Eseu

la inefabil

Eseu

la inefabil

George Borza

Editura Geo G

Baia Mare 2002

George Borza

Eseu la inefabil

Editura Geo G Baia Mare 2002

2

Descrierea CIP a Bibliotecii Na�ionale a României

BORZA, GEORGE

Eseu la inefabil / George Borza. - Baia Mare:

Editura Geo G, 2002

p.;cm.

ISBN 973 – 85760 – 1 – 6

821.135.1-4

Editura Geo G

Corectur�: Florentina Neme�

3

PREFA��

Tuturor celor ce m� iubesc, m-au ajutat sau m-au înv��at ceva,

oriunde s-ar afla ei!

Dou� ar fi motivele pentru care aceast� “c�r�ulie” a v�zut

lumina tiparului:

Primul este acela de a prezenta cititorului, în modul cel

mai l�murit, subtilit��i ce am senza�ia c�, în mod inten�ionat,

sunt eliminate din a�a-zisele c�r�i de specialitate. Consider c�,

de fapt, majoritatea acestor c�r�i ce trateaz� domeniul

parapsihologiei sau al psihologiei sunt scrise în urma unor

compila�ii de materiale sau a unor specula�ii pur teoretice �i,

deci, aceasta este marea lor problem�.

Cel de-al doilea motiv ar fi legat de specificul naturii

umane, anume de faptul c� informa�ia la care ajungem nu

trebuie �i nu avem voie s� o bloc�m la nivelul propriei fiin�e,

ea exist� �i va exista dup� trecerea noastr� prin material, a�a

c� nu are nici un sens s�-ncerc�m s� re�inem ceea ce nu ne

apar�ine sau, mai bine zis, nu apar�ine naturii noastre. Omul

poate accesa informa�ia, o poate folosi �i trebuie s� o transmit�

4

celorlal�i în modul cel mai l�murit, altfel existen�a lui î�i

pierde latura pragmatic� atât pentru societate, cât �i pentru

Univers. Poate c� unii dintre dumneavoastr� ar spune c� exist�

adev�ruri ce ar întoarce pe dos sufletul omului. Întrebarea mea

în acest caz este urm�toarea: “Cine v� opre�te s� preg�ti�i

oamenii s� primeasc� adev�rul?”

Prin urmare, rostul acestei c�r�i este acela de a r�spunde

unor întreb�ri, de a încerca s� prezinte unele idei cu privire la:

Univers, Dumnezeu, via��, moarte, putere, for��, inteligen��,

pace �i echilibru; iar în situa�ia în care ve�i aborda �i partea

practic�, atunci sper s� v� ofere m�car posibilitatea de a privi

pe gaura cheii prin poarta sufletului sau o comunicare mult

mai bun� suflet – minte – corp.

………….

5

6

PRIMA PROBLEMATIZARE

Dac� v-a�i hot�rât s� întoarce�i pagina, propun s�-ncepem

cu câteva no�iuni introductive. Ar trebui pentru început s�

abord�m trei idei (concepte) necesare existen�ei umane .

Vom vorbi deci despre Dumnezeu, Univers �i Suflet.

Dac� nu se ajunge la un numitor comun în sensul în care

trebuie privite cele trei concepte, atunci bazele oric�rei discu�ii

despre psihicul uman �i manifest�rile acestuia sunt inutile. În

primul rând ele sunt concepte, deoarece, orice personificare

este inutil�. Oricum, sarcina pe care mi-am propus s-o port în

cârc� în doar câteva pagini este destul de grea �i ar putea

supune cartea unor critici violente. Nu m� vor deranja criticile

din dou� motive. S-ar putea s� fi gre�it eu �i, în acest caz,

criticile s� fie spre binele tuturor sau, în caz contrar, nu este

decât o consecin�� a faptului c� adev�rul, cu cât e mai

dezbr�cat, „pute” mai tare �i devine din ce în ce mai greu de

suportat. Ce s�-i faci dac� toat� lumea arunc� gunoi pe el �i

nimeni nu-l spal� s�-l pun�-n vitrin�?

Despre Dumnezeu, dac� încerc�m s� vorbim, nu putem s-

o facem f�r� a atinge planul religios �i pe orgolio�ii lui. Dac�

7

pornim de la Biblie, afl�m c� Dumnezeu este omniprezent,

omnipotent �i atoate�tiutor. Dac� nu facem alte specula�ii �i

interpret�ri inutile, ci aplic�m în mod direct vorbele din Biblie,

abia atunci am ob�ine o idee mult mai apropiat� de adev�r

decât în situa�ia în care i-am urma pe m�run�ii teologi ce se

întrec în interpret�ri cât mai originale �i f�r� nici un rost ale

unor texte ce nu vor s� spun� mai mult decât ceea ce au de

spus. Cum s-ar fi putut explica la acea vreme c� genele

transmit informa�ii urma�ilor, decât spunând c�: „p�catele

p�rin�ilor vor c�dea asupra copiilor acestora pân� la a V-a

genera�ie.” Revenind la ideea de Dumnezeu, observ�m c�

acesta ar trebui s� fie cam peste tot, s� �tie totul �i s� poat�

face totul, ceea ce înseamn� c� el ar trebui s� fie prezent în

fiecare atom în acela�i timp, dar s� aib� �i universalitate �i

con�tiin�� de sine.

