Evaluare riscuri profesionale în cinci etape

Evaluarea riscurilor profesionale în cinci etape

ing. Negoita Niculae

Vorbind despre riscuri profesorul N.C.Lind (de la Institutul de Cercetare a Riscurilor de la Universitatea din Waterloo - Canada) arată că “..... riscul este un subiect dificil de înţeles.

RISCUL - nu este o substanţă, -nu este ceva concret cum ar fi

untul sau ceasul sau ca o radiaţie gama.

- nu poate fi măsurat nici observat.

RISCUL POATE FI NUMAI EVALUAT

Ce este evaluarea ?

Acţiune de cunoaştere (specifică) a unor fenomene sub raportul însuşirilor acestora,

a stării şi funcţionalităţii unui sistem, a rezultatelor unei activităţi.

Ce este evaluarea riscurilor?

Activitate prin care -se identifică factorii de risc,

de accidentare şi/sau îmbolnăvire profesională

şi -se determină nivelul de

risc.

1. E1. Evaluare postaccident/boală profesionalăvaluare postaccident/boală profesională („A POSTERIORI”) - se bazează pe analiza statistică a accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale produse; criteriile de evaluare folosite sunt indicatorii statistici de tipul coeficienţilor (indicilor) de frecvenţă şi de gravitate;

2. EEvaluarea preaccident/boală profesionalăvaluarea preaccident/boală profesională („A PRIORI”) se bazează pe analiza riscurilor, înainte de a se materializa în accidente sau boli profesionale; criteriile de evaluare sunt nivelurile de risc.

Evaluare („a posteriori”) si evaluarea („a priori”) demersul acestora poate fi:

inductiv (direct) - se porneşte de la cauză spre efect;

deductiv (indirect) - se porneşte de la efect spre cauză.

Prevederile legislaţiei naţionale privind evaluarea riscurilor pentru

securitatea şi sănătatea lucrătorilor

Obligativitatea evaluării riscurilor la locurile de muncă în ţara noastră decurge din legislaţia actuală în domeniu,astfel:

Art. 12 al.1 lit.a din Legea nr.319/2006"... angajatorul are urmatoarele obiligatii:a) să realizeze si sa fie in posesia unei evaluari a riscurilor pentru securitatea si sănătatea in munca ...".

Art. 7 al.4 lit. a) din Legea nr.319/2006 "... angajatorul are obiligatia: sa evalueze riscurile pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, inclusiv la alegerea echipamentelor de munca, a substantelor utilizate… si la amenajarea locurilor de munca ’’

Art. 13, lit. b) din Legea nr. 319/2006 “angajatorii au obligaţia „să întocmească un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice, sanitare, organizatorice şi de altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor, pe care să îl aplice corespunzător condiţiilor de muncă specifice unităţii”.

CONCEPTUL DE RISC PROFESIONAL

Problemele legate de strategia de evaluare a riscurilor profesionale şi de punere în aplicare a diverselor metode sunt numeroase

terminologia, trebuie să fie clară astfel ca toţi participanţii la prevenire să aibă aceeaşi înţelegere a termenilor, precum: factori de risc, consecinţe, riscuri, prevenire, protecţie, etc.;

Procedurile de evaluare şi de prevenire a riscurilor profesionale utilizează 10 concepte precis definite:01. Factorii de risc 02. Consecinţă03. Gravitatea04. Expunerea05. Probabilitatea 06. Risc07. Noţiunea de risc acceptabil08. PrevenireaO9. Protecţia10. Supravegherea medicală

01. FACTORII DE RISCFACTORII DE RISC - SUNT TOŢI FACTORII SISTEMULUI DE MUNCĂ

SUSCEPTIBILI SĂ INTERFEREZE CU SĂNĂTATEA ŞI INTEGRITATEA LUCRĂTORILOR ŞI CARE POT PRODUCE DAUNE.

Utilizarea sintagmei “factor de risc” este preferabilă termenilor “pericol” respectiv “noxă” utilizaţi în numeroase analize. Aceasta deoarece: zgomotul este considerat drept noxă şi nu pericol, munca la înălţime este considerată pericol şi nu noxă, activitatea la calculator nu este considerată nici pericol, nici noxă.

Norma europeană EN 292-1 defineşte pericolul, situaţiile periculoase sau evenimentele periculoase asociate procesului de muncă (factori de risc) ca fiind o “cauză capabilă să provoace o leziune sau un atac la sănătate”.

Această definiţie constituie o apreciere calitativă a riscului uzitată în identificarea acestuia.

PERICOL este un agent, o condiţie sau o

activitate cu potenţial de a aduce daune care,

fiind lăsate necontrolate, pot afecta în mod negativ bunăstarea

sau sănătatea persoanelor expuse

Prin manifestarea lor factori de risc pot afecta: securitatea (munca la înălţime, o pardoseală

cu denivelării, utilizarea unui cuţit, electricitate, etc.);

sănătatea fiziologică (zgomotul, solvenţii, manipulare manuală de sarcini, etc.);

stare de confort fizic, psihic şi socioprofesional, confortul în muncă (munca prestată, autonomia, relaţiile interumane în cadrul echipei, stresul, etc).

02. CONSECINŢĂ= EFECT sau DAUNĂ ce poate rezulta ca urmare a manifestării factorilor de risc.

Ex: fracturi, entorse, tăieturi,electrocutări, deces, etc.; asurzire, intoxicaţii, dureri lombare,etc.; tulburări de concentrare, oboseală, anxietate, lipsă de

informaţii, etc.

Nu trebuie uitat că în conceptul de consecinţă trebuie incluse şi daunele asupra mijloacelor de producţie ce se pot produce în cazul accidentelor de muncă precum şi în cazul incidentelor tehnice.

03. GRAVITATEA

=EVALUAREA CONSECINŢELOR CELUI MAI GRAV ACCIDENT CARE AR PUTEA FI PROVOCAT DE FACTORUL DE RISC RESPECTIV.

Gravitatea consecinţei (severitatea daunei cea mai posibilă) poate fi estimată luând în considerare următoarele:

natura obiectivului protejat (persoane, bunuri, mediu înconjurător);

gravitatea leziunilor sau a afectării sănătăţii (uşoară - în mod normal reversibilă, gravă - în mod normal ireversibilă, deces);

amploarea de manifestare a consecinţei (o persoană, mai multe persoane).

04. EXPUNEREA =DURATA ÎN TIMP SAU

FRECVENŢA ÎN TIMP LA CARE EXECUTANTUL ESTE EXPUS UNUI FACTOR DE RISC ŞI NIVELUL LA CARE ESTE EXPUS.

Expunerea este adesea integrată în noţiunea de probabilitate.

Evaluarea propriu-zisă a riscului ţinând cont de durata sau de frecvenţa expunerii.

Estimarea expunerii în cadrul evaluării riscului sunt legate de: Persoanele expuse. Estimarea riscului

trebuie să ia în considerare toate persoanele expuse în procesul de muncă.

Tip, frecvenţă şi durata expunerii. Estimarea expunerii se referă la necesitatea de acces în timpul funcţionării normale, a reglării sau a corectării procesului, a curăţării, a depistării defectelor şi mentenanţei.

Relaţia dintre expunere şi efecte. În cazul evaluării riscurilor se are în vedere relaţia directă dintre expunerea la un factor de risc şi efectele datorate acestuia.

05. PROBABILITATEA =reprezintă frecvenţa de manifestare a evenimentului nedorit şi poate fi descrisă ca o apariţie potenţială în unitatea de timp sau raportat la personalul expus, element sau situaţie de muncă.

apariţiei daunei în timpul expunerii, fără a ţine cont de durata sau de frecvenţa acestei expuneri.

Probabilitatea este funcţie de condiţiile de muncă influenţată de: -fiabilitatea maşinilor, -de proprietăţile materialelor

utilizate, -de organizarea muncii, - de constrângerile temporale,

etc.

06. RISC

=“COMBINAŢIA DINTRE PROBABILITATEA ŞI GRAVITATEA UNEI LEZIUNI SAU ATAC LA SĂNĂTATE, CE POATE SURVENI ÎNTR-O SITUAŢIE PERICULOASĂ”.

În consecinţă riscul profesional asociat unei situaţii particulare sau unui procedeu tehnic rezultă din combinarea următoarelor elemente: gravitatea consecinţei previzibile

(severitatea consecinţei cea mai probabilă); probabilitatea producerii acestei

consecinţe.Altfel spus riscul reprezintă

probabilitatea producerii unei daune de o anumită gravitate, în timpul unei expuneri la factorul de risc.

Definand securitatea ca o functie de risc; y=f(x), unde y= …1…. x

Se poate afirma ca un sistem va fi cu atat mai sigur cu nivelul de risc va fi mai mic si reciproc.

Fig. 1 Relaţia risc – securitate

Riscul poate fi evaluat cantitativ, dacă gravitatea, expunerea şi probabilitatea au fost ele însele cuantificate.

Noţiunea de risc profesional este caracterizată printr-un raport dintre probabilitatea de producere şi gravitatea consecinţelor aplicat unui “eveniment” periculos în contextul unui proces de muncă.

