Upload
andra-cernica
View
98
Download
1
Embed Size (px)
DESCRIPTION
-investitie-indicatori financiari -analiza cash-flow urilor-planificarea necesarului de finantare
Citation preview
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE din
BUCUREŞTI
FACULTATEA DE FINANȚE, ASIGURĂRI, BĂNCI ȘI BURSE DE
VALORI
ANALIZA FINANCIARĂ A
ÎNTREPRINDERII
SNTGN TRANSGAZ SA Mediaş
BUCUREŞTI
2012
2
Cuprins
1. Introducere ...................................................................................................... 3
2. Analiza poziţiei financiare .............................................................................. 5
3. Analiza performanţei financiare ..................................................................... 7
4. Analiza Cash-Flow-rilor întreprinderii ......................................................... 10
5. Diagnosticul rentabilităţii .............................................................................. 13
6. Diagnosticul riscului ..................................................................................... 17
7. Planificarea necesarului de finanţare ............................................................ 23
8. Concluzii şi recomandări .............................................................................. 24
9. Bibliografie .................................................................................................... 26
3
1. Introducere
Transgaz S.A. Mediaş a apărut în anul 2000 ca urmare a restructurării şi reorganizării
Societăţii Naţionale de Gaze Naturale „Romgaz” S.A. Mediaş prin separarea principalelor
activităţi în entităţi separate şi este o persoană juridică română ce are forma juridică de
societate comercială pe acţiuni.
Transgaz S.A. are ca scop realizarea transportului, tranzitului internaţional, dispecerizarea
gazelor naturale şi cercetarea- proiectarea în domeniul transportului de gaze naturale prin
efectuarea, respectând legislaţia română, de acte de comerţ corespunzătoare obiectului de
activitate aprobat în Actul Constitutiv. De asemenea, Transgaz S.A. poate desfăşura şi alte
activităţi conexe însă nu poate achiziţiona gaze din producţia internă sau din import.
Am ales această firmă pentru realizarea analizei financiare deoarece este operatorul tehnic
al sistemului naţional de transport şi este răspunzătoare de funcţionarea acestuia în condiţii de
calitate, siguranţă, eficienţă economică şi protecţie a mediului înconjurător, aşa că este
important să analizăm cât de bine se desfăşoară activitatea acesteia şi de asemenea care este
situaţia financiară la nivelul anilor 2010-2011.
BILANŢ
Activ 2010 2011
Active imobilizate 3.275.070.816 3.402.786.965
Imobilizari necorporale 497.791.432 11.296.624
Imobilizari corporale 2.731.187.567 3.323.009.903
Imobilizari financiare 46.091.817 68.480.438
Active circulante 558.979.824 684.878.301
Stocuri 27.654.123 43.247.769
Clienti 318.160.782 357.256.587
Alte creante exploatare 15.558.276 9.612.398
Investitii fin pe TS 171.851.407 255.607.046
Disponibilitati 25.755.236 19.154.501
Cheltuieli înregistrate în avans si venituri
angajate 1.540.861 1.371.954
Total Activ 3.835.591.501 4.089.037.220
4
Pasiv 2010 2011
Capitaluri proprii 2.586.426.275 3.262.877.964
Datorii>1 an 564.224.722 75.147.643
Datorii<1an 357.177.874 358.127.194
Furnizori 154.522.365 133.649.611
Datorii salariale si fiscale 159.503.227 171.261.309
Alte datorii exploatare 4.209.677 2.985.304
Credite de trezorerie 38.942.605 50.230.970
Provizioane 31.249.312 42.427.376
Ven in avans 296.513.318 350.457.043
Total Pasiv 3.835.591.501 4.089.037.220
CPP
Cheltuieli de exploatare 966.532.450
Cheltuieli cu MP si materiale 161.140.055
Cheltuieli cu personalul 303.199.187
Cheltuieli cu amortizarea 163.318.194
Cheltuieli cu provizioane de exploatare 15.917.248
Alte cheltuieli de exploatare( impozite, taxe,
varsaminte) 147.983.324
Cheltuieli cu active cedate 2.190.792
Alte cheltuieli de exploatare 172.783.650
Cheltuieli financiare 39.451.411
Cheltuieli cu dobanzile 9.269.198
Alte cheltuieli financiare 30.182.213
Cheltuieli extraordinare 0
Cheltuieli totale 1.005.983.861
Venituri din exploatare 1.409.103.309
Cifra de afaceri 1.343.321.806
Productia stocata 5.895.743
Venituri din reluarea proviz de exploatare 4.739.183
Venituri din cedarea activelor (716.324)
Alte venituri exploatare 55.862.901
Venituri financiare 59.141.024
Venituri din dobanzi 18.719.668
5
Alte venituri financiare 40.421.356
Venituri extraordinare 0
Venituri totale 1.468.244.333
Profit brut 462.260.472
Impozit pe profit(16%) 73.961.676
Profitul net 388.298.796
Cont de profit şi pierdere(clasificare după CV si CF)
CA(incl celelalte venituri) 1.468.244.333
Dobanzi 9.269.198
CV exploatare(44,5%) 653.368.728
Profit brut 462.260.472
CF exploatare(fara Amo si
Provizioane) 164.110.493
Impozit pe profit 73.961.676
Amo si Provizioane 179.235.442
Profit net 388.298.796
2. Analiza poziţiei financiare
Analiza financiară prezintă starea de sănătate a întreprinderii prin intermediul unor
indicatori sintetici şi se adresează stake-holderilor. Acest tip de analiza se realizează pe baza
bilanţului şi urmăreşte modul de realizare a echilibrului financiar la nivelul întreprinderii.
