STUDIU DE FEZABILITATE PENTRU EVALUAREA COSTURILOR LUCR|RILOR DE ~NCHIDERE {I POST~NCHIDERE A DEPOZITULUI DE DE{EURI A MUNICIP

RAPORT DE EVALUARE DE MEDIU PENTRUPLANUL JUDETEAN DE GESTIUNE A DESEURILOR JUDETUL GIURGIU________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ RAPORT DE EVALUARE DE MEDIU PENTRUPLANUL JUDETEAN DE GESTIUNE A DESEURILOR JUDETUL GIURGIU_________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

FOAIE DE SEMNATURI

DIRECTOR GENERAL

S.C. D.M. TECH ECO SRL

Ing. Chim. Luminita Cruceanu

Chimist Mirel Draghici

COLECTIV DE LUCRU

Ing. Stefania Silberman

Ing. Nicolae Tudosie

Ing. Geolog Tudor Pandele

Ing. Virgil Stefanache

Fiz. Catalin Macarie

CUPRINS

1. Introducere

2. Metodologia evaluarii strategice de mediu a PJGDG3. Continutul si obiectivele principale ale planului si a relatiilor cu late planuri si programe relevante

3.1.Contextul actual

3.2 Rezumat al diferitelor elemente ale PJGDG3.3. Rezultate ce pot decurge din implementarea PJGDG3.4.Relatia PJGD cu alte planuri si programe relevante

3.5.Prezentarea optiunilor relevante

4. Aspecte relevante ale starii actuale a mediului si ale evolutiei sale probabile in situatia neimplementarii planului propus

4.1. Starea actual a mediului

4.2. Problemele de mediu existente relevante pentru PJGDG5. Obiectivele de protectia mediului , indicatorii si tintele de protective care sunt relevante pentru plan

6. Predictia si evaluarea efectelor PJGDG7. Identificarea, analiza si evaluarea masurilor de prevenire , reducere ameliorare sau compensare a efectelor adverse asupra mediului

8. Descrierea efectelor reziduale ramase dupa masurile de compensare

9. Identificarea, analiza si evaluarea masurilor de intensificare a efectelor positive asupra mediului al implementarii PJGDG

10. Expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese si o descriere a modului in care s-a efectuat evaluarea, inclusive orice dificultai intampinate in prelucrarea informatiilor cerute

11. Propuneri de monitorizare a implementarii PJGDG 12. Rezumat fara character tehnic al informatiei furnizate 1. INTRODUCERE

Lucrarea de fata reprezinta Raportul de mediu pentru Evaluarea Strategica de Mediu a Planului Judetean de Gestiune a Deseurilor pentru judetul Giurgiu.

Lucrarea a fost ntocmita de catre CAST SA in baza contractului ncheiat cu Consiliul Judetean Giurgiu , in conformitate cu cerintele de continut ale Anexei nr.2 a Hotararii de Guvern nr. 1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe.

Planul Judetean de gestiune a Deseurilor pentru jutetul Giurgiu a fost elaborat de catre Consiliul Judetean al judetului Giurgiu n colaborare cu Agentia Locala pentru Protectia Mediului in conformitate cu Legea nr. 27/2007, care aproba si modifica Ordonanta de urgenta nr. 61/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor (care transpune Directiva cadru a deseurilor), si care prevede obligativitatea elaborarii planurilor de gestionare a deseurilor la nivel national, regional si judetean.

Planul Judetean de Gestiune a Deseurilor pentru jutetul Giurgiu a fost elaborat n baza Planului National si Regional de Gestionare a Deseurilor.

Planul Judetean de gestiune a Deseurilor pentru judetul Giurgiu a fost elaborat pentru perioada 2007 2013.

PJGDG se adreseaza teritoriului judetului Giurgiu (cu o suprafata de 3525 km2), reprezentand 1,5% din suprafata tarii. Planul se bazeaza pe o abordare teritoriala integrata prin asigurarea complementaritatii, consistentei si conformitatii cu alte planuri si programe regionale si nationale.

Deseurile care fac obiectul PJGDG sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase din deseurile municipale (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte cateva fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice.

Abreveri utilizate in cadrul lucrarii

PNDG planul national de gestiune a deseurilor

PRDG planul regional de gestiune a deseurilor

PJGDG planul judetean de gestiune a deseurilor al judetului Giurgiu

SEA evaluarea strategica de mediu

2. METODOLOGIA EVALUARII STRATEGICE DE MEDIU A PJGDGScopul evaluarii strategice de mediu este acela de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu in pregatirea si adoptarea PJGDG.

2.1. PREVEDERI LEGISLATIVE Directiva SEA (Directiva 2001/42/CE) Scopul Directivei SEA este de a asigura ca efectele asupra mediului ale anumitor planuri si programe vor fi identificate si evaluate in timpul elaborarii si inaintea adoptarii lor. In conformitate cu cerintele Directivei SEA, autoritatile publice cu responsabilitati pentru protectia mediului si publicul trebuie s fie consultate, iar rezultatele consultarilor trebuie sa fie integrate si luate in considerare in procesul de elaborare a planului/programului. HG 1076 din 8 iulie 2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri si programe transpune Directiva SEA in legislatia nationala si stabileste procedura de evaluare de mediu pentru anumite planuri si programe.Alte acte normative relevante la nivel national sunt:

OM 117/2006 pentru aprobarea manualului de implementare a HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri i programe;

OM 480/2006 privind constiruirea si functionarea Comitetului special la nivel central implicat n etapa de ncadrare a procedurii SEA;

OM 995/2006 pentru aprobarea listei orientative de planuri si programe care intra sub incidenta HG 1076/2004.

Metodologia utilizata in evaluarea strategica de mediu a PJGDG a inclus toate cerintele documentelor mai sus amintite

Procedura SEA (conform HG 1076/2004) presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

a) etapa de incadrare a programului in procedura evaluarii de mediu;

b) etapa de definitivare a proiectului de program si de realizare a raportului de mediu;

c) etapa de analiza a calitatii raportului de mediu.

2.1 ETAPA DE NCADRAREVersiunile PJGDG au fost analizata n cadrul Consiliului Judetean Giurgiu , in grupul de lucru constituit din reprezentantii urmatori :

Sedinta din data de 17.04.2008

Cuta Gheorghe reprezentant SGA Giurgiu

Sandu Claudia reprezentant DADR Giurgiu

Florea Marilena reprezentant Agentia Regionala de Protectia Mediului Arges Masgras Carmina Cristina reprezentant Agentia Regionala de Protectia Mediului Arges

Sima Diana reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu

Botocan Julieta reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu

Chican Carla reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu

Dorobanatu Daniela reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu

Tone Badita reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu

Vaduva Elena reprezentant Agentia de Protectia Mediului Giurgiu

Iancu Marius reprezentant Agentia de Dezvoltare Regionala Muntenia Sud

Virban Delia reprezentant primaria Giurgiu

Sedinta din data de 15.05.2008

State Daniela reprezentant ASP Giurgiu

Feresteanu Violeta reprezentant DADR Giurgiu

Sima Diana reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu

Botocan Julieta reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu

Chican Carla reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu

Dorobanatu Daniela reprezentant Consiliul Judetean Giurgiu

Vaduva Elena reprezentant Agentia de Protectia Mediului Giurgiu

Dogaru Andreea reprezentant Agentia de Dezvoltare Regionala Muntenia Sud

Pencea Gabriela reprezentant primaria Giurgiu

Panduru Gheorghe reprezentant DGSPGC Giurgiu

n conformitate cu cerintele art.9 alin.(2) din HG 1076/2004, Consiliul Judetean Giurgiu a transmis Agentiei Regionala de Protectia Mediului Arges prima versiune a Planului de management integrat al deseurilor pentru judetul Giurgiu si a solicitat totodata, declansarea etapei de incadrare pentru a se decide daca planul se supune procedurii evaluarii strategice de mediu.

Agentia Regionala de Protectia Mediului a decis urmatoarele :

PJGDG se ncadreaza n programele supuse evaluarii de mediu prevazuta n art. 5 alin. 2 din HG. 1076/2004;

Sunt de parcurs etapele de definitivare a proiectului de program si realizare a raportului de mediu precum si etapa de analiza a raportului de mediu;

2.2 ETAPA DE REALIZARE A RAPORTULUI DE MEDIUElaborarea raportului de mediu a presupus parcurgerea urmatoarelor etape:

Analiza documentelor de mediu strategice relevante;

Stabilirea situatiei initiale a mediului, in judetul Giurgiu, pentru a putea intelege tendintele anterioare si starea actuala a componentelor mediului, precum si pentru a contura tendintele viitoare probabile ale aspectelor de mediu in lipsa implementarii PJGD Giurgiu (alternativa 0);

Evaluarea compatibilitatii dintre diferitele obiective ale PJGD Giurgiu, precum si evaluarea compatibilittii dintre obiectivele PJGD Giurgiu si obiectivele de mediu relevante;

Descrierea caracteristicilor de mediu ale zonelor posibil a fi afectate semnificativ precum si identificarea problemelor de mediu relevante ce pot fi abordate prin intermediul PJGD Giurgiu;

Evaluarea efecteleor asupra mediului generate de implementarea PJGD, prin analizarea modului in care obiectivele PJGD contribuie la atingerea obiectivelor de mediu relevante.

Identificarea rezultatelor asteptate in urma implementarii fiecaruia dintre diferitele elemente ale PJGD Giurgiu, precum si estimarea si descrierea efectelor lor potentiale asupra mediului (posibile evolutii viitoare ale starii mediului);

Elaborarea listei de indicatori si a programului de monitorizare a efectelor implementarii PJGD Giurgiu asupra mediului;

Elaborarea unui set de recomandari privind prevenirea, reducerea si compensarea oricarui potential efect advers asupra mediului asociat implementarii PJGD;

Pregatirea variantei finale a raportului de mediu si inaintarea acestuia pentru a fi supus consultarii de catre autoritatile de mediu si alte autoritati identificate a fi relevante, precum si publicului.

2.3. METODOLOGIA SEA APLICAT PJGD GIURGIURaportul de mediu

Conform HG 1076/2004, raportul de mediu trebuie sa identifice, descrie si evalueze potentialele efecte semnificative asupra mediului ale implementarii planului sau programului, precum si alternativele rezonabile ale acestuia, luand in considerare obiectivele si aria geografica ale planului sau programului.

Prezentul raport de mediu se realizeaza n conformitate cu prevederile HG 1076 /2004, privind Stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu pentru planuri i programe.

Scopul elaborarii raportului de mediu este de a asigura un nivel inalt de protectie a mediului si de a contribui la integrarea consideratiilor cu privire la mediu in pregatirea si adoptarea Planului Judeean de Gestionare a Deeurilor pentru Judeul Giurgiu.

