(ele fusurilor 'i ale

canelurilor, urmand s) se rectifice.

1.*Arborii cotii'i, in general, arborii grei se e"ecut) din font) cu grafit nodular sau din font)

modificat), care confer) arborilor sensibilitate mai redus) la concentratorii de tensiuni,propriet)(i

antifric(iune 'i de amortizare a 'ocurilor 'i !ibra(iilor,concomitent cu a!antajul unor importante

economii de material 'i de manoper)% in alte cazuri se poate folosi fonta maleabila perlitic), fonta

aliat sau o(elul turnat rborii coti(i se e"ecut) prin turnare sau forjare.Semifabricatele forjate se

ob(in prinforjare in mai multe treceri 'i inc)lziri, in matri(e inc#ise. usurile 'i manetoanele se

rectific).

rborii fle"ibili

se confec(ioneaz) din sarm) de o(el carbon, cu diametrul de 5,7 ... 7 mm, tr as) la rece. &antaua

arborilor fle"ibili este metalic), putand fi pre!)zut) 'i cu straturi de (es)tura 'i cauciuc. &antaua

metalic) se realizeaz) dintr-o platband) de o(el zincat), cu sec(iune profilat), inf)'urat), fiind

etan'at) cu 'nur de bumbac. &antau a din (es)tur) cauciucat) este format) dintr

un arc din banda de o(el,tratat termic, 'i dintr-o tres) de bumbac acoperit) cu cauciuc cu inser(ii de

(es)tur).rborele fle"ibil se racordeaz) la elementele intre care se transmite mi'carea cu ajutorularm)turilor de cap)t.

CAPITOLUL "

ELEMENTE CON%TRUCTI+E

1.,a proiectarea arborilor, o aten(ie deosebit) trebuie acordat) formei construc-ti!e, care

influen(eaz) rezisten(a la oboseal), corectitudinea fi")rii a"iale a organelorsus(inute,te#nologicitatea

'i costulacestora.

In continuare, se prezint) m)suri constructi!e pentru diminuarea concentrat o-rilor de tensiuni, in

func(ie de tipul concentratorului

raz) de racordare, in cazul cand diferen(a intre trepte este mic)



8/19


dou) raze de racordare diferite sau racordare de form) eliptic), in cazul arborilor foarte solicita(i

te'irea cap)tului treptei de diametru mare, pentru treceri mici de sec(iune

te'irea cap)tului treptei de diametru mare, combinat) cu racordare la treapta

de diametru mic pentru treceri de sec(iune mari%

raz) de racordare, combinat) cu canal de desc)rcare pe treapta de diametruraz) de racordare, combinat) cu e"ecutarea unei g)uri pe treapta de diametru

mare

canale de trecere, e"ecutate la cap)tul treptei de diametru miclaarbori de dimensiuni mari, se

recomand) solu(ia din

degajare interioa

r), e"ecutat) in treapta de diametru mare

canale de trecere, combinate cu degajare interioar) solu(ia asigur)

cre'terea rezisten(ei la oboseal), accesul pietrei de rectificat pe toat) lungimea tronsonului de

diametru mic 'i un sprijin a"ial corect al organelor montate pe arbore%

raz) de racordare, care necesit) m)suri speciale$ te'irea piesei sus(inute intrebuin(area de piese

suplimentare

canalele de pan) se recomand) s) se e"ecute cu capetele rotunjite fiind preferate canalele

e"ecutate cu freze disc

se prefer) arborii canela(i cu ie'irea canelurilor racordat), la care diametrul e"-terior al por(iunii

canelate este egal cu diametrul arborelui

Concentratorul presiune de cap)t, din zonele de contact arbore organe sus(inute

ingro'area por(iunii de calare

te'irea sau rotunjirea muc#iilor butucului

sub(ierea marginilor butuculuie"ecutarea canalelor de desc)rcare in arbore sau in butuc

#ENOMENUL -E U(URA.CAU(E



9/19


/./In construc(ia 'i func(ionarea ma'inilor 'i utilajelor frecarea uscat) nu este singurul

produc)tor de uzare, deoarece in anumite condi(ii c#iar in prezen(a lubrifiantului, poate a!ea loc

contactul dintre micro-asperit)(ile suprafe(elor in contact.