În consecinţă, cel mai adesea, riscul

este echivalent cu o încălcare a reglementărilor, susceptibilă de a provoca, adesea foarte direct, un accident sau o boală profesională.

07. NOŢIUNEA DE RISC ACCEPTABIL

Legislaţia nu vorbeşte deloc despre această noţiune.

Legislaţia precizează totuşi faptul că riscul trebuie să fie redus la valoarea cea mai scăzută posibil, ceea ce înseamnă că: reducerea expunerii la valoarea

limită nu este suficientă, dacă este “posibil” să se facă mai bine;

trebuie făcut totul pentru a reduce expunerea, chiar dacă valorile limită rămân depăşite.

Caracterul acceptabil sau nu al riscului trebuie deci apreciat nu numai în funcţie de riscul însuşi, ci şi de posibilităţile de reducere.

Curba lui Farmer

A fost propusa o scală calitativă şi, uşor modificată pentru a evita o terminologie ambiguă, care se poate prezenta astfel:

– risc nesemnificativ;– risc gestionat la un nivel acceptabil;– risc insuficient sau ineficace

gestionat;– risc ridicat sau ineficace gestionat;– risc foarte ridicat sau ineficace

gestionat.Nu se poate asigura eliminarea integrală

a riscurilor de producere a accidentelor sau îmbolnăvirilor profesionale. Din această cauză practica a impus introducerea a două noţiuni şi anume:

– riscuri acceptabile (asumate); – riscuri inacceptabile.

08. PREVENIREACa şi concept „prevenirea” este

definită ca ştiinţa şi arta eliminării sau reducerii riscurilor profesionale. Modalităţile de prevenire

- măsuri tehnice -masuri organizatorice susceptibile să elimine factorul de risc,

să reducă gravitatea consecinţelor,

să diminueze expunerea sau probabilitatea de producere a consecinţei.

O9. PROTECŢIAÎn lipsa măsurilor de prevenire

care elimină riscul, este necesar în anumite cazuri, de a se recurge la mijloace de protecţie individuală.

Protecţia reprezintă ultima barieră dintre un factor de risc prezent în procesul de muncă şi personalul expus.

În consecinţă atunci cînd se vorbeşte de măsuri de protecţie trebuie avută în vedere în primul rînd protecţia colectivă şi numai în ultimă instanţă protecţia individuală (gîndită ca o măsură suplimentară de siguranţă).

10. SUPRAVEGHEREA MEDICALĂ Examene medicale specializate

(precum testele funcţionale respiratorii, examenele audiometrice, etc.)

Supravegherea medicală nu este singurul rol al medicului de medicina muncii, el va fi partenerul indispensabil pentru alţi factori de prevenire, pentru definirea, în particular dar nu în exclusivitate, a consecinţelor potenţiale, a gravităţii lor şi a aprecierii caracterului acceptabil sau nu al riscului.

.

Fig. 1. Elementele implicate în realizarea procesului de muncă.

PROCES DE

MUNCĂ

SISTEM DE MUNCĂ

SARCINA DE MUNCĂ

EXECUTANT

MIJLOACEDE PRODUCŢIE

MEDIU DE

MUNCĂ

Accidentele de muncă şi bolile profesionale sunt evenimente aleatoare, apariţia lor putând fi apreciată doar probabilistic.

Executantul reprezintă omul implicat nemijlocit în realizarea sarcinii de muncă.

Sarcina de muncă reprezintă totalitatea acţiunilor pe care trebuie să le efectueze executantul în vederea realizării scopului sistemului de muncă.

Mijloacele de producţie reprezintă totalitatea mijloacelor de muncă (clădiri, instalaţii, maşini, unelte, mijloace de transport etc.) şi a obiectelor muncii (materii prime, produse intermediare etc.) utilizate în procesul de producţie a bunurilor materiale.

Mediul de muncă reprezintă ambianţa (fizică şi socială) în care executantul îşi desfăşoară activitatea.

Sistemul de muncă

În cadrul sistemului de muncă, executantul şi elementele materiale intră în relaţie funcţională prin intermediul sarcinii de muncă.

În raport cu executantul, sarcina şi mediul de muncă acţionează direct asupra acestuia, în timp ce mijloacele de producţie numai indirect, prin intermediul sarcinii.

Orice deficienţă la nivelul unuia sau a mai multor elemente, reprezentând o abatere în funcţionarea prestabilită a sistemului, conduce la creşterea entropiei, deci la manifestarea tendinţei sale de autodistrugere, inclusiv prin vătămarea omului.

Accidentele de muncă şi bolile profesionale sunt deci disfuncţii ale sistemului de muncă, generate de dereglările, calităţile, proprietăţile intrinseci etc. ale elementelor sale constituente.

Accidentele de muncă şi bolile profesionale reprezintă momentele finale - efectele - unor înlănţuiri cauzale nedorite.

În momentul producerii vătămării organismului (accident, boală), cauzele potenţiale - factorii de risc - se transformă în cauze efective (reale) ale respectivelor evenimente.

Aşadar, cauzele accidentelor de muncă şi bolilor profesionale (prescurtat cauze) reprezintă factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) care au provocat accidentul sau boala profesională.

În conţinut noţiunile de factori de risc şi cauze reprezintă acelaşi lucru, deosebirile apărând doar în raport cu momentul în care se analizează vis-à-vis de producerea leziunii.

De regulă, înainte de accident se vorbeşte de factori de risc, iar după accident, când posibilitatea s-a transformat în realitate, de cauze.

.

. Criterii de clasificare a cauzelor accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.

IMPORTANŢA PRINCIPALE

SECUNDARE

MODUL DE MANIFESTARESTĂRI

VARIAŢII

CRITERII DE CLASIFI-

CARE

INIŢIALE

INTERMEDIARE

FINALE

LOCUL ÎN DINAMICA PRODUCERII DE

MUNCĂ ACCIDENTULUI

MECANICE

ELECTRICE

CHIMICE

TERMICE

PRIN IRADIERE

COMPLEXE

MODUL ÎN CARE PARTICIPĂ LA PRODUCEREA VĂTĂMĂRII

DIRECTE

INDIRECTE

OBIECTIVERESPONSABILITATEA FACTORULUI

UMAN ÎN PRODUCEREA ACCIDENTULUI

DEPENDENŢA DE ELEMENTELE PROCESULUI

DE MUNCĂ

DEPENDENTE DE EXECUTANT

DEPENDENTE DE SARCINA DE MUNCĂ

DEPENDENTE DE MIJLOACELE DE PRODUCŢIE

DEPENDENTE DE MEDIUL DE MUNCĂ

SUBIECTIVE

Abaterea posibilă a executantului de la linia ideală pe care trebuie s-o urmeze pentru îndeplinirea sarcinii de muncă reprezintă întotdeauna o eroare, la nivelul uneia sau a mai multora dintre verigile de bază ale activităţii de muncă, respectiv:

erori de recepţie, prelucrare şi interpretare a informaţiei

-omisiuni in detectarea semnalelor; -nediferentierea si neidentificarea semnalelor; -false identificari; -iluzii senzoriale; -nesesizarea datelor esentiale; -combinari si transformari neadecvate; -substituirea unor date cu altele, etc

Erori de decizie:

-stabilirea neadecvata a obiectivelor; -alegerea necorespunzatoare a mijloacelor si variantelor de actiune; -aprecierea eronata a conditiilor de desfasurare a actiuni.

Erori de executie:

-efectuarea unor operatii gresite; -omisiuni de operatii; -intarzieri in efectuarea de operatii; -nesincronizarea si discoordonarea operatiilor.

Erori de autoreglaj: -minimalizarea sau neglijarea perturbatiilor

aparute in procesul de munca; -amanarea interventiei corectoare; -inlocuirea unor date, decizii sau actiuni gresite cu

altele tot gresite.

Eroarea executantului se concretizează într-un comportament inadecvat din punctul de vedere al securităţii muncii, sub forma unei acţiuni greşite sau omisiuni.

