EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019 · 5 EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019 Europene şi în cooperare cu Organizaţia pentru ooperare

2

EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019

Cuprins

Cuvânt înainte ............................................................................................................................ 4

1. Introducere ............................................................................................................................ 9

Evoluţia economiei naţionale şi contextul economic global ................................................. 9

2. Indicele Agregat de Presiune Concurenţială (IAPC) ............................................................. 18

2.1. Introducere ................................................................................................................... 18

2.2. Utilizări ale IAPC ............................................................................................................ 19

2.3. Rezultate ....................................................................................................................... 19

2.4. Corelația între presiunea concurențială și evoluția prețurilor ..................................... 21

2.5.Concluzii ......................................................................................................................... 23

3. Analiza comparativă: gradul de concentrare al piețelor la nivel european .................... 24

3.1. Piața de electricitate ..................................................................................................... 24

3.2.Piața distribuției de gaz cu amănuntul .......................................................................... 26

3.3.Sectorul asigurărilor ....................................................................................................... 29

3.4. Sectorul telecom ........................................................................................................... 32

3.5. Sectorul de retail alimentar .......................................................................................... 33

3.6.Sectorul bancar .............................................................................................................. 35

3.7.Sectorul cimentului ........................................................................................................ 36

3.8. Sectorul distribuției de carburanți ................................................................................ 37

3.9. Concluzii ........................................................................................................................ 38

4. Analiza evoluţiei preţurilor la nivel național și convergența cu prețurile europene ........... 40

5. Efectele economiei colaborative asupra concurenței ......................................................... 50

5.1. Definirea economiei colaborative ................................................................................. 50

5.2 Avantajele și riscurile economiei colaborative din perspectiva utilizatorilor și furnizorilor de servicii în România .......................................................................................................... 52

5.3. Dezvoltarea economiei colaborative în România ......................................................... 55

5.4. Cererea de servicii prin intermediul platformelor colaborative ................................... 58

6. Sectorul financiar. Piața serviciilor bancare ........................................................................ 60

Concluzii ............................................................................................................................... 70

7. Sectorul carburanților .......................................................................................................... 70

7.1. Introducere ................................................................................................................... 70

7.2. Analiza asimetriei transmiterii evoluțiilor cotaţiilor Platts în prețul final (la pompă) .. 72

3


7.2.1. Benzină ................................................................................................................... 72

7.2.2. Motorină ................................................................................................................ 75

7.2.3. Concluzii ................................................................................................................. 77

7.3. Monitorul Prețurilor ...................................................................................................... 77

4


Cuvânt înainte „Raportul privind evoluția concurenței în sectoare

cheie”, ajuns la a XI-a ediție, reprezintă un instrument

de analiză a gradului de concurență din unele domenii

ale economiei românești și, în același timp, o

modalitate de promovare a rezultatelor acțiunilor de

monitorizare a pieţelor.

Ne dorim ca Raportul din acest an să arate, încă o

dată, eforturile pe care le depunem, alături de alte

autorități publice, pentru a remedia

disfuncționalitățile concurențiale constatate, astfel

încât consumatorii să beneficieze de bunuri și servicii

de calitate, la prețuri accesibile. Aceasta deoarece

funcţionarea optimă a pieţelor este un ingredient

cheie pentru îmbunătățirea competitivității, precum

și pentru dezvoltarea economiei naţionale.

Spre deosebire de raportul anual de activitate, unde accentul este pus pe modul de aplicare

a prevederilor legislative specifice - înțelegerile anticoncurențiale, abuzul de poziție

dominantă, ajutoarele de stat şi controlul concentrărilor economice - în cadrul Raportului

privind concurenţa în sectoare cheie aducem în prim plan celelalte instrumente pe care le

utilizăm şi care produc efecte benefice pe termen lung pentru societate.

La acest nivel, se remarcă implicarea autorității de concurență atât în reformarea legilor și

reglementărilor care pot inhiba concurența, cât şi în acţiunile de prevenire a unor probleme

structurale care nu sunt urmare a încălcării legislaţiei din domeniu, cum sunt, de exemplu,

propunerile noastre pentru facilitarea creşterii gradului de penetrare a economiei

colaborative. De asemenea, am lansat proiectul Reconfigurarea sistemului de licențiere,

aprobare și avizare cu impact asupra mediului de afaceri din România, care are ca scop

stimularea dezvoltării unui mediu de afaceri predictibil şi concurenţial, prin creşterea

eficienţei interacţiunii cu instituţiile statului, reducând birocraţia pentru antreprenorii din

toate domeniile. Derulată în colaborare cu Serviciul pentru Reforme Structurale al Comisiei

5


Europene şi în cooperare cu Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE),

această iniţiativă este o continuare a unui alt proiect derulat împreună cu OCDE - Analiza

impactului legislaţiei în vigoare în trei sectoare cheie ale economiei româneşti (agroalimentar,

transport de mărfuri şi construcţii) - în urma căruia s-au făcut 152 de recomandări pentru

îmbunătăţirea cadrului de reglementare, generând beneficii de aproximativ 434 mil euro/an

pentru economia românească.

În acelaşi timp, dezvoltăm instrumente menite să stimuleze concurenţa şi să limiteze

creşterile de preţ, prin îmbunătăţirea gradului de transparență la nivelul consumatorilor, cum

este Monitorul prețurilor pentru alimente și carburanți. Prin extinderea la nivel naţional a

proiectului pilot, lansat în 2016, platforma www.monitorulpreturilor.info permite

monitorizarea și compararea preţurilor produselor alimentare şi carburanţilor, ceea ce va

accentua concurența între companiile de pe aceste piețe, cu efecte benefice asupra calității

produselor, preţurilor acestora, precum și asupra serviciilor oferite.

În cadrul Raportului privind concurenţa în sectoare cheie, și anul acesta, analizăm, din

perspectivă concurenţială, domenii care se evidenţiază prin prisma următoarelor două

coordonate: impactul de ansamblu asupra economiei (fie că vorbim despre sectoare cu

conexiuni puternice cu alte domenii, de efecte asupra competitivităţii economiei în ansamblu

sau despre afectarea unor variabile macroeconomice cheie), respectiv impactul direct asupra

unui număr însemnat de consumatori (impact ce derivă din ponderea ridicată în coşul de

consum, din efectul semnificativ asupra calităţii vieţii sau din existenţa caracterului de strictă

necesitate).

Raportul elaborat în acest an se remarcă printr-o abordare etapizată, care oferă o imagine

asupra evoluţiei concurenţei în sectoare cheie la nivelul unor paliere diferite. Pornim de la

imaginea de ansamblu asupra economiei, analizăm apoi o serie de sectoare esenţiale în baza

Indicelui Agregat de Presiune Concurenţială (IAPC) şi a gradului de concentrare, pentru ca, în

final, să ne axăm pe analiza detaliată a trei domenii importante: economia colaborativă, piața

serviciilor bancare și sectorul carburanților.

Astfel, în capitolul introductiv, este prezentat contextul economic general, prin prisma unei

scurte analize a evoluțiilor recente pentru principalii indicatori ai economiei naționale. Datele

6


arată faptul că, în prima jumătate a anului 2019, economia României a continuat să

înregistreze un proces rapid de creștere, în principal, ca urmare a evoluţiei pozitive a

consumului privat și a investițiilor.

Această perspectivă de ansamblu este completată printr-o analiză a principalilor factori care

au determinat modificarea prețurilor bunurilor de consum pe parcursul anului 2019, precum

și de o evaluare a gradului de convergență a prețurilor raportat la media europeană.

Rezultatele obţinute evidenţiază faptul că, în ciuda înregistrării celei mai ridicate rate de

creștere a prețurilor la nivelul Uniunii Europene (pe fondul unor factori de natură internă și

structurală, precum creșterea constantă a cererii agregate, dar și a presiunilor în creștere la

nivelul costurilor de producție), consumatorii români se bucură de unele dintre cele mai

ieftine produse și servicii.

Rezultatele obținute în urma activităţii de monitorizare a pieţelor le-am utilizat pentru

determinarea IAPC în peste 40 de industrii din sectoare esenţiale. Analiza indicatorilor de

concurenţă în baza IAPC a evidențiat evoluții pozitive în industriile de producție și

comercializare a țigaretelor și a produselor alimentare (retail modern), dar clasamentul

general din anii anteriori nu s-a modificat semnificativ. Serviciile din IT, care înregistrau cel

mai înalt grad de concurenţă anul trecut, au fost devansate anul acesta de sectorul

comercializării de produse de îmbrăcăminte și încălțăminte, iar la polul opus se mențin

industria cimentului şi serviciile notariale.

Pornind de la rezultatele studiului efectuat în baza IAPC, am evaluat gradul de concentrare,

atât la nivel național, cât și prin comparație cu celelalte state membre UE, pentru opt sectoare

esenţiale care prezintă un risc ridicat de apariție a comportamentelor anticoncurențiale.

Datele arată că, dintre sectoarele analizate, cele de electricitate, gaz, asigurări, telecom, retail

alimentar și bancar se înscriu, ca nivel al gradului de concentrare, sub mediile europene ale

respectivelor sectoare.

Pentru prima dată, anul acesta am introdus în Raport analiza efectelor economiei colaborative

asupra concurenței, având în vedere că tehnologia elimină din ce în ce mai multe bariere şi

conduce la creșterea calității, rapidității și, în general, a eficienței furnizării bunurilor şi

serviciilor. Din perspectiva politicii de concurență, intrarea pe piața a unor noi competitori

7


inovatori reprezintă o situație dezirabilă, dat fiind faptul că un grad de concurență mai ridicat

generează prețuri mai mici și servicii mai bune pentru consumatorii finali.

Tranziția către aceste noi modele de afaceri aduce, însă, şi o serie de provocări pentru politica

de concurență. Principalele îngrijorări la nivelul autorităților de concurență se referă, în

special, la cazurile de abuz de poziție dominantă al noilor companii, ce ar putea include

obligații de natură contractuală, restricții aplicabile terților sau asimetrii importante în ceea

ce privește puterea de negociere a părților. Mai mult decât atât, preocupările se extind și

asupra controlului concentrărilor economice, mai ales în privinţa cazurilor de integrare pe

verticală a anumitor activități esențiale și utilizarea sistemelor de tip Big Data.

Analiza realizată la nivelul sectorului bancar evidenţiază o tendință de consolidare şi de

întărire a poziţiei băncilor mari, deci, de reducere a concurenţei. Pe de altă parte, însă, se

preconizează expunerea sectorului la o presiune concurenţială tot mai mare din direcţia

segmentului financiar nebancar și a fintech-urilor, creștere alimentată de rolul tot mai

important al tehnologiei la nivelul serviciilor financiare. Astfel, am făcut o serie de

recomandări menite să promoveze concurenţa. Una dintre aceste recomandări se referă la

optarea pentru un API (Application Programming Interface) comun al sistemului bancar din

România, lucru care ar înlesni accesul terților autorizați (ca de exemplu: fintech-urile) la

informațiile financiare ale consumatorilor, în contextul transpunerii directivei care urmează

să elimine monopolul băncilor asupra datelor bancare. De asemenea, pornind de la

precedentul conversiei creditelor CHF în RON prin restructurarea în cadrul aceleiași bănci,

considerăm că măsura de aplicare a acestei prevederi și în cazul creditelor refinanțate la o

altă bancă decât cea care a acordat creditul ar aduce beneficii atât clienților, cât și băncilor și,

totodată, ar promova concurența între bănci.

În ceea ce priveşte sectorul comercializării cu amănuntul de carburanți, observăm

caracteristici care nu diferă foarte mult de cele din restul țărilor europene, respectiv o

structură de oligopol, un grad ridicat de concentrare (IHH de peste 2.500 și un operator care

deține o poziție importantă pe piaţă), bunuri omogene, bariere ridicate la intrarea pe piaţă,

transparență relativ ridicată și elasticitate relativ scăzută a cererii în funcție de preț.

8


Continuarea proiectului privind evaluarea gradului de concurenţă în sectoarele esenţiale

reprezintă o prioritate pentru noi, fiind, de asemenea, o oportunitate de îmbunătăţire a

instrumentelor şi a abordărilor instituţiei pe baza dezbaterilor generate în mediul academic,

în mediul de afaceri, la nivelul autorităţilor publice sau al mass-media.

9


1. Introducere

Evoluţia economiei naţionale şi contextul economic global

Încă de la sfârșitul anului 2018, riscurile pentru încetinirea creșterii economice globale erau

anticipate, în special, ca urmare a situației negative privind comerțul internațional, mai ales

din cauza deteriorării relației dintre SUA și China. De altfel, dat fiind excedentul comercial

ridicat al Zonei Euro (în special Olanda și Germania) față de SUA, poate fi anticipată impunerea

unor taxe pe importurile din Zona Euro de către SUA. Aceste tensiuni se reflectă inclusiv la

nivelul firmelor care amână deciziile de investire până la concretizarea situației în ceea ce

privește acordurile comerciale.

Chiar dacă principalele puteri comerciale (SUA, China și Uniunea Europeană) vor ajunge la un

acord, impactul tensiunilor s-a răsfrânt și asupra creșterii economice. FMI estimează o

creștere economică pentru 2019 de 3,3% la nivel global, o încetinire a acestei creșteri față de

anul 2018, când aceasta a fost de 3,6%. Totodată, FMI estimează o încetinire a creșterii

economice în țările avansate pentru următorii 4 ani, însă o accelerare a creșterii pentru țările

emergente și cele în dezvoltare.

Figura 1.1.1. Rata de creștere economică anuală la nivel global și contribuția factorilor de

producție (%)

Sursa: Fondul Monetar Internațional, World Economic Outlook, aprilie 2019

Notă: * previziuni FMI

În acest context global, economia României a continuat să înregistreze un proces rapid de

creștere economică, în prima jumătate a anului 2019. Conform estimărilor Eurostat, rata de

creștere economică a fost de 4,6% în trimestrul II al anului 2019, comparativ cu aceeași

perioadă din anul precedent.

-1

0

1

2

3

4

5

6

economiile avansate

-1

0

1

2

3

4

5

6

20

15

20

16

20

17

20

18

20

19

*

20

20

*

20

21

*

20

22

*

20

23

*

economiile emergente

Formareabrută decapital fixConsumPrivat

ConsumPublic

Export Net

Stocuri

PIB

10


Figura 1.1.2. Rata de creștere economică în România (modificarea față de perioada

corespunzătoare din anul anterior)

Sursa: Eurostat

La nivel european, datele trimestriale arată faptul că România a înregistrat a doua cea mai

rapidă rată de creștere economică (4,6%) din Uniunea Europeană, în urma Ungariei, dar

superioară statelor membre UE din regiune (Polonia, Cehia sau Slovenia), precum și mediei

europene (1,4%).

Figura 1.1.3. Rata de creștere economică în trimestrul 2 din anul 2019 (modificarea față de

perioada corespunzătoare din anul anterior)

Sursa: Eurostat

Din perspectiva componentelor cererii agregate, avansul economic s-a bazat pe creșterea

consumului privat și a investițiilor (în creștere față de anii precedenți), aceste evoluții

4.3%

5.6%

4.2%

5.0%

6.1% 6.2%

7.9%

6.7%

4.6% 4.4%3.8% 4.0%

4.9%4.6%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

8%

9%

T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2

2016 2017 2018 2019

4.6%

media UE28: 1,4%

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

11


reflectându-se în contribuția componentelor la procesul de creștere economică. În schimb,

cererea în creștere pentru produsele importate a redus avansul PIB, în condițiile în care

importurile au fost în mod constant mai mari decât exporturile. Îngrijorător este faptul că

acest trend tinde să se amplifice, dat fiind faptul că importurile au înregistrat în primele 8 luni

ale anului 2019 o rată de creștere superioară exporturilor de bunuri și servicii (5,8% față de

2,1%).

Figura 1.1.4. Evoluția contribuțiilor

factorilor cererii agregate la creşterea PIB

(modificarea față de aceeași perioadă din

anul precedent)

Figura 1.1.5. Evoluția soldului comerțului

internațional cu bunuri (milioane euro)

Sursa: INS

Creșterea consumului privat a fost susținută de creșterea puterii de cumpărare a populației.

Deși prețurile bunurilor de consum și ratele dobânzilor bancare au crescut în ultimii ani,

veniturile au crescut cu o rată mai mare, pe fondul tensiunilor prezente pe piața muncii.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, câștigul salarial mediu net a crescut în luna

iulie cu 398 lei comparativ cu aceeași lună din anul anterior1. Mai mult decât atât,

promulgarea Legii Pensiilor, act normativ ce prevede o creștere treptată a punctului de

pensie, începând cu 1 septembrie 2019 și până în 2021, ar putea conduce la susținerea

consumului privat în perioada următoare.

1 În termeni reali, indicele câştigului salarial a fost 110,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

3.6%5.2%

6.5%

3.6% 4.1%

1.8%

-0.5%

1.1%

-0.7%

2.3%

-0.1%

0.7% 3.0%

0.3%

-1.4% -0.5% -0.7%-1.7%

-2.0%

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

2015 2016 2017 2018 2019 S1

export net

variația stocurilor

formare brută de capital fix

consum final total

-2000

-1800

-1600

-1400

-1200

-1000

-800

-600

-400

-200

0

ian

.

mai

sep

t.

ian

.

mai

sep

t.

ian

.

mai

sep

t.

ian

.

mai

sep

t.

ian

.

mai

2015 2016 2017 2018 2019

12


Figura 1.1.6. Evoluția câștigului salarial mediu

net (lei), a indicelui ROBOR (3 luni) și a indicelui

prețurilor de consum (modificarea față de

aceeași perioadă din anul precedent)

Figura 1.1.7. Evoluţia lunară a cifrei de

afaceri în comerţul cu amănuntul

(modificarea față de aceeași perioadă

din anul precedent, serie ajustată în

funcţie de număr zile lucrătoare şi de

sezonalitate)

Sursa: BNR, INS

Această creștere a veniturilor disponibile a stimulat, în special, cererea de consum din partea

populației. De asemenea, datele sunt confirmate și de evoluția volumului cifrei de afaceri în

comerţul cu amănuntul, indicator ce reflectă fidel dinamica din consumul privat. Conform

datelor Institutului Național de Statistică, volumul cifrei de afaceri a companiilor din comerț a

înregistrat o creştere cu 7,1% în primele 8 luni ale anului 2019 (comparativ cu aceeași

perioadă din anul precedent), evoluție datorată preponderent creșterii vânzărilor de produse

nealimentare (textile, bunuri de folosință îndelungată, farmaceutice).