Pentru a putea fi omnipotent înseamn� c� el ar trebui s�

fie capabil s� poat� face atât cel mai mare bine, cât �i cel mai

mare r�u (pentru cititorii pripi�i repet: a fi capabil nu înseamn�

a face). Dac� respect�m condi�iile din Biblie, ob�inem un semn

de identitate intre Dumnezeu �i tot ceea ce se nume�te

energie.

Existen�a energiei, la nivel universal, este men�inut�

printr-un echilibru relativ – dinamic simbolizat foarte bine în

8

diagrama YIN/YANG ce ne arat� c� energia se men�ine printr-

o mi�care continu� în echilibru în ansamblu s�u, deci nu în

fiecare parte în acela�i timp. Acest tip de echilibru este de

natur� relativ – dinamic�, dup� cum spuneam �i este dat prin

propria-i existen�� la fel ca �i în cazul lichidelor, ce în mod

natural iau forma vasului în care sunt puse.

Dac� despre Dumnezeu putem spune cu certitudine (�i v�

rog s� m� crede�i) c� este energia în totalitatea ei, atunci ce

este Universul? Dup� cum spune �i în Genez�, bineîn�eles în

limbaj specific, el este manifestarea lui Dumnezeu ca materie

prin particule, atomi �i structurile pe care ace�tia le formeaz�.

Prin urmare, în Universul în care tr�im oric�rei particule îi este

asociat� o cantitate, mai mic� sau mai mare, de energie. Pentru

a nu crea falsa impresie c� am fi un fel de celul� în corpul lui

Dumnezeu, v� repet: el este energia în totalitatea ei, deci

exist� �i în afara Universului, care este doar manifestarea

acestuia ca materie (am spus manifestarea �i nu � ). Cu alte

cuvinte el a f�cut regulile, ele sunt acelea�i pentru to�i, iar

acum st� �i prive�te partida.

Mergând mai departe în studiul nostru, propun s�

încerc�m s� analiz�m ce este sufletul. Eu v-a� propune s�-l

vede�i ca pe o cantitate de Dumnezeire (energie) necesar�

9

pentru a men�ine ordinea într-o existen�� material�, ce poate fi

mai mult sau mai pu�in evoluat�, pozitiv� sau negativ�.

Pozitivismul este convergent prin natura sa, iar forma

material� de mulaj (corpul), împreun� cu sufletul ce-l posed�

vor tinde con�tient sau nu (în func�ie de gradul de pozitivism

�i evolu�ie al energiei) spre ceea ce le-a dat na�tere. În cazul

negativismului, care este divergent prin natura sa, totul tinde

spre disipare, reînnoire �i reîntoarcere în Univers.

Revenind la Sfânta Scriptur�, propun s� analiz�m

urm�torul fapt „…�i Dumnezeu l-a f�cut pe om dup� chipul �i

asem�narea sa…”. Cum s-ar fi putut face acest lucru dac� nu

„energetic”. Materia are o mul�ime de posibilit��i de

combinare �i aranjare, pe când energia (sufletul), indiferent de

mulajul material ce-o înconjoar�, este aceea�i la „chip”, difer�

doar tendin�a intern�.

Pentru a sus�ine aceast� ultim� afirma�ie, v� voi prezenta

un fapt inten�ionat ignorat de biseric� într-o anume perioad�,

iar acum, o dat� cu trecerea timpului, luat ca atare drept

adev�r. V� aminti�i cum sunt prezentate for�ele negative, cu

coarne, copite, fa�a este o combina�ie între om �i �ap �i a�a mai

departe. Dac� vrem s� lu�m în calcul o reprezentare simbolic�,

�i nu numai pe ea, atunci a� putea fi de acord cu aceste desene,

dar cum omul de rând când intr� în biseric�, nu intr� ca un

10

critic de art�, atunci el ia lucrurile ca atare f�când o mare

gre�eal� spre binele teologilor care au mai g�sit înc� o

„imagine” ce sperie prostimea.

De ce nu pot fi prezentate lucrurile în mod mai clar �i mult

mai aproape de adev�r? Poate abia atunci am putea vedea mai

bine cine sunt cei care intr� în altar. Oricum ce pot s� v� spun

în leg�tura cu imaginea spiritelor negative este urm�torul

lucru: difer� doar culoarea, nu �i „chipul”, sufletul lor �i al

celor pozitive putând lua orice form�; difer� stilul �i nu forma.

Am v�zut îngeri cu suflet de diavoli �i nu m-am l�sat

p�c�lit, am fost ademenit s� ies pân� afar� �i nu am ie�it, am

fost for�at s� ies afar� , m-am opus doar cu o rug�ciune �i abia

atunci am fost l�sat în pace. Dac� noi am fi l�sa�i în pace s�

intuim �i s� vedem lucrurile a�a cum sunt, am observa c�

prejudec��ile sunt cele mai puternice arme ce pot fi îndreptate

împotriva sufletului.

Poate c� v-a�i întrebat de nenum�rate ori de ce se

întâmpl� toate acestea �i ce face Dumnezeu acum? Nimic mai

simplu, el a f�cut o singur� regul� – „legea compens�rii” –

sau cu alte cuvinte: dup� fapt� �i r�splat�. Noi cunoa�tem

aceast� regul�, dar facem tot ce ne st� în putin�� s� o neg�m;

Dumnezeu ne transmite tuturor iubire sau dorin�� de evolu�ie

(de reg�sire) privind cu triste�e cât de pu�ini au în�eles regula

11

simpl� pe care a creat-o în jocul vie�ii �i cu mai mult�

dezam�gire cât de pu�ini sunt de acord cu aceast� regul�, iar

dintre ace�tia doar o cantitate minuscul� sunt cei care accept�

s� joace dup� regul�.