Uzura pieselor reprezint) un fenomen comple" distructi!, care are caefect modificarea treptat) a

dimensiunilor in timpul e"ploat)rii, ca urmare a frec)rii suprafe(elor de contact. In practic) uzarea poate fi pro!ocat) in prezen(a lubrifiantului de urm)toarele tipuri de frecare$

limit) *onctuoas) prin aderen() sau semiuscat)+% semifluid) *mi"t)+% elasto- #idrodinamic) * 88D +

'i fluid) * #idrodinamic), gazodinamic), magneto#idrodinamic) +.

recarea limit) este caracterizat) prin interpunerea unuia sau mai multor straturi sub(iri

moleculare de lubrifiant, care, de regul), impiedic) contactul direct. Inacest caz,stratul de lubrifiant,

format pe suprafa(a in frecare, este legat prin aceastaprin puternice for(e de adeziune molecular) *de

unde 'i numele de frecare prin aderen()+.

recarea limit) are importan() practic) deoarece reduce considerabil uzarea suprafe(elor in

contact,reprezentand un fel de barier) impotri!a uz)rii. De aceea in aceste condi(ii se recomand)

folosirea unor aditi!i cu onctuozitate 'i presiune e"trem), folosirea unor lubrifian(i solizi * grafit,

bisulfur) de molibden + sau acoperirea cu un strat depus c#imic* o"id sau sulfur) metalic) +.

/.6 #rec!re! semilui*mi"t)+ apare la limita frec)rii flaide, atunci cand suprafe(ele conjugate

prezint) un anumit grad de rugozitate. In acest caz, de'i pelicula de lubrifiant are o grosime

corespunz)toare, este intrerupt) temporar, datorit)!arfurilor proeminente ale microasperit)(ilor,

ap)rand contactul direct dintre suprafe(e.

recarea semifluid) nu poate fi e!itat) in regimurile tranzitorii ale ma'inilor *pornire -

oprire +, cand pelicula de lubrifiant nu s-a format sau cand !iteza scademult, sc#imbandu-se

e!entual 'i sensul mi'c)rii. In acest regim de frecare pot ap)rea simultan trei situa(ii$ contactul

direct al !arfurllor mai proeminente ale asperit)(ilorcelor dou) suprafe(e, regimul onctuos, regimul

de lubrifiere fluid).Se deduce c) regimul de frecare semifluid) nu este un regim de func(ionare

normal, ci unul tranzitoriu, a c)rui durat) s) fie cat mai redus).

recarea fluid) in regim #idrodinamic 'i #idrostatic, prin prezen(a lubrifiantului asigur) o

separare teoretic perfect) a suprafe(elor de contact, printr-o pelicul)continu) 'i portant) de lubrifiant

a c)rui grosime minim) este mai mare decat sumain)l(imilor ma"imale ale microasperit)(ilor

suprafe(elor. Dac) grosimea peliculei #m9 /5.../55mm, sau c#iar mai mult, lubrifierea se nume'te

cu film gros,iar cand grosi-mea peliculei aste #m9 /.../5mm, lubrifierea este cu film sub(ire de

lubrifiant.In cazul frec)rii fluide #idrodinamice, realizarea filmului de lubrifiant se datore'te mi'c)rii

relati!e a suprafe(elor 'i se intalne'te des la lag)rale cu alunecare.In cazul frec)rii fluide

#idrostatice, pelicula portant) se creaz) prin introducerea lubrifiantului sub presiune, in func(ie de

m)rimea presiunii medii din lag)r,ob(inandu- se 'i o bun) rotire, stabilitate, reglaj



10/19


TIPURI CARACTERI%TICE -E U(URI

1.$A. U/!re! prin rec!re :ste cauzat) atat de frecarea e"terioar) 'i de frecarea din structura pieselor.

Defectele generate de frecarea e"terioar) a pieselor fac parte din grupa defectelor de uzare ce pot fi

inl)turate. recarea care genereaz) defectele structurale ce afecteaz) durabilitatea pieselor

considerate defecte ce nu pot fi inl)turate.

