Embed Size (px)
Citation preview
ETIOPATOGENIA ETIOPATOGENIA DIABETULUI ZAHARAT TIP DIABETULUI ZAHARAT TIP
22
DIABETUL ZAHARAT - definiţie
DIABETUL ZAHARAT defineşte o tulburare metabolică complexă care poate avea etiologie multiplă, caracterizată prin hiperglicemie cronică asociată cu modificări ale metabolismului glucidic, lipidic şi proteic, rezultate din deficienţa în insulinosecreţie, insulinorezistenţă sau ambele.
WHO
The Expert Committee on the Diagn.and Classif. of Diabetes Mellitus (from the ADA) Diab.Care 2004; Vol 27, suppl 1 S5 to S10
Hiperglicemia cronică din diabet se asociază pe termen lung cu alterări, disfuncţii sau insuficienţă ale diferitelor organe, în special ale ochilor, rinichilor, nervilor, inimii, vaselor sanguine.
Number of persons<5,0005,000–74,00075,000–349,000350,000–1,500,000>1,500,000No data available
Prevalence of diabetes in 1997
Adapted from World Health Organization. The World Health Report: l ife in the 21st century, a vision for all. Geneva: WHO,1998.
Total cases = 300 million adults
Prevalence of diabetes in 2025(projected)
DIABETUL ZAHARAT – o epidemie de proporţii
International Diabetes Federation. Diabetes Atlas Executive Summary. Second Edition. IDF publ. 2003; 7-14
0
50
100
150
200
250
300
1995 2000 2025
Populaţie (milioane)
135154
300
220
2010
85-95% diabetici de tip 2
Prevalenţa DZ tip 2Prevalenţa DZ tip 2 0 5
Statele Unite ale Americii
Indieni Pima
Mexicani-Americani
Cubanezi
Negri
AlbiEuropa
Finlanda
Suedia
Danemarca
Polonia
Italia
Orientul Mijlociu
Arabia SauditaAsia Centrala
Com. Statelo Indep.Asia
Shanghai, China
Yamagata, Japonia
10 15 50 55
Diabetul zaharat tip 2Diabetul zaharat tip 2EpidemiologieEpidemiologie
Incidenţa diabetului zaharat este în continuă creştere Incidenţa diabetului zaharat este în continuă creştere în întreaga lume;în întreaga lume;
Prevalenţa diabetului zaharat în lume Prevalenţa diabetului zaharat în lume ,, cea estimată cea estimată ADAADA pentru anul 2025 este pentru anul 2025 este ~~9%;9%;
DZ tip 2 este cea mai frecventa formă de diabet DZ tip 2 este cea mai frecventa formă de diabet zaharat, reprezentând zaharat, reprezentând ~~90% din cazurile de diabet 90% din cazurile de diabet zaharat diagnosticzaharat diagnosticate;ate;
25-30% din cazuri sunt nediagnosticate.25-30% din cazuri sunt nediagnosticate. DZ tip 2 poate să apară la orice vârstă, însă DZ tip 2 poate să apară la orice vârstă, însă
majoritatea cazurilor de diabet zaharat tip 2 au fost majoritatea cazurilor de diabet zaharat tip 2 au fost evidenţiate la pacienţi cu vârsta peste 30 de ani;evidenţiate la pacienţi cu vârsta peste 30 de ani;
Deşi aprox. 80% din pacienţi sunt actuali obezi sau Deşi aprox. 80% din pacienţi sunt actuali obezi sau foşti obezi, DZ tip 2 poatefoşti obezi, DZ tip 2 poate să apară şi la persoane să apară şi la persoane nonobeze, mai ales la vârstnici.nonobeze, mai ales la vârstnici.
Screeningul diabetului zaharat tip2 la copii se adreseaza copiilor Screeningul diabetului zaharat tip2 la copii se adreseaza copiilor supraponderali(IMC> percentila 85 pentru varsta si sex, greutate supraponderali(IMC> percentila 85 pentru varsta si sex, greutate
ajustata dupa inaltime >percentila85 sau greutate >120% din ajustata dupa inaltime >percentila85 sau greutate >120% din greutatea ideala) care au oricare doi din urmatorii factori de risc:greutatea ideala) care au oricare doi din urmatorii factori de risc:
-istoric familial de diabet zaharat tip2 la rudele de gradul intai sau doi;-istoric familial de diabet zaharat tip2 la rudele de gradul intai sau doi; - rasa/etnie(amerindieni, afro-americani, latino-americani,asiatici);- rasa/etnie(amerindieni, afro-americani, latino-americani,asiatici); -elemente de insulinorezistenta sau afectiuni asociate cu -elemente de insulinorezistenta sau afectiuni asociate cu
insulinorezistenta( acanthosis nigricans,hipertensiune insulinorezistenta( acanthosis nigricans,hipertensiune arteriala,dislipidemie,sindromul de ovar polichistic sau nou nascutul cu arteriala,dislipidemie,sindromul de ovar polichistic sau nou nascutul cu greutate mica pentru varsta gestatiei).greutate mica pentru varsta gestatiei).
- istoricul matern de diabet zaharat sau diabet gestational in timpul sarcinii - istoricul matern de diabet zaharat sau diabet gestational in timpul sarcinii respective.respective.
Testarea trebuie sa inceapa la varsta de 10 ani sau la pubertate, daca Testarea trebuie sa inceapa la varsta de 10 ani sau la pubertate, daca pubertatea se instaleaza mai devreme si se va repeta la fiecare 3 ani.pubertatea se instaleaza mai devreme si se va repeta la fiecare 3 ani.
