ETICĂ ŞI DEONTOLOGIE

Note de curs, extrase coduri de etici şi legislaţie

Delimitări conceptuale

Etica Ce este etica?

o Ramură a filosofieio Elucidarea problemelor morale printr-un demers cognitivo Filozofie asupra moralei (binele şi răul, datoria)

Originile eticii:o Grecia Antică (Socrate, Platon, Aristotel)o Fericirea (eudaimonia) şi virtutea

“Cum ar trebui să trăiască un om pentru a atinge eudaimonia?”

o Răspuns: căutarea prin intermediul sinelui, al facultăţilor umane, dintre care cea mai importantă este raţiunea

Aristotelo Etica Nicomaihică şi Etica Eudemicăo fiinţele umane valorizează sănătatea, faima sau posesiunile (surse ale fericirii); o de fapt, oamenii valorizează fericirea în sine, aceasta fiind singurul scop

intrinsec în adevăratul sens al cuvântului

John Lockeo „Binele” - ceea ce este capabil să cauzeze ori să mărească plăcerea;o „Răul” este opusul – ceea ce ne cauzează ori ne măreşte durerea

Hobbeso Fericirea – obţinerea “poftelor”

DeSadeo Obţinerea plăcerii este scopul suprem în viaţă

Paradoxurile hedonismuluio Plăcerea în sine nu poate fi urmărită la nesfârşito Plăcerea toceşte sensibilitateao Apariţia dependenţeio Maşina care produce plăcere (vezi şi Matrix)

1

Concluzie (Aristotel)o *fericirea adevărată – exprimarea virtuţilor, în care plăcerea nu este o parte

esenţială;o *fericirea hedonică – un ideal vulgar

2. Deontologia Etică profesională Normele de conduită şi obligaţii etice ale unei profesii

Exemple pentru alte profesii Exemple pentru psihologie

3. Colegiul psihologilor din Româniawww.copsi.ro Comisia de psihologie clinică şi psihoterapie; Comisia de psihologie a muncii, transporturilor şi serviciilor; Comisia de psihologie educaţională, consiliere şcolară şi vocaţională Comisia de psihologie pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională; • Comisia de metodologie; • Comisia de deontologie şi disciplină.

Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de

libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului

Psihologilor din Romania. Textul legii şi comentarii

Capitolul I - Dispozitii generale

Art. 1 Prezenta lege reglementeaza modul de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, precum si infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania. Art. 2 (1) Au dreptul sa exercite profesia de psiholog: a) cetatenii romani; b) cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene si ai celorlalte state din Spatiul Economic European, prin stabilire in Romania sau in regim de servicii temporare; c) cetatenii din alte tari cu care Romania are conventii bilaterale in domeniu. (2) Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica se face de catre persoanele prevazute la alin. (1), care au absolvit o institutie de invatamant superior de specialitate, cu diploma de licenta in psihologie sau asimilata, obtinuta intr-o institutie de invatamant superior acreditata, din Romania sau din strainatate, recunoscuta sau echivalata, dupa caz, potrivit legii.

2

Art. 3 Psihologul cu drept de libera practica se supune, in exercitarea profesiei, prevederilor legislatiei nationale, europene si internationale, referitoare la drepturile fundamentale ale omului. Art. 4 (1) Psihologul cu drept de libera practica isi desfasoara activitatea pe baza principiului independentei profesionale, care ii confera dreptul de initiativa si decizie in exercitarea actului profesional, cu asumarea deplina a raspunderii pentru calitatea acestuia. (2) Confidentialitatea actului psihologic este protejata prin lege si este o obligatie a oricarui psiholog. Art. 5 Psihologul cu drept de libera practica desfasoara urmatoarele tipuri de activitati: a) studiul comportamentului uman si al proceselor mentale; b) investigarea si recomandarea cailor de solutionare a problemelor psihologice; c) elaborarea si aplicarea de teste pentru masurarea inteligentei, abilitatilor, aptitudinilor si a altor caracteristici umane; d) testarea psihologica, prevenirea si psihoterapia tulburarilor emotionale si de personalitate, precum si a fenomenelor de inadaptare la mediul social si profesional; e) interpretarea datelor obtinute si elaborarea recomandarilor pe care le considera necesare. Art. 6 Exercitarea profesiei de psiholog se desfasoara: a) in sectorul privat, in regim salarial, sau independent cu drept de libera practica, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale altor reglementari si acte normative in vigoare; b) in sectorul public, in care psihologii au, dupa caz, statutul de functionar public, cadru didactic si alte functii, potrivit prevederilor legilor speciale si regulamentelor sau statutelor institutiei respective.

Capitolul II - Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practicaSectiunea 1 - Dobandirea si exercitarea dreptului de libera practicaArt. 7 (1) Dreptul de libera practica implica exercitarea activitatilor prevazute la art. 5 si asumarea deplina a raspunderii pentru calitatea actului profesional in raport cu beneficiarii serviciilor psihologice, cu respectarea reglementarilor specifice in domeniu. (2) Dreptul de libera practica se exercita olograf, cu mentionarea in clar a numelui, prenumelui si a codului personal din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, concomitent cu aplicarea parafei proprii. Art. 8 (1) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) dobandesc atestatul de libera practica in conditiile prezentei legi. Dobandirea atestatului atrage inscrierea in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania. (2) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b), atestate ca psihologi de autoritatile competente din statele membre ale Uniunii Europene si ale celorlalte state din Spatiul Economic European, dobandesc dreptul de libera practica in urma recunoasterii profesionale, in conformitate cu dispozitiile legii speciale si ale normelor europene in domeniu. (3) Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b), care presteaza servicii temporare, au obligatia de a face o declaratie referitoare la serviciile prestate, care se depune la Colegiul Psihologilor din Romania, acestea fiind exceptate de la procedura atestarii, precum si de la obligativitatea inscrierii in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania sau de la plata unei taxe administrative. In acest caz se aplica o procedura

3

simplificata, stabilita prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Art. 9 Atestatul de libera practica se elibereaza pe baza normelor metodologice de aplicare a prezentei legi si a starii de sanatate certificate. Art. 10 In functie de competenta si experienta profesionala ale solicitantului, se poate acorda una dintre urmatoarele forme de atestare: a) atestatul de libera practica pentru activitate in conditii de supervizare, pentru psihologii fara experienta in domeniul respectiv; b) atestatul de libera practica in regim de asociere, pentru psihologii care lucreaza in colective profesionale; c) atestatul de libera practica autonoma, pentru psihologii care intrunesc criteriile de competenta si experienta profesionala stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Art. 11 Atestatele prevazute la art. 10 lit. a) si b) pot fi revizuite, la cerere, dupa minimum un an. Art. 12 Controlul si supravegherea modului de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica se fac in conformitate cu prevederile prezentei legi.

Sectiunea 2 - Forme de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practicaArt. 13 (1) Pentru exercitarea profesiei, psihologii cu drept de libera practica pot infiinta, la alegere, potrivit legii, cabinete individuale, cabinete asociate, societati civile profesionale sau isi pot desfasura activitatea in temeiul unor contracte de munca, potrivit legii. (2) Indiferent de forma de exercitare a profesiei, psihologii cu drept de libera practica pot angaja salariati, in conditiile legii. Art. 14 (1) Cabinetele individuale de psihologie, constituite potrivit legii, se declara la Colegiul Psihologilor din Romania. Raporturile contractuale se stabilesc intre psihologul cu drept de libera practica si beneficiarul serviciilor oferite de acesta. (2) Cabinetele individuale se pot asocia prin contract si se declara la Colegiul Psihologilor din Romania. (3) Formele si modalitatile de exercitare a profesiei, declarate la Colegiul Psihologilor din Romania, sunt inregistrate in mod obligatoriu in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania. Art. 15 (1) Societatile civile profesionale se constituie, in conditiile legii, prin contract de societate civila incheiat intre 2 sau mai multi psihologi cu drept de libera practica, si sunt declarate la Colegiul Psihologilor din Romania. (2) Raporturile contractuale se nasc intre beneficiar si societatea civila profesionala, indiferent care dintre psihologii cu drept de libera practica asociati indeplineste serviciul profesional. (3) In cadrul societatilor civile profesionale patrimoniul este comun si apartine asociatiilor in cotele-parti stabilite prin contractul de societate civila.

Sectiunea 3 - Drepturile si obligatiile psihologilor cu drept de libera practicaArt. 16 Psihologul cu drept de libera practica are urmatoarele drepturi: a) sa desfasoare activitatile prevazute la art. 5, in conformitate cu tipul de atestat detinut; b) sa obtina pentru serviciile prestate un onorariu sau salariu negociat in mod liber cu beneficiarul.

4

Art. 17 Psihologul cu drept de libera practica are urmatoarele obligatii: a) sa cunoasca si sa respecte reglementarile legale in vigoare referitoare la exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica; b) sa se conformeze si sa respecte Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica; c) sa exercite dreptul de libera practica in limitele stabilite prin tipul de atestat detinut; d) sa se preocupe de perfectionarea calificarii profesionale; e) sa isi asume intreaga responsabilitate profesionala fata de beneficiar, manifestand constiinciozitate si probitate profesionala; f) sa serveasca interesele beneficiarului in acord cu interesul public si cu exigentele profesionale.

