Slide 1

Eutanasia si suicidul asistat medical

1. eutanasia

Folosete-i sntatea pn la limita ei de-i nevoie. De aceea o ai. Cheltuiete totul nainte de a muri i nu tri mai mult dect i-e dat . George Bernard Shaw

moarte usoara ,moarte frumoasa * *Definitie- euthanasie(-) : eu = bun ; thanatos = moarte moarte buna, moarte frumoas, moarte usoar

- actul deliberat de a pune capt vieii unui pacient cu intenia de a curma suferina acestuia

* Clasificare 1. acordul pacientului voluntar - nonvoluntar - involuntar

2. modul i mijloacele de realizare

activa pasiva

Moartea are importanta numai in masura in care ne face sa reflectam asupra valorii vietii Andre Malraux

* perspective A. Istorica si legislativa

Platon (427-347 .e.n.) nu trebuie s prelungim viaa unui invalid, deoarece, aceasta nu folosete nici lui, nici statului.

Thomas More (1561-1535) un pacient cu o boal incurabil poate opta pentru moarte prin administrare de opium sau prin inaniie.

Revoluia tiinific din secolele al XVII-lea i al XVIII-lea i face pe iluminiti s cread n posibilitatea unei lumi noi n care tiina i raiunea vor permite triumful unui progres permanent.

Primele ncercri de legalizare s-au nregistrat la nceputulsecolului XX n Anglia, SUA i Germania. n 1906 un proiect de lege pentru eutanasie era prezentat n Germania iar un altul n SUA.

Perspectiva istoricaIn 1920, Alfred Hoche, profesor de psihiatrie la Universitatea din Freiburg i Karl Binding, profesor de drept la Universitatea din Leipzig au publicat o lucrare n care susineau c, un pacient poate solicita i obine avizul pentru o moarte n condiii de siguran, n cazul unei boli incurabile asociat cu dureri i suferin sever.

Au fost nfiinate Societi (de ex. The Hemlock Society, The Church of Euthanasia) pentru susinerea eutanasiei voluntare: * n 1935 n Marea Britanie * n 1938 n New York * n 1973 n Olanda * n 1976 n Japonia i Germania etc.

Perspectiva istorica n 1996, pentru prima oar n istorie, un guvern democratic a elaborat o lege care autorizeaz eutanasia i suicidului asistat medical n anumite condiii; este vorba de "Decret asupra Drepturilor Muribunzilor" - Teritoriul de Nord al Australiei.

Cea de-a 44-a Adunare General a Asociaiei Medicale Mondiale de la Marbella-Spania din 1998, declar c, ajutorul medical pentru sinucidere, ca i pentru eutanasie, este neetic i trebuie s fie condamnat de ctre corpul medical.

Rezoluia Consiliului Europei din 26 iunie 1999, se pronun mpotriva eutanasiei i n favoarea ngrijirilor paliative: dorina unui bolnav incurabil de a muri nu poate servi ca justificare legal n executarea unei aciuni destinate de a provoca moartea.

In Romnia, Legea drepturilor pacientului nr.46/2003, art.31 consfinete dreptul pacientului, la ngrijiri terminale pentru a putea muri n demnitate

Perspectiva istoricaEutanasia (activ) este legalizat n 2000 n Olanda i n 2002 n Belgia.

Criterii care permit eutanasierea : 1) pacientul (n vrst de cel puin 18 ani) trebuie s acuze dureri insuportabile, 2) pacientul trebuie s fie contient, 3) cererea de a muri trebuie s fie voluntar, 4) pacientului trebuie s i se acorde alternative i timpul necesar pentru a le analiza, 5) absena unei soluionri acceptabile/rezonabile a afeciunii pacientului, 6) moartea pacientului nu trebuie sa provoace suferina inutil celorlali, 7) trebuie s existe minim 2 persoane impicate n decizia eutanasierii, 8) numai un doctor poate eutanasia un pacient, 9) decizia de a provoca moartea trebuie luat individual, n funcie de fiecare pacient.

