Evaluare riscuri Galvanizator, Lacatus Mecanic, Electrician

UNIVERSITATEA TEHNICĂ "GHEORGHE ASACHI" IASIFACULTATE A DE STIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR

DEPARTAMENT SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ

DISERTATIE

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI

ÎMBOLNĂVIRE PROFESIONALĂ PENTRU LOCURI DE MUNCA

DIN CADRUL

S.C. ..................... S.A.

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR,

……………. ABSOLVENT………………..

PERFECŢIONARE EVALUATOR RISC

2007

EVALUAREA RISCURILOR DE ACCIDENTARE ŞI IMBOLNĂVIRE PROFESIONALA pentru locuri de munca din cadrul S.C. .............. S.A.

CUPRINS

Capitolul I. INTRODUCERE. DEFINITII. UTILITATE............................................................3I.1 INTRODUCERE..................................................................................................3I.2 DEFINITII............................................................................................................6I.3 UTILITATEA EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE................................9Capitolul II. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE....................................................11II.1 Pregatirea in vederea analizei si evaluarii riscurilor.........................................12II.2 Descrierea sistemului de analizat......................................................................12II.3 Identificarea factorilor de risc.............................................................................13II.4 Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională........................13GRAVITATEA CONSECINŢELOR.......................................................................................13II.5 Ierarhizarea riscurilor.........................................................................................14II.6 Stabilirea măsurilor de prevenire.......................................................................15Capitolul III.APLICAREA CONCRETA A METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA ATELIERUL ACOPERIRI DE SUPRAFATA DIN CADRUL SECTIEI COLIVII....................................................................16III.1 PREZENTARE GENERALA SISTEM DE MUNCA...........................................16III.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR SI A PROCESELOR TEHNOLOGICE...........16III.2.1 LINIA DE DECAPARE-PASIVARE COLIVII DE ALAMA;..................................16III.2.2 LINIA DE FOSFATARE OTEL DE RULMENTI;................................................19III.2.3 LINIA DE LUSTRUIRE CHIMICA CAPACE DE RULMENTI;............................23Capitolul IVEVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.1 : GALVANIZATOR 32IV.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT....32IV.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE............................................................................32IV.1.2 EXECUTANTUL................................................................................................32IV.1.3 SARCINA DE MUNCA......................................................................................33IV.1.4 MEDIUL DE MUNCA.........................................................................................33IV.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR......................................................................43IV.3 PROPUNERI DE MĂSURI................................................................................43IV.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR..................................................................................................................45Capitolul V. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII.............................................................................................51V.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT....51V.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE............................................................................51V.1.2 EXECUTANTUL................................................................................................51V.1.3 SARCINA DE MUNCA......................................................................................51V.1.4 MEDIUL DE MUNCA.........................................................................................52V.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2: LACATUS INTRETINERE SI REPARATII................................60V.3 PROPUNERI DE MĂSURI................................................................................60V.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII.............................................................................................61

Pag. 2 din 86


Capitolul VI. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.3 : electrician INTRETINERE SI REPARATII............................................................................65VI.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT....65VI.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE............................................................................65VI.1.2 EXECUTANTUL................................................................................................65VI.1.3 SARCINA DE MUNCĂ......................................................................................66VI.1.4 MEDIUL DE MUNCA.........................................................................................67VI.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3: ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII........................74VI.3 PROPUNERI DE MĂSURI................................................................................75VI.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3 : ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII.....................................................................76Capitolul VII. CONCLUZII..................................................................................81Capitolul VIII. BIBLIOGRAFIE...........................................................................84

Pag. 3 din 86


Capitolul I. INTRODUCERE. DEFINITII. UTILITATE

I.1 INTRODUCERE

Conform Legii Securităţii şi Sănătăţii in Muncă 319/2006, angajatorul are obligaţia de a asigura securitatea şi sănătatea lucrătorilor in toate aspectele legate de muncă.

In acest context, evaluarea riscurilor pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor in sistemele de munca din Romania este statutata prin reglementarile legale nationale specifice, care au fost armonizate cu legislaţia Uniunii Europene privind securitatea şi sănătatea in muncă prin transpunerea Directivei Consiliului nr. 89/391 /CEE/1989, cu o dubla valenta :

- ca principiu de prevenire, stabilit prin art.7 alin.(3) din L 319/2006: “ a) evitarea riscurilor; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate; c) combaterea riscurilor la sursă; “

- si ca obligativitate a angajatorului, stabilita pe de o parte:

- prin art.7 alin.(4) lit.a din L 319/2006 :

“ să evalueze riscurile pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de muncă, a substanţe lor sau a preparatelor chimice utilizate şi la amenajarea locurilor de muncă; “

urmata - dacă este necesar- corespunzator naturii activităţilor din organizatie, de măsurile de prevenire, precum şi metodele de lucru şi de producţie aplicate de către angajator astfel incat să se asigure imbunătăţirea nivelului securităţii şi al protecţiei sănătăţii lucrătorilor şi să fie integrate in ansamblul activităţilor organizatiei şi la toate nivelurile ierarhice;

- si pe de alta parte prin art. 12. al. 1. :

“a) să realizeze şi să fie in posesia unei evaluări a riscurilor pentru securitatea şi sănătatea in muncă, inclusiv pentru acele grupuri sensibile la riscuri specifice; “

Metodele şi mijloacele de analiză a sistemelor de muncă sub aspectul securităţii muncii sunt necesare pentru identificarea rapidă şi realistă a situaţiilor deficitare din punctul de vedere al prevenirii accidentelor şi a bolilor profesionale.

Eliminarea totală a pericolelor respectiva accidentelor şi a bolilor profesionale din sistemul de muncă este -in mod practic- imposibilă.

In realitate, există niveluri acceptabile de securitate a muncii, a căror punere in evidenţă necesită eforturi apreciabile de apreciere calitativă şi incercări de evaluare cantitativă.

In principiu, există două posibilităţi de evaluare a nivelului de securitate a muncii intr-un sistem de munca:

- evaluare postaccident / boală profesională

- evaluare preaccident / boală profesională

Pag. 4 din 86


Evaluarea postaccident este utilă din punct de vedere a statisticilor de accidente, care pot caracteriza organizatia din punct de vedere cantitativ şi calitativ prin indicele de frecventă şi de gravitate. In anumite situaţii aceste informaţii sunt de mare ajutor pentru aprecierea “calităţii” unor locuri de muncă din punct de vedere a securităţii in vederea implementării masurilor de imbunătăţire necesare.

Evaluarea preaccident ia in considerare posibilitatea/potentialul de producere a accidentelor intr-un sistem, prezentand avantajul ca genereaza soluţii inainte de a se intâmpla accidentul.

Conceptul de baza in jurul caruia graviteaza evaluarea care face obiectul acestei lucrari este riscul de accidentare/imbolnăvire profesională. Având in vedere importanţa evaluării preaccident, in Europa au fost dezvoltate si aplicate mai multe metode apriorice;

controale, verificări - la nivelul locurilor de muncă, secţii, ateliere, etc.

metode directe (comparative)

metode indirecte (analitice) - analiza riscurilor pe baza: ergonomiei sistemelor sau fiabilitătii sistemelor

Oricare ar fi metoda de evaluare, aplicarea acesteia va conduce la rezultate concrete şi operaţionale dacă se bazează pe recunoaşterea a patru criterii fundamentale:

- rigurozitate ştiinţifică - să decurgă dintr-o teorie coerentă şi completă;

- criteriul finalităţii - scopul urmărit este realizarea securităţii, prin diferite obiective parţiale, care conferă particularitate metodelor de analiză;

- criteriul complexităţii - metoda să fie adaptată pentru sistemul dat;

- criteriul economic - in funcţie de importanţa şi de gravitatea consecinţelor posibile.

Devenita componentă intrinsecă a strategiei manageriale in organizatiile moderne, activitatea de prevenire reprezintă un ansamblu de procedee şi măsuri luate sau planificate la nivelul tuturor stadiilor de concepere, proiectare şi desfăşurare a proceselor de muncă, menite să asigure desfăşurarea proceselor de muncă in condiţii de maximă securitate pentru sănătatea şi integritatea participanţilor la proces, prin care se elimină riscurile de accidentare sau imbolnăvire profesională.

In acest mod, aceasta activitate a dobandit un real statut de “ştiinţă de interfaţă”, imbinând cunoştinţe şi tehnici de strictă specialitate in domeniul de aplicare cu tehnici şi cunoştinte din domeniul ergonomiei, igienei industriale, psiho-sociologiei muncii, medicinii muncii şi toxicologiei industriale. In acest context, se poate afirma că sarcina principală a activităţii de prevenire o reprezintă obţinerea maximumului de eficienţă şi de calitate a muncii in condiţiile reducerii numărului de accidente avand ca tinta valoarea nula.

De aici rezultă că sunt două obiective majore ale prevenirii :

a) pe plan uman:- reducerea numărului accidentelor de muncă şi a imbolnăvirilor profesionale

b) pe plan financiar: - reducerea costurilor legate de accidentele de muncă şi imbolnăviriie profesionale.

Aceste deziderate se pot realiza numai prin eliminarea sau reducerea riscurilor profesionale, in care scop, trebuie intreprins un demers global care să cuprindă:

- evaluarea riscurilor profesionale;

Pag. 5 din 86


- punerea in conformitate a echipamentelor tehnice;

- stabilirea procedurilor de lucru;

- ameliorarea condiţiilor de mediu de muncă;

- selecţia, formarea şi informarea personalului;

- stabilirea strategiei manageriale.

Punctul de plecare in optimizarea activităţii de prevenire a accidentelor de muncă şi imbolnăvirilor profesionale in cadrul unui sistem iI constituie evaluarea riscurilor din sistemul respectiv.

Indiferent dacă este vorba de un loc de muncă, un atelier, secţie sau o societate in ansamblul său, o asemenea analiză permite cunoaşterea, cuantificarea şi ierarhizarea pericolelor in funcţie de anvergura lor şi alocarea eficientă a resurselor pentru măsurile prioritare.

Evaluarea riscurilor presupune identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul analizat şi cuantificarea dimensiunii lor pe baza combinaţiei dintre doi parametri:

- probabilitatea de manifestare

şi

- gravitatea consecinţei maxime posibile (cea mai frecventă) asupra organismului uman.

Se obţin astfel niveluri de risc parţiale pentru fiecare factor de risc, respectiv, niveluri de risc global pentru fiecare loc de muncă şi nivel de risc global agregat pentru intregul sistem analizat.

Acest principiu de evaluare a riscurilor este cuprins in Standardele Europene (CEI812'85, respectiv, proiect CEN 1992) şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică.

Obiectivul evaluării riscurilor este să permită angajatorului adoptarea măsurilor de prevenire/ protecţie adecvate referitoare la:

prevenirea riscurilor profesionale

formarea muncitorilor

informarea muncitorilor

implementarea unui sistem de management care să permită aplicarea efectivă a măsurilor necesare de prevenire/protecţie.

Scopul de bază al evaluării riscurilor rămâne Intodeauna prevenirea riscurilor profesionale.

Eliminarea acestora nu este posibilă intodeauna şi atunci acestea trebuiesc reduse, până la valoarea unor riscuri reziduale care trebuiesc şi pot fi controlate controlate.

Evaluarea riscurilor trebuie astfel realizată (structurată) incât să permită angajatorilor, lucratorilor desemnati din compartimentul de S. S. M. şi lucrătorilor, să:

identifice pericolele existente şi să evalueze riscurile asociate lor;

evalueze riscurile In scopul selectării adecvate a echipamentelor, substanţelor utilizate şi organizării locurilor de muncă

verifice dacă măsurile de prevenire sunt adecvate

observe dacă toţi factorii, relevanţi sau ascunşi, legaţi de procesul de muncă au fost

Pag. 6 din 86


luaţi In considerare

contribuie efectiv la ameliorarea stării de securitate şi sănătate In muncă.

Reevaluarea riscurilor profesionale se face şi de ori de câte ori intervin modificări in sistemul de muncă (organizarea muncii, introducerea de noi materiale, ehipamente, metode, proceduri, etc.) sau ori de câte ori se solicită de catre cei implicati.

Pe timpul evaluării şi după, trebuie urmărit ca riscul să nu fie transferat in alte zone ale sistemului de muncă şi ca eliminarea unui risc să nu creeze probleme noi.

I.2 DEFINITII

In sensul Legii 319/2006, termenii şi expresiile de mai jos,folosite in cuprinsul lucrarii, au următorul inţeles: · accident de muncă - vătămare violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc In timpul procesului de muncă sau In Indeplinirea Indatoririlor de serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces; · accident major - Accident de muncă, de regulă accident nuclear, incendiu sau explozie, care determină creşterea bruscă şi masivă a morbităţii şi mortalităţii colectivităţii umane situate In proximă vecinătate a locului accidentului şi/sau poluarea severă a mediului Inconjurător. · accident uşor - eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită numai acordarea primelor Ingrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată mai mică de 3 zile; · alţi participanţi la procesul de muncă - persoane aflate In Intreprindere şi/ sau unitate, cu permisiunea angajatorului, In perioada de verificare prealabilă a aptitudinilor profesionale In vederea angajării, persoane care prestează activităţi In folosul comunităţii sau activităţi In regim de voluntariat, precum şi şomeri pe durata participării la o formă de pregătire profesională şi persoane care nu au contract individual de muncă Incheiat In formă scrisă şi pentru care se poate face dovada prevederilor contractuale şi a prestaţiilor efectuate prin orice altfel mijloc de probă; · angajator - persoană fizică sau juridică ce se află In raporturi de muncă ori de serviciu cu lucrătorul respectiv şi care are posibilitatea Intreprinderii şi/ sau unităţii; · aptitudine - Insuşire sau sistem de Insuşiri ale subiectului, mijlocind reuşita In activitate; posibilitate de a acţionaşi obţine performanţe; factor al persoanei ce facilitează cunoaşterea, practica, elaborările tehnice şi artistice. comunicarea; · boală legată de profesiune - boală cu determinare multifactorială, la care unii factori determinanţi sunt de natură profesională. · boala profesională - afecţiunea care se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii, cauzată de agenţi nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de muncă, precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, In procesul de muncă; · deprindere - componentă automatizată a activităţii concretizată prin desfăşurarea In afara sau prin reducerea controlului conştient, realizare spontană şi facilă. Rezultă pri exersare repetitivă şi se fundează pe un stereotip dinamic sau pe o matrice func]ională In care sunt reunite veriga afectivă şi afectorie a reflexelor; · dispozitiv de protecţie - Dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau In asociere cu un protector, riscul de accidentare; · echipament de muncă - orice maşină, aparat, unealtă sau instalaţie folosită In muncă;

Pag. 7 din 86


· echipament individual de lucru - Echipament utilizat In procesul muncii sau In asociere cu un protector, riscul de accidentare; · echipament individual de protecţie - orice echipament destinat a fi purtat sau mânuit de un lucrător pentru a-I proteja Impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea să Ii pună In pericol securitatea şi sănătatea la locul de muncă, precum şi orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a Indeplini acest obiectiv; · evaluare - Acţiune de determinare a aspectelor cantitative ale unui sistem analizat şi rezultatul ei. · evaluare a riscului de accidentare/imbolnăvire profesională - Activitate prin care se identifică factorii de accidentare şi/sau Imbolnăvire profesională şi se determină nivelul de risc · evaluare a securităţii muncii - activitate prin care se estimează, valoric sau procentual dimensiunea securităţii muncii Intr-un sistem de muncă; determinarea nivelului de securitate. Este parte componentă a auditului de conformitate. · eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămările organismului, produs In timpul procesului de muncă ori In Indeplinirea Indatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulatie, In conditiile care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum' şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune; · factor de risc - Insuşiri, stări, fenomene, comporatmente proprii elementelor implicate In procesul de muncă şi care pot provoca accidente de muncă sau Imbolnăviri profesionale; cauze potenţiale ale accidentelor de muncă şi bolilor profesionale; · formare - acţiune de a pregăti, instrui, educa şi rezultatul ei. · grup vulnerabil la risc - grup de persoane departajat după criterii de sex, vârstă, stare fizică şi/sau fiziologică şi care Indeplinesc condiţia specificată pentru persoanele vulnerabile (de exemplu, grupuri vulnerabile la risc pot fi femeile, tinerii, persoanele handicapate etc.). · incident periculos -evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activităţi sau a unui echipament de muncă sau/şi din comportamen'tul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrătorii, dar ar fi posibil să aibă asemenea urmări şi/ sau a cauzat ori ar fi posibil să producă pagube materiale; · informare - acţiune intreprinsă de către conducătorul firmei In scopul aducerii la cunoştinţa salariaţilor a riscurilor profesionale specifice firmei, a modului concret de operare In situaţii de funcţionare anormală sau In cazul unor dereglări previzibile, precum şi a acţiunilor ce trebuiesc Intreprinse pentru evitarea consecinţelor riscurilor profesionale.· locul de muncă - locul destinat să cuprindă posturi de lucru, situat In clădirile Intreprinderii şi! sau unităţii, inclusiv orice alt loc din aria Intreprinderii şi! sau unităţii la care lucrătorul are acces In cadrul desfăşurării activităţii; · lucrător - persoană angajată de către un angajator, potrivit legii, inclusiv studenţii, elevii In perioada efectuării stagiului de practică, precum şi ucenicii şi alţi participanţi la procesul de muncă, cu excepţia persoanelor care prestează activităţi casnice; · lucrător expus - orice angajat care se găseşte in Intregime sau parţial In zona periculoasă. · management al securităţii şi sănătăţii in muncă - Componentă a managementului general, care include structura oragnizatorică, activităţile de planificare. responsabilităţile, practicile, procedurile, procesele şi resursele pentru eleborarea, implementarea, realizarea şi revizuirea planului de securitate şi sănătate in muncă; · măsuri de prevenire a accidentelor de muncă şi imbolnăvirilor profesionale -modalităţi tehnice şi organizatorice a realizării securităţii muncii. · mediu de muncă - ansamblul condiţiilor fizice, chimice, biologice şi psihosociale In care unul sau mai mulţi executanţi Işi realizează sarcina de muncă.

Pag. 8 din 86


· mijloace de producţie - totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri, instalaţii, maşini, unelte, mijloace de transport etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate in procesul de producţie a bunurilor materiale. · nivel de risc - indicator convenţional ce exprimă sintetic şi cumulativ dimensiunea riscurilor de accidentare şi imbolnăvire profesională existente intr-un sistem de muncă. Se determină In cadrul activităţii de evaluare, pe baza combinaţiei dintre gravitatea şi probabilitatea consecinţelor maxim previzibile ale acţiunii factorilor de risc existenţi In sistemul respectiv asupra personalului. · nivel de risc acceptabil sau risc rezidual - nivel de risc admis prin convenţiile sociale in materie de securitate a muncii. Riscul rezidual este riscul cu gravitatea consecinţelor redusă şi probabilitate mică sau medie, · nivel de securitate - indicator convenţional ce exprimă global starea sau nivelul de securitate a muncii Intr-un sistem de muncă. Se determină direct prin autoevaluarea securităţii sau evaluarea nivelului de securitate, sau indirect prin stabilirea nivelului de risc, fiind invers proporţional cu acesta. Se exprimă prin gradul de conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare. · normă de securitate in muncă - ansamblu de reglementări şi prevederi cu caracter juridic prin care se apreciază cerinţele desfăşurării unei activităţi in condiţii de securitate a muncii. · noxă (factor nociv) - Agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune In mediul de muncă asupra organismului uman, dăunător sănătăţii; factor de risc de Imbolnăvire profesională; · parametrul - o mărime fizică măsurabilă, o acţiune sau operaţie ce trebuie realizată (temperatura, presiunea, debitul, concentraţia, densitatea, vâscozitatea şi timpul). · pericol - proprietate intrisecă a elementelor (materialelor de lucru, surselor de energie, echipamentelor tehnice, mediului de lucru, metodelor, practicilor şi tehnologiilor de lucru) de a cauza evenimente nedorite sau daune (accidente, Imbolnăviri şi pagube materiale). · pericol de accidentare şi imbolnăvire profesională - sursă a unei posibile leziuni sau afectare a sănătăţii executantului unui proces de muncă. · pericol deosebit - pericol care poate conduce la consecinţe grave, ireversibile. · pericol grav şi iminent de accidentare - situaţia concretă, reală şi actuală căreia ii lipseşte doar prilejul declanşator pentru a produce un accident In orice moment; · pericol iminent - pericol care poate produce in orice moment un eveniment nedorit. · post de lucru - element al structurii organizatorice a unei unităţi economico-sociale ce constă In ansamblu obiectivelor, sarcinilor, autorităţii şi responsabiiotăţilor care in mod regulat revin spre exercitare unui component al unităţii (unui executant) sau locul pe care II ocupă operatorul unui echipament tehnic (maşină, instalaţie,utilaj etc.) pe parcursul desfăşurării procesului tehnologic; un echipament poate să aibă mai multe posturi de lucru. · prevenire - ansamblul de dispoziţii sau măsuri luate ori prevăzute In toate etapele procesului de muncă, In scopul evitării sau diminuării riscurilor profesionale; · prevenire intrinsecă - prevenire realizată prin introducerea criteriilor de securitate In concepţia şi proiectarea echipamentelor tehnice, a tehnologiilor, construcţiilor etc., acţionând asupra formei, aşezării, modului de montaj, principiului de construcţie şi funcţionare, fără a adăuga elemente special concepute pentru realizarea securităţii muncii. Prevenirea intrinsecă presupune eliminarea riscurilor din faza de concepţie şi proiectare. · prevenirea accidentelor de muncă şi imbolnăvirilor profesionale - ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea sau reducerea riscurilor. Are ca scop reducerea numărului de accidente şi reducerea costurilor. · procedură de lucru - descriere detaliată a unei operaţii sau faze de lucru (procedeu de lucru nepericulos).