Sectiunea 4 - Suspendarea si incetarea dreptului de libera practica. Radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din RomaniaArt. 18 Dreptul de libera practica se suspenda: a) temporar, la cererea persoanei inscrise; b) dupa 6 luni de neplata, fara justificare, a cotizatiei anuale catre Colegiul Psihologilor din Romania, pana la achitarea ei integrala; c) cu titlu de sanctiune disciplinara, pe toata durata sanctiunii; d) pe perioada suspendarii dreptului de a profesa, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva. Art. 19 (1) Dreptul de libera practica inceteaza: a) prin renuntarea in scris la exercitiul dreptului de libera practica; b) daca persoana inscrisa a fost condamnata pentru o fapta prevazuta de lege, in legatura cu exercitarea dreptului de libera practica, sau daca i s-a aplicat pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a exercita profesia printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. (2) Incetarea dreptului de libera practica atrage radierea din Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania.

Sectiunea 5 - Interdictii si incompatibilitati in exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practicaArt. 20 Nu poate exercita profesia de psiholog cu drept de libera practica: a) psihologul care a fost condamnat definitiv pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii in imprejurari legate de exercitarea profesiei de psiholog si pentru care nu a intervenit reabilitarea; b) psihologul caruia i s-a interzis dreptul de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotarare judecatoreasca; c) psihologul caruia i s-a suspendat temporar avizul de exercitare a profesiei, ca sanctiune disciplinara, pe durata suspendarii. Art. 21 Exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica este incompatibila cu: a) desfasurarea oricarei activitati de natura a aduce atingere demnitatii profesionale sau bunelor moravuri; b) starea de sanatate necorespunzatoare, certificata de Comisia de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, potrivit legii; c) folosirea cu buna stiinta a cunostintelor sau metodelor profesionale in defavoarea persoanei sau in scop ilegal.

5

Art. 22 Persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. b) si c) trebuie sa faca dovada ca nu se afla intr-o situatie definita la art. 20 si 21, prin documente provenite de la autoritatile competente din tarile respective.

Capitolul III - Colegiul Psihologilor din RomaniaSectiunea 1 - Organizare si atributiiArt. 23 (1) Colegiul Psihologilor din Romania, denumit in continuare Colegiu, este o organizatie profesionala, cu personalitate juridica, de drept privat, apolitica, autonoma si independenta, de interes public, cu patrimoniu si buget proprii. Colegiul are rolul de a reprezenta si de a ocroti la nivel national si international interesele profesiei de psiholog cu drept de libera practica. (2) Colegiul are sediul central in municipiul Bucuresti. (3) Colegiul se constituie din totalitatea psihologilor cu drept de libera practica din Romania. (4) Psihologii cu drept de libera practica au dreptul, fara nici o ingradire, sa adere la alte forme de asociere profesionala. (5) Colegiul are obligatia de a publica anual Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania. Art. 24 Atributiile Colegiului sunt urmatoarele: a) asigura respectarea cadrului organizatoric pentru exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica in conditiile prezentei legi; b) instituie standarde de calitate a serviciilor psihologice; c) instituie un cadru de promovare si de dezvoltare a competentei profesionale; d) instituie si promoveaza norme deontologice in exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica; e) reprezinta interesele membrilor sai in fata autoritatilor publice si administrative, precum si in organismele profesionale internationale; f) atesta dreptul de libera practica al psihologilor si gestioneaza Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania.

Sectiunea 2 - Forurile de conducereArt. 25 (1) Forurile de conducere ale Colegiului sunt: a) Conventia nationala; b) Consiliul Colegiului; c) Comitetul director; d) presedintele Colegiului. (2) Alegerea forurilor de conducere ale Colegiului se face numai prin vot secret. (3) Persoanele alese in forurile de conducere exercita un mandat de 4 ani si nu mai mult de doua ori consecutiv. (4) Forurile de conducere colectiva iau hotarari prin vot deschis, daca nu hotarasc altfel. Art. 26 (1) Conventia nationala este constituita din reprezentantii membrilor Consiliului, pe baza unei norme de reprezentare, proportional cu numarul membrilor din fiecare filiala. (2) Conventia se intruneste, de regula, o data la 4 ani. Ea se poate intruni in sesiune extraordinara la solicitarea majoritatii simple a membrilor Consiliului Colegiului. (3) Convocarea Conventiei nationale se face prin mass-media, cu cel putin 3 luni inainte de data fixata. (4) Conventia nationala este precedata de conventii teritoriale, care aproba reprezentantii in

6

conformitate cu norma de reprezentare. (5) Conventia nationala este legal constituita in prezenta a doua treimi din numarul reprezentantilor delegati. Daca la prima convocare conditia de cvorum nu este indeplinita, Comitetul director stabileste o noua data, nu mai devreme de 15 zile calendaristice. In aceasta situatie, Conventia nationala este legal constituita in prezenta majoritatii membrilor delegati si adopta hotarari cu majoritatea membrilor prezenti. Art. 27 Conventia nationala are urmatoarele atributii: a) aproba Regulamentul de organizare si functionare interna, Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, Codul de procedura disciplinara, Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica, precum si modificarile la acestea; b) alege si revoca presedintele Colegiului si membrii Comitetului director; c) aproba raportul de activitate al Consiliului Colegiului si alte documente. Art. 28 Consiliul Colegiului este constituit din presedintele Colegiului, care este si presedinte al Consiliului Colegiului, membrii Comitetului director si presedintii filialelor teritoriale. Art. 29 (1) Consiliul Colegiului se intruneste anual, la convocarea presedintelui Colegiului. (2) Consiliul Colegiului se poate intruni si in mod exceptional, la solicitarea majoritatii simple a membrilor sai. Art. 30 Atributiile Consiliului Colegiului sunt urmatoarele: a) stabileste liniile directoare in legatura cu problemele fundamentale ale profesiei de psiholog cu drept de libera practica si ale activitatii Colegiului; b) analizeaza si aproba raportul de activitate al Comitetului director; c) aproba cotizatia anuala si nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare si a altor servicii prestate; d) aproba structurile administrative ale Comitetului director, infiintarea de noi comisii sau restructurarea celor existente; e) aproba raportul de audit financiar, efectuat de o firma independenta; f) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al Colegiului, bilantul Colegiului si descarca Comitetul director de gestiunea fondurilor. Art. 31 Comitetul director este constituit din presedintele Colegiului, care detine si calitatea de presedinte al Comitetului director, presedintii comisiilor prevazute la art. 35 si membrii acestora. Art. 32 Inlocuitorul de drept al presedintelui Comitetului director, in caz de indisponibilitate, este presedintele Comisiei de deontologie si disciplina sau alt presedinte de comisie, desemnat de Comitetul director. Art. 33 Comitetul director are urmatoarele atributii: a) elibereaza atestatul de psiholog cu drept de libera practica; b) elibereaza avizul pentru metodele si tehnicile de evaluare si asistenta psihologica, precum si modul de utilizare a acestora; c) propune institutiilor abilitate cursuri si alte forme de educatie permanenta in domeniul psihologiei, in conformitate cu prevederile legale; d) elaboreaza Regulamentul de organizare si functionare interna; e) elaboreaza Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica; f) elaboreaza, impreuna cu Ministerul Educatiei si Cercetarii, normele metodologice de

7

aplicare a prezentei legi; g) elaboreaza Codul de procedura disciplinara si urmareste aplicarea acestuia; h) elaboreaza Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica; i) intocmeste, reactualizeaza si face public Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania; j) mediaza litigiile dintre psihologi cu drept de libera practica, dintre acestia si beneficiarii serviciilor psihologice, precum si dintre psihologi si angajatorii acestora, in probleme legate de exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica; k) sesizeaza organele in drept in cazurile de exercitare ilicita a profesiei de psiholog cu drept de libera practica; l) propune nivelul taxelor pentru serviciile prestate, precum si al cotizatiei anuale. Art. 34 Comitetul director functioneaza prin sedinte in plen si pe comisii, ale caror competente si periodicitate sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna. Art. 35 (1) In cadrul Comitetului director functioneaza urmatoarele comisii: a) comisii aplicative: Comisia de psihologie clinica si psihoterapie; Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor; Comisia de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala; Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala; b) Comisia metodologica; c) Comisia de deontologie si disciplina. (2) Comisiile prevazute la alin. (1) sunt structuri organizatorice de specialitate ale caror atributii sunt stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna. (3) In functie de necesitati, se pot infiinta, desfiinta sau restructura comisiile existente. Art. 36 Comisiile au urmatoarele atributii: a) comisiile aplicative desfasoara procedurile prevazute in normele metodologice de aplicare a prezentei legi si propun Comitetului director eliberarea atestatului in domeniile de specializare corespunzatoare; b) Comisia metodologica avizeaza metodele si tehnicile de asistenta psihologica in conformitate cu Normele de avizare a metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica; c) Comisia de deontologie si disciplina urmareste respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, judeca abaterile de la prevederile acestuia si aplica sanctiuni, conform prezentei legi. Art. 37 Fiecare comisie este condusa de un birou constituit din presedinte, vicepresedinte, secretar si dispune de un secretariat tehnic. Art. 38 Comisiile elaboreaza norme si proceduri de control si supervizare profesionala in domeniile proprii, aprobate de catre Consiliul Colegiului, asigurand pregatirea persoanelor cu atributii de control. Art. 39 Membrii Comitetului director si ai conducerii filialelor teritoriale au dreptul la indemnizatii de sedinta stabilite prin Regulamentul de organizare si functionare interna si la decontarea cheltuielilor de deplasare legate de indeplinirea atributiilor specifice.