Pentru realizarea acestei analize se folosesc o serie de indicatori precum:
1. Situaţia netă (SN)
2010 2011
Activ total- Datorii totale-
Provizi- Ven avans=CPR
2.586.426.275 3.262.877.964
Situaţia Netă reprezintă o imagine contabilă a averii acţionarilor; aceasta este pozitivă
şi crescătoare de la un an la altul ceea ce denotă o situaţie favorabilă în perioada analizată,
adică se majorează averea acţionarilor cu ∆SN= 676.451.689 lei.
2. Fondul de rulment (FR)
2010 2011
Dividende 76% 295.107.085
Profit reinvestit 24% 93.191.711
6
CPR+ DTL- IMO -124.419.819 -64.761.358
Fondul de rulment exprimă echilibrul financiar pe termen lung. Cum Fondul de
rulment este negativ, avem dezechilibru financiar pe termen lung adică nu se respectă regula
echilibrului financiar. Fondul de rulment are două componente: Fondul de rulment
propriu(FRp) şi Fondul de rulment străin(FRs).
Fondul de rulment propriu(FRp)
2010 2011
CPR- IMO -688.644.541 -139.909.001
Deoarece fondul de rulment propriu este negativ în ambii ani, sursele proprii nu sunt
suficiente pentru a acoperi imobilizările, de aceea firma este nevoită să apeleze la datorii pe
termen lung.
Fondul de rulment străin(FRs)
2010 2011
DTL 564.224.722 75.147.643
Deoarece fondul de rulment străin este pozitiv putem constata ca firma apelează la
datorii pe termen lung.
3. Nevoia de fond de rulment (NFR)
Stocuri+ Creante- Datorii
din exploatare= (ACR-
Active trezorerie)- (DCR-
Pasive trezorerie)
2010 2011
-283.083.857
-289.291.935
Nevoia de fond de rulment este negativă, fapt favorabil deoarece stocurile şi creanţele
sunt integral acoperite de datoriile pe termen scurt, firma are o gestiune eficientă a activităţii
financiare caracterizată prin vânzarea stocurilor şi creanţe mici încasate repede. De asemenea,
firma având un trend de creştere din 2010 până în 2011 datorită creşterii elementelor
bilanţiere putem afirma că Transgaz se află într-o situaţie favorabilă în ciuda valorii negative
obţinute. În cazul unui fond de rulment negativ, se înregistrează un excedent de surse
temporare ce vor ajuta la finanţarea fondului de rulment sau a trezoreriei şi poate fi rezultatul
7
contractării unor datorii cu termen de plată mai relaxat sau a creşterii duratei de rotaţie a
stocurilor şi creanţelor.
4. Trezoreria netă(TN)
2010 2011
FR-NFR=Atrez-Ptrez 158.664.038 224.530.577
Trezoreria netă exprimă echilibrul financiar general al întreprinderii. Cum Trezoreria
netă este pozitivă în ambii ani se realizează echilibru financiar la nivel de întreprindere
concretizat într-un surplus monetar de 158.664.038 în 2010 şi de 224.530.577 în 2011, surplus
ce trebuie reinvestit.
5. Cash flow(CF)
∆TN 65.866.539
Cash flow-ul firmei este pozitiv ceea ce arată o situaţie favorabilă, adică activitatea
firmei a generat cash, capacitatea de autofinanţare a crescut şi implicit averea acţionarilor.
Bilanţul permanent al firmei
Activ Pasiv
2010 2011 2010 2011
IMO 3.275.070.816 3.402.786.965 CPR 2.586.426.275 3.262.877.964
ACRn -124.419.819 -64.761.358 DTL 564.224.722 75.147.643
Activ
Economic 3.150.650.997 3.338.025.607
Activ
economic 3.150.650.997 3.338.025.607
3. Analiza performanţei financiare
Marjele de acumulare anglo-saxone
Fiecare marjă de acumulare reflectă rezultatul gestiunii financiare la treapta respectivă
de acumulare după deducerea diferitelor categorii de cheltuieli. Principalele marje de
acumulare utilizate în analiza performanţei financiare sunt:
1. Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)
CA-CV expl 814.875.605 lei
8
Din marja asupra cheltuielilor variabile urmează să se acopere cheltuielile fixe, iar
ceea ce rămâne să constituie capacitatea brută de autofinanţare a dezvoltării întreprinderii.
Faptul că marja asupra cheltuielilor variabile este pozitivă înseamnă că există un excedent
privind cifra de afaceri în raport cu cheltuielile variabile, adică firma obţine profit din
activitatea desfăşurată.
2. Excedentul brut al exploatării (EBITDA)
MCV-CF expl( fara AMO si PROVIZ) 650.765.112 lei
Acest rezultat exprimă rezultatul brut al exploatării înainte de aplicarea politicilor
specifice întreprinderii de amortizare, de îndatorare şi de impozitare. Cum EBITDA>0
înseamnă că firma a înregistrat un profit brut al exploatării de 650.765.112 lei, iar activitatea
de exploatare se reflectă la nivelul trezoreriei printr-un surplus monetar.
3. Profitul înainte de dobânzi şi de impozit (EBIT)
EBITDA- AMO si PROVIZ 471.529.670 lei
Acest rezultat exprimă potenţialul contabil de remunerare a acţionarilor cu dividend şi
a creditorilor cu dobânzi. Faptul ca EBIT>0 înseamnă că avem un potenţial contabil de
remunerare atât a acţionarilor cât şi a creditorilor în valoare de 471.529.670 lei.
