Slide 1
Evaluarea capacitatii mortice la prescolari Iancu Alina master
KPRF an IIMotricitate:Motricitatea omului:Insusire a fiintei umane,
innascuta si dobandita, de a reactiona cu ajutorul aparatului
locomotor la stimuli externi si interni sub forma unei miscari
Se imparte in :-fina -grosieraCapacitatea motrica :Capacitatea
motric este ansamblulposibilitilor motrice naturale i dobndite
princare se pot realiza eforturi variate ca structur
idozare.(1)Calitatea motrica :Calitatea motrica sunt insusiri ale
organismului uman;Ele se dezvolta pe parcursul vietii si se pot
educa(2)1.Dragnea A, Bota A Teoria activitatii motrice 1999 p
412.C-tin Cretu Ghid privind desfasurarea activ. de E.F. in
gradinite 2008 p. 25Calitatiile motrice :
1.Calitati motrice de baza : -viteze -indemanarea -rezistenta
-forta2.Caliatati motrice specifice , implicate in sporturi
secifice sau profesiiCapacitate motrica:Capacitatea motrica
reprezinta ansamblul posibilitatilor motrice naturale si dobndite
prin care se pot realiza eforturi variate ca structura si dozare.*
*Curs Teoria sportuluiPrescolarul:Perioada precolar, ntre 3 i 7
ani, constituie cea de-a doua copilrie, denumit i vrsta de aur a
copilriei.Precolaritatea aduce schimbri importante n viaa unui
copil.De-a lungul perioadei precolare, motricitatea se
caracterizeaz printro intens dezvoltare, ea contribuind la creterea
posibilitilor copilului de a lua contact direct cu lumea
nconjurtoare 3. Teza de doctorat PROIECTAREA ACTIVITILOR DEPREDARE,
NVARE, EVALUARE A CAPACITII MOTRICE LA VRSTA PRECOLAR BALINT NELA
TATIANA Pitesti 2008
Testarea capacitatii motorii:Testul Portagefi de evaluare SDF
3/6sintetic de apreciere a gradului de realizare a obiectivelor
specifice educaiei fizice SDF 3/6.Aprecierea nivelului functional
motor dupa TardieuScala de dezvoltare GESELL Testul Oseretsky
GuillmannScala de dezvoltare pshiomotrica Brunet-LezineScalele
BayleyTestul Denver
Test Portge:testul Portage (ca la marea majoritate a testelor de
evaluare ) exista 5 sectiuni care cuprind intrebari in functie de
stadiul normal de dezvoltare al unui copil . Acestea sunt:-
SOCIALIZARE- LIMBAJ- AUTOSERVIRE- COGNITIV- MOTOR
Varsta mentala a copilului va fi media aritmetica intre cele
cinci sectiuni;Evaluarile succesive vor arata evolutia per ansamblu
si pe sectiuni. Scorurile intre care se poate inscrie un anumit
nivel de dezvoltare sunt:130 + Exceptional120 - 129 Foarte bun110 -
119 Mediu - Superior90 - 109 Mediu80 - 89 Mediu - lnferior70 - 79
Zona de granita55 - 69 Retard usor40 - 54 Retard moderat30 - 39
Retard severSub 30 - Retard profund(3)
8.www.despresuflet.ro/forum/familie-f24/testul-portage-t1271.htmlLa
3 ani:nir 4 mrgele pe un iret n 2 minute;Rsucete butoane sau
mnere;Sare pe loc cu ambele picioare o datMerge cu spatele
nainte;Coboar treptele cu ajutor;Arunc mingea la o distan de 1,5
m;Construiete un turn de 5-6 cuburi;ntoarce pagina una cte
una;Despacheteaz un obiect mic;mpturete o hrtie n dou;Desface i
mbin jucrii de asamblat;Deurubeaz jucrii cu filet;Face bilue din
plastilin;Apuc creionul ntre degetul mare iarttor, sprijinindu-l pe
