eseu sociologie

Embed Size (px)

DESCRIPTION

lșuidusdtyuioîă

Text of eseu sociologie

P.S.U.M. : Cercetri fundamentale n domeniul ordinii publice i siguranei naionaleDISCIPLINA: Metodologia cercetrii tiiificeTITULAR DISCIPLIN: prof. univ. dr. TEFAN PRUN

MASTERAND: BUCUROIU FLORINEL ADRIAN2015MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ACADEMIA DE POLIIE Alexandru Ioan Cuzacoala Doctoral

Delincvena juvenil1.Tema cercetrii:Delincvena juvenil, este component a criminalitii, o parte a acesteia cu identitate proprie, conferit de categoria de indivizi la care se refer. Aceast identitate proprie este reflectat i de caracterul sinuos al acestui fenomen, care nu se suprapune pe evoluia, pe creterile i descreterile nregistrate de fenomenul infracional n general. Acest aspect este reliefat i de faptul c, criminalitatea n rndul minorilor are multe cauze diferite de cele ale criminalitii adulilor. Delincvena juvenil este un fenomen de devian, manifestat prin incapacitatea unor minori i tineri de a se adapta la normele de conduit din societate, incapacitate datorat unor cauze de ordin bio psiho social.Dei nu atinge nivelul i formele grave ale acestui fenomen n rile capitaliste avansate delincvena juvenil se manifest i n ara noastr, constituind un motiv de ngrijorare pentru ntreaga noastr societate. n ara noastr, exist unii tineri i minori care particip destul de activ la svrirea unor fapte penale. Ei particip i vresc ndeosebi infraciunea de furt i cele de vagabondaj i ceretorie. ntr-un numr destul de mare de cazuri, violuri, vtmri corporale, iar ntr-un numr mic, svresc infraciuni de lovituri cauzatoare de moarte, omor i tentativ de omor.2.Obiectivele cercetarii:In studiul fenomenului delincventei juvenile mi-am propus sa urmaresc ca obiective:a)identificarea caracteristicilor minorului cu risc si a mediului in care traieste,b)cauzele principale care instiga la delincventa si la un comportament antisocial,c)factorii care determina un comportament delincvent,d)gasirea unor solutii de prevenire a delincventei juvenile.3.Universul cercetrii:Universul cercetarii pe tema delincventa juvenila este format din persoanele care sunt sub varsta la care legea trateaza oamenii ca adulti (sub 16 ani si intre 16 si 18 ani).Varsta de 16 ani reprezinta in Romania, pragul de la care orice act delincvent trece in sfera faptelor penale si sanctionate din punct de vedere juridic. Conform legii orice tanar care a implinit 18 ani,estemajor si responsabil pentru actiunile sale si consecintele acestora.Specificarea universului cercetarii ma ajuta sa evidentiez caracteristicile de baza ale acestui segment de populatie, care sunt de natura economica, sociala, culturala etc. Deasemenea, cunoasterea caracteristicilor populatieiestefolosita la elaborarea esantionului.