Pag. 9 din 86


· protecţie colectivă - protecţie constând In utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie destinate să asigure protecţia simultană a doi sau mai mulţi excutanţi. · protecţie condiţionată - protecţie constând In utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie la care Indeplinirea funcţiei de securitate este dependentă de executant. · protecţie individuală - protecţie care constă In utilizarea de mijloace individuale de protecţie destinate să asigure protecţia unui singur executant. · protecţie necondiţionată - protecţie constând In utilizarea unor mijloace tehnice de protecţie la care Indeplinirea funcţiei de securitate este independentă de executant. · reprezentant al lucrătorilor cu răspunderi specifice In domeniul securităţii şi sănătăţii lucrătorilor - persoană aleasă, selectată sau desemnată de lucrători, In conformitate cu prevederile legale, să Ii reprezinte pe aceştia In ceea ce priveşte problemele referitoare la protecţia securităţii lucrătorilor In muncă; · risc - combinaţie Intre probabilitatea şi gravitatea unei posibile leziuni sau afectări a sănătăţii Intr-o situaţie periculoasă. Risc Inseamnă pericol potenţial. Pericol nu Inseamnă risc. · risc de accidentare şi Imbolnăvire profesională - posibilitate de producere a unui accident sau a unei Imbolnăviri profesionale, cu o anumită frecvenţă şi gravitate a consecinţelor, Intr-o situaţie periculoasă. · sarcina de muncă - totalitatea acţiunilor ce trebuie efectuate de executant, prin intermediul mijloacelor de producţie şi In anumite condiţii de mediu, pentru realizarea scopului sistemului de muncă. · securitate şi sănătate In muncă - ansamblul de activităti institutionalizate având ca scop asigurarea celor mai bune condiţii In desfăşurarea procesului de muncă, apărarea vieţii, integrităţii fizice şi psihice, sănătăţii lucrătorilor şi a altor persoane participante la procesul de muncă; · servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara Intreprinderii! unităţii, abilitate să presteze servicii de protecţie şi prevenire In domeniul securităţii şi sănătăţii In muncă, conform legii; · sistem de muncă - ansamblu constituit In vederea realizării unui proces de muncă dintr-unul sau mai mulţi executanţi, sarcina lor de muncă, ale cărui elemente interacţionează pe baza unui circuit informaţional. Prin definiţie accidentele de muncă şi bolile profesionale se produc exclusiv In sistemul de muncă, fiind rezultatul factorilor de risc generaţi de sistem. · situaţie periculoasă - orice situaţie In care operatorul sau orice persoană este expusă unuia sau mai multor pericole. · stagiu de practică - instruirea cu caracter aplicativ, specifică meseriei sau specialităţii In care se pregătesc elevii, studenţii, ucenicii, precum şi şomerii In perioada de reconversie profesională;

I.3 UTILITATEA EVALUĂRII RISCURILOR PROFESIONALE

Cunoaşterea şi evaluarea riscurilor dă posibilitatea persoanei juridice de a intreprinde acţiuni, care să conducă la reducerea sau eliminarea lor. A investi in prevenirea accidentelor de muncă şi a imbolnăvirilor profesionale inseamnă a investi in imbunătăţirea activităţii societăţii.

Activitatea de prevenire fiind o componentă intrinsecă a procesului de muncă, poate să-i influenţeze sub următoarele aspecte:

Continuitatea procesului de producţie - Producerea unui accident generează Intreruperea lucrului pentru o perioadă de timp relativ limitată, dar in acelaşi timp generează o stare de tensiune nervoasă in rândul personalului datorată evenimentului şi incertitudinii. Acest lucru face ca procesul de muncă să se desfăşoare cu scăderi ale

Pag. 10 din 86


ritmului de muncă şi implicit cu scăderea producţiei. Reducerea costurilor - Mijloacele de prevenire a riscurilor, bine alese, măresc

viteza de derulare a fluxului tehnologic micşorând sau eliminând timpii morţi, fapt ce conduce la o creştere a producţiei şi implicit la reducerea cheltuielilor pe unitatea de produs. In acelaşi timp sunt eliminate şi cheltuielile făcute cu realizarea măsurilor de protecţie a muncii, ce se pot dispune In urma cercetării eventualelor accidente ce se pot produce In sistemul dat.

Creşterea eficienţei muncii - Aplicarea unor măsuri de prevenire conduce la reducerea sau eliminarea cheltuielilor făcute cu repararea utilajelor afectate de accidente, la eliminarea costurilor directe ale accidentului (asistenţă socială, plata concediului medical, ajutoare materiale etc), la evitarea perturbări lor procesului de producţie prin reorganizări ale personalului precum şi la eliminarea cheltuielilor suplimentare legate de pregătirea personalului ce suplineşte pe cei accidentaţi.

Creşterea productivităţii - Alegerea tehnologiilor şi a echipamentelor cât mai puţin periculoase, stabilirea ergonomică a fluxului tehnologic, disciplinarea (tehnologică) a personalului, respectarea graficelor de Intreţinere şi reparaţie sunt tot atâtea elemente care contribuie la creşterea productivităţii, atât prin creşterea randamentului utilajelor cât şi prin creşterea randamentului personalului. De asemenea, un rol deosebit la creşterea productivităţii iI are realizarea unui mediu de lucru normal. Este ştiut faptul că un mediu ambiental corect conduce la creşterea atenţiei şi implicit la reducerea numărului de rebuturi prin creşterea confortului In muncă.

Creşterea calităţii produselor - Acest fapt se realizează aproape automat derivând din disciplinarea personalului prin respectarea procedurilor de lucru. Un produs realizat in condiţiile optime prevăzute de procedurile de lucru nu poate fi decât un produs de calitate.

Imbunătăţirea climatului socio-profesional - Implicarea intregului personal in activitatea de prevenire a riscurilor conduce la conştientizarea rolului socio-profesional pe care iI are fiecare. De asemenea, aceasta conduce la găsirea celor mai bune metode de organizare a muncii (formarea echipelor de lucru, transmiterea sarcinilor de muncă etc.). Un personal conştient de sarcinile sale, cunoscător al mijloacelor de acţiune este un personal performant. Relaţiile profesionale şi sociale corect stabilite in cadrul formaţiei creează un climat de siguranţă şi incredere, care favorizează creşterea eficienţei muncii.

Creşterea prestigiului societăţii - Prin asigurarea unor condiţii de securitate sporită In muncă, prin neintervenţia unor factori perturbatori cauzaţi de accidente In respectarea contractelor şi angajamentelor şi ca urmare a realizării unor produse de calitate, atât In rândul angajaţilor proprii cât şi In rândul beneficiarilor şi colaboratorilor se va crea o imagine favorabilă cu privire la seriozitatea societăţii.

Eliminarea consecinţelor administrative, contravenţionale sau penale suferite de eventualele persoanele vinovate de producerea unor accidente precum şi despăgubiriie către victime sau urmaşii acestora.

In concluzie, o activitate desfăşurată in condiţii de securitate conduce la creşterea In final a profitului societăţii şi la bunăstarea lucrătorilor.

Pag. 11 din 86


Capitolul II. PREZENTAREA METODEI DE EVALUARE

Principiul de evaluare a riscurilor utilizat are la baza combinaţia între frecvenţa şi gravitatea consecinţelor maxime previzibile si este consacrat în standardele europene, respectiv EN 292-1/1991, EN 1050/1996. Deşi obiectul lor îl constituie securitatea maşinilor, cele două acte normative statuează extinderea domeniului lor de aplicare şi la securitatea muncii, în corelaţie cu obligativitatea evaluării riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională impusă prin Directiva-cadru nr. 391/89/CEE (paragraful 2 pct. b art. 6).

Evaluarea riscurilor constituie un instrument de lucru util pentru îndeplinirea atribuţiilor ce revin societatilor conform Legii Securitatii si Sanatatii in Munca nr.319/2006 si Normelor metodologice de aplicare a acesteia, deoarece permite:

- ierarhizarea riscurilor în cadrul unui loc de muncă şi alocarea optimă, pe această bază, a resurselor financiare;

- identificarea tuturor factorilor de risc (prima etapă a evaluării) şi stabilirea dimensiunii riscurilor, ceea ce reprezintă o etapă necesară pentru elaborarea normelor şi instrucţiunilor proprii de securitate a muncii, precum şi o condiţie cerută de Normele metodologice privind autorizarea agenţilor economici;

- elaborarea programului anual de protecţie a muncii, pe baza fişelor de măsuri de prevenire întocmite în urma evaluării riscurilor.

Evaluarea riscurilor constă in studiul sistematic al tuturor elementelor procesului de muncă susceptibil de a genera daune, al mijloacelor de eliminare a pericolelor şi al măsurilor de prevenire si protecţie impotriva acestor riscuri.

Indiferent de metoda aplicata evaluarea riscurilor trebuie să urmărească următoarele etape obligatorii:

- identificarea pericolelor existente şi riscurilor; - identificarea persoanelor care pot fi expuse acestor pericole; - estimarea calitativă şi/sau cantitativă a riscurilor; - examinarea posibilităţilor de eliminare sau diminuare a riscurilor; - adaptarea altor măsuri care să vizeze prevenirea riscurilor Evaluarea trebuie axată pe riscurile profesionale evidenţiate sau previzibile in mod

raţional, luând in calcul şi riscurile nesemnificative (riscuri din activităţi cotidiene) numai in cazul când există posibilitatea agravării lor.

Evaluarea riscurilor vizeaza toate locurile de muncă: fixe (birouri, ateliere, maşini unelte, etc.); evolutive (şantiere, docuri, etc); mobile (temporare).

Evaluarea riscurilor la locurile de muncă fixe, unde procesul de muncă se derulează după o schemă permanentă se face ţinând cont de condiţiile existente uzuale; nu va fi reiterată pentru locurile de muncă comparabile şi se va revizui numai când circumstanţele se modifică.

Evaluarea riscurilor la locurile de muncă evolutive sau mobile se va face luând in considerare toate etapele succesive ale locurilor de muncă, ţinându-se seama de toate schimbările elementelor sistemului de muncă.

Evaluarea riscurilor profesionale nu se demareaza exclusiv de către angajator sau de reprezentanţii acestuia, ci in acest demers urmeaza a fi antrenaţi muncitorii sau reprezentanţii lor, care trebuie consultaţi pe tot parcursul evaluării şi informaţi cu privire la măsurile de prevenire/protecţie adoptate şi la concluziile obţinute.

Pag. 12 din 86


La evaluarea riscurilor se va ţine cont obligatoriu de prescripţiile legale şi de normele şi recomandările publicate (norme tehnice, coduri de bună practică, nivelele de expunere, norme ale asociaţi lor profesionale etc.)

Evaluarea riscurilor va ţine cont de eventuale prezenţe la locul de muncă analizat şi a altor categorii de personal din afara sistemului de muncă care pot fi expuşi riscurilor existente sau pot provoca riscuri suplimentare personalului prezent. Aceste categorii de personal (personal din alte sectoare ale unităţii, persoane din alte societăţi, vizitatori, studenţi, clienţi, elevi, public etc.) nefiind conştienţi de riscuri, ignoră măsurile de protecţie şi se expun pericolelor, de aceea ele trebuiesc informate În prealabil de măsurile de protecţie ce se impun.

Evaluarea riscurilor se va face prioritar la locurile de muncă cu pericol deosebit şi iminent de accidentare urmărindu-se:

- identificarea factorilor de risc precum şi consecinţele acţiunii lor asupra organismului uman (deces sau invaliditate);

- nivelul cantitativ al factorilor de risc in cazul imbolnăviriior profesionale; - durata de expunere la acţiunea factorilor de risc; - numărul persoanelor expuse; - nivelul morbidităţii prin accidente şi imbolnăviri profesionale; Locurile de muncă cu pericol deosebit şi/sau iminent conţin factori de risc care

generează explozii, incendii, factori de risc mecanic, termic, electric, biologic, psihic, factori de risc naturali şi speciali ai mediului de muncă.

La locurile de muncă ce presupun activităţi in condiţii de risc deosebit, timpul de lucru poate fi redus sub 8 ore/zi.

Principiile care stau la baza ierarhizării măsurilor de prevenire/ protecţie a riscurilor sunt:

- evitarea riscurilor; - înlocuirea elementelor periculoase; - combaterea riscurilor la sursă; - prioritatea măsurilor de protecţie colectivă; - considerarea evoluţiei tehnico - ştiinţifice; - ameliorarea continuă a nivelului securitatii si sanatatii in munca.

Pentru evaluarea riscurilor s-au parcurs urmatoarele etape:

II.1 Pregatirea in vederea analizei si evaluarii riscurilor

Persoanele care identifica factorii de risc si evalueaza riscurile de accidentare si imbolnavire profesionale, isi insusesc în detaliu metoda de evaluare, instrumentele utilizate şi procedurile concrete de lucru. De asemenea, are loc o documentare prealabilă asupra locurilor de muncă şi proceselor tehnologice care urmează să fie analizate şi evaluate.

II.2 Descrierea sistemului de analizat

In această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărindu-se:- identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi a modului său de

funcţionare: scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;

- precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod curent etc.);

- descrierea condiţiilor de mediu existente;

Pag. 13 din 86


- precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative incidente.

Informaţiile necesare pentru această etapă se preiau din documentele întreprinderii (fişa tehnologică, cărţile tehnice ale maşinilor şi utilajelor, fişa postului pentru executant, caiete de sarcini, buletine de analiză a factorilor de mediu, norme, standarde şi instrucţiuni de securitate a muncii). O sursă complementară de informaţii pentru definirea sistemului o constituie discuţiile cu lucrătorii de la locul de muncă analizat.

II.3 Identificarea factorilor de risc

Se stabileşte pentru fiecare componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de funcţionare.

Pentru identificarea tuturor riscurilor posibile este deci necesară simularea funcţionării sistemului şi deducerea respectivelor abateri. Aceasta se poate face fie printr-o analiză verbală cu tehnologul, în cazul unor locuri de muncă relativ puţin periculoase, în care disfuncţiile accidentogene (sau generatoare de îmbolnăviri) sunt cvasievidente, fie prin aplicarea metodei arborelui de evenimente.

Metodele de lucru folosite sunt observarea directă şi deducţia logică.În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul

de muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametrii şi caracteristicile funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi materialelor utilizate, sau buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.

Referitor la executant, operaţia este mult mai dificilă şi implică un grad ridicat de nedeterminare. Pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale acestuia în raport cu sarcina de muncă atribuită, sub forma omisiunilor şi acţiunilor sale greşite, şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte elemente ale sistemului.

Identificarea factorilor de risc dependenţi de sarcina de muncă se realizează, pe de o parte, prin analiza conformităţii dintre conţinutul său şi capacitatea de muncă a executantului căruia îi este atribuită, iar pe de altă parte, prin precizarea eventualelor operaţii, reguli de muncă, procedee de lucru greşite.

Factorii de risc identificaţi se înscriu în FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ unde se mai specifică, în aceeaşi etapă, şi forma lor concretă de manifestare: descrierea acestora şi dimensiunea parametrilor prin care se apreciază respectivul factor (de exemplu, rezistenţa la apăsare, forfecare, greutate şi dimensiuni etc.).

II.4 Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională

Gravitatea consecinţelor stabilite se apreciază pe baza grilei de mai jos:

CLASE DE GRAVITATE

CONSECINŢE

GRAVITATEA CONSECINŢELOR

1 NEGLIJABILE Consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă până la 3 zile calendaristice (vindecare fără tratament)

2 MICI Consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 - 45 zile care necesită tratament medical

3 MEDII Consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45 - 180 zile care necesită tratament medical şi prin spitalizare

4 MARI Consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de

Pag. 14 din 86


maxim 50 % (invaliditate de gradul III)5 GRAVE Consecinţe ireversibile cu pierdere între 50 - 100 % a capacităţii de

muncă, dar cu posibilitate de autoservire (invaliditate de gradul II)6 FOARTE GRAVE Consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă şi

a capacităţii de autoservire (invaliditate de gradul I)7 MAXIME Deces

Informaţii importante pentru aprecierea cât mai exactă a gravităţii consecinţelor posibile se obţin din statisticile accidentelor de muncă şi bolilor profesionale produse la locul de muncă respectiv sau la locuri de muncă similare.

Pentru determinarea frecvenţei consecinţelor posibile se incadreza fiecare risc în clase de probabilitate după ce, in prealabil, se stabilesc, pe bază statistică sau de calcul, intervalele la care se pot produce evenimentele (zilnic, săptămânal, lunar, anual etc.). Intervalele respective se transformă ulterior în probabilităţi exprimate prin număr de evenimente posibile pe an.

CLASE DE PROBABILITATE

EVENIMENTE

PROBABILITATEA CONSECINŢELOR

1 EXTREM DE RARE Probabilitate de producere a consecinţelor extrem de micăP < 10-1/an

2 FOARTE RARE Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mică 10-1 < P < 5-1/an

3 RARE Probabilitate de producere a consecinţelor mică 5-1 < P < 2-1/an

4 PUŢIN FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor medie 2-1 < P < 1-1/an

5 FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor mare1-1/an < P < 1-1/lună

6 FOARTE FRECVENTE Probabilitate de producere a consecinţelor foarte mareP > 1-1/lună

II.5 Ierarhizarea riscurilor

Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în baza unei grile de evaluare a riscurilor şi se înscrie în Fişa locului de muncă .

Cu ajutorul scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare factor de risc în parte. Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul de risc cu nivelul cel mai mare de risc. Nivelul de risc global (Nr) pe locul de muncă se calculează ca o medie ponderată a nivelurilor de risc stabilite pentru factorii de risc identificaţi. Pentru ca rezultatul obţinut să reflecte cât mai exact posibil realitatea, se utilizează ca element de ponderare rangul factorului de risc, care este egal cu nivelul de risc.

În acest mod, factorul cu cel mai mare nivel de risc va avea şi rangul cel mai mare. Se elimină astfel posibilitatea ca efectul de compensare între extreme, pe care îl implică orice medie statistică, să mascheze prezenţa factorului cu nivel maxim de risc.

Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:

Pag. 15 din 86


, în care: Nr = nivelul de risc global pe loc de muncă;

Nivelul de securitate (Ns) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc şi securitate.

Atât nivelul de risc global, cât şi nivelul de securitate se înscriu în Fişa locului de muncă.

În cazul evaluării unor macrosisteme (centru, atelier, agentie), se calculează media ponderată a nivelurilor medii de securitate determinate pentru fiecare loc de muncă analizat din componenţa macrosistemului (locurile de muncă analoge se consideră ca un singur loc de muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată - Ng:

unde:rp = rangul locului de muncă "p" (egal ca valoare cu nivelul de securitate al locului);n = numărul de locuri de muncă analizate;Nsp = nivelul mediu de securitate a muncii pentru locul de muncă "p".

II.6 Stabilirea măsurilor de prevenire Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a

sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:

7 - 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;1 - 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.

De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire, respectiv:

- măsuri de prevenire intrinsecă;- măsuri de protecţie colectivă;- măsuri de protecţie individuală.

In prezenta lucrare se vor propune masuri de reducerea riscurilor pentru riscurile cu o valoare mai mare de 3.

Pag. 16 din 86


Capitolul III. APLICAREA CONCRETA A METODEI DE EVALUARE A RISCURILOR DE ACCIDENTARE SI IMBOLNAVIRE PROFESIONALA LA ATELIERUL ACOPERIRI DE SUPRAFATA DIN CADRUL SECTIEI COLIVII

III.1 PREZENTARE GENERALA SISTEM DE MUNCA

In cadrul Atelierului Acoperiri de suprafata din cadrul Sectiei Colivii, in functie de scopul urmarit si de tehnologia folosita, se disting urmatoarele linii de lucru :

1.Linia de decapare-pasivare colivii de alama;2.Linia de fosfatare otel de rulmenti;3.Linia de lustruire chimica capace de rulmenti;4.Linia de cromare;Activitatea de baza se desfasoara in conformitate cu tehnologiile

stabilite prin planele de operatii, cu procedurile de lucru, cu standardele de firma, etc.,

Instalatiile sunt deservite de 7 lucratori, in doua schimburi, calificati si instruiti in meseria de galavanizator, pe fluxul principal de productie;

Activitatile auxiliare (intretinere, reparatii programate, depozitare produse chimice, etc.) sunt efectuate de urmatorul personal de deservire: lacatus de intretinere, electrician de intretinere, primitor distribuitor.

III.2 DESCRIEREA INSTALATIILOR SI A PROCESELOR TEHNOLOGICE

Procesele tehnologice pentru fiecare flux de fabricatie, se desfasoara pe baza standardelor de firma stabilite in S.C. “.............. S.A., dupa cum urmeaza:

III.2.1 LINIA DE DECAPARE-PASIVARE COLIVII DE ALAMA;

1. GENERALITATI1.1. Procesul de decapare si pasivare a coliviilor din alama se face in scopul curatirii

suprafetei metalice de oxizi sau de alti compusi prin imbunatatirea aspectului acesteia cu formarea unui luciu metalic.

1.2. Procesul tehnologic de decapare si pasivare se executa in Sectia Colivii, Atelierul Galvanizare, in bai speciale, de catre personalul special instruit in acest scop.

2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE DECAPARE SI PASIVARE A COLIVIILOR DIN ALAMA SI CONDITIILE TEHNICE DE EXPLOATARE A BAILOR FOLOSITE IN DECAPARE SI PASIVARE.