Analizând posibilităţile de eroare ale executantului în raport cu celelalte elemente ale sistemului de muncă rezultă lista factorilor de risc proprii executantului

. DEFICIENŢE ALE PREGĂTIRII PROFESIONALE

- CUNOŞTINŢE PROFESIONALE INSUFICIENTE- DEPRINDERI DE MUNCĂ INSUFICIENT CONSOLIDATE- CUNOŞTINŢE ŞI DEPRINDERI DE SECURITATE ÎN MUNCĂ INSUFICIENTE

- ÎNSUŞIRI TEMPERAMENTALE NE--CORESPUNZĂTOARECERINŢELOR ŞI RISCURILOR ACTIVITĂŢII

APTITUDINI PROFESIONALE INSUFICIENT DEZVOLTATE

- APTITUDINI FIZICE-APTIT. SENZORIAL PERCEPTIVE-APTITUDINI MENTALE-APTITUDINI PSIHO-MOTORI-PLASTICITATE FUNCŢIONALĂ

- LIPSA SIMŢULUI DE RESPONSABILI-TA-TE-INCONSECVENŢ- LIPSA DE PERSE-VERENŢĂ-- LIPSA DE PUN-CTUALITATE-LIPSA DE HOTĂRÎRE-- SUBESTIMAREA SAUSUPRAESTIMAREA CAPACITĂŢII PROPRII-- LIPSA SPIRITULUI DE INIŢIATIVĂ-INDISCIPLINA-- ATITUDINE NEGATIVĂ FAŢĂ DE MUNCĂ ŞI COLECTIV-- ATITUDINE NECORESPUNZĂTOARE FAŢĂ DE SECURITATEA MUNCII-- LIPSA CURAJULUI SAU TENDINŢA SPRE RISC

FACTORI UMANI INDIVIDUALI

ÎNSUŞIRIŞI CAPA-CITĂŢI IN-DIVIDUALENECORES-PUNZĂTOARE

TRĂSĂTURI NEGATIVE DE CARACTER

- CAPACITĂŢI INDIVIDUALEREDUSE ÎN FUNCŢIE DEVÂRSTA ŞI EXPERIENŢA PROFESIONALĂ- STARE DESĂNĂTATEDEFICITARĂ

VARIABILEINDIVIDUALE CARE INFLUENŢEAZĂCAPACITATEA DE MUNCĂ

- STARE DE OBOSEALĂ- BOALĂ ACUTĂ- EMOŢII PUTERNICE- INTERESE DE MOMENT-STĂRI DEPRESIVE-- CONFLICTE FAMILIALE SAU PROFESIONALE- INFLUENŢA ALCOOLULUI-FACTORI ALIMENTARI-- INCAPACITATEA UNUI EFORT VOLUNTAR DE MOMENT

LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC

• A. EXECUTANT

• 1.ACŢIUNI GREŞITE

• 1.1.Executare defectuoasă de operaţii

• - comenzi

• - manevre

• - poziţionări

• - fixări

• - asamblări

• - reglaje

• - utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.

1.2. Nesincronizări de operaţii

- întârzieri

- devansări

1.3. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă

- pornirea echipamentelor tehnice

- întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice

- alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice etc.)

- deplasări, staţionări în zone periculoase

- deplasări cu pericol de cădere: de la acelaşi nivel: - prin dezechilibrare - alunecare - împiedicare de la înălţime: - prin păşire în gol - prin dezechilibrare - prin alunecare

1.4. Comunicări accidentogene

2. OMISIUNI

2.1. Omiterea unor operaţii

2.2. Neutilizarea mijloacelor de protecţie

•MASURILE DE PREVENIRE –

LA FACTORII DE RISC PROPRII EXECUTANTULUI :

•1. SELECTIA PERSONALULUI

- EXAMENUL MEDICAL

- EXAMENUL PSIHO-PROFESIONAL

•2. INSTRUIRE PERSONAL

•3. INFORMARE, DOCUMENTARE, PROPAGANDA

•4. CONTROL PREVENTIV AL STARII DE FAPT

•5. DOTAREA CU ECHIPAMENT INDIVIDUAL DE PROTECTIE

ORDINEA IERARHICĂ A MĂSURILOR DE PREVENIRE

MĂSURI PRIMARE (măsuri de ordinul întâi)

RISC OM ELIMINAREA RISCURILORMĂSURILE TREBUIE SĂ ACŢIONEZE DIRECT ASUPRA SURSEI DE FACTORI DE RISC (PREVENIRE INTRINSECĂ)

MĂSURI SECUNDARE (măsuri de ordinul doi)

RISC OM IZOLAREA RISCURILORFACTORII DE RISC PERSISTĂ, DAR PRIN MĂSURI DE PROTECŢIE COLECTIVĂ SE EVITĂ SAU DIMINUEAZĂ ACŢIUNEA LOR ASUPRA OMULUI

MĂSURI TERŢIARE (măsuri de ordinul trei)

RISC OM EVITAREA RISCURILORINTERACŢIUNEA DINTRE FACTORII DE RISC ŞI OM SE EVITĂ PRIN MĂSURI ORGANIZATORICE ŞI REGLEMENTĂRI PRIVIND COMPORTAMENTUL

MĂSURI CUATERNARE (măsuri de ordinul patru)

RISC OM IZOLAREA OMULUILIMITAREA ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC SE FACE PRIN PROTECŢIE INDIVIDUALĂ

.

B. SARCINA DE MUNCĂ- se incadreaza printre notiunile cu ajutorul carora se defineste orice activitate de munca: functii, sarcini, activitate, operatii, procese , comportament, cerinte, etc.

Sarcina de munca este subordonata functiei si are o anumita frecventa, un scop, necesita anumite cunostinte si deprinderi si trebuie sa se incadreze unor cerinte restrictive : viteza si precizie

Operatia este cea mai mica unitate a muncii si este subordonata sarcinii

1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE SECURITATE

1.1. Operaţii, reguli, procedee greşite

1.2. Absenţa unor operaţii

1.3. Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)

Are la baza o insuficienta cunoastere a tehnologiilor si metodelor prin care se poate ajunge la realizarea scopului procesului de munca- determina eroarea umana -accident de munca

2.SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI

2.1.Solicitare fizică:- efort static-contractarea muşchilor fără mişcare

- poziţii de lucru forţate sau vicioase solicitare statica care determina jena in circulatia sanguina mialgii si altralgii la nivelulcoloanei vertebrale

- efort dinamic- contracţia muşchilor şi mişcareApare fenomenul de obosela fizica simtindu-se la :Sist. MuscularAparatului respirator si Cardivascular

Afecţiunile spatelui sunt cauzate de:

Ridicare improprie Poziţii greşite ale corpului Suprasolicitarea anumitor muşchi şi

articulaţii Stres şi oboseală Stare generală de sănătate proastă, lipsa

condiţiei fizice Traumatisme

Probleme obişnuite ale spatelui

Întinderi musculare Sindromul suprasolicitării Luxaţii ale ligamentelor Supra efort - ridicarea unei greutăţi

prea mari Ridicare incorectă - îndoirea spatelui Poziţii proaste - afundarea în scaune

moi

2.2.Solicitare psihică:- ritm de muncă mare (se instaleaza oboseala neuropsihica (stari tensionate,incetosarea

privirii,usturimea ochilor,ameteli, dureri de cap, etc.)- decizii dificile în timp scurt ( obligatia executantului fata de modul de functionare a masinii )- operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex

etc.

- monotonia muncii (specifice liniilor tehnologice automate si semiautomate)- Oboseala neuropsihica se cumuleaza si poate deveni o stare

patologica( Imbolnav. prof.)


•LA FACTORII DE RISC PROPRII SARCINII DE MUNCA :

•DOZAREA CORESPUNZATOARE A SARCINII DE MUNCA ;

•COORDONAREA OPTIMA A ACTIVITATILOR ;

•ATRIBUIREA TUTUROR SARCINILOR SI INFORMATIILOR NECESARE PENTRU ATINGEREA OBIECTIVULUI STABILIT ;

•ASIGURAREA CONCORDANTEI INTRE SARCINILE DE PRODUCTIE SI CELE DE SECURITATE

C. FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCŢIE-de natura fizica ( mecanica si termica)-de natura chimica-de natura biologica

1. Factori de risc de natura mecanica- a căror acţiune constă în eliberarea bruscă, necontrolată şi contraindicată, a energiei cinetice incorporate în mijloacele de producţie sau în părţi ale acestora;

1.1. Mişcări periculoaseSe manifesta in cazul miscarii de rotatie a unui singur element, a

mai multor elemente, a miscarilor de translatie si al celor combinate.

(Miscari functionale)

1.1.1. Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:

- organe de maşini în mişcare- curgeri de fluide-deplasări ale mijloacelor de transport etc.

1.1.2.

Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor

Autopornire prin autoaprindere, contact electric etc;prin actionarea involuntara sau din greseala

1.1.3.

Deplasări sub efectul gravitaţiei:

- Alunecare

- Rostogolire

- Rulare pe roţi

- Răsturnare

- Cădere liberă

- Scurgere liberă

- Deversare

- Surpare, prăbuşire

- Scufundare

1.1.4.

(Miscari nefunctionale)

Deplasări sub efectul propulsiei:

- Proiectare de corpuri sau particule

- Deviere de la traiectoria normală

- Balans

- Recul

- Socuri excesive

- Jet, erupţie

Toate aceste categorii de miscari constitue surse potentiale de accidentare putand produce vatamari sub forma de striviri,taieturi, contuzii,strapungeri, etc..

1.2. Suprafeţe sau contururi periculoase:

- Înţepătoare- Taioase- Alunecoase- Abrazive- Adezive

Prin contactul dintre executant si diverse parti ale mijloacelor de munca sau obiecte ale muncii care prezinta asemenea caracteristici se pot produce vatamari prin alunecare si cadere (fracturi, luxatii), taiere, intepare etc.

1.3. Recipiente sub presiuneCompresoarele, autoclavele,recipientele si buteliile de gaze

comprimante, etc. Riscul reprezinta explozia care duce la dezintegrarea organismului

(deces).