8

Art. 40 Presedintele Colegiului si presedintii comisiilor prevazute la art. 35 asigura conducerea operativa a Colegiului. Art. 41 Presedintele Colegiului are urmatoarele atributii: a) reprezinta Colegiul in relatiile cu alte organizatii si institutii din tara si din strainatate; b) incheie conventii si contracte in numele Colegiului, cu aprobarea Comitetului director; c) convoaca si conduce sedintele Comitetului director, Consiliului Colegiului si Conventiei nationale; d) ordonanteaza cheltuielile bugetare ale Comitetului director.

Sectiunea 3 - Filialele teritoriale ale ColegiuluiArt. 42 (1) Colegiul are filiale teritoriale, la nivel de judet si in municipiul Bucuresti. (2) Daca intr-un judet exista mai putin de 50 de psihologi cu drept de libera practica, se vor putea infiinta filiale teritoriale prin asocierea psihologilor din judete limitrofe. Art. 43 Forurile de conducere ale filialelor teritoriale sunt: a) conventia filialei; b) comitetul filialei; c) presedintele filialei. Art. 44 Conventia filialei reprezinta forul de dezbatere al membrilor Colegiului, cu domiciliul in zona respectiva, si are urmatoarele atributii: a) dezbate problemele specifice ale practicii profesionale curente; b) aproba raportul anual de activitate al comitetului filialei; c) alege si revoca presedintele si membrii comitetului filialei; d) alege reprezentantii pentru Conventia nationala; e) propune candidati la functia de presedinte al Colegiului si de membru al Comitetului director. Art. 45 Conventia filialei se intruneste anual la convocarea presedintelui filialei sau la solicitarea majoritatii membrilor filialei. Art. 46 (1) Comitetul filialei este structura de coordonare la nivel teritorial si se afla sub autoritatea Comitetului director. (2) Comitetul filialei este condus de un presedinte si este constituit dintr-un numar impar de membri. (3) Atributiile comitetului filialei: a) elaboreaza raportul anual de activitate si, dupa aprobarea acestuia de conventia filialei, il inainteaza Comitetului director; b) informeaza membrii cu privire la hotararile Colegiului; c) poate face propuneri de reprezentare la Conventia nationala; d) poate face propuneri de candidaturi pentru presedinte si membrii Comitetului director; e) controleaza activitatea profesionala a membrilor Colegiului din zona filialei respective, pe baza mandatului dat de Comitetul director, si avizeaza dosarele psihologilor cu drept de libera practica propusi pentru activitati de control; f) primeste dosarele de atestare, verifica conformitatea lor si le transmite Comitetului director.

9

Art. 47 Inlocuitorul de drept al presedintelui filialei este membrul din comitetul filialei cu vechimea profesionala cea mai mare.

Sectiunea 4 - Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din RomaniaArt. 48 (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania cuprinde lista psihologilor cu drept de libera practica, in conformitate cu prevederile prezentei legi. (2) Registrul este un document public, fiind pus la dispozitia beneficiarilor serviciilor psihologice, cu scopul de a certifica dreptul de libera practica si domeniile de competenta ale membrilor Colegiului. (3) Comitetul director are obligatia sa asigure publicitatea Registrului unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, prin mijloace electronice si prin editarea anuala a acestuia.

Capitolul IV - Finantarea activitatii Colegiului

Art. 49 Sursele de finantare ale Colegiului sunt urmatoarele: a) cotizatii; b) taxe; c) donatii si sponsorizari din partea unor persoane fizice si juridice; d) alte surse, conform legilor in vigoare. Art. 50 Repartizarea bugetului pentru Comitetul director si comitetele filialelor se aproba de catre Consiliul Colegiului. Art. 51 Fondurile banesti se utilizeaza pentru cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, investitii si dotari, precum si pentru alte scopuri apartinand domeniului specific de activitate. Art. 52 Activitatea financiara se supune controlului organelor in drept.

Capitolul V - Raspunderea disciplinara

Art. 53 Comitetul director al Colegiului judeca litigiile si abaterile deontologice, disciplinare si profesionale ale psihologilor, in conformitate cu Codul de procedura disciplinara. Art. 54 (1) Psihologii cu drept de libera practica care incalca prevederile prezentei legi si regulamentele specifice privind exercitarea profesiei de psiholog sau nu respecta Codul deontologic raspund disciplinar in functie de gravitatea abaterii, putand fi sanctionati cu: a) mustrare; b) avertisment; c) suspendarea temporara, pe un interval de 6-12 luni, a avizului de exercitare a profesiei; d) retragerea definitiva a atestatului. (2) Sanctiunile prevazute la alin. (1) se comunica in termen de 10 zile inspectoratului teritorial de munca, precum si institutiei sau unitatii cu care psihologul sanctionat a incheiat contractul

10

de munca.

Art. 55 Sanctiunile prevazute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) se aplica de catre Comisia de deontologie si disciplina, la propunerea comisiilor de specialitate ale Comitetului director, iar cele mentionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), de catre Comitetul director, la propunerea Comisiei de deontologie si disciplina. Art. 56 Sanctiunile prevazute la art. 54 alin. (1) lit. a) si b) pot fi contestate la Comitetul director, iar cele mentionate la art. 54 alin. (1) lit. c) si d), la Consiliul Colegiului. Art. 57 Raspunderea disciplinara a psihologilor cu drept de libera practica atestati potrivit prezentei legi nu exclude raspunderea penala, contraventionala, civila sau materiala, conform prevederilor legale. Art. 58 Practicarea profesiei de psiholog, in conditii de libera practica, de catre o persoana care nu are aceasta calitate constituie infractiune si se pedepseste conform Codului penal.

Capitolul VI - Dispozitii tranzitorii si finaleArt. 59

Asociatia Psihologilor din Romania desemneaza un comitet de initiativa care convoaca

Adunarea de constituire a Colegiului, in termen de 3 luni de la intrarea in vigoare a prezentei

legi.

Art. 60

Adunarea de constituire a Colegiului alege Comitetul director provizoriu, presedintele

interimar si desemneaza comitete de initiativa teritoriale.

Art. 61

Comitetul director ales de Adunarea de constituire a Colegiului elaboreaza in termen de 6 luni

documentele prevazute la art. 33 lit. d), e), g) si h) si, in acelasi termen, convoaca Conventia

nationala a Colegiului.

Art. 62

Cu 3 luni inaintea Conventiei nationale, comitetele filialelor teritoriale ale Colegiului

organizeaza conventiile filialelor, care aleg membrii comitetelor, desemneaza reprezentantii la

Conventia nationala si aproba propunerile pentru functiile la nivelul Colegiului.

Art. 63

Conventia nationala aproba documentele de organizare si functionare prevazute de prezenta

lege, alege presedintele si membrii Comitetului director, pentru un mandat de 4 ani.

Art. 64

Impunerea de catre Colegiu a unor restrictii privind amplasarea si numarul cabinetelor

11

psihologice de libera practica este strict interzisa.

Art. 65

Normele metodologice de aplicare a prezentei legi se aproba prin hotarare a Guvernului in

termen de 60 de zile de la constituirea forurilor de conducere ale Colegiului.

Art. 66

Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al

Romaniei, Partea I.

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică

Codul deontologic este prezentat ca o sinteza de principii si standarde etice de

exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, care instituie regulile de conduita

ale psihologului cu drept de libera practica, denumit în continuare psiholog.

Acest cod pe lânga valoarea sa normativa are rolul de a orienta si regla numai acele

activitati ale psihologilor în care acestia se angajeaza ca psihologi, nu si pe cele din viata

privata a acestora. Comportamentul personal al psihologului poate fi luat în discutie numai

daca este de o asemenea natura încât aduce prejudicii profesiei de psiholog sau ridica serioase

îndoieli privind capacitatea acestuia de a-si asuma si îndeplini responsabilitatile sale

profesionale ca psiholog.

I. RESPECTAREA DREPTURILOR ŞI DEMNITĂŢII ORICĂREI PERSOANE.

1. Psihologii trebuie sa isi desfăşoare activitatea, manifestând respect faţă de trăirile,

experienţele, cunoştinţele, valorile, ideile, opiniile şi opţiunile celorlalţi. Nu se angajeaza

public în prejudicierea imaginii celorlalţi şi nu vor manifesta inechitate pe criterii de cultură,

naţionalitate, etnie, rasă, religie, sex, orientare sexuală.

2. Psihologii trebuie sa refuze să participe la activităţi şi practici ce nu respectă drepturile

celorlalti.

3. Psihologii vor refuza să furnizeze informaţii oricărei persoane care, după opinia lor, va

utiliza cunoştinţele şi îndemânarea dobândită pentru a viola drepturile fundamentale ale

omului.

12

II. RESPONSABILITATE PROFESIONALĂ ŞI SOCIALĂ

Psihologii manifestă o maximă responsabilitate pentru starea de bine a oricărui individ,

familiei, grupului ori comunităţii faţă de care îşi exercită rolul de psihologi.

1. Psihologii vor proteja şi promova starea de bine şi vor evita provocarea de daune clienţilor,

studenţilor, participanţilor la cercetare, colegilor de profesie şi a celorlalţi, asumându-şi cu

responsabilitate consecinţele propriilor lor acţiuni.