2.1. Tehnologia de decapare si pasivare a coliviilor din alama este prezentata in tabelul 1 si consta in urmatoarele operatii:

Pag. 17 din 86


2.2. Degresarea2.2.1. Degresarea are ca scop indepartarea urmelor de grasimi de pe suprafetele

metalice, si se face intr-o solutie alcalina, in bai prin imersie. 2.2.2. Produsele chimice folosite sunt:

Hidroxid de sodiu solid STAS 98-76Fosfat trisodic cristalizat, tehnic STAS 3389-90Carbonat de sodiu, tehnic STAS 99-91Degresant SD1 STAS 9080-90

2.2.3. Prepararea solutiei alcaline se face in felul urmator: substantele alcaline se dizolva in baia de degresare umpluta pana la 3/4 din volum cu apa calda 50-600C. Solutia obtinuta se amesteca pana la dizolvarea completa a produselor chimice, apoi se aduce la nivelul de lucru si se incalzeste la temperatura de lucru data in tab.1. Degresarea este corecta atunci cand pe suprafata piesei degresate si spalata se formeaza un film de apa continuu.

2.2.4. Baia de degresare se va completa si corecta pe baza rezultatelor obtinute in urma analizelor chimice efectuate in laboratorul chimic. Analizele chimice se fac conform STAS 12927-90.

2.2.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, in vederea verificarii solutiilor de degresare, se face de catre personalul desemnat din cadrul Atelierului de Acoperiri de suprafata, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie.

2.2.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare:1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an.

2.2.7. Capacitatea baii de degresare este de 1000 l.

2.3. Spalarea2.3.1. Spalarea se face cu apa rece curgatoare pentru indepartarea urmelor de

solutie de degresare, in bai prin imersie. Capacitatea baii de spalare este de 1000 l.

2.4. Decaparea si pasivarea2.4.1. Produsele chimice folosite sunt:

Anhidrida cromica, tehnica STAS 4116/85Acid sulfuric, tehnic STAS 97-80Acid azotic, tehnic SR 447-95

2.4.3. Decaparea si pasivarea coliviilor din alama se executa in doua bai din otel inoxidabil, cu capacitatea de 1000 l. Baia de decapare si pasivare se prepara prin dizolvarea in apa a cantitatii corespunzatoare de anhidrida cromica intr-un vas din plastic care se toarna apoi in baia umpluta pana la 3/4 din volum cu apa. Se omogenizeaza si se completeaza cu apa pana la nivelul de lucru.

2.4.4. In cazul in care in urma decaparii suprafetele coliviilor au o culoare galben-brun pana la maro deschis, culoare datorata formarii cromatului bazic de cupru, coliviile se supun operatiei nr.9 din tabelul 1.

2.4.5. Analiza baii de decapare se face conform STAS .7874/6-90.2.4.6. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, se face de catre

personalul desemnat din sectie, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie, conform IL-11B-15.

2.4.7. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 ex. se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an.

Pag. 18 din 86


2.5. Neutralizarea2.5.1. Neutralizarea se face pentru indepartarea eventualelor urme de solutie de

decapare de pe suprafetele metalice intr-o baie de 1000 l capacitate.2.5.2. Produsul folosit este:

Carbonat de sodiu, tehnic STAS 99-91

2.6. Spalarea2.6.1. Spalarea se face prin imersie in bai cu apa calda pentru indepartarea

urmelor de solutie de neutralizare. Dupa spalare piesele sunt suflate cu aer comprimat in vederea uscarii.

2.7. Verificarea calitatii procesului de decapare si pasivare2.7.1. Verificarea calitatii procesului de decapare si pasivare se face cu ochiul liber,

prin aspectarea suprafetelor metalice decapate si pasivate. Suprafetele metalice trebuie sa prezinte luciu metalic uniform, fara aspect prafuit. Stratul ramas dupa atacul acid trebuie sa aiba o structura fina, sa fie continuu si fara parti neatacate.

3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA3.1 Operatia de decapare si pasivare se va executa numai cu instalatia de ventilatie

in functiune.3.2. Personalul din atelierul de galvanizare va purta echipament de protectie

corespunzator.3.3. La transportul, manipularea reactivilor si in timpul lucrului, muncitorii sunt obligati

sa foloseasca materiale de protectie adecvate si numai sub supravegherea conducatorului locului de munca.

3.4. Acidul sulfuric si acidul azotic se va turna in solutia din baie in vana subtire si nu invers.

3.5. Depozitarea reactivilor se face in spatiu destinat acestui scop, cu respectarea normelor privind materialele toxice si corozive.

3.6. Este interzisa depozitarea reactivilor in cadrul atelierului de galvanizare, iar spatiile de trecere si lucru trebuie mentinute libere si in bune conditii.

3.7. Substantele chimice folosite in tehnologia de decapare si pasivare nu se vor deversa la canalizare ci numai in bazine de colectare a apelor acido-alcaline si sulfo-cromice si trimise apoi la statia de denocivizare.

3.8. Pentru buna functionare a bailor si o utilizare corecta a produselor se va evita impurificarea lor cu alte produse si se va respecta timpul de scurgere a bailor din cadrul procesului tehnologic.

4. MARCARE. DEPOZITARE. AMBALARE4.1. Produsele de degresare sunt ambalate in saci de hartie sau polietilena, acidul

sulfuric si acidul azotic in bidoane de PVC . Se depoziteaza in incaperi inchise ferite de umezeala.

4.2. Ambalajele vor fi marcate cu denumirea produsului, cantitatea, normativul de calitate si furnizorul produsului.

BIBLIOGRAFIE SF Nr 24025-95. Procesul tehnologic pentru decapare si pasivare a coliviilor din alama. STAS 12927-90. Bai de degresare. Metode de analiza. STAS 12926-95. Bai de decapare. Metode de analiza. STAS 7874/6-90. Bai de cromare. Prospecte de produs ale furnizorilor.

Pag. 19 din 86


Tabel 1. Tehnologia de decapare si pasivareConditii de lucru

Nr. Operatia Reactivul Concentratia Temperatura Timp de Timp decrt. tehnologica utilizat mentinere scurgere

(g/l) (C) (min.) (min.)

1. Degresare Hidroxid de sodiuSoda calcinataFosfat trisodicDegresant SD1Apa

60-8050-6020-5050-60rest

70-80 5-10 1

2. Spalare Apa rece curgatoare - mediul ambiant 1-5 13. Spalare Apa rece curgatoare - mediul ambiant 1-5 14. Decaparea si

pasivareaAnhidrida cromicaAcid azoticAcid sulfuricApa

150-20050-80

4-6rest

mediul ambiant 2 1

5. Spalare Apa rece - mediul ambiant 1-5 16. Neutralizare Soda calcinata

Apa2-10rest

40-50 2 1

8. Spalare Apa calda curgatoare - 80-90 2 19. Decapare

suplimentaraAcid azotic concentratApa

80-100rest

mediul ambiant 30 sec. 1

III.2.2 LINIA DE FOSFATARE OTEL DE RULMENTI;

1. GENERALITATI

1.1. Fosfatarea otelului de rulmenti are drept scop acoperirea suprafetei exterioare a otelului cu un strat cristalin de fosfati insolubili, de fier si zinc, in vederea asigurarii conditiilor optime pentru trefilarea si extrudarea otelului, in procesul tehnologic de presare la rece. Fosfatarea nu se utilizeaza ca procedeu de protejare anticoroziva elementelor de rulmenti.

1.2. Procesul tehnologic de fosfatare se executa in sectia Colivii, Atelierul Acoperiri de suprafata, in bai speciale, de catre personalul specializat in acest scop.

1.2. Principiul fosfatarii.

1.2.1. Procesul de fosfatare consta in formarea pe suprafata metalica a unui strat de cristale fine de fosfati metalici secundari si tertiari, insolubili, din solutii apoase de fosfati metalici primari de fier si zinc.

1.2.2. Reactia generala de obtinere a stratului de fosfati este urmatoarea:Fe 3Zn ( H2PO4)2 Zn3 (PO4)2 FeHPO4 H3PO4 H2

Pe masura ce stratul de fosfati format creste, viteza de formare a sa scade, inceputul degajarii hidrogenului (proces paralel cu formarea stratului de fosfati) indicand sfarsitul reactiei de fosfatare.

2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE FOSFATARE Si CONDITIILE TEHNICE DE EXPLOATARE A BAILOR UTILIZATE IN FOSFATARE.

2.1. Tehnologia de fosfatare este prezentata in tabelul 1 si consta in:

2.2. Degresarea

Pag. 20 din 86


2.2.1. Degresarea are ca scop indepartarea urmelor de grasimi de pe suprafetele metalice, si se face intr-o solutie alcalina in bai prin imersie. Capacitatea baii de degresare este de 7000l.

2.2.2. Produsele chimice folosite sunt:Hidroxid de sodiu solid STAS 98-76Fosfat trisodic cristalizat, tehnic STAS 3389-90Degresant SD1 STAS 9080-90

2.2.3. Prepararea solutiei alcaline se face in felul urmator: substantele alcaline se dizolva in baia de degresare umpluta pana la 3/4 din volum cu apa calda 50-600C. Solutia obtinuta se amesteca pana la dizolvarea completa a produselor chimice, apoi se aduce la nivelul de lucru si se incalzeste la temperatura de lucru data in tab.1. Degresarea este corecta atunci cand pe suprafata piesei degresate si spalata se formeaza un film de apa continuu.

2.2.4. Baia de degresare se va completa si corecta pe baza rezultatelor obtinute in urma analizelor chimice efectuate in laboratorul chimic. Analizele chimice se fac conform STAS 12927-90.

2.2.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, in vederea verificarii solutiilor de degresare, se face de catre personalul desemnat din cadrul Atelierului de Galvanizare, o data pe saptamana, sau ori de cate ori este nevoie conform IL-11B-15.

2.2.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an..

2.3. Spalarea2.3.1. Spalarea se face pentru indepartarea urmelor de solutie de degresare in bai

prin imersie. Capacitatea baii de spalare este de 7000l.

2.4. Decaparea2.4.1. Decaparea se face pentru inlaturarea urmelor de oxizi, in bai prin imersie.2.4.2. Produsul chimic folosit este:

Acid sulfuric tehnic STAS 97-802.4.3. Capacitatea baii de decapare este de 7000l. Materialul supus decaparii se

examineaza periodic pentru a preintampina aparitia ciupiturilor pe suprafata otelului ceea ce ar duce la rebutarea materialului.. Daca materialul supus decaparii nu s-a curatat bine de rugina sau tunder, se va tine in baie pana la curatare completa.

2.4.4. Analiza baii de decapare se face conform STAS 12926-95. Solutia de decapare sulfurica se va considera epuizata si se inlocuieste total cand continutul de acid sulfuric scade la 10 g/l iar continutul in Fe2 creste la 100 g/l. Continutul de fier se determina conform SR 12926-95.

2.4.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic se face de catre personalul desemnat din sectie, o data pe saptamana sau ori de cate ori este nevoie.

2.4.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an..

2.5. Fosfatarea .2.5.1. Produsele chimice folosite sunt:

Fosfatol Tip 1 STAS 7969-85,ST 6-98Acid ortofosforic STAS 10788-76

Pag. 21 din 86


2.5.2. Pentru prepararea unui litru de solutie de fosfatare tip 1 se procedeaza in felul urmator: se prepara o solutie de 100 cm3 fosfatol tip 1 in 900 cm3 apa demineralizata si se incalzeste la temperatura de 90-98C timp de doua ore, completandu-se mereu volumul de apa evaporat. Se adauga apoi 500-100 g span de fier degresat si decapat si se lasa solutia pentru amorsare timp de 10 h, dupa care se scoate spanul si se incalzeste la temperatura de lucru. Dupa preparare se controleaza aciditatea in laboratorul chimic, care atunci cand nu este in limitele prescrise se corecteaza cu solutie de fosfatol si/sau acid ortofosforic.

2.5.3. In timpul functionarii, in baie creste concentratia de fier datorita trecerii in solutie a ionilor de fier de pe suprafata pieselor. Concentratia maxima admisa de fier in solutia de fosfatare este de 3 g/l. in cazul depasirii acestei valori este necesara schimbarea solutiei. Continutul de fier se determina conform SR 12926-96.

2.5.3. Capacitatea bailor de fosfatare este de 7000 l baia mica si de 10000 l baia mare.

2.5.4. Grosimea peliculei de fosfat este de 10-15m. Daca stratul de fosfat nu este suficient de gros, materialul supus fosfatarii se va mentine in baie peste timpul indicat.

2.5.5. Prelevarea, aducerea probelor la analiza se face ca la pct.2.2.5.2.5.6. Analiza bailor de fosfatare se face conform STAS 11624/4-83.2.5.7. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica

si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an..

2.6. Spalarea2.6.1. Spalarea se face cu apa curgatoare, pentru indepartarea urmelor de solutie

de fosfatare, in bai prin imersie.

2.7. Neutralizarea2.7.1. Neutralizarea se face pentru indepartarea eventualelor urme de solutie de

fosfatare si de apa de pe suprafetele matalice, in bai prin imersie. capacitatea baii este de 7000 l.

2.7.2. Produsul folosit este:Carbonat de sodiu, tehnic, STAS 99-91, dizolvat in apa conform tabelului 1.

2.8. Tratarea cu ulei emulsionabil2.8.1. Tratarea cu ulei emulsionabil se executa pentru protectie anticoroziva, in bai

prin imersie Analiza emulsiei : ulei emulsionabil in apa, in proportie stabilita conform prospectului de produs. se face in laboratorul chimic. Prospectele se procura de catre sectie de la laborator chimic. Prelevarea probelor pentru analiza se face o data pe saptamana sau ori de cate ori este necesar, de catre personalul sectiei. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun, conform procedurilor specifice. Buletinele se emit in doua exemplare: 1 exemplar se transmite sectiei solicitante iar copia se arhiveaza la laboratorul chimic. Perioada de arhivare este de 1 an..

2.9. Defecte, cauze si remedieri2.9.1. Defectele care pot apare in cursul procesului de fosfatare, cauzele si

remedierea lor sunt incluse in planele de control.

2.10. Verificarea calitatii stratului de fosfat2.10.1. Verificarea calitatii acoperirii de fosfati se face conform STAS 10338-90 si

consta din:

Pag. 22 din 86


2.10.1.2. Verificarea aspectului stratului de fosfati se face cu ochiul liber.Stratul de fosfati depus trebuie sa fie de culoare gri deschis pana la gri inchis,

fara pete si zgarieturi.2.10.1.3. Verificarea aderentei se face conform punctului 5.4.5 din STAS 10338-90

prin doua metode:-strierea cu unghia ( proba cu urma alba );-frecarea stratului de fosfat in prealabil degresat.

2.10.1.3.1. In cazul verificarii prin striere cu unghia, pe stratul de fosfat trebuie sa apara o linie alba, fara sa se observe cu ochiul liber deteriorarea stratului.

2.10.1.3.2. In cazul verificarii prin frecare stratul de fosfat degresat cu triclorietilena este frecat cu o carpa alba curata ( 5 frecari duble sau 10 frecari in accelasi sens). Nu se admite aparitia pe carpa a petelor de culore inchisa.

2.10.1.4. Verificarea grosimii stratului de fosfati se face conform punctului 5.4.4.2, din STAS 10338-90. Masurarea indirecta a grosimii se face prin raportarea masei superficiale a stratului de fosfat la suprafata pe care a fost depus. Masurarea masei superficiale se face prin cantarirea probei inainte si dupa dizolvarea stratului cu ajutorul unei solutii de anhidrida cromica 5%, la temperatura de 70C, timp de min. 15 minute.

2.10.1.5. Verificarea rezistentei la coroziune a stratului de fosfat se face intr-o solutie de sulfat de cupru 3%. Dupa mentinerea epruvetei timp de 3 minute in solutie, dupa spalarea si uscarea acesteia, nu trebuie sa apara pe suprafata ei urme de cupru, care indica absenta stratului de fosfat.

3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA3.1 Operatia de fosfatare se va executa numai cu instalatia de ventilatie in functiune.3.2. Personalul din atelierul de galvanizare va purta echipament de protectie

corespunzator.3.3. La transportul, manipularea reactivilor si in timpul lucrului, muncitorii sunt obligati

sa foloseasca materiale de protectie adecvate si numai sub supraveghrea conducatorului locului de munca.

3.4. Acidul sulfuric se va turna in solutia din baie in vana subtire si nu invers.3.5. Depozitarea reactivilor se face in spatiu destinat acestui scop, cu respectarea

normelor privind materialele toxice si corozive.3.6. Este interzisa depozitarea reactivilor in cadrul atelierului de galvanizare, iar

spatiile de trecere si lucru trebuie mentinute libere si in bune conditii.3.7. Substantele chimice folosite in tehnologia de fosfatare nu se vor deversa la

canalizare ci numai in bazine de colectare a apelor acido-alcaline si trimise apoi la statia de denocivizare.

3.8. Pentru buna functionare a bailor si o utilizare corecta a produselor se va evita impurificarea lor cu alte produse si se va respecta timpul de scurgere a bailor din cadrul procesului tehnologic.

4. MARCARE. DEPOZITARE. AMBALARE4.1. Produsele de degresare sunt ambalate in saci de hartie sau polietilena, acidul

sulfuric in bidoane de PVC si fosfatolul in butoaie din PVC. Se depoziteaza in incaperi inchise ferite de umezeala.


BIBLIOGRAFIE “Protejarea materialelor metalice prin oxidare si fosfatare” Editura tehnica,

Bucuresti,1976. SF Nr 24019-95. Procesul tehnologic de fosfatare a otelului de rulmenti.

Pag. 23 din 86


STAS 10338-90. Acoperiri prin fosfatare. Conditii tehnice de calitate. STAS 12927-90. Bai de degresare. Metode de analiza. STAS 12926-95. Bai de decapare. Metode de analiza. STAS 11624/4-83. Solutii de fosfatare.Determinarea aciditatii libere si totale. STAS 10788-76. Acid ortofosforic. Prospecte de produse, ale furnizorilor

Tabel 1. Tehnologia de fosfatareConditii de lucru

Nr. Operatia Reactivul Concentratia Temperatura Timp de Timp decrt. tehnologica utilizat mentinere scurgere

(g/l) (C) (min.) (min.)

1. Degresare Hidroxid de sodiuFosfat trisodicDegresant SDIApa

25-3020-2550-60rest

85-90 20 3

2. Spalare Apa rece - mediul ambiant 1-5 33. Decapare Acid sulfuric

Apa150-200

rest20-25 0.5-2 h 3

4. Spalare Apa rece - mediul ambiant 1-5 35. Fosfatare Fosfatol tip1

Aciditate totalaAciditate liberaRaport aciditate

50-80 puncte16-23 puncte

2,8-5

95-98 nu se mai degaja bule de oxigen

3

6. Spalare Apa rece - mediul ambiant 1-5 37. Neutralizare Soda calcinata

Apa20

rest40-50 3-5 3

8. Tratare cu emulsie

Ulei emuls.adecvatInhibitor de coroziune

conform prospectului

conform prospectului

mediul ambiant 5 3-5

III.2.3 LINIA DE LUSTRUIRE CHIMICA CAPACE DE RULMENTI;

1. GENERALITĂŢI1.1.Lustruirea chimică a capacelor din tablă pentru rulmenţi radiali cu bile tip Z şi ZZ

conferă suprafeţelor metalice o capacitate reflectantă indifirent de rugozitatea suprafeţei.

1.2Efectul de lustruire se datoreşte unui fenomen de uniformizare a suprafeţei cu acţiune asupra microcristalelor superficiale din a căror aranjare şi orientare rezultă capacitatea reflectantă superioară.Produsele utilizate la lustruire elimină petele de coroziune şi formează un luciu metalic ca urmare a dizolvării stratului superficial şi netezirii microneregularităţilor suprafeţei.

Lustruirea se efectuează atăt pentru îmbunătăţirea aspectului căt şi pentru mărirea rezistenţei la coroziune datorită faptului că praful şi impurităţile din atmosferă aderă mai greu pe suprafeţele lucioase şi astfel se evită posibilitatea formării unor micropile locale, în prezenţa unui electrolit format din apa de condens în care se găsesc dizolvate diferite săruri şi gaze.

1.3Tipurile de produse utilizate în procesul tehnologic de lustruire :-Degresant SDI STAS9080/90-Carbonat de sodiu STAS99/91-Fosfat trisodic STAS3389/90-Acid sulfuric 96%(d=1,84) STAS97/80

Pag. 24 din 86


-Acid oxalic tehnic STAS4992/68-Apa oxigenata ST 004/93-DeroT(sau alt detergent) prospect produs-Dero RA prospect produs-Lichid de spalare White-spirit STAS44/84-Lichid de protectie Castrol DWX33 prospect produs

1.4Pentru a mări durata de funcţionare a băilor se impun măsuri pentru evitarea impurificărilor lor cu alte produse.

1.5Băile epuizate sau contaminate sunt deversate în bazinul de ape acido-alcaline şi trimise în staţia de neutralizare şi denocivizare a apelor.

2.CONDIŢII TEHNICE DE CALITATE APRODUSELOR ŞI PROCESUL TEHNOLOGIC DE LUSTRUIRE

2.1 Pregătirea materialului. 2.1.1 Capacele din tablă se vor aspecta vizual şi se vor îndepărta capacele ce

prezintă defecte mecanice (îndoiri, zgărieturi), zone oxidate, de capacele bune.2.1.2 Capacele bune sunt legate cu sârmă în seturi de câte 100-150 bucăţi.2.1.3 Din capacele oxidate se vor alcătui loturi separate care în timpul operaţiei de

lustruire urmează a fi menţinute un timp mai mare la decapare în acid sulfuric şi acid oxalic.

2.1.4 Capacele ce prezintă după procesul de lustruire urme de coroziune sau pete de culoare albă ,etc.,se vor lustrui din nou.