Pentru o sistematizare mai bun� v� propun urm�toarea

schem� a evolu�iei:

Energie � idee � informa�ie � procesare primar� �

materie � procesare complex� � con�tientizarea

�energiei �i utilizarea ei � (+) integrarea în armonia

energetic� � (-) disipare a energiei pe principiul: lumina

care arde se consum�. În aceast� schem� Dumnezeu este

singurul capabil de crea�ie, iar în ce prive�te principiul

organiz�rii materiei spre a permite con�tientizarea energiei

putem spune c� Darvin a g�sit metoda prin care s-a realizat �i

nu cauza !!!

12

O A DOUA DISCU�IE:

despre crea�ie

Una dintre cele mai mari minciuni pe care oamenii �i-o

inoculeaz� unii altora este aceea c� omul or fi capabil de

crea�ie, �i v� rog s� m� crede�i c� este una dintre cele mai

periculoase, nu numai pentru c� este u�or de crezut, dar �i

pentru c�-i satisface omului orgoliul s�u de gânganie.

Adev�rul este cu totul altul. Tot ceea ce încerc�m s�

facem nu este decât o încercare foarte timid� de a imita

crea�ia divin�. Culmea iluziilor umane este ideea de a crea o

„fiin��” , o ma�in�rie cu care s� ne putem în�elege �i care s� ne

poat� în�elege, dac� se poate chiar mai bine decât semenii

no�tri �i care, în final, s� munceasc� pentru noi. Omului i-ar

r�mâne în acest caz doar rolul de Dumnezeu vis-à-vis de

aceast� fiin��.

Din fericire omul nu va fi niciodat� capabil s� creeze

ceva, deoarece îi lipse�te credin�a. F�r� adev�rata credin�� nu

va putea niciodat� s� fac� cu adev�rat ceva. Nu va fi niciodat�

capabil s� gândeasc� „s� se fac� lumin�” �i s� i se

îndeplineasc� aceast� dorin��. Din acest motiv omul nu este

13

capabil de crea�ie, niciodat� nu va putea da suflet unui obiect

în a�a fel încât acel obiect s� înceap� s� tr�iasc�, s� aib� o

lume a sa �i s� posede con�tiin�a nemuririi propriului suflet.

Dac� privim istoria omenirii nu putem nega faptul c�

omenirea nu ar fi evoluat din punct de vedere al diversific�rii

uneltelor, al g�sirii de algoritmi �i înlocuitori ce le u�ureaz�

oamenilor, din acea perspectiv�, via�a , dar cum men�ionasem,

este vorba de g�sirea unor metode, formule �i înlocuitori

pentru diferite obiecte sau chiar organe din corpul uman �i nici

într-un caz de crea�ie.

O dat� cu na�terea Universului s-au n�scut �i toate ideile

posibile, deoarece cum v� spuneam ele sunt anterioare

informa�iei �i materiei, deci inventatorii nu au f�cut altceva

decât s� pun� în practic� o idee care li se p�rea c� le apar�ine.

V� ve�i întreba cum se pune atunci problema oamenilor

de art� despre care se spune c� într-adev�r creeaz�. Dac� nu

facem altceva decât s� lu�m una dintre cele mai clare defini�ii

pe care Benedetto Croce o d�dea artei, atunci vom fi cu to�ii

de acord c� arta este „o viziune, o iluzie, o fantasm�” pe care

artistul, dup� posibilit��i, o exprim� mai bine sau mai greu.

Deci în nici un caz nu este vorba de crea�ie, ci de copiere,

reproducere a unei idei, a unei st�ri. Meritul adev�rat al

arti�tilor este acela de a vedea mai mult decât oamenii

14

obi�nui�i �i de a transpune foarte bine, pe în�elesul tuturor,

st�rile, sentimentele �i viziunile pe care le-au cunoscut în

vreun fel. Dac� în cazul acestor st�ri am fi putut vorbi despre

crea�ie, ar fi o gre�eal�, ele �i-au f�cut apari�ia o dat� cu

crea�ia �i persistând în ea sunt eterne prin natura lor, prin

urmare neputând fi decât descoperite �i redescoperite la

nesfâr�it. Noi, bie�ii ignoran�i, nu facem altceva decât s�

r�mânem înm�rmuri�i la cât de orbi am trecut prin via�� �i cât

de frumoas� �i plin� de mister este ea în fapt.

Cel mai dificil lucru pentru om este de a vedea c� nu

poate schimba �i c� nu poate tri�a în jocul vie�ii. Fiecare lucru

are pre�ul lui pe care-l pl�tim într-un fel sau altul �i nimic în

afar� de iubirea divin� nu primim gratuit, aceasta ar fi, dac�-l

con�tientiz�m, singurul punct unde omul iese în câ�tig.

În schimbul lipsei de ignoran��, Dumnezeu ne d�ruie�te

dragostea sa �i nu trebuie s�-i pl�tim cu nimic mai mult decât

“un sincer mul�umesc”, sau chiar mai simplu prin

con�tientizarea existen�ei sale. Din p�cate acest lucru pare a fi

cel mai greu pentru oameni.