1.4. Vibraţii excesive ale echipamentelor tehniceUn sistem material scos din pozitia de echilibru, prin aplicarea sau suprimarea unei forte incepe sa se miste.

Daca miscarea sistemului fata de starea de referinta este alternativa aceasta se numeste vibratie sau oscilatie

Vibraţii transmise întregului corp (excavatoare, camioane, buldozere, maşini de nivelat etc.)

Vibraţii transmise sistemului mână-braţ (aparate de rectificat, tăietoare de lemne, ferăstraie cu lanţ, ferăstraie manuale, topoare, maşini de găurit, etc.)

valoarea limită de expunere zilnică (8 h) 5 m/s2 valoarea limită de acţiune la exp. zilnică (8 h) 2,5 m/s2

Expunere pe termen scurt:epuizare mai rapidă lipsa concentrării înrăutăţirea vederii Expunere pe termen lung: afecţiuni musculo-scheletice - mai ales probleme ale coloanei vertebrale afecţiuni ale circulaţiei sângelui, mai ales la degete.

2. FACTORI DE RISC TERMIC în cazul cărora pericolul potenţial este dat de acţiunea energiei termice incorporate în mijloacele de producţie la contactul sau manipularea acestora de către executant;

2.1. Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelorSituatii intalnite la meserii ca: otelar,laminor, trefilator sarma,

turnator- formator, sudor, forjor, cocsar, samotor, etc.Efectul asupra victimei este arsura termica ( cutanata) care produce

si alte tulburari cum ar fi:durere , insuficienta respiratorie, cardiovasculatorie, tulburari de reodinamica, etc.

2.2. Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor Situatii intalnite la instalatiile frigotehnice pentru conservare

produselor alimentare si la executare unor reparatii ale liniilor de tensiune in perioada de iarna, mai ales la altitudine ridicata.

Efectul asupra victimei il reprezinta leziunile patologice provocate de degeraturi

2.3. Flăcări, flame

3. FACTORI DE RISC ELECTRIC- la care pericolul constă în posibilitatea contactului direct sau indirect al executantului cu energia electrică vehiculată de mijloacele de producţie;

3.1. Curentul electric : - atingere directă - atingerea de catre om nemijlocita sau prin intermediul unui

element conductor a partilor active ale unei instalatii electrice

- atingere indirectă -atingerea de catre om a unor parti intrate accidental sub tensiune

datorita unui defect electric.

- tensiune de pas -parte din tensiunea unei instalatii de legare la pamant la care este

supus omul cand atinge simultan doua puncte de pe sol, pe directia gradientului de potential, aflate la o distanta de 0,8m intre ele.

Intensitatea care traverseazã corpul

uman (mA)

Efectele asupra corpului uman

Consecinte

< 1 mA Imperceptibil Niciuna

1 - 5 mA Mişcãri reflexe Poate fi gravã dacã subiectul lucreazã la înãlţime cãdere

5 - 20 mA Victima se lipeşte de conductor Perforarea pielii trecerea unui curent mai important efecte mai grave

> 20 mA Blocarea muschilor respiratori Moarte prin asfixie

> 50 mA ºi t > 30 ms Fibrilaþii ventriculare reacţii biochimice ireversibile

Handicap fizic şi / sau mortal Moarte

> 5 sau 6 A Rupturi de piele si ţesuturi interne Moarte prin blocajul rinichilor, pânã la 3 sau 4 zile dupã accident

4. FACTORI DE RISC CHIMIC

4.1. Substanţe toxice –Pot patrunde in organism pe cale respiratorie (inhalare), prin piele (cutanat) sau tubul digestiv (ingerare)

a) Substante toxice neuroparalitice - actioneaza asupra sistemului nervos central

( derivatii halogeno-fosfonati ai hidrocarburilor alifatice:metil-flor-fosfonati de izo propil, etc.)

b)Substante toxice asfixiante- afecteaza mai ales aparatul respirator (oxidul de carbon, compusi cianici, hidrogenul arseniat)

c) Substante toxice iritante – produc inflamarea si iritarea tesuturilor si mucoaselor ( triclor-nitrometanol, acetofenona, amoniacul)

d) Substante toxice narcotice –actioneaza asupra sistemului nervos si provoaca narcoza : derivatii halogenati ai hidrocarburilor, alcoolii, aldehidele, esterii, anilina)

e)Substante toxice diverse –compusi volatili ai unor metale –mercurul, plumbul, fosforul, combinatiile organice ale arseniului si stibiului )

4.2. Substanţe caustice : Produc in contact cu organismul :arsuri; (acidul sufuric, alchilide, alumina)

4.3. Substanţe inflamabile: Notiunea de inflamabil este legat numai de lichide combustibile, spre deosebire de aprindere , care sete comunna substantelor combustibile-Lichide inflamabile:P<28 oC (benzen,eter, acetona);-Lichide usor inflamabile 28 oC<P>45 oC (petrol lampant, gazolina, alcool metilic,etc)-Lichide combustibile: P>45 oC (fenol, anilina, pacura,motorina, uleiuri, acizi grasi);

4.4. Substanţe explozive –Explozia este un fenomen chimic ( un proces de transformare chimica a materiei) care se desfasoara rapid ,insotit de o degazare tot atat de rapida a unor cantitati de caldura si de gaze sau vapori.Substantele explozive formeaza amestecuri explozive(CH4-AER)

4.5.

4.6

Substanţe cancerigene : Genereaza tumori maligne caracterizate printr-o imultire excesiva a tesuturilor unor organe

Substante mutagene : Pot provoca aparitia brusca a unui caracter genetic nou, ce reflecta o modificare corespunzatoare a materialului ereditar. Substantele mutagene contin molecule electrofile, asa incat pot reactiona cu structurile neofile, cum ar moleculele de ADN.

5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC :

5.1. CULTURI SAU PREPARATE CU MICROORGANISME GENERATOARE DE MALADII INFECTIOASE :

Bacterii- ce produc tuberculoza,leptospiroza, boli de piele

Virusuri- ce produc hepatita, gripa, HIV, rabie, etc

Richeţi -cauzeaza boli datorate parazitilor

Spirochete - sifilis

Ciuperci-drojdii si mucegaiuri

Protozoare

5.2. Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)

5.3. Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi) care pot provoca accidente de munca, intoxicatii acute profesionale, decese , raniri, striviri, etc.


•LA FACTORII DE RISC PROPRII MIJLOACELOR DE PRODUCTIE:

• 1. CONCEPTIA UNOR TEHNOLOGII NEPERICULOASE ;

• 2. DOTAREA CU DISPOZITIVE DE PROTECTIE COLECTIVA ;

• 3. ORGANIZAREA ERGONOMICA A LOCULUI DE MUNCA

D. FACTORII DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCĂ

1. FACTORII DE RISC PROPRII MEDIULUI FIZIC DE MUNCA AMBIANT

1.1. Temperatura aerului:

- Ridicată- Scăzută

1.2. Umiditatea aerului: - Ridicată - Scăzută

MICROCLIMATUL INCINTEI

1.3. Curenţi de aer

+ Temperatura radianta a echipamentelor de lucru sau suprafetelor

1.4. Presiunea aerului:760mm/hg (1013 mb); +15C nivel mediu al marii- Ridicată- Scăzută

1.5. Aeroionizarea aerului : particule foarte mici incarcate pozitiv sau negativ, care se gasesc permanent si concomitent in aer, determinand conductibilitatea electrica a aerului

Intre 1500-2000 ioni/cm3- valoare normala

1.6. Suprapresiune în adâncimea apelor

1.7. Zgomot

1.8. Ultrasunete: avand o frecventa ridicata (peste 16000 Hz), nu provoaca senzatii auditive.Cele periculoase sunt ultrasenetele de intensitate mare si frecventa joasa. Afectiuni : organul auditivi, sistemul nervos, endocrin, muscular, sanguin, etc.

1.9. Vibraţii

1.10 Iluminat: unitatea de mãsurã: lux. (ex. clarul de lunã 1 lux; ziua pe timp de

varã 100.000lux).

Nivel de iluminare scăzut ex: Lucru la maşini, utilaje, sudurã =300 lux- Dactilografie =500 lux- Strălucire Munca cu piese mici=750 lux- Confecţionare haine =1000 lux- Proiectare =1000 lux- Pâlpâire-

1.7. Zgomot

Urechea are două funcţii importante, dar diferite: auzul şi simţul echilibrului corpului.

Organul lui Corti

Zgomotul brusc, foarte puternic poate cauza moartea celulelor ciliate din urechea internă. Aceasta este o cauză obişnuită a pierderii parţiale a auzului

1.11. Radiaţii

1.11.1. Electromagnetice:După criteriul posibilităţii de a ioniza materia, radiaţiile electromagnetice se clasifică în:

radiaţii ionizante - sunt acele radiaţii care au energia fotonică mai mare de 12 eV şi lungimea de undă mai mică de 10-7 m;

radiaţii neionizante - sunt acele radiaţii care au energia fotonică mai mică de 12 eV şi lungimea de undă mai mare de 10 -7 m.

radiaţii de radiofrecvenţă: 30 kHz - 300 MHz; λ: 10 - 1 m;radiaţii de microunde: 300 MHz - 300 GHz; λ: 1 - 10 -3 m;radiaţii infraroşii: peste 300 GHz; λ: 1mm - 760 nm;radiaţii vizibile: λ: 760 - 400 nm;radiaţii ultraviolete: λ: 400 - 10 nm;radiaţii X (RX): λ sub 10 nm;

1.11.2. Ionizante:- Alfa- Beta- Gamma

1.12. Potenţial electrostatic: Fenomenul de incarcare a corpurilor cu sarcini electrice

1.13. Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări, prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme, tornade etc.)