2.1.5 Capacele în funcţie de dimensiuni se aşează până la 10 legături pe cârlige sau în coşuri.

2.1.6 În atelierul de lustruire vor fi aduse numai capace ce pot fi lustruite în schimbul respectiv.

Procesul tehnologic .2.2.1 Lustruirea va fi efectuată numai de personalul special instruit cu efectuarea

acestei operaţii. 2.2.2 Cârligele cu capacele se supun manual procesului tehnologic de lustruire

chimică.2.2.3 În timpul operaţiei de lustruire cârligele cu capace se vor mişca prin scuturare,

periodic de 5-6 ori în fiecare baie. Operaţia de lustruire se execută în cadrul atelierului de galvanizare conform tehnologiei din tabelul 1.

Tabel 1 .Tehnologia de lustruire chimică a capacelor tip Z şi ZZ.

Nr. Operatia Reactivul ConcentratiaConditii de lucru

Temperatura Timp de Timp decrt. tehnologica utilizat mentinere scurgere

(g/l) (C) (min.) (min.)

1. Decapare I Acid sulfuric Apă

150-200 rest mediul ambiant 5-30agitare continuă

1

2. Spălare Apă rece curgătoare

- mediul ambiant 2agitare continuă

1

3. Decapare II Acid oxalic Apă 80-100 rest mediul ambiant 5-30agitare continuă

1

4. Lustruire Apă oxigenată Acid oxalic DERO T Apă

45-50 cm³/l 33-35 cm³/l

3cm³/l rest

35-40 1-2agitare continuă

1

5. Spălare Apă rece curgătoare

- mediul ambiant 2agitare continuă

1

6. Neutralizare DERO RA Apă 30-50 rest mediul ambiant 1 1

Pag. 25 din 86


agitare continuă

7. Spălare şi deshidratare

White-spirit - mediul ambiant 2agitare continuă

1

8. Conservare Castrol DWX33 - mediul ambiant 5agitare continuă

1

2.3. Condiţii tehnice de exploatare a băilor. În timpul procesului de lustruire chimică şi la prepararea băilor se impune respectarea următoarelor instrucţiuni .

2.3.1 Degresarea chimică se execută în bazine de 200 l capacitate conţinând produsul SDI sau fosfat trisodic şi carbonat de sodiu.

Prepararea băii se face dizolvând cantitatea necesară de degresant în baia umplută la ¾ din volum cu apă caldă la 40-50° C. După dizolvarea completă se adaugă apă până la nivelul de lucru , se omogenizează şi se încălzeşte până la 80-90° C. După o degresare şi spălare bună , suprafaţa capacelor trebuie să fie umectată complet de apă.

Periodic se va curăţa stratul de grăsime nesaponificate de la suprafaţă. Baia de degresare se va schimba când nu mai asigură o degresare corspunzătoare

a pieselor.Timpul de menţinere în baie este în funcţie de starea de impurificare a suprafeţei

metalice. Degresarea se consideră terminată când soluţia, udă în întregime şi uniform

suprafaţa capacelor.

2.3.2 Spălarea capacelor se execută după fiecare atac chimic pentru a preveni infestarea băilor de decapare.

Se impune respectarea timpului de scurgere după spălările succesive pentru a nu dilua băile de decapare şi lustruire.

Decaparea se execută în băi de 200 l capacitate.Decaparea este tot un tratament de pregătire a suprafeţei înainte de operaţia de

lustruire. Materialul supus decapării se examinează periodic pentru a preântâmpina apariţia

ciupiturilor pe suprafaţa capacelor, ceea ce duce la rebutarea capacelor.Se evită soluţii de decapare puternic acide deoarece puterea de atac este puternică

şi preferenţială şi se poate schimba structura cristalină superficială.După decapare suprafaţa capacelor nu trebuie să rămână cu urme de oxizi.În timpul decapării se va urmări menţinerea concentraţiei băilor prin corecţii cu acid

sulfuric sau acid oxalic.Soluţiile de decapare se vor înlocui când puterea de atac este mică, datorită

concentraţiei de ioni Fe2+ în cantitate mare, deşi se fac corecţiile respective.Este interzisă folosirea băilor de decapare sau a celorlalte băi în alte

scopuri(decaparea materialelor neferoase). La prepararea băii de acid sulfuric se toarnă cu atenţie cantitatea de acid sulfuric, în

jet subţire, în bazinul cu apă, apoi soluţia obţinută se va omogeniza. Soluţia de acid oxalic se va prepara prin dizolvarea cantităţii corespunzătoare de acid oxalic la 50- 60°C, se completează cu apă, apoi se omoganizează.

2.3.3 Lustruirea chimică.Operaţia de lustruire conferă pieselor atât un aspect decorativ cât şi unul funcţional.Lustruirea poate fi considerată o variantă a decapării, deoarece la începutul

procesului are loc o dizolvare a peliculei de oxizi de pe suprafaţa pieselor.

Pag. 26 din 86


Prin lustruire microproeminenţele se dizolvă preferenţial, suprafaţa rămânând netedă şi lucioasă, fără incluziuni.

Prepararea soluţiei de lustruire chimică se face astfel: a) se dizolvă cantitatea de acid oxalic în apă caldă, la 50-60°C;b) se aduce la nivelul de lucru cu apă rece;c) se adaugă cantitatea necesară de apă oxigenată şi se omogenizează;d) se adaugă ulterior, produs DERO T (sau alt detergent).

Se respectă cu stricteţe raportul între apa oxigenată şi acidul oxalic.Reacţia de lustruire este o reacţie exotermă şi baia se încălzeşte. 2.3.4 Neutralizare.Neutralizarea se execută cu produsul DERO RA în bazin de 200 l. capacitate.

Baia de neutralizare se prepară astfel: a) se umple baia de neutralizare cu apă;

b) se adaugă produsul DERO RA;c) se aduce la nivelul de lucru prin completare cu apă;d) se omogenizează baia .

2.3.5 Spălarea şi deshidratarea.Cârligele cu capace sunt introduse în baia de deshidratare, ce conţine lichidul de

spălare White-spirit.Capacitatea băii este de 200 l.Pentru o bună deshidratare şi pentru a evita corodarea ulterioară cârligele cu

capace se vor mişca prin scuturare periodică , iar apa decantată va fi purjată de 3-4 ori pe schimb şi ori de câte ori este nevoie.

2.3.6 Conservarea.Pentru a asigura o protecţie capacelor lustruite, acestea se conservă în produse de

conservare, în cazul nostru este Castrol DWX 33.Conservarea se execută într-o baie de 200l l.capacitate.După conservare piesele se menţin deasupra băii pentru scurgerea excesului de

conservant.

NOTE: -după fiecare operaţie tehnologică materialul supus lustruirii se va menţine

deasupra băilor respective pentru scurgerea soluţiei evitîndu-se astfel impurificarea băilor;-se va respecta cu stricteţe timpul de degresare, spălare,decapare şi

lustruire; -în atelierul de lustruire se vor aduce numai capace ce urmează a fi lustruite în ziua respectivă;

-la sfârşitul operaţiei de lustruire, capacele lustruite se vor aspecta în atelierul Montaj-Radiali cu bile;

-capacele lustruite vor fi aspectate prin sondaj de către personalul CTC, verificând aspectul pieselor;

-pe timpul transportului se va evita stropirea, umezirea sau contactul cu produse ce pot produce coroziuni.

2.4 Condiţii tehnice de calitate impuse soluţiilor din băile procesului de lustruire.

2.4.1 Pentru soluţia de degrasare chimică:a) cu SDI -alcalinitatea p în jur de 17 puncte;

-alcalinitatea m în jur de 44 puncte.b) cu carbonat şi fosfat -alcalinitatea p în jur de 48 puncte ;

-alcalinitatea m în jur de 90 puncte.

Pag. 27 din 86


2.4.2 Pentru baia de decapare I:-concentraţia în acid sulfuric 150-200 g/l.

2.4.3 Pentru baia de decapare II:-concentraţia în acid oxalic 80-100 g/l.

2.4.4 Pentru baia de neutralizare :-concentraţia în DERO RA 3-5%

3. MARCAREA AMBALAREA DEPOZITAREA.

3.1 Produsele lichide utilizate în procesul tehnologic de lustruire chimică a capacelor sunt ambalate în butoaie sau bidoane PVC, iar produsele solide sunt ambalate în saci de polietilenă sau hârtie. Pe ambalaje trebuie să fie inscripţionate citeţ denumirea produsului, normativul de calitate şi furnizorul.

3.2 Produsele de spălare şi conservare sunt ambalate în butoaie de tablă.3.3 Produsele utilizate la lustruire se depozitează în încăperi închise luîndu-se

măsuri de respectarea PSI.

4.NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA :

4.1 Se vor respecta normele de S.S.M şi P.S.I referitoare la utilizarea şi manevrarea substanţelor toxice, caustice şi inflamabile.

4.2 În timpul lucrului muncitorii vor purta echipament de protecţie antiacid.4.3 La prepararea de acizi se va turna acidul în apă,în jet subţire sub agitare

continuă. 4.4 Este interzis a se depozita substanţele chimice în atelier.4.5 În timpul lucrului va funcţiona instalaţia de ventilaţie.4.6 Substanţele chimice folosite în procesul de lustruire sunt substanţe cu caracter

poluant şi se vor deversa numai în bazinele denocivizare si neutralizare.

4.Linia de cromare;

1. GENERALITATI

1.1. Obiect si domeniu de aplicareCromarea este un procedeu de acoperire galvanica care se face:

-pentru marirea rezistentei la uzura a pieselor;-pentru marirea rezistentei la uzura si coroziune a pieselor care lucreaza cu

umiditate ridicata;-in scop decorativ si protector-decorativ;-pentru restabilirea cotelor pieselor uzate.

1.2. Principiul cromarii. Electroliti. Electrozi folositi.1.2.1. Cromarea este un procedeu electrochimic de depunere a unui strat de crom,

prin actiunea unui curent electric exterior asupra unui electrolit (baia de electroliza).1.2.2. Electrolitul pentru cromarea dura il constituie anhidrida cromica cu catalizator

sulfat. Anhidrida cromica si acidul sulfuric trebuie sa se afle intr-un raport de 1/100.1.2.3. Catodul il constituie obiectul de acoperit.1.2.4. Ca anozi se utilizeaza anozii solubili din plumb aliat cu stibiu. Anozii necesita

formarea peliculei negre de dioxid de plumb, care protejeaza suprafata aliajului de atacul chimic al electrolitului. Pelicula de dioxid de plumb se formeaza la introducerea anozilor sub curent in baia de cromare. Anozii se curata de crusta dura de cromat de plumb, formata la intreruperi frecvente de curent prin frecare cu o perie de otel sau sub dus de

Pag. 28 din 86


apa rece. Anozii trebuie sa aiba forme cat mai apropiate de cea a piesei, distanta optima anod-catod sa fie de 100150mm.

1.2.5. La depunerea stratului de crom au loc urmatoarele reactii:la catod: Cr6 + 6e- Cr

2H + 2e- H2

la anod: 4HO-- 4e- O2+2H2O1.2.6. Durata procesului de depunere depinde de grosimea stratului impusa prin

conditiile tehnice si se calculeaza cu relatia:t = (60 d )/(K Dc ) , in care:

t - durata depunerii, minuted - grosimea stratului metalic care se depune, m - greutatea specifica a metalului care se depune, i 7 gf/cm2

K - echivalentul electrochimic al cromului, Ki0,32 g/AhDc - densitate de curent, A/dm2

- randamentul de curent (cantitatea de metal efectiv depusa / cantitatea de metal teoretica),in %.

1.2.7. Calitatea acoperirii depinde de parametrii de lucru: compozitia electrolitului, densitatea de curent, temperatura, agitarea solutiei.

1.2.7.1. In tabelul 2 este data durata cromarii in minute, la densitatea de curent A/dm2 si la grosimea acoperirii in m si la un 13%.

2. PROCESUL TEHNOLOGIC DE CROMARE DURA Si CONDITIILE TEHNICE DE EXPLOATARE A BAILOR UTILIZATE IN CROMAREA DURA.

2.1. Tehnologia de cromare dura este prezentata in tabelul 1 si consta in :

2.2. Degresare electrochimica2.2.1. Degresarea electrochimica are ca scop indepartarea urmelor de grasimi de pe

suprafetele metalice, si se face intr-o solutie alcalina2.2.2. Reactivii folositi sant:

Hidroxid de sodiu solid STAS 98-76Carbonat de sodiu anhidru, tehnic STAS 99-91Fosfat trisodic cristalizat, tehnic STAS 3389-90Degresant SD1 STAS 9080-90

2.2.3. Prepararea solutiei alcaline se face in felul urmator: substantele alcaline se dizolva in baia de degresare umpluta pana la 3/4 din volum cu apa calda 50-600C. Solutia obtinuta se amesteca pana la dizolvarea completa a reactivilor, apoi se aduce la nivelul de lucru si se incalzeste la temperatura de lucru data in tab.1. Degresarea este corecta atunci cand pe suprafata piesei degresate se formeaza un film de apa continuu.

2.2.4. Baia de degresare se va completa si corecta pe baza rezultatelor obtinute in urma analizelor chimice efectuate in Laboratorul Chimic.Analizele chimice se fac conform STAS 12927-90.

2.2.5. Prelevarea si aducerea probelor la laboratorul chimic, in vederea verificarii solutiilor de degresare, se face de catre personalul desemnat din cadrul Atelierului de Galvanizare, o data pe saptamana, sau ori de cate ori este nevoie.

2.2.6. In urma analizelor efectuate se emit buletine de analiza, in care se specifica si corectiile de facut, acolo unde se impun.

2.3. Montarea pe dispozitive

Pag. 29 din 86


2.3.1. La montarea pe dispozitivele de suspendare trebuie sa se aiba in vedere ca piesele sa nu se ecraneze si ca toate portiunile suprafetei care se cromeaza sa fie la egala distanta de anod. Suprafetele care nu se cromeaza se acopera cu folii izolante de polietilena, polistiren.

2.4. Spalarea dubla2.4.1. Spalarea cu apa calda si apa rece se face pentru indepartarea urmelor de

solutie de degresare.

2.5. Decaparea elecrochimica (anodizarea)2.5.1. Decaparea electrochimica se face pentru inlaturarea urmelor de oxizi. In acelasi

timp are loc si o atacare usoara a suprafetei metalice (asperizare), astfel stratul de crom adera mai strans la substrat. Se executa o decapare anodica. Electrolitul este asemanator celui de la cromare.

2.5.2. Reactivii folositi sunt:Anhidrida cromica STAS 4116-85Acid sulfuric tehnic STAS 97-80

2.5.3. Prepararea electrolitului se face dizolvand anhidrida cromica in apa la temperatura de 40-500C dupa care se face analiza conform STAS 7874/6-90, stabilindu-se cantitatea necesara de catalizator (acid sulfuric). Se adauga cantitatea necesara de acid sulfuric pentru a se ajunge la raportul CrO3/H2SO41/100.

2.5.4. Analiza baii de anodizare se face conform STAS 7874/6-90.2.5.5. Prelevarea si aducerea probelor la Laboratorul Chimic se face in aceleasi

conditii ca la pct.2.4.5.2.5.6. In urma analizelor efectuate se intocmesc buletine de analiza si cu corectiile

care se impun.

2.6. Cromare dura2.6.1. Piesele scoase din baia de anodizare se introduc fara spalare in baia de

cromare.2.6.2. Piesele introduse in baia de cromare se mentin fara curent 2-3 min. pentru a

capata temperatura electrolitului, dupa care se conecteaza baia la curent.2.6.3. Reactivii folositi sant aceiasi ca la pct.2.5.2.2.6.4. Prepararea electrolitului se face ca la pct.2.5.3.2.6.5. Prelevarea, aducerea probelor si analiza electrolitului se face ca la pct.2.5.5.2.6.6. Se intocmesc buletine de analiza cu rezultatele obtinute si cu corectiile ce se

impun.

2.7. Decromarea2.7.1. Decromarea se face in cazul cand stratul de crom depus nu este

corespunzator.2.7.2. Decromarea se executa in baia de cromare, piesele asezandu-se la anod.

Conditiile de lucru sant aceleasi ca la cromarea electrolitica cu exceptia duratei care este intre 10-15 min. si variaza in functie de grosimea stratului de crom depus.

2.8. Spalarea dubla2.8.1. Se executa mai intai o spalare cu recuperarea anhidridei cromice, apoi o

spalare in apa rece curgatoare pentru indepartarea ultimelor urme de electrolit.

2.9. Uscarea2.9.1. Uscarea se face cu jet de aer comprimat de 3 atm. si lipsit de impuritati.

Pag. 30 din 86


2.10. Demontarea de pe dispozitiv2.10.1. Piesele cromate sant demontate de pe dispozitiv si se indeparteza protectiile

de pe suprafata pieselor.

2.11. Dehidrogenarea2.11.1. Tratamentul termic de dehidrogenare se face in scopul reducerii fragilizarii la

hidrogen.Se face prin incalzire la temperaturi de 150-200C timp de 2h in bai de ulei, cuptoare cu aer cald, in vid sau in apa calda (procedeul este foarte lent).

3. NORME DE SECURITATE SI SANATATE IN MUNCA3.1 Operatia de cromare se va executa numai cu instalatia de ventilatie in

functiune.3.2. Personalul din atelierul de galvanizare va purta echipament de protectie

corespunzator.3.3. La transportul, manipularea reactivilor si in timpul lucrului, muncitorii sant

obligati sa foloseasca materiale de protectie adecvate si numai sub supraveghrea conducatorului locului de munca.

3.4. Acidul sulfuric se va turna in solutia din baie in vana subtire si nu invers.3.5. Dizolvarea anhidridei cromice se face prin imersarea cupelor cu anhidrida

cromica bulgari in apa si in continua agitare.3.6. Depozitarea reactivilor se face in spatiu destinat acestui scop, cu respectarea

normelor privind materialele toxice si corozive.3.7. Este interzisa depozitarea reactivilor in cadrul atelierului de galvanizare, iar

spatiile de trecere si lucru trebuie mentinute libere si in bune conditii.3.8. Substantele chimice folosite in tehnologia de cromare dura nu se vor deversa la

canalizare ci numai in bazine de colectare a apelor cromice si a apelor acido-alcaline si trimise apoi la statia de denocivizare.

4. MARCARE. DEPOZITARE. AMBALARE4.1. Anhidrida cromica si soda caustica sant ambalate in butoaie de tabla, acidul

sulfuric in bidoane de PVC si fosfatul trisodic, carbonatul de sodiu, degresantul SD1 in saci de hartie.


BIBLIOGRAFIE “Indreptar galvanotehnic”. Editura Bucuresti SF Nr 2400-95. Procesul tehnologic pentru cromarea dura a inelelor de rulmenti si

a matritelor. STAS 7978-88. Acoperiri electrochimice de crom dur. Conditii tehnice de calitate. SR EN ISO 2819:1996.Acoperiri metalice pe suport metalic. Acoperiri

electrochimice si chimice. Lista metodelor de verificare a aderentei. STAS 7874/6-90. Bai de cromare. Metode de analiza. STAS 12927-90. Bai de degresare. Metode de analiza.

Tab.1. Tehnologia de cromare dura

Conditiile de lucruNr Operatia Reactivul Concentr. Temp. Timp

deTimp de Dens. Tens.

crt. tehnologica utilizat ment. scurg. de curent la borneg/l C min min A/dm2 V

1. Montareape dispozitiv

- - - - - - -

2. Degresarea Hidroxid de sodiu 80-100 70-85 3-5 1 5-10 6-8

Pag. 31 din 86


electrochimica Carbonat de sodiuFosfat tri-sodicDegresant SD1

20-3010-2050-60

3. Spalare Apa calda - 80 1 1 - -4 Spalare Apa rece - - 1 1 - -5. Decapare anodica Anhidrida cromica

Acid sulfuric1501,5

40-60 1-2 - 10-20 6-8

6. Cromarea dura Anhidrida CromicaAcid sulfuric

150-2501,5-2,5

40-60 Cf tab. 2.

2 25-50 6-8

7. Decromarea(anodica)

Anhidrida cromicaAcid sulfuric

150-2501,5-2,5

40-60 10-15 1 25-50 6-8

8. Spalare Apa rece - - 1 1 - -9. Spalare Apa rece - - 1 1 - -10. Uscare Aer compr. - - 1-2 - - -11. Demontare de pe

dispozitiv- - - - - - -

12. Dehidrogenare - - 150-200

2h - - -

2.MIJLOACE DE PRODUCTIE AUXILIARE

2.1 Pod rulant cu manipulare de la sol 2To.f. = 2 buc.2.2 Monorai 500kg.f. = 3 buc.2.3 Motostivuitor 3To.f. = 1buc.2.4 Dacia Papuc = 1 buc.2.5 Carucior manual2.6 Sistem de incalzire cu abur(3 bari, 120 Co) a bailor de lucru.2.7 Aductiune apa industriala la baile de lucru (conducte, vane, coturi,

robineti, etc.).2.8 Sursa aer comprimat (5 bari)2.9 Scule ajutatoare, dispozitive de sprijin a pieselor, grinzi, carlige.2.10 Sisteme de ventilare mecanica.2.11 Transformatoare coboratoare de tensiune.2.12 Redresoare curent continuu.

Pag. 32 din 86


Capitolul IV. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.1 : GALVANIZATOR

Galvanizatorul isi desfasoara activitatea in cadrul atelierului Galvanizare, lucrand, functie de comenzile de productie, la una din liniile tehnologice din cadrul atelierului:

-Linia de decapare-pasivare colivii de alama;-Linia de fosfatare otel de rulmenti;-Linia de lustruire chimica capace de rulmenti;-Linia de cromare;

In timpul programului de lucru, galvanizatorul avand pregatirea si cunostintele necesare, executa opertiile de munca prevazute in stndardele de firma prezentate mai sus, astfel incat sa se obtina produse in parametri de calitate ceruti in documentatia tehnica si activitatea sa se desfasoare in conditii de securitate si sanatate.