Orbirea este un proces organizat la cel mai înalt nivel în

cadrul societ��ii, el este controlat �i dirijat în a�a fel încât

omului s� i se schimbe sistemul valoric. Banul devine etalon

pentru orice schimb , �i ce alt etalon am putea avea atâta timp

15

cât nu reu�im s� vedem nici m�car sufletul din noi, dar�mite

pe cel din al�ii. Nimic nu este ceea ce pare a fi ! Este la fel �i

în cazul crea�iei umane, �i cu asta nu am f�cut decât s� repet o

idee ce a fost pe buzele tuturor în�elep�ilor omenirii.

16

O PROBLEM� MULT PREA COMUN�:

despre libertate �i fericire

Dac� am vorbi despre Libertate f�r� a analiza �i

“Liberul Arbitru” n-am face altceva decât s�-ncerc�m a-i

explica unui orb din na�tere ce frumos str�luce�te Soarele pe

cer. Liberul Arbitru este, dac� ar fi s-o spunem mai direct,

piatra de temelie a libert��ii umane.

Cea mai mare problem� de care se love�te acest concept

este de natur� religioas�. Negarea existen�ei lui sau punerea lui

în bra�ele îndoielii este cauzat� de o caren�� în ce prive�te

conceptul de “Dumnezeu” �i modul de ierarhizare �i

coordonare a for�ei în Univers. “To�i suntem liberi, în

m�sura în care accept�m acest lucru!” Despre Dumnezeu

ar�tasem c� este “omniprezent” �i analizasem acest lucru, fapt

ce nu intr� în contradic�ie nici cu “Primul mi�c�tor nemi�cat”

pe care l-am întâlnit la Aristotel �i nici cu “Substan�a unic�” a

lui Spinoza sau cu “Marele Anonim” de la Blaga, nu intr� în

contradic�ie nici m�car cu ceea ce afirma Nietzsche: “Trebuie

s� ne ferim s� credem c� Universul ar fi o fiin��! Cu ce s-ar

17

hr�ni ea?...” �i cu multe alte viziuni de acest gen ale marilor

filosofi.

Dac� vedem corect ierarhizarea for�elor în Univers �i

interdependen�a ce apare între ele, abia atunci putem afirma c�

am avea �ansa s� începem s� în�elegem Liberul Arbitru. Dac�

vedem libertatea ca pe un lucru ce face parte din aria de

manifestare real� a voin�ei, atunci am în�elege-o ca pe o

posibilitate de a lua decizii în m�sura a ceea ce ne impune

ra�ionalul, f�r� ducerea la extreme. Dar toate lucrurile sunt,

într-un anume fel, foarte strâns legate între ele... Cum am

putea vorbi atunci de libertate? Cred c� libertatea �i

în�elepciunea, în mod normal, sunt singurele concepte ce fac

cas� bun�. Dac� nu avem în�elepciunea necesar�, nu vom

putea observa libertatea pe care o avem �i modul în care ne

putem manifesta liber.

Masa este direct propor�ional� cu energia �i dac� nu sunt

suficient de explicit în acest sens voi ad�uga c� masa

presupune particule, iar particulele nu pot exista f�r� energie

asociat� (chiar �i în cazul neutronilor). For�a este definit�

F=m�a unde a = accelera�ia, iar m = masa; masa este direct

propor�ional� cu energia, dup� cum spuneam, iar accelera�ia

reprezint� gradul de libertate de mi�care a energiei.

18

Dac� ajungem s� asociem masei o energie cu grad cât

mai mare de libertate, atunci ne vom apropia de un grad mai

ridicat de Liber Arbitru. De ce? Universul are o energie

inerent� lui per ansamblu, iar noi, în m�sura în care ne vom

confunda cât mai mult cu aceast� energie, vom putea avea o

libertate de mi�care mai mare. Altfel spus: o und�

electromagnetic� poate fi bruiat� sau i se poate modifica

informa�ia ce o transport� doar în situa�ia în care apare o alt�

und� de aceea�i frecven�� �i intensitate cel pu�in egal� cu unda

dat�.

Astfel trebuie s� în�elegem c� în ce prive�te omul,

autonomia lui, sau “Liberul s�u Arbitru” în raport cu

Universul este asem�n�toare cu libertatea de decizie ce o are

ficatul în anumite probleme vis-à-vis de creierul ce

coordoneaz� activitatea întregului organism. Exist� deci un

firesc al ac�iunilor, iar în situa�ia în care acest firesc se

încearc� a fi denaturat, “ecoul” de refacere a firescului poate fi

distructiv pentru for�a ce a generat nefirescul, Universul

înc�rcându-se la fel ca un condensator înainte de generarea

impulsului creator sau regenerator.

NU TREBUIE S� NE JUC�M DECI CU PROPRIA

FOR��!

19

Diferen�a dintre for�a �i puterea uman� este dat� de faptul

c� prima reprezint� doar manifestare �i poten�ialul

manifest�rii, pe când a doua este o combina�ie dintre prima �i

în�elepciune, ea reprezentând un exemplu viu de a nu ac�iona

pripit.

Cu alte cuvinte, for�a este posibil s� fie pozitiv� sau

negativ�, pe când puterea nu poate fi decât pozitiv�! �i

cum singura surs� adev�rat� de “Liber Arbitru” este dat� de

putere, de faptul c� vedem tot ceea ce putem face, dar facem

doar ceea ce trebuie pentru c� e spre binele nostru tot ceea ce

se întâmpl�. Cel mai important lucru “în via��” este s�

supravie�uie�ti din punct de vedere psihic.

În concluzie: exist� Liber Arbitru, dar nu poate fi

perceput în mod evident decât dup� ce se ajunge la

putere!!!