&. U/!re! e !e/iune :ste cauzat) de ac(iunea simultan) a componentei de natur) mecanic) 'i a celei cauzat) de for(ele

moleculare sau atomice.

1 consecin()a a uz)rii prin adeziune este uneori griparea care apare la sarcinimari in lipsa

lubrifiantului sau la str)pungerea peliculei, in urma producerii unortemperaturi locale ridicate.

deziunile sau microjonc(iunile puternice ce se creeaz) nu mai pot fi forfecate 'i deplasarea relati!)

inceteaz), cupla de frecare fiind astfelblocat). Presiunea de gripaj !ariaz) in func(ie de !iteza

tangen(ial) 'i de materialele cuplei.

C.U/!re! e !br!/iune. Cauza acestui proces pur mecanic este prezen(a particulelor dure abrazi!e intre suprafe(ele in

contact sau de asperit)(ile mai dure ale uneia dintre suprafe(ele incontact.

:ste u'or de recunoscut dup) urmele orientate pe direc(ia de mi'care. Caracterul nu se sc#imb),

indiferent dac) particulele abrazi!e pro!in din afar) sau sunt con(inute intr-unul din corpurile de

frecare, cum ar fi de e"emplu, cazul pieselor recondi(ionate prin metalizare, cromare, o(elizare sau

sudare.

-. U/!re! prin obose!l 0i imbtr!nire! m!teri!lelor. 1boseala materialelor pieselor apare la piesele solicitate la sarcini armonicesau alternante, f)r)

s) se obser!e urme de deforma(ii remanente

Uzarea prin oboseal) se produce la frecarea de rostogolire. Pe suprafe(ele de lucru ale rulmen(ilor 'i

pe flancurile ro(ilor.

1boseala materialelor produce 'i degradarea pieselor, ele de!in nerecondi(ionabile,deoarece se

poate produce 'i ruperea.

E. U/!re! prin coro/iune Coroziunea pieselor poate fi punctiform) 'i intarcriatalin), care afecteaz) rezisten(a mecanic) 'i

la oboseala a materialelor.

In cazul coroziunii mecanoc#imice 'i triboc#imice are loc ac(iunea simultan) a

&ediului corosi! 'i a solicit)rilor mecanice statice * coroziune de tensionare + sau periodice * de

oboseal) +.

a ma'ini procesul de uzare prin o"idare este caracteristic fusurilor de arbori'i coroziunea de

contact dintre suprafe(ele metalice cu diferite poten(iale dar 'i dintre metale 'i piese nemetalice



11/19


C!"##E !$%R"&"'#"!(R $#"!")#"

/.4 ubrifian(ii trabuie s) aib) o bun) stabilitate c#imic), o !ascozitate corespunz)toare, calit)(i de

onc(uozitate, s) nu con(in) acizi sau impunit)(i mecanice.

;ascozitatea influen(eaz) direct asupra grosimii 'i !itezei de formare a peliculei, fiind influen(at)

mai mult de temperatur) decat de presiune. Deci uzura este cu atat mai mare cu cat !iscozitatea este

mai mic).

ubrifiantul trebuie s) adere, s) fie adsorbit la suprafa(a pieselor pentru a asigura o frecare

semiuscat). Pentru aceasta este necesar) o !ascositate ridicat), o bun) onctuozitate. Pentru cre'terea

onctuozit)(ii se adaug) cantit)(i mici de acizi gra'i, care duc la mic'orarea coeficientului de frecare.

ce'tia ins) duc la intensificarea ritmului de uzur) c#imic).

In !ederea mic'or)rii uzurii trebuie respectat jocul care asigur) ungerea lic#id), iar la alegerea

lubrI fian(ilor trebuie respectate cu stricte(e normele in !igoare.