1.14. Pulberi pneumoconiogene

2. FACTORI DE RISC CHIMIC

2.1. Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici

2.2. Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC

3.1. Microorganisme în suspensie în aer:

- Bacterii

- Virusuri

- Richeţi

- Spirochete

- Ciuperci

- Protozoare- etc.

4.CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI-

- subteran - acvatic - subacvatic - mlăştinos - aerian - cosmic etc.

MASURILE DE PREVENIRE –LA FACTORII DE RISC PROPRII MEDIULUI DE MUNCA :

1. DOTAREA CU INSTALATII DE VENTILATIE TIP INDUSTRIAL ;

2. DOTAREA CU MIJLOACE SI DISPOZITIVE DE COMBATERE A :

- noxelor chimice ;

- zgomotului, vibratiilor ;

- Radiatilor

3. DOTAREA CU INSTALATII DE ILUMINAT CORESPUNZATOARE

Evaluarea riscurilor profesionale în cinci etape

este o metodă „ a priori”, de estimare calitativă a riscurilor la locul de muncă

Procedura de evaluare presupune derularea de activităţi în cinci etape:

1. -colectarea informaţiilor;2. -identificarea de pericole-factori de risc;3. - evaluarea riscurilor generate de

pericole-factori de risc; 4. -planificarea acţiunilor de eliminare sau

de reducere a riscurilor; 5. - elaborarea documentaţiei de evaluare .

Se va utiliza urmatoarele instrumente de lucru : liste de control pericole-factori de risc

proprii componentelor sistemului de muncă,

liste cadru cu măsuri de prevenire şi acţiuni pentru realizarea măsurilor de prevenire,

tabel cu soluţii pentru stabilirea nivelului de risc,

fişa de evaluare a riscurilor

Prevenirea riscurilor profesionale

calea sigură de îmbunătăţire a condiţiilor de securitate şi sănătate ale participanţilor la procesul de muncă;

factorul potenţial, ce influenţează atât reducerea costurilor de producţie, cât şi creşterea productivităţii sociale.

Prevenirea riscurilor profesionale globală şi coerentă, să vizeze

combaterea cauzelor ce conduc la apariţia accidentelor de muncă.

edificată pe conceptul gestionării riscurilor, activitate complexă de integrare a prevenirii în: mijloacele de producţie, organizarea muncii şi conştiinţa lucrătorilor.

Gestionarea riscurilor

asigurarea bazei logistice, necesare informării şi formării în prevenirea riscurilor profesionale a – echipei de conducere, serviciului de prevenire şi protecţie, CSSM-ului, lucrătorilor;

evaluarea riscurilor profesionale şi stabilirea măsurilor de prevenire;

Evaluarea riscului este procesul de estimare a celor două mărimi de bază, probabilitatea şi gravitatea.

Exemplu:

a) -dacă lucrătorii expuşi la pericol (conductor electric sub tensiune) se află la distanţă faţă de conductorul sub tensiune şi corect izolat, probabilitatea unui accident de muncă este redusă.

- dacă curentul electric are valori de tensiune foarte joasă de securitate, gravitatea unui accident de muncă este redusă.

Ambele măsuri vor reduce riscul, dar pericolul în sine va rămâne.

b)- dacă lucrătorul expus la pericol (ferăstrău cu lanţ folosit la tăierea lemnului)

va fi instruit, cu experienţă, etc., se va reduce probabilitatea unui accident de muncă sau boală profesională.

- dacă lucrătorul va primi şi utiliza echipament individual de protecţie, se va reduce gravitatea unui accident de muncă sau boală profesională.

Ambele măsuri vor reduce riscul, dar pericolul în sine va rămâne.

F.F.F. IMPORTANT!

Nu exista sistem in care sa fie exclus complet pericolul potential de accidentare sau imbolnavire, apare intodeauna un risc “ rezidual”, fie si datorita imprevizibilitatii actiunii omului.

Daca nu se fac interventii corectoare pe parcurs, acest risc rezidual creste,

pe masura ce elementele sistemului de munca se degradeaza prin “imbatranire”.

Desfăşurarea activităţilor privind evaluarea riscurilor profesionale în cinci etape

Etapa 1. Colectarea informaţiilor. Datele de identificare a întreprinderii: SC

„………………….” SRL / SA SC „…….” ……………are sediul social în…………,

str. ,nr. …, jud……., este înregistrată la O.R.C. de pe lângă Tribunalul…….., CUI ………………..din data de …………, nr. de ordine în ORC ……. / …./ …, actualizat la data de ….., iar ca obiect de activitate „……...” Cod CAEN ..……., conf. Certificatului constatator ….. emis la data de .

În cadrul întreprinderii s-au stabilit următoarele locuri de muncă: 1……n.

Descrierea şi analiza sistemică a locului de muncă nr.1: ………………………..

Amplasare loc muncă: ….(în clădire, în aer liber etc..)………..

Resurse umane: ..(nr. lucrători, calificare, starea sănătăţii, experienţa în muncă etc.)

Mijloace de producţie utilizate: Mediul de munca………….

Activitatea desfăşurată: producţie, fabricare, procesare; depozitare; excavaţii, construcţii (clădiri, civile, şosele, poduri, baraje etc.); demolări; activităţi agricole (cultivarea suprafeţelor agricole, legumicultură, horticultură, creşterea animalelor); activităţi forestiere; piscicultură, pescuit; activităţi intelectuale (servicii publice, didactice, muncă de birou, organizare, conducere); activităţi comerciale (cumpărare, vânzare); întreţinerea, repararea, ajustarea; activităţi sportive, artistice şi de mişcare etc.

Riscuri de accidentare şi îmbolnăvire profesională previzibile la locul de muncă:

mecanice= cădere de la înălţime, lovire/impact/compresiune, înţepare/tăiere, vibraţii;

termice=căldură, foc, frig; electrice, radiaţii (neionizante, ionizante), zgomot, chimice (aerosoli=pulberi, fum, ceaţă;

lichide=imersii, stropire; vapori, gaze) biologice (bacterii, viruşi, ciuperci

etc ):

Măsuri de protecţie aplicate.

a) măsuri tehnice: - protecţia instrinsecă : - conformitatea produselor cu cerinţele

esenţiale SSM; -protecţia colectivă: -combatere noxe chimice, -îmbunătăţire microclimat, -electrosecuritate, -prevenire iradiere (ex.: sudură), - combatere zgomot, -combatere riscuri mecanice, -îmbunătăţire iluminat;

b) măsuri organizatorice: - instruirea lucrătorilor, -supravegherea stării de sănătate, -propaganda SSM, -organizarea ergonomica activităţii - dotarea cu EIP : - protecţia capului, - ochilor şi feţei, - urechii, -căilor respiratorii, - corpului, -mâinilor, - picioarelor, - întregului corp.

c) măsuri igienico-sanitare: - alimentaţie de protecţie, - materiale igienico-sanitare, -posturi de prim ajutor, -vestiare, -băi cu duşuri -etc. Accidente şi/sau boli profesionale

raportate:

Etapa a 2-a. Identificarea de pericole - factori de risc din sistemul de muncă.

Pentru identificarea de pericole-factori de risc la locul de muncă se utilizează: Listele de control (anexele 1/E; 1/S; 1/Mp; 1/Me ).

Etapa a 3-a Determinarea nivelului de risc generat de fiecare pericol-factor de

risc identificat.

Pentru fiecare pericol-factor de risc identificat se determină nivelul de risc utilizând anexa 3 – tabel cu soluţii pentru stabilirea nivelului de risc, după care se consemnează în fişa de evaluare a riscurilor.

Etapa a 3-a

Determinarea nivelului de risc generat de fiecare pericol-factor de risc identificat.

Situaţiile privind probabilitatea aparitiei vatamarii (in functie de durata şi frecvenţa expunerii,

experienta in m-ca, instruirea SSM, starea sanatatii etc.) pot să fie următoarele:

- puţin probabil: nu trebuie să se materializeze pe durata activităţii profesionale a lucrătorului;

- probabil : se poate materializa numai de câteva ori pe durata activităţii profesionale a lucrătorului;

- foarte probabil: se poate materializa în mod repetat pe durata activităţii profesionale a lucrătorului.

Etapa a 3-a

Determinarea nivelului de risc generat de fiecare pericol-factor de risc identificat.