Ce se poate face atunci, în situa�ia în care un om ce nu

cunoa�te puterea �i-ar pune problema Liberului Arbitru?! Aici

ne lovim de ceea ce este obstacolul clasic al filosofiei, �i

anume prostia sau, dac� dori�i s� o numim mai frumos, de�i nu

v�d motivul, atunci i-am putea spune lipsa de în�elepciune.

Dar s� revenim la problema pe care am pus-o în discu�ie.

Cum ar putea un om care nu posed� nici în�elepciune �i nici

for�� s�-�i dea cu p�rerea asupra Liberului Arbitru? S-ar putea

20

s� fie bune în acest sens, �i exemplele lui J.J. Rousseau sau ale

altor sus�in�tori ai Liberului Arbitru. Oricum pentru început le

propun o încercare “mai ciudat�”: s� înceap� s� citeasc� Biblia

�i pe m�sur� ce o citesc s� încerce s� o contrazic�. Chiar dac�

nu vor reu�i, trebuie s� fie con�tien�i de un singur lucru:

“exist� Liber Arbitru” altfel, cum ar putea ei, ni�te p�c�to�i,

s� contrazic� “Sfânta Scriptur�”? Cum ar putea s� fac� un

lucru atât de grav altfel decât sub inciden�a acestui Liber

Arbitru?!

Dac� am încercat s� vedem cum st� treaba cu cei care

“cred în Dumnezeu” s-ar putea s� fie pu�in mai dificil în cazul

ateilor, deoarece ace�tia au la baza sistemului lor de

cunoa�tere doar �tiin�a, în sensul ei de experien�� uman�

acceptat� în mod “universal” cum ar fi faptul c�: “P�mântul

are o form� de geoid de rota�ie”. Dar cine-i opre�te s� cread�

altceva? �i iat� c� �i în cazul lor am încercat s� d�m un

exemplu. Cum ar putea ei s� se îndoiasc� de un adev�r

“universal valabil” dac� nu datorit� Liberului Arbitru?!

Ve�i spune c� aceast� abordare a Liberului Arbitru din

punct de vedere al gândirii �i al libert��ii acesteia sufer� de

grave caren�e practice. Ve�i spune c� nu întotdeauna facem

ceea ce gândim... V� voi propune în acest caz o alt� problem�:

de ce citi�i acum ceea ce am scris eu? De ce exist� aceast�

21

carte? Pentru c� dumneavoastr� sunte�i de acord cu existen�a

ei, pentru c� a�i acceptat ideea c� exist� c�r�i. Îmi ve�i spune c�

�i dac� nu le-a�i fi acceptat, ele ar fi existat. Este o eroare!

Obiectivitatea este o form� de manifestare a imagina�iei �i a

credin�ei.

Dac� nu a�i încerca s� v� imagina�i c� lucrurile ar putea

s� fie �i altfel, atunci ele nu ar mai fi a�a. Dar cu aceast�

afirma�ie trecem de sfera Liberului Arbitru �i ajungem într-o

zon� în care putem discuta despre “PUTEREA GÂNDULUI”,

putere ce n-ar exista f�r� Liberul Arbitru. (S� nu uit�m c�

puterea este doar pozitiv�!!!).

O dat� cu acceptarea ideii de Liber Arbitru, mintea

omului alearg� cu vitez� astronomic� spre problema fericirii.

Într-una din zilele în care scriam cartea am avut o discu�ie cu

un foarte vechi prieten de-al meu despre dorin�ele oamenilor �i

cred c� în cadrul acesteia am analizat destul de bine problema

fericirii pentru cre�tini. Era vorba despre frica oamenilor de

suferin��; to�i vrem s� fim ferici�i �i, în dorin�a noastr�

exprimat� în toate dimensiunile fiin�ei, majoritatea oamenilor

uit� s� ia în calcul ambele fe�e ale monedei. Totu�i avem

curajul s� ne numim cre�tini! �i uit�m de cel care a dat numele

religiei, uit�m de fiul lui Dumnezeu, care s-a întrupat din

Fecioara Maria �i din Duhul Sfânt �i care a ar�tat clar pentru

22

toat� lumea c� “mântuirea sufletului” sau calea spre adev�rata

fericire este dat s� fie plin� de suferin��. Cum am putea �ti ce

este fericirea dac� nu am cunoa�te foarte bine �i opusul ei?

Cum crede�i c� am putea deveni ferici�i dac� nu am fi

imuni la nefericire?! Ori imunitatea, la nivel psihic, se

formeaz� într-un mod analog mecanismului biologic de

producere a anticorpilor. Cum crede�i c� se pot crea anticorpi

la ceva ce nici nu �tim ce e �i cum e? Acesta este scopul

suferin�ei, acesta este rolul ei pedagogic, ca s�-i spunem a�a,

acela de a înv��a c� totul este posibil �i de a ne sensibiliza

urechile pentru a auzi pulsul Universului sau, cu alte cuvinte,

de a percepe ritmul în care Dumnezeu face schimb�rile.

Deci suferin�a este necesar� pentru a �ti cum s� ne ferim

de ea, iar modul în care ne ferim trebuie s� fie cât mai deta�at

de scopul ac�iunilor. Ea este util� în a ne ajuta s� discernem

binele de r�u.