Grupul de lucru constituit pentru definitivarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor a consultat autoritatile publice responsabile cu protectia mediului (Agentia Locala de Protectie a Mediului Giurgiu, Agentia Regionala de Protecie a Mediului, Garda de Mediu), autorittile publice responsabile cu sanatatea umana (Directii Judetene de Sanatate Publica), alte autoritati publice locale (Consiliul Judeean Giurgiu, Primaria municipiului Giurgiu, DADR Departamentul de Dezvoltare Rurala, DGSPGC Giurgiu, SGA Giurgiu,) cu privire la urmtoarele aspecte:

abordarea generala propusa;

structura propusa si gradul de detaliere; planuri si programe relevante;

date primare;

elemente de mediu specifice;

optiuni strategice si alternative ce urmeaza a fi luate in considerare;

obiective de mediu propuse, indicatori si tinte.

Aria de acoperire a raportului de mediu

Aria de acoperire a Raportului de Evaluare de Mediu a fost stabilita luand in considerare mai multi factori, in principal legati de obiectivele PJGD Giurgiu

Aria geografic: Judetul Giurgiu.

Orizontul de timp pentru PJGD: 2007-2013.

Consideratii tehnice: Evaluarea s-a fcut din punct de vedere cantitativ si calitativ. Evaluarea cantitativa a luat in considerare datele primare, pe baza carora s-au analizat modelele de gestionare integrata a deseurilor.

PJGD Giurgiu a luat n considerare numai deseurile municipale: menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, namoluri de la statiile de epurare orasenesti, deseuri din constructii si demolari.DEE si VSU

2.4. DIFICULTAI NTAMPINATE N ELABORAREA RAPORTULUI DE MEDIU Lipsa unor date referitoare la calitatea factorilor de mediu in anumite zone si a datelor privind starea actual a factorilor de mediu, cuantificate la nivel judetean, a influentat intr-o oarecare masura acuratetea evaluarii;

Timpul extrem de scurt alocat elaborarii raportului de mediu a fcut practic imposibil schimbul de informatii si primirea de observatii din partea celor implicati.

3. CONTINUTUL SI OBIECTIVELE PRINCIPALE ALE PLANULUI SI A RELATIILOR CU ALTE PLANURI SI PROGRAME RELEVANTE 3.1. CONTEXTUL ACTUALLa 1 ianuarie 2007, Romnia a devenit stat membru al Uniunii Europene. ntre statele membre ale Uniunii Europene exista considerabile disparitati n ceea ce priveste produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor. Pentru eliminarea acestor disparitati, UE urmareste promovarea, n intervalul 20072013, a unei politici de coeziune dezvoltata pe baza a trei obiective:

1. Convergenta;

2. Competitivitate regionala si ocupare;

3. Cooperare teritoriala.

Aceste obiective vor fi atinse prin alocarea de sprijin financiar statelor membre din:

Fondul European de Dezvoltare Regionala - FEDR;

Fondul de Coeziune FC;

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionala FEADR.

Accesarea fondurilor comunitare este conditionata de elaborarea de catre statele membre a unor documente de programare, care sa indice domeniile spre care va fi orientata asistenta financiara a UE.De interes pentru Romania sunt FEDR si FC, din acesta urmand sa se realizeze co-finantarea politicii de protectia mediului si prevenirii riscurilor. Aceasta politica are drept obiectiv protejarea si imbunatatirea mediuluin decembrie 2005 a fost finalizat Planul National de Dezvoltare (PND) pentru 2007 - 2013, instrument de prioritizare a investitiilor publice pentru dezvoltare prin care Romania va ncerca sa recupereze cat mai rapid disparitatile de dezvoltare socio-economic fata de tarile membre ale Uniunii Europene. PND a stabilit directiile de alocare a fondurilor publice pentru investitii cu impact semnificativ asupra dezvoltarii economice si sociale din surse interne (bugetul statului, bugete locale etc) sau externe (fondurile structurale si de coeziune, fonduri UE, credite externe, etc.). n PND au fost identificate sase prioritati nationale de dezvoltare, ce grupeaza n interior o multitudine de domenii si sub-domenii prioritare:

1. Cresterea competitivitatii economice si dezvoltarea economiei bazate pe cunoastere;

2. Dezvoltarea si modernizarea infrastructurii de transport;

3. Protejarea si mbunatatirea calitatii mediului;4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii si a incluziunii sociale si ntarirea capacitatii administrative;

5. Dezvoltarea economiei rurale si cresterea productivitatii n sectorul agricol;

6. Diminuarea disparitatilor de dezvoltare ntre regiunile tarii.

3.2. REZUMAT AL DIFERITELOR ELEMENTE ALE PJGD GIURGIU

In sensul celor prezentate mai sus, elaborarea Planului Judetean de Gospodarire a Deseurilor pentru judetul Giurgiu are ca scop:

1. asigurarea unui cadru unitar si controlat de abordare a problemelor in domeniul gospodaririi deseurilor la nivelul judetului;

2. asigurarea condiiilor pentru atingerea tintelor prevazute in acordurile semnate de Romania in vederea aderarii la Uniunea Europeana si transpuse n legislatia nationala;

3. corelarea cu planurile si programele locale, judeene i/sau naionale;

4. crearea unei baze de date primare pentru potentialii investitori in domeniul gestionari deseurilor

5. cresterea gradului de constientizare a populatiei si factorilor de decizie privind gestiunea deseurilor, prin organizarea de actiuni specifice de constientizare si educare.

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor pentru Judetul Giurgiu realizeaza o tratare complexa a urmatoarelor probleme:

1. situatia existenta n domeniul gestionarii deseurilor;

2. masurile ce trebuiesc luate pentru rezolvarea problemelor existente in sistem;

3. conditiile impuse in domeniul gestionarii deseurilor luand in considerare:

- cerinele UE si nationale;

- cerintele judetului Giurgiu.

4. etapele ce trebuiesc parcurse pentru respectarea acestor conditii;

5. realizarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivel judetean.

Sistemul integrat de management al deseurilor impus de planul judetean, a fost centrat n jurul urmatoarelor cerinte principale, cerinte ce au urmatoarele tinte asociate:

a. extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubritate, atat n mediul urban, cat si in cel rural;

b. implementarea si extinderea progresiva a serviciilor de colectare selectiva a deseurilor municipale;

c. recuperarea si reciclarea deseurilor cu valoare economica;

d. reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate (n conformitate cu tintele stabilite in legislatie);

e. depozitare (nchiderea depozitelor neconforme de deseuri in conformitate cu calendarul publicat n Anexa 5 a H.G. 349 din 2005, concomitent cu deschiderea unor capacitati de depozitare echivalente, in depozitele judetene conforme).

3.2.1. STRUCTURA PJGDG PJGDG este un document de 172 pagini structurat pe 11 capitole dupa cu urmeaza

1. Introducere

2. Prezentarea situaiei existente

2.1. Descrierea general a judeului

2.2. Date specifice referitoare la generarea i gestionarea deeurilor

3. Obiective i inte

4. Prognoza privind generarea deeurilor municipale i asimilabile i a deeurilor de ambalaje

4.1. Tendina factorilor relevani privind generarea deeurilor municipale i a deeurilor de ambalaje

4.2. Prognoza privind generarea deeurilor municipale

4.3. Prognoza privind generarea deeurilor biodegradabile municipale

4.4. Prognoza privind generarea deeurilor de ambalaje

4.5. Cuantificarea intelor privind deeurile biodegradabile municipale i deeurile de ambalaje

5. Fluxuri specifice de deeuri

5.1. Deeuri periculoase din deeurile municipale

5.2. Deeuri de echipamente electrice i electronice

5.3. Vehicule scoase din uz

5.4. Deeuri din construcii i demolri

5.5. Nmoluri rezultate de la staiile de epurare oreneti

6. Evaluarea tehnicilor poteniale privind gestionarea deeurilor municipale nepericuloase

7. Calculul capacitilor necesare pentru gestiunea deeurilor

7.1. Colectare i transport

7.2. Tratarea i valorificarea deeurilor

7.3. Depozitarea deeurilor

8. Evaluarea costurilor

8.1. Introducere

8.2. Indicatori de cost

8.3. Suportabilitate

8.4. Etapele principale n estimarea costurilor

9.Msuri de implementare

10. Monitorizare

11. Anexe

3.2.2. OBIECTIVELE PJGDG

Obiectivul general al PJGD pentru judetul Giurgiu l reprezinta reducerea impactului gestionarii deseurilor asupra mediului, concomitent cu dezvoltarea beneficiilor economice prin utilizarea deseurilor ca resursa si indeplinirea cerintelor legislatiei europene.

1. elaborarea de reglementari specifice locale in concordanta cu politica de gestionare a deseurilor si cu legislatia

2. cresterea importantei aplicarii efective a legislatiei privind gestionarea deseurilor3. cresterea eficentei implementarii legislatiei in domeniul gestionarii deseurilor

4. dezvoltarea institutiilor locale si organizarea structurilor institutionale in vederea conformarii cu cerintele nationale

5. asigurarea necesarului de resurse umane ca numar si pregatire profesionala

6. stabilirea si utilizarea sistemelor si mecanismelor economico-financiare si a celor de gestionare a mediului, pe baza principiilor subsidiaritatii si poluatorul plateste

7. promovarea unor sisteme de informare constientizare si motivare pentru toti factorii implicati

8. obtinerea de date si informatii corecte si complete, adecvate ceerintelor de raportare nationala si europeana

9. prevenirea eficienta a generarii deseurilor

10. utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilor

11. sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetica

12. asigurarea de capacitati de colectare si de sisteme de transport adaptate numarulului de locuitori si cantitatilor de deseuri generate

13. asigurarea celor mai bune optiuni de colectare si transport al deseurilor corelate cu activitatile de reciclare si depozitare finala

14. imbunatatirea tratarii deseurilor

15. reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate

16. prevenirea generarii deseurilor de ambalaje si a impactului asupra mediului

17. valorificarea materiala/energetica a materialelor de ambalaje sau a deseurilor de ambalaje

18. reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje

19. crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje

20. crearea si optimizarea schemelor de valorificare a deseurilor de ambalaje, ce nu pot fi reciclate

21. separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari

22. colectarea separata a deseurilor voluminoase

23. managementul ecologic rational al namolului provenit de la statiile de epurare

24. crearea si dezvoltarea unei retele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz

25. implementarea serviciilor de colectare , dezmembrare a deseurilor de echipamente electrice si electronice (DEE)

26. implementarea serviciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase

27. eliminarea deseurilor peericuloase in mod ecologic

28. eliminarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu si sanatate a populatiei

3.2.3. Categoriile si cantitatile de deseuri ce se vor genera in judetul Giurgiu in perioada 2007 - 2013Deseuri menajere si asimilabile

Conform prognozelor, populatia, institutille publice si societatile comerciale din judetul Giurgiu vor genera anual, in perioada 2008-2017 intre 74.000 tone si 76.000 tone de deseuri menajere si asimilabile acestora anual.

Pana in 2015 se prevede ca un procent de 95% din totalul populatiei judetului sa beneficieze de serviciile de salubrizare.

Populatia, institutiile publice si societatile comerciale vor genera anual peste 29.000 tone de deseuri din ambalaje, in fiecare an pana in 2015.