-4%

-3%

-2%

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

ian

.

mai

sep

t.

ian

.

mai

sep

t.

ian

.

mai

sep

t.

ian

.

mai

sep

t.

ian

.

mai

sep

t.

2015 2016 2017 2018 2019

Câștigul salarial mediu net

ROBOR 3 luni (axa dr.)

Indicele prețurilor de consum (axa dr.)

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

Iul

Sep

No

v

Ian

Mar

Mai Iu

l

Sep

No

v

Ian

Mar

Mai Iu

l

2017 2018 2019

TOTAL

Produse alimentare, băuturi şi tutun

Produse nealimentare

Carburanţi pentru autovehicule

13


Figura 1.1.8. Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (indicii de volum,

ajustați în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, perioada 1.I-31.VII.2019

comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2018)

Sursa: INS

În ceea ce privește consumul colectiv efectiv al administraţiilor publice, acesta a contribuit cu

0,2% în primele 6 luni ale anului 2019, conform datelor Institutului Național de Statistică. De

asemenea, conform notelor privind execuţia bugetului general consolidat, publicate de

Ministerul Finanțelor Publice, cheltuielile de capital (ca pondere în cheltuielile totale) au

scăzut constant în perioada analizată, de la 8,3% în 2013 până la 5,1% în primele 8 luni ale

anului 2019, în timp ce cheltuielile cu personalul din bugetul general consolidat au crescut de

la 21,5% în 2013 la 30,2% în 2019.

Figura 1.1.9. Evoluția cheltuielilor publice (% din cheltuielile publice totale)

Sursa: Ministerul Finanțelor Publice, * primele 8 luni ale anului

Importanța cheltuielilor publice de investiții este determinată de asigurarea sustenabilității

procesului de creștere economică pe termen mediu și lung. Această situație este cu atât mai

7.1%

4.7%

9.7%8.3%

10.7%

13.7% 13.0%

8.2%6.4%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

Total comerț online farmaceutice și medicale, cosmetice și parfumerie

textile, încălțăminte

mobila,articole deiluminat,aparate

electrice, etc.

alte produse

Comerțul cu amănuntul -

total

Produsealimentare,bauturi si

tutun

Produse nealimentare Carburanți pentru

autovehicule

8.3% 7.6% 7.5% 7.9% 7.1% 7.4%5.1%

21.5% 22.2% 21.3%23.6%

25.2%26.7%

30.2%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019*

Cheltuieli de capital

Cheltuieli de personal

14


evidentă având în vedere faptul că stimularea pe termen lung a consumului nu este posibilă

fără a afecta spațiul fiscal și fără a genera dezechilibre macroeconomice.

În ceea ce privește contribuția formării de capital fix (din surse publice sau private) la

creșterea economică, se observă o evoluție pozitivă a investițiilor nete în semestrul I din 2019

raportată la semestrul I al anului anterior. Cea mai intensă creștere se regăsește în sectorul

lucrărilor de construcții noi (37,8%), evoluție facilitată inclusiv de creșterea salariului minim

în cadrul acestui sector.

Figura 1.1.10. Evoluția investițiilor nete

(semestrul 1, 2019, modificarea față de

aceeași perioadă din anul precedent)

Figura 1.1.11. Structura investițiilor pe

activități ale economiei naționale, în

semestrul I din anul 2019

Sursa: INS

Din perspectiva ofertei agregate, cele mai mai mari contribuții la procesul de creștere

economică, provin din sectorul serviciilor (alte servicii, comerț și IT&C) și din sectorul

construcțiilor, pe fondul creșterii investițiilor din acest domeniu.

18.7%

37.8%

7.9%

1.6%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

Total Lucrări deconstrucţii

noi

Utilaje(inclusiv

mijloace detransport)

Altecheltuieli

Agricultura5.4%

Construcții33.8%

Comerț și servicii 23.0%

Industrie26.8%

Alte ramuri11.0%

15


Figura 1.1.12. Contribuția la creșterea PIB

(semestrul 1, 2019, modificare față de 2018)

Figura 1.1.13. Contribuția la formarea PIB

(semestrul 1, 2019)

Sursa: INS

În luna iulie 2019, producţia industrială a scăzut cu 6,4% faţă de luna corespunzătoare din

anul precedent (serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate). De

altfel, producția industrială a scăzut pe parcursul anului 2019 (scădere de 1,4% în perioada

ianuarie-iulie 2019 față de aceeași perioadă din anul anterior). Această scădere este cu atât

mai importantă pentru economia românească, având în vedere că sectorul industrial

contribuie cu 22,4% la formarea Produsului Intern Brut și reprezintă aproximativ 71% din

exporturile totale ale României. De asemenea, 24% din forța de muncă din România este

ocupată în acest sector economic, conform ultimelor date disponibile.

Cele mai semnificative modificări la nivel de sector în prima jumătate a anului 2019 au avut

loc în cazul altor activităţi extractive (+8,3% față de aceeași perioadă din anul precedent),

Fabricarea altor mijloace de transport (+6,6%) și fabricarea altor produse din minerale

nemetalice (+6,6%). În ceea ce privește reducerea producției la nivel sectorial, cele mai

semnificative scăderi au avut loc în cazul tăbăcirii şi finisării pieilor (-14,0%), fabricării

articolelor de îmbrăcăminte (-13%), fabricării produselor textile (-11,6), activităților de servicii

conexe extracției (-11,3%) și fabricării de mobilă (-9,2%).

Scăderea producției industriale cu cea mai ridicată rată din ultimul deceniu, poate fi pusă atât

pe seama factorilor interni (creșterea costurilor de producție, în special cu forța de muncă și

energia), cât și a evoluțiilor economice din Zona Euro (în special Germania) și a tensiunilor

comerciale globale. Conform Barometrului Industrial din luna iulie (sondaj lunar efectuat de

IRSOP şi SNSPA, realizat pe un eşantion de 300 de manageri din rândul companiilor din

industrie), managerii şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu evoluția economiei în

0.0% 0.0%

0.5%

1.2%

0.5%

1.6%

0.0%

0.2%

0.4%

0.6%

0.8%

1.0%

1.2%

1.4%

1.6%

1.8%

Agricultură, 2.1%

Industrie, 22.4%

Construcții, 3.5%

Comerț, 20.3%

Informații și comunicații, 5.8%

Alte servicii, 36.4%

Impozite nete pe produs, 9.6%

16


ansamblu, pe măsură ce comenzile noi s-au comprimat masiv, iar comenzile pentru export au

scăzut. Rezultatele sondajului indică faptul că:

- numărul angajaților este de trei luni în scădere constantă, în condițiile cererii slabe și

producției scăzute;

- costurile de producție au scăzut ușor, dar continuu în ultimele șase luni, din cauza

activității slabe, a restrângerilor de personal și a cheltuielilor mai reduse cu importurile

de materii prime;

- managerii consideră că cererea, producția, stocurile și importurile de materii prime ar

putea scădea în continuare, în timp ce costurile de producție, exporturile și prețurile

încasate ar putea să crească;

- în afara exporturilor, managerii companiilor nu văd altă perspectivă posibilă de

redresare pe termen scurt.

Figura 1.1.14. Evoluţia lunară a producţiei

industriale (serie ajustată în funcţie de

numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate,

2015=100)

Figura 1.1.15.

Indicii producţiei industriale (perioada

1.I‐31.VII. 2019 față de 1.I‐31.VII. 2018)

Sursa: INS

Din perspectiva marilor grupe industriale, s-au înregistrat scăderi de volum în rândul industriei

bunurilor de capital (-1%), industriei energetice (-1%), industriei bunurilor de uz curent (-4,6%)

și industriei bunurilor de folosință îndelungată (-6,7%). La polul opus, industria bunurilor

80

85

90

95

100

105

110

115

120

125

130

ian

.

ap

r.

iul.

oct

.

ian

.

ap

r.

iul.

oct

.

ian

.

ap

r.

iul.

oct

.

ian

.

ap

r.

iul.

oct

.

ian

.

ap

r.

iul.

2015 2016 2017 2018 2019

Total

Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică,gaze...

-1.4%-1.5%

-0.8%

-1.2%

Total Industriaextractivă

Industriaprelucrătoare

Producţia şifurnizarea de

energieelectrică şi

termică,gaze...

17


intermediare reprezintă singura grupă în care s-a înregistrat o creștere (+1,6%) în primele 8

luni ale anului 2019 față de aceeași perioadă a anului precedent.

Creșterea salariilor atât din sectorul public cât și din sectorul privat, care a antrenat și

creșterea consumului, a condus și la o scădere a șomajului spre minimele istorice, acesta

situându-se în luna iunie la valoarea de 3%. De asemenea și numărul de locuri de muncă

vacante s-a redus la sfârșitul semestrului I al anului curent la 54.983 față de 61.443 disponibile

în aceeași perioadă a anului precedent.

Figura 1.1.16. Rata șomajului la sfârșitul lunii Figura 1.1.17. Numărul de locuri de

muncă vacante

Sursa: INS

În acest context macroeconomic, Comisia Europeană a revizuit pozitiv rata de creștere anuală

previzionată a României spre nivelul de 4%. De asemenea, Comisia Europeană prevede o

încetinire a ritmului de creștere a salariilor, în special a celor din sectorul public, ceea ce va

echilibra într-o oarecare măsură contribuția factorilor la formarea PIB-ului, revenind astfel o

pondere mai mare investițiilor, în special celor din sectorul privat.

2.5%

3.0%

3.5%

4.0%

4.5%

5.0%

5.5%

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

iul.

oct

.

ian

.

apr.

2016 2017 2018 2019

Rata șomajului

40,000

45,000

50,000

55,000

60,000

65,000

70,000

T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2

2015 2016 2017 2018 2019

18


2. Indicele Agregat de Presiune Concurenţială (IAPC)

2.1. Introducere

Indicele Agregat de Presiune Concurențială (denumit în continuare IAPC) este un instrument

analitic dezvoltat de Consiliul Concurenței pentru a măsura înclinarea spre concurență a

industriilor din economia națională. Acest indicator a fost dezvoltat în urmă cu șase ani, iar de

atunci prezentarea rezultatelor evaluării face parte din fiecare raport anual privind

concurența în sectoarele cheie ale economiei românești.

Pentru a se interpreta în mod corect rezultatele prezentate în cadrul acestui capitol, trebuie

precizat faptul că IAPC are o cuprindere generală, la nivel de industrie și din perspectivă

națională, în timp ce cazurile investigate de Consiliul Concurenței au în vedere situații

concrete existente la nivelul piețelor relevante, de multe ori definite local. Abordarea este

una de tip top-down, astfel că IAPC furnizează o imagine de ansamblu a presiunii

concurențiale la nivel de industrie națională, folosind ca punct de plecare substituibilitatea la

nivelul ofertei. În cazurile instrumentate de autoritatea de concurență, abordarea are la bază

piețe relevante, definite în sens restrâns, fiind mai importantă substituibilitatea la nivelul

cererii.

IAPC este menit să funcționeze ca un instrument de screening primar sau de diagnoză , el

fiind conceput să arate gradul în care industriile naționale analizate se apropie de o situație

ideală, care facilitează pe deplin manifestarea liberă a concurenței, dar nu măsoară (și nici nu

își propune să măsoare) intensitatea concurenței efective de pe piețele ce compun aceste

industrii. De altfel, concurența se manifestă cu intensitate diferită pe fiecare piață în parte, în

funcție de condițiile concrete existente pe fiecare dintre acestea.

Din punct de vedere metodologic, IAPC are la bază o teorie microeconomică solidă și larg

acceptată, testată și rafinată pe parcursul mai multor ani de practicieni din domeniul

concurenței și de economiști din mediul academic deopotrivă. Modalitatea de calcul a

indicelui este transparentă și greu de manipulat, iar indicatorii folosiți în construirea indicelui

compozit sunt dificil de alterat într-o asemenea manieră încât o disfuncționalitate a industriei

să fie omisă cu ușurință.

Forma prezentă este cea folosită în ultimii ani în calcularea acestui indice. Față de ultimii

ani, o serie de industrii au fost înlocuite, datorită necesității unei cantități mari de informații

necesare acestei evaluări complexe în vederea determinării indicatorului, precum și a

resurselor necesare.

În construcția IAPC s-a pornit de la o fundamentare teoretică, atât în alegerea indicatorilor

componenți cât și în deciderea metodologiei de agregare. Aplicarea acestuia în mod

consistent în ultimii ani a dovedit faptul că este un instrument de analiză economică ce

19


produce rezultate robuste, dar care este totuși suficient de sensibil încât să surprindă

aspectele relevante ale evoluțiilor industriilor analizate, instrument ce poate aduce multiple

utilizări unei autorități de concurență.

2.2. Utilizări ale IAPC

Utilitatea IAPC se manifestă pe mai multe planuri. La nivel intern al Consiliului Concurenței,

indicele compozit ajută la uniformizarea procesului de monitorizare continuă a industriilor din

economia națională. Tot la acest nivel, IAPC poate fi coroborat cu alte informații disponibile

autorității, ajutând în procesul decizional intern privind alocarea resurselor în activitatea

specifică a autorității de concurență.

La nivel extern Consiliului Concurenței, IAPC poate completa cu succes alte inițiative proactive

ale instituției, precum eforturile de promovare a culturii concurenței sau de implementare a

politicii de clemență. De asemenea, IAPC este un instrument ce prezintă într-o manieră

sintetică aspecte complexe ale trăsăturilor structurale ale industriilor, putând astfel fi util în

interacțiunile autorității de concurență cu alte instituții sau entități din mediul de afaceri (de

exemplu, facilitând discuțiile cu alte autorități sau reglementatori ai anumitor industrii).

Un scor mic al IAPC sugerează doar existența unor riscuri, cele mai multe de natură

structurală, însă acest lucru nu presupune automat existența unor perturbări ale concurenței

în respectiva industrie. Astfel de situații se determină de la caz la caz. De asemenea, un scor

foarte ridicat nu exclude automat existența riscurilor sau a unor comportamente

anticoncurențiale în industriile care înregistrează valori ridicate ale IAPC.

Dată fiind construcția indicatorului, care se bazează în cea mai mare parte pe aspecte

structurale ale industriei și relativ generale (care pot fi apreciate pentru majoritatea

industriilor), scorurile generate nu tind să înregistreze creșteri foarte mari de la o perioadă la

alta. Astfel, schimbări „majore” pot fi observate doar într-o perioadă de timp suficient de

mare cât să poată surprinde o modificare structurală semnificativă.

2.3. Rezultate

Rezultatele obținute în acest an sunt coerente cu evaluările anterioare. Se pot remarca

evoluții minore atât în sensul creșterii, cât și în sensul scăderii, semn că mediul

macroeconomic propice din ultimul a avut efecte eterogene la nivelul industriilor analizate

prin intermediul IAPC. Eventualele modificări în clasamentul industriilor, în funcție de

propensiunea acestora către un climat concurențial perfect provin din apariția unor industrii

noi în acest clasament concomitent cu dispariția altora.

Anul acesta, din punct de vedere al presiunii concurențiale, retailul articolelor de

îmbrăcăminte și încălțăminte a înregistrat cea mai mare valoare a acestui indicator. Ca și în

anul precedent, poziția se datorează inclusiv dinamizării comerțului on-line cu astfel de

produse. De altfel, prezența semnificativă în online aduce o serie de servicii conexe (retur,

posibilitate de a proba, înainte de a accepta comanda ș.a.) și beneficii care extind sfera de

20


manifestare a concurenței în cazul comercializării de produse de îmbrăcăminte și

încălțăminte.

Figura 2.1. Rezultatele ale evaluării IAPC

Sursa: prelucrări proprii

Materialele de construcții înregistrează, de obicei, scoruri mai scăzute datorită specificului

acestor industrii, mai ales din punct de vedere structural. Există o serie de caracteristici

comune care determină aceste scoruri reduse precum: număr redus de jucători pe piață,

dependența de accesul și proximitatea la anumite resurse naturale, existența unor bariere la

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%

Producția și comercializarea cimentului

Serviciile notariale

Distribuția cu amănuntul a produselor farmaceutice

Serviciile bancare asociate cardurilor de debit

Distribuția engross de medicamente

Asigurările de locuințe

Serviciile bancare asociate cardurilor de credit

Transportul feroviar de călători

Distribuția cu amănuntul a carburanților

Asigurările auto facultative

Asigurările auto de răspundere civilă

Producția și comercializarea țigaretelor

Producția și comercializarea energiei electrice

Distribuția de filme către cinematografe

Asigurările de viață

Comercializarea produselor alimentare (retail modern)

Materiale de construcție - Blocuri ceramice

Producția și comercializarea uleiului de floarea soarelui

Serviciile de telefonie mobilă

Transportul feroviar de mărfuri

Serviciile de telefonie fixă

Materiale de construcție - BCA

Retransmisia programelor TV

Distribuția autoturismelor

Procesarea și comercializarea laptelui

Serviciile practicienilor în insolvență

Serviciile auditorilor financiari

Serviciile avocațiale

Servicii de acces la internet de mare viteză

Serviciile de integrare IT

Transportul rutier de mărfuri

Producția și comercializarea medicamentelor

Furnizarea energiei electrice

Distribuția pieselor de schimb pentru autovehicule

Servicii de cloud (infrastructură)

Producția și comercializarea băuturilor spirtoase

Servicii IT de outsourcing

Serviciile de arhitectură

Canalele TV cu plată

Serviciile de consultanță IT

Comercializarea de îmbrăcăminte și încălțăminte

2019 2018

21


intrare semnificative, manifestate pe mai multe planuri (administrativ, ecologic,

investițional). Cu toate acestea, se remarcă diferențe semnificative chiar și la nivelul acestor

indicatori structurali pentru industriile aferente materialelor de construcții (ciment, blocuri

ceramice, BCA).

Cele mai importante evoluții pozitive față de anul trecut s-au înregistrat în ceea ce privește

producția și comercializarea țigaretelor (pe fondul consolidării țigărilor electronice pe această

piață), comercializarea produselor alimentare (retail modern), ca urmare a fluctuațiilor mai

mari ale cererii odată cu scăderea TVA la 5% la anumite produse, dar și ca urmare a efectelor

generate de implementarea proiectului Monitorului Prețurilor (creșterea gradului de

transparență la nivelul consumatorilor). Alte evoluții pozitive s-au înregistrat în domeniul

distribuției pieselor de schimb pentru autovehicule, pe măsură ce intensitatea activităților de

marketing și comunicare ale companiilor de pe această piață precum și rata de creștere a

pieței au crescut.