2. Psihologii vor refuza să îndrume, să instruiască ori să furnizeze informaţii celor care, după

judecata lor, vor putea utiliza greşit cunoştinţele şi deprinderile, voluntar sau involuntar, în

dauna celorlalţi.

3. Psihologii vor contribui la dezvoltarea psihologiei ca ştiinţă şi a societăţii în general, prin

cercetarea liberă şi prin achiziţia, transmiterea şi exprimarea liberă a cunoştinţelor şi ideilor,

excepţie făcând activităţile ce intră în conflict cu obligaţiile etice

4. Psihologii vor sesiza Colegiului Psihologilor cazurile de abatere de la normele de etică şi

deontologie profesională, dacă rezolvarea informală, amiabilă a situaţiei nu a fost posibilă

5. Psihologii nu vor contribui şi nu se vor angaja în cercetare sau orice alt tip de activitate

care contravine legilor umanitare internaţionale (de ex. dezvoltarea metodelor de tortură a

persoanelor, dezvoltarea de arme interzise, terorism sau activităţi de distrugere a

mediului)

6. Psihologii nu vor furniza servicii psihologice şi nu vor face cercetări, indiferent cine -

psiholog sau nepsiholog- încearcă să-i oblige să procedeze împotriva eticii profesionale

7. În cadrul lor de competenţă profesională, psihologii vor decide alegerea şi aplicarea celor

mai potrivite metode şi tehnici psihologice. Ei răspund personal de alegerile şi consecinţele

directe ale acţiunilor lor în funcţie de atestarea profesională primită.

8. Psihologii se vor consulta şi cu alţi specialişti sau cu diverse instituţii pentru a promova

starea de bine a individului şi societăţii.

III. INTEGRITATE PROFESIONALĂ

Psihologii vor căuta să manifeste cel mai înalt grad de integritate morală şi profesională în

toate relaţiile lor. Este de datoria psihologului să prezinte onest pregătirea şi calificările sale

oriunde se află în relaţii profesionale şi de asemenea sa nu permită sau să tolereze practicile

incorecte şi discriminatorii.

13

1. Psihologii vor promova acurateţea, obiectivitatea, onestitatea şi buna-credinţă în activităţile

lor profesionale. În aceste activităţi psihologii nu vor fura, înşela, şi nu se vor angaja în

fraudă, eludări, subterfugii sau denaturări intenţionate ale faptelor.

2. Psihologii vor evita să ofere recompense exagerate pentru a motiva un individ sau un grup

să participe într-o activitate care implică riscuri majore şi previzibile.

3. Psihologii vor evita relaţiile multiple (cu clienţii, subiecţii, angajaţi, cei supervizaţi,

studenţi sau persoane aflate în formare) şi alte situaţii care pot prezenta un conflict de

interese sau care pot reduce capacitatea lor de a fi obiectivi şi imparţiali.

STANDARDE ETICE GENERALE

IV. STANDARDE DE COMPETENŢĂ

Cunoaşterea competenţelor

* Psihologii au obligaţia să-şi cunoască foarte bine limitele de competenţă în oferirea de

servicii psihologice, în activitatea de predare sau de cercetare.

* Psihologii sunt datori să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea formării

şi practicării la standarde cât mai înalte a propriilor competenţe profesionale

Servicii psihologice în acord cu competenţa

* Psihologii se vor angaja numai în acele activităţi profesionale pentru care au cunoştinţele,

aptitudinile, atitudinile, experienţa şi atestarea necesare.

Prezentarea onestă a competenţei

* Psihologii nu vor prezenta fals limitele competenţei lor şi nu vor prezenta pregătirea sau

formarea lor într-un mod care să le favorizeze nemeritat poziţia sau imaginea publică,

indiferent de tipul de activitate profesională desfăşurată.

Limitarea competenţei

* Atunci când psihologii urmează să desfăşoare servicii psihologice, cercetări sau să predea

dincolo de limitele de competenţă, aceştia vor căuta să obţină cât mai rapid competenţa

necesară (care va presupune, după caz, studiu, evaluare şi supervizare) şi numai apoi se vor

angaja în desfăşurarea activităţilor vizate.

Consultarea în caz de limită a competenţei

14

* Daca constată că ajung într-un impas profesional sau sunt în postura de a-şi depăşi limitele

de competenţă, vor consulta colegii sau supervizorul.

Servicii psihologice în afara competenţei

* În cazul în care pentru un tip de serviciu psihologic solicitat nu există standarde generale

recunoscute, nici programe de formare profesională, nici specialişti atestaţi şi disponibili în

acel domeniu, şi totuşi psihologii sunt solicitaţi aceştia vor depune toate eforturile pentru

obţinerea unui standard minimal de competenţă având permanent grijă să protejeze clienţii,

studenţii, supervizaţii, participanţii şi pe toţi cei implicaţi pentru a nu produce acestora daune

sub o formă sau alta.

Pregătirea continuă

* Psihologii au obligaţia pentru informare permanentă, programe de formare profesională de

specialitate, consultări cu ceilalţi specialişti din domeniu ori prin cercetări care să conducă

spre creşterea competenţei profesionale

Obiectivitatea

* Psihologii vor avea grijă ca furnizarea serviciilor, cercetarea ştiinţifică, prezentarea

rezultatelor concluziilor să fie făcută cu maximă obiectivitate, evitând orice tendinţă de

prezentare parţială sau cu tentă subiectivă.

Delegarea

* Psihologii care delegă activităţi profesionale spre angajaţi, supervizaţi, cercetători, asistenţi

vor lua toate măsurile pentru a evita încălcarea standardelor de competenţă ale prezentului

Cod.

Afectarea competenţei

* Atunci când psihologii realizează că din motive de sănătate ori din cauza unor probleme

personale nu mai pot să ofere în condiţii de competenţă o anumită activitate profesională,

aceştia vor cere sprijin şi asistenţă profesională pentru a decide dacă trebuie să-şi limiteze,

suspende sau să încheie respectiva activitate profesională.

V. STANDARDE CU PRIVIRE LA RELAŢIILE UMANE

15

Respect şi preocupare

* În relaţiile lor profesionale, psihologii vor manifesta preocupare faţă de clienţi, studenţi,

participanţi la cercetare, supervizaţi sau angajaţi, căutând să nu producă acestora daune sau

suferinţă, iar dacă acestea sunt inevitabile le vor minimiza pe cât posibil.

Evitarea hărţuirii

* Psihologii nu se vor angaja sub nici un motiv într-o formă sau alta de hărţuire, fie că aceasta

este sexuală, emoţională, verbală sau nonverbală.

Evitarea abuzului

* Psihologii nu se vor angaja în comportamente de defăimare sau de abuz (fizic, sexual,

emoţional, verbal sau spiritual) faţă de persoanele cu care vin în contact în timpul activităţii

lor profesionale.

Evitarea relaţiei multiple

* Psihologii vor evita pe cât posibil relaţiile multiple, adică relaţiile în care psihologii

îndeplinesc simultan mai multe roluri într-un context profesional.

Consimţământul în caz de relaţii cu terţi

* Psihologii vor clarifica natura relaţiilor multiple pentru toate părţile implicate, înainte de

obţinerea consimţământului, fie că oferă servicii psihologice ori conduc cercetări cu indivizi,

familii, grupuri ori comunităţi la cererea sau pentru a fi utilizate de către terţi. A treia parte

poate fi şcoala, instanţa judecătorească, diverse agenţii guvernamentale, companii de

asigurări, poliţia ori anumite instituţii de finanţare, etc.

Nonexploatarea

* Psihologii nu vor exploata şi nu vor profita, sub nici o formă, de persoanele faţă de care,

prin profesie sau poziţie, manifestă un ascendent de autoritate (clienţi, studenţi, participanţi la

cercetare, supervizaţi, angajaţi).

Participarea activă la decizii

* Psihologii vor avea grijă, să permita participarea activă şi deplină a celorlalţi la deciziile

care îi afectează direct, respectând dorinţele justificate şi valorificând opiniile acestora, ori de

câte ori este posibil.

16

Neintrarea în rol

* Psihologii se vor abţine de la intrarea într-un rol profesional atunci când din motive de ordin

personal, ştiinţific, legal, profesional, financiar: (1) poate fi afectată obiectivitatea, competenţa

sau eficienţa activităţii lor profesionale; (2) faţă de clienţi/subiecţi există riscul exploatării sau

producerii unor daune.

Urgentarea consimţământului

* Înainte de începerea oricărui tip de serviciu psihologic (evaluare, terapie, consiliere, etc.)

psihologii vor obţine consimţământul informat din partea tuturor persoanelor independente

sau parţial dependente implicate, excepţie făcând circumstanţele în care există nevoi urgente

(de ex. tentative sau acţiuni suicidare).

Asigurarea consimţământului

*Psihologii se vor asigura că în procesul de obţinere a consimţământului informat următoarele

puncte au fost înţelese:

scopul şi natura activităţii; responsabilităţile mutuale;

beneficiile şi riscurile; alternativele; circumstanţele unei încetări a acţiunii;

opţiunea de a refuza sau de a se retrage în orice moment, fără a suferi vreun prejudiciu;

perioada de timp în care e valabil consimţământul; modul în care se poate retrage

consimţământul dacă se doreşte acest lucru.