In conformitate cu obiectivele cuprinse in program din aceasta cantitate vor trebui sa fie valorificate sau reciclate urmatoarele cantitati :

Valorificate :

17400 tone/an valorificate , din care prin reciclare :

4136 tone/an hartie carton

1906 tone/an plastic

3821 tone/an sticla

1315 tone/an metale

526 tone/an lemn

1160 tone/an valorificate prin incinerare

Categoria deseurilor biodegradabile

In conformitate cu datele prezentate in plan in perioada urmatoare se estimeaza producerea unei cantitati de deseuri biodegradabile intre 62.000 tone - 64.000 tone/an, repartizata astfel

populatie intre 48.500 tone/an si 53.500 tone/an

comert, industrie , institutii 5.500 tone/an si 5.800 tone/an

gradini parcuri 1.150 tone/an si 1.200 tone/an

piete aproximatv 100 tone/an

stradale aproximativ 1.100 tone/an

Pana in anul 2013 vor mai exista anual aproximativ 4.000 tone/an necolectate

Conform obligatiilor ce decurg din acquis-ul de mediu si obiectivelor planului dintre acestea aproximativ 22.500 tone/an vor trebui tratate anual, astfel ncat sa nu mai fie depuse la depozitele de deseuri menajere.

Conform PJGD, va fi infiintata o statie de sortare pe amplasamentul depozitului de deseuri menajere.

Capacitatea total disponibil a depozitelor de deseuri neconforme din mediul urban, raportata in functiune la nceputul anului 2007 era de 221.500 m3 la depozitele date in functiune anterior anului 2007, la care se adauga capacitatea de depozitare a celor 117 depozite rurale ( capacitate neevaluata in planul judetean) disponibile pana in anul 2017 pentru mediul urban si 2009 pentru mediul rural . Volumul cumulat necesar n cazul continuarii depozitarii la o colectare selectiva de 20% este de aprox. 246.859 m3 pana in anul 2010, si de aprox 496.681 m3 pana in anul 2016.

Aceste prognoze nu au inclus o serie de fluxuri de deseuri a caror valoare nu se poate determina, din lipsa unor nregistrari pe termen lung:

a) deseuri din constructii si demolari;

b) deseuri din dezmembrarea VSU (admitand ca se va solicita si permite infiintarea unor platforme de dezmembrare/tocare n judetul Giurgiu);

c) deseuri din dezmembrare a DEEE.

In acelasi timp, date preliminare partiale ale operatorilor de colectare a deseurilor indica faptul ca indicele de generare poate fi mai mare cu pana la 30% fata de cel luat in calcul (mediile nationale), dar n lipsa unor masuratori cu relevanta statistica, valoarea exacta nu poate fi determinata.

Masurile tehnologice privind cresterea gradului de compactare la depozit si masurile de prevenire a generarii de deseuri vor avea un impact pozitiv asupra prelungirii duratei de operare a depozitelor, cu pana la 20%.

In aceasta situatie, tinand cont si de termenele de inchidere a depozitelor existente, chiar si n ipoteza introducerii rapide si eficiente a colectarii selective si a prelucrarii fractiei biodegradabile in compost pe scara extinsa, capacitatea de depozitare va fi epuizata pana n 2010, ceea ce impune adoptarea urgenta a uneia dintre urmatoarle optiuni de eliminare finala a deseurilor (pentru alegerea careia este necesar un studiu de solutie) :Construirea unor noi capacitati de depozitare, de preferinta sub forma unui depozit de capacitate suficienta, pentru a minimiza impactul de mediu si in vederea unei exploatari economice eficiente;

Deseurile periculoase din deseurile menajere

n orasele mari ale Uniunii Europene sistemele de colectare si procesare a deseurilor periculoase din deseurile menajere au fost organizate, de obicei ca sisteme de sine statatoare, in special din cauza tehnicilor costisitoare si complicate de reciclare care necesita cantitati importante pentru a fi fezabile din punct de vedere economic.

Sistemul propus in cadrul PJGD urmeaza sa se bazeze pe urmatoarele caracteristici ale etapelor principale:

Colectare

Exista mai multe optiuni pentru colectarea deseurilor periculoase de la gospodarii, aceasta putand fi organizata prin colectarea mobila, cu ajutorul unor masini speciale, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau productori. Preconditia pentru toate sistemele o constituie existenta instalatiilor de tratare i eliminare.

Sortare i conditionare

Transportul acestor containere la statii de sortare de pe teritoriul altor judete, tinand cont ca in PJGD este prevazuta numai o statie de sortare in incinta depozitului care urmeaza sa fie realizat. VSU

In lipsa statisticilor judetene pentru aceste autovehicule s-au utilizat informatiile furnizate de Asociatia Asiguratorilor din Romania si Ministerului Administratiei si Internelor.

Din aceste informatii reiese ca un numar de peste 350.000 autovehicule ar urma sa fie scoase din circulatie in anii 2007-2008, fiind nmatriculate nainte de 1995 si necerandu-se preschimbarea talonului.

Din calcule ( utilizand informatiile ca 350000 de autovehicule ar trebui scoase din uz in perioada 2007-2008) rezulta pentru judetul Giuurgiu un numar maxim de 7.000 autovehicule mai vechi de 11 ani.

Namoluri de la statiile de epurare

Considerand ca masa namolului generat intr-o statie de epurare corespunde unui indice de 70g/loc.zi, in ipoteza colectarii apelor uzate de la peste 280.000 de locuitori din Giurgiu, se va genera anual peste 715 tone substanta uscata/an.

DEEE

Calculatoare

In anul 2007 s-au vandut peste 800.000 de PC-uri n Romania, dintre care peste 250.000 de notebook-uri. Aceste cifre reprezinta o crestere cu 25% fata de 2006, (conform estimarilor Asociatiei Producatorilor si Distribuitorilor de Echipamente de Tehnologia Informatiei si Comunicatiilor). Aceasta reprezinta o vanzare specifica pe cap de locuitor de aproximativ 0,038 PC-uri pe locuitor.

Aplicand acest indice la populatia judetului, rezulta ca n Giurgiu s-au vandut n 2007 peste 10.640 PC-uri.La aceasta se adauga sistemele realizate din componente si up-grade-urile pentru care nu exista o statistica, nici macar aproximativa, dar care sunt apreciate de regula pe pietele de profil ca fiind de aproximativ 30% din sistemele vandute complet, ca sisteme de calcul pre-formate.

Durata de viata pana la reinoire (imbatranirea morala) a unui PC, confirmata si de practica, este de 2 ani, ceea ce inseamana ca anual in Giurgiu sunt scoase din uz peste 5.000 de PC-uri, insumand o cantitate calculata la aproximativ 5 kg/sistem, de peste 25 tone/an (fara a socoti monitoarele, care ar mai adauga inca 25 tone/an acestei cantitai). La acestea se aduaga perifericele (imprimante, boxe si alte asemenea).

Principala dificultate a colectarii acestora va fi necesitatea existentei unei retele de colectare organizate si cunoscute de populatie si de firme la nivel local.

La acestea se adauga si celelalte electrocasnice (masini de spalat, aragaze, frigidere, aparate radio, cuptoare cu microunde)

Daca consideram ca cel putin 1% din populatia judetului isi va reinoi aparatura electrocasnica din dotare ( cel putin 1 aparat/an ) rezulta ca in judetul Giurgiu vor aparea anual cel putin 2.800 aparate 3.2.4. COSTURILE NECESARE IMPLEMENTARII PJGD Pentru judetul Giurgiu au fost estimate investitii de 29,4 milioane Euro, esalonate ntre anii 2007 si 2013, pentru nivelul mediu al cheltuielilor. Aceste investitii n infrastructura de mediu, investitii ce se vor realiza pentru implementarea noului sistem de management al deseurilor la nivelul judetului vor avea un impact asupra tarifelor percepute de la consumatori. Scopul final al acestei analize este s evalueze fezabilitatea si sustenabilitatea financiara a sistemului.

Disponibilitatea de plata se refera la capacitatea beneficiarilor serviciilor de gestionare a deseurilor de a plati aceste servicii fara a pune in pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-si satisface nevoile personale esentiale (alimente, locuire, sanatate, incalzire). Se estimeaza, conform PJGD , ca nivelul de suportabilitate pentru mediul rural va fi in anul 2013 de 2 euro/pers..

Din datele prezentate in PJGDG rezulta ca repartizarea costurilor pe persoana pentru perioada propusa de realizarea investitiilor, care sa permita atingerea tintelor este de 0,79 euro/pers.

Tinand cont ca o parte din aceste investitii pot fi realizate in cadrul programelor de finantare nerambursabile rezulta ca din valoarea de 0,79 euro /pers poate fi acopert 70% respectiv 0,55 euro/pers.

Tinand cont ca, in conformitate cu PJGDG, nu au fost calculate efectele subventionarii incrucisate , consecintele tarifare ale investitiilor propuse se incadreaza in anumite limite posibil acceptabile in cadrul judetului . 3.3. REZULTATELE CE POT DECURGE DIN APLICAREA PJGDG

In cadrul PJGDG nefiind prezentate alternative de realizare a obiectivelor , in mod concret, acestea au fost extrase din descrierea modalitatilor de realizare a etapelor care compun fluxul deseurilor .

In conformitate cu datele cuprinse in PJGDG , prin aplicarea planului se vor obtine urmatoarele rezultate, care vor contribui alaturi de celelalte masuri la atingerea unuia dintre obiectivele principale, care-l reprezinta cresterea gradului de acoperire cu servicii de salubritate la 100% pentru mediul urban si 90% pentru mediul rural

Tabel nr 1Propunere PJGD Rezultat ateptat

Alternativa 1Alternativa 2

Colectarea in amestec a deseurilor

17868 pubele de diverse capacitati Colectarea selectiva a deseurilor 34639 buc de diverse capacitatiDotarea cu recipieni de colectare selectiv, indviduali i colectivaSistem de colectare, tratare si valorificare a deseurilor de ambalaje

Infiintarea a 3200 puncte de colectare

Extinderea punctelor de colectare a deseurilor pe raza judetului

Construirea unui centru integrat de management al deseurilor Dezvoltarea facilitatilor de eliminare finala pentru procesarea intregii cantitati de deseuri colectata pentru depozitare cu posibilitatea de sortare a deseurilor care vor ajunge amestecate la depozzit

Pentru mediul rural realizarea de platforme de compostare in gospodariile taranesti

Pentru restul categoriilor de deseuri biodegradabile( din zona urbana, provenita din gospodarii, parcuri, gradini) realizarea unei instalatii de compostare si tratare Facilitati de colectare/tratare a fractiei biodegradabile din deseurile municipale rezultate

Este prevazuta necesitatea completarii dotarii cu urmatoarele mijloace auto

Autogunoiere compactoare 39 buc

Autotransportor cu container 12 buc

Camion cu remorca 6 bucCompletarea mijloacelor de transport folosite in gestiunea deseurilor

Acoperirea partii de sud a judetului cu servicii de transprt a deseurilor

Colectarea deseurilor in procent de 100% din mediul urban

Colectarea in procent de 90% in mediul rural

Construirea in cadrul centrului integrat de management al deseurilor a unei statii de sortare Facilitati de sortare a deseurilor care vor fi colectate in amestec