Perspective B. Religioasa

Tot ce se opune vietii ca si omorurile de orice gen, genocidurile , avortul, eutanasia si chiar suicidul voluntar () dezonoreaza mai mult pe cine le practica decat pe cei care sufera aceasta injustitie si sunt intru-totul contra respectului datorat Creatorului Papa Ioan Paul al II-lea ( Evanghelium Vitae )

Perspectiva religioasa

Recunoscnd valoarea vieii fiecrui om,() clerul ortodox consider inadmisibile orice ncercri de a legaliza eutanasia(), considernd-o o form special de omucidere (prin decizia medicilor sau accordul rudelor), sau sinucidere (la rugmintea pacientului), sau combinarea a uneia i a alteia. Sf. Sinod estempotriva oricrei forme de eutanasie . biserica ortodoxa rusa octombrie 2000

Perspectiva religioasaConsidernd c eutanasia nupoate avea justificare nici medical, nici economic, iar medicul care face acest lucru i-a nclcat menirea i comite un pcat grav, va fi condamnat de Dumnezeu i detestat de Biseric . biserica ortodoxa romana 07.06.2005

Perspectiva religioasa

Viaa omului este de la Dumnezeu i tot ceea ce este comis mpotriva fiinei umane este comis, ntr-o anumit msur mpotriva voinei divine, iaromul are acest drept la via, dar i responsabilitatea de a respecta aceast via i de a o apra n orice mprejurare. Sfntul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romne.

Moartea- moment solemn al trecerii noastre in Imparatia vesnica a lui Dumnezeu acolo unde nu este durere , nici intristare , nici suspin

Perspectiva religioasaMedicul (i nimeni altcineva) nu are dreptul s ridice viaa vreuneipersoane. Cel care nu poate da cuiva un drept, nu i-l poate lua; aadar, cel care nu poate da cuiva viaa nu i-o poate lua. Cainstrument i mijlocitor prin care Dumnezeu lucreaz, medicul (valorificnd vocaia i menirea sa) este dator s aline suferinele, dar nu are dreptul s grbeasc intenionat procesul natural al mori

Perspective C . medicala

i nu voi da nici o substan mortal nimnui, chiar dac mi-ar cere-o, nici nu o voi sugera Juramantul lui Hypocrate ( 460 a. C. )

Perspectiva medicalaSustinatorul eutanasiei JAN HELGE SOLBAKK ,universitatea de medicina din Oslo , Norvegia

Perspectiva medicala 4 argumente pentru realizarea eutanasiei:

1. unii pacieni sufer de dureri insuportabile ce sunt mult peste puterilemedicinii de a le controla. La cererea unui asemenea pacient, medicul ar trebuis se simt obligat sa-i pun capt suferinei argumentul tragic;2 . toatlumeaartrebui saibadreptulla autodeterminarenceeaceprivete modul n care traiete sau ii sfreteviaa argumentul autonomiei3.deciziilemedicaledeterminareavieiisuntfrecvententoatespitalele: poatefi vorba despre eutanasie (care, n conceptia acestui profesor aresensul de terminare a vieii fr cererea expres a pacientului), suicid asistatmedical, uurarea durerii i simptomelor prin opioizi, decizia de a nu trata argumentul empiric;4.bolnavilor aflai n stadii terminale, medicii le pot administra cantiticrescutede droguri pentru ale uurasuferina chiardacastale scurteaz(neintenionat)viaa argumentul altruist

Perspectiva medicalaUn posibil ghid regulipoate fi urmtorul:

1.Trebuiesexistedovadaclar(ex.document)acereriipacientului care s nu lase nici o ndoial asupra dorinei acestuia de a muri.

2. Pacientul trebuie s se afle ntr-o stare caracterizat printr-o suferin mental i fizic foarte mare i de nesuportat.

3. Pacientul trebuie sfie n deplintatea facultilor mintale.

4. Cnd pacientul ia aceast decizie trebuie s fie bine informat, iardorina sa trebuie s fie continu, neviciat iliber

5. Trebuie s nu existe nici o alternativ de tratament medical care spoat mbunti starea pacientului.

6.Medicultrebuiesfiefoarteprecautcndiadeciziaefecturii eutanasiei i trebuie de asemenea s se consulte cu un alt coleg.