IV.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

IV.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE

Echipamente : Bai de lucru; Mijloace de ridicat si transport monogrinda 500kg.f. – 3 buc. Pod rulant cu manipulare de la sol 2To.f. = 2 buc. Carucior manual Sistem de incalzire cu abur(3bari, 120 Co) a bailor de lucru. Sursa aer comprimat (5 bari) Scule ajutatoare, dispozitive de sprijin a pieselor, grinzi, carlige. Sisteme de ventilare mecanica. Transformatoare coboratoare de tensiune. Redresoare curent continuu.

Echipamente individuale de protectie:-costum antiacid;-ochelari de protectie;-sort de protectie antiacid;-cizme antiacide;-manusi antiacide;-masca de protectie;

IV.1.2 EXECUTANTUL

- Are calificarea corespunzătoare desfăşurării procesului de munca, este instruit din punct de vedere al securităţii si sănătăţii in munca, lucrează in echipa, timpul de lucru 8 ore/ schimb, este dotat cu echipament individual si imbracaminte de protectie.

- Corespunde din punct de vedere fizic si mental (in conditiile in care este odihnit si nu este sub influenta drogurilor sau alcoolului), este examinat medical la angajare si periodic.

- Este capabil sa manipuleze echipamentele de munca in mod responsabil.

IV.1.3 SARCINA DE MUNCA

- Deplasarea de la domiciliu la locul de munca si de la locul de munca la domiciliu.- Prezentarea la serviciu in stare "apt de lucru";

Pag. 33 din 86


- Predarea / primirea schimbului in prezenţa şefului de formatie , a lucrărilor şi a echipamentelor tehnice din sfera de competenţă;

- Informarea asupra lucrărilor ce urmează a fi efectuate, stabilirea priorităţilor de lucru, verificarea stării tehnice a echipamentelor de munca din dotare

- Respecta intocmai condiţiile tehnice de exploatare a instalatiilor,utilajelor si echipamentelor deservite in timpul procesului de munca;

- Transportarea manuala sau cu mijloacele de ridicat si transportat din dotare, a pieselor supuse tratamentelor electrochimice si chimice, de la locul de depozitare la posturile de lucru.

- Asezarea pieselor pe dispozitivele de lucru.- Manipularea pieselor, manuala sau cu mijloacele de ridicat si transportat din dotare,

in vederea imersarii acestora in baile de lucru.- Transportul, depozitarea si ambalarea pieselor tratate.- Suflarea cu jet de aer comprimat, in vederea uscarii pieselor decapate si spalate.- Supravegherea instalatiilor si a bailor de lucru.- Formarea si/sau corectarea compozitiei bailor de lucru.- Curatarea periodica a bailor de lucru.- Pastrarea curateniei la locul de munca si in sectorul de activitate.- Păstrarea cu grijă a bunurilor din dotare; - Urmareste functionarea in permanenta a instalatiilor de ventilare mecanica.- Executarea, intocmai şi la timp, a dispoziţiilor date de şeful de formaţie; - Intervenţia promptă pentru evitarea sau limitarea efectelor in caz de avarie; după

eliminarea pericolului, informează şeful de formaţie şi participă in continuare la remedierea defecţiunilor;

- Nu are voie să părăsească postul fără aprobarea şefului ierarhic; - Informarea şefului de formaţie asupra oricărei nereguli constatate; - Cunoaşterea procedurilor, instructiunilor si a reglementarilor Sistemului de

management calitate-mediu precum si a prevederilor de securitate şi sănătate in muncă specifice;

- Răspunde de menţinerea integrală şi in stare de funcţionare a echipamentelor şi utilajelor din zona repartizată conform atribuţiilor conferite dar şi a dispoziţiilor primite;

- Colaborează cu personalul de intreţinere şi reparaţii din schimb, respectiv, precizând defecţiunile ce apar in timpul funcţionării utilajului deservit;

- Răspunde de respectarea prevderilor SSM si SU in executarea manevrelor şi intervenţiilor;

- Are obligatia de a utiliza şi păstra in bune conditii EIP din dotare;

IV.1.4 MEDIUL DE MUNCA

- Atelierul Acoperiri de suprafata este situat intr-o incinta închisa, intr-un corp de clădire separat de restul activitatilor din Sectia Colivii;

- Are 4 fluxuri de fabricatie cu destinaţii diferite (Linia de decapare-pasivare colivii de alama; Linia de fosfatare otel de rulmenti; Linia de lustruire chimica capace de rulmenti; Linia de cromare);

-Temperatura este in general constanta, umiditatea crescuta, ventilaţie naturala si artificiala (Centrala termica de tratare aer); Pe timp de iarna incalzirea halei se face deficitar;-Prezintă vapori de noxe chimice degajate din baile de lucru, sub limitele maxime admise de norme (hidroxid de sodiu, acid azotic, acid sulfuric, anhidrida cromica, fosfat trisodic, Degresant SDI, Fosfatol tip1, Soda calcinata, Acid oxalic tehnic, Lichid de protectie Castrol DWX33);

-Iluminatul este asigurat natural si artificial;

Pag. 34 din 86


-Nu exista zgomot peste nivelul normal si nu sunt radiatii sau pulberi in mediul de munca.

Pag. 35 din 86

UNITATEA:S.C. ............. S.A. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ Nr.1

GALVANIZATOR

NUMĂR PERSOANE EXPUSE: 7

SECŢIA: COLIVII DURATA EXPUNERII: 8 ore /schimbLOCUL DE MUNCĂ:

ATELIER ACOPERIRI DE SUPRAFATAECHIPA DE EVALUARE:

COMPONENTA SISTEMULUI DE

MUNCĂ

FACTORI DE RISC IDENTIFICAŢI

FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE A FACTORILOR DE RISC

(descriere, parametri)

CONSECINŢA MAXIMĂ PREVIZIBILĂ

CLASA DE GRAVITATE

CLASA DE PROBABILITATE

NIVEL DE RISC

0 1 2 3 4 5 6

MIJLOACE DE PRODUCŢIE

FACTORI DE RISC MECANIC

F1. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat (5 bari) ITM 3-45 zile 2 4 2F2. Deplasari ale mijloacelor de transport;-accidente de circulatie transport intern;-accidente de circulatie de traseu;

DECES 7 1 3

F3.Alunecarea semifabricatelor depozitate necorespunzator:-din stive interoperatii; de pe mesele de control; din mijloacele de transport; din dispozitivele de imersare; etc.

ITM 45-180 zile 3 1 2

F4.Rostogolire colaci de otel de rulment, neasigurati impotriva deplasarilor necontrolate;

ITM 45-180 3 1 2

F5.Cadere libera in gol, de organe de masini de pe podurile rulante, desprinse la un moment dat datorita solicitarilor statice si dinamice;

InvaliditateGR.II

5 3 4

F6.Rasturnare de materiale aflate in stive sau pozitii cu echilibru instabil (colivii de alama, colaci de otel, legaturi de bare de otel)

InvaliditateGR.II

5 2 4

F7.Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime;

DECES 7 1 3

F8.Proiectarea de corpuri desprinse de la ventilatoarele mecanice aflate in functionare normala;

ITM 45-180 3 1 2

F9.Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol;

DECES 7 1 3

F10.Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite sau cedarii mecanice a unor elemente de transport si distributie abur si/sau aer comprimat;

ITM 3-45 zile 2 4 2

F11. Manipularea manuala a pieselor cu suprafeţe cu contururi periculoase – tăiere, înţepare;

ITM 3-45 zile 2 6 3

FACTORI DE RISC TERMIC

F12. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata(conducte, robineti, fitinguri- prin care circula abur)

ITM 3-45 zile 2 5 3

F13. Contactul accidental al epidermei cu continutul bailor cu temperatura ridicata (60-90 0C), neutralizare, fosfatare, degresare;

ITM 3-45 zile 2 4 2

F14. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii (lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant);

ITM 45-180 3 2 2

F15. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii, provocate de contactul acizilor cu materiale combustibile;

ITM 45-180 3 1 2

FACTORI DE RISC ELECTRIC

F16.Electrocutare prin atingere directă datorata-deteriorari ale izolatiilor;-inexistentei ingradilor de protectie

DECES 7 1 3

F17.Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de pas datorata:-deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice-deteriorarea circuitelor de legare la pamant-lispa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentului

DECES 7 1 3

FACTORI DE RISC CHIMIC

F18. Arsuri chimice provocate de contactul epidermei cu acidul azotic (apa tare), acidul sulfuric concentrat (vitriol), de acidul oxalic, acidul fosforic, de hidroxidul de sodiu (soda caustica) contactul cu ochii si ingerarea accidentala;

InvaliditateGR.III

4 3 4

F19. Inhalarea prafului de carbonat de sodiu (soda calcinata), ingerarea accidentala, iritarea ochilor;

ITM 3-45 zile 2 2 2

F20. Intoxicarea prin absorbtia in corp a trioxidului de crom (anhidrida cromica), prin piele si/sau inhalare;

DECES 7 1 3

F21. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide, continute de baile de lucru (decapare, fosfatare, cromare, lustruire chimica);

InvaliditateGR.III

4 1 2

F22. Efectul cronic(dermatite) asupara organismului datorita expunerii repetate la acizi, anhidrida cromica;

ITM 3-45 zile 2 2 2


MEEDIULDE MUNCĂ

FACTORI DE RISC FIZIC

F23. Temperatura ridicată a aerului în timpul verii.:-ventilatie mecanica ineficienta;-bai de lucru incalzite cu abur;-conducte transport abur neizolate termic;

ITM 3-45 zile 2 2 2

F24. Temperatura scăzută a aerului în timpul iernii :-instalatia de intoducere aer cald ineficienta;-usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer cald;-geamuri sparte;

ITM 3-45 zile 2 4 2

F25. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai incalzite si de constructie de tip deschis;

ITM 3-45 zile 2 2 2

F26. Expunerea lucratorilor la zgomot in timpul suflarii cu aer comprimat, in vederea uscarii pieselor decapate;

InvaliditateGR.III

4 1 2


F27.Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti:Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar;Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu;

DECES 7 1 3

F28.Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile cu solventi organici si solutii de conservare;

ITM 45-180 3 1 2

SARCINA DE MUNCĂ

OPERATII, REGULI,

PROCEDEE GRESITE

F29. Manipularea substantelor chimice periculoase fara purtarea echipamentului individual de protectie din dotare, adecvat pericolelor existente.

ITM 3-45 zile 2 6 3

F30. Transvazarea substantelor lichide periculoase in mod necorespunzator (utilizarea dispozitivelor de sifonare si aspirarea cu gura), fara utilizarea dispozitivelor speciale, favorizand-se contactul lucratorilor cu substantele respective si degajarea de gaze nocive, corozive, iritante;

DECES 7 1 3

F31. Diluarea acidului sulfuric prin turnarea brusca a ape in acid, care conduce intodeauna la o reactie chimica violenta si la stropirea cu acid.

InvaliditateGR.III

4 1 2

F32. Amestecarea acizilor prin turnarea acidului cel mai diluat in acidul cel mai concentrat (mai dens), care conduce intodeauna la o reactie chimica violenta si la stropirea cu acid.

InvaliditateGR.III

4 1 2

F33. Spalarea si denocivizarea imbracamintei de protectie se face la domiciliu, de catre fiecare lucrator in parte;

ITM 45-180 3 1 2

SOLICITARE FIZICĂ

F34.Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de imersare manuala a dispozitivelor cu piese, in baile de lucru.

ITM 45-180 3 2 2

Pag. 39 din 86


EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE

F35.Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.

DECES 7 1 3

F36. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita manevrelor, reglajelor gresite, la utilizarea apei calde la spalator, dus.

ITM 45-180 3 2 2

F37. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete instruit si autorizat (pod rulant, motostivuitor, electrocar, dacia papuc, etc.)

InvaliditateGR.I

6 1 3

F38. Intreruperea functionarii sistemelor de ventilare mecanica a atelierului in timpul lucrului (ventilare generala, ventilare locala-exhausare noxe de la baile de lucru).

ITM 45-180 zile 3 4 3

F39. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa).

DECES 7 1 3

F40. Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.

InvaliditateGR.II

5 3 4

F41. Căderea de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare,

ITM 3-45 zile 2 4 2

F42. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, imersarea si transportul sarcinilor cu mijloace mecanizate,

InvaliditateGR.I

6 2 4

OMISIUNI F43. Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare.

DECES 7 1 3

Nivelul de risc global al locului de munca este:

0(7x7)+0(6x6)+0(5x5)+5(4x4)+16(3x3)+22(2x2)+0(1x1) 322Ng = = = 2,87

0x7+0x6+0x5+5x4+16x3+22x2+0x1 112

Pag. 40 din 86


Fig.1. Nivele partiale de risc pe factori de riscLocul de munca nr. 1 – GALVANIZATOR

Pag. 41 din 86

Legenda grafic “Nivele de risc partiale pe factori de risc”:

F1. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat (5 bari) F2. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu;F3.Alunecarea semifabricatelor depozitate necorespunzator: -din stive interoperatii; de pe mesele de control; din mijloacele de transport; din

dispozitivele de imersare; etc.F4.Rostogolire colaci de otel de rulment, neasigurati impotriva deplasarilor necontrolate;F5.Cadere libera in gol, de organe de masini de pe podurile rulante, desprinse la un

moment dat datorita solicitarilor statice si dinamice;F6.Rasturnare de materiale aflate in stive sau pozitii cu echilibru instabil (colivii de

alama, colaci de otel, legaturi de bare de otel)F7.Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe

podurile rulante, geamuri situate la inaltime;F8.Proiectarea de corpuri desprinse de la ventilatoarele mecanice aflate in functionare

normala;F9.Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de

la sol; F10.Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite

sau cedarii mecanice a unor elemente de transport si distributie abur si/sau aer comprimat;


F12. Contactul direct al epidermei cu suprafete cu temperatura ridicata (conducte, robineti, fitinguri- prin care circula abur)

F13. Contactul accidental al epidermei cu continutul bailor cu temperatura ridicata (60–900C), neutralizare, fosfatare, degresare;

F14. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii (lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant);

F15. Arsuri inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii, provocate de contactul acizilor cu materiale combustibile;

F16.Electrocutare prin atingere directă datorata -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectieF17.Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de pas datorata: -deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lipsa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentuluiF18. Arsuri chimice provocate de contactul epidermei cu acidul azotic (apa tare),

contactul cu ochii si ingerarea acidul sulfuric concentrat (vitriol), de acidul oxalic, acidul fosforic, de hidroxidul de sodiu (soda caustica) contactul cu ochii si ingerarea accidentala;

F19. Inhalarea prafului de carbonat de sodiu (soda calcinata), ingerarea accidentala, iritarea ochilor;

F20. Intoxicarea prin absorbtia in corp a trioxidului de crom (anhidrida cromica), prin piele si/sau inhalare;


F22. Efectul cronic(dermatite) asupara organismului datorita expunerii repetate la acizi, anhidrida cromica;

F23. Temperatura ridicată a aerului în timpul verii.: -ventilatie mecanica ineficienta; -bai de lucru incalzite cu abur; -conducte transport abur neizolate termic;F24. Temperatura scăzută a aerului în timpul iernii : -instalatia de intoducere aer cald ineficienta; -usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer cald; -geamuri sparte;F25. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai incalzite si de constructie de tip

deschis;F26. Expunerea lucratorilor la zgomot in timpul suflarii cu aer comprimat, in vederea uscarii

pieselor decapate;F27.Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti:Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar;Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu;F28.Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile cu solventi organici si solutii de

conservare;F29. Manipularea substantelor chimice periculoase fara purtarea echipamentului individual

de protectie din dotare, adecvat pericolelor existente.F30. Transvazarea substantelor lichide periculoase in mod necorespunzator (utilizarea

dispozitivelor de sifonare si aspirarea cu gura), fara utilizarea dispozitivelor speciale, favorizand-se contactul lucratorilor cu substantele respective si degajarea de gaze nocive, corozive, iritante;

F31. Diluarea acidului sulfuric prin turnarea brusca a ape in acid, care conduce intodeauna la o reactie chimica violenta si la stropirea cu acid.

F32. Amestecarea acizilor prin turnarea acidului cel mai diluat in acidul cel mai concentrat (mai dens), care conduce intodeauna la o reactie chimica violenta si la stropirea cu acid.

F33. Spalarea si denocivizarea imbracamintei de protectie se face la domiciliu, de catre fiecare lucrator in parte;

F34.Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de imersare manuala a dispozitivelor cu piese, in baile de lucru.

F35.Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.



F38. Intreruperea functionarii sistemelor de ventilare mecanica a atelierului in timpul lucrului (ventilare generala, ventilare locala-exhausare noxe de la baile de lucru).


F40. Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.F41. Căderea de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare,F42. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, imersarea si

transportul sarcinilor cu mijloace mecanizate,F43. Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau utilizarea de echipamente de protectie

necorespunzatoare.


IV.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „GALVANIZATOR” este egal cu 2,87, fiind situat sub nivelul de risc admis în România de 3,5 şi care încadrează riscul global între mic şi mediu.

Din „Fişa de evaluare nr. 1” rezultă că din cei 43 de factori de risc identificaţi şi evaluaţi, 5 depăşesc nivelul 3,5; fiind consideraţi ca factori de risc inacceptabili;

Cei 5 factori de risc cu nivel inacceptabil (nivele partiale = 4) sunt:F5. Cadere libera in gol, de organe de masini de pe podurile rulante, desprinse la

un moment dat datorita solicitarilor statice si dinamice;F6. Rasturnare de materiale aflate in stive sau pozitii cu echilibru instabil (colivii de

alama, colaci de otel, legaturi de bare de otel)F18. Arsuri chimice provocate de contactul epidermei cu acidul azotic (apa tare),

contactul cu ochii si ingerarea acidul sulfuric concentrat, de acidul oxalic, acidul fosforic, de hidroxidul de sodiu (soda caustica) contactul cu ochii si ingerarea accidentala;

F40. Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.F42. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, imersarea si

transportul sarcinilor cu mijloace mecanizate;

IV.3 PROPUNERI DE MĂSURI

În scopul diminuării sau eliminării surselor de pericole potenţiale reprezentate de 5 factori de risc inacceptabili la locul de muncă „GALVANIZATOR” se impune luarea de măsuri de prevenire şi protecţie tehnice şi/sau organizatorice prezentate în „Fişa de măsuri propuse”.

De asemenea se propun masuri de prevenire si pentru factorii de risc cu nivele de risc partial 3, dar a caror clase de gravitate sunt maxime (7), consecinte maxime (deces)

Pag. 45 din 86

IV.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.1 : GALVANIZATOR

Nr.crt

Locul de muncă / Factor de risc Nivel

de riscMĂSURA PROPUSA

1. F5.Cadere libera in gol, de organe de masini de pe podurile rulante, desprinse datorita solicitarilor statice si dinamice;

4 -Manevrarea macaralelor (cu excepţia celor cu acţionare manuală) se va efectua obligatoriu numai de către persoane autorizate de IT ISCIR. -Responsabilul ISCIR cu supravegherea si verificarea tehnica a instalatiilor pe societate, colaboreaza la întocmirea planului de mentenanţă al instalatiilor de ridicat şi urmăreste îndeplinirea acestuia la termenele prevăzute ;-Zilnic, la intrarea in schimb, macaragiul va verifica : -starea tehnica a macaralei si va sesiza comp. Mentenanta in cazul aparitiei unor defecte. -ca pe macara sa nu se gaseasca obiecte asezate liber; -toate elementele macaralei si in special dispozitivele de siguranta si de protectie, franele, caile de rulare, opritoarele de la capetele liniei, starea cablurilor si fixarea lor;-Macaragiul are obligatia să nu transporte sarcina pe deasupra persoanelor;-Pentru lucrarile de mentenanta se vor respecta urmatoarele: -se va deplasa macaraua in locul stabilit pentru repaus; -se va ingradi locul sub macara si ia masuri pentru a impiedica apropierea sau trecerea persoanelor prin dreptul zonei de lucru; -se va organiza locul de munca, specific lucrului la inaltime;

2. F6.Rasturnare de materiale aflate in stive sau pozitii cu echilibru instabil (colivii de alama, colaci de otel, legaturi de bare de otel)

4 -Materialele grele, voluminoase(colaci de otel, legaturi de bare de otel) se vor incarca si descarca, cu instalatii de ridicat si transportat corespunzatoare.Se interzice stationarea lucratorilor in dreptul materialelor care se descarca, precum si oprirea materialelor cu picioarele, cu ranga sau cu alte scule. Lucratorii trebuie sa stationeze lateral fata de locul descarcarii, in timpul efectuarii acestor operatii.-Depozitarea pieselor cu forme geometrice regulate, se va face in stive cu randuri intretesute si de inaltimi care sa asigure un echilibru stabil. Pentru evitarea rasturnarii lor se recomanda ca inaltimea sa nu depaseasca 1,5 x latura mica a bazei. Scoaterea materialelor din stiva se va face astfel incat sa se evite prabusirea stivei .