Construirea unei instalatii de sortare pentru toate tipurile de deseuri reciclabile din constructii si demolariFacilitati pentru procesarea deseurilor reciclabile din constructii si demolari

Platforme de colectare si ateliere de dezmembrareSistem pentru colectare si procesare DEEE

Platforme de colectare si ateliere de dezmembrareSistem pentru colectare si procesare VSU

Sistem de implementare si monitorizare a implementarii, n vederea atingerii intelor privind deseurile din ambalaje, evitarea depunerii la ramp a materialului biodegradabil.Organizarea institution-nala cu dotarea exis-tentaOrganizare insitutionala specifica, implicand dotare cu mijloace informatizate

3.4. RELAIA PLANULUI JUDETEAN DE GESTIONARE A DEEURILOR CU ALTE PLANURI I PROGRAME RELEVANTEPlanul Judetean de gestiune a deseurilor s-a elaborat tinand cont de legislaiile UE i romanesti si de urmtoarele strategii nationale , regionale si judetene:

Planul National de Dezvoltare

Strategia Nationala de Gestiune a Deseurilor

Programul Regional de Gestiune a Deseurilor

In tabelul urmator este prezentata coerenta PJGD cu alte strategii si planuri

Tabel nr 2COERENTA CU Capitolul 22 - Acquis-ului Comunitar

Obiiective Modul de reflectare in cadrul PJGD

Capitolul 22 - Acquis-ului ComunitarComponentele PJGD au prioritate ridicat, deoarece sunt propuse n planurile de implementare asumate conform Capitolului 22; n particular:

Construirea unei instalaii de sortare-valorificare pentru promovarea reciclrii i reducerea cantitilor de deeuri depozitate;

Implementarea Punctului verde pentru colectarea deeurilor voluminoase i a DEEE;

Introducerea unui sistem de colectare selectiv

Compostarea fractiunii biodegradabile si a deseurilor verzi.

COERENTA CU PLANUL NATIONAL DE DEZVOLTARE

Obiective si tinte PNDModul de reflectare in cadrul PJGD

La pct. 3.3.1. mbuntirea standardelor de via prin asigurarea serviciilor de utiliti publice la standardele de calitate i cantitate cerute, n sectoarele de ap i deeuri , in paragraful 2 este prevazut Construirea sistemelor integrate de deeuri n regiu-nile/judeele mai puin dezvoltate i punerea n practic a ierarhiei opiunilor pentru gestionarea deeurilor (hierarchy of waste) ap uzat n regiunile mai puin dezvoltate Obiectivul principal al PJGD este acela de a construi in perioada 2008-2013 un sistem de management integrat al gestiunii deseurilor

Sistemele integrate de management al deeurilor vor include urmtoare aciuni: - asigurarea facilitilor corespunztoare de colectare i transport al deeurilor n localitile vizate;

- construirea facilitilor adecvate de tratare/eliminare;

- nchiderea depozitelor neconforme care afecteaz sntatea uman i mediul nconjurtor.PJGD cuprinde obiective si masuri care pentru judetul Giurgiu sa conduca la realizarea acestui deziderat

COERENTA CU SNGD

Obiective si tinte SNGDModul de reflectare in cadrul PJGD

Obiective strategice din SNGD

1.1; 1.3; 2.1; 3.1; 4.1; 5.1; 6.1; 7.1; 8.1; 8.2; 9.1; 9.2; 10.1; 11.1;Aceste obiective se regasesc in PJGD cu masurile respective pentru atingerea principalului scop declarat in Strategie acela de creare a cadrului necesar pentru dezvoltarea i implementarea unui sistem integrat de gestionare a deeurilor, eficient din punct de vedere ecologic i economic.

Obiective specifice anumitor fluxuri de deseuri

3.1; 4.1; 5.1; 6.1; 6.2; 7.1; 8.1; 9.1; 9.2;Aceste obiective se regasesc in PJGD cu masurile respective pentru atingerea principalului scop declarat in Strategie acela de creare a cadrului necesar pentru dezvoltarea i implementarea unui sistem integrat de gestionare a deeurilor, eficient din punct de vedere ecologic i economic.

Obiective strategice generale privind gestiune deseurilor periculoase

1.1; 5.1; 6.1; 7.1; 8.1; 8.2; Aceste obiective se regasesc in PJGD cu masurile respective pentru aatingerea principalului scop declarat in Strategie acela de creare a cadrului necesar pentru dezvoltarea i implementarea unui sistem integrat de gestionare a deeurilor, eficient din punct de vedere ecologic i economic.

COERENTA CU PRGD

Obiective si tinte PRGDModul de reflectare in cadrul PJGD

Planul regional de gestionare a deseurilor in regiunea Sud Muntenia coordoneaza alegerea de optiuni fezabile de gestionarea deseurilor, in concordanta cu strategia de gestionare a deseurilor si care sa conduca la indeplinerea obiectivelor in conditii de impact minim asupra mediului si sanatatii umane la nivel regional.

Stabilirea obiectivelor i intelor judeene dezvoltate in planul judetean de gestionare deseuri s-a facut n conformitate cu obiectivele i intele Planului Regional, care stabililea aceste elemente pentru intreaga regiune.

PJGD detaliaz o serie ntreag de elemente legate de calcularea fluxurilor de deeuri, stabilirea capacitilor necesare pentru instalaiile de valorificare/eliminare a deeurilor, prezentarea msurilor de implementare i a planului de monitorizare a progresului in vederea atingerii obiectivelor i intelor judeene n conformitate cu obiectivele i intele Planului Regional i Naional de Gestionare a Deeurilor

Relatia PJGD Giurgiu cu Master-Plan-ul Giurgiu in domeniul Gestiunii Deseurilor

Avnd n vedere faptul ca Master Planul descrie investitile in infrastuctura necesara dezvoltarii unui sistem de gestiune a deseurilor, Planul judetean de gestionare a deseurilor in judetul Giurgiu a utilizat propunerile de dotari si calculele estimative ale costurilor cuprinse in MASTER PLAN.

La nivelul judetului Giurgiu, din datele prezentate in PJGD, urmeaza sa se realizeze un proiect avand ca obiect . Sistem integrat de management al deeurilor

Cum perioada de executie este 2008-2013, nu putem sa tragem o concluzie referitoare la relatia acestuia cu PJGD .

Implementarea propunerilor din PJGD va determina o imbunatatire semnificativa a conditiilor generale de mediu: calitatea apelor (de suprafata si subterane), a aerului (poluanti si mirosuri), soluri si subsoluri contaminate, ecosisteme, peisaj.

Implementarea PJGD va avea ca rezultat adaptarea procesului de colectare si tratare a deseurilor solide municipale la cerintele Directivelor Consiliului nr. 75/442/EEC, nr. 94/62/EC si nr. 99/31/EC si la reglementarile Romaniei n domeniul gestionarii deseurilor urbane.

3.5. PREZENTAREA OPTIUNILOR RELEVANTE3.5.1. Definirea domeniului PJGD si relevanta sa pentru ESM

Planul de gestionare a deseurilor va fi un instrument de planificare solicitat de catre Uniunea Europeana, pe baza caruia se pot obtine asistenta financiara si suport din partea acesteia.

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor va ajuta la proiectarea fluxului de deseuri pentru organizarea gestionarii acestora, inclusiv n ce priveste estimarea necesarului de investitie pentru atingerea tintelor de colectare, reciclare,valorificare si tratare a deseurilor menajere si asimilabile acestora ce revin autoritatilor locale pe plan judetean din angajamentele si obligatiile Romaniei ca Stat Membru al Uniunii Europene. prin:

viziune global asupra etapelor din gestiunea deseurilor, care mai departe ajuta la identificarea lipsurilor si punctelor slabe ale sistemului, care urmeaza a fi rezolvate prin planificare integrata;

identificarea solutiilor durabile din punct de vedere economic si ecologic, adaptate la conditiile locale specifice.

Tipurile de deseuri care fac obiectul planificarii din PJGD sunt cele prezentate in tabelul nr 3Tabelul nr 3Tipul de deeuCod

(Lista european a deeurilor; HG856/2002)

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii) inclusiv fractiile colectate separat:

fractii colectate separat (cu excepia 15 01)

deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire)

alte deseuri municipale (deseuri municipale amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri voluminoase etc.) 20

20 01

20 02

20 03

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)15 01

Deseuri din constructii si demolari17 01; 17 02; 17 04

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti19 08 05

Vehicule scoase din uz16 01

Deseuri de echipamente electrice si electronice20 01 21

20 01 23

20 01 35

20 01 36

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor nu ofera informatii detaliate privind proiectarea tehnic a sistemelor, privind tehnologia sau procedura selectata pentru gestionarea deseurilor, ci doar prezinta cadrul de planificare pentru urmatoarele aspecte:

masuri necesare pentru indeplinirea tintelor;

capacitati necesare si locatii potrivite pentru reciclare, tratare si eliminare a deseurilor;

tehnologii, proceduri si sisteme potrivite de gestionare a deseurilor;

strategia de implementare si monitorizare in jude.

Pe baza acestui plan vor fi planificate investitiile si masurile de organizare care sa asigure indeplinirea obiectivelor si atingerea tintelor din Strategia nationala de gestionare a deseurilor si din Programul regional de gestionare a deeurilor.

Planul judetean de gestionare a deseurilor a fost ntocmit pe baza datelor si informaiilor obtinute de la urmatoarele institutii:

Agenia Locala de Mediu Giurgiu ;

Agenia Regional de Protecia Mediului Arges ;

Consiliul Judeean Giurgiu ;

Pentru planificarea gestionarii acestor tipuri de deseuri, PJGD include masuri generale de implementare si masuri ce vizeaza stimuarea investitiilor. Masurile generale prezinta un impact direct asupra mediului nesemnificativ, n timp ce masurile ce vizeaza investiiile au o influena directa asupra mediului, atat pozitiva cat si negativa.

Pentru aceste tipuri de masuri a fost realizata o analiza detaliata a impactului negativ asupra mediului, dup urmatoarele criterii:

eliminarea de contaminanti n mediu, ca urmare a activitaii curente

riscurile de poluare accidentala impactul direct asupra comunitailor umane

In scop strategic a fost realizata o evaluare calitativa dupa aceste criterii, evaluarea impactului asupra mediului pentru fiecare investitie in parte urmand sa faca obiectul studiilor de impact, daca vor fi solicitate de APM/ARPM.

3.5.2. DETERMINAREA ALTERNATIVELOR RELEVANTE DE ELABORARE A PJGD (OPIUNI)Obiectivele: 1.1.; 1.2; 1.3; 2.1; 3.1; 4.1; 5.1; 6.1; 7.1; reprezinta masuri de organizare pentru care nu se pot identifica alternative, din punct de vedere al impactului asupra mediului. Obiectivele: 8.1.; 8.2; 9.1; 9.2; 10.1;11.1; 12.1 12.2 12.3; 12.4; 12.5; 13.1; 14.1; 15.1;16.1;17.1; 18.1;18.2 19.1; 7-20 ale PJGD pot fi atinse n mai multe moduri (opiuni). In cadrul PJGD nu au fost diferentiate, in mod concret alternative de realizare a obiectivelor .