Industriile pentru care se anticipează în 2019 cele mai intense reduceri ale presiunii

concurențiale sunt: furnizarea de energie electrică (pe fondul stabilității ridicate a cotelor de

piață și a scăderii activităților de marketing adresate persoanelor fizice), producția și

comercializarea cărămizilor și blocurilor ceramice (în special ca urmare a creșterii gradului de

concentrare pe piață) și distribuția cu amănuntul a produselor farmaceutice. Aceste reduceri

ale valorii IAPC variază între 0,18 și 1,27 puncte procentuale. Pentru majoritatea industriilor

care au înregistrat scăderi, acestea se datorează evoluțiilor conjuncturale ale economiei, care

se reflectă în mod direct și asupra mediului concurențial.

2.4. Corelația între presiunea concurențială și evoluția prețurilor

Teoria economică sugerează că un grad mai ridicat de concurență ar trebui să genereze

prețuri mai mici pentru produsele de pe respectiva piață. Deși IAPC nu măsoară gradul de

concurență efectivă la nivelul industriei, corelarea acestuia cu evoluția prețurilor din

respectiva industrie poate contura o imagine despre funcționarea per total a economiei

românești din perspectiva concurențială.

În vederea construirii figurii 2.2 s-a avut în vedere evoluția Indicelui Prețurilor de Consum

defalcat pe categorii de produse. Trebuie precizat că în cele mai multe cazuri există o diferență

considerabilă între modul cum este apreciată evoluția prețului pentru anumite produse

(uneori foarte restrâns) și maniera în care este apreciată presiunea concurențială în anumite

industrii (larg). În condițiile existenței acestor limitări impuse de setul de date este imposibilă

realizarea unei potriviri perfecte între presiunea concurențială la nivelul unei industrii și

evoluția bunului asociat. Există situații când aceeași industrie are asociate mai multe bunuri

sau când un singur element din IPC corespunde mai multor industrii evaluate prin IAPC.

În figura 2.2 pe axa orizontală este reprezentată intensitatea concurențială estimată pentru

anul 2018, iar pe axa verticală evoluția prețurilor în luna august a anului curent față de finalul

22


anului precedent. Dimensiunea discurilor reprezintă ponderea pe care respectivele produse

o au în totalul coșului de consum care compune IPC.

Figura 2.2. Corelația dintre Indicele Prețurilor de Consum și Indicele Agregat de Presiune

Concurențială

Sursa: INS, Calcule proprii

Se poate observa că există o relație inversă între gradul de presiune concurențială și evoluția

prețurilor la nivel de industrie, ceea ce este în ton cu intuiția economică. Distribuția cu

amănuntul a carburanților înregistrează o evoluție semnificativ diferită față de restul

industriilor analizate. Pe lângă faptul că acest sector ocupă un loc important în coșul de

consum (8%), prețurile sunt supuse atât influențelor evoluțiilor internaționale ale cotațiilor

petrolului cât și schimbărilor de fiscalitate care vizează accizele la astfel de produse.

La polul opus se află comercializarea de îmbrăcăminte și încălțăminte, care înregistrează cea

mai ridicată presiune concurențială și o evoluție modestă a prețurilor în primele opt luni ale

acestui an.

Desigur, o parte din evoluția acestor prețuri este influențată și de faptul că unele produse au

prețuri reglementate (ex: țigările) sau că se află într-un proces de liberalizare (ex: energia

Comercializarea de îmbrăcăminte și încălțăminte

Comercializarea produselor alimentare

(retail modern)

Producția și comercializarea medicamentelor

Producția și comercializareațigaretelor

Distribuția cu amănuntul acarburanților

Furnizarea energiei electrice

Producția și comercializarea energiei electrice

Canalele TV cu plata

Serviciile de telefonie mobilă

Transportul feroviar de călători

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

8%

9%

25% 30% 35% 40% 45% 50% 55% 60% 65%

Ind

icel

e P

rețu

rilo

r d

e C

on

sum

Indicele Agregat de Presiune Concurențială

23


electrică), astfel că evoluția prețului nu poate fi atribuită într-o manieră considerabilă

presiunii concurențiale de la nivelul industriei.

2.5.Concluzii

La fel ca în anii trecuți, nici la nivelul anului 2019 nu se anticipează fluctuații semnificative de

scor pentru IAPC. Aceasta se datorează accentului pus de metodologia de calcul pe

componenta structurală, care nu poate înregistra schimbări masive de la o perioadă la alta.

Indicele Agregat de Presiune Concurențială și-a dovedit de-a lungul timpului atât utilitatea,

cât și versatilitatea, fiind deopotrivă un instrument util monitorizărilor interne realizate de

către Consiliul Concurenței, dar și promovării culturii concurenței.

24


3. Analiza comparativă: gradul de concentrare al piețelor la nivel

european

Pentru analiza din punct de vedere concurențial a unor sectoare economice cheie din

România, s-a avut în vedere structura piețelor respective la nivel național, precum și

raportarea acestora la contextul european. Analiza a fost realizată pe baza unor date certe

sau estimate de către organisme abilitate. Este de interes dacă în România structura

sectoarelor cheie este mai puțin concurențială decât în celelalte state europene, respectiv

decât media europeană.

În funcție de informațiile disponibile, sectoarele economice cheie sunt analizate luând în

calcul numărul de concurenți activi pe piață, cifrele de afaceri înregistrate, producția realizată

etc. abordarea nefiind omogenă, ci adaptată la informațiile disponibile pentru fiecare sector

economic în parte.

În plus, sursele de date fiind diversificate (raportări interne, estimări ale diverselor organisme

externe ş.a.) s-a verificat convergența acestora spre rezultate/concluzii comune, pentru a

asigura fundamentarea acestora.

Au fost analizate următoarele sectoare: electricitate, gaz, asigurări, telecom, retail alimentar,

bancar, ciment și distribuția de carburanți.

3.1. Piața de electricitate

Folosind indicatorul Herfindahl-Hirschman (HHI) pentru măsurarea gradului de concentrare a

pieței, unde valoarea zero corespunde unei piețe perfect competitive, iar 10.000 corespunde

unei piețe de tip monopol, se poate observa că piața producției de energie electrică din

România este mai puțin concentrată (valoarea HHI corespunzătoare acestei piețe este de

1947 pentru România) decât nivelul mediu din Uniunea Europeană. În ceea ce privește piața

vânzării cu amănuntul a energiei electrice din România, valoarea HHI este 1.333 și reprezintă

una dintre cele mai mici valori din UE, ceea ce indică faptul că piața distribuției de energie din

România funcționează similar unei piețe competitive.

Următoarele două grafice indică gradul de concentrare la nivelul UE pe piața producției și a

consumului de energie electrică, la nivelul anului 2017.

25


Figura 3.1.1. Gradul de concentrare al pieței producției de electricitate, la nivel UE, 2017

Sursa: calcule proprii pe baza datelor Energy UK; www.energy-uk.org.uk

Graficul de mai sus indică faptul că România se află sub media europeană în ceea ce privește

gradul de concentrare pe piața producției de energie electrică. Valoarea HHI de 1947 indică

un nivel moderat de concentrare pe această piață, similar situației din țări precum Polonia,

Olanda, Spania, Irlanda și Italia.

Și informațiile prezentate de Eurostat confirmă estimările în baza datelor furnizate de Energy

UK. Conform Eurostat, cota de piață anuală a celui mai mare producător în piața românească

de energie electrică variază în perioada 2011-2016 între 25% și 29%, situație similară Spaniei,

Italiei și Finlandei, acest indicator confirmând nivelul moderat de concentrare înregistrat de

piața românească comparativ cu piețele similare europene.

Același indicator în alte țări europene precum Belgia, Cehia, Grecia, Franța, Croația, Ungaria

depășește 50%, ajungând în Franța, Croația ș.a. să depășească 80%, indicând astfel o

concentrare foarte înaltă a acestor piețe.

Figura 3.1.2. Gradul de concentrare al pieței de vânzare retail de electricitate, la nivel UE,

2017

Sursa: calcule proprii pe baza datelor Energy UK; www.energy-uk.org.uk

947 1087 1150 13611811 1835 1947 2151

2650

40925000 5280 5380

7000

8880

0100020003000400050006000700080009000

10000

9501333 1500 1762 1768 2000 2200 2264

25433000

40004500

5000

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

Ungaria România Slovacia Italia UK Polonia Irlanda Olanda Spania Belgia Cehia Franța Lituania

http://www.energy-uk.org.uk/

http://www.energy-uk.org.uk/

26


Din graficul precedent se observă faptul că România are unul dintre cele mai mici grade de

concentrare din UE pe piața de retail a energiei electrice, ceea ce indică un grad ridicat al

liberalizării pe această piață.

UE își propune să integreze pe deplin piețele sale de energie, pentru a oferi consumatorilor și

întreprinderilor produse și servicii mai diversificate și mai bune, o mai mare concurență și o

mai mare siguranță a aprovizionării. Aceste beneficii este de așteptat să crească pe măsură

ce piața devine mai integrată și fizic interconectată.

Figura 3.1.3. Cota de piață a celui mai mare operator pe piața de electricitate 2017 – ca

procent în total generat

Sursa date: Eurostat

Cota de piață medie a celui mai mare operator la 2017, calculată raportat la informațiile

disponibile pentru statele europene prezentate în fig. 3.1.3, este de aproximativ 54% și indică

o piață a energiei mult mai concentrată în celelalte țări europene decât în România, unde cota

de piață a celui mai mare operator este de cca 24%.

În concluzie, deși estimările pentru România ale celor două organisme externe (Eurostat și

Energy UK) nu coincid, rezultatele referitoare la nivelul de concentrare al pieței de

electricitate, obținute în baza acestora, sunt similare. Mai exact, piața românească de

electricitate este o piață concurențială, astfel, indiferent că este vorba despre producție,

operare sau vânzare, această piață înregistrează un nivel de concentrare moderat, aflat mult

sub media europeană.

3.2.Piața distribuției de gaz cu amănuntul

Piața distribuției de gaz cu amănuntul este o piață de tip reglementat, iar nivelul de

concentrare al său este foarte mare în Europa. În pofida faptului că la nivelul UE este

27


încurajată liberalizarea piețelor de distribuție de gaz, la nivel național gradul de concentrare

al acestora este foarte mare, conform valorilor HHI. Numai în cinci țări: Estonia, Cehia,

Polonia, Danemarca și România, jucătorul principal de pe piața distribuției de gaz cu

amănuntul deține o cotă de piață de peste 50%. În 4 state membre UE: Italia, Suedia, Olanda

și Danemarca, furnizorul principal deține o cotă de piață mai mică de 35% din piață, în timp

ce în majoritatea statelor membre cota de piață a principalului jucător este situată între 35%

și 50%.

Figura 3.2.1. Cota de piață a principalului jucător de pe piața distribuției cu amănuntul de

gaze naturale în anul 2017

Sursa: Eurostat

În România, conform informațiilor prezentate în Raportul ANRE pentru anul 2017, piața

reglementată a furnizorilor de gaz este dominată de doi furnizori (Engie România și EON

Energie România), care dețin împreună o cotă de piață de aprox. 85%.

Deși numărul furnizorilor este mare – 38 de furnizori- doar 4 dintre ei au cote de piață mai

mari de 1%: Engie România, EON Energie România, EON Gaz Furnizare și Wirom Gaz.

Astfel, indicatorii de concentrare calculați în continuare indică o piață reglementată cu un

grad de concentrare ridicat.

Tabelul 3.2.1. Indicii de concentrare CR1, CR3 și HHI calculați la nivelul anului 2017

CR1 50,01%

CR2 85%

CR3 91,75%

HHI* 3.755,47

64% 62%

51%

33% 32% 28% 28%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

28


* HHI include cei 4 furnizori cu cote de piață mai mari de 1%.

Situația comparativă a României în raport cu alte state europene, la nivelul anului 2017, din

punct de vedere al cotelor cumulate de piață ale principalelor entități care aduc gaz în fiecare

țară, este prezentată în graficul următor.

Figura 3.2.2. Numărul principalelor entități care aduc gaz în fiecare țară și cota lor de piaţă

cumulată, 2017

Sursa date: Eurostat

Notă: entitățile au fost considerate ca „principale” dacă dețin cel puțin 5% din gazul natural (indiferent că acesta

este din producție internă sau import); Nu au fost date disponibile pentru Suedia, Germania, Olanda și

Danemarca. Nu sunt informații disponibile pentru indicatorul Cota de piață cumulată, pentru Bulgaria și Turcia.

Potrivit datelor de mai sus se poate observa că, în medie la nivel european, un număr de

aproximativ 3 entități dețin la nivel de stat o cotă cumulată de piață de 89%. În România, la

nivelul anului 2017, doar doi jucători importanți dețin o cotă de piață cumulată de cca 85%,

piața demonstrând o concentrare în creștere față de 2016, când 3 entități dețineau

aproximativ 89% cotă de piață cumulată. Astfel, la nivelul anului 2017 această piață a

României este ușor peste media europeană corespondentă ca și nivel de concentrare, însă

aflată sub nivelul de concentrare al piețelor similare din: Estonia, Finlanda, Luxemburg,

Grecia, Letonia, Polonia și Croația.

29


În baza informațiilor prezentate se poate concluziona că piața reglementată a distribuției de

gaz cu amănuntul în România are un nivel de concentrare ridicat, apropiat însă de media

europeană.

3.3.Sectorul asigurărilor

Disclaimer: Cotele de piață calculate în prezentul material nu sunt cele stabilite în urma

definirii pieței relevante a produsului și geografice ci se referă la nivelul de concentrare general

al acestui sector. Acest calcul este puternic afectat de faptul că aici se cumulează asigurările

de viață, asigurările de locuințe, asigurările tip RCA și CASCO ş.a. Din informațiile de care

dispunem, o analiză defalcată a nivelului de concentrare pe piețele specializate (RCA, CASCO,

asigurări de viață etc) va genera valori diferite de cele ale prezentei analize.

Piața asigurărilor din România este caracterizată de un grad moderat de concentrare. În anul

2018, aproximativ 89% din volumul total de prime brute subscrise a fost realizat de 10

societăți de asigurare din cele 29 de societăți care desfășurau activitate de

asigurare/reasigurare la 31 decembrie 2018. Acestea sunt prezentate în graficul următor:

Figura 3.3.1. Structura pieței asigurărilor din România în anul 2018

Sursa: ASF „Evoluția pieței de asigurări în anul 2018”

30


Pe baza acestor informații au fost calculați indicatorii de mai jos, care arată gradul de

concentrare a pieței asigurărilor.

Tabelul 3.3.1. Indicii de concentrare CR5, CR10 și HHI calculați la nivelul anului 2018

CR5 59,03%

CR10 88,55%

HHI* 909,05

* HHI include cele 10 societăți ale căror cote de piață sunt mai mari de 3%, prezentate în

graficul anterior

Pentru analiza comparativă dintre piața asigurărilor din România și alte piețe europene au

fost utilizați doi indicatori:

- Gradul de penetrare a asigurărilor în PIB, calculat ca raport între valoarea primelor

brute subscrise (exclusiv activități de reasigurare; exclusiv primele brute subscrise de

sucursale) și PIB din țara analizată;

- Densitatea asigurărilor, calculată ca raport între valoarea primelor brute subscrise

(exclusiv activități de reasigurare) pe teritoriul țării și numărul de locuitori ai acesteia,

indicator ce arată cât cheltuiește în medie locuitorul unei țări pentru produse de

asigurare.

Figura 3.3.2. Gradul de penetrare al asigurărilor în PIB: 2012-2017

Sursa: EIOPA, ASF

31


Pentru anul 2018 singurele date disponibile în vederea calculului gradului de penetrare în PIB

sunt cele din România, indicatorul situându-se la un nivel de 1,08%. Această scădere a

indicatorului față de anul 2017 când atingea valoarea de 1,13, se explică prin faptul că, deși

volumul primelor brute subscrise în România a crescut cu 4,5% în anul 2018 față de anul

precedent, PIB a crescut mai mult decât sectorul asigurărilor.

Figura 3.3.3. Densitatea asigurărilor: 2012-2017 (EUR)

Sursa: EIOPA, ASF

La nivel european, Insurance Europe raportează în anul 2017 o medie a totalului primelor de

asigurare pe locuitor de 2030 euro/locuitor, în creștere cu 4,3% față de anul 2016. România

ajunge însă în 2017 pe ultimul loc la acest capitol, cu 109 euro/locuitor, fiind devansată de

Letonia. La polul opus se află Danemarca, având o medie de peste 5000 euro/locuitor.

Din aceeași sursă, totalul primelor de asigurare ca procent din PIB situează România pe

penultimul loc la nivel european, înaintea Letoniei, cu mai puțin de 2%, mult sub media

europeană - de cca 7,5%. Maximele acestui indicator sunt înregistrate de Marea Britanie cu

aproximativ 12%.

Deși România are un număr de 10 companii principale de asigurări, la nivel european, numărul

acestora atingea în 2017 o valoare de 3.400 companii, în scădere cu 2,9% comparativ cu 2016.

Germania avea piața cu cel mai mare număr de companii în anul 2017, de 528, cu 1,1% mai

puțin decât numărul companiilor aferente anului 2016 (în conformitate cu raportul European

Insurance in Figures, al Insurance Europe – Federația Europeană de Asigurare și Reasigurare).

Concluzii: La nivel național, fără a analiza piețele specializate de asigurări (CASCO, RCA, de

viață etc), conform informațiilor prezentate, piața generală a asigurărilor are un nivel moderat

de concentrare. În plus, România rămâne pe unul din ultimele locuri la nivel european în ceea

32


ce privește totalul primelor de asigurare ca procent din PIB și totalul valorii primelor de

asigurare pe locuitor.

3.4. Sectorul telecom

O analiză a pieței de comunicații mobile efectuată de Center on Regulation in Europe, sub

numele „Evaluating market consolidation in mobile communication” a evidențiat faptul că, în

Europa, pe o perioadă de 12 ani, piața comunicațiilor mobile a avut o structură relativ

constantă, majoritatea țărilor înregistrând un număr de 3 sau 4 operatori principali.

Concluzia acestei analize a fost că apariția unui al patrulea operator pe aceasta piață

determină o reducere a prețurilor cu cca 15.9%, iar pentru mai mult de 4 operatori principali

nu se mai înregistrează diferențe semnificative ale variațiilor de preț.