12/19


CAPITOLUL $

PROCE%E TENOLOGICE-E REPARARE A AR&ORILOR

ELEMENTELE PROCE%ULUI TENOLOGIC

/.5 In decursul procesului te#nologic de recondi(ionare, utilajele supuse repara(iei parcurg mai

multe etape, intr-o anumit) ordine impus) de desf)'urarea logic) a procesului te#nologic, cum ar

fi$ preg)tirea utilajului pentru reparare, demontarea acestuia 3n ansambluri, subansambluri 'i piese

componente, sp)larea 'i sortarea pieselor,recondi(ionarea pieselor reparabile 'i 3nlocuirea celor

nereparabile, asamblarea 'i rodarea utilajului, recep(ia 'i !opsirea lui

Prin proces te#nologic de repara(ie se in(elege partea din procesul de produc(ie al unit)(ii de

repara(ii, care cuprinde totalitatea ac(iunilor ce se intreprind pentru restabilirea formelor 'idimensiunilor ini(iale ale pieselor ce se recondi(ioneaz) sau prin realizarea unor dimensiuni noi, de



13/19


repara(ie, pentru realizarea calit)(ii suprafe(elor, precum 'i realizarea caracterului ini(ial al

ajustajelor asambl)rilor uzate.

stfel, in procesul de produc(ie al unit)(ilor de repara(ie se intalne'te te#nologia demont)rii

utilajului, te#nologia recondi(ion)rii pieselor reparabile, te#nologia derepara(ie a unor piese de mare

uzur) *buc'e, a"e simple, ro(i din(ate etc.+ 'i te#nologiaasambl)rii

Procesele te#nologice de repara(ie se elaboreaz) in mai multe situa(ii 'i anume$


14/19


-OCUMENTATIA NECE%ARA ELE&ORARII PROCE%ULUI

TENOLOGIC -E REPARARE

/./ In momentul introducerii in repara(ie a utilajului se intocme'te foaia de constatare general),

iar dup) sp)lare 'i demontare foaia de constatare detaliat). ceast)documenta(ie este necesar) nu

atat pentru intocmirea te#nologiei de recondi(ionare,cat mai ales pentru stabilirea pieselor uzate,

distruse complet, sau lips), care !or firecondi(ionate sau inlocuite.

#o!i! e const!t!re 2ener!lse intocme'te in momentul primirii in repara(ie 'i cuprinde date care

se refer) la$

=aspectul e"terior al ma'inii, men(ionandu-se starea in care se g)se'te, dac) anumite organe sau

subansamble sunt distruse sau lipsesc etc.%>

=pe cat posibil precizia st)rii te#nice a motorului, transmisiei etc.%

=precizarea felului in care au fost e"ecutate ingrijirile te#nice 'i !olumul de lucr)ri e"ecutat de la

dar ea in e"ploatare sau de la ultima repara(ie%

=felul repara(iei ce urmeaz) a se efectua%

=alte indica(ii.

#o!i! e const!t!re et!li!t, in baza c)reia se face 'i antecalcula(ia repara(iei, trebuie s) con(in)

date referitoare la lucr)rile de efectuat, precum 'i date asupra necesarului de materiale 'i piese

pentru efectuarea repara(iei.

Pentru inlocuirea documenta(iei te#nologice sub form) de file te#nologice sau plane de opera(ii, incare se precizeaz) metodele de recondi(ionare 'i succesiunea lor, sunt necesare ca date ini(iale,

urm)toarele$

=desenele de e"ecu(ie ale pieselor ce se recondi(ioneaz)%

=desenele sau cotele suprafe(ele de uzur) ale pieselor cu toleran(e 'i abateri%

=desenele complete a subansamblului sau ansamblului din care fac parte piesacu ajustajele

recomandate%>

caracteristicile te#nice ale utilajului e"istent in unitatea de repara(ie care e"ecut) recondi(ionarea%

=normele te#nice de control 'i recep(ie%

=!olumul produc(iei *dat de tipul unit)(ii de reparat+.