ADA 2010ADA 2010
Bolile cardiovasculare – cauză majoră de deces
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
BCI altele(CV)
diabet cancer AVC infectii altele
deces (%)
Geiss LS et al. Diabetes in America.2nd ed.Bethesda, MD:NIH;1995
0
5
10
0 4 8 12
Years of follow-up
Cu
mu
lati
ve h
aza
rd (
%)
Relative risk3.55 (1.96, 6.43)
DMS
0
5
10
0 4 8 12
Relative risk3.77 (1.74, 8.17) DMS
No DMS No DMS
CHD deaths Cardiovascular deaths
Mortalitate cardiovasculară Mortalitate cardiovasculară crescută la pacienţii cu crescută la pacienţii cu
Sindrom metabolicSindrom metabolic
Lakka HM et al. JAMA 2002;288:2709-16
Sindromul X metabolicSindromul X metabolic Obezitate abdominala c.t Obezitate abdominala c.t ≥ 94 cm.barbati≥ 94 cm.barbati
≥ ≥ 80 cm. femei80 cm. femei
Trigliceride ≥ 150 mg/dlTrigliceride ≥ 150 mg/dl
HDL-col. < 40 mg/dl B; < 50 mg/dl HDL-col. < 40 mg/dl B; < 50 mg/dl FF
Tensiune arteriala ≥ 130/85 mm Tensiune arteriala ≥ 130/85 mm HgHg
Glicemie bazalaGlicemie bazala ≥ 100 mg/dl≥ 100 mg/dl
(IDF- 2006)(IDF- 2006)
SINDROMUL X METABOLIC si OBEZITATEA
CLASIFICAREA RISCULUI PENTRU SANATATE FUNCTIE DE INDEXUL MASEI CORPORALE
OMS-1998
Clasificare IMC Risc de aparitie a (kg/m²) comorbiditatilor
SUBPONDERAL <18,5 SCAZUTNORMOPONDERAL 18,5-24,9 ACCEPTATSUPRAPONDERAL 25,0-29,9 USOR CRESCUTOBEZITATE ≥30,0 Gradul I 30,0-34,9 MODERATGradul II 35,0-39,9 SEVERGradul III ≥40,0 FOARTE CRESCUT
Intervenţia factorilor genetici în Intervenţia factorilor genetici în etiopatogenia DZ tip 2etiopatogenia DZ tip 2
**Studii privind diferenţele în prevalenţa diabetului zaharat în cadrul Studii privind diferenţele în prevalenţa diabetului zaharat în cadrul unor grupe etnice diferite care trăiesc în aceiaşi zonă geograficăunor grupe etnice diferite care trăiesc în aceiaşi zonă geograficăAceste diferenţe sugerează existenţa unei susceptibilităţi diferite, Aceste diferenţe sugerează existenţa unei susceptibilităţi diferite, probabilprobabil determinată genetic, în condiţiile intervenţiei unor determinată genetic, în condiţiile intervenţiei unor factori de mediu similari. Ex: Indienii Americani şi Mexicanii factori de mediu similari. Ex: Indienii Americani şi Mexicanii Americani care trăiesc pe teritoriul SUA au o prevalenţă a DZ tip 2 Americani care trăiesc pe teritoriul SUA au o prevalenţă a DZ tip 2 cu mult mai mare decât populaţiile de origine europeană cu mult mai mare decât populaţiile de origine europeană (Caucazieni) cu care locuiesc aceiaşi zonă geografică(Caucazieni) cu care locuiesc aceiaşi zonă geografică
*Studii privind diferenţele în prevalenţa diabetului zaharat legate de *Studii privind diferenţele în prevalenţa diabetului zaharat legate de amestecul geneticamestecul genetic
Ex: La populaţiile cu o prevalenţă ridicată a DZ, cum ar fi Ex: La populaţiile cu o prevalenţă ridicată a DZ, cum ar fi Micronezienii din insula Nauru sau Mexicanii Americani, Micronezienii din insula Nauru sau Mexicanii Americani, prevalenţa diabetului scade în rândul descendenţilor rezultaţi din prevalenţa diabetului scade în rândul descendenţilor rezultaţi din căsătorii mixte din punct de vedere etnic.căsătorii mixte din punct de vedere etnic.
*Studii asupra gemenilor monozigoţi, *Studii asupra gemenilor monozigoţi, în care unul din gemeni era în care unul din gemeni era afectat de DZ tip 2 au arătat o rată de concordanţă de peste 90%.afectat de DZ tip 2 au arătat o rată de concordanţă de peste 90%.
Rudele de gradul 1 Rudele de gradul 1 ale unui subiect cu DZ tip 2 prezintă un risc de ale unui subiect cu DZ tip 2 prezintă un risc de 20-40% de a dezvolta, pe parcursul vieţii, diabet zaharat tip 2, risc 20-40% de a dezvolta, pe parcursul vieţii, diabet zaharat tip 2, risc semnificativ crescut faţă de 6% cât este apreciat la populaţia semnificativ crescut faţă de 6% cât este apreciat la populaţia generală neselecţionatăgenerală neselecţionată..
GENELEGENELE CANDIDATECANDIDATE ININ DIABETULDIABETUL ZAHARATZAHARAT TIP2TIP2
Gene asociate deficitului insulinosecretorGene asociate deficitului insulinosecretor: HLA, : HLA, Insulina, KInsulina, KATP-ATP-Kir6.2,glucokinaza,etc.Kir6.2,glucokinaza,etc.
GeneGene asociateasociate insulinorezistenteiinsulinorezistentei:: GLUT1GLUT1, , GLUT2GLUT2,,
Hexokinaza,Glicogensintetaza,FosfofructokinazHexokinaza,Glicogensintetaza,Fosfofructokinaza,GLP-1,a,GLP-1,
LPL,ApoAI,ApoB,PPARLPL,ApoAI,ApoB,PPARαα,PPAR,PPARγγ,IRS1si2etc.,IRS1si2etc.