România a înregistrat de-a lungul timpului 4 operatori principali pe această piață, având un

grad de concurență mai scăzut față de mai mult de jumătate din țările europene. La nivel

european a fost constatată o tendință de creștere a numărului de operatori naționali, de la 3

la 4. Astfel dacă la 2002 doar 25% din țările europene înregistrau 4 operatori principali, la

2014 deja 39,4% se înscriseseră în această tendință.

În prezent, ANCOM (Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în

Comunicații) raportează pe perioada 30.06.2016-30.06.2018 o structură sectorului relativ

constantă, cu variații de cel mult 1-2% de la un semestru la altul, aceasta ajungând să

înregistreze la finalul primului semestru din 2018 o structura relativ simetrică, așa cum este

prezentată în Figura 3.4.1.

Figura 3.4.1. Cotele de piață ale principalilor furnizori de telefonie mobilă, calculate pe baza

numărului total de cartele SIM active, la finalul Q2, 2018

33


Sursa date: ANCOM

Tabelul 3.4.1. Indicii de concentrare CR1, CR3 și HHI calculați la nivelul semestrului II, 2018

CR1 39,00%

CR3 87,00%

HHI* 2.914,00

* HHI include cele 4 societăți cu cote de piață mai mari de 10%

Pe baza analizei informațiilor de la nivel european și național prezentate anterior, se poate

considera că gradul de concentrare al pieței de telefonie mobilă în țara noastră este înalt,

însă semnificativ mai scăzut comparativ cu situația la nivel european, unde mai mult de

jumătate din țările Europei înregistrează încă un număr de trei operatori principali, România

fiind în situația optimă de a înregistra și în prezent patru operatori principali pe această piață.

Piața este însă într-o continuă schimbare, în anul 2019 Telekom demarând ieșirea sa de pe

piața românească.

3.5. Sectorul de retail alimentar

Folosind clasamentul Top retaileri internaționali după cifra de afaceri realizată în România

oferit de Retail&FCMG2, în baza listei cifrelor de afaceri realizate de cei mai mari 16 retaileri

și a valorii totale a sectorului de retail alimentar românesc prezentată de International grocery

research organisation3, pentru anul 2017, am estimat pentru indicatorul Herfindahl-

Hirschman o valoare pentru acest sector de 1354.

Această valoare arată o concentrare scăzută a pieței de retail în România, piață aflată în ultimii

10 ani într-o creștere continuă.

În baza clasamentului Top retaileri alimentari în Europa, prezentat de aceeași sursă (i.e.

Retail&FCMG), ce conține lista celor 10 retaileri ce au depășit 30 miliarde EUR/an la nivelul

anului 2017, se poate observa că aceștia au o cotă cumulată de 34%, această valoare arătând

o concentrare scăzută și la nivel european.

În baza estimărilor realizate pentru anul 2022 de International grocery research organisation,

ce au avut ca rezultat un top al primelor 20 de piețe alimentare europene, au fost obţinute

prin interpolare valori estimate ale piețelor naționale la nivelul anului 2018:

2 https://www.retail-fmcg.ro/servicii/studii-de-piata-servicii/crestere-cifra-afaceri-retail.html 3 https://www.igd.com/; https://www.retailytics.com/blog/europe-2017-retail-consolidation-speeds-up 4 Pentru calculul acestui indicator s-au luat în considerare doar cotele de piață a căror valoare estimată este mai mare decât 1.

https://www.retail-fmcg.ro/servicii/studii-de-piata-servicii/crestere-cifra-afaceri-retail.html

https://www.igd.com/

https://www.retailytics.com/blog/europe-2017-retail-consolidation-speeds-up

34


Figura. 3.5.1. Estimări pentru sectorul de retail alimentar 2018

Astfel, se poate concluziona că România are un sector puternic de retail alimentar, cu o

concurență puternică, cu numeroși agenți economici și un nivel de concentrare scăzut, similar

celui ce caracterizează situația la nivel european.

Deși în ultimii ani retailul modern s-a extins în mod accelerat, atât în termeni de suprafață,

cât și în termeni de număr de magazine, în România nivelul de dezvoltare al acestuia rămâne

considerabil mai scăzut decât în alte țări, atât din regiunea ECE (Europa Centrală și de Est), cât

și din vestul Europei, unde retailul modern în particular are o cotă de peste 70% în total sector

de retail alimentar (de exemplu: 74% în Ungaria, 79% în Polonia, 81% în Franța, 82% în Cehia,

86% în Germania sau 87% în Olanda). În România, cota sectorului de retail alimentar modern

reprezintă aproximativ 40% din total retail alimentar la nivel național, zonele centrelor

municipale înregistrând o cotă locală de aproximativ 60-70%.

35


3.6.Sectorul bancar

Conform Raportului BNR asupra stabilității financiare la decembrie 2018, sectorul bancar din

România are cel mai scăzut grad de intermediere financiară din Uniunea Europeană, raportul

activelor în PIB fiind de 52,2% în iunie 2018, valoare semnificativ mai mică decât nivelul mediu

din cadrul UE, de 208%.

Indicatorii de concentrare în sectorul bancar arată o concentrare redusă a activelor bancare

în România, inferioară valorilor medii specifice UE. Astfel, indicele Herfindahl – Hirschman

pentru active înregistra în România, la nivelul anului 2018, valoarea de 965, față de valoarea

medie de 1.230 care a fost înregistrată la nivelul UE în decembrie 2018. În plus, nivelul de

concentrare a activelor la nivelul primelor 5 bănci a fost în România de 62% la nivelul lunii

decembrie 2018, comparativ cu un nivel mediu la nivel european de 63,9%.

Așa cum arată și graficul următor, valoarea HHI în cazul României se menține sub media

europeană.

Figura 3.6.1. Indicele Herfindahl - Hirschman pentru instituții de credit (în baza activelor

totale), media europeană, 2018

Sursa: calcule în baza datelor preluate de la Banca Centrală Europeană

În acest context, se poate concluziona că sectorul bancar românesc are caracteristicile unui

sector concurențial.

36


3.7.Sectorul cimentului

În prezent, sectorul românesc al cimentului este caracterizat de o structură de tip oligopol,

principalii producători de ciment fiind grupurile: Heidelberg Cement România SA, CRH Ciment

(România SA) şi Holcim România SA - membri ai CSI (Cement Sustainability Initiative).

Figura 3.7.1. Evoluția indicatorilor de concentrare pentru sectorul producției și

comercializării cimentului

Sursa: Raportul final al investigaţiei privind sectorul producerii și comercializării cimentului din România 2019,

Consiliul Concurenţei. Nota: (HHI – reprezentat pe axa din dreapta și CR3 și CR5 reprezentați pe axa din

stânga)

Situația structurală la nivelul sectorului producției de ciment este generată în special de faptul

că aceste întreprinderi dețin infrastructura necesară integrării verticale. În condițiile unor

bariere la intrare considerabile, așa cum au fost identificate în Raportul final al investigaţiei

privind sectorul producerii și comercializării cimentului din România, 2019, al Consiliului

Concurenței, se estimează că nu vor avea loc intrări în viitorul apropiat, iar cei trei producători

de ciment principali nu vor fi îndepărtați de pe primele poziții.

Din punct de vedere al ponderii în producția globală, producția de ciment la nivelul UE28 a

înregistrat o scădere drastică în ultimii 16 ani, reprezentând în anul 2016 doar 4,1%, față de

14,4% în anul 2000. Scăderea a fost cauzată atât de reducerea cererii la nivelul UE şi în statele

în curs de dezvoltare din afara Europei, cât şi de expansiunea producției în China.

2013 2014 2015 2016 2017 S1

CR3 Volume 91% 92% 94% 94% 94%

CR3 Vânzări 92% 92% 95% 94% 94%

CR5 Volume 97% 97% 98% 97% 96%

CR5 Vânzări 97% 97% 97% 97% 96%

HHI Volume 2,819 2,844 2,984 2,947 2,954

HHI Vânzări 2,867 2,886 3,000 2,963 2,979

2,700

2,750

2,800

2,850

2,900

2,950

3,000

3,050

88%

90%

92%

94%

96%

98%

100%

EVOLUȚIA CONCENTRĂRII (CR AXA STÂNGA, HHI AXA DREAPTA)

37


În concluzie, informațiile prezentate confirmă faptul că sectorul românesc al cimentului este

caracterizat de o structură de tip oligopol, având ca principali producători grupurile:

Heidelberg Cement România SA, CRH Ciment (România SA) şi Holcim România SA - membri ai

CSI (Cement Sustainability Initiative).

3.8. Sectorul distribuției de carburanți

Industria carburanților în Uniunea Europeană continuă să fie dominată de mari companii

multinaționale, integrate și deseori multifuncționale, ce sunt active în toate stadiile producției

carburanților (extracție, procesare/rafinare și distribuție).

Caracteristicile principale ale acestui sector în România nu diferă semnificativ de restul ţărilor

europene, structura acestuia fiind, în linii mari, de oligopol. Mai exact, cea mai mare parte a

ofertei de pe această piaţă este concentrată în portofoliul unui număr restrâns de companii

petroliere (OMV-Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom, SOCAR). În acest sector, mai

activează o serie de întreprinderi neintegrate vertical, cu resurse financiare inferioare celor

din prima categorie, care administrează una sau mai multe staţii de distribuţie carburanţi.

Structuri similare ale sectorului carburanților se regăsesc în majoritatea țărilor europene, cum

ar fi Bulgaria, Polonia, Germania sau Grecia. De exemplu, pentru România anului 2016, OMV

Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, Lukoil România şi MOL România Petroleum

Products - companiile care operează reţelele de benzinării Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL

- deţineau împreună 80% din piaţa locală de carburanţi, de 40 mld. lei (8,8 mld. euro). Cei

patru au avut în 2016 afaceri de 32,7 mld. lei.

Concentrarea sectorului se explică prin faptul că trei dintre cei patru cei mai puternici agenți

economici pe această piață dispun de propriile rafinării unde produc carburanţii pe care îi

comercializează ulterior. Piața carburanților este caracterizată deci, și în cazul României, de

un număr mic de actori integrați pe verticală, model de organizare generator de bariere la

intrarea pe piață.

Comparativ cu țările europene, la nivelul anului 2017, România înregistrează un grad mai

scăzut de concentrare în ceea ce privește densitatea stațiilor de distribuție de carburanți per

kilometru pătrat, precum și la mia de locuitori.

Prin prisma acestor indicatori, România este aproape de Franța, Polonia, Germania și Ungaria,

la polul opus fiind Grecia și Italia, cu valori semnificativ mai mari.

38


Figura 3.8.1. Densitatea benzinăriilor, 2017

Surse: https://europa.eu; National Oil Industry Associations, DG Energy

În concluzie, sectorul carburanților din România se încadrează în media europeană. Și la noi

sectorul carburanților este caracterizat de un număr mic de actori integrați pe verticală.

Totuși, comparativ cu țările europene, la nivelul anului 2017, România înregistrează un grad

mai scăzut de concentrare în ceea ce privește densitatea stațiilor de distribuție carburanți per

kilometru pătrat, precum și la mia de locuitori.

3.9. Concluzii

În urma analizei elaborate au rezultat următoarele aspecte:

Din punct de vedere al structurii celor mai importante sectoare din economie, în

România, nivelul de concurență este relativ ridicat: mai mulți operatori și un grad de

concentrare mai redus decât media europeană;

Cu toate acestea, unele sectoare sunt în același timp relativ subdezvoltate, ratele de

penetrare și acoperire a populației fiind mult mai scăzute în România comparativ cu

alte state.

Astfel, în baza informațiilor disponibile, dintre sectoarele analizate, cele de electricitate, gaz,

asigurări, telecom, retail alimentar și bancar se înscriu, ca nivel al gradului de concentrare,

sub mediile europene ale respectivelor sectoare. Totodată, se înregistrează un nivel foarte

scăzut al gradului de penetrare - pondere în PIB (de exemplu, în privința asigurărilor), care

poate fi o consecință a nivelului venitului populației, care, în România, este mai mic decât

media europeană.

Și în privința sectoarelor ciment și distribuția de carburanți, caracterizate de structuri de

piață de tip oligopol, cu număr redus de actori integrați pe verticală şi generatoare de bariere

la intrarea pe piață, România se încadrează în modelul european.

https://europa.eu/

39


Dimensiunea scăzută a veniturilor populației în România este reflectată de evoluția nivelului

PIB/capita, comparativ cu țările europene, prezentată în graficul următor.

Figura 3.9.1. Nivelul PIB/capita (PPS), raportat la media EU28=100, 2018

Sursa: prelucrare date Eurostat

Simultan, nivelul prețurilor produselor ce alcătuiesc coșul de cumpărături se înscrie, ca medie

națională, pe penultimul loc în ierarhia europeană, deși România are multe categorii de

prețuri care sunt peste media europeană – de exemplu prețurile pentru articolele de

îmbrăcăminte, încălțăminte, aparate de uz casnic și unele alimente (ex: produse lactate și

ouă).

Analiza evoluției prețurilor este realizată în capitolul următor și arată că, în ceea ce privește

media prețurilor produselor de bază, în România aceasta reprezintă aprox. 50% din media UE.

De asemenea, la multe dintre celelalte produse (cum ar fi: mașini, carburanți și produsele de

import în general), prețurile la consumatorul final rămân similare celor din UE, puterea de

cumpărare fiind astfel mult mai scăzută în România decât media europeană și datorită

nivelului veniturilor pe locuitor.

În ceea ce privește valorile înregistrate de IAPC (Indicele Agregat de Presiune Concurențială),

conform datelor din capitolul 2, se poate observa faptul că toate sectoarele analizate în

prezentul raport prezintă un indicator IAPC situat în intervalul 21% - 40%, ceea ce evidențiază

o înclinație mai mare către practici anticoncurențiale în aceste sectoare. Coroborând această

concluzie cu analiza comparativă a nivelului de concentrare per sector la nivel european,

prezentată anterior, care arată fără echivoc că aceste sectoare se încadrează sub media UE la

nivel european, putem să concluzionăm că, din punct de vedere structural – concurențial,

sectoarele analizate sunt funcționale.

Rezultatele obținute prin coroborarea metodelor de analiză (comparații internaționale și

IAPC) sugerează faptul că o analiză pe domeniul concurențial, aplicată doar la nivel național,

ar putea genera concluzii ce pot fi interpretate diferit de situația în care acestea sunt

completate cu încadrarea în tendințele europene.

40


4. Analiza evoluţiei preţurilor la nivel național și convergența cu

prețurile europene

Presiunea concurențială reprezintă un factor fundamental în modelarea

comportamentului agenților economici pe piață, prin prisma faptului că aceasta generează

stimulentele necesare în rândul companiilor, atât de a concura activ pe piață, prin oferirea de

servicii și produse mai de calitate, dar și prin intermediul unor prețuri mai competitive față de

concurenți. În acest cadru, rolul Consiliului Concurenței este de a asigura acțiunea

independentă a agenților economici pe piață, precum și fluctuația liberă a prețurilor în cadrul

mecanismelor de piață, fără ca acestea să fie afectate de distorsiunile determinate de

anumite comportamente anticoncurențiale.

Astfel, conform teoriei microeconomice, presiunea concurențială acționează în sens opus

majorărilor de prețuri, prin prisma faptului că agenții economici sunt constrânși de condițiile

pieței să ofere cele mai competitive prețuri, astfel încât să-și asigure o cotă de piață cât mai

mare. Acest fenomen s-a accentuat cu atât mai mult în ultimele decenii, pe fondul extinderii

progresive a importurilor în vederea acoperirii consumului intern. Însă dinamica prețurilor de

pe piață variază și în funcție de alți factori, în afară de presiunea concurențială.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, prețurile bunurilor de consum au

crescut cu 3,9% în luna august 2019, față de aceeași lună din anul anterior.

Figura 4.1. Evoluția indicelui prețurilor de consum (evoluția față de luna corespunzătoare

din anul precedent) și rata dobânzii de politică monetară în România

Sursa: INS, BNR

Începând cu luna ianuarie 2019, ritmul de creștere al prețurilor s-a accentuat până la finalul

trimestrului întâi, variind ulterior în jurul valorii de 4%. De altfel, față de finalul anului 2018,

creșterea prețurilor la servicii a constituit principala sursă inflaționistă în primele 8 luni din

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

ian

.

feb

.

mar

.

apr.

mai

iun

.

iul.

aug.

sep

t.

oct

.

no

i.

de

c.

ian

.

feb

.

mar

.

apr.

mai

iun

.

iul.

aug.

sep

t.

oct

.

no

i.

de

c.

ian

.

feb

.

mar

.

apr.

mai

iun

.

iul.

aug.

2017 2018 2019

Indicele prețurilor de consum Rata dobânzii de politică monetară

Indicele prețurilor de consum (CORE2)

41


2019, pe fondul majorării prețurilor la serviciile de telecomunicații (5,36%), determinate de

schimbările legislative adoptate la începutul anului ce au vizat inclusiv majorarea taxelor

aplicabile companiilor din acest sector.

De asemenea, prețul bunurilor alimentare a crescut în luna august 2019 cu 3,12%

comparativ cu sfârșitul anului 2018, cele mai semnificative scumpiri având loc în ceea ce

privește citricele și altele fructe meridionale (22,9%), cartofii (16,7%) și carnea de porcine

(4,9%).

În ceea ce privește prețul bunurilor nealimentare, acestea au înregistrat o creștere mai

redusă (2,45%) comparativ cu prețul serviciilor și prețul bunurilor alimentare. Cele mai

abrupte creșteri de prețuri se regăsesc în cazul țigărilor și produselor din tutun (7,65%), ca

urmare a majorării accizei, dar și în cazul carburanților (4,64%), pe fondul variației cotației

petrolului în semestrul 1 al anului 2019. La polul opus, cea mai semnificativă reducere (-

4,93%) a avut loc în ceea ce privește prețul gazelor naturale furnizate în regim reglementat

către clienții casnici, ca urmare a deciziei ANRE.

Figura 4.2. Evoluția anuală a indicelului prețurilor

de consum pe categorii de produse (%, față de

anul anterior)

Figura 4.3. Evoluția anuală a

indicelului prețurilor de consum pe

categorii de produse (%, față de

decembrie 2018)

Sursa: INS

În sinteză, principalii factori care au condus în prima parte a anului 2019 la creșterea prețurilor

sunt cei de natură internă și structurală, precum creșterea constantă a cererii agregate

(generată de creșterea veniturilor disponibile ale populației), dar și presiunile în creștere la

nivelul costurilor de producție. Conform datelor Institutului Național de Statistică, costul orar

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

ian

.

mar

.

mai

iul.

sep

t.

no

i.

ian

.

mar

.

mai

iul.

sep

t.

no

i.

ian

.

mar

.

mai

iul.