3. F18. Arsuri chimice provocate de contactul epidermei cu acidul azotic (apa tare), acidul sulfuric concentrat (vitriol), de acidul oxalic, acidul fosforic, de hidroxidul de sodiu (soda

4 -Admiterea lucratorilor la locurile de munca, se va face numai daca cestia sunt echipati corespunzator, sunt odihniti si apti fizic si pshizic;-Utilizarea echipamentului individual de protectie din dotare (ochelari de protectie, manusi antiacide, costum antiacid, cizme antiacide, sort de protectie);

caustica), contactul cu ochii si ingerarea accidentala;

-Transvazarea substantelor lichide (acide si corozive) se va face su dispozitive speciale;-La prepararea solutiilor intodeauna se va turna acidul peste apa si / sau acidul mai concentrat peste peste acidul mai slab;-Aprovizionarea ritmica a postului de prim ajutor cu materialele prevazute in inventarul trusei de prim ajutor;-Intretinerea in stare de functiune a surselor de apa cu jet vertical, pentru interventii in caz de accident chimic;-Efectuarea controlului medical la angajare si periodic conform legislatiei in vigoare;-Depozitarea substanţelor periculoase se va face in depozite prevăzute cu usi metalice, grile de fier la ferestre, instalaţii de ventilaţie. In aceste încăperi nu se vor depozita si alte materiale. -Substanţele vor fi păstrate in ambalajul original astfel incat sa se asigure o etanşeitate perfecta, inchise cu capac sau dop in recipiente de sticla sau masa plastica.-Eticheta ambalajelor pentru substanţele periculoase va include:denumirea substanţei, numele producătorului, importatorului ori distribuitorului, simbolurile de pericol si indicaţiile de pericol atribuite substanţei respective(pictograme), frazele de risc atribuite substanţei sau preparatului respectiv (Frazele de tip R); frazele de securitate atribuite substanţei sau preparatului respectiv (Frazele de tip S);

4. F40. Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.

4 -Marcarea si iluminarea zonelor periculoase;-Imprejmuirea zonelor cu capace tehnologice deschise si avertizarea acestora cu placute „ACCESUL INTERZIS”; montarae capacelor tehnologice dupa orice interventie.

5. F42. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, imersarea si transportul sarcinilor cu mijloace mecanizate,

4 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat” elaborate de, ISCIR.-Macaragii, legataorii de sarcina, precum si echipele de intretinere, revizie si reparare a macaralelor, trebuie sa respecte instructiunile de exploatare a utilajelor si prescriptiile tehnice ISCIR .-Macaragii, legataorii de sarcina, precum si echipele de intretinere, revizie si reparare a macaralelor, trebuie sa cunoasca si sa respecte cerintele minime din hotararea de Guvern nr.971/2006 privind semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca.

6. F2. Deplasari ale mijloacelor de transport;-accidente de circulatie transport intern;

3 -Instruirea lucrătorilor privind importanţa respectării codului de circulaţie rutieră şi a restricţiilor legate de zonele de circulaţie feroviară;


-accidente de circulatie de traseu; -Instruirea lucrătorilor privind interzicerea staţionării sau deplasării pe căile de acces auto de pe drumurile publice, sau în apropierea căilor ferate;-Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a zonei de lucru; marcarea zonelor de lucru, în conformitate cu prevederile legale şi instrucţiunile proprii de SSM;-Conducerea autocamioanelor, autobasculantelor si autocisternelor, in incinta societatii, este permisa numai persoanelor care poseda permis de conducere valabil pentru categoria respectiva, eliberat de organul de politie.-Conducerea electrocarelor, motocarelor si tractoarelor, care nu se deplaseaza pe drumurile publice, se va face numai de catre muncitori care au implinit varsta de 18 ani si care au fost instruiti testati si autorizati de catre conducerea societatii.-Conducatorul mijlocului de transport intern este obligat sa cunoasca si sa respecte indicatoarele de circulatie si mijloacele de avertizare intalnite in incinta societatii.-Se interzice conducerea mijloacelor de transport intern de catre persoane care nu sunt apte medical, sub influenta bauturilor alcoolice, obositi sau care au primit sanctiuni cu suspendare pe timp limitat sau definitiv a dreptului de conducere.-Se vor monta la loc vizibil indicatore privind restrictiile de viteza in incinta societatii si anume : viteza de circulatie maxima admisa pe caile de transport uzinale este de: 15 Km/h, pe trecerile principale din incaperile de lucru: 6 Km/h, iar pe trecerile inguste si in locurile cu vizibilitate redusa: 3 Km/h.

7. F7.Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime;

3 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat” elaborate de, ISCIR.-Se interzice transportarea sarcinilor pe deasupra persoanelor, birourilor etc. -Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese in functie de sarcinile care se manipuleaza. Ansamblul dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil cu „sarcina maxima”ce poate fi ridicata. -Anual, in cadrul lucrarilor pregatirilor de iarna, se va verifica starea geamurilor, luminatorelor, se vor inlocui cele sparte si se vor asigura impotriva caderii acestora de la inaltime; -Peretele exterior al atelierului, realizat partial din sticla, va fi prevazut cu geamuri armate.

8. F9.Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol;

3 -La ridicarea sau coborârea unei sarcini, care în timpul manevrei se poate lovi sau agăţa de părţi ale maşinii de ridicat sau de elemente situate în raza de acţiune a maşinii de ridicat, aceasta trebuie să fie ghidată de la distanţă cu ajutorul unor frânghii sau alte mijloace, asigurându-se măsurile de protecţia

Pag. 49 din 86


muncii pentru personalul care execută această manevră (instructaj special, interdicţia staţionării în apropierea sarcinii etc.).-Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, pârghii, căngi etc.) pentru conducerea sarcinii. Se exceptează încărcarea sau descărcarea materialelor sau obiectelor a căror masă nu depăşeşte 50 kg, care pot fi conduse de la distanţă cu ajutorul unor căngi de lungime suficientă.-La manevrarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete, stâlp,mijloc auto, utilaj etc. nu se permite prezenţa persoanelor între acestea şi sarcina suspendată. Nu se admite:a)folosirea maşinilor de ridicat pentru târârea sarcinilor pe sol, demontarea prin lovire a pieselor, smulgerea sarcinilor aderente la sol sau a altor elemente;b)ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci când cablul este în poziţie oblică;c)balansarea sarcinilor pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi deservit în mod normal de maşina de ridicat;d)deplasarea maşinilor de ridicat cu lanţurile, cablurile, furcile sau cârligele târâte pe sol;e)transportul persoanelor cu elementele de prindere a sarcinii sau alte dispozitive (cutii, bene, boxpaleţi etc.) cu excepţia platformelor de ridicat.

9. F16.Electrocutare prin atingere directă datorata:

-deteriorari ale izolatiilor;-inexistentei ingradirilor de protectie;

3 -Verificarea periodica a izolatiilor de protectie ale instalatiilor si echipamentelor electrice;-Carcasarea echipamentelor electrice si asigurarea prin incuiere, cheia fiind pastrata de electricianul de serviciu;-Folosirea ingradirilor fixe si/sau mobile, avertizate corespunzator;-Conductorii electrici neizolati, vor fi amplasati in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;-Executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparatii, racordari, etc.) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;

10. F17.Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de pas datorata:

-deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice;

-deteriorarea circuitelor de legare la pamant;-lipsa sau neracordarea la priza de pamant a

echipamentului;

3 -Zilnic, inainte de inceperea lucrului se va face verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru;-Periodic, electricianul de serviciu va verifica existenta si integritatea legaturii la nulul de protectie;-Sigurantele fuzibile deteriorate, trebuie inlocuite de electricianul de serviciu, numai cu sigurante originale si calibrate, conform indicatiilor proiectantului;-Utilizarea gratarelor din lemn in zona de deservire a utilajelor;-Utilizarea incaltamintei de protectie;

11. F20. Intoxicarea prin absorbtia in corp a vaporilor trioxidului de crom (anhidrida

3 -Reducerea noxelor din mediul de munca, prin :1.Respectarea graficului de revizii si reparatii programate pentru instalatiile de

Pag. 50 din 86


cromica), prin piele si/sau inhalare; ventilare mecanica;2.Diminuarea formarii de vapori, prin acoperirea bailor de lucru cu bile de plastic, sau adaugarea de substante specifice;3.Mentinerea temperaturilor bailor de lucru, la valorile prescrise de tehnologie;4.Echiparea bailor de lucru cu termometre;-Reducerea expunerii prin utilizarea echipamentului individual de protectie si a imbracamintei de protectie;-Asigurarea controlului medical al lucratorilor, conform legislatiei in vigoare;

12. F26.Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti:

Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar;

Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu;

3 -Reducerea noxelor din mediul de munca, prin :1.Respectarea graficului de revizii si reparatii programate pentru instalatiile de ventilare mecanica;2.Diminuarea formarii de vapori, prin acoperirea bailor de lucru cu bile de plastic, sau adaugarea de substante specifice;3.Mentinerea temperaturilor bailor de lucru, la valorile prescrise de tehnologie;4.Echiparea bailor de lucru cu termometre;-Reducerea expunerii prin utilizarea echipamentului individual de protectie si a imbracamintei de protectie;-Asigurarea controlului medical al lucratorilor, conform legislatiei in vigoare;

13. F30. Transvazarea substantelor lichide periculoase in mod necorespunzator (utilizarea dispozitivelor de sifonare si aspirarea cu gura), fara utilizarea dispozitivelor speciale, favorizand-se contactul lucratorilor cu substantele respective si degajarea de gaze nocive, corozive, iritante;

3 -Instruirea lucratorilor privind obligativitatea transvazarii substantelor lichide periculoase, numai cu ajutorul pompei manuale de transvazare;

14. F35.Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari (colaci si bare din otel), cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.

3 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat” elaborate de, ISCIR.

15. F39. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa).

3 -Instruirea lucrătorilor privind interzicerea staţionării sau deplasării in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa).-Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a zonei de lucru; marcarea zonelor de lucru, în conformitate cu prevederile legale şi instrucţiunile proprii de SSM;

16. F43. Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare.

3 -Verificarea de catre maistrul de schimb, inainte de inceperea lucrului, daca lucratorii sunt echipati cu echipamentul individual si imbracamintea de protectie din dotare.

Pag. 51 din 86


-Utilizarea echipamentul individual si a imbracamintei de protectie din dotare.-Instruirea lucratorilor cu privire la necesitatea si obligativitatea purtarii echipamentului individual si a imbracamintei de protectie din dotare.

Pag. 52 din 86

Capitolul V. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII

Lacatusul de întreţinere si reparatii asigură functionarea si supravegherea in exploatare a echipamentelor de munca din Atelierul Galvanizare si executarea lucrarilor specifice calificarii sale pentru intretinere si pentru remedierea deranjamentelor aparute in timpul exploatarii.

V.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

V.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE

Echipamente : Bai de lucru; Mijloace de ridicat si transport monogrinda 500kg.f. – 3 buc. Pod rulant cu manipulare de la sol 2To.f. = 2 buc. Sisteme de ventilare mecanica; Circuite aductiune apa industriala; Circuite evacuare ape uzate la statia de denocivizare. Circuite alimentare cu abur. Circuite cu aer comprimat. Vane, robineti, conducte, etc. Scule, accesorii, dispozitive – specifice: Trusa lacatusarie; Polizor electric; Masina de gaurit electrica; Burghie, filiere, alezoare etc.

Echipamente individuale de protectie: Manusi de protectie; Bocanci de protectie; Ochelari de protectie; Costum salopeta; Casca de protectie si centura de siguranta (ptr.situatii de lucru la inaltime)

V.1.2 EXECUTANTUL

Are calificarea corespunzătoare desfăşurării procesului de munca, este instruit din punct de vedere al securităţii si sănătăţii in munca, lucrează in echipa, timpul de lucru 8 ore/ schimb, este dotat cu echipament individual si imbracaminte de protectie.

Corespunde din punct de vedere fizic si mental(sa fie odihnit si sa nu fie sub influienta drogurilor sau alcoolului), este examinat medical la angajare si periodic.

Este capabil sa manipuleze echipamentele de munca in mod responsabil.

V.1.3 SARCINA DE MUNCA

- Deplasarea de la domiciliu la locul de munca si de la locul de munca la domiciliu.- Prezentarea la serviciu in stare "apt de lucru"; - Predarea / primirea schimbului in prezenţa şefului de formatie , a lucrărilor şi a

echipamentelor tehnice din sfera de competenţă;


- Informarea asupra lucrărilor ce urmează a fi efectuate, stabilirea priorităţilor de lucru, verificarea stării tehnice a echipamentelor de munca din dotare

- Intretinerea mecanica curenta a echipamentelor de munca din atelierul Acoperiri de suprafata;

- Controlul si verificarea zilnica a bunei functionari a instalatiilor si inlaturarea tuturor dereglarilor si defectiunilor mecanice ivite in timpul exploatarii acestora.

- Controlul periodic al exploatarii corecte a echipamentelor de munca, in scopul prevenirii eventualelor avarieri accidentale.

- Transportarea manuala sau cu mijloacele de ridicat si transportat din dotare, a pieselor de schimb si materialelor de intretinere mecanica, de la locul de depozitare la posturile de lucru.

- In cazul defectiunilor neprevazute, sau constatarii de uzura prematura a unor subsisteme, piese, organe de masini, se efectueaza reconditionarea sau inlocuirea lor.


- Reparatii curente si reparatii capitale(RT, RC1, RC2, RK), conform graficului de reparatii intocmit de Dir. Mentenanta, Biroul Mecanic Sef.

- Pastrarea curateniei la locul de munca si in sectorul de activitate.- Păstrarea cu grijă a bunurilor din dotare; - Urmareste functionarea in permanenta a instalatiilor de ventilare mecanica.- Executarea, intocmai şi la timp, a dispoziţiilor date de şeful de formaţie; - Intervenţia promptă pentru evitarea sau limitarea efectelor in caz de avarie; după

eliminarea pericolului, informează şeful de formaţie şi participă in continuare la remedierea defecţiunilor;




- Colaborează cu personalul de exploatare din schimb, respectiv, preluand informatii despre defecţiunile ce apar in timpul funcţionării utilajului deservit;



V.1.4 MEDIUL DE MUNCA

-Prezintă vapori de noxe chimice degajate din baile de lucru, sub limitele maxime admise de norme (hidroxid de sodiu, acid azotic, acid sulfuric, anhidrida cromica, fosfat trisodic, Degresant SDI, Fosfatol tip1, Soda calcinata, Acid oxalic tehnic, Lichid de protectie Castrol DWX33);

-Iluminatul este asigurat natural si artificial;-Nu exista zgomot peste nivelul normal si nu sunt radiatii sau pulberi in mediul de

munca.

Pag. 54 din 86


UNITATEA: S.C. .............. S.A.

FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ Nr.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII





MUNCĂ




CONSECINŢA MAXIMĂ

PREVIZIBILĂ

CLASA DE GRAVITATE


NIVEL DE RISC

0 1 2 3 4 5 6



F1. Loviri si/sau strivire,datorate organelor de masini in miscare (pompe, polizor, masina de gaurit).

InvaliditateGR.III

4 2 3

F2. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat (5 bari), purjari accidentale cu abur.

ITM 3-45 zile 2 4 2

F3. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu;

DECES 7 1 3

F4. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de piese, scule, materiale in cazul executarii de lucrari de intretinere si reparatii.

InvaliditateGR.II

5 1 3

F5. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime;

DECES 7 1 3

F6. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora (lucru la polizor).

DECES 7 1 3

F7. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la masina de gaurit: (proiectarea de aschii, proiectarea piesei de prelucrat).

InvaliditateGR.III

4 1 2

F8. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol;

DECES 7 1 3

Pag. 55 din 86

F9. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite sau cedarii mecanice a unor elemente de transport si distributie abur si/sau aer comprimat;

ITM 3-45 zile 2 4 2


ITM 3-45 zile 2 5 3



ITM 3-45 zile 2 5 3

F12. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii (lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant);

ITM 45-180 3 1 2


F13. Electrocutare prin atingere directă datorata -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectie

DECES 7 1 3

F14. Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de pas datorata:

-deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lipsa sau neracordarea la priza de pamant a

echipamentului

DECES 7 1 3



InvaliditateGR.III

4 1 2

MEEDIULDE MUNCĂ


F16. Temperatura ridicată a aerului în timpul verii.: -ventilatie mecanica ineficienta; -bai de lucru incalzite cu abur; -conducte transport abur neizolate termic;

ITM 3-45 zile 2 2 2

F17. Temperatura scăzută a aerului în timpul iernii: -instalatia de intoducere aer cald ineficienta; -usa acces hala nu este prevazuta cu perdele

de aer cald; -geamuri sparte;

ITM 3-45 zile 2 4 2


ITM 3-45 zile 2 2 2

F19. Nivel de iluminare scazut in cazul interventiilor in canalelele tehnologice(loviri, intepari, taieri, contact cu suprafete fierbinti, etc.)

ITM 3-45 zile 2 2 2


F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti:

Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar;

Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu;

InvaliditateGR.II

5 1 3

F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile cu solventi organici si solutii de conservare;

ITM 45-180 3 1 2

SARCINA DE MUNCĂ

CONTINUT NECORESPUNZAT

OR AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT CU

CERINTELE DE SSM

F22. Transmiterea sarciniilor de muncă prin intermediari;

ITM 3-45 zile 2 2 2

F23. Operatii, reguli, procedee gresite prin interventia cu dalta si ciocanul la montrea si/sau demontarea organelor de masini (loviri, taieri, intepari, priectarea de aschii, etc.)

ITM 3-45 zile 2 5 3

F24. Interventii, probe, reglaje asupra instalatiilor in functiune cu aparatorile de protectie demontate (transmisii cu curele, pompe, cuplaje, etc.)

DECES 7 1 3

SOLICITARE FIZICĂ

F25. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de montare, demontare piese, reglaje, transport manual greutati.

ITM 45-180 3 2 2

EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE F26. Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.

DECES

7 1 3



ITM 45-180 3 2 2


InvaliditateGR.I

6 1 3


DECES 7 1 3


InvaliditateGR.I

6 2 4

F31. Căderea de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare;

ITM 3-45 zile 2 4 2

F32. Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.

DECES 7 1 3

F33. Comunicari accidentogene intre lucratori la: -ridicarea si transportarea maselor mari cu

ajutorul macaralelor; -transportul pe role a utilajelor gele; -punerea in functiune a utilajelor

reparate(intre lacatus si cei care iau in primire instalatia reparata);

InvaliditateGR.I

6 2 4


DECES 7 1 3


0(7x7)+0(6x6)+0(5x5)+2(4x4)+18(3x3)+14(2x2)+0(1x1) 250Ng = = = 2,77

Pag. 58 din 86


0x7+0x6+0x5+2x4+18x3+14x2+0x1 90

Pag. 59 din 86


Fig.2. Nivele partiale de risc pe factori de riscLocul de munca nr. 2 – LACATUS INTRETINERE SI REPARATII

Pag. 60 din 86

Legenda grafic “Nivele de risc partiale pe factori de risc” pentru locul de munca nr.2: LACATUS INTRETINERE SI REPARATII:

F1. Loviri si/sau strivire,datorate organelor de masini in miscare (pompe, polizor, masina de gaurit).

F2. Curgeri de fluide, suflarea cu aer comprimat (5 bari), purjari accidentale cu abur.F3. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu;F4. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de piese, scule, materiale in cazul executarii de

lucrari de intretinere si reparatii.F5. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de

pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime;F6. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora

(lucru la polizor).F7. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la masina de gaurit: (proiectarea de aschii,

proiectarea piesei de prelucrat).F8. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu

actionare de la sol; F9. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite




F12. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii (lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant);

F13. Electrocutare prin atingere directă datorata -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectieF14. Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de pas datorata: -deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lipsa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentuluiF15. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide, continute de baile de lucru (decapare,

fosfatare, cromare, lustruire chimica);F16. Temperatura ridicată a aerului în timpul verii.: -ventilatie mecanica ineficienta; -bai de lucru incalzite cu abur; -conducte transport abur neizolate termic;F17. Temperatura scăzută a aerului în timpul iernii : -instalatia de intoducere aer cald ineficienta; -usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer cald; -geamuri sparte;F18. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai incalzite si de constructie de tip

deschis;F19. Nivel de iluminare scazut in cazul interventiilor in canalelele tehnologice(loviri, intepari,

taieri, contact cu suprafete fierbinti, etc.)F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti: Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu;F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la baile cu solventi organici si solutii de

conservare;


F22. Transmiterea sarciniilor de muncă prin intermediari;F23. Operatii, reguli, procedee gresite prin interventia cu dalta si ciocanul la montrea si/sau

demontarea organelor de masini (loviri, taieri, intepari, priectarea de aschii, etc.) F24. Interventii, probe, reglaje asupra instalatiilor in functiune cu aparatorile de

protectie demontate (transmisii cu curele, pompe, cuplaje, etc.)F25. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea

operatiilor de montare, demontare piese, reglaje, transport manual greutati.F26. Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul

mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.F27. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita manevrelor, reglajelor gresite, la

utilizarea apei calde la spalator, dus.F28. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete instruit si autorizat (pod rulant,

motostivuitor, electrocar, dacia papuc, etc.) V.1.4.1.1.1.1.1 F29. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din

carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa).

F30. Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.F31. Căderea de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare;F32. Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.F33. Comunicari accidentogene intre lucratori la: -ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul macaralelor; -transportul pe role a utilajelor gele; -punerea in functiune a utilajelor reparate(intre lacatus si cei care iau in primire

instalatia reparata);F34. Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau utilizarea de echipamente de protectie

necorespunzatoare.

V.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2: LACATUS INTRETINERE SI REPARATII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „LACATUS INTRETINERE SI REPARATII” este egal cu 2,77, fiind situat sub nivelul de risc admis în România de 3,5 şi care încadrează riscul global între mic şi mediu.