4. Profitul înainte de impozit (EBT)
EBIT-Ch dobanzi 462.260.472 lei
Profitul înainte de impozit reprezintă rezultatul activităţii curente (de exploatare şi
financiară). Cum EBT>0 rezultă că avem un profit din activitatea curentă de 462.260.472 lei,
deci se poate spune că firma este performantă.
5. Profitul net (RN)
EBT-Imp profit 388.298.796 lei
Acest rezultat exprimă mărimea absolută a rentabilităţii financiare cu care sunt
remunerati acţionarii pentru capitalurile proprii investite, acesta urmând să se distribuie sub
forma de dividend în raport cu numărul de acţiuni. Faptul că RN>0 înseamnă că firma
Tranzgaz S.A. a înregistrat un profit net de 388.298.796 lei.
9
6. EBIT- Imp profit=RN+ Dob= 397.567.994 lei
Reprezintă performanţa exploatării activului economic dar şi a îndatorării cu efecte
fiscal benefice. În cazul nostru performanţa exploatării activului economic are o valoare de
397.567.994 lei.
7. EBIT(1-Ʈ)=RN+Dob(1-Ʈ)= 396.084.922,8 lei
Exprimă capacitatea activelor întreprinderii de a genera în exploatare rezultate pentru
cei ce aduc capitaluri, indiferent de modul de finanţare a întreprinderii. De asemenea, acest
rezultat face comparabile întreprinderile între ele din perspectiva capacităţii lor tehno-
economice şi nu ca urmare a unor politici sfecifice de finanţare. La Tranzgaz S.A. avem o
capacitate a activelor de a genera în exploatare rezultate pentru cei ce aduc capitaluri de
396.084.922,8 lei.
EBIT(1-Ʈ) exprimă rezultatul net al exploatării capitalurilor investite în activele fixe şi
circulante nete al întreprinderii, RN+Dob(1-Ʈ) exprimă destinaţia acestui rezultat: acţionari şi
creditori.
Capacitatea de autofinanţare (CAF)
Aceasta reflectă potenţialul financiar de creştere economică a întreprinderii, respectiv
sursa financiară generată de activitatea industrială şi comercială a firmei după scăderea tuturor
cheltuielilor plătibile la o anumită scadenţă.
Mărimea autofinanţării are un rol foarte important în evaluarea performanţelor
întreprinderii. Ea indică potenţialilor investitori ai întreprinderii că este capabilă să utilizeze
eficient capitalurile încredinţate şi să le asigure o remunerare atrăgătoare. Pentru creditori,
mărimea absolută şi relativă a autofinanţării certifica nivelul capacităţii de rambursare dar şi
nivelul riscului de neplată.
RN-Venituri nemonetare+Cheltuieli nemonetare=RN-(Venituri din
reluare provizioane+Venituri din cedare active)-(Cheltuieli cu
amortizarea+Cheltuieli cu provizioane de exploatare+Cheltuieli cu
active cedate)
202.849.703 lei
10
Faptul că CAF>0 înseamnă că Tranzgaz S.A. a fost capabilă să utilizeze eficient
capitalurile aflate la dispoziţia sa, fapt ce conduce la creşterea încrederii acţionarilor şi a
creditorilor.
Rata marjei asupra costului variabil
MCV%=MCV/CA 55,5%
CA aferentă pragului de rentabilitate
CAprag= CF/MCV% 635.342.581,6 lei
Cum CA> CAprag putem spune că firma are o oarecare marjă de siguranţă.
4. Analiza Cash-Flow-rilor întreprinderii
În cadrul unei întreprinderi pot exista două tipuri de operaţiuni: operaţiuni de
gestiune(curente) şi operaţiuni de capital care la rândul lor se împart în operaţiuni de investiţie
şi operaţiuni de finanţare.
Cash- flow-ul de gestiune reprezintă cel mai important cash-flow al firmei deoarece acesta
asigură atât plăţile curente cât şi pe cele pentru achiziţionarea de noi active sau pentru
remunerarea creditelor cu dobânzi şi a acţiunilor cu dividende.
1. Cash Flow de gestiune
Metoda directă
Incasari din vanzari (CA- ∆Clienti)- Plati
catre furnizori (Chelt materiale+ ∆Stocuri
materiale- ∆Furnizori)- Plati catre salariati
(Chelt personal- ∆Datorii salariale)- Plati de
dobanzi (Chelt dobanzi- ∆Datorii dobanzi)-
Plati generate de alte active de expl( Alte ch
de expl+ Alte chelt+ ∆Alte creante de expl-
∆Alte datorii de expl)- Plati cu impozitul pe
profit (Ch imp pr- ∆Datorii cu imp pr)
415.902.098,48
Metoda indirecta
11
RN+ AMO+ PROVIZ NETE- Venituri
financiare- ∆NFR- ∏Cesiune IMO= RN+
AMO+ (Ch proviz- Ven proviz)- Ven
financiare- (Ven cedare active- Ch cu active
cedate)
512.769.225
2. Cash Flow de investiţii
Ven financiare (+∏Cesiune IMO)- ∆IMO
brute= Ven financiare (+∏Cesiune IMO)-
(∆IMO nete+ Amo si Proviz nete)
-245.978.500
Cash Flow-ul de investiţii este negativ ceea ce înseamnă că firma investeşte.
3. Cash Flow financiar
∆CPR- RN+ ∆DTL -200.924.186
4. Cash Flow total
CF gest+CF inv+ CF fin=∆TN=CF 65.866.539
Cash Flow-ul disponibil
Acest cash-flow este utilizat pentru determinarea valorii întreprinderii privită ca un
portofoliu de investiţii şi exprimă capacitatea întreprinderii de a rambursa capitalul investit în
ea şi de a remunera acest capital cel puţin la rata normală de rentabilitate pentru riscul asumat.