S-au preluat propunerile din cadrul MASTER PLANULUI, referitoare la modalitatile de realizare tehnica a diferitelor etape care compun gestiunea deseurilor .

Alternativele de elaborare a PJGD se refer exclusiv la optiunea strategica de alegere a tehnologiilor ce asigura atingerea obiectivelor, elaborarea propriu-zisa a PJGD, inclusiv metodologia si continutul sau, fiind reglementate legal.

PJGDG propune implementarea unui singur sistem de management a deseurilor,care are ca prioritate scaderea cantitatii de deseuri depozitate prin cresterea gradului de colectare selectiva si tratare a deseurilor (reciclare, compostare, fermentare, incinerare si tratare mecano-biologica). Nu a fost mentionata nici o posibiltate de reducere a cantitailor de deseuri generate - masuri de prevenire.In ceea ce priveste deseurile periculoase in PJGD este prezentata o gama completa de solutii tehnice ce pot fi aplicate pentru remedierea acestei situatii.

n ultima sa variant, PJGD-ul prezint n mod succint toate variantele tehnice ce sunt aplicate la momentul actual pe plan mondial pentru toate cele patru componente ale lantului tehnologic de eliminare a deseurilor:

Colectare;

Transport;

Sortare i tratare;

Eliminare.Tabel nr 4Obiectivul PJGDInfrastructura necesaraDescriere Alternativa 1Descriere Alternativa 2Descriere Alternativa 3

8.1 Utilizarea eficienta a tuturor capacitatilor tehnice si a mijloacelor economice de valorificare a deseurilorEchipamente de colectare a deseurilor (pubele, containere, saci)Pre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere de 1,1 m3)Presortare exclusiv individuala, pe 3 fluxuri (posibil exclusiv publele sau pubele+saci) Presortare individuala pe 2 fluxuri, comunitara pe 3 fluxuri si infiintarea de linii speciale pentru colectarea hartiei si PET

8. 2. Sprijinirea dezvoltarii activitatilor de valorificare materiala si energetic Echipamente de colectare a deseurilor (pubele, containere, saci)

Puncte de colectare

Sistem de coincinerare disponibil

Societati dispuse sa utilizeze materiale reciclate

9. Implementarea sistemelor de transport deseuriAutovehicule speciale pentru colectarea deseurilor Autovehicule de colectare de uz general de dimensiuni medii ale beneiAutovehicule de uz general, cu dimensiuni diferite ale benei, in functie de zoneCombinatie auto colectare uz general/ auto speciale (biodegradabile, DCD)

11.1 Reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile depozitateAutovehicule de colectare

Echipamente de colectare

Statii de procesare a materialului biodegradabilColectare cu pubele si autovehicule de uz dedicat fractiei de biodegradabile

Combinatie de tehnici si tehnologii: compostare la depozit si in amplasa metneindividuale

12.1. Prevenirea deseurilor de ambalaje si a impactului asupra mediuluiEchipamente de colectare

Puncte de colectare

Pre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere

12.2. Valorificarea materiala/energetica a materialelor de ambalaje sau a deseurilor de ambalaje Echipamente de colectare

Puncte de colectare

Mijloace de transport

Echipamente de incinerare cu obtinere de energiePre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere

12.3. Reciclarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje Echipamente de colectare

Puncte de colectare

Mijloace de transport Pre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere

12.4 Crearea si optimizarea schemelor de valorificare energetica a deseurilor de ambalaje . Echipamente de colectare

Puncte de colectare

Mijloace de transport

Echipamente de incinerare cu obtinere de energiePre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere

Exclusiv co-incinerare (utilizarea capa-citatii de reciclare existente si supli-mentarea sa cu echipamente din alte judete)

Obiectivul PJGDInfrastructura necesaraDescriere Alternativa 1Descriere Alternativa 2Descriere Alternativa 3

12.2. Valorificarea materiala/energetica a materialelor de ambalaje sau a deseurilor de ambalaje Echipamente de colectare

Puncte de colectare

Mijloace de transport

Echipamente de incinerare cu obtinere de energiePre-sortare exclusiv in puncte comunitare (la containere

Exclusiv co-incinerare (utilizarea capacitatii de reciclare existente si suplimentarea sa cu echipamente din alte judete)

12.Separarea pe fractii a deseurilor din constructii si demolari Sisteme de colectare

Statii de sortare dotate cu echipamente de procesare/tratare a deseurilor din constructii si demolari Containere de volum ridicat Autovehicule specializate pentru containerele respective

Concasare si tehnologii de valorificareContainere de volum ridicat Auto-vehicule de transport din flota comuna

Concasare si tehnologii de valo-rificare+ depozit separat pentru deseurile inerte din constructii

14.1 colectarea separata a deseurilor voluminoase Sisteme de colectare selectiva

Autovehicule specializate pentru transport categoria aceasta de deseuiEchipamente de incinerare cu obtinere de energieAmenajare de puncte de colectae

Colectare selectiva a deseurilor

Initiere de proiecte de colectare, valorificare prin reciclare/valorificare energeticaDepozitare, procesare in afara judetuluiIncinerator de deseuri periculoase

Statie de recuperare a materialelor din deseurile voluminoase

15.1 Managementul ecolo-gic rational al namolului provenit de la statiile de epurare Statii de tratare mecano-biologica, alte statiiUscare si conditionareInstalatii de tratare separate, cu fermentare anaeroba

16.1 Crearea si dezvoltarea unei retele de colectare, valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz. Puncte de colectare

Puncte de dezmembrare

Facilitati de valorificare-reciclareFacilitati de dezmembrare cu grad ridicat de recuperareFacilitati de dezmembrare cu grad ridicat de recuperare

si unitati de reciclare atasate

17.1. Deseuri de echipamente electrice si electronice Puncte de colectare

Puncte de dezmembrare

Facilitati de valorificare-reciclareDezmembrare si reciclare in afara judetuluiDezmembrare si reciclare in judetDezmembrare, reciclare , reparare/reutilizare

18.1. Implementarea servi-ciilor de colectare si transport pentru deseurile periculoase Echipamente de colectare Puncte de colectare Mijloace de transport specia-lizate pentru aceasta categorie de deseuri Colectare individual sau colectiva

transportDepozitare, procesare in afara judetuluiIncinerator de deseuri periculoase

Statie de recuperare a materialelor din deseurile voluminoase

18.2. Eliminarea deseurilor periculoase in mod ecologic rational Echipamente de colectare

Puncte de colectare

Instalatii de tratare

19. eliminarea deseurilor in conditii de siguranta pentru mediu si sanatate a populatiei Solutie de eliminare finala a deseurilor Realizarea de capacitati de depozitare

Studii privind posibilitatea coincinerarii a unor fractii din deseurile municipale Depozit nou de volum ridicat

Depozitare in depozitele care deservesc orasul bucuresti Tratare termica (cu sub-variantele: incinerare, gazificare, piroliza)

4. ASPECTE RELEVANTE ALE STRII ACTUALE A MEDIULUI I ALE EVOLUIEI SALE PROBABILE N SITUAIA NEIMPLEMENTRII PJGD

4.1. STAREA ACTUALA A MEDIULUI

4.1.1. Caracteristici fizice i geografice ale judetului Giurgiu

Relieful judeului este format din 5 uniti principale ale Cmpiei Romne: Burnas, Vlsia, Gveanu-Burdea, Titu i Lunca Dunrii.

Altitudinea maxim, nregistrat n nordul judeului, n satul Cartojani, este de 136 m deasupra nivelului mrii, iar altitudinea minim, de 12 m deasupra nivelului mrii, se nregistreaz n lunca Dunrii.

Din punct de vedere geomorfologic, n cadrul judeului Giurgiu se individualizeaz dou tipuri de forme de relief i anume:

- cmpie fluviuo-lacustr, acoperit cu depozite loessoide, tabular, nefragmentat, alctuind n fapt cea mai mare parte a suprafeei judeului;

- cmpie aluvial, holocen, de subsiden, cu aspect de albie major, reprezentnd luncile dezvoltate de-a lungul rurilor i n special, de-a lungul Dunrii.

Lunca Dunrii, influenat de aciunea direct a fluviului, cu limi ce pot ajunge n unele locuri la 10 km, este ndiguit i canalizat pe mari suprafee, fiind transformat n teren agricol.

Clima este de tip temperat continental. Caracterul continental al climei este dat de amplitudinile termice mari, de peste 22C ntre anotimpurile extreme i de un regim al precipitaiilor cu o mare variabilitate n cursul anului.

4.1.2. ASPECTE RELEVANTE ALE STRII ACTUALE A MEDIULUI N JUDETUL GIURGIUDatele despre situatia actuala a mediului in judetul Giurgiu, au fost preluate din Raportul anual de mediu pentru anul 2007.

4.1.2.1.Aer

In cadrul judetului Giurgiu se efectueaza monitorizarea calitatii aerului numai la nivelul municipiului Giurgiu

Exista un sistem de monitorizare care permite cunoasterea n timp real a datelor privind calitatea aerului pentru municipiu format din doua statii automate amplasate n centrul si n partea de sud a orasului astfel:

statie de fond suburban - n acest punct sunt monitorizati poluantii transportati din zonele industriale din zonele limitrofe, precum si poluarea transfrontiera; stasia este amplasata n turnul clddirii Administratiei Porturilor Dunrrii Fluviale Giurgiu. (APDF);

statie de fond urbana pentru masurarea nivelului mediu de poluare a aerului n municipiul Giurgiu (concentratii urbane de fond); statia este amplasata n zona rezidentiala, la sediul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP). Indicatorii monitorizati sunt: SO2, NO2, NO, CO, O3 si PM10,

Precipitatiile sunt controlate si supravegheate printr-o retea formata din doua puncte amplasate la Statia Meteo si n Cartierul Negru Voda. Frecventa de recoltare a probelor de precipitatii n aceste puncte este saptamanal.

Indicatorii de calitate monitorizati sunt: pH, alcalinitate aciditate, conductivitate, amoniu, amoniac, azotati, azotiti, sulfati, cloruri si calciu.

Dupa cum se observa atat calitatea aerului, cat si calitatea precipitatiilor este urmarita numai pentru municipiul Giurgiu.

Calitatea aerului pentru zonele rurale ndepartate de centrele urbane si de sursele industriale este influentata n principal de activitatile cu impact local (depozitele necontrolate de deseuri si practica arderii acestora, arderea combustibililor fosili, surse mobile de ardere etc);

Aceste surse sunt generatoare de poluanti organici persistenti, substante chimice foarte stabile, care se pot acumula n lanturile trofice biologice, cu un grad mare de risc asupra sanatatii omului si a mediului nconjurator.