Tipurile de vătămare privind gravitatea vătămării (in functie de dotare-utilizare mijloace de protecţie (EIP, dispoz. prot.), parametri mediului de m-că / mijloacelor de muncă etc.) pot să fie următoarele:

- vătămare redusa: accidente şi îmbolnăviri care cauzează suferinţe pe termen scurt (ex.: mici tăieturi, iritaţii ale ochiului, dureri de cap etc. = 1-2 zile „itm” );

- vătămare medie: accidente şi îmbolnăviri care cauzează suferinţe moderate, dar prelungite sau care se repetă periodic (ex.: răniri, fracturi simple, arsuri de gradul doi pe o suprafaţă limitată a corpului, alergii ale pielii etc. = 3-180 zile „itm”);

- vătămare gravă: accidente şi îmbolnăviri care cauzează suferinţe grave şi permanente (invaliditate) ( ex.: amputări, fracturi complexe care produc invaliditate, cancer, arsuri de gradul doi sau trei pe o suprafaţă mare a corpului etc.) şi/sau decesul.

Etapa a 4-a.

Planificarea acţiunilor de eliminare

sau reducere a riscurilor

Planificarea acţiunilor de eliminare sau reducere a riscurilor trebuie să ţină cont de următoarele aspecte:

-dacă riscul este mare şi evaluat ca fiind inacceptabil, acţiunile de reducere a acestuia trebuie luate imediat;

-dacă riscul este mediu şi evaluat ca fiind acceptabil, se recomandă planificarea de acţiuni pentru reducerea nivelului acestuia;

-dacă riscul este mic şi evaluat ca fiind acceptabil este necesar să se asigure că acesta va rămâne la acelaşi nivel.

Măsurile de prevenire şi protecţie trebuie implementate în următoarea ordine de prioritate:

1. -eliminarea riscului – eliminarea/anihilarea acţiunii factorilor de risc;

2. -reducerea la minim a riscului, prin măsuri organizatorice;

3. -reducerea la minim a riscului, prin măsuri de protecţie colective;

4. -reducerea riscului, prin utilizarea echipamentului individual de protecţie.

Etapa a 5-a. Elaborarea documentaţiei de evaluare

ariscurilor

FIŞA DE EVALUARE A RISCURILOR Data……. Fişa nr. …….. Numele şi adresa întreprinderii:

Evaluarea riscurilor efectuată de : (numele persoanelor)

Locul de muncă: (denumire) Numele reprezentantului (lor) lucrătorilor: (de la locul de muncă) Nr. crt.

Pericole-factori de risc (neconformităţi/factori ) proprii: E-S-Mp-Me.

Măsuri de prevenire (Categorii de măsuri: T.=tehnice; O.=organizatorice; Ig.san.=igienico-sanitare )

Estimare/ evaluare risc (nivel de risc)

Acţiuni planificate în scopul realizării măsurii de prevenire.

0 1 2 3 4 Semnătura persoanelor care efectuează evaluarea riscurilor: Semnătura reprezentantului lucrătorilor de la locul de muncă.

4. Instrumentele utilizate în acţiunea

de evaluare a riscurilor profesionale. 4.1. Listele de control pericole-factori de

risc proprii componentelor sistemului de muncă ( anexele 1/E; 1/S; 1/Mp; 1/Me).

Prin intermediul listelor de control, putem identifica la locul de muncă:

a) pentru componentele executant şi sarcina de muncă, situaţii de neconformitate cu măsurile/cerinţele de securitate şi sănătate în muncă (evidenţiate la col. DA), situaţii de respectare a măsurilor/cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă (evidenţiate la col. NU), precum situaţii când nu este cazul de evidenţiere (col. Nu este cazul;.

Prin intermediul listelor de control, putem identifica la locul de muncă:

b) pentru componentele mijloacele de producţie şi mediul de muncă, prezenţa efectivă a mijloacele de producţie sau mediului de muncă ce implică pericole-factori de risc (evidenţiate la col. DA), sau absenţa mijloacelor de producţie sau mediului de muncă (evidenţiate la col. NU).

Pentru fiecare pericol-factor de risc identificat ca neconformitate se consemnează CODUL măsurii de prevenire şi CODUL acţiunilor planificate, preluate din listele cadru cu măsuri de prevenire şi acţiuni planificate (anexele 2/E, 2/S, 2/M şi 2/Me).

Pentru pericole-factori de risc identificate ca respectate, după caz, pentru menţinerea situaţiei corespunzătoare, se consemnează CODUL măsurii de prevenire şi CODUL acţiunilor planificate, preluate din aceleaşi liste cadru cu măsuri de prevenire şi acţiuni planificate.

SC „……………….. ” srl/sa Anexa nr. 1/E 4.1.1. Lista de control pericole- factori de risc proprii executantului (extras) Locul de muncă: ……………………

Nr. crt.

Pericole-factori de risc

D A

N U

Nu este cazul

Măsuri de prevenire şi acţiuni planificate în situaţia evidenţierii

de pericole – factori de risc la col. DA şi, după caz, la col. NU

(specificare coduri) (specificare coduri ).

0 1 2 3 4 5 2 14 18

Deficienţe ale capacităţii de muncă a executantului (E) care pot conduce la Omisiuni / Acţiuni greşite în cadrul activităţii de lucru: Deficienţe ale pregătirii profesionale. - neutilizarea echipamentului individual de protecţie

din dotare ………………………………… Însuşiri şi capacităţi individuale necorespunzătoare, - minimizarea pericolului de accidentare de către

lucrătorii cu vârsta de peste 35 ani …… ………… Variabile individuale de moment, - prezentarea la lucru sub influenţa alcoolului / a

unor medicamente…………………………………

x … … …

… … …

… …. ….

EO1 ………………… …………………… ……………………

Lista de control nu este limitativă.

SC „……………….. ” srl/sa Anexa nr. 1/ S4.1.2. Lista de control pericole- factori de risc proprii sarcinii de muncă (extras) Locul de muncă: ……………

Nr crt


D A

N U

Nu este cazul

Măsuri de prevenire şi acţiuni planificate , în situaţia evidenţierii de pericole – factori de risc la col. DA şi, după caz, la col. NU (specificare coduri )

0 1 2 3 4 5

2 5 6 10 14

Aspecte necorespunzătoare privind conţinutul şi dimensiunea sarcinii de muncă: Structura necorespumzătoare a sarcinii de muncă:

- operaţii, reguli, procedee greşite de lucru identificate la ...

Repartizarea necorespunzătoare a lucrătorilor:

- instruire incompletă de sec.şi sănătate în m-că ….. - fără supravegherea stării de sănătate …………….

Lipsa îndrumării, supravegherii şi controlului activităţii de lucru:

- tolerarea abaterilor de la respectarea normelor de securitate a muncii ……………………………

Condiţii periculoase de muncă: - mijloace de producţie întreţinute necorespunzător …

… … X… … …

… … … … …

… … … … …

………………. ……………… …SMO1……………. .……………… ………………


SC ……………. srl Anexa nr. 1 . Mp 4.1.3. Lista de control pericole-factori de risc proprii mijl. de producţie Locul de muncă: …………………………

Nr crt


DA

NU

Măsuri de prevenire şi acţiuni

planif icate, în situaţia evid.de

pericole-factori de risc la

col.DA.

(specificare coduri )

0 1 2 3 4 1 8 13 16 17 20

Riscuri de natură fizică: Riscuri mecanice: Mişcări (periculoase) funcţ.normale ale maş., etc.

- organe de maşini în mişcare (arbori, etc.)… Mişcări (periculoase) funcţ. şi disfuncţ.ale maş. etc

- desprinderea şi proiectarea de particule etc Vibraţii mecanice ale sculelor, utilajelor etc. - vibraţii mână-braţ ………………….................. Deplasări sub efectul gravitaţiei prin: Lucrul la înălţime …………………………………….

Riscuri termice :

- temperatura ridicată la corpuri/suprafeţe … Riscuri electrice : - echipamente electrice ……………………..

… … … … … …

… … … … … …

………………………… ………………………… ………………………… ………………………. ………………………… …………………………

21

Riscuri de natură chimică: : -contact substanţe toxice ……………………

…

…

…………………………

26

Riscuri de natură biologică:

- contact microorganisme ( bacterii, viruşi, etc).

…

…

…………………………


SC”………………….” sa/srl Anexa nr. 1 / Me 4.1.4. Lista de control pericole-factori de risc proprii mediului de muncă (extras) Locul de muncă: …………………………….

Nr. crt.

PERICOLE-FACTORI DE RISC

DA

NU

Măsurii de prevenire şi acţiuni planif icate, în situaţia evidenţierii de pericole – factori de risc la col. DA. (specificare coduri)

0 1 2 3 4 1 8 10

Risc de natură fizică: Temperatura aerului : - temperatura aerului ridicată…………………… Zgomot nociv: …………. …….……………… Iluminat;

- nivel de iluminare scăzut etc.…………………

…. …. ….

…. …. ….

……………………… ……………………….. ………………………

18

Risc de natură chimică: Gaze, vapori, aerosoli toxici / caustici …….…….

.....

….

……………………

20

Risc de natură biologică: Microorganisme în suspensie în aer (bacterii, etc )...