2017 2018 2019

Mărfuri alimentare Mărfuri nealimentare Servicii

2.83%

3.12%

2.44%

3.34%

Total

Mărfuri alimentare

Mărfuri nealimentare

Servicii

42


al forței de muncă în trimestrul 2 din 2019 a înregistrat o rată de creştere de 12,46% faţă de

acelaşi trimestru al anului anterior.

Figura 4.4. Evoluția costurilor unitare cu forța de muncă (total industrie, construcții și

servicii, modificarea procentuală față de același trimestru al anului precedent)

Sursa : INS

Acestor factori interni de natură structurală, li s-au adăugat și o serie de factori externi

conjucturali, precum creșterea costului alimentelor procesate la nivel global, generată de

șocurile pe piața cărnii de porc, ca urmare a reducerii ofertei disponibile din cauza extinderii

gripei porcine pe teritoriul asiatic. Această evoluție a fost contrabalansată de evoluția prețului

petrolului. Reducerea cotației internaționale la petrol a scăzut de la maximul ultimilor ani (85$

în octombrie 2018 conform datelor Bloomberg), fapt ce a contribuit la reducerea presiunilor

inflaționiste în România, în special în primele luni ale anului 2019. Însă acest trend al cotației

pare să sufere o inversare ca urmare a atacurilor armate asupra capacităților de producție din

Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol global, în ciuda anunțurilor din Statele Unite

ale Americii privind o intervenție în piață prin utilizarea stocurilor naționale în vederea

asigurării ofertei disponibile pe piață.

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

18%

20%

T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2 T3 T4 T1 T2

2016 2017 2018 2019

Costul total cu forța de muncă

43


Figura 4.5. Evoluția cotației

internaționale a barilului de petrol Brent

Figura 4.6. Evoluția prețului la carburanți (euro

per litru cu taxe incluse)

Sursa: Bloomberg; Sursa: Comisia Europeană, prețuri septembrie 2019,

http://ec.europa.eu/energy/en/data-analysis/weekly-oil-

bulletin;

Conform datelor Comisiei Europene, preţul mediu al unui litru de benzină în Uniunea

Europeană s-a majorat de la sfârșitul anului 2018 şi până la finele lunii septembrie 2019 cu

2,8%, în timp ce în România prețul unui litru la benzină a crescut cu 6,1%, a șaptea cea mai

agresivă creștere înregistrată în rândul statelor membre. În ceea ce privește motorina, ritmul

de creștere în România a prețului a fost mult mai redus (0,8%), dar sub media europeană

(unde s-a înregistrat o scădere de 1,5%) și cea regională (cu excepția Bulgariei).

Tabel 4.1. Rata de creștere a prețurilor la carburanți în Uniunea Europeană (sfârșitul lunii

septembrie 2018 față de decembrie 2017, euro)

benzină diesel

Dec. 18 Sept. 19 rata de creștere Dec. 18 Sept.

19

rata de

creștere

Media UE28 1,37 1,41 2,8% 1,33 1,31 -1,5%

România 1,09 1,16 6,1% 1,17 1,18 0,8%

Bulgaria 1,00 1,10 10,4% 1,09 1,10 1,1%

Polonia 1,13 1,15 1,6% 1,19 1,13 -4,8%

Ungaria 1,09 1,15 5,7% 1,21 1,20 -1,0%

Sursa: calculele autorilor pe baza datelor Comisiei Europene,

http://ec.europa.eu/energy/en/data-analysis/weekly-oil-bulletin

O altă explicație pentru creșterea inflației constă în majorarea prețurilor bunurilor industriale,

ce s-a transmis ulterior pe lanțul de producție, majorând astfel prețurile finale. În luna iulie a

anului 2019, prețurile producției industriale totale (piața internă și piața externă) au crescut

86.07

50.57

74.7

56.29

20

30

40

50

60

70

80

90

ian

.

ma

r.

ma

i.

iul.

sep

.

no

v.

ian

.

ap

r.

iun

.

au

g.

oct

.

de

c.

ma

r.

ma

i.

iul.

2017 2018 2019

0.9

1

1.1

1.2

1.3

1.4

1.5

ian

.

feb

.

apr.

iun

.

iul.

sep

.

oct

.

dec

.

feb

.

apr.

mai

.

iul.

sep

t.

oct

.

dec

.

feb

.

apr.

mai

.

iul.

sep

.

2017 2018 2019

Benzină (RO) Benzină (UE28)

Diesel (RO) Diesel (UE28)

44


cu 4,2% față de luna iulie 2018, conform datelor Institutului Național de Statistică. De

remarcat este faptul că prețul pentru piața externă a înregistrat o creștere de numai 1%,

comparativ cu piața internă, unde creșterea prețurilor a fost de 6,2%.

Figura 4.7. Evoluția anuală a prețurilor producției industriale și modificarea anuală a

preţurilor producţiei industriale pe marile grupe industriale (iulie 2019 față de iulie 2018)

Sursa: INS

La nivelul marilor grupe industriale, cele mai abrupte creșteri de preţuri s-au înregistrat în

industria energetică (9,1% de la an la an), în special ca urmare a creșterii cu aproximativ 20%

a prețurilor industriale în domeniul producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze,

apă caldă şi aer condiţionat. De asemenea, prețurile producției industriale au crescut cu 4,2%

în industria bunurilor de uz curent, 2,6% în cazul bunurilor de folosință îndelungată, și cu 2,2%

în industria bunurilor de capital.

Pe fondul acestor evoluții, BNR prognozează o rată a inflației de 4,2% la sfârșitul anului 2019

și 3,4% în decembrie 2020, în absența manifestării unor noi șocuri economice în intervalul de

timp aferent prognozei. La rândul ei, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează că

media anuală a creșterii prețurilor va fi de 3,2% în 2019, în timp ce aceasta va scădea la 2,8%

în 2020 și 2,3% în 2021 (Prognoza de primăvară 2019). Această previziune este împărtășită și

de către consumatorii români. Conform sondajelor realizate de Directorate General for

Economic and Financial Affairs (DG ECFIN) din cadrul Comisiei Europene, percepția majorității

consumatorilor români este că prețurile bunurilor de consum vor crește cu aceeași rată, sau

chiar mai rapid.

-6.0%

-4.0%

-2.0%

0.0%

2.0%

4.0%

6.0%

8.0%

ian

.

ap

r.

iul.

oct

.

ian

.

ap

r.

iul.

oct

.

ian

.

ap

r.

iul.

2016 2017 2018

Piata interna Piata externa Total

2.2% 2.2%2.6%

4.2%

9.1%

Industriabunurilor

intermediare

Industriabunurilor de

capital

Industriabunurilor de

folosinţăîndelungată

Industriabunurilor de uz

curent

Industriaenergetică

45


Figura 4.8. Anticipațiile consumatorilor cu privire la evoluția prețurilor de consum în

următoarele 12 luni

Sursa: DG ECFIN, Comisia Europeană, date august 2019

Privită într-un cadru mai larg, România a înregistrat cea mai abruptă creștere a prețurilor din

Uniunea Europeană. Datele Eurostat indică faptul că Indicele Armonizat al Prețurilor de

Consum a fost de 4,1% în august 2018, în timp ce media europeană a fost de 1,4%.

Figura 4.9. Evoluția Indicelui Armonizat al Prețurilor de Consum în Uniunea Europeană în

august 2019 față de anul anterior

Sursa: Eurostat; https://ec.europa.eu/eurostat/web/hicp/data/database

În ciuda celei mai ridicate rate de creștere a prețurilor, consumatorii români se bucură de

unele dintre cele mai ieftine produse și servicii, exprimate în raport cu media Uniunii

Europene. Astfel, conform celor mai recente date (2018), nivelul general al prețurilor din

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

ian

.

ma

i.

sep

.

ian

.

ma

i.

sep

.

ian

.

ma

i.

sep

.

ian

.

ma

i.

sep

.

ian

.

ma

i.

2015 2016 2017 2018 2019

vor crește mai rapid sau cu aceeași rată

vor crește cu o rată mai mică

vor stagna sau vor scădea

vor crește mai rapid

21.7%

vor crește cu aceeași

rată43.0%

vor crește cu o rată mai mică

23.5%

vor stagna8.3%

vor scădea0.3%

nu știu3.2%

date august 2019

4.1%

3.2%

media UE28: 1,4%

-0.5%

0.0%

0.5%

1.0%

1.5%

2.0%

2.5%

3.0%

3.5%

4.0%

4.5%

Ro

mân

ia

Un

gari

a

Leto

nia

Ola

nd

a

Slo

vaci

a

Rep

ub

lica

Ceh

ă

Po

lon

ia

Bu

lgar

ia

Litu

ania

Slo

ven

ia

Esto

nia

Reg

atu

l Un

it

Mal

ta

Luxe

mb

urg

Au

stri

a

Fran

ţa

Sued

ia

Fin

lan

da

Zon

a eu

ro

Ger

man

ia

Bel

gia

Cro

aţia

Cip

ru

Irla

nd

a

Ital

ia

Dan

emar

ca

Span

ia

Gre

cia

Po

rtu

galia

https://ec.europa.eu/eurostat/web/hicp/data/database

46


România se afla la 48,6% din media europeană, cel mai redus nivel după cel înregistrat în

Bulgaria (46,3%). De altfel, nivelul prețurilor din România se încadrează în tiparul regional:

54,3% în Polonia, 59% în Ungaria sau 64% în Republica Cehă. În timp ce în statele din Centrul

și Estul Europei se regăsesc de regulă cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană, la polul

opus, consumatorii din Luxemburg (141,6% din media UE), Danemarca (138,1%), și Irlanda

(129,2%) sunt nevoiți să achite cele mai mari prețuri.

Figura 4.10. Nivelul comparativ al prețurilor în Uniunea Europeană (2018, EU28 = 100)

Sursa: Eurostat

Notă: Linia gri reprezintă nivelul general al prețurilor raportat la media UE. Zona albastră reprezintă variația

prețurilor la nivelul principalelor grupe de produse la nivel național, comparativ cu media UE

În mod specific, consumatorii bulgari achită în general cele mai scăzute prețuri din Europa

pentru 9 din cele 11 categorii de bunuri și servicii adresate consumatorilor finali. În schimb,

consumatorii români plătesc cele mai mici prețuri din Uniunea Europeană pentru produse

alimentare și băuturi non-alcoolice (prețuri mai mici cu aproximativ 34 de puncte procentuale

față de media comunitară) și în ceea ce privește serviciile de recreație și cultură (prețuri mai

mici cu aproximativ 41,4 p.p. față de medie). De altfel, cele mai sugestive diferențe în ceea ce

privește prețurile plătite de consumatorii români pentru alimente și băuturi non-alcoolice se

remarcă în cazul fructelor, legumelor și cartofilor (prețuri mai mici cu 46,2 p.p. față de media

europeană) precum și în cazul produselor de panificație (cu 45,8 p.p. mai ieftine). Alte

diferențe semnificative față de media europeană se evidențiază în cazul serviciilor de

educație, a serviciilor de sănătate și în ceea ce privește utilitățile (electricitate și gaze).

0

50

100

150

200

250

300

350

Luxe

mb

urg

Dan

em

arca

Irla

nd

a

Sued

ia

Fin

lan

da

Reg

atu

l Un

it

Ola

nd

a

Au

stri

a

Bel

gia

Fran

ţa

Ge

rman

ia

Ital

ia

Span

ia

Cip

ru

Po

rtu

galia

Slo

ven

ia

Mal

ta

Gre

cia

Esto

nia

Leto

nia

Slo

vaci

a

Ceh

ia

Cro

aţia

Litu

ania

Un

gari

a

Po

lon

ia

Ro

mân

ia

Bu

lgar

ia

Nivelul comparativ al prețurilor

47


Tabel 4.2. Nivelul prețurilor pe categorii de bunuri și servicii în Uniunea Europeană (2018)

(% din media UE)

România Cea mai scumpă țară Cea mai ieftină țară

Nivelul general al prețurilor 48,6 Luxemburg 141,6 Bulgaria 46,3

Alimente și băuturi non-alcoolice 66,1 Danemarca 130,1 România 66,1

Băuturi alcoolice și tutun 69,6 Irlanda 177,8 Bulgaria 58,2

Îmbrăcăminte și încălțăminte 83,2 Danemarca 138,6 Bulgaria 77,8

Utilități (apă, electricitate, gaze și alți combustibili) 38,8 Irlanda 156,7 Bulgaria 33,1

Mobilier și echipamente de uz casnic 69,3 Danemarca 118,1 Bulgaria 63,4

Sănătate 32 Suedia 159,2 Bulgaria 30,1

Transport 69,2 Danemarca 127,5 Bulgaria 67

Comunicații 50,8 Grecia 157,6 Polonia 44,8

Recreație și cultură 58,4 Danemarca 147,3 România 58,4

Educație 29,4 Luxemburg 349,6 Bulgaria 28,5

Restaurante și hoteluri 52,4 Danemarca 152,2 Bulgaria 46,2

Sursa datelor: Eurostat;

Există însă și cazuri în care consumatorii români plătesc prețuri similare sau chiar mai mari

decât omologii europeni. Acesta este cazul anumitor bunuri alimentare (uleiuri și grăsimi –

94,5% din media europeană, respectiv lactate și ouă (93%), aparate de uz casnic (92,3%) și

articole de încălțăminte (90,1%).

Figura 4.31. Convergența prețurilor dintre România și media europeană în 2018 (EU28 =

100)

Sursa: Eurostat

53.8 54.263.0

69.2 73.6 74.4

93.0 94.5

54.3

69.3 69.6

83.590.1 92.3

29.4 32.0

45.350.8 52.4 55.2 58.4

81.8

Fru

cte,

legu

me

și c

arto

fi

Pâi

ne

și c

erea

le

Car

ne

Peș

te

Bău

turi

alc

oo

lice

Bău

turi

no

n-a

lco

olic

e

Lact

ate

și o

uă

Ule

i și g

răsi

mi

Elec

tric

itat

e și

gaz

e

Pro

du

se d

in t

utu

n

Mo

bili

er

Îmb

răcă

min

te

Încă

lțăm

inte

Ap

arat

e d

e u

z ca

snic

Edu

cați

e

Săn

ătat

e

Div

erse

bu

nu

ri ș

i ser

vici

i

Co

mu

nic

ații

Res

tau

ran

te ș

i caz

are

Serv

icii

de

tra

nsp

ort

Rec

reaț

ie ș

i cu

ltu

ră

Mijl

oac

e d

e tr

ansp

ort

Bunuri alimentare Bunuri nealimentare Servicii

48


De altfel, în ciuda prețurilor mai reduse înregistrate în România și în celelalte state membre

UE din Europa Centrală și Est, există diferențe semnificative în ceea ce privește puterea de

cumpărare între consumatorii din aceste economii emergente și cei din economiile dezvoltate

din UE, diferențe cauzate de disparitățile de venituri.

În ceea ce privește prețul carburanților, consumatorii români plătesc similar mediei europene

și celei regionale în cazul prețurilor fără taxe la benzină și motorină, dar sub aceastea în cazul

prețurilor de la pompă (cele cu taxe). În cazul motorinei, carburant utilizat preponderent de

consumatorii români și de către transportatorii de mărfuri, un litru costa echivalentul a 1,18

euro în septembrie 2019, în timp ce media europeană era de 1,31 euro, iar în țările vecine,

acesta poate fi achiziționat cu sume cuprinse între 1,1 (Bulgaria) și 1,19 euro (Ungaria).

Figura 4.12. Nivelul prețurilor la carburanți în Uniunea Europeană

Sursa: Comisia Europeană, prețuri valabile la începutul lunii septembrie 2019,


În ciuda faptului că în România nivelul prețurilor bunurilor de consum a crescut ușor în

perioada 2010-2018 în raport cu media europeană, este de remarcat faptul că nivelul

productivității muncii orare și nivelul veniturilor (cuantificate ca PIB per locuitor) a crescut mai

mult. Astfel, dacă în anul 2010, câștigul salarial nominal mediu net în România era de 1.391

lei, în luna iunie 2019, acesta a fost de 3.142 (creștere procentuală de 125.8%). În aceeași

perioadă, inflația cumulată a fost de 24,3%. Această situație rezultă într-o creștere a puterii

de cumpărare a consumatorilor români și reflectă totodată importanța reformelor structurale

în economie, reforme menite să promoveze creșterea productivității factorilor de producție

și eficiența piețelor.

0.55

1.41

0.59

1.31

0.54

1.16

0.59

1.18

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

fără taxe cu taxe fără taxe cu taxe

benzină diesel

Media UE28 România Bulgaria Polonia Ungaria


49


Figura 4.13. Evoluția convergenței veniturilor, prețurilor bunurilor de consum și a

productivității muncii pe oră în România (UE=100)

Sursa: Eurostat

Mai mult decât atât, în comparație cu celelalte țări din regiune (apropiate din punct de vedere

structural), puterea de cumpărare a consumatorilor români a crescut cu 8,5 puncte

procentuale dacă ne raportăm la media europeană, în urma polonezilor (creștere de 9,1

puncte procentuale) și înaintea consumatorilor bulgari și unguri.

Tabel 4.3. Evoluția puterii de cumpărare față de media europeană (UE=100)

Nivelul prețurilor Nivelul PIB pe locuitor Modificare

a puterii de

cumpărare 2010 2018 modificar

e p.p.

2010 2018 modificare

p.p.

Bulgaria 45,2 50,5 5,3 44 50 6,0 0,7

Ungaria 60,0 62,2 2,2 65 70 5,0 2,8

Polonia 59,0 58,9 -0,1 62 71 9,0 9,1

România 47,7 52,2 4,5 51 64 13,0 8,5

Sursa: Eurostat

40

45

50

55

60

65

70

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

PIB per locuitor Productivitatea muncii pe oră Nivelul prețurilor

50


5. Efectele economiei colaborative asupra concurenței

Având în vedere ritmul accelerat cu care se dezvoltă economia colaborativă la nivel local și

global, impactul platformelor colaborative asupra consumatorilor, precum și preocupările

autorităților de concurență în ceea ce privește modul de funcționare al acestor piețe

inovatoare (toate pe fondul unui cadru de reglementare încă insuficient adaptat la nivel

european și național), Consiliul Concurenței a demarat realizarea unui studiu privind efectele

noilor modele de afaceri asupra concurenței și a economiei în general, aflat în prezent în

proces de realizare.