!.-esenul e e3ecuie a piesei ce se recondi(ioneaz) reprezint) una din dateleini(iale cele mai

importante pentru intocmirea procesului te#nologic de recondi(ionare.

b. Cu ajutorul desenelor sau a cotelor suprafe(elor de uzur) se stabile'te metoda 'i traseul

te#nologic de recondi(ionare, cu ajutorul c)ruia se intocme'te fi'a te#nologic) sau planul de

opera(ii.

c. Desenele de ansamblu 'i subansamblu din care face parte piesa, sunt necesare pentru stabilirea

te#nologiei de demontare 'i montare a acesteia. Desenele con(in date referitoare la dimensiunile de

gabarit, caracterul ajustajelor 'i precizia elementului de inc#idere a lan(ului de dimensiuni.

Caracterul ajustajului de multe ori este dat in desenul de e"ecu(ie.



15/19


d. Pentru intocmirea unui proces te#no logic optim este necesar s) se cunoasc) caracteristicile

te#nice ale utilajelor e"istente, pri!ind posibilit)(ile de prelucrare din punct de !edere al

dimensiunilor pieselor, a preciziei pe care o poate asigura, a ec#ipamentului te#nologic de care

dispune etc. In baza listei utilajului e"istent in unitatea de reparat 'i a caracteristicilor acestora, se

intocme'te traseul te#nologic de prelucrare, cu alte cu!inte senominalizeaz) metodele de prelucrare.

e. Punctul de control din unitatea de reparat trebuie s) fie inzestrat cu norme de control 'i recep(ie.

Normele de control sunt necesare pentru trierea pieselor 'i constatarea defectelor pe care le prezint)

dup) demontare, stabilindu-se piesele bune, piesele pentru recondi(ionat 'i piesele rebut. De

asemenea,aceste norme stau labaza controlului interopera(ional 'i final al produselor prelucrate. Pe

lang) precizarea condi(iilor te#nice pe care trebuie s) le indeplineasc) piesele, se stabilesc metode'i

aparatul sau instrumentul de control. Normele de recep(ie stabilesc de asemenea condi(iile te#nice

pri!ind ansamblul,subansamblul sau produsul finit, piesele ce se recondi(ioneaz), precum 'i

aparatura indicat) in a'a fel incat produsul s)-'i recapete,pe cat posibil, parametrii de func(ionare

ini(iali.

f. ;olum ul produc(iei reprezint) de asemenea o dat) ini(ial) important) pentru c),func(ie de m)rimea

acestuia, se !or stabili te#nologia de recondi(ionare prinfi'e te#nologice*in cazul unui !olum mic de

produc(ie, in cazul produc(iei indi!iduale sau de serie mi c) la care nomenclatura produc(iei este

foarte !ariat)+, sau seintocmesc plane de opera(ii *in cazul unei produc(ii de serie mijlocie sau mare,

cu onomenclatur) ce!a mai redus), la un !olum de produc(ie mare+.

R:C1NDI?I1NR: R@1RI1R PRIN SUDR:

/.6 Datorit) a!antajelor pe care le prezint), sudarea este un procedeu te#nologicde baz) folosit in

atelierele 'i uzinele de repara(ii.



16/19


a recondi(ionarea pieselor pri!ind imbinarea sau sudarea fusurilor 'i cr)p)turilor,precum 'i

pentru inc)rcarea cu material a p)r(ilor uzate de la organele mobilese folose'te sudarea

o"iacetilenic) sau electric).

De obicei, sudarea o"iacetilenic) se folose'te pentru recondi(ionarea pieselordin font) 'i metale

neferoase, iar sudarea electric) pentru inc)rcarea suprafe(elor uzate ale pieselor din o(el. Ca metode mai noi pentru inc)rcarea cu metal a pieselor uzate se folose'teinc)rcarea sub strat

de flu" 'i prin !ibrocontact.

Pentru a aprecia posibilit)(ile de sudare a fiec)rui material trebuie s) se (in) seama de urm)toarele

insu'iri ale lor$

cu cat conducti!itatea termic) este mai mare, cu atat necesit) un consum mai mare de c)ldur) 'i o

metod) mai rapid) de sudare%

coeficientul de dilatare termic) determinat) *mai ales la font)+ producerea de

tensiuni interne, fisuri etc.%

dac) temperatura de topire a aliajului este apropiat) de temperatura de fierbere a unuia din

componentele sale, se ingreuneaz) sudarea%

metalele in stare topit) absorb gazele%

rezisten(a electric) a metalelor e mult mai mare la temperatur) ridicat)%

con(inutul de carbon 'i elemente de aliere ingreuneaz) realizarea unei bunesuduri.