(afectarea metabolism.)(afectarea metabolism.)
Gene asociate obezitatiiGene asociate obezitatii: leptina, receptori : leptina, receptori leptina,leptina, TNFTNFαα,adiponectina,adiponectina, , rezistinarezistina..
Intervenţia factorilor de mediu în Intervenţia factorilor de mediu în etiopatogenia DZ tip 2etiopatogenia DZ tip 2
OBEZITATEAOBEZITATEASEDENTARISMULSEDENTARISMUL CREŞTEREA REZISTCREŞTEREA REZIST.. LA INS LA INSULINAULINASTRESULSTRESUL**Studii privind efectul schimbării mediului de viaţă asupra prevalenţei Studii privind efectul schimbării mediului de viaţă asupra prevalenţei
DZ tip 2DZ tip 2Ex: Prevalenţe deosebit de ridicate au fost repetate în rândul unor Ex: Prevalenţe deosebit de ridicate au fost repetate în rândul unor
populaţii distincte care au suferit o schimbare rapidă a modului de populaţii distincte care au suferit o schimbare rapidă a modului de viaţă: de la cel tradiţional la un stil de viaţă modern (sedentarism, viaţă: de la cel tradiţional la un stil de viaţă modern (sedentarism, modificarea alimentaţiei cu adoptarea unei diete hipercalorice, ambele modificarea alimentaţiei cu adoptarea unei diete hipercalorice, ambele contribuind la creşterea frecvenţei obezităţii).contribuind la creşterea frecvenţei obezităţii).
**Studii privind variaţia prevalenţei DZ tip 2 în funcţie de mediul urban Studii privind variaţia prevalenţei DZ tip 2 în funcţie de mediul urban sau rural în cadrul aceluiaşi grup etnicsau rural în cadrul aceluiaşi grup etnic
Prevalenţa DZ tip 2 este mai mare în mediul urban comparativ cu cel Prevalenţa DZ tip 2 este mai mare în mediul urban comparativ cu cel ruralrural
*Studiul prevalenţei bolii la populaţiile migrante în comparaţie cu *Studiul prevalenţei bolii la populaţiile migrante în comparaţie cu prevalenţa la locul de origineprevalenţa la locul de origine
Prevalenţa DZ tip 2 a fost mai mare la persoanele care au imigrat într-o Prevalenţa DZ tip 2 a fost mai mare la persoanele care au imigrat într-o zonă geografică având un grad sporit de urbanizare.zonă geografică având un grad sporit de urbanizare.
Factori genetici si de mediuFactori genetici si de mediu Deficienţă în secreţia şi acţiunile insulineiDeficienţă în secreţia şi acţiunile insulinei Diminuarea masei Diminuarea masei ββ celulare celulare Distribuţie particulară a Distribuţie particulară a ttesutului adipos esutului adipos ObezitateObezitate
Transmitere pTransmitere polioligenică, probabil multigenicăgenică, probabil multigenică- DZ 2- DZ 2
Forme cu Forme cu transmitere monogenică transmitere monogenică – autozomal – autozomal dominantadominanta
MODY (Maturity onset Diabetes of the Young) 2-5% din MODY (Maturity onset Diabetes of the Young) 2-5% din cazuricazuri
RELATIA OBEZITATE ABDOMINALA- RELATIA OBEZITATE ABDOMINALA- DIABET ZAHARAT TIP2DIABET ZAHARAT TIP2
Tesutul adipos visceral- mai rezistent Tesutul adipos visceral- mai rezistent la actiunea insulinei→lipoliza la actiunea insulinei→lipoliza accentuata cu AGL↑ ;accentuata cu AGL↑ ;
AGL↑in circ.portala - ↑PHGAGL↑in circ.portala - ↑PHG AGL↑in circ.generala- competitie cu AGL↑in circ.generala- competitie cu
utilizarea glucozei la nivelul utilizarea glucozei la nivelul muschiului scheletic→muschiului scheletic→
hiperglicemiehiperglicemie
DEFECTELE MAJORE implicate în DEFECTELE MAJORE implicate în etiopatogenia DZ tip 2etiopatogenia DZ tip 2
REZISTENŢA LA INSULINĂREZISTENŢA LA INSULINĂ DEFICIENŢA SECREŢIEI DE INSULINĂDEFICIENŢA SECREŢIEI DE INSULINĂ
Cele două defecte determină anomalii ale Cele două defecte determină anomalii ale producţiei hepatice de glucoză (PHG), ale producţiei hepatice de glucoză (PHG), ale captării tisulare, insulinomediate, a glucozei captării tisulare, insulinomediate, a glucozei şi ale metabolşi ale metaboliismului ţesutului adipos şi al smului ţesutului adipos şi al acizilor graşi liberi.acizilor graşi liberi.
..Hiperglicemia Hiperglicemia poate fi rezultatul creşterii poate fi rezultatul creşterii
producţiei hepatice de glucoză, al scăderii producţiei hepatice de glucoză, al scăderii captării tisulare a glucozei captării tisulare a glucozei sau a combinaţiei sau a combinaţiei celor două.celor două.
Cresterea lipolizeiScăderea preluării de glucoză in muschi si tesut adipos si cresterea eliberarii hepatice de glucoza
Insulinorezistenţa
Disfunctie -celulara
glucotoxiciatelip
otoxicitate
Hiperglicemie Cresterea acizilor grasi liberi
Răspunsul insulinosecretor este bifazic
Prima fază a răspunsului insulinosecretor (insulina stocată în granulele de secreţie) se desfăşoară în primele 10 minute şi este reprezentată de un peak secretor de scurtă durată, cu tendinţa revenirii la nivelul insulinemic anterior. Dacă stimulul insulinosecretor continuă, nivelul insulinemiei creşte treptat atingând un platou care se menţine pe durata aplicării stimulului. Acest răspuns constituie faza a doua a răspunsului insulinosecretor (insulina nou sintetizată).