Cei 2 factori de risc cu nivel inacceptabil (nivele partiale = 4) sunt:F30.Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.F33.Comunicari accidentogene intre lucratori la:

-ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul macaralelor;-transportul pe role a utilajelor gele;-punerea in functiune a utilajelor reparate(intre lacatus si cei care iau in primire

instalatia reparata);

V.3 PROPUNERI DE MĂSURI

În scopul diminuării sau eliminării surselor de pericole potenţiale reprezentate de 2 factori de risc inacceptabili, la locul de muncă „ LACATUS INTRETINERE SI REPARATII” se impune luarea de măsuri de prevenire şi protecţie tehnice şi/sau organizatorice prezentate în „Fişa de măsuri propuse”.

De asemenea se propun masuri de prevenire si pentru factorii de risc cu nivele de risc partial 3, dar a caror clase de gravitate sunt maxime (7), consecinte maxime (deces).

Pag. 62 din 86


V.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.2 : LACATUS INTRETINERE SI REPARATII

Nr.crt

Locul de muncă / Factor de risc Nivel

de riscMĂSURA PROPUSA

1. F30.Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.

4 -Marcarea si iluminarea zonelor periculoase;-Imprejmuirea zonelor cu capace tehnologice deschise si avertizarea acestora cu placute „ACCESUL INTERZIS”; montarae capacelor tehnologice dupa orice interventie.

2. F33.Comunicari accidentogene intre lucratori la:

-ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul macaralelor;

-transportul pe role a utilajelor gele;-punerea in functiune a utilajelor

reparate(intre lacatus si cei care iau in primire instalatia reparata);

4 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat” elaborate de, ISCIR.-Macaragii, legataorii de sarcina, precum si echipele de intretinere, revizie si reparare a macaralelor, trebuie sa respecte instructiunile de exploatare a utilajelor si prescriptiile tehnice ISCIR .-Macaragii, legataorii de sarcina, precum si echipele de intretinere, revizie si reparare a macaralelor, trebuie sa cunoasca si sa respecte cerintele minime din hotararea de Guvern nr.971/2006 privind semnalizarea de securitate si/sau de sanatate la locul de munca(coduri de semnalizare).-La demontarea, repararea si montarea masinilor si instalatiilor de orice natura, echipa va lucra sub conducerea unui maistru sau sef de echipa.-In timpul deplasarii materialelor grele pe role, acestea vor fi impinse numai la comanda, semnalele maistrului sau sefului de echipa. Acestea vor fi impinse din partea opusa sensului de deplasare (spate), folosind rangi si se va pastra o distanta suficienta fata de piesa, pentru a nu fi surprinsi lucratorii, in cazul unei deplasari sau caderi accidentale a piesei transportate.

3. F3.Deplasari ale mijloacelor de transport;-accidente de circulatie transport intern;-accidente de circulatie de traseu;

3 -Instruirea lucrătorilor privind importanţa respectării codului de circulaţie rutieră şi a restricţiilor legate de zonele de circulaţie feroviară;-Instruirea lucrătorilor privind interzicerea staţionării sau deplasării pe căile de acces auto de pe drumurile publice, sau în apropierea căilor ferate;-Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a zonei de lucru; marcarea zonelor de lucru, în conformitate cu prevederile legale şi instrucţiunile proprii de SSM;-Conducerea autocamioanelor, autobasculantelor si autocisternelor, in incinta

Pag. 63 din 86


societatii, este permisa numai persoanelor care poseda permis de conducere valabil pentru categoria respectiva, eliberat de organul de politie.-Conducerea electrocarelor, motocarelor si tractoarelor, care nu se deplaseaza pe drumurile publice, se va face numai de catre muncitori care au implinit varsta de 18 ani si care au fost instruiti testati si autorizati de catre conducerea societatii.-Conducatorul mijlocului de transport intern este obligat sa cunoasca si sa respecte indicatoarele de circulatie si mijloacele de avertizare intalnite in incinta societatii.-Se interzice conducerea mijloacelor de transport intern de catre persoane care nu sunt apte medical, sub influenta bauturilor alcoolice, obositi sau care au primit sanctiuni cu suspendare pe timp limitat sau definitiv a dreptului de conducere.-Se vor monta la loc vizibil indicatore privind restrictiile de viteza in incinta societatii si anume : viteza de circulatie maxima admisa pe caile de transport uzinale este de: 15 Km/h, pe trecerile principale din incaperile de lucru: 6 Km/h, iar pe trecerile inguste si in locurile cu vizibilitate redusa: 3 Km/h.


3 -Manevrarea macaralelor se va face numai de catre macaragii autorizati, conform “Prescriptiilor tehnice pentru autorizarea personalului de deservire a instalatiilor mecanice sub presiune si a instalatiilor de ridicat” elaborate de, ISCIR.-Se interzice transportarea sarcinilor pe deasupra persoanelor, birourilor etc. -Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese in functie de sarcinile care se manipuleaza. Ansamblul dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil cu „sarcina maxima”ce poate fi ridicata. -Anual, in cadrul lucrarilor pregatirilor de iarna, se va verifica starea geamurilor, luminatorelor, se vor inlocui cele sparte si se vor asigura impotriva caderii acestora de la inaltime; -Peretele exterior al atelierului, realizat partial din sticla, va fi prevazut cu geamuri armate.

5. F6.Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora (lucru la polizor).

3 -Achizitionarea de corpuri abrazive certificate din punct de vedere al calitatilor de securitate.-Montarae corpurilor abrazive se va face numai de persoane instruite special sa faca astfel de operatii.-La montarae corpului abraziv se va verifica marcajul, aspectul suprafetelor si se va efectua controlul la sunet.-La montajul corpului abraziv intre acesta si flansele de strangere se vor introduce garnituri de carton presat, de dimensiuni corespunzatoare.

Pag. 64 din 86


-Se va urmari gradul de uzura al pietrelor de polizor si se va proceda la inlocuirea imediata a acestora in momentul cand se constata ca nivelul uzurii depaseste limita admisibila.


3 -La ridicarea sau coborârea unei sarcini, care în timpul manevrei se poate lovi sau agăţa de părţi ale maşinii de ridicat sau de elemente situate în raza de acţiune a maşinii de ridicat, aceasta trebuie să fie ghidată de la distanţă cu ajutorul unor frânghii sau alte mijloace, asigurându-se măsurile de protecţia muncii pentru personalul care execută această manevră (instructaj special, interdicţia staţionării în apropierea sarcinii etc.).-Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, pârghii, căngi etc.) pentru conducerea sarcinii. Se exceptează încărcarea sau descărcarea materialelor sau obiectelor a căror masă nu depăşeşte 50 kg, care pot fi conduse de la distanţă cu ajutorul unor căngi de lungime suficientă.-La manevrarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete, stâlp,mijloc auto, utilaj etc. nu se permite prezenţa persoanelor între acestea şi sarcina suspendată. Nu se admite:a)folosirea maşinilor de ridicat pentru târârea sarcinilor pe sol, demontarea prin lovire a pieselor, smulgerea sarcinilor aderente la sol sau a altor elemente;b)ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci când cablul este în poziţie oblică;c)balansarea sarcinilor pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi deservit în mod normal de maşina de ridicat;d)deplasarea maşinilor de ridicat cu lanţurile, cablurile, furcile sau cârligele târâte pe sol;e)transportul persoanelor cu elementele de prindere a sarcinii sau alte dispozitive (cutii, bene, boxpaleţi etc.) cu excepţia platformelor de ridicat.

7. F13.Electrocutare prin atingere directă datorata

-deteriorari ale izolatiilor;-inexistentei ingradilor de protectie

3 -Verificarea periodica a izolatiilor de protectie ale instalatiilor si echipamentelor electrice;-Carcasarea echipamentelor electrice si asigurarea prin incuiere, cheia fiind pastrata de electricianul de serviciu;-Folosirea ingradirilor fixe si/sau mobile, avertizate corespunzator;-Conductorii electrici neizolati, vor fi amplasati in locuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de securitate;-Executarea interventiilor la instalatiile electrice (depanari, reparatii, racordari, etc.) trebuie sa se faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul respectiv;


3 -Zilnic, inainte de inceperea lucrului se va face verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru;

Pag. 65 din 86


-deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice

-deteriorarea circuitelor de legare la pamant-lispa sau neracordarea la priza de pamant

a echipamentului

-Periodic, electricianul de serviciu va verifica existenta si integritatea legaturii la nulul de protectie;-Sigurantele fuzibile deteriorate, trebuie inlocuite de electricianul de serviciu, numai cu sigurante originale si calibrate, conform indicatiilor proiectantului;-Utilizarea gratarelor din lemn in zona de deservire a utilajelor;-Utilizarea incaltamintei de protectie;

9. F24.Interventii, probe, reglaje asupra instalatiilor in functiune cu aparatorile de protectie demontate (transmisii cu curele, pompe, cuplaje, etc.)

3 -Dupa terminarea reparatiilor este interzis a se pune echipamentul de munca in functine, inainte de a i se monta toate aparatorile si dispozitivele de protectie.-Inainte de punerea in functiune a unei masini sau instalatii, se va controla daca toate uneltele de mana care au servit la reparatie, au fost inlaturate.

10. F26.Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.


11. F29. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina

din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa).

3 -Instruirea lucrătorilor privind interzicerea staţionării sau deplasării in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa).-Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a zonei de lucru; marcarea zonelor de lucru, în conformitate cu prevederile legale şi instrucţiunile proprii de SSM;

12 F32.Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.

3 -Marcarea si iluminarea corespunzatoare a zonelor periculoase;-Repartizarea lucratorilor pentru lucrul la inaltime se face pe baza avizului medical eliberat in urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile si capacitatile neuropsihice necesare lucrului la inaltime.-Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, in mod obligatoriu, vor purta echipament individual de protectie : centura de siguranta; cordon (franghie) de pozitionare; casca de protectie;

13. F35.Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare.

3 -Verificarea de catre maistrul de schimb, inainte de inceperea lucrului, daca lucratorii sunt echipati cu echipamentul individual si imbracamintea de protectie din dotare.-Utilizarea echipamentul individual si a imbracamintei de protectie din dotare.-Instruirea lucratorilor cu privire la necesitatea si obligativitatea purtarii echipamentului individual si a imbracamintei de protectie din dotare.

Pag. 66 din 86

Capitolul VI. EVALUAREA RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA Nr.3 : electrician INTRETINERE SI REPARATII

Electricianul de întreţinere si reparatii asigură functionarea si supravegherea in exploatare a echipamentelor electrice din Atelierul Acoperiri de suprafata si executarea lucrarilor specifice calificarii sale pentru intretinere si pentru remedierea deranjamentelor aparute in timpul exploatarii.

VI.1 ELEMENTELE COMPONENTE ALE SISTEMULUI DE MUNCĂ EVALUAT

VI.1.1 MIJLOACE DE PRODUCŢIE

Echipamente electrice de 0,4 Kv :- Tablouri distributie energie electrica;- Tablouri actionari electrice JT;- Transformatoare JT;- Paturi de cable;- Motoare electrice;- Prize de pamant;

Bai de lucru; Mijloace de ridicat si transport monogrinda 500kg.f. – 3 buc. Pod rulant cu manipulare de la sol 2To.f. = 2 buc. Sisteme de ventilare mecanica; Pompe circuite aductiune apa industriala; Pompe circuite evacuare ape uzate la statia de denocivizare. Scule, accesorii, dispozitive – specifice: Trusa lacatusarie; Trusa electrician;

- Lanterna;- Detector de tensiune- Polizor electric;- Masina de gaurit electrica;- Burghie, filiere, alezoare etc.

Echipamente individuale de protectie:- Manusi de protectie electroizolante;- Ochelari de protectie;- Incaltaminte electroizolanta;- Bocanci de protectie;- Costum salopeta sau halat;- Casca de protectie si centura de siguranta (ptr.situatii de lucru la inaltime)- Casca de protectie cu viziera de protectie a fetei;- Maner sigurante MPR;- Scurtcircuitoare, sigurante false;

VI.1.2 EXECUTANTUL

- Necesită aptitudini, abilitate, pregatire profesionala, experienţă: - Absolvent de scoala profesionala sau liceu de specialitate;- Autorizat din punct de vedere NPM;


- Este potrivit din punct de vedere fizic şi mental (nu este obosit şi nu este sub influenţa drogurilor sau alcoolului);

- Este capabil să intervina asupra instalatiilor electrice în mod responsabil;- A fost instruit în legatura cu obligativitatea utilizarii echipamentului individual

de protectie si a imbracamintei de protectie;

VI.1.3 SARCINA DE MUNCĂ

- Deplasarea de la domiciliu la locul de munca si de la locul de munca la domiciliu.

- Prezentarea la serviciu in stare "apt de lucru"; - Predarea / primirea schimbului in prezenţa şefului de formatie , a lucrărilor şi a

echipamentelor tehnice din sfera de competenţă; - Informarea asupra lucrărilor ce urmează a fi efectuate, stabilirea priorităţilor de

lucru, verificarea stării tehnice a echipamentelor de munca din dotare- Executa exploatarea operativa a instalatiilor electrice in care scop:

- executa menevre cu echipamentul de comutatie;- verifica periodic starea instlatiilor electrice;

- Executa lucrari de intretinere si reparatii a echipamentelor electrice si aparatelor electrice a diverselor echipamente de munca din At. Acoperiri de suprafata

- Intretinerea curenta a echipamentelor de munca din At. Acoperiri de suprafata;- Controlul si verificarea zilnica a bunei functionari a instalatiilor si inlaturarea

tuturor dereglarilor si defectiunilor electrice ivite in timpul exploatarii acestora.- Controlul periodic al exploatarii corecte a echipamentelor de munca, in scopul

prevenirii eventualelor avarieri accidentale.- In cazul defectiunilor neprevazute, sau constatarii de uzura prematura a unor

subsisteme, aparataj de comanda si protectie al instalatiilor electrice, iluminatul general si local, sisteme de incalzire, sisteme de ventilare mecanica, se efectueaza reconditionarea sau inlocuirea lor.

- Reparatii curente si reparatii capitale(RT, RC1, RC2, RK), conform graficului de reparatii intocmit de Dir. Mentenanta, Biroul Mecanic Sef.

- Transportarea manuala sau cu mijloacele de ridicat si transportat din dotare, a pieselor de schimb si materialelor de intretinere mecanica, de la locul de depozitare la posturile de lucru.


- Pastrarea curateniei la locul de munca si in sectorul de activitate.- Păstrarea cu grijă a bunurilor din dotare; - Executarea, intocmai şi la timp, a dispoziţiilor date de şeful de formaţie; - Intervenţia promptă pentru evitarea sau limitarea efectelor in caz de avarie;

după eliminarea pericolului, informează şeful de formaţie şi participă in continuare la remedierea defecţiunilor;




- Colaborează cu personalul de exploatare din schimb, respectiv, preluand informatii despre defecţiunile ce apar in timpul funcţionării utilajului deservit;


Pag. 68 din 86



VI.1.4 MEDIUL DE MUNCA

-Prezintă vapori de noxe chimice degajate din baile de lucru, sub limitele maxime admise de norme (hidroxid de sodiu, acid azotic, acid sulfuric, anhidrida cromica, fosfat trisodic, Degresant SDI, Fosfatol tip1, Soda calcinata, Acid oxalic tehnic, Lichid de protectie Castrol DWX33);

-Iluminatul este asigurat natural si artificial;-Nu exista zgomot peste nivelul normal si nu sunt radiatii sau pulberi in mediul de

munca.

Pag. 69 din 86

UNITATEA: S.C. ............. S.A. FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ Nr.3

VI.1.4.1.1.1 ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII





MUNCĂ




CONSECINŢA MAXIMĂ

PREVIZIBILĂ

CLASA DE GRAVITATE


NIVEL DE RISC

0 1 2 3 4 5 6



F1. Loviri si/sau strivire,datorate organelor de masini in miscare (electromotoare, roti de curea, pompe, polizor, masina de gaurit).

InvaliditateGR.III

4 2 3

F2. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu;

DECES 7 1 3

F3. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de piese, scule, materiale in cazul executarii de lucrari de intretinere si reparatii.

InvaliditateGR.II

5 1 3

F4. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime;

DECES 7 1 3

F5. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora (lucru la polizor).

DECES 7 1 3

F6. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la masina de gaurit: (proiectarea de aschii, proiectarea piesei de prelucrat).

InvaliditateGR.III

4 1 2

F7. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu actionare de la sol;

DECES 7 1 3

F8. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite sau cedarii mecanice a unor elemente de transport si distributie abur si/sau aer comprimat;

ITM 3-45 zile 2 2 2


ITM 3-45 zile 2 2 2



ITM 3-45 zile 2 2 2


F11. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii la baile de lucru(lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant);

ITM 45-180 3 1 2

F12. Arsuri provocate in cazul izbucnirii unor incendii, la degresarea tablourilor electrice cu neufalina, produs foarte inflamabil

InvaliditateGR.I

6 2 4

F13. Arsuri provocate de surprinderea de catre arcul electric la executia de manevre/operatii gresite, depunerea de pulberi, oxizi metalici sau la deteriorarea unor izolatii.

InvaliditateGR.I

6 2 4


F14. Electrocutare prin atingere directă datorata: -atingerii cailor de curent; -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectie

DECES 7 2 4

F15. Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de pas datorata:

-deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lipsa sau neracordarea la priza de pamant a

echipamentului

DECES 7 1 3



InvaliditateGR.III

4 1 2

MEEDIULDE MUNCĂ


F17. Temperatura ridicată a aerului în timpul verii.: -ventilatie mecanica ineficienta; -bai de lucru incalzite cu abur; -conducte transport abur neizolate termic;

ITM 3-45 zile 2 2 2

F18. Temperatura scăzută a aerului în timpul iernii : -instalatia de intoducere aer cald ineficienta; -usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer

cald; -geamuri sparte;

ITM 3-45 zile 2 4 2


ITM 3-45 zile 2 2 2

F20. Nivel de iluminare scazut in cazul interventiilor in canalelele tehnologice(loviri, intepari, taieri, contact cu suprafete fierbinti, etc.)

ITM 3-45 zile 2 2 2


F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti: Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului

respiratoriu;

InvaliditateGR.II

5 1 3

Pag. 71 din 86


F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la degresarea tablourilor electrice cu neufalina.

ITM 45-180 3 1 2

SARCINA DE MUNCĂ

CONTINUT NECORESPUNZAT

OR AL SARCINII DE MUNCA IN RAPORT CU

CERINTELE DE SSM

F22. Transmiterea sarciniilor de muncă prin intermediari; ITM 3-45 zile 2 2 2F23. Operatii, reguli, procedee gresite la interventia asupra

instalatiilor electrice: -control prezenta tensiune cu becul; -neintreruperea tensiunii si separarea vizibila a

instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra;

-inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante necalibrate;

ITM 45-180 zile

2 5 4

SOLICITARE FIZICĂ

F24. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea operatiilor de montare, demontare electromotoare, reglaje, transport manual greutati.

ITM 45-180 3 2 2

EXECUTANT ACŢIUNI GREŞITE F25. Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.

DECES 7 1 3


ITM 45-180 3 2 2


InvaliditateGR.I

6 1 3

F28. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa, iesirea din canale tehnologice fara sase asigure).

DECES 7 1 3


InvaliditateGR.I

6 1 3

F30. Căderea de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare;

ITM 3-45 zile 2 4 2

F31. Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.

DECES 7 1 3

F32. Comunicari accidentogene intre lucratori la: -ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul

macaralelor; -punerea in functiune a utilajelor reparate(intre

electrician si cei care iau in primire instalatia reparata);

InvaliditateGR.I

6 1 3

Pag. 72 din 86


F33. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, si transportul sarcinilor cu mase mari cu mijloace mecanizate,

InvaliditateGR.I

6 1 3


DECES 7 2 4

F35. Omisiuni cu privire la executarea unor operatii, manevre etc.

InvaliditateGR.I

6 1 3


0(7x7)+0(6x6)+0(5x5)+5(4x4)+16(3x3)+14(2x2)+0(1x1) 280Ng = = = 2,91

0x7+0x6+0x5+5x4+16x3+14x2+0x1 96

Pag. 73 din 86


Fig.3. Nivele partiale de risc pe factori de riscLocul de munca nr. 3 – ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII

Pag. 74 din 86

Legenda grafic “Nivele de risc partiale pe factori de risc” pentru locul de munca nr.3: ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII:

F1. Loviri si/sau strivire,datorate organelor de masini in miscare (electromotoare, roti de curea, pompe, polizor, masina de gaurit).

F2. Deplasari ale mijloacelor de transport; -accidente de circulatie transport intern; -accidente de circulatie de traseu;F3. Alunecare, rostogolire, cadere libera, de piese, scule, materiale in cazul executarii de

lucrari de intretinere si reparatii.F4. Caderea libera a corpurilor de la inaltime, din sarcina podurilor rulante si/sau de

pe podurile rulante, geamuri situate la inaltime;F5. Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora

(lucru la polizor).F6. Proiectarea de corpuri in timpul lucrului la masina de gaurit: (proiectarea de aschii,

proiectarea piesei de prelucrat).F7. Lovirea de sarcini aflate in balans, in timpul manevrarii podurilor rulante cu

actionare de la sol; F8. Expunerea accidentala la jeturi de abur sau aer comprimat, datorita manevrelor gresite




F11. Arsuri, inhalari de fum in cazul izbucnirii unor incendii la baile de lucru(lucrul cu substante inflamabile: solventi organici, conservant);

F12. Arsuri provocate in cazul izbucnirii unor incendii, la degresarea tablourilor electrice cu neufalina, produs foarte inflamabil

F13. Arsuri provocate de surprinderea de catre arcul electric la executia de manevre/operatii gresite, depunerea de pulberi, oxizi metalici sau la deteriorarea unor izolatii.