CF gestiune dupa origine=EBIT(1-Ʈ)+AMO+PROVIZ NETE 570.581.181,8
Cf gestiune dupa destinatie=RN+Dob(1-Ʈ)+AMO+PROVIZ NETE 570.581.181,8
Crestere economica= ∆IMO brute+ ∆ACRn 361.870.869
CFD dupa origine= CF gestiune -Crestere economica 208.710.313
Pentru a se realiza creşterea economică la Transgaz S.A. rămân în firmă 361.870.869 lei.
CFD act= Dividende - ∆Capital social= RN- ∆CPR -288.152.893
12
CFD cred= Dob(1-Ʈ)- ∆DTL 496.863.205
CFD dupa destinatie= CFD act+ CFD cred 208.710.313
Deoarece CFD acţionari este negativ însemnă că firma nu s-a finanţat de la acţionari
însă CFD creditori este pozitiv ceea ce însemnă că firma a apelat la credite, finanţându-se
astfel de la creditori.
Evaluarea intreprinderii
V0(DTL)=(CFD cred+ DTL1)/(1+kd) 526.827.974
VAN(DTL)= V0(DTL)- DTL0 -37.396.748
VAN(DTL) este negativ ceea ce înseamnă că valoarea datoriilor pe termen lung a
scăzut cu 37.396.748 iar acestea sunt supraevaluate în bilanţ cu 37.396.748 lei.
V0(AE)= (CFD+ AE1)/(1+k) 3.166.728.500
VAN(AE)= V0(AE)-AE0 16.077.503
VAN(AE) este pozitiv ceea ce înseamnă că valoarea activului economic a crescut cu
16.077.503 lei şi de asemenea acesta este subevaluat în bilanţ cu valoarea 16.077.503 lei.
V0(CPR)=(CFD act+ CPR1)/(1+kc) 2.639.900.526
VAN(CPR)=VO(CPR)-CPR0 53.474.251
VAN(CPR) este negativ ceea ce arată că valoarea capitalurilor proprii a crescut cu
53.474.251 lei şi acestea sunt subevaluate în bilanţ cu 53.474.251 lei.
Kd 8,58%
K 12%
Kc 12,68%
13
5. Diagnosticul rentabilităţii
1. Rate de marjă (Rata de marjă a PN şi a lui EBIT(1-τ))
Ratele de marjă se mai numesc şi rate de rentabilitate comercială pentru faptul că
exprimă profitabilitatea brută sau netă a cifrei de afaceri prin raportarea uneia dintre marje la
volumul vânzarilor, în raport deci cu activitatea comercială a întreprinderii.
Utilitatea informativă a acestor rate constă în caracterul acestora de rate de structură a
veniturilor şi în comparabilitatea lor în timp şi în raport cu concurenţa.
Acestea reprezintă un factor cantitativ al rentabilităţii capitalurilor.
Rata de marja bruta(RN%= RN/CA*100) 26.45%
Rata de marja neta(EBIT(1-Ʈ)%=EBIT(1-Ʈ)/CA*100) 26.98%
2. Rate de rotaţie
Ratele de rotaţie exprimă intensitatea exploatării activelor întreprinderii şi reprezintă
un factor calitativ.
- Viteza de rotaţie(At)= CA/At0= 0.383
Un leu de activ total generează 0,383 lei din cifra de afaceri şi activul total face 0,383
rotaţii pe an.
- Viteza de rotaţie(AE)= CA/AE0= 0.466
Un leu de activ economic generează 0,466 lei din cifra de afaceri şi activul economic
face 0,466 rotaţii pe an.
- Durata de rotaţie At= (At0/CA)*360 zile= 940 zile
Durata medie de rotaţie a activelor totale ne arată că numărul necesar de zile este de
940 pentru reînnoirea activelor imobilizate şi circulante.
- Durata de rotaţie AE= (AE0/CA)*360 zile= 773 zile
Durata medie de rotaţie activului economic ne arată că numărul necesar de zile este de
773 pentru reînnoirea activului economic.
3. Rate de structură
Ca şi ratele de rotaţie, ratele de structură exprimă factori calitativi de creştere a
rentabilităţii capitalurilor. Ele exprimă capacitatea întreprinderii de a asigura un echilibru mai
stabil sau mai precar între capitalurile atrase şi exigibilitatea obligaţiilor asumate prin această
finanţare.
14
2010 2011
CPR/AE 82.09% 97.75%
DTL/AE 17.91% 2.25%
DTL/CPR levier de indatorare 21.81% 2.30%
AE/CPR=1+DTL/CPR 121.81% 102.30%
Tranzgaz S.A. s-a finanţat cu 82,09% din capitaluri proprii în anul 2010 şi cu 97,75%
în 2011 de unde observăm o creştere a finanţării din capitaluri proprii.
Tranzgaz S.A. s-a finanţat cu 17,91% din datorii pe termen lung în anul 2010 şi cu
2,25% în 2011 de unde observăm o scădere a finanţării din datorii pe termen lung.
Levierul de îndatorare la Tranzgaz S.A. este subunitar atât în 2010 cât şi în 2011, cu
precizarea că în 2011 scade, evidenţiază un grad de îndatorare scăzut şi că angajamentele
bancare ale firmei pe termen mediu şi lung sunt garantate de capitalurile proprii. Deci firma
poate apela în continuare la credite bancare pentru a-şi realiza volumul de resurse băneşti
necesare continuării activităţii, deoarece are posibilitatea să le ramburseze din capitalul său
propriu.