La subiecţii cu DZ tip 2 prima fază a răspunsului insulinosecretor lipseşte, astfel că răspunsul insulinosecretor la glucoză apare întârziat spre deosebire de stimulii neglucozici.
DEFICIENTA BETA-CELULARADEFICIENTA BETA-CELULARA
Reducerea masei beta-celulare Reducerea masei beta-celulare prin acumulare de ,,amiloid„prin acumulare de ,,amiloid„
DiminuareaDiminuarea raspunsuluiraspunsului
insulinosecretorinsulinosecretor
INSULINOREZISTENŢAINSULINOREZISTENŢADefiniţieDefiniţie
Insulinorezistenţa = Insulinorezistenţa = starea în care starea în care valorile insulinemiei eficiente la valorile insulinemiei eficiente la subiecţii normali nu produc subiecţii normali nu produc efectele biologice cunoscute ale efectele biologice cunoscute ale acesteia acesteia
Localizarea Localizarea defectuluidefectului
DefectDefect Ţesut ţintăŢesut ţintă Căile Căile metabolice metabolice
afectateafectate
Receptor insulinicReceptor insulinic Tirosin Tirosin kinazakinaza
Muşchi, ţesut Muşchi, ţesut adiposadipos
ToateToate
Transporter de Transporter de glucozăglucoză
Structura, Structura, translocare, translocare, inserţieinserţie
Muşchi, ţesut Muşchi, ţesut adiposadipos
Aport de glucozăAport de glucoză
Glicogen sintetazaGlicogen sintetaza ActivareActivare MuşchiMuşchi Depzitarea Depzitarea glucozei sub glucozei sub formă de formă de glicogenglicogen
GlucokinazaGlucokinaza ActivareActivare Ficat, celule Ficat, celule ββ
Metabolizarea Metabolizarea glucozeiglucozei
Lipoprotein-lipazaLipoprotein-lipaza Răspunsul la Răspunsul la insulinăinsulină
Muşchi, ţesut Muşchi, ţesut adiposadipos
Afectarea Afectarea metabolismului metabolismului lipidiclipidic
Sistemul vascularSistemul vascular Fluxul Fluxul sanguinsanguin
MuşchiMuşchi ToateToate
Defecte celulare posibil implicate în insulinorezistenţă
INSULINOREZISTENŢA – HIPERINSULINISM – INSULINOREZISTENŢA – HIPERINSULINISM – normoglicemienormoglicemie
INSULINOREZISTENŢA –INSULINOSECREŢIE INSULINOREZISTENŢA –INSULINOSECREŢIE <normal<normalăă>>
hhiperglicemieiperglicemie
INSULINOREZISTENŢA –INSULINOSECREŢIE INSULINOREZISTENŢA –INSULINOSECREŢIE <<scăzutăscăzută>>
hiperglicemie hiperglicemie severăseveră
PATOGENIA DIABETULUI TIP 2
FACTORI GENETICI FACTORI DE MEDIU Gene rezist. insulină Obezitate Gene secr. insulină Dieta Gene de capac. cel.β Activitate Gene obezitate Vârsta
D.Z. Tip 2
Scăderea secreţiei de insulină Desensibilizare la glucoza cel.β
Creştere secreţiei de insulinăScăderea sensibilităţii la insulină şi glucoză
INSULINOREZISTENŢA DEFICIENŢA INSULINOSECREŢIEI
DIABETUL ZAHARAT TIP 2 este o afecţiune heterogenă, caracterizată prin scăderea sensibilităţii la insulină (insulinorezistenţa) la nivel hepatic, muscular şi a ţesutului adipos, asociată cu o disfuncţie secretorie betacelulară.
Iniţial ?
INSULINOREZISTENŢA
Sau
DEFICIENŢA SECREŢIEI DE INSULINĂ
PAUZAPAUZA
Evaluarea pacientului cu diabet zaharatEvaluarea pacientului cu diabet zaharat
IstoricIstoric Antecedente patologice semnificativeAntecedente patologice semnificative Factori de risc pentru diabetFactori de risc pentru diabet Istoric familial de afectiuni vasculare,hipertensiune,dislipidemie,alte Istoric familial de afectiuni vasculare,hipertensiune,dislipidemie,alte
afectiuni endocrineafectiuni endocrine Obiceiurile alimentareObiceiurile alimentare Modificari recente ale greutatii corporale Modificari recente ale greutatii corporale Nivelul activitatii fiziceNivelul activitatii fizice Statutul socioeconomicStatutul socioeconomic Fumatul, consumul de alcoolFumatul, consumul de alcool Medicatia asociataMedicatia asociata Simptomatologia determinata de complicatiile croniceSimptomatologia determinata de complicatiile cronice
Evaluarea pacientului cu diabet zaharatEvaluarea pacientului cu diabet zaharat
Examen obiectivExamen obiectiv Inclusiv IMC si circumferinta talieiInclusiv IMC si circumferinta taliei
Examene de laboratorExamene de laborator Glicemie bazala, Glicemie bazala, Colesterol, HDL-colesterol, trigliceride, LDL-colesterol calculatColesterol, HDL-colesterol, trigliceride, LDL-colesterol calculat Hemoglobina glicozilata,Hemoglobina glicozilata, Acid uric,Acid uric, Uree, creatinina,Uree, creatinina, Probe hepaticeProbe hepatice Hormoni tiroidieni,Hormoni tiroidieni, Sumar urina, uroculturaSumar urina, urocultura
ElectrocardiogramaElectrocardiograma
MASURI TERAPEUTICE IN DIABETUL MASURI TERAPEUTICE IN DIABETUL ZAHARATZAHARAT
TRATAMENTUL DIETETICTRATAMENTUL DIETETIC
EXERCITIUL FIZICEXERCITIUL FIZIC
TRTRATAMENTUL MEDICAMENTOSATAMENTUL MEDICAMENTOS
ALTERNATIVEALTERNATIVE
CHIRURGIA BARIATRICACHIRURGIA BARIATRICA
la pacienti cu DZ tip2 si IMC > 35kg/m²la pacienti cu DZ tip2 si IMC > 35kg/m²
!!! DIETA ESTE TRATAMENTUL PRIMORDIAL, DE MAXIMA IMPORTANTA IN MANAGEMENTUL
DIABETULUI ZAHARAT TIP 2.