Dat fiind impactul disruptiv pe care noile modele de afaceri îl pot genera la nivelul

companiilor tradiționale, există o preocupare crescută în spațiul public și în cadrul mediului

de afaceri cu privire la noile afaceri. Aceste efecte se observă de câțiva ani în sectorul

serviciilor de transport persoane din România, unde intrarea pe piață a unor companii precum

Uber, Bolt, CleverGO sau Yango, a provocat reacții adverse din partea companiilor tradiționale

de taxi.

Din perspectiva politicii de concurență, intrarea pe piață a unor noi competitori inovativi,

reprezintă o situație dezirabilă, dat fiind faptul că un grad de concurență mai ridicat generează

prețuri mai reduse și servicii mai bune pentru consumatorii finali. Însă, tranziția către aceste

noi modele de afaceri poate determina un set de provocări majore pentru politica de

concurență, din mai multe perspective.

Principalele îngrijorări ale autorităților de concurență se referă la potențialele cazuri de

abuz de poziție dominantă ale noilor companii ce se consolidează pe piață, și ce ar putea

include obligații de natură contractuale sau restricții aplicabile terților. Alte preocupări în

acest sens privesc situațiile de stabilire a unor prețuri de ruinare, efectul „câștigătorul ia tot”,

impunerea de obstacole în calea „multi-homing”-ului, asimetrii importante în ceea ce privește

puterea de negociere a părților. Mai mult decât atât, preocupările se extind și în ceea ce

privește controlul concentrărilor economice, în special în ceea ce privește integrarea pe

verticală a anumitor activități esențiale și utilizarea sistemelor de tip Big Data.

5.1. Definirea economiei colaborative

În Comunicarea denumită „O agendă europeană pentru economia colaborativă”5, Comisia

Europeană oferă o definiție economiei colaborative: „Termenul se referă la modelele de

afaceri în care activitățile sunt facilitate de platforme colaborative care creează o piață

deschisă pentru utilizarea temporară a bunurilor sau a serviciilor prestate adesea de persoane

fizice”.

5 Com(2016) 356 din 2 iunie 2016.

51


Economia colaborativă implică trei categorii de actori:

prestatori de servicii care partajează activele, resursele, timpul și/sau competențele –

aceștia pot fi persoane fizice care oferă servicii în mod ocazional sau prestatori de

servicii care acționează în cadrul exercitării profesiei (prestatori de servicii

profesionale);

utilizatorii acestora; și

intermediari care pun în legătură – prin intermediul unei platforme online – prestatorii

cu utilizatorii și care facilitează tranzacțiile dintre cele două părți (platformele

colaborative)”.

Această definiție exclude platforme unde produsele tradiționale și serviciile sunt oferite

spre vânzare (ex: Ebay, Amazon sau Netflix) și platformele unde companii, precum cele care

întreprind servicii profesionale de închiriere de mașini, oferă/vând aceste bunuri și servicii ca

activitate principală și/sau desfășoară activități comerciale sub licență profesională. De

asemenea, platformele care oferă servicii profesionale reglementate nu sunt incluse în cadrul

acestui studiu, deoarece nu sunt considerate ca făcând parte din economia colaborativă. Mai

mult decât atât, există în prezent o serie de platforme online mixte, în care atât companiile,

cât și persoanele private își oferă serviciile. Atât studiul de față, cât și cele efectuate de către

Comisia Europeană exclud acest tip de platforme mixte, în care doar o mică parte din oferta

prezentată se încadrează în cadrul unui model de economie colaborativă6.

Deşi economia colaborativă a început să se contureze încă de la mijlocul anilor 2000,

dezvoltarea acesteia s-a accentuat foarte mult pe fondul dezvoltării internetului şi a

tehnologiilor asociate (inclusiv big data, social media, smartphone-uri etc.). Astfel, prin

economia colaborativă s-a accentuat ritmul şi aria de activităţi pe care oamenii le practicau şi

anterior (ex. închirieri de maşini, librării publice etc.). De altfel, economia colaborativă

reprezintă un nou model de dezvoltare, care a început să aibă o dezvoltare explozivă începând

cu apariția unor companii precum Uber și AirBnb. Prima companie a fost înființată în anul

2009, având în prezent 75 de milioane de clienți și 3 milioane de șoferi în 78 de țări. În schimb,

Airbnb funcționează ca o platformă online ce conectează persoanele care doresc servicii de

cazare cu persoanele ce doresc să-și închirieze locuințele pe termen scurt. Similiar primei

companii, Airbnb s-a dezvoltat la scară globală foarte rapid, înregistrând pe platforma sa

aproximativ peste 6 milioane oferte de cazare, în peste 100.000 de orașe din 191 de țări, în

cadrul cărora s-au înregistrat aproximativ 500 milioane de check-in-uri și peste 2 milioane de

nopți petrecute în anunțurile disponibile pe platforma Airbnb, conform celor mai recente date

prezentate pe site-ul propriu7.

6 De exemplu, pe platforma Booking.com, majoritatea anunțurilor provin de operatori hotelieri și numai o mică parte de la persoane fizice ce doresc să-și închiriereze locuințele pe termen scurt. 7 https://press.airbnb.com/fast-facts/

https://press.airbnb.com/fast-facts/

52


5.2 Avantajele și riscurile economiei colaborative din perspectiva utilizatorilor și

furnizorilor de servicii în România

În aprilie 2018, a fost efectuat al doilea Eurobarometru privind economia colaborativă la

nivelul consumatorilor europeni. Acesta a vizat identificarea percepțiilor, atitudinilor și

practicile consumatorilor din Uniunea Europeană în legătură cu platformele colaborative.

Conform sondajului de opinie, consumatorii români care au utilizat serviciile platformelor

colaborative, consideră că cel mai important avantaj al acestora (în comparație cu serviciile

furnizate prin intermediul canalelor tradiționale) reprezintă accesul convenabil la servicii

(65%), disponibilitatea sistemului de rating-uri și a recenziilor din partea altor utilizatori (50%),

o gamă mai largă de servicii (49%) și faptul că serviciile sunt mai ieftine sau gratuite (45%). În

schimb, posibilitatea de a interacționa cu persoane interesante (38%) și posibilitatea de a

efectua schimburi de servicii fără a le plăti (27%) sunt avantajele mai puțin importante ale

serviciilor oferite prin intermediul platformelor colaborative în rândul utilizatorilor români.

Figura 5.2.1. Răspunsurile la întrebarea: „În experiența Dvs. personală, care sunt avantajele

utilizării platformelor colaborative în comparație cu canalele tradiționale? (mai multe

răspunsuri posibile)”

Sursa: Flash Eurobarometer 467, octombrie 2018

Avantajele serviciilor furnizate prin intermediul platformelor colaborative și nivelul de

satisfacție al consumatorilor cu privire la acestea, pot fi sintetizate în răspunsurile la

întrebarea „În general, ați recomanda servicii oferite pe platforme colaborative sau nu?”.

Aproximativ 9 din 10 respondenți din România susțin că ar recomanda și altora serviciile

65%

50% 49%45%

38%

27%

6% 2%

73%

60%56%

59%

34%31%

1% 2%

Un acces maiconvenabil la

servicii

Disponibilitatearecenziilor de

către utilizatori

O gamă mai largă de servicii

indisponibile prin intermediul

canalelor tradiționale

Servicii maiieftine sau

gratuite oferiteprin intermediul

platformelorcolaborative

Posibilitățile pe care le oferă

pentru a interacționa cu

oameni interesanți

Posibilitateaschimbului de

servicii în loc săplătească pentru

ei

Alte motive Nu există niciunavantaj

RO UE28

53


furnizate prin intermediul platformelor colaborative. De altfel, această situație nu este

singulară în rândul consumatorilor din România. În toate statele membre ale Uniunii

Europene, majoritatea covârșitoare a utilizatorilor recomandă serviciile oferite prin

intermediul platformelor colaborative.

Figura 5.2.2. Răspunsurile la întrebarea: „În general, ați recomanda servicii oferite pe

platforme colaborative sau nu?” în România


Există însă în percepția consumatorilor și anumite riscuri sau dezavantaje ale utilizării

serviciilor platformelor colaborative. Astfel, aproximativ 37% dintre respondenți consideră că

lipsa de claritate despre cine este responsabil în cazul unei probleme reprezintă cel mai mare

dezavantaj. De asemenea, mai mult de o treime din respondenți se tem de:

ratingurile și recenziile înșelătoare ale altor utilizatori (36%);

utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal (30%);

lipsa de încredere în furnizorii de servicii (29%);

faptul că serviciile oferite nu s-au ridicat așteptărilor (27%);

problemele legate de plăți sau procesul de rezervare online (25%).

De altfel, în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, lipsa de claritate cu privire la

cine este responsabil în cazul unei probleme reprezintă dezavantajul cel mai frecvent

menționat de către respondenți.

Pe latura ofertei, utilizatorii români ce au oferit servicii prin intermediul platformelor

colaborative susțin faptul că cele mai important avantaje ale acestora reprezintă accesul la

Da cu siguranta53%

Da, într-o oarecare măsură38%

Aș recomanda pentru anumite tipuri de servicii, dar nu toate

2%

Nu, nu chiar3%

Nu, cu siguranță nu3%

Nu știu / nu răspund1%

54


mai mulți consumatori (54%), programul de lucru flexibil (53%) și faptul că le permit o sursă

suplimentară de venit (43%).

De menționat este faptul că, la întrebarea „Care sunt principalele probleme pe care le-ați

întâmpinat atunci când furnizați servicii prin intermediul unei platforme colaborative, dacă

există?”, mai mult de o treime din furnizorii români declară că nu întâmpină probleme atunci

când furnizează servicii prin intermediul platformelor colaborative (35%). În schimb, printre

utilizatorii care au semnalat diverse probleme, aceștia se plâng preponderent de lipsa de

claritate cu privire la modul de a furniza serviciul în mod legal (22%), dificultăți legate de

consumatorii care utilizează serviciile (21%), sistem complicat pentru plata impozitelor (20%)

precum și incertitudinea privind statutul pe piața muncii (15%).

Figura 5.2.3. Răspunsurile la întrebarea: „Care sunt principalele probleme pe care le-ați

întâmpinat atunci când furnizați servicii prin intermediul unei platforme colaborative, dacă

există? (mai multe răspunsuri posibile)”


Un alt avantaj al economiei colaborative, din punct de vedere concurențial, constă în faptul

că existența platformelor colaborative conduce la intrarea pe piață a unor noi actori

economici, generând astfel o ofertă mai mare și mai variată, de care consumatorii pot

beneficia.

Datele din cadrul Eurobarometrului arată că, la nivelul României, aproximativ 81% din

respondenții care susțin că nu au furnizat servicii prin intermediul platformelor colaborative,

nu au oferit servicii nici prin intermediul canalelor tradiționale. În schimb, 25% din aceștia, se

gândesc să ofere ocazional servicii prin intermediul platformelor colaborative. Prin urmare,

35%

22%

21% 20%

15%

11%8%

46%

22%

19% 19%

9%

13%

4%

Niciuna Lipsa de claritatecu privire lamodul de a

furniza serviciulîn mod legal

Dificultăți legate de consumatorii care utilizează

serviciile

Sistem complicatpentru plataimpozitelor

Impactul neclar asupra statutului pe piața muncii

Dificultateafurnizării în modlegal a serviciului

Altele

RO UE28

55


este de așteptat ca odată cu dezvoltarea platformelor colaborative pe piață, să crească și

numărul de furnizori care nu ar fi fost în mod normal pe piață, prin intermediul canalelor

tradiționale. Această situație este valabilă la nivelul majorității statelor membre UE.

Figura 5.2.4. Răspunsurile la întrebarea: „Ați oferit

ocazional servicii ca persoană privată prin

intermediul canalelor tradiționale?” în România

Figura 5.2.5. Răspunsurile la întrebarea:

„V-ați gândit să oferiți ocazional servicii

ca persoane private prin intermediul

platformelor colaborative?” în România

Sursa: Flash Eurobarometer 467, 0ctombrie 2018

5.3. Dezvoltarea economiei colaborative în România

În cadrul studiului, este analizat gradul de dezvoltare a economiei colaborative în România,

atât din perspectiva cererii și ofertei de servicii specifice acestui domeniu, cât și din

perspectiva factorilor care au determinat această evoluție.

Pentru a evalua gradul de dezvoltare a economiei colaborative în România, a fost utilizată

inclusiv o analiză comparativă a principalelor piețe ale economiei colaborative la nivelul

statelor membre UE. Acest lucru a presupus o analiză a indicatorilor privind numărul

platformelor colaborative și a veniturilor generate de acestea, ponderea în cadrul economiei

sau gradul de conștientizare și satisfacție al consumatorilor/furnizorilor de servicii oferite prin

intermediul platformelor colaborative.

Analiza gradului de dezvoltare a economiei colaborative pe piețele din România și cele din

Uniunea Europeană s-a bazat pe datele obținute în urma studiului efectuat pentru Comisia

Europeană, și anume „Study to Monitor the Economic Development of the Collaborative

Economy at sector level in the 28 EU Member States”8 (lansat în februarie 2018). Studiul

8 https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/0cc9aab6-7501-11e8-9483-01aa75ed71a1.

Nu, niciodată

81%

Da, o dată sau de

câteva ori6%

Da, ocazional (odată la câteva luni)

10%

Da, în mod regulat (odată pe lună sau mai des)

2%

Nu știu / nu răspund

1%

25%

72%

3%

Da Nu Nu știu / Nu răspund

https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/0cc9aab6-7501-11e8-9483-01aa75ed71a1

56


utilizează date empirice estimate de către autori la nivelul anului 2016, fiind concentrat pe

principalele piețe specifice economiei colaborative: servicii de de transport, cazare,

financiare, precum și servicii profesionale. Conform studiului, economia colaborativă la

nivelul Uniunii Europene a fost estimată la aproximativ 26,5 miliarde de euro în 2016,

majoritatea veniturilor fiind generate în sectorul serviciilor financiare (9,6 miliarde euro) și

cele de cazare (7,3 miliarde euro). Acestea sunt urmate de serviciile profesionale (5,6 miliarde

euro) și cele de transport (4 miliarde euro). Cumulat, acestea reprezintă aproximativ 0,17%

din PIB-ul Uniunii Europene.

Figura 5.3.1.Dimensiunea economiei colaborative în statele membre UE (veniturile

platformelor colaborative și a persoanelor care au furnizat servicii în cadrul acestora, mil.

euro, 2016)

Sursa: Comisia Europeană, 2018

Cele mai mari venituri s-au înregistrat în Franța (6,6 miliarde euro, aproximativ 25% din totalul

economiei colaborative la nivelul UE28), Regatul Unit (4,6 miliarde euro, 17%), Polonia (2,7

miliarde euro, 10%), Spania (2,7 miliarde euro, 10%) și Germania (2,5 miliarde euro, 9,5%),

aceste țări generând totodată și cele mai multe locuri de muncă în cadrul economei

colaborative (aproximativ 284.400). În topul veniturilor generate în cadrul economiei

colaborative, România se plasează pe un loc mai degrabă marginal, fiind obținute în anul 2016

venituri de numai 87,8 milioane euro și create aproximativ 6.254 de locuri de muncă. Acest

fapt nu înseamnă automat o performanță modestă în privință activității economiei

colaborative în România sau în cadrul statelor membre UE cu o economie mai redusă, ci mai

degrabă faptul că principalele economiile mari oferă posibilități mai mari de dezvoltare, având

în vedere numărul și puterea mai mare de cumpărare a consumatorilor din aceste țări.

În ciuda faptului că economia colaborativă tinde să se dezvolte rapid la nivel global, ocuparea

forței de muncă în această arie a economiei reprezintă numai 0,2% din totalul ocupării forței

de muncă din Uniunea Europeană (394.915 locuri de muncă estimate în 2016). Cele mai multe

locuri de muncă au fost generate în sectorul serviciilor de transport (124.800 persoane

angajate) și în sectorul serviciilor de cazare (113.300 persoane angajate). De altfel, numărul

947.7

01000200030004000500060007000

Fran

ța

Reg

atu

l Un

it

Po

lon

ia

Span

ia

Ger

man

ia

Sued

ia

Ital

ia

Ceh

ia

Ola

nd

a

Au

stri

a

Gre

cia

Fin

lan

da

Po

rtu

galia

Luxe

mb

urg

Esto

nia

Dan

emar

ca

Bel

gia

Leto

nia

Irla

nd

a

Slo

vaci

a

Cro

ația

Ro

mân

ia

Un

gari

a

Bu

lgar

ia

Cip

ru

Litu

ania

Mal

ta

Slo

ven

ia

Total venituri Media UE28

57


persoanelor ocupate variază între sectoarele analizate. În sectorul serviciilor de transport cele

mai multe locuri de muncă sunt cele de șofer (angajați ai platformei colaborative sau persoane

private care oferă servicii de transport), în timp ce în sectorul serviciilor profesionale furnizorii

sunt în cea mai mare parte persoane private care oferă servicii în afara activității lor

profesionale.

Figura 5.3.2. Numărul persoanelor ocupate în cadrul economiei colaborative în statele

membre UE (2016)

Sursa : Comisia Europeană, 2018

Astfel, în economiile mari din Europa, precum cele ale Franței sau Regatului Unit, numărul

persoanelor ocupate în cadrul economiei colaborative tinde să fie mai mare decât media

europeană. În România, cele mai multe persoane din cadrul economiei colaborative sunt

ocupate în sectorul transporturilor și în sectorul serviciilor de cazare, pondere similară

tendinței europene.

În ceea ce privește numărul de platforme colaborative la nivelul economiei europene, au fost

identificate 651 de platforme originare din Statele Membre ale Uniunii Europene și 42 de

platforme ce operează la nivel internațional (majoritatea provenind din Statele Unite ale

Americii). De menționat este faptul că majoritatea platformelor europene operează numai la

nivel național și doar 51 funcționează pe mai multe piețe europene. De altfel, platformele

colaborative europene care funcționează la nivel internațional generează venituri relativ

reduse și deseori funcționează pe piețele a maximum trei state membre UE, în timp ce marile

platformele internaționale (Uber, Airbnb, UberEats, Kickstarter etc.) generează aproximativ

10 miliarde euro (aproximativ 40% din totalul veniturilor din economia colaborativă din

UE28). Cel mai elocvent exemplu în acest sens reprezintă prezența dominantă pe piața a

platformei Airbnb. Conform estimărilor Comisiei Europene, Airbnb a generat venituri de

aproximativ 4,5 miliarde de euro în 2016, pe fondul numărului redus de platforme

colaborative în sectorul serviciilor de cazare din Uniunea Europeană.