Rata de structură a capitalurilor este >1, situaţie favorabilă.
4. Ratele de rentabilitate a capitalurilor investite (ROE, Rdob şi ROA)
Ratele de rentabilitate a capitalurilor se determină ca raport între rezultatele obţinute şi
capitalul investit. Ele se pot descompune în factori cantitativi şi calitativi, evidenţiindu-se
ratele de marja, de rotaţie şi de structură.
Rata de rentabilitate financiară
Ratele de rentabilitate financiară arată randamentul capitalurilor proprii:
ROE=PN/CPR0= 15.01%
Rentabilitatea financiară este sensibilă la structura financiară, ea trebuie să fie mai
mare decât rata dobânzii la titlurile de stat plus prima normală pentru riscul asumat de
acţionari.
Rata dobânzii arată capacitatea întreprinderii de a suporta din câstig cheltuieli cu
dobânzile ca măsura de remunerare a creditorilor.
Rata dobânzii
Rata medie a dobânzii se calculează ca raport între cheltuielile anuale cu dobânzile şi
comisioanele şi soldul iniţial al datoriilor care le-au generat:
Rdob= Dob(1-Ʈ)/DTL0= 1.38%
15
Tranzgaz S.A. are cheltuieli cu dobânzi şi comisioane anuale foarte mici.
Rata de rentabilitate economică
Rata de rentabilitate economică arată mijloacele materiale şi financiare alocate întregii
activităţi.
ROA=(PN+ Dob(1-Ʈ))/AE0= 12.57%
Valoarea ROA pe perioada analizată evidenţiază faptul că activul economic investit
are capacitatea de a degaja un flux monetar pozitiv, care să asigure autofinanţarea creşterii
economice a firmei şi remunerarea acţionarilor.
Verificare:
ROE>kc=> VAN(CPR)>0
ROA>k=> VAN(AE)>0
Rdob<kd=> VAN(DTL)<0
5. Relaţia de legătură între ratele de rentabilitate a capitalurilor investite
ROA=ROE* CPR%+ Rdob*DTL%= 12.57%
ROE= ROA+( ROA-Rdob)* (DTL/CPR)= 15.01%
6. Efectul de levier al îndatorării
Efectul de levier al îndatorării măsoară prima de risc.
Efect de levier=(ROA-Rdob)*DTL0/CPR0=2.44%
La Transgaz S.A. avem un efect de levier pozitiv de 2,44% deoarece ROA= 12,57%>
Rdob= 1,38% rezultă că ROE= 15,01%> ROA= 12,57% şi anume că acţionarii câştigă cu
2,44 puncte procentuale mai mult decât firma.
De asemenea, un efect de levier mic evidenţiază că firma e mai puţin îndatorată.
Pentru ca o întreprindere să aibă o situaţie financiară bună, din punct de vedere al
ratelor, situaţia trebuie să se prezinte astfel:
FORMULA AS
ROE>ROA>k>Rdob>Ri
La Tranzgaz se respectă această formulă mai puţin ultima relaţie Rdobânzii>
Rinflaţiei.
16
7. Sistemul DuPont de descompunere
economic Activ
afaceri de Cifra
afaceri de Cifra
ImportEBIT
economic Activ
Impozit–EBITRec
= 12.57%
rata marjei rotaţia capitalurilor
Din adaosul comercial (marja) firma câştigă 26,98%. Rata rotaţiei fiind 0,466,
subunitară, scade rata de marjă=> există un impact negativ al rotaţiei activelor.
proprii Capitaluri
economic Activ
economicActiv
afaceri de Cifra
afaceri de Cifra
netProfit
proprii Capitaluri
netrofit PR fin = 15.01%
rata marjei nete rata de rotaţie rata de structură
a capitalurilor a capitalurilor
Din factorul cantitativ (marja) firma câştigă 26,45%. Rata rotaţiei are un impact
negativ fiind subunitară. Activele sunt afectate şi de îndatorare deoarece AE/CPR0 este>1.
8. Ratele valorii de piaţa
- Rata de creştere sustenabilă(g= ROE*b)= 3.60%
Posibilitatea de creştere a Tranzgaz S.A. se situează la o rată de creştere de 3,6%.
Dacă întreprinderea are oportunităţi de creştere durabile cu rata g = 3,6%, iar piaţa
(bursa) percepe această performanţă, atunci valoarea capitalurilor proprii ale întreprinderii va
fi: V0(CPR)=Div/(Kc-g)= 3.250.035.565 lei
Valoarea de piaţă a Tranzgaz S.A. cu g=3,6% va fi în fiecare an mai mare cu rata g de
creştere.
- Profitul pe acţiune (EPS = Earnings per Share)
Profitul pe acţiune este expresia directă a profitabilităţii întreprinderii.
EPS=PN/N= 32.98
N=11.773.844
- Coeficientul de capitalizare bursieră (PER)
Coeficientul PER evidenţiază puterea de capitalizare a investiţiei în cumpărarea
acţiunii (price), ca urmare a oportunităţilor de creştere sustenabilă (prin profitul net
reinvestit).
17
PER=Curs bursier/EPS= 6.77
1 leu profit se cumpară cu 6,77 lei. Firma denotă o atractivitate pentru acţiunile sale şi
are oportunităţi mari de creştere.
curs bursier=223,35
- Randamentul de dividend
Randamentul de dividend (div = Dividend Yield) este raportul dintre dividendul per
acţiune şi cursul bursier al acţiunii (ca expresie a investiţiei de capital în cumpărarea acesteia).
Randament de dividend=(div/act)/curs bursier*100= 11.22%
Tranzgaz S.A. câştigă 11,22% din dividend.