!!! TRATAMENTUL DIETETIC NU POATE FI INLOCUIT CU TRATAMENTUL MEDICAMENTOS.
!!! DIETA TREBUIE STRICT INDIVIDUALIZATA.
SCOPURILE TRATAMENTULUISCOPURILE TRATAMENTULUIDIETETICDIETETIC
RESTABILIREA VALORILOR GLICEMICERESTABILIREA VALORILOR GLICEMICE NORMALIZAREA LIPIDELOR SERICENORMALIZAREA LIPIDELOR SERICE
(sau cat mai aproape de normal)(sau cat mai aproape de normal) EVITAREA HIPOGLICEMIILOR la persoanele diabetice tratateEVITAREA HIPOGLICEMIILOR la persoanele diabetice tratate cu sulfamide hipoglicemiante sau insulina.cu sulfamide hipoglicemiante sau insulina. ATINGEREA SI MENTINEREA GREUTATII IDEALEATINGEREA SI MENTINEREA GREUTATII IDEALE
( BMI : 19-25kg/m²)( BMI : 19-25kg/m²) ASIGURAREA NECESARULUI CALORIC SI NUTRITIONAL ADECVAT :ASIGURAREA NECESARULUI CALORIC SI NUTRITIONAL ADECVAT :
-PE GRUPE DE VARSTA -dezvoltarea somatica normala a -PE GRUPE DE VARSTA -dezvoltarea somatica normala a COPIILOR siCOPIILOR si ADOLESCENTILORADOLESCENTILOR-IN PERIOADE FIZIOLOGICE- SARCINA,-IN PERIOADE FIZIOLOGICE- SARCINA, LACTATIELACTATIE-IN DIFERITE STARI PATOLOGICE SUPRAADAUGATE -IN DIFERITE STARI PATOLOGICE SUPRAADAUGATE
NORMALIZAREA VALORILOR TENSIUNII ARTERIALENORMALIZAREA VALORILOR TENSIUNII ARTERIALE REDUCEREA PROTEINURIEREDUCEREA PROTEINURIE
IMPLEMENTAREA PLANULUI DIETETICIMPLEMENTAREA PLANULUI DIETETIC
*APRECIEREA APORTULUI ALIMENTAR ZILNIC*APRECIEREA APORTULUI ALIMENTAR ZILNICCALORIICALORIIHIDRATI DE CARBON, PROTEINE, LIPIDEHIDRATI DE CARBON, PROTEINE, LIPIDEALCOOLALCOOLMINERALEMINERALEOBICEIURI ALIMENTARE(program de masa)OBICEIURI ALIMENTARE(program de masa)
*CUNOASTEREA STILULUI DE VIATA*CUNOASTEREA STILULUI DE VIATA *STRATEGIA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DIETETIC*STRATEGIA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI DIETETIC
Schimbarea obiceiurilor alimentare nesanatoaseSchimbarea obiceiurilor alimentare nesanatoaseGhiduri generale cu prezentarea piramidei Ghiduri generale cu prezentarea piramidei
alimenteloralimentelorModificarea aportului de hidrati de carbonModificarea aportului de hidrati de carbonInsusirea metodei de calcul a hidratilor de carbonInsusirea metodei de calcul a hidratilor de carbon
continuti in diferite alimentecontinuti in diferite alimente *EVALUAREA REZULTATELOR OBTINUTE*EVALUAREA REZULTATELOR OBTINUTE
Determinarea glicemieiDeterminarea glicemieiHemoglobina glicozilataHemoglobina glicozilataLipide sericeLipide sericeProteinuriaProteinuriaGreutatea corporalaGreutatea corporalaFrecventa episoadelor de dezechilibru metabolic Frecventa episoadelor de dezechilibru metabolic
* OBIECTIVELE NUTRITIONALE TREBUIE SA TINA CONT DE CALITATEA VIETII FIECAREI PERSOANE* RECOMANDARILE TREBUIE SA REALIZEZE UN ECHILIBRU INTRE : -Necesitatea echilibrului metabolic -Tratamentul factorilor de risc, -Starea de bine a pacientului, -Siguranta
TOATE PROGRAMELE NUTRITIVE TREBUIE -Adaptate necesitatilor specifice ale pacientului -Modificate in timp
PRINCIPIILE GENERALE PRINCIPIILE GENERALE
ALE TRATAMENTULUI DIETETIC ALE TRATAMENTULUI DIETETIC
APORTUL CALORIC IMC 19-25kg/mAPORTUL CALORIC IMC 19-25kg/m²² CARBOHIDRATI ~ 55% din CARBOHIDRATI ~ 55% din
necesarul caloricnecesarul caloric FIBRE ALIMENTARE >20-35g/ziFIBRE ALIMENTARE >20-35g/zi PROTEINE ~15% din PROTEINE ~15% din
necesarul caloricnecesarul caloric LIPIDE TOTALE <30% din LIPIDE TOTALE <30% din
necesarul caloricnecesarul caloric Colesterol <300mg/ziColesterol <300mg/zi MINERALE-sodiu- <3g/ziMINERALE-sodiu- <3g/zi VITAMINE SI ANTIOXIDANTI- aport normalVITAMINE SI ANTIOXIDANTI- aport normal ALCOOL 1-2 pahare ALCOOL 1-2 pahare