4.Cadrul teoreticDelincventa juvenilaesteun concept juridic, care desemneaza totalitatea conduitelor care incalcanormajuridica si care apartin minorilor. Poate fi definita ca un comportament de incalcare a legilor din partea celor care, din cauza varstei, nu sunt inca vazuti ca fiind pe deplin responsabil pentru actiunile lor. Majoritatea conduitelor de delincventa juvenila pot fi incadrate in patru mari categorii: furt, violenta pentru obtinerea unui avantaj de ordin material, incalcarea legilor de statut (abandon scolar, absenteism) si comportament de grup sau de banda receptat de ceilalti ca amenintator din cauza agresivitatii fizice si verbale pe care o implica. Principalele dimensiuni sau tipuri ale delincventei juvenile, (Sursa: Frechette, M.,Le Blanc, M., 1987, p.29,apudGrecu, F., Radulescu, S., M.,Delincventa juvenila in societatea contemporana, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 2003, p.45) sunt: delincventa identificata de autoritati, delincventa judecata de organele de justitie, delincventa sanctionata cu internarea minorului in scoli sau institutii de corectie si delincventa ascunsa (invizibila).Termenul delincventa juvenila are mai multe acceptiuni:-din punct de vederesociologic delincventa juvenila este privita ca o forma de devianta;-din punct de vedere juristic delincventa juvenila consta in orice abatere de la normele penale (minorul sau tanarul este responsabil in fata legii de faptele sale, incepand de la o anumita varsta);-din punct de vedere psihologic este sinonim cu inadaptare sociala (cu referire la diferite categorii de minori sau tineri care prezinta dificultati de adaptare psihica si sociala);-din punct de vedere psihiatric este perceputa ca o tulburare comportamentala, ca o consecinta a relelor tratamente sau a abuzului sexual si fizic exercitat de familie.Delincventa juvenila reprezinta orice act infractionar savarsit de persoanele care nu au implinit inca 18 ani si nu au responsabilitatea sociala ori juridica. Deasemenea, din punct de vedere biologic, psihologic si social, termenul are mai multe semnificatii: vagabondaj, cersetorie, prostitutie, fuga de acasa si de la scoala, nesupunerea fata de autoritatea parintilor, profesorilor, consumul de droguri, de alcool, etc. Un factor important in definirea acestui fenomen il reprezinta varsta (16 ani in Romania) care practic reprezinta granita dintre delincventa si infractiune.Explicatiile la intrebarea de ce comit oamenii acte delincvente, sunt de la cele de natura biologica si psihologica, pana la cele de natura sociologica.Aceste explicatii diferite au la baza diverse ipoteze care se refera nu doar la cauzele comportamentului uman, ci si la modul in care acest comportament deviant ar putea fi preintampinat.Familia asigura copilului o siguranta necesara pentru atingerea maturitatii intelectuale, sociale si culturale a copilului, dar si o identitate proprie, pe baza carora va fi acceptat de societate. In cazul in care copilul se dezvolta intr-un mediu infractional, orice perturbare in interiorul structurii familiale are efecte importante asupra copilului atat la nivelul adaptarii sale in societate, cat si asupra structurii sale de personalitate. Comportamentul delincvent se intalneste si in randul tinerilor care provin din familii organizate, in care relatiile tensionate dintre parinti, agresiunile fizice, verbale, alcoolismul, se manifesta frecvent, determinand un comportamnt irascibil, agresiv al adolescentilor. Structura familialaesteinfluentata de numarul membrilor, de capacitatea parintilor de a educa proprii copii si de mobilitatea sociala si geografica a familiei. In societatea moderna, rolul de socializare al familiei se reduce tot mai mult, mai ales in privinta adolescentilor, datorita scolarizarii prelungite, precum si a altor factori deosebit de importanti si cu efecte in formarea caracterului si comportamentului social cum sunt: presa, televiziunea,filmele, dar mai ales grupurile la care adera.Personalitatea copiilor delincventiestemai dificila si mai lipsita de ambitie in fata exigentilor vietii, iar normele lor de comportament sunt mai putin riguroase si mai lipsite de continut. Problemele care influenteaza dezvoltarea personalitatii acestor copii sunt: coeziunea redusa a familiei de provenienta, starea de incordare dintre parinti, atmosfera familiala nefavorabila, lipsa de supraveghere si de interes acordat de parinti. La copiii delincventi se manifesta o atitudine ostila sau chiar indiferenta fata de familiile din care provin, fapt ce are repercursiuni si asupra atitudinii generale fata de societate. Influenta familiei in care parintii sunt divortati reprezinta un factor criminogen major pentru copiii delincventi. Acelasi lucru se poate spune si despre familiile cu un climat infractionar sporit, care-si implica voit copiii in diferite activitati infractionale sau ii indruma spre imitarea unor comportamente antisociale, contrare eticii societatii si pe care acestia si le insusesc, continuand sirul actelor delincvente.La nivelul scolii, intalnim mai multe stiluri educative, unde procesul de socializare se produce intr-un cadru formal si depersonalizat, in carerolul parintiloresteocupat de profesori. Din pacate, in sistemul de invatamant inca se mai fac unele deosebiri intre elevi,la un pol situandu-se copiii cu o capacitateintelectuala sporita care beneficiaza de atentia dascalilor, iar la celalalt pol aflandu-se asa numitii copii problema care provin din medii familiale dezorganizate si au un comportament deviant. In realitate nu exista copii problema, sau copii cu grad redus de inteligenta, ci doar probleme ale sistemului de educatie care nu le acorda suficienta atentie. Existenta unor disfunctionalitati in ceea ce priveste sistemul de invatamant, ofera libertate adolescentului sa aiba un comportament deviant; de aceea ar trebui luate masuri in ceea ce priveste supravegherea in deajuns a acestor copii si cunoasterea, atat catesteposibil, a situatiei familiale. Lipsa unui statut socio-economic, care-l pot obtine prin scolarizarea completa, ii determina sa obtina venituri ilicite, comitand acte infractionale. Rolul scoliiestede a aduce la cunostinta parintilor toate abaterile la careestesupus elevul, indiferent de gravitatea lor: absente, rezultate scolare slabe, lipsa de comunicare, acte violente etc.), cu scopul de a preveni un posibil comportament deviant. Absenta comportamentului exercitat de institutia de invatamant, dar mai ales lipsa controlului parintilor, va determina o influenta sporita a cercului de prieteni, si de aceea oaltasolutie de prevenire a acestiu fenomen ar fi cercetarea universului in care traieste adolescentul.

5.Unitatea de analiza si de inregistrare:Pentru cercetarea pe tema delincventei juvenile, unitatea de analiza o reprezinta minorul, respectiv minorii, proveniti din familii organizate si familii dezorganizate. Astfel vom putea preveni un eventual comportament delincvent sau starea de recidiva (in special in cazul minorilor proveniti din familii instabile), si vom identifica o parte din cauzele raspunzatoare de comportamentul deviant al minorilor proveniti din medii stabile.Subiectul analizei se raporteaza la mediul familial al minorului (respectiv, parinti, bunici, strabunici, frati, surori), la anturaj, la tipul delictului (dac