F14. Electrocutare prin atingere directă datorata: -atingerii cailor de curent; -deteriorari ale izolatiilor; -inexistentei ingradilor de protectieF15. Electrocutare prin atingere indirectă si tensiune de pas datorata: -deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice -deteriorarea circuitelor de legare la pamant -lipsa sau neracordarea la priza de pamant a echipamentuluiF16. Arsuri provocate de stropirea cu solutii acide, continute de baile de lucru (decapare,

fosfatare, cromare, lustruire chimica);F17. Temperatura ridicată a aerului în timpul verii.: -ventilatie mecanica ineficienta; -bai de lucru incalzite cu abur; -conducte transport abur neizolate termic;F18. Temperatura scăzută a aerului în timpul iernii : -instalatia de intoducere aer cald ineficienta; -usa acces hala nu este prevazuta cu perdele de aer cald; -geamuri sparte;F19. Umiditatea aerului ridicata datorita lucrului cu bai incalzite si de constructie de tip

deschis;F20. Nivel de iluminare scazut in cazul interventiilor in canalelele tehnologice(loviri, intepari,

taieri, contact cu suprafete fierbinti, etc.)


F20. Inhalarea de gaze, vapori toxici, caustici, iritanti: Efecte acute : intoxicare, asfixiere, endem pulmonar; Efecte cronice: afectiuni cronice ale aparatului respiratoriu;F21. Formarea de gaze, vapori inflamabili la degresarea tablourilor electrice cu neufalina.F22. Transmiterea sarciniilor de muncă prin intermediari;F23. Operatii, reguli, procedee gresite la interventia asupra instalatiilor electrice: -control prezenta tensiune cu becul; -neintreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de

instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra; -inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante necalibrate;F24. Lucru in pozitie ortostatica, efort static si pozitii de lucru vicioase, la efectuarea

operatiilor de montare, demontare electromotoare, reglaje, transport manual greutati.F25. Comenzi, manevre gresite, in timpul manipularii maselor mari cu ajutorul

mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.F26. Contactul epidermei cu apa supraancalzita datorita manevrelor, reglajelor gresite, la

utilizarea apei calde la spalator, dus.F27. Pornirea echipamentelor tehnice pentru care nu ete instruit si autorizat (pod rulant,

motostivuitor, electrocar, dacia papuc, etc.) F28. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul

macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa, iesirea din canale tehnologice fara sase asigure).

F29. Cădere în canalele tehnologice prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.F30. Căderea de la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare;F31. Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.F32. Comunicari accidentogene intre lucratori la: -ridicarea si transportarea maselor mari cu ajutorul macaralelor; -punerea in functiune a utilajelor reparate(intre electrician si cei care iau in primire

instalatia reparata);F33. Comunicari accidentogene intre lucratori, la manipularea, si transportul sarcinilor cu

mase mari cu mijloace mecanizate,F34. Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau utilizarea de echipamente de protectie

necorespunzatoare.F35. Omisiuni cu privire la executarea unor operatii, manevre etc.

VI.2 INTERPRETAREA REZULTATELOR EVALUĂRII RISCURILOR PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3: ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII” este egal cu 2,91, fiind situat sub nivelul de risc admis în România de 3,5 şi care încadrează riscul global între mic şi mediu.


Cei 5 factori de risc cu nivel inacceptabil(nivele partiale = 4) sunt:F12. Arsuri provocate in cazul izbucnirii unor incendii, la degresarea tablourilor electrice

cu neufalina, produs foarte inflamabilF13. Arsuri provocate de surprinderea de catre arcul electric la executia de

manevre/operatii gresite, depunerea de pulberi, oxizi metalici sau la deteriorarea unor izolatii.F14. Electrocutare prin atingere directă datorata:

-atingerii cailor de curent;

Pag. 76 din 86


-deteriorari ale izolatiilor;-inexistentei ingradilor de protectie

F23. Operatii, reguli, procedee gresite la interventia asupra instalatiilor electrice:-control prezenta tensiune cu becul;-neintreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie,

dupa caz, la care urmeaza a se lucra;-inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante necalibrate;

F28. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa, iesirea din canale tehnologice fara sase asigure).

F34. Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare.

VI.3 PROPUNERI DE MĂSURI

În scopul diminuării sau eliminării surselor de pericole potenţiale reprezentate de 2 factori de risc inacceptabili, la locul de muncă „ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII” se impune luarea de măsuri de prevenire şi protecţie tehnice şi/sau organizatorice prezentate în „Fişa de măsuri propuse”.

De asemenea se propun masuri de prevenire si pentru factorii de risc cu nivele de risc partial 3, dar a caror clase de gravitate sunt maxime (7), consecinte maxime (deces).

Pag. 77 din 86


VI.4 FIŞĂ DE MĂSURI PROPUSE PENTRU LOCUL DE MUNCA NR.3 : ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII

Nr.crt

Locul de muncă / Factor de risc Nivel de risc

MĂSURA PROPUSA

1. F12.Arsuri provocate in cazul izbucnirii unor incendii, la degresarea, spalarea tablourilor electrice cu neufalina, produs foarte inflamabil.

4 -Inlocuirea neofalinei folosita ca agent de spalare cu un produs mai putin periculos (ex. Alcool tehnic);

-Luarea de masuri tehnice si organizatorice de prevenire si stingere a incendiilor, in cazul lurului cu produse inflamabile(PSI)

2 F13.Arsuri provocate de surprinderea de catre arcul electric la executia de manevre/operatii gresite, depunerea de pulberi, oxizi metalici sau la deteriorarea unor izolatii.

4 -Periodic tablourile electrice vor fi curatate de oxizi metalici, praf, pulberi, conform unui grafic de revizii si reparatii.

- Mijloacele individuale de protectie cu care trebuie sa se echipeze personalul care execta intreruperea tensiunii, separarea vizibila si blocarea dispozitivelor sunt:

-casca de protectie cu viziera, incaltaminte electroizolanta, covor electroizolant portabil, maner cu manson de protectie a bratului ptr. actionarea siguratelor de joasa tensiune tip MPR si manusi electroizolante ptr. actionarea dispozitivelor de comutatie.

3 F14.Electrocutare prin atingere directă datorata:

-atingerii cailor de curent;-deteriorari ale izolatiilor;-inexistentei ingradilor de protectie

4 Fiecare electrician cand realizeaza lucrari in instalatiile electrice este obligat sa ia urmatoarele masuri tehnice de protectie a muncii:

a)separarea electrica a instalatiei, respectiv:-intreruperea tensiunii si separarea vizibila a instalatiei sau a partii de

instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra;-blocarea in pozitia deschis a dispozitivelor de actionare a aparatelor

de comutatie prin care s-a facut separarea vizibila si montarea indicatoarelor de securitate cu caracter de interzicere, pe aceste dispozitive;

Mijloacele individuale de protectie cu care trebuie sa se echipeze personalul care execta intreruperea tensiunii, separarea vizibila si blocarea dispozitivelor sunt:

-casca de protectie cu viziera, incaltaminte electroizolanta, covor electroizolant portabil, maner cu manson de protectie a bratului ptr. actionarea siguratelor de joasa tensiune tip MPR si manusi

Pag. 78 din 86


electroizolante ptr. actionarea dispozitivelor de comutatie. b)identificarea instalatiei sau a partii din instalatie in care urmeaza a se

lucra;-identificarea se realizeaza vizual numai la fata locului si se face pe

baza de scheme electrice, marcaje, etichetari, inscriptii, numerotari, planuri, harti, etc.

c)verificarea lipsei tensiunii si legarea imediata a instalatiei la pamant si in scurt circuit;

Verificarea lipsei tensiunii in instalatiile de joasa tensiune trebuie sa se faca cu ajutorul aparatelor portabile de masurare a tensiunii sau cu ajutorul detectoarelor de tensiune specifice acestui nivel de tensiune. Verificarea lipsei tensiunii trebuie sa se execute considerand ca instalatia este sub tensiune.

d)delimitarea materiala a zonei de lucru;-delimitarea materiala se realizeaza prin igradiri provizorii mobile, care

sa evidentieze clar zona de lucru si pe care se vor monta indicatoare de interdictie.

4 F23.Operatii, reguli, procedee gresite la interventia asupra instalatiilor electrice:

-control prezenta tensiune cu becul;-neintreruperea tensiunii si separarea

vizibila a instalatiei sau a partii de instalatie, dupa caz, la care urmeaza a se lucra;

-inlocuirea sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante necalibrate;

4 -Dotarea electricienilor cu aparate portabile de masurare a tensiunii si instruirea acestora cu privire la riscurile de a provoca scurt circuite si/sau explozia becului, la controlul prezentei tensiunii cu becul.

-Asigurarea de sigurante fuzibile si instruirea electricienilor privind obligativitatea inlocuirii sigurantelor fuzibile deteriorate cu sigurante calibrate, conform recomandarilor proiectantului;

5 F34.Neutilizarea mijloacelor de protecţie sau utilizarea de echipamente de protectie necorespunzatoare.

4 -Verificarea, de catre conducatorii locurilor de munca, inainte de inceperea lucrului, a existentei tuturor dispozitivelor si sculelor necesare, precum si a starii fizice a cestora;

-Instruire cu privire la necesitatea utilizarii mijloacelor de protectie, a echipamentului individual de protectie din dotare si a imbracamintei de protectie.



Pag. 79 din 86


-Se interzice transportarea sarcinilor pe deasupra persoanelor, birourilor etc.

-Dispozitivele de legare sau de prindere pentru ridicarea sarcinilor trebuie alese in functie de sarcinile care se manipuleaza. Ansamblul dispozitivului de legare sau de prindere trebuie marcat vizibil cu „sarcina maxima”ce poate fi ridicata.

-Anual, in cadrul lucrarilor pregatirilor de iarna, se va verifica starea geamurilor, luminatorelor, se vor inlocui cele sparte si se vor asigura impotriva caderii acestora de la inaltime;

-Peretele exterior al atelierului, realizat partial din sticla, va fi prevazut cu geamuri armate.

7. F5.Proiectarea de bucati de corpuri abrazive la spargerea accidentala a acestora (lucru la polizor).

3 -Achizitionarea de corpuri abrazive certificate din punct de vedere al calitatilor de securitate.

-Montarae corpurilor abrazive se va face numai de persoane instruite special sa faca astfel de operatii.

-La montarae corpului abraziv se va verifica marcajul, aspectul suprafetelor si se va efectua controlul la sunet.

-La montajul corpului abraziv intre acesta si flansele de strangere se vor introduce garnituri de carton presat, de dimensiuni corespunzatoare.

-Se va urmari gradul de uzura al pietrelor de polizor si se va proceda la inlocuirea imediata a acestora in momentul cand se constata ca nivelul uzurii depaseste limita admisibila.


3 -La ridicarea sau coborârea unei sarcini, care în timpul manevrei se poate lovi sau agăţa de părţi ale maşinii de ridicat sau de elemente situate în raza de acţiune a maşinii de ridicat, aceasta trebuie să fie ghidată de la distanţă cu ajutorul unor frânghii sau alte mijloace, asigurându-se măsurile de protecţia muncii pentru personalul care execută această manevră (instructaj special, interdicţia staţionării în apropierea sarcinii etc.).

-Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, pârghii, căngi etc.) pentru conducerea sarcinii. Se exceptează încărcarea sau descărcarea materialelor sau obiectelor a căror masă nu depăşeşte 50 kg, care pot fi conduse de la distanţă cu ajutorul unor căngi de lungime suficientă.

-La manevrarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete, stâlp,mijloc auto, utilaj etc. nu se permite prezenţa persoanelor între

Pag. 80 din 86


acestea şi sarcina suspendată. Nu se admite:a)folosirea maşinilor de ridicat pentru târârea sarcinilor pe sol,

demontarea prin lovire a pieselor, smulgerea sarcinilor aderente la sol sau a altor elemente;

b)ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci când cablul este în poziţie oblică;

c)balansarea sarcinilor pentru a le aşeza într-un punct care nu poate fi deservit în mod normal de maşina de ridicat;

d)deplasarea maşinilor de ridicat cu lanţurile, cablurile, furcile sau cârligele târâte pe sol;

e)transportul persoanelor cu elementele de prindere a sarcinii sau alte dispozitive (cutii, bene, boxpaleţi etc.) cu excepţia platformelor de ridicat.


-deteriorarii izolatiei echipamentelor electrice

-deteriorarea circuitelor de legare la pamant-lispa sau neracordarea la priza de pamant

a echipamentului

3 -Zilnic, inainte de inceperea lucrului se va face verificarea vizuală a integrităţii legării la pământ a carcaselor aparatajelor, din zona de lucru;

-Periodic, electricianul de serviciu va verifica existenta si integritatea legaturii la nulul de protectie;

-Sigurantele fuzibile deteriorate, trebuie inlocuite de electricianul de serviciu, numai cu sigurante originale si calibrate, conform indicatiilor proiectantului;

-Utilizarea gratarelor din lemn in zona de deservire a utilajelor;-Utilizarea incaltamintei de protectie;-Descarcarea de sarcina capacitiva a instalatiei la care urmeaza a se

lucra10. F25.Comenzi, manevre gresite, in timpul

manipularii maselor mari cu ajutorul mijloacelor de ridicat si transportat din dotatrea atelieruluul.


11. F28. Deplasari si/sau stationari in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa, iesirea din canale tehnologice fara sase asigure).

3 -Instruirea lucrătorilor privind interzicerea staţionării sau deplasării in zone periculoase (sub sarcina din carligul macaralei, zona de manevre cu motostivuitorul, zona transformatoarelor electrice, zone cu vizibilitate redusa).

-Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a zonei de lucru; marcarea zonelor de lucru, în conformitate cu prevederile legale şi instrucţiunile proprii de SSM;

Pag. 81 din 86


-Delimitarea fizică şi semnalizarea corectă şi vizibilă a gurilor de cnal, cand se lucreaza si se iese din astfel de zone cu vizibilitate redusa.

12. F31.Cadere de la inaltime prin pasire in gol, dezechilibrare, alunecare.

3 -Marcarea si iluminarea corespunzatoare a zonelor periculoase;-Repartizarea lucratorilor pentru lucrul la inaltime se face pe baza

avizului medical eliberat in urma unui examen medical prin care trebuie verificate aptitudinile si capacitatile neuropsihice necesare lucrului la inaltime.

-Toti cei care lucreaza in conditiile lucrului la inaltime, indiferent de domeniul de activitate, in mod obligatoriu, vor purta echipament individual de protectie : centura de siguranta; cordon (franghie) de pozitionare; casca de protectie;

Pag. 82 din 86


Capitolul VII. CONCLUZII

Lucrarea de faţă conţine evaluarea riscurilor de accidentare şi Îmbolnăvire profesională pe loc de muncă la 3 locuri de muncă din cadrul S.C. ………… S.A., Sectia Colivii, Atelierul de Acoperiri de suprafata, in conformitate cu prevederile Legii nr. 319/2006.

Evaluarea s-a realizat prin aplicarea metodei I.N.C.D.P.M. de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională pe loc de muncă, avizată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale în anul 1993.

Metoda de evaluare prezentată face parte din categoria metodelor analitice. semicantitative şi este în concordanţă cu standardele europene în domeniu (CEI 812/85,CE 292-1/93, EN 1050/96).

Echipa de evaluare a fost formată din:- ............. – Cursant Evaluator- .............. – lucrator desemnat din Comp. Securitate si Sanatate in Munca;- ..................... – medic de intreprindere.- ................. – Sef Sectie Colivii- ............... – Sef Sectie Adjunct-Colivii- .................... – Inginer tehnolog-ColiviiEvaluarea s-a bazat pe datele fumizate de beneficiar, respectiv:

- Tehnologii de lucru, standarde de firma- Conţinutul proceselor de muncă pentru locurile analizate; - Fişele posturilor; - Instrucţiunile de lucru specifice; - Evoluţia morbidităţii, corelată cu condiţiile de muncă; - Documente referitoare la mediul de muncă

Diagnoza locurilor de muncă s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:- analiza activităţii din unitate;- descrierea locurilor de muncă sub aspectul celor patru componente generice ale

sistemelor de muncă;- identificarea factorilor de risc pentru fiecare loc de muncă;- stabilirea consecinţei maxime previzibile a acţiunii factorilor de risc asupra

organismului uman, pentru fiecare factor în parte;- încadrarea în clase de gravitate;- încadrarea în clase de probabilitate (frecvenţa probabilă a producerii consecinţei

maxime previzibile);- calculul nivelului de risc global al fiecărui loc de muncă;- interpretarea rezultatelor evaluărilor evaluării prin prisma legislaţiei în vigoare;- completarea fişelor de măsuri preventive pentru fiecare loc de muncă, pentru

factorii al căror nivel de risc parţial se situează peste 3 – valoarea limită acceptată.

Rezultatele evaluării au fost prezentate în lucrare cu ajutorul instrumentelor formalizate ale metodei, respectiv fişele de evaluare a locurilor de muncă şi fişele de măsuri propuse pentru factorii la care nivelul de risc parţial depăşeşte limita de acceptabilitate, pentru fiecare loc de muncă în parte.

Pag. 83 din 86


Ierarhizarea locurilor de muncă evaluate din cadrul Atelierului Acoperiri de Suprafata, în funcţie de nivelul de risc este prezentată în tabelul următor:

Ierarhizarea locurilor de muncă evaluate în funcţie de nivelurile de risc

NR. CRT.

LOCUL DE MUNCĂNIVEL DE

RISC GLOBAL

1. ELECTRICIAN INTRETINERE SI REPARATII 2,912. GALVANIZATOR 2,873. LACATUS INTRETINERE SI REPARATII 2,77

Valorile inregistrate corespund unor locuri de munca cu nivel de risc mic si mediu, fiind sub sau in imediata apropiere a limitei de acceptabilitate (3.5).

Situaţia pozitivă din punct de vedere al Securitatiisi Sanatatii in Munca se reflectă şi în nivelul de risc agregat pe aceste locuri de muncă (NgAt. ), determinat astfel:

NIVEL DE RISC GLOBAL PENTRU ATELIERUL ACOPERIRI DE SUPRAFATA:

1x(2,87x2,87)+1x(2,77x2,77)+1x(2,91x2,91) 24,36 NgAt. = −−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−−− = −−−−− = 2,84

1x2,87+1x2,77+1x2,91 8,55

Se impune implementarea de masuri in vederea reducerii riscurilor, mai ales acolo unde nivelul partial de risc are valori mari (mai mare sau egal cu 4). Pentru aceste situatii pentru fiecare loc de munca s-au propus masuri de reducere a riscurilor.

Daca in afara masurilor propuse in prezenta lucrare se doreste implementarea altor masuri, se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate, conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea: 7 - 1 a nivelului de risc.

Totodata se recomanda luare de masuri de prevenire in ordinea de mai jos:

Pag. 84 din 86


Pag. 85 din 86


Capitolul VIII. BIBLIOGRAFIE

Darabont, Alex., Pece, Şt.- Protecţia muncii, E.D.P., Bucureşti, 1996. Pece, Şt., Dăscălescu, Aurelia -Metodă de evaluare a riscurilor, ICSPM,

Bucureşti. 1998. Pece, Şt. - Metode de analiză apriorică a riscurilor profesionale, l.N.l.D., Bucureşti,

1993. Pece, Şt. - Metodă de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire

profesională în activitate, RENEL, ICSPM, 1994. Darabont, Alex., Pece, St., Dăscălescu, A. - Managementul securităţii şi sănătăţii

în muncă, Ed. AGIR, Bucureşti, 2001. Darabont. Alex., Kovacs, Şt., Darobant, Doru - Ghid de autoevaluare a securităţii

în muncă pentru, I.M.M.-uri, ICSPM, Bucureşti, 1997. Darabont, Alex., Tănase Nazarica - Ghid pentru evaluarea nivelului de securitate

în muncă, ICSPM, Bucureşti, 1997. Pece, Şt. - Metode de evaluare a întreprinderilor din punct de vedere al securităţii

muncii, l.N.l.D., Bucureşti, 1993. Creangă Camelia - Metodologii pentru aprecierea riscurilor la locul de muncă,

ICSPM, Bucureşti, 1999. Darabont, Alex., Kovacs, Şt. - Securitate şi sănătate în muncă. Suport de curs,

l.C.S.P.M., Bucureşti, 1998. Dăscălescu, A., Pece, Şt. - Elaborarea metodologiei de analiză a întreprinderilor

din punct de vedere al securităţii în muncă, ICSPM, Bucureşti, 1993. Darabont, Alex., Pece, Şt. - Protecţia muncii, E.D.P., Bucureşti, 1996. Pece, Şt., - Evaluarea a riscurilor în sistemul om- maşină, Ed ATLAS PRESS,

Bucureşti 2003. Moraru R, Băbuţ G., Ion. - Ghid pentru evaluarea riscurilor profesionale Ed

FOCUS Petroşani, 2002 Simion, Spiridon, Vasilescu Dragoş - Evaluarea riscurilor de accidentare şi

îmbolnăvire profesională, INSEMEX Petroşani ,2004 Mincă, G. – Analiza riscurilor profesionale, curs postuniversitar, Bucureşti 2004. Moraru, R., Băbuţ, G., Ion. – Analiza de risc, Ed. UNIVERSITAS, Petroşani, 2004. Darabont, Alex. – Evaluarea calităţii de securitate a echipamentelor tehnice, Ed.

AGIR, Bucureşti, 2001. Alexandru, I., Alexandru, A. – Evaluarea riscurilor profesionale, note de curs,

2005. *** - Norme metodologice pentru aplicarea Legii nr. 319/2006(H.G. nr.1425/2006) *** - Legea Securităţii şi Sănătăţii în Muncă, Nr. 319/2006.

Pag. 86 din 86

Documents

Evaluare riscuri Galvanizator, Lacatus Mecanic, Electrician