Raportul de mediu precizeaza ca pe raza judetului Giurgiu nu exista zone critice sub aspectul poluarii,si ca in principal, participarea importanta revine industriei

In aceste conditii, contributia noilor facilitati prevazute de PJGDG la aceasta poluare trebuie avuta in vedere la decizia de amplasare a statiei de compostare si la amplasarea centrului integrat de management al deseurilor si la selectia celor mai potrivite tehnologii si metode de conducere a proceselor fizico-chimice si biologice. 4.1.2.2 Apa

n judeul Giurgiu exist dou bazine hidrografice: bazinul hidrografic Dunrea i bazinul hidrografic Arge, cu o bogat reea de ruri. Lungimea reelei hidrografice pe teritoriul judeului Giurgiu este de 847 km (n bazinul hidrografic Dunre 122 km, iar n bazinul hidrografic Arge 725 km). Aceast reea este completat de bli, lacuri naturale (13,44 km2) i lacuri artificiale (28,07 km2). Cursul Dunrii n judeul Giurgiu are o direcie general V-E, cu o albie minor de 0,650 1km lime.

Din datele cuprinse in Raportul de Mediu pentru anul 2007 cursurile de apa interioare se in cadreaza in trei clase de calitate astfel :

Clasa I 118 Km (21%)

Clasa a II-a 316Km (54%)

Clasa a III-a 144Km (25 %)

Indicatorii monitorizati s-au ncadrat n clasa I de calitate, conform Ord. MMGA nr. 161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calitaii apelor de suprafata n vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, cu exceptia nutrientilor care au avut si valori de clasa a II-a de calitate. Din punct de vedere biologic sectiunea s-a ncadrat n zona betamezosaproba.

In ceea ce priveste Dunarea aceasta pe lungimea 13 km pe care se face monitorizarea calitatea este clasa a IIa

Lacurile naturale 13,44 km2 si lacuri artificiale 28,07 km2.

n anul 2007 starea lacurilor n judetul Giurgiu a fost controlata de SGA Giurgiu.

Calitatea principalelor lacuri din Giurgiu n raport cu gradul de troficitate

Din punct de vedere al gradului de troficitate toate cele 6 lacuri monitorizate au corespuns categoriei mezotrof.

Calitatea principalelor lacuri din Giurgiu n raport cu chimismul apei

Din punct de vedere al chimismului apei, din cele 6 lacuri investigate 3 lacuri (50%) sau ncadrat n categoria I de calitate, 2 (33,33%) n categoria a II-a de calitate si 1 lac (16,66%) n categoria a III-a.

Apele subterane

Calitatea apelor subterane n judetul Giurgiu a fost monitorizata semestrial de Administratia Nationala Apele Romne Directia Apelor Arges Vedea Pitesti SGA Giurgiu prin analize fizico-chimice din 10 foraje din judet.

Fata de limitele de potabilitate a Legii 311/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile s-au observat depasiri la indicatorii NH4+, NO2

In general, in literature de specialitate se mentioneaza faptul ca, contaminarea apei subterane este un risc prezentat de depozitele de deseuri si de statiile de transfer. Procesarea namolurilor de la statiile de epurare poate sa conduca la scurgeri in panza de apa freatica.

Avand in vedere ca namoluri de la statii de epurare vor rezulta in cantitati insemante odata cu indeplinirea obligatiei de a dota cu statii de tratare cu treapta biologica toate aglomerarile umane cu mai mult de 2000 de locuitori echivalenti, calitatea apei subterane este un aspect de mediu ce trebuie analizat in cadru SEA.

PJGD va trebui sa tina seama de raspandirea acestui tip de impact pe intreg teritoriul judetului, prevazind masuri de urmarire riguroasa a starii apei subterne si de includere a analizelor apei subterane in studiile de impact de mediu.

4.1.2.3. Sol

Judetul Giurgiu are o suprafata agricola de 278.519 ha, din care teren arabil 261.528 ha. Solurile caracteristice pentru aceasta zona fac parte din clasa molisolurilor, cele mai frecvente tipuri fiind solurile cernoziomice si cele cambice. In luncile raurilor se ntalnesc solurile aluviale, iar pe alocuri, de-a lungul raurilor Calnistea si Neajlov, datorita excesului de umiditate, apar soloneturile (cu exces de saruri).

Laboratorul A.P.M. supravegheaza calitatea solului printr-o atenta monitorizare a zonelor, care pot avea un impact deosebit asupra mediului.

Se urmareste poluarea provenita din:

trafic;

depozitarea deseurilor;

extractia si transportul produse petroliere;

din zonele protejate din punct de vedere al biodiversitatii.

n anul 2007 au fost efectuate analize de sol pentru supravegherea calitatii n urmatoarele puncte:

Zona Drumul National Giurgiu-Bucuresti Km 30 si parcurile din Giurgiu; n urma analizelor efectuate la indicatorul Pb nu a fost depasita limita maxima admisa (100 mg/kg) valoarea maxima nregistrata n anul 2007 a fost de 20 mg/kg.

Zona adiacenta depozitului de deseuri menajere a orasului Giurgiu; n urma analizelor efectuate s-a constatat ca valorile obtinute s-au ncadrat n limitele prevazute de Ordinul 756/1997.

Zona Schela Floresti Stoenesti, Schela Videle si Schela petroliera Roata (actualmente Grupurile de zacaminte Videle Vadu Lat si Ileana Cartojani Bolintin); pentru a stabili gradul de poluare cu produs petrolier; s-a constatat ca valorile nregistrate la acest indicator specific au fost cuprinse ntre135 mg/kg si 475 mg/kg ceea ce nseamna ca nu s-a depasit pragul de alerta pentru zone mai putin sensibile.

Zona ostroavelor Cama Dinu; au fost efectuate analize la urmatorii indicatori: pH, conductivitate, saruri fosfor, azotiti, azotati, amoniu, calciu, magneziu, cloruri, bicarbonati, metale (plumb, crom, nichel, cadmiu, mercur). Valorile nregistrate s-au ncadrat n limitele prevazute de legislatia n vigoare.

Se constata ca n general la nivelul judetului Giurgiu, pentru zonele monitorizate nu sunt probleme deosebite privind poluarea solului.

Tinand cont de modul in care se prezinta solul, amplasarea centrului integrat de managementul deseurilor, si celorlalte puncte de colectare nu va inrautati starea actuala.

4.1.2.4. Biodiversitate

La nivelul judeului exist 1 parc natural, 3 rezervaii naturale i 8 situri propuse a face parte din reeaua ecologic european Natura 2000.

Arii de Protecie Special Avifaunistic

COMANASituat pe teritoriul administrativ al localitilor: Comana, Singureni, Mihai Bravu, Bneasa, Prundu, Gostinari, Clugreni, Greaca i Hotarele, situl Comana este populat de o mare varietate de specii aparinnd avifaunei. Acest fapt se datoreaz formelor variate de relief.

Prin depunere de aluviuni, se formeaz locuri excelente pentru hrnire. Stabilizarea aluviunilor prin fixarea unor asociaii vegetale au creat condiii de adpost i reproducere pentru un numr nsemnat de specii caracteristice zonelor umede: Circaetus aeruginosus (erete de stuf), Fulica atra (liia), Alcedo athis (pescra albastru), dar i numeroase specii de paseriforme.

Pdurea Comana este situat la limita sudic a blii i constituie un habitat deosebit pentru psri. Dintre speciile care se concentreaz n zona de lizier a pdurii se menioneaz prdtorii de zi, mai multe specii de ciocnitori i unele paseriforme.

Aceast zon reprezint un punct important i n migraia rpitoarelor, observndu-se aici Circaetus aeruginosus (erete de stuf), Accipiter nisus (uliu psrar), Falco peregrinus (oim cltor), Falco subbuteo (oimul rndunelelor) i altele.

DUNRE-OLTENIA

Cu o suprafa de 5951,1 ha, cuprinde ostroavele de pe malul romnesc al Dunrii ntre kilometrul 454 i 430, ntinzndu-se, pe raza a dou judee: Giurgiu i Clrai. Teritoriul aferent judeului Giurgiu cuprinde Ostrovul fr nume.

Pe arealul propus al sitului se ntlnesc specii de psri de pasaj, sedentare i migratoare. Profitnd de condiiile excelente de hran i odihn psrile folosesc acest loc i pentru reproducere.

Dintre speciile de psri ntlnite aici amintim: Ardea cinerea (strcul cenuiu), Ixobrychus minutus (strcul pitic), Egetta alba (egreta mare), Riparia riparia (lstunul de mal) i mai multe specii de rae.

OSTROVUL LUNG GOSTINU

Avnd o suprafaa de 15936,4 ha, situl cuprinde o parte din teritoriile administrative ale localitilor: Prundu, Puieni, Pietrele, Bneasa, Gostinu, Branitea i ostroavele de pe Dunre dintre kilometrii 482 i 462.Aceast zon umed reprezint un adevrat areal pentru cuibritul i hrana multor specii de psri ocrotite prin Directiva Psri, Convenia de la Berna i Convenia de la Bonn.

Diversitatea mare de specii localizate n acest sit este explicat prin varietatea locurilor de cuibrit, dar i prin abundena hranei.

Numeroase specii de psri folosesc acest sit ca areal de reproducere i pasaj: Aythya nyroca (raa roie), Egreta alba (egreta mare), Ciconia ciconia (barza alb), Ciconia nigra (barza neagr), Pelecanus crispus (pelicanul cre).

VEDEA - DUNRE

Avnd o suprafa de 22888,9 ha, situl VedeaDunre IBA face parte din Lunca Dunrii Inferioare i se ntinde pe dou judee: Giurgiu i Teleorman. Teritoriul aferent judeului Giurgiu cuprinde localitile: Slobozia, Malu, Vedea, Gujani i Ostroavele Cama-Dinu-Psrica.

Obiectivul de conservare al sitului l reprezint speciile de psri cu afiniti biologice pentru vegetaia de lunc i habitatul de ap dulce continental.

Acest sit este folosit ca loc de odihn, de reproducere i pasaj de psri ca: Alcedo atthis (pescra albastru), Ardea purpurea (strc rou), Ardeola ralloides (strc galben), Aythya nyroca (raa roie), Ciconia ciconia (barza alb), Ciconia nigra (barza neagr), Egretta alba (egreta), Himantopus himantopus (piciorong) i altele.

n majoritatea cazurior se poate vorbi de inexistena unui sistem propriu de gestionare a deseurilor din perimetru generate de turisti, care produc n principal, un impact vizual si dezagremente ambientale.

n principiu, modul actual de gestionare a deseurilor n judet nu a afectat aceste zone.

Din acest motiv, decizia de amplasare a facilitatilor trebuie sa se bazeze si pe o analiza atenta a impactului asupra habitatelor si a populatiilor locale de plante si animale.

Amplasarea facilitatilor trebuie sa tina seama de siturile de importanta comunitara (Natura 2000), fiind necesara o buna colaborare cu structurile ce realizeaza managementul acestor situri.