…

…

………………………

Lista de control nu este limitativă

4.2. Listele cadru cu măsuri de prevenire şi acţiuni planificate. Anexa 2/E. 4.2.1. Lista cadru cu măsuri de prevenire şi acţiuni planificate

pentru componenta „executant”. (extras) Codul

din „Anexa

1/E”

Codulmăs. de prev.

Denumirea măsurii de

prevenire

Codul acţiunii planifi cate

Denumirea ac ţiunilor planificate în scopul realizării măsurii de prevenire.

0 1 2 3 4 A.2. - achiziţionare, dotare EIP

adecvat; - utilizare EIP adecvat.

1.E.2.

E.O.2.

Dotare EIP adecvat.

A.1 - instruire şi informare SSM; - control activitate de lucru.

A.4. - colaborare serviciu med. muncii

1.E.14.

E.O.5.

Verificare psihologică (prev.minimizare pericol de accidentare) A.5. - testare psihologică,

- control activitate de lucru. A.7. -organizare control la

prezentarea la lucru

A.8. -utilizare mijloace de verific. influenţă alcool, medicamente etc.

1.E.18.

E.O.8.

Verificarea interdicţiei: prezenţa la lucru sub influenţa alcoolului, medicamentelor etc.

A.1. - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru

Anexa 2/S. 4.2.2. Lista cadru cu măsuri de prevenire şi acţiuni planifiate

pentru componenta „sarcina de muncă” (extras) Codul

din „Anexa

1/S”

Codul măs. de prev.

Denumirea măsurii

de prevenire

Codul acţiunii planifi

cate

Denumirea acţiunilor planificate în scopul realizării măsurii de

prevenire.

0 1 2 3 4

1.S.2.

S.O.2. Verificarea prestabilirii de operaţii corecte de muncă.

B.1.

- instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru.

1.S.5.

S.O.5.

Instruire completă de securitate şi sănătate în muncă

B.3.

- întocmire, utilizare materiale instruire; - verificare însuşire cunoştinţe SSM; - control activitate de lucru.

1.S.6.

S.O.6.

Supravegherea stării de sănătate

B.4.

- colaborare serviciu medicina muncii; - examinare medicală, testare psiho.; - repartizare lucrători conf. aviz medical ; - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru.

1.S.10.

S.O.10.

Verificarea aplicării măsurilor (tehnice, organiz. etc.) SSM

B.1.

- instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru;

1.S.14.

S.T.14.

Întreţinerea corespunzătoare a mijloacelor de muncă

B.9.

- colaborare serviciu de specialitate; - plan întreţineri, revizii mijl. de muncă; - efectuare întreţineri, revizii mijl. muncă.

Anexa 2/Mp. 4.2.3. Lista cadru cu măsuri de prevenire şi acţiuni planificate pentru componenta „mijloace de producţie” (extras).

Codul din „Anexa 1.Mp”

Codul măs. de prev.


prevenire

Codul acţiunii planifi cate

Denumirea acţiunilor planificate în scopul

realizării măsurii de prevenire.

0 1 2 3 4

1.Mp.1.

Mp.T.1. Dotare protectori şi dispozitive de protecţie (prev. efect mişcări periculoase)

C.1.

- achiziţionare, montare, utiliz. protectori şi dispozitive de protecţie; - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru

1.Mp.8.

Mp.T.1.

Dotare protectori şi dispozitive de protecţie (prev. efect proiectare particule etc)

C.1.

- achiziţionare, montare, utiliz. protectori; şi dispozitive de protecţie; - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru

1.Mp.13-14.

Mp.T.11-

12.

Exploatarea în siguranţă a mijloacelor de muncă cu vibraţii mecanice

C.11-12.

- dotare, utilizare mijl. de protecţie (EIP, vibroizolatori, amortizoare etc.); - examinare medicală – medicina muncii; - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru.

1.Mp.16.

Mp.T.14.

Măsuri şi mijloace adecvate pentru lucrul la înălţime.

C.14.

- colaborare serviciu medicina muncii; - examen medical medicina muncii, testare psihologică; - mijloace de protecţie pentru lucrul la înălţime (EIP, scări, schele etc.); - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru.

Anexa 2/Mp. 4.2.3. Lista cadru cu măsuri de prevenire şi acţiuni planificate pentru componenta „mijloace de producţie” (extras).

1.Mp.1

7.

Mp.T.15.

Exploatarea în siguranţă corpuri / suprafeţe cu temperatură ridicată

C.15.

- dotare, utiliz. mijl. de prot. (EIP, etc.) - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru.

1.Mp.20.

Mp.T.18.

Exploatarea în siguranţă a echipamentelor de muncă electrice.

C.18.

- colaborare serviciu tehnic de specialitate; - asigurare măsuri tehnice şi organiz. de

prot. contra electrocutării prin atingere directă; - asigurare măs. şi mijl. de prot. tehnice contra electrocutării prin atingere

indirectă: a) verificare instalaţia de prot. contra

electrocutării etc.; - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru.

1.Mp.21-25.

Mp.T.19-

23.

Utilizarea în siguranţă a substanţelor chimice (toxice, caustice etc.).

C.19-

23

- asigurare măs. şi mijl. pentru depozitare, manipulare substanţe chimice (EIP etc.); - examinare medicală medicina muncii; - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru..

1.Mp.26-28.

Mp.T.24-

26.

Manipularea în siguranţă a produselor ce conţin agenţi biologici (bacterii, viruşi etc.)

C.24-26.

- asigurare măsuri şi mijloace la manip., depozit. produse cu ag. biologici (EIP

etc); - examinare medicală medicina muncii; - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru..

Anexa 2/Me. 4.2.4. Lista cadru cu măsuri de prevenire şi acţiuni planificate pentru componenta „mediul de muncă”. (extras)

Codul din „Anexa

1.Me”

Codul măs. prev


prevenire

Codul acţiunii planif

Denumirea acţiunilor planificate în scopul realizării măsurii de prevenire.

0 1 2 3 4

Me.T.1.

Asigurare microclimat coresp. (prev. efect temp. aer ridicată)

D.1.

- asigurare ventilaţie loc muncă; - regim de lucru corespunzător etc.

Me.O.1

Supravegherea stării de sănătate

D.2.

- colaborare serviciu med. muncii; - examen medical medicina muncii; - instruire şi informare SSM, -control activitate de lucru

Me.Ig-s Asigurare alim. prot. D.3 - asigurare apă minerale (2-4 l/pers./sch.

1.Me.1.

Me.O.1.

Supravegherea stării de sănătate.

D.2.

- examen medical medicina muncii; - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru.

Me.T.8.

Dotare EIP adecvat. (prev. efect zgomot la receptor Dotare mijl. comb. zgomot la sursă şi căi de propagare.

D.8.

- colaborare serviciu de specialitate; - măsurare parametri zgomot; - achiziţionare, dotare, utilizare EIP; - achiziţionare,dotare, utilizare mijl. comb. zgomot la sursă, pe căi de propagare: carcase, cabine fonoizol.

Me.O.1.


D.2.

- colaborare serviciu medicina muncii; - examen medical medicina muncii; - instruire şi informareSSM, - control activitate de lucru

1.Me.8.

Me.O.1


D.2.

- colaborare serviciu medicina muncii; - examen medical medicina muncii; - instruire şi informare SSM, - control activit. de lucru.

Anexa2/Me. 4.2.4. Lista cadru cu măsuri de prevenire şi acţiuni planificate pentru componenta „mediul de muncă”. (extras)

Me.T.1

0.

Dotare mijloace de iluminat

D.10.

- colaborare serviciu tehnic de specialit; - măsurare parametri flux luminos; - dotare, utilizare mijloace de iluminat;

Me.O.1


D.2.

- colaborare serviciu medicina muncii; - examen medical medicina muncii; - instruire şi informare SSM, - control activit. de lucru.

1.Me.10.

Me.O.2 Exerciţii de intervenţie D.13 - instruire privind situaţii de urgenţă.

Me.T.1

3.

Asigurare cond. normale de m-că (prevenire efect aerosoli toxici etc.)

D.14.

- achiziţionare, dotare, utilizare EIP ; - verificare nivel noxe chimice; - asigurarea ventilaţiei la locurile de muncă;

Me.O.1

.


D.2.

- colaborare serviciu medicina muncii; - examen medical medicina muncii; - instruire şi informare SSM, - control activitate de lucru

1.Me.18.

Me.O.1


D.2.


Me.T.1

5.

Asig. cond. normale de muncă (prevenire efect agenţi b iologici).

D.15.

- asigurarea ventilaţiei la locul de mcă - achiziţionare, dotare, utilizare EIP; - verificare nivel noxe biologice;

1.Me.20.

Me.O.1


D.2.


4.3. Tabel cu soluţii pentru determinarea nivelului de risc (extras) Anexa 3

Nr. crt

Cod P: PROBABILITATE / G: GRAVITATE Obs.