mijlociu;Face o tumb cu ajutor.La 4 ani:Bate cu ciocanul 5
piesecilindrice fixate ntr-un suport;Completeaz un incastru cu 3
forme;Taie cu foarfeca;Sare de la o nalime de aproximativ 10
cm;Lovete mingea cu piciorul n timp ceaceasta se rostogolete spre
el;Merge pe vrfuri;Alearg 10 pai cu micri ale braelor coordonate
alternativ;Pedaleazpe triciclet;Se d n leagn;Urc scrile alternnd
picioarele;Merge n pas de marPrinde mingea cu ambele mini;Taie de-a
lungul unei linii drepte, lungde 20 cm cu abateri de 0,5 cm.La 5
ani:St ntr-un picior fr sprijin 4-8 secunde;Alearg schimb
direcia;Merge pe brn n echilibru;Sare peste o sfoar ntins nalt de
50 cm;Sare napoi de 6 ori;Modeleaz forme din plastilin i
leasambleazDecupeaz de-a lungul unei linii curbe;nurubeaz i
deurubeaz;Coboar scrile alternnd picioarele;Pedaleaz tricicleta,
ntoarce la colSare ntr-un picior de 5 ori succesiv;Decupeaz un cerc
cu diametrul de 5 cm;Deseneaz imagini simple;Decupeaz i lipete
forme simple;Scrie litere de tipar mari, disparate, la ntmplare
4.Curs Educare si reeducare motrica si functionala in pediatrie
p.99SDF 3/6:Aceast fi, permite:- evaluarea mai riguroas a
cuantumului de deprinderi dobndite pe parcursul perioadei
precolare;- aprecierea, de o manier ct mai exact, a eficienei
metodelor iprocedeelor folosite pentru mbuntirea sau creterea
nivelului de deprinderi motrice.- se compune dintr-un inventar de
deprinderi motrice de baz, pecare se presupune c precolarul trebuie
s i le nsueasc pnla sfritul acestei perioade;- cuprinde un bagaj de
deprinderi motrice strns corelate cu nivelulmediu de dezvoltare
biomotric a precolarilor;(5)
5. Sabu, E., Drgoi, C., Sabu, L., (1989), Educaia fizic la
precolari, Editura Sport Turism, Bucureti.
Deprinderea motric(5)1. Mers obinuit2. Mers ritmat3. Mers spre o
direcie indicat4. Mers pe vrfuri5. Mers pe clcie6. Mers cu ocolirea
unor obstacole7. Mers cu pirea peste obstacole8. Mers n echilibru9.
Mers pe plan nclinat10. Alergare obinuit11. Alergare n ritm
variat12. Alergare spre o direcie indicat13. Alergare cu ocolirea
unor obstacole14. Alergare cu pire peste obstacole15. Sritur cu
desprindere de pe ambele picioare
16. Sritur cu desprindere de pe un picior17. Sritur n adncime
(de pe o suprafa ridicat de la sol cuaterizare n sprijin
ghemuit)18. Sritur n lungime de pe loc19. Sritur n lungime cu
elan20. Sritur n nlime de pe loc21. Sritur n nlime cu elan22.
Sritur de pe loc cu atingerea unui obiect suspendat23. Aruncare de
joc cu ambele mini24. Aruncare cu ambele mini de deasupra
capului25. Aruncare cu o mn de la umr26. Aruncare cu ambele mini de
la piept27. Prindere cu ambele mini jos28. Prindere cu ambele mini
la piept29. Prindere cu ambele mini deasupra capului
30. Trre din culcat facial cu deplasare alternativ a
membrelorsuperioare i inferioare31. Trre pe abdomen cu sprijin n
antebrae i mpingere n vrfulpicioarelor32. Trre din culcat dorsal33.
Crare liber la scara fix34. Coborre liber la scara fix35. Crare cu
ajutorul membrelor superioare i inferioare pe bancanclinat36. Crare
la scara fix cu deplasare lateral5. Sabu, E., Drgoi, C., Sabu, L.,
(1989), Educaia fizic la precolari, Editura Sport Turism,
Bucureti.