14100

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

Fran

ța

Reg

atu

l Un

it

Po

lon

ia

Span

ia

Ger

man

ia

Ital

ia

Gre

cia

Ceh

ia

Ola

nd

a

Po

rtu

galia

Au

stri

a

Sued

ia

Ro

mân

ia

Esto

nia

Slo

vaci

a

Cro

ația

Un

gari

a

Fin

lan

da

Leto

nia

Bu

lgar

ia

Irla

nd

a

Bel

gia

Litu

ania

Dan

emar

ca

Luxe

mb

urg

Cip

ru

Slo

ven

ia

Mal

ta

Locuri de muncă Media UE28

58


5.4. Cererea de servicii prin intermediul platformelor colaborative

Pentru a estima cererea consumatorilor de servicii oferite de către alte persoane, pot fi

utilizate datele Eurostat. Conform acestor date, aproximativ 19% din populația totală a

Uniunii Europene a folosit site-uri sau aplicații pentru a închiria/rezerva o locuință de la o altă

persoană în 2018, în creștere față cu un punct procentual față de anul anterior. Raportat la

un nivel mai segmentat (ponderea populației ce a folosit internetul în ultimul an), 22% din

populația Uniunii Europene a folosit astfel de servicii. În România, aproximativ 11% din

populația ce a folosit internetul în ultimul an a recurs la servicii de cazare din partea altor

persoane, în creștere cu 2 puncte procentuale față de 2017.

Conform datelor statistice Eurostat, profilul consumatorului de astfel de servicii în Uniunea

Europeană9, este reprezentat în principal de persoanele tinere (16-29 ani), cu un nivel de

educație ridicat, în timp ce în România, aceste servicii sunt solicitate în special de către

persoanele de sex masculin, cu un nivel de educație ridicat.

Figura 5.4.1. Ponderea persoanelor care au folosit site-uri sau aplicații pentru a

închiria/rezerva o locuință de la o altă persoană în 2018

Sursa datelor: Eurostat, [isoc_ci_ce_i];

9 Datele Eurostat indică faptul că 39% din totalul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, cu un nivel

ridicat de educație, au utilizat în 2018 site-uri sau aplicații pentru închiria/rezerva o locuință de la o altă persoană;

0

5

10

15

20

25

30

Esto

nia

Mal

ta

Luxe

mb

urg

Cro

aţia

Irla

nd

a

Fran

ţa

Litu

ania

Slo

vaci

a

Reg

atu

l Un

it

Span

ia

Un

iun

ea E

uro

pea

nă

Po

lon

ia

Zon

a Eu

ro

Ola

nd

a

Bel

gia

Dan

emar

ca

Ital

ia

Leto

nia

Slo

ven

ia

Sued

ia

Un

gari

a

Fin

lan

da

Gre

cia

Ro

mân

ia

Bu

lgar

ia

Po

rtu

galia

Ceh

ia

Ger

man

ia

Au

stri

a

Cip

ru

Isla

nd

a

Mu

nte

neg

ru

Serb

ia

Bo

snia

si H

erte

govi

na

Ko

sovo

FYR

OM

% din populația totală % din populația ce a folosit internetul în ultimul an

59


În ceea ce privește serviciile de transport, 8% din populația totală a Uniunii Europene a apelat

la alte persoane pentru aceste servicii în anul 2018, în timp ce în România, numai 4% din

populație. În ceea ce privește consumatorul tipic de servicii de transport de la alte persoane,

se păstrează profilul consumatorului de servicii de cazare, atât în România, cât și în Uniunea

Europeană. Astfel, persoanele care apelează la astfel de servicii tind să fie tinerii, persoanele

cu venituri mari, cele cu un nivel al educației ridicat, persoanele care locuiesc în zonele cele

mai dens populate, precum și profesioniștii din domeniul TIC. La polul opus se află persoanele

cu o vârstă înaintată, pensionarii, persoanele care locuiesc în zone slab populate și persoanele

care trăiesc într-o gospodărie cu venituri în prima quartilă (venituri reduse).

60


6. Sectorul financiar. Piața serviciilor bancare

Importanța sectorului bancar este vitală pentru economia unei națiuni, iar creșterea

economică și volatilitatea ciclului economic sunt strâns legate de stabilitatea acestui sector.

În ceea ce privește profitabilitatea băncilor comerciale, acestea nu își văd modelul de business

contestat doar de către un climat al dobânzilor scăzute și o lipsă a diversificării surselor de

Din punct de vedere concurențial, începând cu anul 2015, cele mai importante schimbări petrecute în sectorul bancar românesc sunt următoarele:

Anul 2015

• Încetarea activității sucursalelor Montepio Credito-Instituicao Financeira de Credito Portugalia, în luna august, și The Royal Bank of Scotland plc, Edinburgh, în luna octombrie.

• Finalizarea fuziunii prin absorbţie dintre Banca Transilvania S.A. și Volksbank România S.A., la sfârșitul anului.

• Încheierea fuziunii prin absorbţie dintre OTP Bank România și Banca Millennium, la finele lunii octombrie.

Anul 2016

• Dobândirea de către Nextebank S.A. a unei participații calificate directe la capitalul Băncii Comerciale Carpatica S.A.

• Aprobarea prealabilă, de către BNR, a fuziunii prin absorbție dintre Banca Comercială Carpatica S.A. – bancă absorbantă și Patria Bank S.A. (fostă Nextebank S.A.) – bancă absorbită în luna noiembrie.

• Notificarea BNR, în luna iulie, cu privire la începerea activității pe piața românească de către Alior Bank S.A. Varșovia – Sucursala București.

Anul 2017

• Încetarea activității sucursalei Bank of Cyprus Public Company Limited Nicosia, în luna noiembrie.

• Finalizarea fuziunii dintre Banca Comercială Carpatica și Patria Bank.

Anul 2018

• Finalizarea procesului de achiziționare de către Banca Transilvania S.A. a băncii Bancpost S.A.

• Cumpărarea Piraeus Bank România de către JCF IV Tiger Holdings S.àr.l., entitate aparținând grupului JC Flowers & Co ceea ce a condus la apariția pe piață a băncii FirstBank.

• Publicarea concluziilor preliminare ale investigației sectoriale desfășurate de Consiliul Concurenței pe piața serviciilor bancare de retail.

61


venituri ci și prin prisma concurenței în continuă creștere provenită dinspre sectorul Fintech.

Băncile existente trebuie să se pregătească pentru creșterea concurenței din sectorul

financiar nebancar și Fintech, creștere alimentată de rolul tot mai mare al tehnologiei în

serviciile financiare. Concurența sporită în împrumuturi, investiții și plăți va conduce la o

creștere a presiunii asupra veniturilor provenite din sectorul bancar de retail. Intensificarea

concurenței va conduce la o creștere a luptei pentru atragerea de depozite și la o scădere a

veniturilor aferente descoperirilor de cont și cele aferente plăților efectuate cu cardul.

La finele anului 2018, conform datelor publicate de către BNR, activele nete bilanțiere ale

sistemului bancar românesc totalizau 451,16 miliarde de lei, în creștere cu 5,5% față de

aceeași perioadă a anului anterior. Numărul instituțiilor de credit s-a redus de la 35 la 34 în

contextul achiziției Bancpost S.A de către Banca Transilvania S.A, care prin această achiziție a

devansat BCR și astfel s-a situat pe primul loc din punct de vedere al cotei de piață calculată

pe baza activelor nete. Dintre cele 34 de bănci existente în sectorul bancar românesc doar

șapte reușesc să treacă peste cota de 5% din perspectiva activelor bilanțiere nete.

Tabel 6.1. Evoluția cotelor de piață pentru primele 7 bănci în sectorul bancar românesc

(raportat la active bilanțiere nete), 2015-2018

Denumire bancă

Cota de piață (%)

2015 2016 2017 2018

Banca Transilvania 12.6 13.15 13.87 16.48

Banca Comercială Română 15.8 16.28 15.83 15.05

BRD - Groupe Societe Generale 13 12.87 12.5 11.99

UniCredit Bank 8.1 8.3 8.78 9.21

Reiffeisen Bank 8.4 8.49 8.44 8.88

ING Bank 6.3 7.08 7.87 8.5

CEC Bank 7.3 7.16 7.41 6.5

CR5 57.9 59.09 59.42 61.61

CR7 71.5 73.33 74.7 76.61

Sursa: BNR, calculele autorilor

62


Figura 6.1. Evoluția cotelor de piață și a profitabilității


* Pentru a calcula cotele de piață s-a ținut seama doar de băncile care depășeau pragul de 5%

Din graficul anterior se poate observa că sectorul bancar manifestă o tendință de consolidare.

În anul 2010, băncile mari (cele care aveau o cotă de piață de peste 5%) reprezentau doar

64,5% din totalul sectorului bancar. În același timp, se observă și faptul că acestea generau

66,5% din totalul profiturilor de la nivelul sectorului, chiar dacă de aici rezultă faptul că o

bancă mai mare reușește să fie mai profitabilă decât o bancă mai mică, diferențele de

profitabilitate între acestea sunt foarte mici. Nu același lucru putem spune în prezent, la finele

anului 2018 băncile mari consolidându-și poziția, acestea deținând o cotă de piață de 76.6%,

însă generând în același timp 90.7% din profiturile totale ale sectorului.

Dat fiind specificul economiei și societății românești, unde există o pondere foarte mare a

populației care trăiește în mediul rural (aproximativ 40% din total populație), băncile au

nevoie de prezență fizică în acele comunități. Prezența fizică însă impune costuri fixe ridicate,

care pentru băncile mici sunt de nesuportat. Pe lângă această caracteristică, băncile mari

reușesc să diminueze costurile (mai ales pe cele administrative) prin economii de scară, ceea

ce conduce la creșterea profitabilității.

În anul 2018 o parte a analizelor Consiliului Concurenței din sectorul bancar s-a concentrat

asupra ancorei de credite pentru gospodării, cu precădere asupra indicelui ROBOR. Pe termen

lung, principalul element care determină evoluția indicelui ROBOR este nivelul inflației, pe

termen scurt, însă, o lipsă de lichiditate în sistemul bancar poate conduce la o creștere bruscă

a nivelului ROBOR, lucru care s-a întâmplat în perioada 23 septembrie – 3 octombrie 2017

când nivelul ROBOR-ului overnight a crescut de la 0,5% la 2%. Dintre toți indicii ROBOR, cel la

64.5 66.0 61.266.7 67.0 71.3 73.3 74.7 76.6

66.5 65.969.1

72.177.3

92.086.5 86.5

90.7

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Cota de piaţă Contribuţie la rezultatul financiar net

63


3 luni (ROBOR 3M) este cel mai important deoarece acesta este folosit în majoritatea

contractelor pentru credite imobiliare.

În urma analizelor efectuate de către Consiliul Concurenței asupra diferențelor dintre ROBOR

3M și dobânzile de pe piețele interbancare, a reieșit faptul că au existat perioade în care

această diferență a fost mai mare de un punct procentual.

Figura 6.2. Evoluția ROBOR la 3 luni și evoluția ratei dobânzii la operațiunile interbancare

(%)


Figura 6.3. Diferența dintre ROBOR la 3 luni și rata medie a dobânzii volumelor

tranzacționate pe piața interbancară (%)


Trebuie însă menționat faptul că datele folosite pentru a compara evoluția ROBOR overnight,

ROBOR 3m și ROBOR 6m cu rata medie a dobânzii interbancare se raportează la totalul

tranzacțiilor efectuate în acea zi pe piața interbancară, nediferențiind între tipurile de

scadențe pentru care au fost tranzacționate.

0

1

2

3

4

5

6

7

Jan

. 20

11

May

.…

Sep

. 20

11

Jan

. 20

12

May

.…

Sep

. 20

12

Jan

. 20

13

May

.…

Sep

. 20

13

Jan

. 20

14

May

.…

Sep

. 20

14

Jan

. 20

15

May

.…

Sep

. 20

15

Jan

. 20

16

May

.…

Sep

. 20

16

Jan

. 20

17

May

.…

Sep

. 20

17

Jan

. 20

18

May

.…

Sep

. 20

18

Operaţiuni interbancare(tranzacţii); rată medie adobânzii

Operaţiuni interbancare(stoc); rata medie adobânzii

ROBOR la 3 luni

-0.50

0.00

0.50

1.00

1.50

2.00

2.50

3.00

3.50

4.00

4.50

Jan

. 200

8

May

. 200

8

Sep

. 20

08

Jan

. 200

9

May

. 200

9

Sep

. 20

09

Jan

. 201

0

May

. 201

0

Sep

. 20

10

Jan

. 201

1

May

. 201

1

Sep

. 20

11

Jan

. 201

2

May

. 201

2

Sep

. 20

12

Jan

. 201

3

May

. 201

3

Sep

. 20

13

Jan

. 201

4

May

. 201

4

Sep

. 20

14

Jan

. 201

5

May

. 201

5

Sep

. 20

15

Jan

. 201

6

May

. 201

6

Sep

. 20

16

Jan

. 201

7

May

. 201

7

Sep

. 20

17

Jan

. 201

8

May

. 201

8

Sep

. 20

18

64


Impactul creșterii ROBOR este mult mai puternic în cazul creditelor pentru companiile non-

financiare și a creditelor imobiliare acordate gospodăriilor, deoarece în aceste cazuri dobânda

ROBOR are o pondere foarte mare (peste 50%) în determinarea dobânzii anuale efective

(DAE). În cazul creditelor de consum, dobânda ROBOR are o pondere de doar 20%, ceea ce

determină o creștere relativă a DAE mult mai mică.

Deși creșterea dobânzii ROBOR a fost încorporată în totalitate atât în creditele pentru

populație cât și în cele pentru companii, nu același lucru se poate spune și pentru dobânzile

plătite de către bănci deponenților, mai ales în cazul depozitelor atrase de la gospodării.

Figura 6.4. Evoluția ratelor dobânzilor și a soldurilor creditelor și depozitelor în lei

Se poate observa că, începând cu anul 2014, atât depozitele atrase de către bănci, cât și

creditele acordate de către acestea au înregistrat o creștere considerabilă. Nivelul depozitelor

a rămas cu mult peste cel al creditelor, aceasta fiind și cauza principală pentru care în

continuare rata dobânzii la depozitele atrase este relativ scăzută.

Trebuie să mai ținem cont și de faptul că majoritatea fondurilor, mai ales la nivelul băncilor

mari din România, provine din depozitele atrase și nu din finanțarea interbancară, astfel

creșterea ROBOR are un impact foarte mic asupra costului de finanțare pentru bănci, atâta

timp cât dobânda la depozitele atrase a crescut mult mai puțin decât dobânda la creditele

acordate.

La sfârșitul anului 2018, au fost publicate concluziile preliminare ale investigației sectoriale pe

piața serviciilor bancare de retail. România are obligația de a transpune directiva PSD2 care

urmează să elimine monopolul băncilor asupra datelor bancare, însă care lasă la latitudinea

autorităților naționale metoda de abordare (API10 comun sau soluții individuale). Astfel,

10 API-urile sunt cheia pentru serviciile digitale folosite pe computere și smartphone-uri. Pot fi folosite pentru a disemina, într-un mediu sigur, informații (precum prețuri și termeni/condiții ale produselor bancare), dar și

65


recomandarea Consiliului Concurenței rezultată din ancheta sectorială a fost aceea de a se

opta pentru un API comun al sistemului bancar din România, lucru care ar înlesni accesul

terților autorizați ( ca de exemplu: fintech-urile) la informațiile financiare ale consumatorilor.

În ceea ce privește refinanțarea creditelor, una dintre concluziile preliminare ale anchetei

sectoriale este că, pornind de la precedentul conversiei creditelor CHF în RON prin

restructurarea în cadrul aceleiași bănci, măsura de aplicare a acestei prevederi și în cazul

creditelor refinanțate la o altă bancă decât cea care a acordat creditul ar aduce beneficii atât

clienților, cât și băncilor și, totodată, ar promova concurența între bănci.

Totodată, în cadrul anchetei sectoriale, a fost efectuat și un sondaj cu privire la percepția

consumatorilor de servicii bancare, desfășurat pe trei categorii de clienți: persoane fizice, PFA

și IMM-uri. Întrebați care este cea mai importantă îngrijorare în cazul care ar fi nevoiți să

schimbe banca, cei mai mulți au declarat că apariția unor costuri ascunse ar fi principala

îngrijorare urmată de comisioanele pentru închiderea contului și de timpul și efortul necesar

pentru închiderea contului.

Gradul de concurență în sectorul bancar a fost analizat prin prisma mai multor indicatori

generali utilizați de autoritatea de concurență în astfel de scopuri, dar și prin aplicarea unor

analize specifice acestui sector - testul Panzar-Rosse și indicele Lerner.

Testul Rosse-Panzar sau testul venitului (testul PR) verifică în ce măsură comportamentul

unei firme se apropie de cel al uneia de pe o piață cu concurență perfectă. Pornind de la

presupunerea că firmele urmăresc maximizarea profitului, testul are în vedere impactul

modificării prețului factorilor de producție asupra veniturilor firmei.

Indicele Panzar-Rosse (sau statistica H) analizează elasticitatea veniturilor în raport cu

prețurile factorilor de producție (costuri salariale, costul resurselor financiare atrase etc.),

prin estimarea unei ecuații de regresie liniară. Rosse și Panzar arată cum acest indicator diferă

în funcție de gradul de concurență cu care se confruntă firma.

Estimarea ecuației de regresie liniară conduce la estimarea statisticii H, definită ca sumă a

elasticităților venitului total al firmei în funcție de prețul fiecărui factor de producție.

Interpretarea valorii astfel obținute se face prin referință la cazurile extreme, respectiv piața

cu concurență perfectă și monopolul. În cazul pieței cu concurență perfectă, o creștere a

prețurilor factorilor de producție va determina o creșterea proporțională a costurilor pentru

toți producătorii. Pe termen lung, acest lucru va schimba structura costurilor firmelor, prețul

crescând proporțional cu creșterea prețurilor factorilor de producție. Datorită acestor ajustări

ale structurii de cost, numărul de firme se va diminua corespunzător, ceea ce, pe termen lung,

va conduce la modificarea venitului proporțional cu modificarea prețurilor. Prin urmare, în

cazul concurenței perfecte, statistica H va avea valoarea 1.

istoricul tranzacțiilor (cu acordul clientului) pentru a permite accesul la comparații personalizate în ceea ce privește contul curent și alte servicii.