Delegarea de consimţământ

*În cazul în care, persoana care urmează să beneficieze de un serviciu psihologic este în

imposibilitatea de a-şi da consimţământul, se acceptă obţinerea acestuia de la o persoană

apropiată acesteia care poate să-i apere interesele în mod legal sau de la o persoană autorizată

care, conform legii, este în măsură să o reprezinte.

Continuitatea serviciului

* Dacă din motive de boală sau datorită unor evenimente survenite în viaţa psihologului

acesta nu mai poate continua oferirea serviciului în bune condiţii, va depune toate eforturile

pentru a se asigura de continuitatea serviciului oferit, îndrumând clientul spre un coleg de

profesie cu competenţa necesară şi pe cât posibil cu consimţământul clientului.

Dreptul la opoziţie

17

* Cu excepţia cazurilor de forţă majoră, de urgenţă (perturbări ale funcţionării psihice, în

termenii pericolului iminent, care necesită intervenţie imediată), psihologul acţionează

respectând dreptul clientului de a refuza sau a opri prestarea unui serviciu psihologic.

VI. STANDARDE DE CONFIDENŢIALITATE

Întreruperea serviciului din motive de confidentialitate

Relatia dintre psihologi si beneficiarii serviciilor lor este adesea o relatie foarte sensibila ce

necesita realizarea unei aliante pentru desfasurarea în bune conditii a activitatii profesionale,

motiv pentru care confidentialitatea este obligatorie. Atunci când din motive ce nu pot fi

evitate, psihologul nu mai poate pastra confidentialitatea, acesta va înceta sa mai ofere

serviciul respectiv.

Protejarea confidentialitatii

Psihologii vor proteja confidentialitatea tuturor informatiilor adunate în timpul activitatilor lor

profesionale si se vor abtine de la dezvaluirea informatiilor pe care le detin despre colegi,

clientii colegilor, studenti si membrii organizatiilor, exceptie facând situatiile: pentru protectia

sanatatii publice, pentru prevenirea unui pericol iminent, pentru prevenirea savârsirii unei

fapte penale sau pentru împiedicarea producerii rezultatului unei asemenea fapte ori pentru

înlaturarea urmarilor prejudiciabile ale unei asemenea fapte. Divulgarea, de catre psihologi, a

unor date care le-au fost încredintate sau de care au luat cunostinta în virtutea profesiei, daca

aceasta este de natura a încalca clauza de confidentialitate, este interzisa.

Limitele confidentialitatii

Psihologii clarifica ce masuri se vor lua pentru protejarea confidentialitatii si ce

responsabilitati familiale, de grup ori comunitare au pentru protejarea confidentialitatii, atunci

când desfasoara activitati de cercetare sau ofera servicii. Înainte de primirea consimtamântului

psihologul va informa clientul cu privire la limitele confidentialitatii si conditiile în care

acesta poate fi încalcat, precum si asupra utilizarii posibile a informatiilor rezultate în urma

activitatii sale.

Dezvaluirea de informatii

Psihologii pot împartasi informatiile confidentiale cu altii numai cu consimtamântul celor

vizati ori de o asa maniera încât cei vizati sa nu poata fi identificati, exceptie facând situatiile

justificate de lege sau în circumstante de iminenta sau posibila vatamare fizica sau crima.

18

Confidentialitatea de colaborare

În cazul în care cu acelasi client lucreaza doi psihologi în acelasi timp, acestia vor colabora pe

cât posibil, fara restrictii de confidentialitate, exceptie facând situatia în care exista o opozitie

clara din partea clientului în acest sens. De asemenea personalul auxiliar va pastra

confidentialitatea informatiilor la care are acces prin natura activitatiilor sale.

Utilizarea informatiilor

Rezultatele, documentarile si notitele psihologului pot fi folosite numai într-o formula care

pastreaza cu rigurozitate anonimatul.

Confidentialitatea fata de terti

În cazul în care exista terti implicati în activitatea profesionala a psihologului, acesta va

clarifica cu partile implicate limitele confidentialitatii, conditiile de pastrare a

confidentialitatii si nu va da curs nici unei solicitari, venite de la o terta parte în dezvaluirea de

informatii confidentiale, decât în conditiile respectarii legi si limitelor confidentialitatii.

VII. STANDARDE DE CONDUITĂ COLEGIALĂ

Conduita colegiala

Psihologii vor manifesta fata de colegii lor de profesie, onestitate, corectitudine, loialitate si

solidaritate, conduitele lor fiind în acord cu standardele profesionale.

Respect

Psihologii vor manifesta respect fata de colegii lor de profesie si nu vor exprima critici

nefondate si etichetari la adresa activitatii lor profesionale.

Evitarea denigrarii

Psihologii nu vor actiona, sub nici o forma, în maniera denigratoare la adresa colegilor de

profesie si nu vor împiedica clientii sa beneficieze de serviciile lor, daca nu exista un motiv

serios si cu implicatii etice în acest sens.

Responsabilitatea profesionala

Atunci când exista o intentie justificata de încetare a serviciului psihologic oferit clientului si

de îndrumare a acestuia spre un alt coleg de profesie, psihologii vor mentine un contact

19

suportiv si responsabil fata de clienti pâna când acel coleg îsi asuma continuarea serviciului în

cauza.

Autosesizarea

În cazul în care psihologii constata ca exista abateri ale unui coleg de la normele prezentului

Cod, vor manifesta preocupare fata de violarea de catre acesta a standardelor sau principiilor

etice, vor atrage atentia acelui coleg asupra conduitei neadecvate cu maxima discretie si

colegialitate, si se vor adresa Comisiei de Deontologie si Disciplina a Colegiului Psihologilor

din România doar în cazul în care comportamentul non-etic persista.

Sprijinul colegial

Psihologii vor cauta sa sprijine pe cât posibil eforturile profesionale ale colegilor în limita

disponibilitatilor participative si a timpului disponibil.

Concurenta neloiala

Psihologii nu vor practica concurenta neloiala. Sunt interzise si se considera concurenta

neloiala urmatoarele: tentativa sau actiunea de atragere sau deturnare de clienti, prin

denigrarea sau discreditarea altui psiholog; practicarea unor onorarii subevaluate în mod

intentionat având cunostinta de oferta anterioara a altui psiholog; folosirea unei functii publice

pe care psihologul o detine în scopul atragerii de clienti în interes propriu; preluarea unui

contract pe care un alt psiholog l-a denuntat în temeiul prevederilor prezentului Cod;

furnizarea de date false privind competenta si/sau atestarea profesionala în scopul de a-l

induce în eroare pe beneficiar.

VIII. STANDARDE DE ÎNREGISTRARE, PRELUCRARE ŞI PĂSTRARE A DATELOR

Obtinerea permisiunii

Psihologii trebuie sa obtina permisiunea clientilor/subiectilor sau a reprezentantilor lor legali

înainte de a efectua înregistrari audio, video sau scrise în timpul furnizarii serviciilor sau în

cercetare.

Pastrarea datelor

20

Psihologii vor colecta numai acele date care sunt relevante pentru serviciul oferit si vor lua

toate masurile pentru a proteja aceste informatii. Originalul si eventualele copii ale acestor

informatii pot fi pastrate numai cu acordul clientilor.

Protejarea datelor

Psihologii se vor asigura ca înregistrarile asupra carora au control ramân identificabile numai

atât timp cât sunt necesare pentru scopul pentru care au fost realizate si prezinta ca anonima

ori distruge orice înregistrare aflata sub controlul lor si care nu mai e nevoie sa fie

identificabila personal.

Transferul datelor

Datele colectate, înregistrate si pot fi transferate catre psihologii care preiau clientii,

consultate si utilizate de colegi de profesie indiferent de forma de atestare, daca persoanele

vizate si-au dat în mod neechivoc consimtamântul, iar acest consimtamânt nu a fost retras.

Distrugerea datelor

Daca psihologul renunta la practica sa profesionala prin intermediul careia a realizat acele

înregistrari sau daca acesta se pensioneaza, va cauta sa distruga înregistrarile respective.

Înregistrarile pot fi plasate catre un alt psiholog numai cu consimtamântul celor implicati,

obtinut în prealabil, pentru acele înregistrari. În situatia suspendarii sau încetarii dreptului de

libera practica datele vor fi distruse, daca nu se impune transferarea lor.

IX. STANDARDE DE ONORARII ŞI TAXE

Dreptul la onorarii

Pentru orice serviciu profesional oferit de psihologi, acestia au dreptul sa primeasca onorarii

sau salarii negociate în mod liber cu beneficiarul sau cu o terta parte.

Acordul pentru onorariu

Psihologii vor cauta sa stabileasca, de comun acord cu beneficiarul serviciului oferit, care este

valoarea si modalitatea de percepere a onorariului în conditiile legilor în vigoare si fara o falsa

prezentare a cuantumului acestui onorariu.

21

Renegocierea

Daca din motive justificate, serviciul oferit necesita restrângeri si limitari, acordul initial va fi

renegociat cât mai curând posibil. Psihologii îsi rezerva dreptul de a modifica valoarea

onorariului în functie de situatiile obiective noi aparute, cu notificarea prealabila si cu acordul

clientului.

Remunerarea prin terti

Daca psihologul ofera un serviciu (consultanta, administrativ, clinic etc.) în care onorariul nu

se percepe de la beneficiar, ci revine sub forma unei remunerari de la o a treia parte,

remunerarea se va face, pe cât posibil, pentru serviciul oferit si nu pe alte criterii specifice

acestor terti (diverse institutii).