7. Doar medicilor s li se permit sefectueze eutanasie activa

SUICIDUL ASISTAT MEDICAL Suicidul asistat medical se refera la punerea ladispozitie a informatiilor si mijloacelor prin careo persoana se poate sinucide, fara alt sprijin(medicamente letale, monoxid de carbon,arme etc). Spre deosebire de eutanasie, incare medicul este cel care determinaintreruperea vietii, fie prin actiune activa, cuajutorul unui mijloc tanatogen (supradozemedicamentoase, injectii intravenoase cuaer/insulina etc.), fie pasiva(neinstituirea/intreruperea unor masuri obisnuitede nutritie sau tratament), in suicidul asistatmedical pacientul este cel care isi intrerupeviata, medicul fiind partas la actul respectiv(sau complice) prin informatiile sau mijloacelepuse la dispozitie.

Dreptul la moarte?

Ce-i drept, complicitatea la moarte contravine atat Juramantului lui Hipocrate, cat si principiului si datoriei de a nu face rau, angajamentului de a face bine si de a proteja viata umana.

Pe de alta parte, nu sunt putine persoane care baga cat mai in fata urmatorul argument: "daca am dreptul la viata, automat am dreptul si la moarte".

Asadar, avem sau nu dreptul sa murim demni atunci cand nu se mai poate face nimic, avem dreptul sa alegem moartea suferintei, avem dreptul, de fapt, sa alegem?

Este cat se poate de logic, dar si de ilogic ca un medic sa asiste un pacient sa se sinucida...Logic: respecta o ultima dorinta a unui pacient aflat la capatul puterilor. Ilogic: medicul trebuie sa salveze viata, nu sa o ia.

Unul dintre promotorii si initiatorii suicidului asistat medical este dr. Jack Kervokian, care este si iniiatorul a mai multor metode.

Exista tari in care suicidul asistat medical este o practica legala: Olanda, Elvetia, Belgia si unele state din SUA, precum Oregon. Intre acestea exista diferente legislative importante: daca in statul Oregon (prin Oregon's Death with Dignity Act, din 1997) una din principalele conditii este aceea de rezident al statului Oregon, pentru a impiedica astfel practicarea unui "turism" in acest scop, nu acelasi lucru se poate spune despre Elvetia, in legislatia careia conditia de rezidenta sau cetatenie nu se regaseste, spre a preintampina fenomenul.Harta cu rile n care sinuciderea asistat este legal : Verde nchis - rile n care eutanasierea uman este legal. Verde deschis - ri n care legea este nc dezbtur i urmeaz s fie implementat. Negru - legea este diferit de la regiune la regiune. Portocaliu - a fost odat legal, acum este ilegal.

Ultimul caz de suicid asistat medical s-a petrecut recent, in clinica elvetiana Dignitas. Este vorba de cazul cuplului Duff din Marea Britanie, primul din aceasta tara care a ales sa-si incheie viata in acest mod. Peter si Peneloppe Duff sufereau de neoplasm la nivelul tubului digestiv; sotul milionar a avut grija de sotia sa, diagnosticata cu aceasta boala de mai bine de 10 ani. A aflat, insa, ca boala canceroasa nu l-a ocolit nici pe el, fiind diagnosticat cu neoplasm de colon in stadiu avansat, cu metastaze hepatice. Sfirsitul parea inevitabil, amindoi fiind in faza terminala, in suferinta, motiv pentru care au decis sa moara, dupa cum au trait, impreuna, fiind astfel primul cuplu din Marea Britanie care a intreprins acest lucru.