- Valoarea economică adaugată(EVA)
Valoarea economică adaugată este o estimare a profitului economic al companiei sau
măsura în care profitul net al întreprinderii este mai mare decât cerinţa minimă de rentabilitate
pe care investitorii ar impune-o la orice investiţie cu risc asemănător.
EVA(valoare economică adaugată)= AE0*(ROA-K)= 18.006.803
Transgaz a înregistrat un surplus de profit economic de 18.006.803 lei.
- Raportul dintre valoarea de piaţă şi valoarea contabilă (Market to book ratio)
Raportul dintre valoarea de piaţă şi valoarea contabilă exprimă aprecierea pe care piaţa
de capital o exprimă în raport cu valoarea reflectată în contabilitate.
MBR=Capitalizare bursiera/CPR= 0.81
O mărime mai mică decât 1 exprimă o depreciere a investitorilor din piaţa de capital
asupra valorii întreprinderii, inferioară celei înregistrate în contabilitate. Deoarece MBR<1 se
poate calcula fondul comercial negativ BW=CB-SN.
BW=CB-SN= -633.189.907 lei
6. Diagnosticul riscului
În cazul evaluării activității financiare a unei intreprinderi un loc inportant il ocupă
diagnosticul si analiza riscurilor pe care firma si le asumă in desfăsurarea activității.
Indicatorii de variabilitate a profitului utilizați in analiză sunt: riscul economic, riscul
financiar si de asemenea descompunerea levierului financiar.
Riscul economic sau de exploatare este exprimat prin abaterea medie pătratică a
profitului brut si elasticitatea profitului brut in raport cu cifra de afaceri.
σ(EBIT)=σ(CA)*(1-v)= 88.667.580 lei
18
Abaterea medie pătratică arată variația in jurul mediei iar in cazul unei variații mari
riscurile la care este supusă firma sunt de asemenea mari.
Pentru calculul abaterii medii patratice a profitului brut s-au utilizat următoarele valori
istorice ale cifrei de afaceri la Transgaz S.A. :
Efectul de levier de exploatare(e) exprimă elasticitatea profitului brut in raport cu cifra
de afaceri iar PM reprezintă pragul de rentabilitate al exploatării.
e= Le= CA/(CA-PM)= 1,73 ; PM= 618.641.324 lei.
Valoarea efectului de levier de exploatare de 1,73 arată o crestere a profitului brut cu
1,73% atunci când cifra de afaceri creste cu 1%, iar atunci când cifra de afaceri este la nivelul
de 618.641.324 lei profitul brut este egal cu 0.
Riscul financiar este exprimat prin abaterea medie pătratică a rentabilității financiare si
prin elasticitatea profitului net în raport cu cifra de afaceri.
σ(ROE)=σ(ROA)*(1+L0)= 1.03%
Pentru calculul abaterii medii pătratice a rentabilității financiare s-au folosit
următoarele date istorice:
Profit net AE Dob(1-Ʈ) ROA
2007 226.237.383 2.175.594.471 10.245.217 12,98%
2008 239.519.813 2.772.894.060 13.931.418 11,65%
2009 303.476.464 2.890.817.515 10.621.884 11,33%
2010 379.263.798 3.150.650.997 4.588.172 13,28%
2011 388.298.796 3.338.025.607 7.786.126 12,57%
Elasticitatea profitului net în raport cu cifra de afaceri se mai numește și efectul de
levier financiar iar PM’ reprezintă punctul mort global.
e’= CA/(CA-PM')= 1,76; PM’= 635.342.582 lei.
2007 1.064.236.983
2008 1.175.886.218
2009 1.258.467.898
2010 1.377.109.896
2011 1.468.244.333
19
Rezultatele de mai sus ne arată că la o modificare a cifrei de afaceri cu 1% va avea loc
o modificare a profitului net cu 1,76% iar profitul net va fi 0 atunci cand cifrâ de afaceri va fi
egală cu 635.342.582 lei.
Efectul de levier financiar (1,76) este mai mare decat efectul de levier de exploatare
(1,73) ceea ce sugerează faptul că profitul net este mai variabil decât cel brut, acest fapt fiind
datorat dobânzilor.
Levierul financiar poate fi descompus pentru a stabili mai exact cât anume din riscul
financiar se datorează riscului de exploatare si cât riscului de îndatorare.
e'(Lf)=e(Le)*e''(Lf*);
Unde: e'(Lf)=(CA-V)/(CA-V-F-Dob);
e(Le)=(CA-V)/(CA-V-F);
e''(Lf*)=(CA-V-F)/(CA-V-F-Dob).
Potrivit formulei de mai sus, levierul financiar reprezintă produsul dintre levierul de
exploatare si levierul de îndatorare. Levierul de îndatorare reprezintă elasticitatea profitului
net în funcție de profitul brut. Pentru firma Transgaz levierul de îndatorare= 1,02 ceea ce
înseamnă că la o modificare a profitului brut cu un procent, profitul net se va modifica cu 1,02
procente.
Levierul financiar reprezintă riscul total al întreprinderii și se descompune în riscul de
exploatare și riscul de îndatorare. În cazul analizat riscul total al întreprinderii de 1,76 este
distribuit astfel: risc de exploatare 1,72 și risc de îndatorare 1,02. Se poate constata că riscul
de îndatorare este semnificativ mai mic decât celelalte două riscuri ceea ce poate fi un lucru
favorabil pentru firmă deoarece nu apelează excesiv la credite.
Pentru orice firmă este important să analizeze la ce risc de faliment sunt supuse iar
această analiză poate fi realizată pe două direcții principale:
- Analiza statică;
- Analiza dinamică.