vin alb/zi vin alb/zi acceptat acceptat ,,PRODUSE DIETETICE,, -nu este ,,PRODUSE DIETETICE,, -nu este
incurajata incurajata consumarea consumarea
FACTORI CARE INFLUENTEAZA FACTORI CARE INFLUENTEAZA RASPUNSULRASPUNSULGLICEMICGLICEMIC
*CORELATI CU ALIMENTUL:*CORELATI CU ALIMENTUL:--STRUCTURA SI FORMA FIZICA A HIDRATULUI ;--STRUCTURA SI FORMA FIZICA A HIDRATULUI ;--MOD DE PREPARARE SI DE PRELUCRARE ;--MOD DE PREPARARE SI DE PRELUCRARE ;--CONSERVARE ;--CONSERVARE ;--GRAD DE COACERE SAU DE MATURARE ;--GRAD DE COACERE SAU DE MATURARE ;--TIPUL SI CANTITATEA DE FIBRE CONTINUTE ;--TIPUL SI CANTITATEA DE FIBRE CONTINUTE ;--CONTINUTUL IN LIPIDE ;--CONTINUTUL IN LIPIDE ;--INTERRELATIA INTRE PROTEINE/ HIDRATI--INTERRELATIA INTRE PROTEINE/ HIDRATI
*CARACTERISTICI ALE PERSOANEI :*CARACTERISTICI ALE PERSOANEI :--MOMENT AL ZILEI ;--MOMENT AL ZILEI ;--VARSTA ;--VARSTA ;--SEX ;--SEX ;--ALTE AFECTIUNI ;--ALTE AFECTIUNI ;--FACTORI INDIVIDUALI ;--FACTORI INDIVIDUALI ;--VALOAREA GLICEMIEI PREPRANDIALE ;--VALOAREA GLICEMIEI PREPRANDIALE ;--COMPOZITIA MESEI ANTERIOARE ;--COMPOZITIA MESEI ANTERIOARE ;--GOLIREA STOMACULUI;--GOLIREA STOMACULUI;--EXERCITIU/ ACTIVITATE FIZICA. --EXERCITIU/ ACTIVITATE FIZICA.
HIDRATII DE CARBONHIDRATII DE CARBON
RECOMANDAT 55% DIN NECESARUL CALORIC;RECOMANDAT 55% DIN NECESARUL CALORIC;
HIDRATII DE CARBON RAFINATI INLOCUITI CU HIDRATII DE CARBON RAFINATI INLOCUITI CU CEI CEI NERAFINATINERAFINATI
10% HIDRATI DE CARBON RAFINATI10% HIDRATI DE CARBON RAFINATI
SE RECOMANDA ASOCIEREA CU ALIMENTE SE RECOMANDA ASOCIEREA CU ALIMENTE BOGATE IN FIBRE, MAI ALES FIBRE SOLUBILE.BOGATE IN FIBRE, MAI ALES FIBRE SOLUBILE.
!!!ATENTIE- DIETA LIBERALIZATA.!!!ATENTIE- DIETA LIBERALIZATA.
APORTUL DE FIBREAPORTUL DE FIBRE
*APORTUL DE FIBRE INSOLUBILE :CELULOZA,*APORTUL DE FIBRE INSOLUBILE :CELULOZA, LIGNINA SI MAJORITATEA HEMICELULOZELOR DIN LIGNINA SI MAJORITATEA HEMICELULOZELOR DIN CEREALE,TARATELE DE GRAU, PAINEA CEREALE,TARATELE DE GRAU, PAINEA INTEGRALAINTEGRALA influenteaza tranzitul intestinal si au efect minor influenteaza tranzitul intestinal si au efect minor asupra asupra glicemiei plasmatice,insulinemiei glicemiei plasmatice,insulinemiei sau colesterolemiei ;sau colesterolemiei ;
*APORTUL DE FIBRE SOLUBILE :PECTINE,RASINI, *APORTUL DE FIBRE SOLUBILE :PECTINE,RASINI, POLIZAHARIDE SI UNELE HEMICELULOZE CARE SE POLIZAHARIDE SI UNELE HEMICELULOZE CARE SE
GASESC IN FRUCTE, LEGUME, RADACINOASE, GASESC IN FRUCTE, LEGUME, RADACINOASE, TUBERCULI OVAZ SI TARATE DE OVAZ reduc TUBERCULI OVAZ SI TARATE DE OVAZ reduc nivelul nivelul glicemiei si al glicemiei si al insulinemiei ;insulinemiei ;
APORTUL DE PROTEINEAPORTUL DE PROTEINE
NECESAR RECOMANDAT ~0.8g/kg.corp ;NECESAR RECOMANDAT ~0.8g/kg.corp ;
DIFERENTA INTRE PACIENTII CORECT ECHILIBRATIDIFERENTA INTRE PACIENTII CORECT ECHILIBRATIMETABOLIC,CARE AU NECESAR NORMAL DE PROTEINE, METABOLIC,CARE AU NECESAR NORMAL DE PROTEINE, IN TIMP CE PACIENTII CU DEZECHILIBRU METABOLIC AU IN TIMP CE PACIENTII CU DEZECHILIBRU METABOLIC AU NECESAR CRESCUT DE PROTEINE ;NECESAR CRESCUT DE PROTEINE ;
ATENTIE LA PACIENTII NOU DESCOPERITI CARE, DINATENTIE LA PACIENTII NOU DESCOPERITI CARE, DINCAUZA RESTRICTIEI DE HIDRATI, CONSUMA PROTEINE IN CAUZA RESTRICTIEI DE HIDRATI, CONSUMA PROTEINE IN EXCES ;EXCES ;
RESTRICTIA DE PROTEINE IN CAZUL INSTALARII RESTRICTIA DE PROTEINE IN CAZUL INSTALARII AFECARII RENALE NU VA FI < 0,6 g/kg.corp/zi.AFECARII RENALE NU VA FI < 0,6 g/kg.corp/zi.