Aprecierea nivelului functional motor dupa TardieuIncadreaza
nivelul functional motor al copilului intre 12 sap-9 ani.Trei arii
majore locomotie -jocuri -imbracaminte -hranire6.Metode de
explorare si evaluare in kinetoterapie Nemes 2001 p 192Scala de
dezvoltare GESELL Testeaza intre 2-6 ani :1.comportamentul
motor;2.comportamentul lingvistic;3.comportamentul de
adaptare;4.comportamentul social.4-6 ani DEZVOLTARE
SENZORIAL-MOTRIC (Total 5 puncte) 1. Se imbraca si se dezbraca cu
foarte putin ajutor 2. Merge la culcare fara sa fie dus 3.
Foloseste wc-ul fara ajutor 4. Isi spala mainile si fata 5.
Foloseste lingura, furculita, cutitul
7.
http://www.mirelazivari.ro/scala-de-dezvoltare-gesell-2-6-aniTestul
Oseretsky Guillmannrealizeaz un examen general al motricitii pentru
aceast categorie de vrst.Testul, vizeaz comportamente eseniale ale
vieii motrice sub cele 4aspecte ale sale: vitez for coordonare
rezisten pe coordonatele:coordonare dinamic a minilor, coordonare
dinamic general, echilibru,rapiditate, orientare spaial.Datele
obinute vor contribui la precizarea unor indicatori ca:- gradul de
ntrziere psihomotric;- aspecte lacunare ale psihomotricitii;-
precizarea gradului deficienei i ncadrarea acesteia,- clarificarea
aspectelor n care s se intervin i mijloacele cu care s se
intervin;Examinarea ncepe cu probele corespunztoare vrstei
cronologice la care se ncadreaz subiectul:- Probele reuite se
noteaz cu plus;-Probele nereuite se noteaz cu minus;
Dac un subiect nu trece toate probele fixate pentru
vrstacronologic se vor aplica probele pentru o vrst inferioar; Dac
toate probele unei vrste sunt notate cu plus (+) i doaruna cu plus,
se va trece la aplicarea probelor vrstei imediaturmtoare.Fiecare
plus obinut de subiect la probele superioare vrstei lui cronologice
echivaleaz cu dou luni vrsta motrici fiecare plus echivaleaz cu o
lun vrsta motric. Examinarea se ntrerupe la acea vrst la care
copilul nureuete nici una din cele 6 probe;
9.Lozinc, I., Marcu, V., (2005), Psihologia i activitile
motrice, Editura Universitii din Oradea p125-136Descrierea
testului:Coordonarea staticPostura lui Telema: a sta cu ochii
nchii, n picioare,minile pe partea lateral a membrelor inferioare
picioarele n linie dreapt, unul naintea celuilalt, n aa felnct
clciul piciorului drept atinge vrful piciorului stng.Durata:
15Testul nu este reuit dac balanseaz sau deplaseaz corpul.Este
permis o a doua ncercare.Coordonarea dinamic a minilorOchii nchii,
atinge vrful nasului cu indexul minii dreptei apoi cu cel al minii
stngi.Testul nu este reuit dac atinge alt loc sau dac nainte de a
atinge nasul atinge alt loc.Pentru fiecare mn sunt permise 3
ncercri din care 2 trebuie s fie pozitive.Coordonarea dinamic
generalSrituri cu ambele gambe uor flectate fr a se lua n
consideraie nlimea sriturii.Durata: 5 pentru cel puin 7 8
srituri.Testul nu este reuit dac nu se ridic picioarele n acelai
timp; dac nu cade pe vrfuri ci pe genunchi.
Rapiditatea micrilorDepunerea a 20 de piese ntr-o cutie cu
maximum devitez (cu dreapta pentru dreptaci i cu stnga pentru cei
stngaci). Cutia de carton are 15/15 cm2 i este aezat n faa
subiectului la o distan ca de la cot la vrful degetului mijlociu.