Controversele pe marginea acestui act sunt legate in primul rand de ideea complicitatii la moarte, principiului si datoriei de a nu face rau, angajamentului de a face bine si de a proteja viata umana, din aceasta perspectiva fiind inimaginabil ca un medic sa "trimita" la moarte un pacient, ajutandu-l practic sa moara. La polul opus sta perspectiva celor care considera ca exista un drept de a muri in demnitate si de a ajuta la curmarea unei suferinte extreme, care oricum ar duce in final tot la moarte; de fapt, se produce "un bine", respectand dorinta (autonomia) unui pacient aflat la capatul puterilor. Pare ilogic si fara fundament ca un medic care s-a angajat intr-un demers de protejare si ocrotire a vietii si a sanatatii sa fie complice la... sinucidere, dar, in acelasi timp, problema poate fi judecata si din perspectiva respectului pentru "o ultima dorinta" a unui pacient chinuit, pentru care lupta cu suferinta este impresionanta.

Problema suicidului asistat medical aduce cu sine, pe langa importante controverse de ordin moral, religios, social, juridic, si o temere legata de legiferarea ei in state cu resurse putine in domeniul sanatatii , in care s-ar putea crea o panta de practicare la scara tot mai larga, din ratiuni strict utilitariste, cum ar fi analiza cost-beneficiu: statul ar investi prea mult in mentinerea in viata a unor cazuri pentru care nu exista remedii curative pana in prezent, bani cu care s-ar putea salva alte vieti.

Traditia crestin-ortodoxa afirma dreptul inviolabil la viata ca fiind cel mai elementar drept al fiecarei persoane. Viata omului este darul lui Dumnezeu, de aceea omul nu are voie sa dispuna de viata sa dupa bunul plac. A accepta eutanasia si suicidul ar insemna negarea credintei in Dumnezeu nici cele mai grele suferinte nu indreptatesc distrugerea vietii . De aceea sinucigasii nu beneficiaza decat de un serviciu religios minim, ei nu pot fi inmormantati in cimitir , iar determinarea la suicid si asistarea suicidului constituie pacate capitale.

Codul de deontologie medicala are o sectiune speciala intitulata Atentarea la viata si integritatea fizica a bolnavului in care suicidului asistat i se dedica trei articole si anume:- Art. 120 : Medicul trebuie sa incerce reducerea suferintei bolnavului incurabil, asigurand demnitatea muribundului.- Art. 121 : Se interzice cu desavarsire utilizarea unor substante sau mijloace in scopul de a provoca decesul unui bolnav, indiferent de gravitatea si prognosticul bolii, chiar daca a fost cerut insistent de un bolnav perfect constient.- Art. 122 : Medicul nu va asista sau indemna la sinucidere sau autovatamare prin sfaturi, recomandari, imprumutarea de instrumente, oferirea de mijloace. Medicul va refuza orice explicatie sau ajutor in acest sens. Un articol deosebit de important, chiar daca nu cu referire speciala la suicid asistat este acela in care se prevede ca pacientul nevindecabil va fi tratat cu aceeasi grija si atentie ca si cei care au sanse de vindecare (art. 26). In legislatia romaneasca nu exista nici un text expres privind eutanasia sau suicidul asistat medical. Codul Penal Roman reglementeaza doar omorul (art. 178) si anume: "uciderea unei persoane se pedepseste cu detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi". In aceste conditii, eutanasia si suicidul asistat ar putea fi interpretate ca fiind izvoare de circumstante atenuante tinand cont de motivatia particulara (omor din mila) si de participarea victimei.Nu te temi de viitor dect atunci cnd nu eti sigur c te poi omor la momentul dorit.Autor: Emil Cioran

Libertatea v confer facultatea de a alege ntre bine i ru, adic ntre datorie i egoism. Educaia este ns aceea care v nva s facei alegerea. Autor:Giuseppe Mazzini

Destinul nu este legat de noroc, este mai degrab legat de alegere; nu este un lucru pe care trebuie s-l atepi, este mai degrab un lucru care trebuie realizat. Autor:William Jennings Bryan

Culoarea, cel mai greu de ales n via: alb sau neagr. Autor:Tudor Muatescu