Limitele onorariului

Onorariul fixat va depinde de calitatea serviciului oferit si competentele profesionale ale

psihologului, însa psihologii vor avea grija sa nu ceara un onorariu disproportionat fata de

valoarea serviciului oferit. Psihologii nu vor exploata beneficiarii serviciilor lor si vor

explicita, daca e cazul, valoarea onorariului stabilit.

X. STANDARDE PENTRU DECLARAŢII PUBLICE ŞI RECLAMĂ

Onestitatea în reclama

Psihologii îsi pot face publicitate numai pe baza propriilor realizari, evitând promovarea unui

palmares profesional fals sau exagerat si cu conditia sa nu puna în cauza activitatea unui coleg

de profesie.

Nu sunt considerate actiuni publicitare acele manifestari în care numele sau aspecte ale

activitatii lor profesionale sunt mentionate în materiale scrise sau audiovizuale realizate de

catre terti în scopul informarii publicului si nici acele interventii publice ale psihologilor cu

referiri la activitatea sau creatiile lor, daca acestea nu sunt comandate si platite de catre

acestia.

Responsabilitati de reclama

Psihologii care angajeaza persoane fizice sau juridice în scopul de a creea si/sau difuza mesaje

care sa promoveze practica lor profesionala, produsele sau activitatile lor îsi vor pastra

responsabilitatea profesionala pentru mesajele respective; Psihologii nu vor oferi remunerari

angajatilor din presa scrisa si audiovizuala sau alte forme de comunicare a informatiei catre

22

public pentru a li se face publicitate în cadrul programelor/sectiunilor de stiri ; Publicitatea

facuta activitatii unui psiholog trebuie sa fie explicita si identificata ca atare.

Psihologii care se ocupa cu anunturile, cataloagele, brosurile sau reclama pentru simpozioane,

seminarii sau alte programe educationale si care nu au o calificare adecvata se vor asigura ca

descriu cu precizie publicul tinta, programul, obiectivele educationale si taxele.

Reprezentarea în declaratii

Psihologii vor clarifica daca actioneaza ca simpli cetateni, ca membrii ai unor organizatii sau

grupuri specifice, atunci când dau declaratii sau când sunt implicati în activitati publice.

Declaratii publice

Atunci când psihologii ofera informatii, exprima puncte de vedere pe teme profesionale si fac

declaratii publice prin mijloace de informare în masa, publicatii de specialitate sau în format

electronic, se vor asigura ca acestea se înscriu în limitele competentelor profesionale si nu

contravin prevederilor prezentului Cod.

Situatii publice

Psihologii îsi asuma responsabilitatea deplina pentru aparitia lor publica, care trebuie sa fie în

acord cu principile si standardele din prezentul cod. Psihologii vor oferi informatii corecte

referitoare la: experienta si calificarea lor, titlurile academice, lucrarile publicate si rezultatele

studiilor lor, statutul profesional si afilierea la diferite organizatii, serviciile pe care le acorda

si calitatea acestora, taxele percepute.

STANDARDE SPECIFICE

XI. EDUCAŢIE ŞI FORMARE

Calitatea ofertei educationale si formative

Psihologii vor manifesta preocupare fata de programele educationale si cele de formare

profesionala, asigurându-se ca acestea furnizeaza cunostintele si experienta necesare si

suficiente pentru pregatirea studentilor si supervizatilor la standarde corespunzatoare

atestarilor, diplomelor sau gradelor academice/profesionale care urmeaza sa fie obtinute.

Cunostintele oferite trebuie sa se bazeze pe date experimentale si pe o argumentatie stiintifica.

Transparenta

23

Psihologii care raspund de programele educationale sau de formare se vor asigura ca exista o

descriere recenta si precisa a acestora: obiective, continut, beneficii si obligatiile care trebuie

îndeplinite pentru absolvirea programului, inclusiv modalitatile de evaluare si taxe. Aceste

informatii trebuie sa fie disponibile pentru toate partile interesate.

Responsabilitate educationala

Psihologii se vor asigura ca programele cursurilor acopera tematica propusa, ca informatia

este prezentata cu acurate, ca exista modalitati adecvate de evaluare a progresului si ca tipurile

de experiente descrise la curs sunt relevante. Psihologii pot sa modifice continutul sau

cerintele cursului atunci când considera aceste schimbari necesare sau dezirabile din punct de

vedere pedagogic, atâta vreme cât studentii si cei implicati sunt anuntati din timp de aceste

modificari.

Limite cadru, de informare

Psihologii nu vor cere studentilor sau celor supervizati sa dezvaluie informatii personale în

activitatile de curs sau în cadrul unor programe de formare profesionala/supervizare.

Conflicte în evaluare

Psihologii din institutiile de învatamânt superior care evalueaza performanta academica a

studentilor într-o forma de terapie nu vor oferi si servicii de terapie studentilor pe care îi

evalueaza, pe durata acestei evaluari. În cazul unui curs/ program în care terapia individuala

sau de grup este specificata ca si cerinta obligatorie, psihologii responsabili cu derularea

programului vor permite studentilor/cursantilor sa opteze pentru serviciile specialistilor

neafiliati la respectivul program.

Hartuire si relatii sexuale

Psihologii nu vor hartui sexual si nu se vor angaja în relatii sexuale cu studentii sau cu

supervizatii din departamentul, centrul sau din institutia în care lucreaza si asupra carora

acestia au sau pot avea o autoritate evaluativa.

Abuzul de autoritate

24

Fiind constienti de influenta pe care o au ca profesori sau coordonatori asupra elevilor,

studentilor, participantilor la cursuri, celor aflati în supervizare, psihologii nu vor face abuz de

autoritatea lor si nu vor umili sau ameninta în nici un fel integritatea sau imaginea de sine a

acestora.

Calificari speciale

Psihologii nu vor forma persoane care nu au absolvit o forma de învatamânt superior, nu au

specializare, experienta de lucru sau orice alta dovada de calificare atunci când formarea

vizeaza folosirea metodelor sau tehnicilor speciale (de ex. hipnoza, biofeedback, tehnici

avansate de testare etc.)

XII. TERAPIE ŞI CONSILIERE

Informarea clientului

În obtinerea consimtamântului informat din partea clientilor, psihologii vor informa în

prealabil clientul cu privire la forma de terapie utilizata, metodele folosite, riscuri, alternative,

limitele confidentialitatii, implicarea unor terti, onorarii si vor da curs oricarei alte cereri de

informare solicitata de client în acest sens. Daca teraputul se afla înca în supervizare, dar

poate desfasura în mod legal si profesional activitatea terapeutica pentru care se afla în

supervizare, va aduce la cunostinta clientului acest lucru cât mai curând posibil si de

asemenea va face cunoscut numele terapeutului care-l supervizeaza.

Consimtamântul pentru dezvaluire

În cazul sedintelor de terapie sau consiliere, înregistrarile pot fi transferate si spre cei care

preiau clientii respectivi, putând avea acces la acestea atât colegii de profesie cât si

supervizatii ce se afla într-un proces de formare teraputica, dar numai cu consimtamântul dat

în prealabil de cei vizati în acele înregistrari.

Intimitatea relatiei profesionale

Clientii vor beneficia de servicii de consultanta, consiliere sau terapie din partea psihologilor

fara prezenta unor terti, aceasta fiind permisa numai daca exista un acord în acest sens, atât

din partea clientului cât si din partea psihologului.

Precizarea clientului

25

Atunci când în procesul terapeutic sunt implicati, fie partenerul de viata, fie alti membrii de

familie, psihologii vor clarifica de la început relatiile pe care le au, cu fiecare persoana

implicata si vor preciza cine este clientul: o anumita persoana, relatia de cuplu, familia.

Psihologii vor preciza de asemenea care sunt limitele confidentialitatii.

Precizari suplimentare în terapia de grup

În cadrul terapiei de grup psihologii vor preciza regulile de grup, rolurile si responsabilitatile

ce revin tuturor participantilor si de asemenea limitele confidentialitatii.

Analiza ofertei de serviciu complex

În cazul în care clientii primesc deja servicii psihologice si de la alti psihologi sau de la alti

specialisti din alte domenii, psihologul va examina posibilitatea angajarii sale într-o relatie

terapeutica (daca aceasta este solicitata) prin analiza conditiilor, beneficiilor potentiale ale

clientului, riscurilor de conflict sau a confuziilor care pot sa apara. Psihologul va discuta cu

clientul aceste limitari înainte de obtinerea consimtamântului.

Intimitatea sexuala cu clientii sau apropiati ai acestora

Psihologii nu se vor angaja în relatii de intimitate sexuala cu clientii lor, cu persoanele despre

care stiu ca se afla în relatii apropiate cu clientii lor (rude, prieteni, alti cunoscuti) si nici nu

vor încheia terapia pentru a nu intra sub incidenta acestui standard.

Terapia cu parteneri sexuali

Psihologii nu vor accepta în terapie persoane cu care au avut relatii de intimitate sexuala.