Piesele au 2 cm diametru i se aeaz n linie, naintea cutiei, la 5 cm
una de alta.La semnal, copilul depune piesele n cutie, una cte
una,ct de repede posibil, ncepnd de la orice margine i n orice
ordine dar aezate i nu aruncate.Durata: 15Testul nu este reuit dac
nu sunt toate piesele n cutie.Simultaneitatea micrilorDescrierea n
spaiu a unor circumferine, cu indexul celor dou mini, membrele
superioare fiind ntinse orizontal.Mrimea circumferinei poate fi
aleas, dar trebuie s fie egal pentru ambele pri. Cu membrul
superior drept va descrie circumferina n sensul acelor de
ceasornic, cel stng invers.Durata: 10Testul nu este considerat
reuit dac circumferinele sunt descrise n acelai sens; dac nu sunt
forme regulate,sau una mai mic i una mai mare.Sunt permise 3
ncercri.
SincineziiTestatorul ntinde mna spre subiect spunndu-i s i-o
strng cu putere cu ambele mini pe rnd. n acest timp se observ dac
micarea de strngere se generalizeaz la alte grupe i zone de muchi
(flexia degetelor de la mna opus, contracia muchilor feei, buzelor,
a frunii, deschiderea gurii.
Scala de dezvoltare psihomotorie Brunet Lezinetradusa si
utilizata in Romania. Bateria: formata din 10 probe pentru fiecare
etapa de varsta dintre care 6 sunt considerate ca teste ce pun
copilul in conditii experimentale controlabile in prezenta unui
material usor de procurat. Testele sunt grupate in 4 categorii
astfel:P, control postural si motricitate;C, coordonare
vizual-motorie sau conduita de adaptare fata de obiecte;L,
limbajul;S, relatiile sociale si
personale10.http://www.mirelazivari.ro/scala-de-dezvoltare-psihomotorie-brunet-lezine
Scalele Bayley au ca spectru vrstele de la 2 la 30 de luni;intesc s
msoare funciile cognitive i motrice; constau n dou scale (mental i
motric);sunt riguroase din punct de vedere psihometric;sunt bune
predictoare pentru copiii retardai; nu pot prezice ns bine
inteligena viitoare (de mai trziu).
11.
http://www.mirelazivari.ro/scalele-de-dezvoltare-infantil
Testul Denver105 itemi ordonai dup dificultatea crescnd se aplic
pentru vrste ntre o lun i 6 ani, ca test de screening
(cernere);intete evaluarea a patru subdomenii (motricitate grosier,
de finee, limbaj i personal-social); itemii, prezeni toi pe aceeai
foaie, sunt selectai dup verticala vrstei, avnd repere asupra
procentajului la care sunt pasai de subieci;are o bun fidelitate,
dar validitatea predictiv este mai puin studiat; a fost adaptat i
etalonat pe populaia romneasc n 1994.
11.
http://www.mirelazivari.ro/scalele-de-dezvoltare-infantil
Bibliografie:1.Dragnea A, Bota A Teoria activitatii motrice 1999
p 412.C-tin Cretu Ghid privind desfasurarea activ. de E.F. in
gradinite 2008 p. 253. Teza de doctorat PROIECTAREA ACTIVITILOR
DEPREDARE, NVARE, EVALUARE A CAPACITII MOTRICE LA VRSTA PRECOLAR
BALINT NELA TATIANA Pitesti 2008Curs - Teoria sportului4.Curs
Educare si reeducare motrica si functionala in pediatrie p.995.
Sabu, E., Drgoi, C., Sabu, L., (1989), Educaia fizic la precolari,
Editura Sport Turism, Bucureti.6.Metode de explorare si evaluare in
kinetoterapie Nemes 2001 p 1929.Lozinc, I., Marcu, V., (2005),
Psihologia i activitile motrice, Editura Universitii din Oradea
p125-136http://www.mirelazivari.ro/scala-de-dezvoltare-gesell-2-6-aniwww.despresuflet.ro/forum/familie-f24/testul-portage-t1271.htmlhttp://www.mirelazivari.ro/scala-de-dezvoltare-psihomotorie-brunet-lezinehttp://www.mirelazivari.ro/scalele-de-dezvoltare-infantil