Dificultatea cunoa�terii binelui �i a r�ului const� în

faptul c� în via�a de zi cu zi, nu-l g�sim pe niciunul în stare

pur�. Binele �i r�ul pot fi separate doar pe nivelurile

conceptual �i spiritual. Amestecul celor dou�, din nefericire

pentru unii, este atât de fin, încât îi face pe oameni s� afirme

adesea c� nu exist� decât unul sau cel�lalt, de fapt cel pe care

starea lor de spirit îl sesizeaz� mai bine în acel moment.

23

Ne întreb�m de ce este societatea atât de lipsit� de

moralitate? Nimic mai simplu. Societatea, în ciuda

aparen�elor, a sus�inut �i încurajat o moralitate dubioas� �i asta

cu atât mai dureros cu cât în ultimii 2000 de ani a f�cut-o în

spatele m��tii cre�tinismului. Pu�ini sunt acei care pot s� se

deta�eze, s� ignore limitele �i constrângerile impuse de

societate. Oamenii au fost, sunt �i, din p�cate, înc� vor mai fi

înv��a�i c� banul este singura valoare, singura surs� cert� a

bun�st�rii personale, singura cale spre un trai lini�tit; vor fi

înv��a�i s� lupte de dragul luptei �i s� g�seasc� un mod prin

care pot face o art� din aceasta. Vor fi înv��a�i s�-�i g�seasc�

resursele doar în propriul corp �i în acele lucruri ce nu apar�in,

în fapt, firii omene�ti.

Banii sunt f�cu�i s� vin� �i s� plece, s� ne folosim de ei

într-un mod sau altul, dar, în nici un caz nu trebuie s�

amestec�m lucrurile. Banii sunt un concept, un sistem actual

de evaluare în societate, dar nu �i un sistem de evaluare

spiritual�. E de admirat un om care are valoare �i are �i bani,

dar s� nu ne imagin�m c� un om de valoare poate tr�i în

mizerie pentru c�, dac� a început s� priceap� regula jocului, î�i

d� seama de dimensiunea uman� a existen�ei �i de

constrângerile ei naturale �i nu aparente. Banul este necesar

24

existen�ei, dar e anormal s� devin� scopul vie�ii cuiva, la fel

ca orice alt lucru ce nu apar�ine în mod absolut naturii noastre.

Oamenii sunt obi�nui�i s� cad� sub vraja lumii materiale

�i se aga�� exact de lucrurile pe care trebuie doar s� le

foloseasc� drept unelte, dac� nu chiar s� le ignore. V�

vorbeam despre masca cre�tinismului. Ce înva�� omul când

merge la biseric� (la ceea ce ar trebui s� fie o biseric�)? Înva��

c� bunii cre�tini au strâns bani pentru construirea bisericii

respective, pentru cump�rarea diferitelor lucruri necesare

acesteia, iar în situa�ia în care are o nunt�, un botez sau o

înmormântare, pe lâng� faptul c� i se percepe un impozit

pentru religie, o tax� pentru parohie, mai trebuie s�-i pl�teasc�

cât mai gras �i pe cei care-�i spun preo�i. Pe cei care ar trebui

s� ne înve�e despre sufletul nostru, despre ceva ce habar nu au

ce e!!! Nu v� mai obosi�i s� c�uta�i adev�rul în modul acesta

(nu m� refer la religie!!!). Încerca�i s� face�i tot posibilul s�

ave�i o inser�ie cât mai armonioas� în societate �i ve�i fi “omul

potrivit la locul potrivit”.

Orientarea omului în via�� este una dintre cele mai

importante probleme ce au afectat fiecare genera�ie, nu numai

pentru tinerii ce urmeaz� s� ia decizii majore în planul socio-

profesional la vârsta de numai 18 ani.

25

Dac� ar fi s�-l credem pe Napoleon, ar însemna c�

“fiecare soldat are în sac bastonul de mare�al” �i depinde de el

dac� îl va g�si �i va �ti s�-l foloseasc�. Evident ideea marelui

strateg militar era aceea pe care am men�ionat-o anterior, �i

anume de a proceda fiecare individ în a�a fel încât “s�-�i

g�seasc� singur chemarea”.

Lucrul cel mai greu este cum s� o facem evident�

aceast� chemare pentru fiecare individ în parte, altfel

risc�m s� ob�inem doar oameni ce vor alerga o via��

întreag� dup� himere. Aceasta este una din problemele pe

care �coala �i sistemul de înv���mânt ar trebui s� le abordeze

foarte serios �i nu cum sau mai bine-zis cât s�-i copiem pe

occidentali la acest capitol, dac� am dat frumos din coad� cu

reforma �i vom fi sau nu l�uda�i de liderul grupului politic din

care facem parte sau de c�tre occidentalii care au senza�ia c�

habar nu avem ce �i cum trebuie s� facem. Într-adev�r mai

avem multe de recuperat datorit� regimului comunist, dar atâta

timp cât deocamdat� avem olimpici mai buni decât ei, cred c�

ar trebui s� existe o colaborare �i nu o impunere, ori nu sunt ei

aceia care bat toba când e vorba de rela�ii deschise între

profesor �i elev? Din p�cate asta se întâmpl� în înv���mântul

românesc, de la modul de numire al inspectorilor, la cel de

selectare a viitorilor profesori titulari. Acest subiect îns�, ar

26

putea deveni tema unei c�r�i de sine st�t�toare. Revenind la

ideea anterioar�, singurul sfat ce-l poate da un om bine

inten�ionat în acest sens este acela de a v� c�uta singuri �i

la modul cât mai sincer motiva�iile ac�iunilor, chiar dac�

sinceritatea doare!