Relatia sexuala cu fostii clienti

Psihologii nu se vor angaja sub nici o forma în relatii de intimitate sexuala cu fostii clienti

pentru o perioada de cel putin 2 ani de la încheierea terapiei. Aceasta nu înseamna ca dupa

aceasta perioada acestia pot sa întretina relatii de intimitate cu fostii clienti, exceptie facând

doar circumstantele în care acestia pot face dovada ca nu a existat nici o forma de exploatare

în timpul sau în cei 2 ani de dupa terminarea terapiei.

Încheierea terapiei din lipsa de beneficii

26

Psihologii vor încheia orice forma de terapie cu clientii lor daca exista evidente clare ca

acestia nu mai au nici un beneficiu prin continuarea terapiei sau în cazul în care continuarea

acesteia poate produce daune clientilor.

Încheierea terapiei din alte motive

Psihologii vor încheia terapia daca clientul intra într-o relatie cu o persoana cunoscuta sau

apropiata terapeutului si apare riscul unei relatii multiple, daca exista o agresiune din partea

clientului asupra terapeutului sau daca exista o solicitare clara în acest sens din partea

clientului .

Întreruperea si continuarea terapiei

Daca din motive de boala sau de indisponibilitate a psihologului terapia trebuie întrerupta

pentru o perioada mai lunga de timp, atunci psihologul va cauta sa-i ofere clientului o

posibilitate de continuare a terapiei cu un alt coleg psiholog care are disponibilitatea si

competenta necesara continuarii terapiei si care va putea fi informat cu privire la stadiul în

care se afla terapia, demersurile teraputice începute sau finalizate pâna în acel moment, cu

consimtamântul clientului.

Continuarea terapiei cu un alt terapeut

Psihologul care preia un client, de la un coleg care din motive justificate nu mai poate

continua actul teraputic, va examina cu atentie continutul demersului, potentialul de risc,

beneficiile, iar daca e nevoie poate consulta pe cei ce au fost implicati în procesul teraputic si

abia apoi va decide modalitatile de continuare a terapiei.

XIII. EVALUARE ŞI DIAGNOZĂ

Prezentarea caracteristicilor psihologice

Psihologii vor oferi informatii despre caracteristicile psihologice ale indivizilor numai dupa ce

au realizat o evaluare adecvata, care sa sustina stiintific si metodologic afirmatiile si

concluziile lor, indiferent daca e vorba de recomandari, rapoarte sau evaluari, precizând

limitele afirmatiilor, concluziilor si recomandarilor lor.

Daca psihologii realizeaza ca (re)examinarea individului nu este justificata sau necesara,

atunci acestia vor explica aceasta optiune, precizând sursele si documentele care stau la baza

acestor concluzii.

27

Conditii de utilizare a instrumentelor

Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele si tehnicile de evaluare în stricta

conformitate cu normele instituite în acest sens de Colegiu.. Astfel psihologii vor folosi numai

instrumente de evaluare ale caror caracteristici tehnice (validitate si fidelitate) au fost stabilite,

care detin etalon pentru membrii populatiei vizate si sunt însotite de manualul acestuia. În

urma oricarei evaluari, psihologii vor preciza beneficiarului limitele rezultatelor si

interpretarilor. Psihologii vor folosi metode de evaluare adecvate nivelului educational al

indivizilor, în afara cazului în care folosirea unui limbaj sofisticat sau a unei alte limbi este

relevanta pentru scopul evaluarii. Psihologii vor respecta de asemenea legislatia în vigoare cu

privire la drepturile de autor si de proprietate intelectuala pentru instrumentele de evaluare

folosite, promovând si respectând astfel munca si activitatea colegilor lor de breasla.

Consimtamântul pentru evaluare/diagnoza

Psihologii vor obtine consimtamântul informat pentru serviciile de evaluare cu exceptia

cazului în care (1) acestea sunt ceruta de lege sau de reglementarile în vigoare; (2) testarea

este o activitate educationala, institutionala sau organizationala prevazuta de reglementari

interne; consimtamântul informat include explicarea naturii si scopului de evaluare, costurile,

implicarea unei a treia parti, limitele de confidentialitate si ocazii pentru cel evaluat de a

formula întrebari si de a primi raspunsuri.

Psihologii vor informa persoanele fara capacitate deplina de a-si da consimtamântul si

persoanele pentru care testarea este ceruta de reglementarile legislative, cu privire la natura si

scopul serviciilor de evaluare propuse, folosind un limbaj usor de înteles pentru persoana care

urmeaza sa fie evaluata.

Psihologii care folosesc servicile unui traducator vor cere consimtamântul clientului pentru a

folosi serviciile acelui traducator, se vor asigura ca se va mentine confidentialitatea

rezultatelor, securitatea instrumentelor, inclusiv a documentelor de evaluare/diagnoza.

Datele de evaluare/diagnoza

Datele obtinute pot fi scoruri brute si standardizate, raspunsurile clientului la stimuli sau la

întrebarile la test, notele, înregistrarile si consemnarile psihologului, declaratiile si

comportamentul clientului în timpul unei examinari. Psihologii vor oferi datele obtinute, sub

forma de rezultate clientului si, daca e cazul, unor terti numai cu consimtamântul clientului,

sau fara acordul acestuia în situatiile prevazute de lege. Psihologii vor evita sa faca publice

28

datele obtinute, cu exceptia situatiilor prevazute de lege, protejând clientul de orice forma de

exploatare, abuz si prevenind devalorizarea datelor de evaluare/diagnoza. Datele de

evaluare/diagnoza reprezinta proprietate a psihologului sau institutiei care realizeaza

evaluarea/diagnoza si vor putea fi administrate si utilizate doar de catre psihologi calificati în

folosirea acestor instrumente.

Constructia de instrumente

Psihologii care construiesc sau adapteaza teste si alte instrumente de masurare vor folosi

proceduri în acord cu normele internationale actuale privind proiectarea instrumentelor,

standardizarea, validarea, reducerea sau eliminarea erorilor si vor preciza recomandarile

privind folosirea oricarui instrument în manualul de utilizare.

Interpretarea rezultatelor

În interpretarea rezultatelor evaluarii, fiind incluse aici si interpretarile computerizate,

psihologii vor lua în considerare scopul evaluarii, precum si numerosi alti factori, abilitatile de

testare si caracteristicile persoanei evaluate (caracteristici situationale, personale, lingvistice si

culturale) care pot afecta judecatile psihologilor sau care pot reduce acuratetea intepretarilor.

Calificarea în testare

Psihologii nu vor promova/ încuraja folosirea tehnicilor de evaluare psihologica de catre

persoane necalificate si neautorizate, decât în cadrul unei formari în care exista o supervizare

adecvata.

Actualitatea evaluarii

Psihologii nu îsi vor baza deciziile sau recomandari pe teste depasite/învechite, pe date care

nu mai sunt folositoare pentru scopul curent sau care nu corespund normelor de avizare ale

metodelor si tehnicilor de evaluare si asistenta psihologica stabilite de Colegiu

Responsabilitatea administrarii instrumentelor

Psihologii care ofera servicii psihologice de evaluare altor profesionisti vor prezenta cu

acuratete scopul, normele, validitatea, fidelitatea si aplicarea fiecarei proceduri, precum si

orice alta calitate a acestora. Psihologii îsi vor mentine responsabilitatea pentru aplicarea,

interpretarea si folosirea adecvata a instrumentelor de evaluare, indiferent daca vor interpreta

rezultatele ei însisi sau vor folosi o interpretare computerizata sau de alta natura.

29

Prezentarea rezultatelor pentru cei evaluati

Indiferent daca cotarea si interpretarea sunt facute de psihologi, angajati ai acestora sau

asistenti sau prin modalitati automate/computerizate, psihologii vor oferi persoanei evaluate

sau reprezentantului acesteia explicatiile necesare întelegerii rezultatelor, exceptie facând

situatiile în care natura relatiei împiedica acest lucru (situatii de evaluare organizationala,

preangajare si evaluari prevazute de lege), acest fapt fiind adus la cunostinta persoanei

evaluate înaintea începerii evaluarii.

Materialele

Materialele de evaluare/diagnoza cuprind manualul instrumentului, instrumentul propriu-zis,

protocoale, întrebarile sau stimulii utilizati, alte fise sau formulare necesare si nu include

datele de evaluare/diagnoza. Psihologii vor mentine integritatea si securitatea materialelor

testului si a altor metode de evaluare prin neînstrainarea lor catre persoane care nu au

competenta necesara, respectând dreptul de proprietate intelectuala prevazut de lege si

obligatiile de tip contractual privind utilizarea instrumentului.

XIV. CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI VALORIFICAREA REZULTATELOR

Standarde internationale

În cercetarile lor psihologii vor cauta, pe cât posibil, sa promoveze cele mai noi metodologii

de cercetare utilizate de comunitatea psihologica internationala, respectând atât standardele de

rigoare stiintifica cât si standardele etice.

Acordul de cercetare

Atunci când psihologii au nevoie de aprobare, din partea unei institutii, pentru desfasurarea

cercetarilor, acestia vor furniza toate datele necesare pentru acordarea aprobarii si vor avea în

vedere ca protocolul de cercetare sa corespunda aprobarilor primite.

Obtinerea consimtamântului

În obtinerea consimtamântului informat psihologii vor aduce la cunostinta participantilor

scopurile cercetarii, durata, procedurile utilizate, riscurile, beneficiile inclusiv compensatiile

financiare, limitele confidentialitatii, dreptul oricui de a se retrage din cercetare si în general

toate datele pe care participantii le solicita si de care au nevoie pentru a-si da consimtamântul.