Cazuri de probabilitate a apariţiei vătămării Criterii: durata /frecvenţa expunerii/experienţa profesională/ instruirea/ starea sănătăţii etc. 1 a.p. 8 ore / zilnic / >1 an / instruit / apt/apt condiţionat 2 b.p. 8 ore / zilnic / <1 an / instruit / apt/apt condiţionat 3 b.p. 8 ore / zilnic / >1 an / instruit incomplet / apt/apt condiţionat 4 c.p. 8 ore / zilnic / <1 an / instruit incomplet / apt condiţionat

4.3. Tabel cu soluţii pentru determinarea nivelului de risc (extras) Anexa 3

Cazuri de gravitate a vătămării Criterii: parametri mediului de m-că/echipam. de muncă / dotare-utilizare EIP etc. Riscuri fizice: 1. zgomot 5 a.g.1. nivel zgomot > val. expunere inferioară / dotare EIP 6 b.g.1. nivel zgomot > val. expunere superioară / dotare-utiliz. EIP 7 c.g.1. nivel zgomot > val. expunere superioară / nedotare EIP 8 c.g.1. nivel zgomot > val. limită de expunere / nedotare EIP Riscuri fizice: 4. temperatura aer ridicată/coborâtă 16 a.g.4. temp. aer > 30 gr.C / asig. alimentaţie protecţie 17 b.g.4. temp. aer > 30 gr.C / neasig. alimentaţie protecţie 18 a.g.4. temp. aer < 5 gr. C / asig. alim. prot./ dotare-utiliz.EIP 19 b.g.4 temp. aer < 5 gr.C / neasig. alim prot / nedotare EIP Lista cu soluţii nu este limitativă.

T a b e l d e t e r m i n a r e n i v e l r i s c a.g. vătămare redusă

b.g. vătămare medie

c.g. vătămare gravă

Gravitatea Probabilitatea Nivel de risc a.p. puţin probabil Mic-1 Mic-1 Mediu-2 b.p. probabil Mic-1 Mediu-2 Mare-3 c.p. foarte probabil Mediu-2 Mare-3 Mare-3

Combinaţii privind stabilirea nivelului de risc.

1. Cazurile de gravitate stabilite prezintă acelaşi/aceleaşi nivel/nivele de apreciere.

Exemple:

Mic -1 = a.p. U ag1 / ag2 / ag3 / ag4 / ag5.Mic -1 = a.p. U bg1 / bg2 / bg3 / bg4 / bg5 / bg6 / bg7 / bg8 /

bg9.Mic - 1 = b.p. U ag1 / ag2 / ag3 / ag4 / ag5

Mediu – 2 = a.p. U cg1 / cg2 / cg3 / - cg6 / cg7 / cg8 / cg9

Mediu – 2 = b.p U bg1 / …………………………………../ bg9.

Mediu – 2 = c.p. U ag1 / ……………… / ag5 Mare - 3 = b.p. U cg1 / ……………………………… / cg9Mare -3 = c.p. U bg1 / ………………………………/ bg9Mare -3 = c.p. U cg1 / ………………………………/ cg9.

2. Cazurile de gravitate stabilite prezintă nivele diferite de apreciere.

În situaţia în care cazurile de gravitate se regăsesc în mai multe grupe de riscuri ( 1 …9) şi au nivele de apreciere diferite, programul trebuie să selecteze nivelul cel mai mare de gravitate, primul întâlnit, din oricare grupă.

Exemple: a.p. U ag1 / ag2 / bg2 / cg2 / cg7 … =

mediu - 2 b.p. U ag2 / bg3 / cg3 / cg7….. ….. = mare

-3 c.p. U ag1 / …. / cg2 / cg9 ……… = mare

- 3

4.4. Fişa de evaluare a riscurilor. Exemplificare privind aplicarea metodei de evaluare a riscurilor la un loc de muncă.

FIŞA DE EVALUARE A RISCURILOR Data: zz/ ll/ aaaa Fişa nr. 1 Numele şi adresa unităţii:

Evaluarea riscurilor efectuată de :

Locul de muncă: ..denumire loc muncă….

Numele reprezentantului lucrătorilor :

Nr. crt.

Pericole – factori de risc (preluate din anexele: 1/E- 1/S- 1/Mp şi 1/Me ) =cod /denumire =

Măsuri de prevenire -- O, T, Ig. san. -- (preluate din anexele: 2/E – 2/S. – 2/Mp. – 2/Me ) = cod / denumire =

Estimare/ evaluare risc (nivel de risc

Acţiuni planificate în scopul realizării măsurii de prevenire (preluate din anexele: 2/E. – 2/S. – 2/Mp. - 2/Me. ) = cod / denumire =

0 1 2 3 4 1

1.E.2. –neutiliz. EIP din dotare

E.O.2.- dotare EIP adecvat

Mediu (2) (a.p U c.g.1)

A.1. instruire SSM, control activitate de lucruc A.2. - achiziţionare, dotare, utilizare EIP A.1.-instr.şi inform.SSM

- control activit.lucru.

4.4. Fişa de evaluare a riscurilor. Exemplificare privind aplicarea metodei de evaluare a riscurilor la un loc de muncă.

2

1.S.5. – instruire incompletă SSM (ex.: activitate de birou)

S.O.5. –instruire completă de securitate şi sănătate în m-că

Mic (1) (a.p U a.g.1)

B.3.- întocmire, utilizare materiale instruire;

- verificare însuşire cunoştinţe SSM;

- control activit.lucru. 3

1.Mp.1. – organe de maşini în mişcare (arbori, curele de transmisie etc.)

Mp.T.1. –dotare protectori şi dispozitive de protec ţie

Mare (3) (c.p U b.g.4)

C.1. – achiziţionare, montare, utilizare protectori şi dispoz.

de protecţie; - instruire SSM, - control activit.lucru.

4

1.Me.8 – zgomot nociv

Me.T.8. - dotare EIP adecvat (prevenire efect zgomot) Me.O.8. – supravegherea stării de sănătate

Mare (3) (b.p U c.g.1)

D.7. –colaborare serviciu de specialitate;

- măsurare parametri zgomot;

- achiziţionare , dotare, utilizare EIP adecvat.

D.2. – colaborare serviciu medicina muncii;

– examen medical medicina muncii;

- instruire SSM; - control activit. lucru.

Semnătura persoanelor care efectuează evaluarea riscurilor: Semnătura reprezentantului lucrătorilor de la locul de muncă:

Datele din fişa de evaluare (col. nr. 2,3 şi 4) sunt transferate în „planul de prevenire şi protecţie”, document care se completează cu termenul de realizare şi persoana care răspunde de realizarea fiecărei măsuri de prevenire (tehnice, organizatorice, igienico-sanitare etc.)

Plan de prevenire şi protecţieSC „…………….” Srl / sa întocmit pe baza evaluării riscurilor

Nr. crt.

Loc de

m-că

Ris- curi eva- luate

Măsuri Tehnice

(T)

Măs. Orga- niz. (O)

Măs Ig.

San (Ig.- San)

Măs de altă nat

Acţiuni în

scopul realizării măsurii

Ter- men de

reali zare

Pers. răsp. de realiz. măs.

Obs

.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1

„Mp” 1.3. Mare(3

Mp.T.1. dotare protect. şi dispoz. de protecţie

- - - C.1.- achiziţ., montare, utiliz. protectori şi dispoz. de protecţie; - instruire SSM; -control activ. lucru

Pe

rman

ent

Com

parti

men

t te

hnic

; Ş

ef lo

c m

uncă

Mon

itoriz

are

2

…denumire loc de munca

„Me” 1.4. Mare(3

Me.T.8. dotare EIP adecvat (prev. efect zgomot)

Me.O.1. suprav. stării de săn.

- - D.8.-colab.cu serv. specialit; - măsurare zgomot; -achiz. dotare,utiliz. EIP adecvat D.2. colab. serv. med. m-cii; -exam.med.m-cii; - instruire SSM; -control activ.lucru

Per

man

ent

Com

p. te

hnic

Ser

v. m

ed. m

unci

i

Şef

loc

mun

că

M

onito

rizar

e

Plan de prevenire şi protecţieSC „…………….” Srl / sa întocmit pe baza evaluării riscurilor

Nr. crt.

Loc de

m-că

Ris- curi eva- luate

Măsuri Tehnice

(T)

Măs. Orga- niz. (O)

Măs Ig.

San (Ig.- San)

Măs de altă nat

Acţiuni în

scopul realizării măsurii

Ter- men de

reali zare

Pers. răsp. de realiz. măs.

Obs

.

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 3

„E” 1.1. Mediu (2)

E.T.2. dotare EIP adecvat

- - - A.2. achiziţ. dotare, utiliz. EIP adecvat; A.1. instruire SSM; - control activ.lucru P

erm

anen

t

C

omp.

tehn

ic

Şe

f loc

m-c

ă

M

onito

riza

re

4

„S” 1.2. Mic (2)

- S.O.5. instr. com- pletă SSM;

- - B.3. –întocmire, utiliz materiale instruire; - verif.însuşire cunoştinţe SSM; -control activ.lucru Im

edia

t Pe

rman

ent

Serv

.pre

v.pr

ot.

Şe

f loc

m-c

ă

Mon

itoriz

are

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!

Documents

Evaluare riscuri profesionale în cinci etape