4.1.2.5 Peisajul

Romnia este al treilea stat care a ratificat, prin Legea nr.451/2002, Conventia Europeana a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000. n ntelesul Conventiei, peisajul si diversitatea formelor sale sunt rezultatul actiunii a doi factori principali:

factorii naturali (topografie, geologie, geomorfologie si clima) a caror actiune la scara geologica precum si la scara recenta reprezinta principalii factori de modelare a peisajului;

factorii antropici (tipul si modul de raspndire a localitatilor, activitatile preponderente desfasurate n interiorul si n vecinatatea asezarilor, infrastructura existenta) care contribuie direct, n mai mica sau mai mare masura la modelarea peisajului natural.

Diversitatea conditiilor naturale face ca n spatiul judetului Giurgiu sa existe o paleta larga de forme de peisaj, de la cele naturale nealterate de activitatile umane pna la cele puternic antropizate ca rezultat al activitatilor economice intensive si/sau destructive.

Vulnerabilitatea peisajului este data de capacitatea sa de a integra sau asimila elementele antropice. Elemente cheie ale vulnerabilitatii sunt:

tipul si gradul de acoperire cu vegetatie (cat de extinsa si variata este vegetatia de la terenuri lipsite de vegetatie sau cu monoculturi pana la paduri naturale extinse);

topografia terenului (poate favoriza sau estompa elementele ce confera un impact negativ peisajului);

gradul de expunere / vizibilitate (cat de expuse sunt elementele antropice si modul n care acestea au fost sau nu realizate la o scara care sa le permita integrarea armonioasa n peisaj).

Printre principalii factori destructivi ai peisajului se numara si managementul defectuos al deseurilor care permite aparitia depozitelor salbatice de deseuri;

Prin realizarea PJGDG , care prevede si masuri pentru inchiderea depozitelor neconforme, se va stopa depozitarea haotica a deseurilor, mai ales in mediul rural.

4.1.2.6.Conservarea resurselor naturale

Utilizarea resurselor regenerabile de energie are ca scop reducerea dependentei de resursele de combustibil fosili (petrol, gazele naturale si carbune) si contribuie direct la reducerea costurilor energiei la consumatori, in conditiile in care, in prezent, consumul de energie pe unitatea de produs in Romania este ridicat n comparatie cu tarile din Uniunea Europeana, acest fapt generand costuri de productie mari si o competitivitate relative scazuta a produselor.

n privinta valorificarii energetice a deseurilor situatia este critica in conditiile in care in spatiul rural doar 4,6% din populatie beneficiaza, in prezent, de servicii de salubritate.

Majoritatea proiectelor de gestiune si valorificare a deseurilor se adreseaza exclusiv sau preponderent spatiului urban.

4.1.2.7.Sanatate umana

In judetul Giurgiu la nivelul anului 2007 sunt 3 orase si 51 de comune (cu 166 sate).

O problema importanta este reprezentata, in zonele rurale, de mbolnavirile datorate contaminarii apelor cu nitriti din zonele rurale. Ingerarea de nitrati odata cu apa potabila este de mult timp considerata cauza principala a imbolnavirilor juvenile, adesea cunoscute si sub denumirea de "sindromul copilului albastru". Principala preocupare din punctul de vedere al sanatatii oamenilor privind ingerarea de nitrati este aceata imbolnavire juvenila acuta.4.1.2.8. Impactul neimplementrii PJGDG asupra calitii factorilor de mediu

Scopul analizei starii mediului in conditiile neimplementarii planului este de a identifica oportunitatea implementarii PJGDG precum si de a pune bazele evaluarii modului in care acest plan raspunde nevoilor si cerintelor starii mediului din judetul Giurgiu si a tendintelor sale de evolutie.

Alternativa O (aceea de neimplementare a programului) trebuie sa ia in considerare:

efectele programelor si proiectelor actuale dedicate gestionarii deseurilor;

alte programe propuse pentru intervalul 2007 2013 precum si fondurile care vor afecta in mod direct sau indirect calitatea mediului in spatiul judetului Giurgiu;

obligatiile legale care tebuiesc indeplinite cu sau fara PJGD (Directiva Cadru Apa, Reteaua Natura 2000, tintele pentru anul 2010 in privinta biodiversitatii, directiva privind calitatea aerului, etc).

Analiza alternativei 0 s-a realizat pe baza gradului actual de cunoastere si a metodelor de evaluare existente cu privire la starea mediului si tendintele evolutiei sale. Analiza a fost structurata pe baza aspectelor de mediu relevante, asa cum au fost selectate de catre echipa care a participat la realizarea evaluarii si se concentreaza pe caracterizarea evolutiei starii mediului in zonele cuprinse in cadrul judetului Giurgiu.

Este cunoscut faptul ca evaluarea starii viitoare a mediului si in mod particular a alternativei 0 este dificil de realizat in conditiile in care datele necesare nu sunt disponibile si a existentei a numeroase lipsuri si incertitudini in privinta caracterizarii actuale a starii mediului.

In present , in cadrul judetului Giurgiu se deruleaza sau urmeaza sa fie incepute o serie de proiecte ( conform tabelului urmator)

Tabel nr 5LocalizareDenumire proiectAn estimat implementareObservaii

Judeul GiurgiuAsisten tehnic pentru pregtirea proiectelor n domeniul managementului deeurilor din Romnia2005 - 2016Proiect aflat n derulare

Municipiul GiurgiuImplementarea sistemelor de colectare selectiv; valorificarea deeurilor reciclabile colectate selectiv de la persoane fizice i de la agenii economici2008 - 2012Proiect viitor

Bolintin ValeUn ora mai curat, un mediu mai sntos2008Proiect viitor

Bneasa, Bucani, Crevedia Mare, Daia, Gujani, Ghimpai, Grdinari, Isvoarele, Herti, Hotarele, Letca Nou, Roata de Jos, Schitu, Vrti, Vntorii Mici, VedeaSistem de colectare selectiv i amenajare platforme de compostare a deeurilor biodegradabile i animaliere2008 - 2009Proiect viitor

HotareleAlimentare cu ap, canalizare

i staie epurare2007 - 2008Proiect viitor

Mun. Giurgiu,

Oraele Mihileti,

Bolintin Vale

Com. Bolintin DealDezvoltarea sectorului de ap potabil i ap uzat n judeul Giurgiu2008 - 2026Proiect viitor

Jud. GiurgiuSistem integrat de management al deeurilor2008 - 2010Proiect viitor

Bucani

Vadu Lat

Podior Canalizare staie epurare01.02.2007-31.07.2007Proiect viitor

Din cele 8 proiecte prezentate in PJGD , 5 nu sunt inca antamate.

Din acest motiv analiza asupra evolutiei mediului , in absenta PJGD, are un coeficient mare de incertitudine.

In conditiile acestea , se poate aprecia ca prin aplicarea proiectelor in derurale se va obtine o oarecare imbunatatire a calitatii mediului , in urmatoarele conditii

perioada de timp mult mai lunga, sunt proiecte, pentru care sunt propuse termene de derulare pana in anul 2016

nu exista certitudinea atingerii procentelor prevazute in planul national de gestiune a deseurilor

sistemul de colectare selective a deseurilor nu se va extinde la nivelul intregului judet

Tabelul nr 6 prezinta evolutia posibila in absenta PJGDG Tabel nr 6Elemente de mediu relevanteEvolutia posibila in absenta PJGD

Apa de suprafata si subterana

Depozitarea ilegala in cazul n care serviciul de salubrizare nu se va extinde si in mediul rural, o cantitate de 28.000 tone/an de deseuri nu va fi colectata organizat si va fi eliminata necontrolat;

Colectarea n amestec cu deseurile menajere a unor deseuri periculoase (de exemplu, deseurile spitalicesti) sau care contin substante periculoase (de exemplu, deseuri electrice si electronice).

Mentinand actualele tendinte de gestionare a deseurilor va exista un risc permanent de poluare a apelor de suprafata, cat si a apelor subterane , ca urmare a infiltrarii levigatului depozitelor de deseuri neconforme ( este vorba de zona rurala)

AerPrincipalele emisii poluante pentru aer din depozitele de deseuri menajere vor fi: pulberile spontane, mirosurile i biogazul.

Principalele cauze si mecanisme de poluare fiind:

degajarea gazului de depozit, gaz ce contine, pe langa componentele principale (CH4 si CO2) si cantitati mici de compusi organici volatili (COV), substante volatile cu miros dezagreabil, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, oxizi de azot, amoniac, functie de compozitia deseurilor;

transportul de catre vant si dispersia n atmosfera a pulberilor prezente in deseurile municipale;

arderile necontrolate de deseuri pe depozitele neconforme;

nerespectarea frecventei de colectare la un interval de maxim 3 zile a deseurilor din punctele de colectare amplasate in zone dens populate;

folosirea de masini de transport sau terasiere invechite;

colectarea deseurilor cu un numar mare de autogunoiere cu capacitati mici sau fara a asigura compactarea, ceea ce implica mai multe curse, deci o crestere a traficului;

Sol

Deeurile menajere si cele asimilabile acestora contin un procent ridicat de materii organice biodegradabile, prin depozitarea acestora direct pe sol producndu-se acidifierea solului, n urma dezvoltarii de procese fermentative si implicit, a generarii de compusi cu caracter acid (CO2, acid acetic, acizi grasi, H2S NH4+ etc.).

Schimbari

climatice

In absenta implementarii PJGD poate creste cantitatea de CH4 ca urmare a feremnetarii la depozitul de deseuri, in conditii necontrolate, a fractiei biodegradabile a deseurilor menajere.

Sanatatea

umana

Starea de sanatate a populaiei poate fi influientata pe termen lung de emisiile n aer, apa si sol a principalilor poluanti (levigatul si biogazul), generate n special de depozitele de deseuri, municipale sau rurale.

Mentinerea modului actual de gestiune a deseurilor gospodaresti va conduce de asemenea la cresterea incidentei bolilor datorate lipsei asigurarii apei potabile de calitate pe suficiente arii rurale.

Prezenta in apropierea locuintelor rurale a depozitelor de desuri va inrautatii calitatea aerului cu efecte asupra starii de sanatate a populatiei ( aparitia unor boli a cailor respiratorii specifice )

De asemenea, prin procesele infiltratii, solul de sub depozitele de deseuri, asupra caruia, n toate cazurile nu s-au efectuat nici un fel de lucrari de impermeabilizare, se mbiba cu agenti patogeni microbieni (febra tifoida, dizenterie, holera) si virali (hepatita si poliomielita), putand avea efecte deosebit de nefaste asupra starii de sanatate a oamenilor.

Biodiversitate

Exista riscul diminuarii suprafetelor cu inalta valoare naturala ca urmare a mentinerii unui procent din terenurile arabile ca terenuri de depozitare a deseurilor precum si a abandonului.

Va spori presiunea exercitata de populatia rurala rezidenta in aceste zone precum si riscul aparitiei unor conflicte cauzate de restrictiile impuse in ariile protejate.

Deoarece deseurile menajere au un coninut de numai 4 % metale, continutul de metale grele ce ar putea avea impact negativ asupra ecosistemelor este mult diminuat.