RESURSELE APORTULUI DE PROTEINE TREBUIE RESURSELE APORTULUI DE PROTEINE TREBUIE ANALIZATE CU FIECARE PACIENT,ANALIZATE CU FIECARE PACIENT, FUNCTIE DE FUNCTIE DE TRADITIE, OBICEIURI SI POSIBILITATI TRADITIE, OBICEIURI SI POSIBILITATI MATERIALE.MATERIALE.
APORTUL DE LIPIDEAPORTUL DE LIPIDE
RECOMANDAT < 30% DIN NECESARUL CALORICRECOMANDAT < 30% DIN NECESARUL CALORIC
LIPIDE SATURATE 7-10%LIPIDE SATURATE 7-10% LIPIDE POLINESATURATE- 10%LIPIDE POLINESATURATE- 10% LIPIDE MONONESATURATE- 10%LIPIDE MONONESATURATE- 10%
Colesterol < 300 mg/ziColesterol < 300 mg/zi
PROPRIETATILE ATEROGENE ALE LIPIDELOR SATURATE PROPRIETATILE ATEROGENE ALE LIPIDELOR SATURATE SUNT RECUNOSCUTE →IMPORTANTA REDUCEREA LOR.SUNT RECUNOSCUTE →IMPORTANTA REDUCEREA LOR.
HIDROGENAREA ACIZILOR GRASI HIDROGENAREA ACIZILOR GRASI NESATURATI( BISCUITI,CAKE-URI SAU CIOCOLATA SI UNELE NESATURATI( BISCUITI,CAKE-URI SAU CIOCOLATA SI UNELE MARGARINE) DUCE LA FORMAREA ACIZILOR GRASI MARGARINE) DUCE LA FORMAREA ACIZILOR GRASI NESATURATI-TRANS CU NESATURATI-TRANS CU EFECTE NEDORITE ASUPRA EFECTE NEDORITE ASUPRA LIPIDELOR PLASMATICE si potential aterogen asemanator LIPIDELOR PLASMATICE si potential aterogen asemanator lipidelor saturate.lipidelor saturate.
ALCOOLULALCOOLUL
!!! LIMITAREA CONSUMULUI DE ALCOOL !!!!!! LIMITAREA CONSUMULUI DE ALCOOL !!!
*SUNT PERMISE 1-2 PAHARE DE VIN PE ZI ;*SUNT PERMISE 1-2 PAHARE DE VIN PE ZI ;
*CONSUMUL DE ALCOOL LA PERSOANE SUB TRATAMENT CU INSULINA SAU *CONSUMUL DE ALCOOL LA PERSOANE SUB TRATAMENT CU INSULINA SAU SULFONILUREICE TREBUIE INSOTIT DE APORT DE HIDRATI DE CARBON PENTRU A PREVENI SULFONILUREICE TREBUIE INSOTIT DE APORT DE HIDRATI DE CARBON PENTRU A PREVENI O HIPOGLICEMIE SEVERA !!!O HIPOGLICEMIE SEVERA !!!
*EFECTE NEDORITE ALE ALCOOLULUI :*EFECTE NEDORITE ALE ALCOOLULUI :
SURSA DE ENERGIESURSA DE ENERGIE CRESTE NIVELUL TRIGLICERIDELOR SERICECRESTE NIVELUL TRIGLICERIDELOR SERICE CRESTE VALOAREA TENSIUNII ARTERIALECRESTE VALOAREA TENSIUNII ARTERIALE CRESTE RISCUL HIPOGLICEMIEI PRIN :CRESTE RISCUL HIPOGLICEMIEI PRIN :
- INHIBAREA GLUCONEOGENEZEI HEPATICE ;- INHIBAREA GLUCONEOGENEZEI HEPATICE ;
-NERECUNOASTEREA SIMPTOMATOLOGIEI DE HIPOGLICEMIE ;-NERECUNOASTEREA SIMPTOMATOLOGIEI DE HIPOGLICEMIE ; FAVORIZEAZA DEPUNEREA DE GRASIME ;FAVORIZEAZA DEPUNEREA DE GRASIME ; CONDUCE LA NERESPECTAREA PLANULUI ALIMENTAR ;CONDUCE LA NERESPECTAREA PLANULUI ALIMENTAR ;
!!! EFECTE FAVORABILE ALE CONSUMULUI DE ALCOOL :!!! EFECTE FAVORABILE ALE CONSUMULUI DE ALCOOL :
POATE CRESTE NIVELUL HDL-COLESTEROL ;POATE CRESTE NIVELUL HDL-COLESTEROL ; REDUCE COAGULABILITATEA SANGELUI;REDUCE COAGULABILITATEA SANGELUI; SCADE OXIDAREA LIPIDELOR(substante antioxidante prezente in vin)SCADE OXIDAREA LIPIDELOR(substante antioxidante prezente in vin)
EDULCORANTIEDULCORANTI
NONCALORIGENI*NONCALORIGENI* ZAHARINAZAHARINA - putere de indulcire de~ 300 ori- putere de indulcire de~ 300 ori
mai mare decat zaharul ;mai mare decat zaharul ;-accesibila ;-accesibila ;-la temperatura inalta se modifica -la temperatura inalta se modifica gustul ;gustul ;
- consum maxim 2,5mg/kgC ;- consum maxim 2,5mg/kgC ; ASPARTAMASPARTAM -poate fi utilizata si la temperatura-poate fi utilizata si la temperatura
crescuta ;crescuta ;-prêt de cost ridicat ;-prêt de cost ridicat ;-consum maxim 40mg/kgC;-consum maxim 40mg/kgC;