Pe lângă cele două metode principale de detectare a riscului de faliment vom mai
prezenta metoda scorului, modelul Anghel(2002).
1. Analiza statică presupune calculul indicatorilor de echilibru financiar, de
solvabilitate precum și indicatorilor de lichiditate.
20
1.1.Indicatori de echilibru financiar:
- Situația netă(SN)= 2.586.426.275 lei in 2010, respectiv 3.262.877.964 lei in 2011;
- Fondul de rulment(FR)= -124.419.819 lei in 2010, -64.761.358 in 2011; din care
fondul de rulment propriu= -688.644.541 lei in 2010 si -139.909.001 lei in 2011
iar fondul de rulment străin= 564.224.722 lei in 2010 si 75.147.643 lei in 2011;
- Nevoia fondului de rulment(NFR)= -283.083.857 lei in 2010 si -289.291.935 lei in
2011;
- Trezoreria netă(TN)= 158.664.038 lei in 2010, respectiv 224.530.577 lei in 2011;
- Cash flow(CF)= 65.866.539.
Acești indicatori au fost comentați la Analiza poziției financiare.
1.2.Indicatori de solvabilitate:
- Solvabilitate patrimonială
2010 2011
SN/TOTAL PASIV 67,43% 79,8%
În ambii ani solvabilitatea patrimonială este mai mare decât limita de 33% si de
asemenea se poate constata un trend crescător al acesteia.
- Rata de îndatorare
2010 2011
DTL/AE 17,9% 2,25%
Rata de îndatorare este semnificativ mai mică decât limita de 50% în ambele cazuri iar
în privința trendului se poate constata unul descrescător ceea ce sugerează o scădere a
îndatorării.
- Levierul de îndatorare
2010 2011
DTL/CPR 21,81% 2,3%
Atât în 2010 cât și în 2011 levierul de îndatorare a fost semnificativ mai mic decât
limita de 100% iar trendul pe care acesta l-a avut a fost unul descrescător, această evoluție
fiind una favorabilă din punctul de vedere al solvabilității.
În urma analizării tuturor celor trei indicatori de solvabilitate putem afirma că firma
Transgaz S.A. nu a avut probleme de solvabilitate în perioada 2010-2011.
21
1.3.Indicatori de lichiditate:
- Rata curentă de lichiditate
2010 2011
ACR/DCR 1,56 1,91
Rata curentă de lichiditate este pe întreaga perioadă analizată mai mare decât limita de
1 si prezintă un trend crescător ceea ce sugerează o îmbunătațire a lichidității.
- Rata rapidă de lichiditate(testul acid)
2010 2011
(ACR-Stocuri)/DCR 1,48 1,79
Rata rapidă de lichiditate este, atât in 2010 cât și în 2011, mai mare decât limita de 0,8
ceea ce înseamnă că firma nu a avut probleme cu stocurile, iar trendul pe care aceasta îl
prezintă este unul crescător ceea ce sugerează o situație din ce in ce mai bună a lichidității
rapide.
- Rata imeditată de lichiditate(rata cash)
2010 2011
(Disponibilităti+InvestTS)/DCR 0,55 0,76
Rata imediată a lichiditătii prezintă un trend crescător în perioada analizată și de
asemenea are niște valori mari.
Firma Transgaz nu a întâmpinat dificultăți din punctul de vedere al lichidității, toate
ratele calculate prezentând un trend crescător si fiind în limitele normale.
2. Analiza dinamică permite explicarea echilibrelor sau dezechilibrelor evidențiate
de analiza statică și se realizează prin intermediul a patru indicatori și trei rate.
2.1.Excedentul de trezorerie al exploatării
ETE= EBITDA-∆NFR; ETE= 656.973.190 lei
ETE-Imp profit= 583.011.514 lei>Cheltuieli financiare+Rambursări anuale DTL=63.451.411
lei.
Excedentul de trezorerie al exploatării acoperă în întregime cheltuielile financiare ceea
ce inseamnă ca este suficient pentru desfășurarea activității financiare.
22
2.2. Capacitatea de autofinanțare reprezintă surplusul bănesc ce rezultă în urma
întregii activități a întreprinderii.
CAF=202.849.703 lei
Mărimea surselor interne pe care poate conta firma în vederea finanțării activității sale
sunt de 202.849.703 lei.
2.3. Autofinanțarea
AF=CAF-Dividende= -92.257.382 lei.
Firma nu poate să finanțeze acordarea de dividende din surse proprii ceea ce înseamnă
că apelează la credite.
2.4.Cash Flow
CF=∆TN= 65.866.539 lei.
2.5. Rata capacității de rambursare
DTL/CAF= 2,78 ani
Rata capacității de rambursare reprezintă în câti ani vor fi rambursate datoriile pe
termen lung și trebuie sa fie mai mică de trei ani. În cazul Transgaz rata se află sub limita de
trei ani ceea ce inseamnă că datoriile vor fi rambursate în 2,78 ani iar firma nu are probleme
de solvabilitate.
2.6.Rata capacității de plată a dobânzii
EBITDA/Cheltuieli dobânzi= 70,2
Firma prezintă o capacitate mare de plată a dobânzilor iar nivelul acestei rate se
menține constant în perioada 2010-2011.
2.7.Rata autonomiei financiare
CAF/ Rambursări anuale DTL=8,45
Rata autonomiei financiare este mai mare decât 1 ceea ce semnifică faptul că
firma nu are probleme cu plata datoriilor.
3. Metoda scorului(metoda Anghel 2002)
z=5,676+6,3718*(PN/Ven)+5,3932*(CF/A)-5,1427(Dat/A)-0,0105*(Obligații/CA)*360
z= 5,79> 2,05 Ceea ce înseamnă că firma prezintă un risc redus de faliment.