Pentru pre!enirea form)rii o"izilor 'i inl)turarea celor forma(i, se folosesc flu"uri care au

compozi(ia func(ie de materialul prelucrat.

%U-AREA O4IACETILENICA

Aazul cel mai utilizat pentru acest gen de sudur) este acetilena, care degaj) cea mai mare cantitate

de c)ldur) in compara(ie cu #idrogenul, gazele de (i(ei etc. :l seob(ine cu ajutorul unor generatoare ce

pot fi$ cu carbid in ap), cu ap) peste carbid 'i prin contact. Ultimul tip este mai des folosit 'i

func(ioneaz) prin cufundarea periodic) a carbidului in ap).

Presiunea de lucru este de 455 mm 861, iar inc)rcarea cu carbid de 0 Bg,ob(inandu-se debitul de

7055 l#.

rderea acetilenei se realizeaz) in curent de o"igen, duza sulfatului fiind astfel construit) incat

temperatura fl)c)rii difer) in func(ie de zona de sudare. Sudarea see"ecut) cu flac)r) secundar)

*zona II+, deoarece aici temperatura este ma"im).

In cazul fl)c)rii neutre *raportul 16C686este de / /,6+ e"ist) un nucleu puternic luminos 'i bine

conturat, alb 'i de form) cilindric). a sudarea cu e"ces de 16, flac)rade!ine o"idant) 'i cap)t) o

nuan() alb)struie, iar nucleul 'i conul acesteia se mic'oreaz). lac)ra de!ine carburant), in cazul

e"cesului de acetilen), nucleul alunginduse foarte mult spre zona a doua .

Ca material de adaos se folose'te sarm) 'i !ergele turnate, care !or fi lipsite de gr)simi, o"izi, zgur) 'i

!opsea.



17/19


INCRCR: PRIN SUDR: ::C?RIC

/.7 Recondi(ionarea pieselor uzate prin sudare electric) este un procedeu aplicat larg 'i pe scar)

industrial) in intreprinderile, sec(iile 'i atelierele de repara(ii. cest procedeu de recondi(ionare are

o mare producti!itate, iar zona de influen() termic)este mult mai mic) *cu grosimea de numai 6-

mm+, ceea ce face ca atat materialul deadaos, cat 'i piesa s) aib) propriet)(i mecanice superioare.

Inainte de recondi(ionare, piesa se cur)() prin sp)lare-degresare, i se indep)rteaz) o"izii sau

!opseaua de pe suprafa(a care urmeaz) a fi inc)rcat).

Sudarea electric) se poate efectua la rece sau la cald. Dac) sudarea se face la cald atunci piesa se

preinc)lze'te la temperaturi diferite, in func(ie de materialul din care a fost fabricat)

a e"ecutarea acestei opera(ii se folosesc electrozi care au un in!eli' special de flu",pentru a puteaproteja metalul topit impotri!a ac(iunii o"igenului 'i a azotului din aer.

:lectrozii cu in!eli' sub(ire *5,/0 -5,00 mm+ se utilizeaz) pentru sudarea pieselor mai pu(in

solicitate, supuse la sarcini statice. Cel cu in!eli' gros *care reprezint) 60-75E din diametrul total al

electrodului+ se intrebuin(eaz) la sudarea pieselor importante din o(el carbon 'i o(eluri aliate care

sunt supuse unor regimuri grele de lucru, la sarcini dinamice, la frec)ri intense etc. In!eli'ul con(ine

substan(e care formeaz) gaze *amidon, f)in) comestibil), rumegu' de lemn, celuloz) etc.+,

zgur)*feldspat, nisip cuar(os, marmur) etc.+ cu propriet)(i dezo"idante *feromangan,

ferosiliciuetc.+,toate legate printr-un liant *sticl) solubil), clei organic, de"trin) etc.+.Substan(ele din

prima categorie realizeaz) un strat gazos care protejeaz) metalul topit contra ac(iunii aerului, iar

stratul de zgur) incetine'te r)cirea 'i permitecompactizarea sudurii. Pentru sudar ea o(elurilor

aliate,in stratul de flu" se introduc elemente de aliere *crom, molibden, mangan etc.+.