ACESULFAMACESULFAM -putere de indulcire de~200 ori mai-putere de indulcire de~200 ori mai mare decat zaharul ;mare decat zaharul ;- isi pastreaza gustul indiferent de - isi pastreaza gustul indiferent de metoda de prelucrare ;metoda de prelucrare ;-prêt de cost ridicat ;-prêt de cost ridicat ;- consum maxim 9mg/kgC ;- consum maxim 9mg/kgC ;
CALORIGENI*CALORIGENI*FRUCTOZAFRUCTOZA -produc efecte secundare gastrointestinale ;-produc efecte secundare gastrointestinale ;SORBITOLSORBITOL -consum <25g/zi ;-consum <25g/zi ;XYLITOL-MANITOLXYLITOL-MANITOL
CALCULUL NECESARULUI CALCULUL NECESARULUI CALORICCALORIC
NECESAR BAZAL= GREUTATE IDEALA x 25 cal/kgC*NECESAR BAZAL= GREUTATE IDEALA x 25 cal/kgC*
GREUTATEA IDEALA = 50+ 0,75(T- 150) +(V-20)/4 GREUTATEA IDEALA = 50+ 0,75(T- 150) +(V-20)/4 barbatibarbati
= [50+ 0,75(T- 150) +(V-20)/4] x 0,9 = [50+ 0,75(T- 150) +(V-20)/4] x 0,9 femeifemei
**La care se adauga necesitatile calorice dictate de**La care se adauga necesitatile calorice dictate de INTENSITATEA ACTIVITATII FIZICEINTENSITATEA ACTIVITATII FIZICE--ACTIVITATE SEDENTARA BAZAL x 1,1--ACTIVITATE SEDENTARA BAZAL x 1,1--ACTIVITATE MODERATA x 1,3--ACTIVITATE MODERATA x 1,3--ACTIVITATE IMPORTANTA--ACTIVITATE IMPORTANTA x 1,5 x 1,5
Restrictie calorica importanta se recomanda pacientilor Restrictie calorica importanta se recomanda pacientilor supraponderali sau obezi, cu BMI> 25kg/m²,din necesarul supraponderali sau obezi, cu BMI> 25kg/m²,din necesarul caloric caloric scazandu-se - 500 cal/zi.scazandu-se - 500 cal/zi.
STATUSUL PONDERALSTATUSUL PONDERAL
INDEXUL MASEI CORPORALEINDEXUL MASEI CORPORALE(BODY MASS INDEX – BMI )(BODY MASS INDEX – BMI )
BMI=Ga/T²BMI=Ga/T²Ga = greutatea actuala in kg.Ga = greutatea actuala in kg.T = inaltimea exprimata in metri.T = inaltimea exprimata in metri.
NORMOPONDERAL = 19- 24,9 NORMOPONDERAL = 19- 24,9 kg/mkg/m²²
SUPRAPONDERAL = 25- 29,9SUPRAPONDERAL = 25- 29,9 OBEZITATEOBEZITATE ≥ 30≥ 30
ETAPELE ELABORARII PRACTICE ETAPELE ELABORARII PRACTICE A DIETEIA DIETEI
1.CALCULAREA GREUTATII IDEALE.1.CALCULAREA GREUTATII IDEALE.
2.CALCULAREA NECESARULUI CALORIC ZILNIC.2.CALCULAREA NECESARULUI CALORIC ZILNIC.
3. REPARTITIA CALORIILOR PE PRINCIPII 3. REPARTITIA CALORIILOR PE PRINCIPII ALIMENTAREALIMENTARE(glucide, proteine, lipide)(glucide, proteine, lipide)
4.STABILIREA ALIMENTELOR BRUTE CARE INTRA IN 4.STABILIREA ALIMENTELOR BRUTE CARE INTRA IN RATIA CALORICA ZILNICA.RATIA CALORICA ZILNICA.
Alimentul Cantitate Glucide(g) Proteine(g) Alimentul Cantitate Glucide(g) Proteine(g) Lipide(g) CaloriiLipide(g) Calorii
A/v A/vA/v A/v
5. IMPARTIREA ALIMENTELOR PE MESE.5. IMPARTIREA ALIMENTELOR PE MESE.
AVANTAJELE RESTRICTIEI AVANTAJELE RESTRICTIEI CALORICECALORICE
SI SCADERII PONDERALESI SCADERII PONDERALEREZULTATE IMEDIATE-chiar si in absenta scaderii REZULTATE IMEDIATE-chiar si in absenta scaderii ponderale:ponderale:
-scaderea nivelului glucozei sanguine;-scaderea nivelului glucozei sanguine;-ameliorarea simptomatologiei -ameliorarea simptomatologiei
clinice;clinice;
PE TERMEN LUNG- pierderea ponderala progresiva:PE TERMEN LUNG- pierderea ponderala progresiva:-scaderea continua a nivelului -scaderea continua a nivelului
glucozei sanguine siglucozei sanguine si posibila normalizare ;posibila normalizare ;-amelioreaza sensibiliatea la insulina ;-amelioreaza sensibiliatea la insulina ;-reduce aterogenitatea prin -reduce aterogenitatea prin
ameliorarea profilului ameliorarea profilului lipidic ; lipidic ;-scaderea tensiunii arteriale ;-scaderea tensiunii arteriale ;-creste speranta de viata-creste speranta de viata
Tipuri de dietaTipuri de dietaExercitiu practicExercitiu practic