27

PARTEA PRACTIC�

Acest capitol v� va permite, dac� urma�i exerci�iile, s� v�

îmbun�t��i�i capacitatea de concentrare la început �i s� vede�i

mai clar anumite aspecte ale umanului, deci ale societ��ii, s�

v� m�ri�i în mod real coeficientul de inteligen�� prin simpla

practicare a exerci�iilor, pentru ca în final, prin dobândirea

unor capacit��i a�a-zis extrasenzoriale, s� pute�i comunica în

modul cel mai direct cu semenii dumneavoastr�, s�-i citi�i ca

�i pe ni�te c�r�i deschise.

Ca un sfat pentru to�i cititorii ar putea fi urm�toarea

rug�minte: “Nu folosi�i ceea ce �ti�i în scopuri personale sau

altfel de probleme ce �in de un a�a-zis bine comun sau public.

Este o himer�! Orice utilizare a for�ei în alte scopuri decât cele

ce �in de evolu�ia voastr� spiritual� nu este altceva decât o

manifestare negativ�!”

Aten�ie! : Fiecare exerci�iu va dura o s�pt�mân�, cu

excep�ia primelor dou�, care se execut� pe toat� durata

preg�tirii, adic� nou� s�pt�mâni.

28

EXERCI�IUL NR. 1

Acest exerci�iu se va face pe durata întregului a�a-zis

antrenament, deci în paralel cu celelalte. Pe o foaie de hârtie

alb� format A4 la început, A3 mai târziu, se fixeaz� un punct

negru în centrul foii (cam de m�rimea unui bob de linte).

Plasa�i foaia de hârtie cam la 20 - 30 cm distan�� fa�� de

ochi, perpendicular pe direc�ia normal� a privirii �i încerca�i s�

percepe�i punctul cât mai clar �i în acela�i timp s� ave�i �i o

viziune spa�ial� a foii de hârtie, în sensul c� cele patru col�uri

�i punctul s� fie v�zute cu aceea�i claritate. Încerca�i deci, s�

realiza�i o viziune de ansamblu a întregii pagini A4 la început,

iar A3 mai târziu; imaginea trebuie s� fie în final cât mai clar�

�i perceput� din ce în ce mai natural (f�r� efort).

Prima constatare pe care o ve�i face este legat� de

dimensiunea redus� a razei vizuale în care ochiul distinge clar,

putând oferi detalii de textur�, de aceea ar fi preferabil s�

folosi�i un carton texturat. Rolul acestui exerci�iu este de a

oferi, în primul rând, creierului un num�r cât mai mare de

informa�ii cu un minim de efort. Ve�i sesiza, de asemenea,

c� v� este mult mai u�or s� procesa�i informa�ia venit� pe cale

29

vizual�.

EXERCI�IUL NR. 2

Unul dintre exerci�iile pe care le recomand s� se fac� în

fiecare sear� este relaxarea! Înainte de a adormi, a�eza�i-v� pe

spate �i imagina�i-v� c� sta�i pe o gelatin�. Sim�i�i greutatea

corpului, încerca�i s� v� percepe�i corpul bucat� cu bucat�,

începe�i de la piciorul drept (de la degete), continua�i cu

stângul, urmeaz� centura pelvian�, mu�chii fesieri �i … , în

final, ve�i ajunge la cap.

La început se recomand� s� face�i relaxarea pe segmente

de corp cât mai mari, pentru ca în final s� ajunge�i s�

controla�i aproape fiecare segment, fiecare mu�chi.

Dup� ce sim�i�i în întreg corpul o u�oar� plutire sau chiar

senza�ia de suspendare undeva în spa�iu, încerca�i s� v�

imagina�i cum corpul dumneavoastr� înmagazineaz� lumin�.

Încerca�i s� vizualiza�i cum atrage�i razele de lumin� spre

dumneavoastr�. Când ave�i senza�ia de ap� în corp este bine s�

v� opri�i.

Dac� în timpul relax�rii v� fur� somnul, nu e nici o

problem�. De asemenea relaxarea o pute�i folosi �i peste zi, ca

metod� de reînc�rcare cu bioenergie.

30

EXERCI�IUL NR. 3

Stând relaxa�i pe un scaun cu sp�tar, pe aceea�i foaie de

la exerci�iul nr. 1 o a�eza�i la 20 - 30 cm de ochi, astfel încât

punctul negru s� se afle undeva în dreptul ochilor, cu alte

cuvinte, în direc�ia în care se îndreapt� privirea, atunci când

sunte�i relaxa�i.

Începe�i s� privi�i acest punct f�r� s� clipi�i. Încerca�i s�

face�i acest lucru f�r� efort, asta înseamn� c� privirea trebuie

s� fie relaxat�, dar ferm� în acela�i timp, iar în momentul în

care încep s� v� curg� lacrimile, v� rog s� v� opri�i. Trebuie s�

dep��i�i limitele biologice nu printr-un efort de voin��

focalizat în ac�iunea de moment, ci printr-un efort de voin��

îndreptat înspre perseveren��. (Nu e greu s� faci, e greu s�

te men�ii!)

La început ve�i observa c� nu pute�i sta foarte mult timp

f�r� s� clipi�i, dar în timp ve�i constata c� ve�i ajunge s� fixa�i

punctul timp de 15 minute f�r� efort. Abia în acest moment

ve�i putea cu adev�rat s� v� concentra�i numai asupra

punctului astfel încât nimic s� nu v� poat� perturba.