23
7. Planificarea necesarului de finanțare
1. Scenariul creșterii sustenabile
Rata de creștere sustenabilă reprezintă acea rată de creștere finanțată prin reinvestirea
unei părți din profitul net și contractarea de noi datorii astfel încât rata de îndatorare să
rămană constantă.
g cont=PN reinv1/CPR1; g cont= 2,85%
g discret=g cont/(1- g cont); g discret= 2,94%
În continuare vom utiliza rata de creștere discretă deoarece este mai exactă decât cea
continuă.
Necesarul suplimentar de capital(NSC)= AE planif- AE1 existent=AE1 exist* g
NSC= 98.141.044 lei
Sursele de finanțare pentru necesarul suplimentar de capital în cazul creșterii
sustenabile sunt:
- Autofinanțare;
- Contractare de noi datorii pe termen lung
autofinanțare= PN*b*(1+g)= 95.931.634 lei
noi DTL= NSC- autofinanțare= 2.209.410 lei
În cazul unei creșteri sustenabile cu o rată de 2,94%, necesarul suplimentar de capital va fi
acoperit prin autofinanțare (95.931.634 lei) și prin contractare de noi datorii pe termen lung in
valoare de 2.209.410 lei. Rata de îndatorare în acest caz va rămâne la nivelul de 2,25%.
Creștere sustenabilă
2011 2012
CPR 3.262.877.964 3.358.809.598
DTL 75.147.643 77.357.053
AE 3.338.025.607 3.436.166.651
Rata îndatorare=DTL/AE 2,25% 2,25%
24
2. Scenariul creșterii autofinanțate
În cazul acestei creșteri, rata de creștere este acoperită în întregime prin autofinanțare.
Această creștere este mai mică decât cea sustenabilă însă rata de îndatorare scade.
g’ cont= PN reinv1/AE1; g’ cont= 2,79%;
g’ discret= g’ cont/(1-g’ cont); g’ discret= 2,87%
Vom utiliza rata de creștere discretă întrucât este mai exactă.
NSC= Autofinanțare= PN*b*(1+g’)
NSC=95.868.179 lei.
În cazul unei creșteri autofinanțate cu o rată de 2,87%, necesarul suplimentar de
capital ce va fi acoperit în întregime prin autofinanțare va fi de 95.868.179 lei. Se poate
observa de asemenea că rata de îndatorare va scadea de la 2,25% la 2,19% însă creșterea
activului economic va fi mai mică decât în cazul creșterii sustenabile.
Crestere autofinanțată
2011 2012
CPR 3.262.877.964 3.358.746.143
DTL 75.147.643 75.147.643
AE 3.338.025.607 3.433.893.786
Rata indatorare=DTL/AE 2,25% 2,19%
8. Concluzii și recomandări
Transgaz S.A. a înregistrat un profit de 388,298,796 lei în perioada analizată, de
asemenea cheltuielile cu dobânzile si comisioanele anuale sunt foarte mici.
Societatea îsi acoperă cheltuielile în mare masură din surse proprii având astfel un
indicator de risc al nivelului de îndatorare scăzut.
De asemenea, în urma analizării indicatorilor de solvabilitate și a celor de lichiditate
putem afirma că firma Transgaz S.A. nu a avut probleme de solvabilitate sau de lichiditate în
perioada 2010-2011. Toți indicatorii de lichiditate au avut un trend crescător și s-au aflat în
limitele normale, cei de sovabilitate având un trend descrescător ceea ce semnifică o scădere a
îndatorării.
25
Este important de reţinut faptul că, SNTGN TRANSGAZ SA Mediaş, se alătură
astfel, prin comportamentul său etic, prin practica afacerilor transparente şi responsabile,
marilor companii din România care, prin acţiunile şi programele CSR iniţiate, contribuie la
dezvoltarea sustenabilă a economiei, la creşterea gradului de coeziune socială, la
îmbunătăţirea calităţii vieţii comunităţii în care îşi desfăşoară activitatea.
În concluzie, se poate spune că Transgaz S.A. este o firmă performantă, cu profituri
mari și care are o situație financiară solidă.
Recomandări:
Fondul de rulment al firmei este unul negativ ceea ce înseamnă că firma prezintă un
deficit de resurse permanente care ar putea fi acoperit prin contractarea de credite bancare pe
termen mediu si lung însa este de asemenea crescător ceea ce indică o situație favorabilă
deorece o parte tot mai mare din fondul de rulment va finanța activele circulante. Creșterea
prezentată de fondul de rulment nu este datorată contractării de credite pe termen lung ci
creșterii capitalului propriu ceea ce înseamnă ca nu va avea loc o creștere a cheltuielilor
financiare.
Transgaz S.A. fiind o societate pe acțiuni din care statul deține 73,5% din acţiuni, prin
Ministerul Economiei este obligată prin noile legi să distribuie minimum 85% din câştigurile
obţinute în 2011 sub formă de dividend, ceea ce reprezintă o pondere foarte mare alocată
dividendelor si o pondere foarte mică alocată profitului reinvestit. O recomandare ar fi ca
Transgaz S.A. sa dezvolte proiecte de investiții care să permită o pondere de cel puțin 30%
pentru profitul reinvestit, pentru a asigura o dezvoltare mai eficientă a firmei.
26
9. Bibliografie
[1] Stancu, I. Finanțe. Editura Economică, București 2007.
[2] **** www.transgaz.ro.
[3] **** www.zf.ro.
[4] **** www.imtuoradea.ro.