Totusi, modul cel mai frecvent si cu impactul cel mai mare asupra ecosistemelor l constituie faptul c atat sistemele de precolectare a deseurilor, dar n special depozitele de deseuri menajere, municipale sau rurale, constituie surse de hrana pentru rozatoare, caini, pisici, porci etc. Astfel, agenii patogeni din deseurile menajere sunt transportati fizic sau isi gasesc gazda n organismul acestor animale, fiind raspanditi apoi pe o arie mult mai larga decat spatiul de depozitare, afectand grav calitatea ecosistemelor respective.

Habitat umanVa continua utilizarea pubelelor uzate fizic, a celor procurate second-hand si a celor sub-dimensionate sau nepotrivite scopurilor, inlcouirea acestora urmand sa se realizeze exclusiv prin eforturile populatiei si prin procurarea unui numnar mic de bucati, ceea va ridica pretul unitar al acestora si va scadea implicit disponibilitatea de cumparare. Pubelele vechi vor deveni o sursa de contamianre a mediului.

PeisajPeisajul si aspectul ambiental este afectat de starea recipienilor de pre-colectare, gradul lor de uzura, forma si gradul de curatenie a spatiilor de pre-colectare, starea mijloacelor de transport, forma, marimea si modul de gestionare a depozitelor necontrolate.

Lipsa oricarei plantatii de protecie, dar, n special, n cazul locurilor de depozitare necontrolata a deseurilor, situarea acestora la periferia marilor orase, produce efecte peisagistice nefavorabile. La acest lucru contribuie i prezena deseurilor mprastiate de vant, a fumului produs de aprinderea spontana a deseurilor, a mirosului, pasarilor sau rozatoarelor care produc dezagremente ambientale majore.

4.2. PROBLEME DE MEDIU EXISTENTE RELEVANTE PENTRU PJGDG

Tabel nr 7Aspecte de mediuProbleme de mediu relevante pentru PJGDG

AerInrautatirea calitatii componentelor de mediu prin:

perclorarea apelor din precipitatii prin depozitele de deseuri produce afectarea solului si a apelor subterane

toate depozitele de desuri din judetul Giurgiu, nu au autorizatii de mediu, datorita faptului ca nu respecta cerintele de mediu referitoare la aceasta activitate

terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate ce nu pot fi folosite in scopuri agricole

extinderea depozitarii necontrolate, in mediul rural , va scoate in continuare terenuri din circuitul agricol sau economic

degradarea in continuare a calitatii aerului din zonele de depozitare datorita emisiilor rezultate din transformarile suferite de deseuri

Apa de suprafata si apa subterana

Sol

Schimbari climatice Emisiile de gaze cu efect de sera prin arderea necontrolata a deseurilor din gospodarie. Emisiile de gaze cu efect de sera prin depozitarea in procent foarte ridicat a deseurilor menajere sau asimilate cu acestea

Biodiversitate Degradarea habitatelor si speciilor de flora si fauna salbatica prin gestionarea necorespunzatoare a deseurilor

Sntatea Uman

Arii de interes special Neinitierea procesului de reducerea generarii deseurilor, Inexistenta sistemului de colectare controlata a deseurilor in mediul rural, Gradul scazut de valorificare a deseurilor.

Patrimoniu cultural si peisaj Inexistenta conditiilor pentru asigurarea protectiei peisajului natural si cultural prin revitalizarea zonelor degradate si prin gestiunea corespunzatoate a deseurilor.

Cresterea gradului de constientizare asupra problemelor de mediu Gradul scaut de informare a locuitorilor judetului Giiurgiu privind comportarea fata de mediul nconjurator , asupra efectelor nocive cauzate de gestionarea necorespunzatoare a deseurilor.

5. OBIECTIVELE DE PROTECTIE A MEDIULUI STABILITE LA NIVEL NATIONAL, COMUNITAR SAU INTERNATIONAL CARE SUNT RELEVANTE PENTRU PJGDGPentru conturarea cadrului evaluarii efectelor asupra mediului generate de implementarea PJGDG, au fost selectate si analizate mai multe obiective relevante, legate n mod direct de:

Aspectele de mediu indicate n Anexa 2 a HG 1076/2004;

Problemele de mediu relevante pentru PJGDG (vezi capitolul 4) rezultate n urma analizarii starii actuale a mediului;

Obiectivele si prioritatile PJGDG.

S-au avut in vedere obiective si tinte privind:

Colectarea selectiva;

Tratarea deseurilor: sortare si/sau compostare;

Depozitarea deseurilor;

Inchiderea depozitelor istorice.

Lista de obiective relevante de mediu, a fost realizata dupa o documentare pe baza documentelor de referinta nationale si internationale si in concordanta cu : Obiective si tinte din Strategia Naionala si Planul National de Gestionare a Deseurilor;

Obiective din Planul Regional de Actiune pentru Mediu;

Obiective din PRGD Regiunea 3 SUD Muntenia;

Forma finala a acestor obiective este prezentata n tabelul nr.6.

Aspecte de mediu Obiective relevante

Tabel nr 8Nr crtDomeniulObiectivul de mediuIndicatori

1Ape de suprafata Limitarea poluarii apelor la nivelul care sa nu dauneze sistemelor naturale Calitatea (chimica si biologica) a raurilor si lacurilor de pe teritoriul judetului Giurgiu

Disponibilitatea apei pentru asezarile umane dependente de apa(calitatea apei de baut)

2Ape subterane Protejarea apelor subterane de aceleasi efecte amintite la apele de surpafata; prevenirea deteriorarii apelor subterane de catre levigate si ape de spalare, in special acolo unde acestea se constituie in surse de apa bruta pentru apa potabila si pentru apa de irigatii. Calitatea (chimica si biologica) a apelor subterane de pe teritoriul judetului Giurgiu

Disponibilitatea apei pentru asezarile umane dependente de apa subterana (calitatea apei de baut pentru localitatile rurale unde nu a fost inca realizat un sistem de alimentare cu apa centralizat)

3Sol Prevenirea contaminarii punctiforme si difuze a solului

Refacerea si protejarea terenului si solului Cantitatea de deseuri generate

Cantitatea de deseuri reciclate si valorificate

Suprafata ocupata de facilitatile de colectare, trasnport si procesare a deseurilor

4Aer Limitarea poluarii aerului la niveluri care nu dauneaza sistemelor naturale Numar de zile de poluare a aerului

Niveluri de poluator cheie ale aerului/sector si cap de locuitor

5Schimbari climatice Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera

Emisii de gaze cu efect de sera fata de tintele stabilite

Concentratia in atmosfera a gazelor cu efect de sera

6Biodiversitate Evitarea deteriorarii faunei si florei salbatice desemnate precum si a speciilor protejate

Mentinerea biodiversitatii, evitarea pierderilor inevitabile

Asigurarea gestionarii durabile a locatiilor cheie a florei si faunei salbatice si a proceselor ecologice de care depind(inclusiv evitarea fragmentarii habitatelor)

Mentinerea functiilor ecologice a apelor curgatoare Nivelurile de degradare raportate pentru locatiile/speciile desemnate

Calitatea apelor de suprafata favorabile mentinerii starii celei mai favorabile

Utilizarea terenului asociata cu recuperarea si depozitarea deseurilor

7Populatia si sanatatea umana Crearea conditiilor care permit imbunatatirea sanatatii si reducerea inegalitatilor privind sanatatea

Imbunatatirea compoprtamentului proactiv prin incurajarea gestiunii deseurilor in acord cu legislatia in avigoare Numarul de imbolnaviri profesionale, accidente de munca si de imolnaviri legate de profesie

Numarul de indivizi

8Patrimoniu cultural si peisaj Protejarea si consolidarea intregului peisaj Modificari de peisaj

9Arii de interes special Prevenirea deteriorrii acestor zone ca urmare a implementarii msurilor de colectare, procesare si eliminare a deseurilor menajere si a celor din fluxuri speciale. Suprafata gestionata prin Planuri de Management, conforme cu cerintele Directivelor Habitat si Pasari

10Energie Facilitarea generarii energiei din surse regenerabile Co-generare energie din deseuri

Metodologia de evaluare

In conformitate cu prevederile articolului 14 din HG 1076/2004, au fost analizate diferite posibilitati de evaluare a PJGDG cu privire la domeniul si nivelul de detaliu al informatiilor ce trebuie incluse n raportul de mediu. S-a stabilit ca nivelul optim de evaluare este cel al obiectivelor subsidiare al PJGDG. Argumentele n acest sens sunt urmatoarele:

Obiectivele subsidiare au un nivel suficient de integrare si reprezentativitate pentru masurile stabilite (pentru 37% din obiectivele subsidiare exista doar cte o masura corespondenta, pentru 18% dintre obiectivele subsidiare exista cate 2 masuri; pentru 15% dintre obiectivele subsidiare sunt 3 sau mai multe masururi, iar pentru 30% dintre obiectivele subsidiare sunt masuri comune);

Analiza la nivelul obiectivelor subsidiare este eficienta din punct de vedere al raportului resurse angrenate in evaluare/rezultate ce pot fi utilizate in modelarea, imbunatatirea PJGD;

Se evita realizarea unor evaluari redundante pentru masuri cu un oarecare grad de similaritate din punct de vedere al impactului asupra mediului (ex: activitatile de instruire si informare se regasesc n numeroase masuri ale programului).

Evaluarea impactului obiectivelor subsidiare ale PJGDG s-a facut fata de obiectivele de mediu relevante identificate si prezentate mai sus.

Sistemul de notare aferent evaluarii de impact. S-a optat pentru o scala de la -2 la +2 conform situatiilor din tabelul

Tabel nr 9Valoarea impactului

Justificare

+ 2Impact pozitiv substantial al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu relevant

+ 1Impact pozitiv al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu relevant

0Niciun impact

- 1Impact negativ al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu relevant

- 2Impact negativ substantial al obiectivului subsidiar asupra obiectivului de mediu

relevant

In anexa 1 la Raportul de evaluare de mediu este prezentata evaluarea impactului produs asupra fiecarui obiectiv de mediu si justificarea pentru fiecare obiectiv subsidiary. Tabel nr 10ObiectivObiectiv subsidiarOBIETIVE DE MEDIU

PJGD123456789101112131415

1.1. Elaborarea de reglementri speci-fice locale n con-cordan cu politica de gestionare a de-eurilor i cu legis-laia, pentru a im-plementa un sistem integrat eficient d.p.d.v economic i ecologic.1.1.1. Elaborarea unui ghid pentru nfiinarea i dezvoltarea unei organizaii privind gestionarea deeurilor bazate pe principiile proximitii i subsidiaritii000000000000000

1.1.2. ncurajarea autoritilor locale i judeene n vederea elaborrii unei strategii pentru organizarea mpreun a gestionrii deeurilor, n colaborare cu sectorul privat (Parteneriat Public Privat)000000000000000

1.1.3. Contientizarea popula-iei privind necesitatea gestionrii corespunztoare a deeurilor+1+1+1+1+1+1+1+1+1+1+1+1+1+1+1

1.2. Contienti-zarea populaiei privind necesita-tea gestionrii corespunztoare a deeurilor1.2.1. Creterea importanei aplicrii legislaiei i a contro-lului la nivelul autoritilor de mediu care au responsabiliti n gestionarea deeurilor.000000000000000

1.2.2. ntrirea cooperrii ntre insti