30

În cazul în care exista posibilitatea producerii unor daune si suferinta, psihologii au obligatia

sa o minimizeze pe cât posibil.

Utilizarea de suport audio-video

Psihologii vor obtine consimtamântul informat de la toti participantii la cercetare pentru

înregistrarile audio si video, înaintea efectuarii acestora, oferind garantii ca acestea vor fi

utilizate numai într-o maniera în care identificarea nu poate produce daune celor implicati .

Limitari ale informarii

Psihologii nu vor face studii si cercetari care implica proceduri de prezentare ascunsa/falsa a

modelului de cercetare decât daca alternativa de prezentare corecta nu este fezabila stiintific

sau aduce o alterare evidenta concluziilor cercetarii. În acest caz, participantii vor fi informati

de utilizarea unui astfel de model de cercetare si vor participa numai daca îsi dau

consimtamântul, putând oricând sa-si retraga datele din cercetare. Cercetarea, în acest caz,

poate fi derulata numai daca nu poate produce suferinta sau daune participantilor.

Exceptia de la consimtamânt

Psihologii se pot dispensa în cadrul cercetarilor de consimtamântul informat al participantilor

numai daca (a) cercetarea nu poate produce în nici un fel daune (observatii naturale, practici

educationale sau curriculare, chestionare anonima, cercetare de arhive) sau (b) este permisa de

reglementari legislative.

Persoane si grupuri vulnerabile

Psihologii vor cauta sa examineze etic, independent, adecvat drepturilor omului si sa ia toate

masurile de protectie pentru orice cercetare ce implica grupuri vulnerabile si/sau persoane cu

incapacitate de a-si da consimtamântul informat, înainte de a lua decizia de a începe.

Evitarea unor categorii de subiecti

Psihologii nu se vor folosi de persoane cu incapacitate de a-si da consimtamântul în nici un

studiu sau cercetare, daca studiul sau cercetarea avuta în vedere poate fi finalizata la fel de

bine cu persoane care au capacitatea deplina de a-si da consimtamântul informat.

31

Manipularea prin cresterea compensatiilor

Psihologii vor evita sa propuna si sa acorde participantilor la cercetare compensatii financiare

excesive sau alte forme de stimulente pentru participarea la cercetare si care pot favoriza

obtinerea consimtamântului, cu atât mai mult atunci când sunt evidente clare ca exista riscul

producerii de suferinta si daune în timpul cercetarii.

Utilizarea animalelor în cercetare

Psihologii care utilizeaza animale în cercetarile lor, vor evita provocarea de suferinta acestora,

exceptie facând cercetarile care nu presupun metode invazive producatoare de suferinta sau

leziuni.

Corectitudinea datelor

Psihologii nu au voie sa prezinte date false pentru care nu au fost facute în realitate

masuratori. Daca vor constata erori de prezentare a datelor sau de prelucrare a acestora vor

face toti pasii necesari pentru corectarea acestora, altfel vor retrage si anula cercetarea.

Plagiatul

Psihologii nu vor prezenta date sau rezultate din alte studii sau cercetari, ca apartinându-le lor.

Abuzul de status

Psihologii vor fi creditati pentru cercetarile facute cât si pentru publicarea acestora numai în

masura în care acestia au o contributie majora. Astfel psihologii vor face distictia între autor

principal al cercetarii, contributie la cercetare, contributie minora si statusul sau pozitia pe

care o detine respectivul psiholog. Astfel pozitia academica, titlul academic sau pozitia

sociala sau cea de sef de departament sau manager într-o institutie nu confera nimanui credit

pentru o pozitie principala în cercetare, decât în masura în care exista o acoperire reala prin

contributia adusa la cercetare si nu prin statusul social sau academic.

Transmiterea datelor

Atunci când exista solicitari de folosire sau de verificare a datelor din partea unui alt

cercetator decât cei implicati direct în cercetare, psihologii vor putea oferi datele de cercetare

numai în masura în care se pastreaza confidentialitatea acestor informatii de catre cei carora li

se încredinteaza si daca exista o specificare clara a modului de utilizare a acestora.

Protejarea datelor

32

Psihologii vor proteja datele de cercetare, asigurându-se ca acestea sunt pastrate în conditii de

securitate. Protocoalele de cercetare, datele de cercetare sistematizate sau cele deja publicate

pot fi pastrate fara restrictii dar în conditiile respectarii normelor etice.

Onestitate stiintifica

Psihologii implicati în evaluarea, monitorizarea, realizarea si raportarea activitatilor de

cercetare stiintifica vor manifesta impartialitate si obiectivitate si vor respecta drepturile de

proprietate intelectuala. Selectia proiectelor de cercetare, a rezultatelor cercetarilor realizate

pentru a fi valorificate publicistic sau practic se va face doar pe criterii de relevanta stiintifica,

excluzându-se orice considerent personal sau de natura extraprofesionala.

Buna conduita în cercetarea stiintifica

În activitatea de cercetare stiintifica psihologii vor evita ascunderea sau înlaturarea

rezultatelor nedorite, confectionarea de rezultate, înlocuirea rezultatelor cu date fictive,

interpretarea deliberat distorsionata a rezultatelor si deformarea concluziilor, plagierea

rezultatelor sau a publicatiilor altor autori, neatribuirea corecta a paternitatii unei lucrari,

nedezvaluirea conflictelor de interese, deturnarea fondurilor de cercetare, neînregistrarea

si/sau nestocarea rezultatelor, lipsa de obiectivitate în evaluari, nerespectarea conditiilor de

confidentialitate precum si publicarea sau finantarea repetata a acelorasi rezultate ca elemente

de noutate stiintifica.

Datele contradictorii, diferentele de conceptie experimentala sau practica, diferentele de

interpretare a datelor, diferentele de opinie nu constituie abateri de la buna conduita în

cercetarea stiintifica.

XV. DISPOZIŢII FINALE

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica intra în vigoare odata cu

aprobarea lui de catre Conventia Nationala a Colegiului Psihologilor din România.

Psihologii au responsabilitatea de a cunoaste si de a aplica prevederile acestui Cod. Orice

fapte savârsite în legatura cu profesia care contravin prevederilor prezentului Cod, angajeaza

raspunderea disciplinara a psihologilor.

Membrii Colegiului Psihologilor din România nu vor recunoaste, ca fiind profesionala,

activitatea care este neconforma cu principiile si standardele acestui Cod.

Toti psihologii vor coopera cu Comisia de Deontologie si Disciplina a Colegiului Psihologilor

din România, atât în supervizarea conduitelor etice cât si în promovarea lor. Refuzul

33

cooperarii atrage de la sine violarea prevederilor acestui Cod si prin urmare sanctionarea

psihologilor în cauza în conformitate cu Codul de procedura disciplinara.

Pentru a mentine relevanta si actualitatea codului, acesta este revizuit de Comisia de

Deotologie si Disciplina a Colegiului Psihologilor din România dupa o perioada de 4 ani sau

atunci când situatia o impune.

PROCESUL DE LUARE A UNEI DECIZII ETICE

Toate cele 3 principii si cele 7 + 4 standarde (7 generale + 4 specifice) trebuie sa fie luate în

considerare pentru luarea unei decizii etice. Totusi exista circumstante în care principiile etice

vin în conflict si nu se poate acorda aceeasi greutate fiecarui principiu. Complexitatea

dilemelor etice nu permite o ierarhizare ferma a principiilor. Totusi cele 3 principii au fost

ordonate în concordanta cu greutatea acordata.

Acest proces trebuie sa fie unul relativ rapid, conducând spre o solutie simpla a unei situatii

cu implicatii etice. Acest lucru e simplu în cazul în care exista standarde clare pentru acele

situatii si nu apare nici un conflict între principii sau standarde. Pe de alta parte unele aspecte

etice (în special cele în care apare un conflict între principii) nu se pot rezolva usor si necesita

timp pentru deliberare.

În continuare sunt prezentati cativa pasi, pasii de baza în luarea unei decizii etice.

1. Identificarea aspectelor si practicilor relevante etic

2. Elaborarea alternativelor posibile

3. Analiza probabilitatii riscurilor si beneficiilor de scurta durata, de lunga durata si a celor

în derulare (prezente) pentru fiecare altenativa de actiune asupra individului / grupului

implicat si de asemenea probabilitatea de a afecta clientul, familia sau colegii clientului,

institutia în care este angajat clientul, studentii, participantii la cercetare, disciplina,

societatea.

4. Alegerea celei mai bune directii de actiune dupa aplicarea constienta a principiilor si

standardelor acestui Cod.

5. Evaluarea rezultatelor actiunii alese.

6. Asumarea responsabilitatii pentru consecintele actiunii, incluzând corectarea

consecintelor negative, daca se poate, ori reangajarea în procesul de luare a deciziei daca

situatia etica nu a fost solutionata.

34

Psihologii aflati într-un proces de deliberare, consumator de timp, sunt încurajati si li se

recomanda sa se consulte cu colegii lor sau cu persoane avizate dintr-un corp de avizare a

problemelor etice (ex. Comisia de deontologie si disciplina a Colegiului) ce pot aduce

obiectivitate si clarificare în procesul de luare a deciziei. Desi decizia directiei de actiune

apartine psihologului cautarea si apelarea la astfel de consultari reflecta maturitate

profesionala si o abordare etica a procesului de luare a deciziei.

35