INCARCAREA PIE%ELOR PRIN %U-ARE CU PLA%MA

/.4Sub form) de plasm), materia se caracterizeaz) nu numai prin temperaturile inalte dar 'i printr -o

mare densitate de energie, putand fi folosit), cu succes, in procesul de prelucrare a aliajelor metalice

care, fie c) se prelucreaz) greu, fie c) nu pot fi prelucrate prin alte procedee./.cu ajutorul arculuielectric, a!and temperaturi de 555-/05555F'i presiuni de ordinul celei atmosferice% arcul electric se

poate ob(ine in curent continuu *pentruputeri pan) la /55 BG+ sau in curent alternati! *pentru puteri

mai mari de /55 BG %6.cu ajutorul curentului de inalt) frec!en(), la temperaturi de 5555F 'i

presiuni inferioare celei atmosferice% acest procedeu este mai economic, puterea ma"im) a

generatorului fiind pan) la ca(i!a BiloHa(i

:"ist) unele deosebiri intre procedeul de recondi(ionare prin sudare cu arcelectric 'i cel de

recondi(ionare cu jet de plasm). stfel, la arcul electric mediul ionizat il constituie aerul, pe cand

plasma se dez!olt) intr-un format dintr-un gaz *numit plasmogen+ care se injecteaz) din spatele

electrodului. erul ionizat, precum 'i gazele dez!oltate ale arcului electric de sudur) se g)sesc la

presiunea atmosferic), in timpce la plasm) gazul plasmogen se introduce sub presiune, ceea ce

determin) !itezemari de curgere.Coloana arcului electric de sudur) se dez!olt) liber, pe cat) !reme



18/19


jetul deplasm) este puternic 'trangulat atat mecanic prin e"isten(a unei diuze la ajutaj cat 'i

termic din cauza unei mari diferen(e de temperaturi intre plasm) 'i pere(ii diuzeiajutajului care

sunt r)ci(i cu ap), dar 'i electromagnetic, ca urmare a atrac(iei dintrecuren(ii electrici paraleli. !and

in !edere forma coloanei, la arcul electric de sudare aceasta este tronconic) iar la jetul de plasm)

este cilindric). In sfar'it, temperaturaarcului electric de sudare este considerabil mai mic) decat ceaa plasmei.

tat cercet)rile cat 'i practica au demonstrat c) electrozii trebuie fabrica(i din Holfram aliat, pentru

a asigura o ardere stabil) a plasmei, precum 'i pentru o intensi-ficare a emisiunii termolectrice.

De asemenea, tot in practic) se demonstreaz) c) uzura electrodului pentrugenerarea plasmei

depinde nu numai de materialul din care este confec(ionat ci 'i de$gazul plasmogen folosit,

temperatura electrodului, regimul de lucru etc.



19/19


&I&LIOGRA#IE

/J @otez :mi ,Masini unelte, :ditura ?e#nica , @ucuresti, 655%

6J &anescu N si colaboratorii,Tolerante si masurari tehnice, :ditura :conomica,

@ucure'ti,/KLM%

7J urelian ?one si ries Ioana,Materii prime si materiale, :ditura ramis,

@ucuresti, 6554%

4. Colec(ie de standarde 'i IS10. &anuale pentru clasele I - II, 'i au"iliare curiculare 3n !igoare, aprobate

prin 1rdin &:C. *Desen te#nic, Solicit)ri 'i m)sur)ri te#nice, 1rgane de ma'ini

'i mecanisme, ?e#nologia elabor)rii 'i prelucr)rii semifabricatelor, Studiul

materialelor+

. #ttp$HHH.didactic.roresurse-educationalein!atamant-profesional-si-

te#nicmecanica


Documents

Erli Dominik