31

EXERCI�IUL NR. 4

Pe o foaie neagr� fixa�i un punct alb de aceea�i m�rime

ca �i cele de la exerci�iile anterioare, în rest exerci�iul este

identic cu cel de mai sus.

EXERCI�IUL NR. 5

Lua�i un creion �i fixa�i-l într-un suport, astfel încât s�

stea pe vertical� �i cu vârful în sus. Fixa�i cu privirea vârful

creionului ca �i în cazul exerci�iilor anterioare (pân� la 15

minute).

EXERCI�IUL NR. 6

A�eza�i-v� pe un scaun cu sp�tar sau pe un fotoliu �i

�ine�i în mân� un creion foarte bine ascu�it (cu vârful în sus).

Întinde�i bra�ul �i urm�ri�i cu privirea, la fel ca în exerci�iile

anterioare, vârful creionului. Dup� ce a�i ajuns s� ave�i bra�ul

întins, începe�i s�-l mi�ca�i lent de la stânga la dreapta �i

invers, urm�rind în tot acest timp cu privirea vârful creionului.

32

La acest exerci�iu s-ar putea s� v� oboseasc� mâna

înaintea privirii, în acest caz, în timpul mi�c�rii pute�i schimba

mâinile, dar nu pierde�i contactul vizual cu vârful creionului.

EXERCI�IUL NR. 7

Singura modificare fa�� de exerci�iul nr. 6 este aceea c�

mi�carea nu este lateral�, ci frontal� (apropia�i �i dep�rta�i

creionul).

EXERCI�IUL NR. 8

A�eza�i-v� în fa�a unei oglinzi la 20 - 30 cm, astfel încât

s� v� pute�i vedea în oglind�. Cu tu�, cerneal� sau creion

dermatograf desena�i-v� la r�d�cina nasului un punct cam

de aceea�i m�rime ca �i la exerci�iile anterioare. Privi�i punctul

f�r� a clipi în acela�i mod ca �i pe foaie.

Faza a II - a a exerci�iului: privi�i prin punct ca �i în

situa�ia în care a�i încerca s� privi�i imaginea din oglind� în

ceaf�.

33

EXERCI�IUL NR. 9

În timp ce sunte�i pe strad�, în mers, fixa�i-v� privirea pe

un punct; la început este bine ca acel punct s� fie fix în spa�iul

în care v� mi�ca�i (pe un copac sau stâlp), iar apoi mobil (pe

haina cuiva de pe strad�, un nasture de exemplu).

Încerca�i s� urm�ri�i acel punct aproximativ în acela�i

mod ca �i în cazul exerci�iilor, dar cu privirea mult mai

relaxat�, deoarece sunte�i pe strad�, iar lumea din jur v�

prive�te mai mult sau mai pu�in atent, dar în orice caz, cu

deosebit interes dac� p�re�i ciudat. Este exerci�iul

dumneavoastr� �i nu v� prive�te decât pe voi!

EXERCI�IUL NR. 10

În cazul acestui exerci�iu ave�i nevoie de o persoan� care

nu trebuie s� �tie c� particip�. De exemplu, într-o sal� de

cinematograf, v� a�eza�i în rândurile din urm� �i fixa�i cu

privirea (dup� ce se stinge lumina, spre a nu fi v�zu�i) un

punct imaginar situat în ceafa unei persoane din sal�,

aproximativ în locul unde ar fi prima vertebr� (Alege�i în mod

arbitrar persoana respectiv�, nu v� face�i planuri!).

34

În timp ce face�i acest lucru, gândi�i-v� foarte intens la

urm�toarea idee pe care a�i dori s� o transmite�i celui privit:

”Te rog frumos, vrei s� te întorci s�-�i spun ceva?”, iar dup� ce

se va întoarce �i v� va privi în ochi: “Î�i mul�umesc!”.

La început, pân� când se deschide canalul de comunicare,

subiectul (persoana în cauz�) va fi u�or agitat(�), va începe s�

se uite în stânga �i în dreapta oarecum iritat. Nu v� pierde�i

credin�a, în cel mai scurt timp el se va întoarce �i nu se va

lini�ti pân� când nu va privi �int� în ochii dumneavoastr�!

Este vorba doar de un exerci�iu de comunicare

extrasenzorial�, dar pe care dac�-l practica�i mult îl pute�i

folosi în autohipnoz� sau chiar hipnoz�. Nu v� recomand

totu�i folosirea hipnozei �i a autohipnozei decât dup� ce în

prealabil ave�i “vechime” în practica exerci�iilor, deoarece,

altfel pot ap�rea complica�ii pe care dumneavoastr� vi le-

a�i creat �i de care va fi acuzat autorul c�r�ii!!!

35

EPILOG

Închei aici cu speran�a c� nu v-am plictisit sau

obosit prea tare, dar adev�rul este un lucru mult prea

simplu �i direct, fapt ce-l face inefabil (imposibil de

explicat în limbajul comun) �i-i d� enorm de multe �anse

filosofului de a crea cititorului iluzia c� se bate apa în piu�.

36

SUMAR:

PREFA��

…………...…3

PRIMA PROBLEMATIZARE

……………...6

O A DOUA DISCU�IE: despre crea�ie

…………….12

O PROBLEM� MULT PREA COMUN�:

Despre libertate �i fericire

…………….16

PARTEA PRACTIC� …………….27

EPILOG …………….35

Cartea sper să ofere cititorului

posibile răspunsuri pentru unele

probleme legate de

VIAŢĂ

(Autorul)...

ISBN 973–85760–1–6