66


În ceea ce privește un monopolist care urmărește maximizarea profitului în condițiile unor

costuri pozitive, acesta va opera întotdeauna pe partea elastică a cererii. În aceste condiții, o

creștere a prețurilor factorilor de producție va determina o modificare a echilibrului prin

creșterea costurilor. Noul echilibru va conduce la o scădere a veniturilor totale încasate de

monopolist, ceea ce înseamnă că în acest caz statistica H va avea valori negative.

Concluzionând, interpretarea testului este următoarea:

Dacă H = 1, comportamentul firmei este similar uneia active pe o piață concurențială;

Dacă H < 0, comportamentul firmei este similar unui monopolist (sau un oligopol

coluziv);

Dacă 0 < H < 1, comportamentul firmei este similar uneia active pe o piață cu

concurență imperfectă (de regulă, concurență monopolistă).

Indicele Lerner11 reprezintă o altă metodă de măsurare a gradului de concurență definit ca

raportul dintre diferența dintre preț și costul marginal și preț:

Lernerit = (PATit- CMATit)/ PATit (1)

unde PATit este prețul activelor totale calculat ca raportul dintre veniturile totale și

activele totale pentru banca i la timpul t, CMATit este costul marginal pentru banca i la timpul t

.

În alte cuvinte, Indicele Lerner este o măsură directă a concurenței, fiind un indicator al

gradului de putere de piață, calculat ca diferența dintre preț și costul marginal raportată la

preț, capturând astfel gradul în care o firmă își poate mări prețul marginal peste costul

marginal.

În cazul concurenței perfecte, prețul este egal cu costul marginal, ceea ce ar determina un

indice Lerner cu o valoare nulă. Valorile mai mari indică o putere de piață mai mare și implicit

un grad de concurență mai scăzut. Avantajul utilizării indicelui Lerner de măsurare a

concurenței este acela că permite analizarea evoluției concurenței anual și permite

măsurarea puterii de piață separat pentru credite și depozite12 .

În vederea implementării testului PR pentru sistemul bancar românesc s-a folosit o bază de

date de tip panel, conținând informații pentru 31 de bănci (componentele cross-section),

pentru perioada 2013-2017 (componenta temporală), pentru toate variabilele descrise în

tabelul 6.3.

11 Abba Ptachya LERNER, The concept of monopoly and the measurement of monopoly power (The Review of Economic Studies, vol. 1, nr. 3/1934, p. 157-175). 12 Maudos și Solís, 2011.

67


Tabel 6.3. Descrierea variabilelor folosite în modelul econometric

Denumire

variabile

Semnificație Mod de calcul

R Venit (forma scalată) Venituri totale /active totale

VT Venit (forma nescalata) Venituri totale

W1 costul cu dobânzile Cheltuieli cu dobânzile / (total depozite + money

market fundig)

W2 Costul cu personalul Costuri cu personalul/active totale

W3 Alte costuri

operaționale

Alte costuri operaționale și cheltuieli

administrative / active totale

Y1 Depozite totale / money market funding

Y2 Împrumuturi nete/active totale

Y3 Capitaluri proprii / active totale

Y4 Active totale

Infl Rata inflației (calculată prin IPC).

Au fost estimate două seturi de ecuații diferite, folosind atât ecuația de preț (eq1), cât și

ecuația de venit (eq2). Testul de echilibru a fost realizat în ecuația 3 (eq3), acesta fiind valabil

pentru ambele ecuații (eq1 şi eq2), folosind aceleași variabile exogene.

De asemenea, pentru a testa în ce măsură această abordare generează rezultate robuste, au

fost estimate 18 variante pentru fiecare dintre cele trei ecuații menționate anterior. În toate

cele 18 variante, ecuația a fost estimată folosind ca variabile dependente cele trei serii de

date aferente costurilor de producție și, alternativ, combinații de factori de control, pentru a

vedea ce impact au acești factori de control asupra rezultatelor modelului. În continuarea

capitolului sunt prezentate doar rezultatele estimării ecuațiilor cu forma funcțională sugerată

de literatura de specialitate.

În ceea ce privește Indicele Lerner, lucrurile sunt concrete, existând un consens în literatura

de specialitate privitor la modul de calcul al acestuia.

În capitolul de față, Lernerit rezultat din ecuația (1) este calculat, în medie, pentru fiecare

bancă i inclusă în analiză, în perioada 2013-2017.

68


Rezultatele cele mai conservatoare sub aspect concurențial (în sensul că, din punct de vedere

concurențial, acestea evidențiază situația cu cele mai ridicate grade de concurență obținute)

sunt redate în tabelul 4, în continuare.

Lernerit a fost calculat pentru fiecare din cele 3013 de bănci incluse în analiză.

Plecând de la logica economică a interpretării rezultatelor obținute în cazul testului PR,

acceptând ipoteza costurilor în formă de U, nu se poate identifica foarte clar comportamentul

de piață al băncilor din România, doar pe baza acestui test. Ecuațiile de echilibru sugerează

lipsa echilibrului (competitiv) pe termen lung. Cu toate acestea, ecuația de venit generează

un rezultat negativ, dar nesemnificativ diferit de zero. Aceste rezultate generează două

incertitudini:

1) cum statistica H este negativă, dar nu este semnificativ diferită de zero, aceasta nu

poate fi interpretată ca un grad redus de concurență (datorită unui monopol sau a unui

oligopol) ci, mai degrabă, într-o zonă de incertitudine cu privire la intensitatea

concurenței. Această zonă de incertitudine admite și posibilitatea existenței unui

comportament asociat oligopolului.

2) rezultatele ecuației 3 sugerează lipsa echilibrului pe termen lung. În aceste condiții, o

valoare negativă pentru statistica H se poate datora și unei situații de concurență pe

termen scurt (sau a unui dezechilibru la nivelul pieței).

Rezultatele în forma actuală, pot cu certitudine doar să excludă ipoteza unei manifestări a

concurenței pe termen lung în condiții de echilibru. Doar pe baza acestor rezultate, care nu

pot oferi o imagine completă, se poate aprecia că există posibilitatea ca gradul de concurență

la nivelul sistemului bancar în perioada analizată să fi fost relativ redus.

Cu toate acestea, doar statistica H nu este suficientă pentru a aprecia gradul de concurență

la nivelul sistemului bancar. Una din principalele lacune ale acestei abordări o reprezintă

tratarea tuturor băncilor din sistem în același mod, chiar dacă acestea au modele de business

diferite. De aceea, analiza a fost completată prin calculul indicelui Lerner, rezultatele obținute

sugerând o putere de piață ridicată la nivelul băncilor incluse în analiză.

Calculul indicelui Lerner a relevat valori ridicate, în ușoară creștere în perioada 2013-2015,

pentru a rămâne în jurul valorii de 0,58 în perioada 2016-2017.

Evoluția indicelui Lerner în perioada 2013 -2017, la nivelul sistemului bancar din România,

este redată in tabelul 4, mai jos. Deși au fost estimate mai multe versiuni ale regresiei, în

capitolul de față vor fi relatate cele mai conservatoare rezultate, în sensul că, din punct de

vedere concurențial, aceasta este situația cu cele mai reduse niveluri ale indicelui Lerner.

13 Valorile BRCI au fost excluse din prelucrare, pentru a păstra omogenitatea datelor utilizate.

69


Tabel 6.4. Indicele Lerner pe ani

An Nr. obs. Medie Dev. Std. Min Max

2013 29 0.590 0.130 0.192 0.870

2014 30 0.602 0.126 0.249 0.895

2015 30 0.610 0.128 0.340 0.916

2016 30 0.584 0.158 0.295 0.939

2017 29 0.579 0.161 0.218 0.922

Sursa: prelucrările autorilor

Figura 6.5. Corelația între cota de piață și Indicele Lerner


Din perspectiva corelației dintre indicele Lerner și cifra de afaceri (calculată la active totale)

se poate observa, în figura 6.5, că nu există o relație care să sugereze că băncile cu cote mari

de piață înregistrează și valori mari ale acestui indice. Valorile indicelui Lerner aferente

băncilor mari (cu peste 5% cotă de piață) sunt foarte aproape de media anuală la nivelul

tuturor băncilor pentru care a fost calculat acest indicator. Tot din figura 6.5, se poate

concluziona că nu cota de piață a unei bănci generează puterea de piață a acesteia, ci, mai

degrabă alte caracteristici (e.g. relații de lungă durată cu clienții lor, mobilitate redusă a

clienților și altele).

0.0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1.0

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16% 18% 20%

Ind

icel

e Le

rner

Cota de piață

2013 2014 2015 2016 2017

70


În aprecierea gradului de concurență în sistemul bancar s-a ținut cont și de aceste teste

cantitative, dar s-au avut în vedere și aspectele calitative ale funcționării acestei industrii

pentru a contura o imagine cât mai aproape de realitatea pieței.

Concluzii

Testul PR nu poate să identifice cu precizie gradul de concurență la nivelul sistemului

bancar, însă nu exclude existența unui grad redus de concurență.

Rezultatele testului PR exclud existența unei situații competitive pe termen lung.

Calcularea indicelui Lerner a sugerat existența unei puteri de piață ridicate la nivelul

majorității băncilor care au activat în România în perioada 2013 -2017.

7. Sectorul carburanților

7.1. Introducere

Sectorul comercializării cu amănuntul de carburanți (benzină și motorină) ocupă un loc

important în economia românească, având impact direct asupra celorlalte sectoare

economice, precum și asupra consumatorilor.

Caracteristicile principale ale acestui sector nu diferă foarte mult de cele din restul țărilor

europene, structura acestuia fiind, în linii mari, de oligopol, având un grad mare de

concentrare (HHI de peste 2.500 și un operator care deține o poziție importantă pe piaţă), cu

bunuri omogene, bariere ridicate la intrarea pe piaţă, transparență relativ ridicată și

elasticitate relativ scăzută a cererii în funcție de preț.

Începând cu anul 2015, cele mai importante evenimente ce au avut loc în sectorul

carburanților, din punct de vedere concurențial, sunt următoarele:

Anul 2016

Consiliul Concurenței a sancționat pentru înţelegeri de tip cartel 3 companii din

domeniul comercializării angro de carburanți: SC Tinmar Ind SA Bucureşti, SC

Planoil SRL Bucureşti și - SC Planoil Industries SRL Bucureşti.

Anul 2019

A fost aprobat raportul preliminar al Consiliului Concurenţei în cazul investigației

sectoriale privind comercializarea cu amănuntul de carburanți din România.

71


Pe piața comercializării cu amănuntul de carburanți (benzină și motorină) din România

activează o serie de întreprinderi ce fac parte din diverse grupuri petroliere active atât la nivel

național, cât și internațional (OMV Petrom, Lukoil, Rompetrol, MOL, Gazprom și SOCAR). Pe

această piaţă mai activează, de asemenea, o serie de întreprinderi neintegrate vertical, cu

resurse financiare inferioare celor din prima categorie, care administrează stații de distribuție

carburanți.

Cererea de carburanți este reprezentată de posesorii autovehiculelor care se aprovizionează,

de regulă, de la stațiile de distribuție aflate în apropierea zonelor pe care aceștia le

frecventează în mod curent (traseul spre locul de muncă, zona de reședință etc.). Ca atare,

interacțiunea concurențială între diversele surse de aprovizionare a clienților se manifestă la

nivel local, posibilitatea de substituție între diverse stații de alimentare fiind limitată din punct

de vedere geografic.

În ceea ce privește oferta, o serie de parametri importanți privind activitatea concurențială,

cum ar fi gama de produse, sursele respectivelor produse, calitatea, nivelul serviciilor oferite

în stații, publicitatea, promovarea și prețurile (de exemplu, la produsele care fac obiectul unei

campanii) nu se decid la nivel local, ci la nivel regional sau național. Mai mult decât atât,

sistemul de taxare a carburanților este stabilit la nivel național, aplicându-se aceleași principii

pentru carburanții comercializați cu amănuntul în diverse zone ale țării. De asemenea,

majoritatea companiilor petroliere active în domeniul vânzărilor cu amănuntul de benzină și

motorină dețin stații de alimentare răspândite la nivel național, acestea interacționând între

ele la nivel concurențial.

Din datele analizate în Raportul preliminar privind investigația sectorului comercializării cu

amănuntul a carburanților auto din România14, rezultă faptul că țara noastră are cea mai

redusă densitate a stațiilor de distribuție a carburanților din perspectiva numărului de

locuitori, înregistrând cea mai mică valoare faţă de state precum Ungaria, Bulgaria, Austria,

Franţa, Germania, Cehia şi Italia. De asemenea, România a înregistrat în anii 2016 şi 2017 cel

mai mic nivel al numărului de benzinării raportat la suprafaţa ţării (0,11), dar şi la 1000 de

autoturisme (cu excepţia Germaniei) sau la 1000 de locuitori.

O situaţie aparte este reprezentată de prezenţa benzinăriilor operate de lanţurile de

hiper/supermarketuri în unele state europene, aceasta fiind net superioară celei din România.

De asemenea, în ţări precum Franţa, Germania există o serie de supermarketuri care activează

ca operatori pe piaţa comercializării cu amănuntul de carburanţi, aceşti operatori exercitând

o presiune concurenţială importantă asupra politicii de preţ a celorlalţi concurenţi.

Creşterea gradului de concurenţă prin preţ se poate realiza şi prin dezvoltarea reţelelor de

staţii fără personal. Date fiind diferenţele dintre o staţie clasică de distribuţie carburanţi şi

14 http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket14/id14633/raport_site_cc_carburanti.pdf

http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket14/id14633/raport_site_cc_carburanti.pdf

72


una fără personal, precum şi inexistenţa unor servicii oferite în cazul unor staţii clasice

(restaurant, magazin, parcare, spălătorie etc.), preţul carburanţilor comercializaţi prin

intermediul acestor staţii ar trebui să reflecte aspectele prezentate, în sensul aplicării unor

preţuri mai mici faţă de cele existente în staţiile clasice.

În acest sector, prețurile nu sunt corelate liniar în raport cu principalul input/input-ul de

referinţă – cotaţiile internaţionale ale barilului de petrol. Situaţia este cvasi-generalizată

pentru toate pieţele de carburanţi din lume (inclusiv SUA şi Canada) şi există o literatură

extensivă pe această temă. Studiile arată că problema „asymetric price transmission” este

valabilă într-o măsură mai mare sau mai mică pentru aproximativ două treimi din piețele din

economie, doar că pentru carburanți ea este mai evidentă.

Folosind datele de la principalii jucători din piață, în cadrul Consiliului Concurenței au fost

realizate o serie de analize care au presupus estimarea de modele econometrice pentru a

determina care este viteza de ajustare a prețurilor carburanților la pompă în funcție de

cotațiile Platts.

7.2. Analiza asimetriei transmiterii evoluțiilor cotaţiilor Platts în prețul final (la pompă)

Pentru a evalua modul în care evoluția cotațiilor Platts se transmite în prețul cu amănuntul al

carburanților, au fost analizate o serie de seturi de date în vederea identificării existenței unei

modificări asimetrice a prețurilor cu amănuntul ca rezultat al modificării prețului materiilor

prime.

Trebuie menționat, în primul rând, că modificările de prețuri de-a lungul lanțului de distribuţie

nu au loc instantaneu, ci cu anumite intervale de întârziere. În acest sens, s-au comparat

prețurile la pompă ale carburanților auto pe piața din România cu cotațiile internaționale

Platts la benzină şi motorină. S-a considerat faptul că influența prețului materiei prime (țiței)

este deja încorporată în cotațiile Platts ale produselor petroliere (benzină şi motorină).

7.2.1. Benzină

Pentru a separa efectele creșterilor cotațiilor Platts asupra prețului la pompă față de cele ale

scăderilor, seria de date a fost separată (serii separate pentru creșteri și pentru scăderi),

conform abordărilor întâlnite în literatura de specialitate. În aceste condiții, creșterile și

scăderile de preț pot fi analizate și interpretate separat, putându-se observa modificările

prețului într-un sens sau în altul pentru perioade de timp similare. Cu ajutorul unei astfel de

analize se pot surprinde posibile ajustări asimetrice de prețuri.

Dat fiind faptul că ambele serii sunt exprimate în preț/litru, iar variabilele introduse în model

sunt la prima diferență, coeficienții pot fi interpretați în modul următor: „la o modificare de 1

leu a cotației Platts în perioada ~numărul lagului~, prețul la pompă se modifică cu ~valoarea

coeficientului~ lei”. Pe această logică, dacă analizăm efectul cumulat (suma coeficienților

73


variabilelor cu lag introduse în model), putem aprecia perioada de timp necesară transmiterii

integrale a unei modificări a cotației Platts în prețul la pompă.

În tabelul 7.2.1.1. sunt prezentate în mod sintetic rezultatele ecuațiilor de regresie elaborate

pentru a testa modul de transmitere în prețul la pompă a cotațiilor Platts. Cele 8 ecuații de

regresie prezentate în tabel sunt aferente celor 8 testări individuale, care sunt evidențiate în

mod distinct (total piață plus fiecare dintre cei 7 jucători analizați).

Pentru a separa efectele creșterilor cotațiilor Platts asupra prețului la pompă față de efectele

scăderilor, seria de date a fost separată după metodologia descrisă mai sus. Astfel, în aceste

condiții, coeficienții celor două serii (creșteri și scăderi) trebuie analizați și interpretați

concomitent pentru aceeași perioadă, pentru a aprecia dacă ipoteza existenței asimetriei

poate fi acceptată sau nu.

Tabelul 7.2.1.1. Sinteza ecuațiilor de regresie pentru testarea asimetrie printr-un model

ARDL(3,4,4) pentru total piață și pentru fiecare jucător în parte

Benzină Total piaţă

Variable Coef. Prob.

D(PR_B_T(-1)) -0.0210 0.7933

D(PR_B_T(-2)) -0.2301 0.0026

D(PR_B_T(-3)) -0.1990 0.0025

D(PL_B_POZ) 0.3710 0.0000

D(PL_B_POZ(-1)) 0.3977 0.0000

D(PL_B_POZ(-2)) 0.2634 0.0000

D(PL_B_POZ(-3)) 0.2600 0.0002

D(PL_B_POZ(-4)) 0.2016 0.0000

D(PL_B_NEG) 0.3643 0.0000

D(PL_B_NEG(-1)) 0.3873 0.0000

D(PL_B_NEG(-2)) 0.2573 0.0000

D(PL_B_NEG(-3)) 0.2534 0.0003

D(PL_B_NEG(-4)) 0.2024 0.0000

R2 78.30% Sursa: prelucrările autorilor

Pe baza coeficienților obținuți, pot fi formulate următoarele concluzii:

1. Se observă că, în cazul tuturor ecuațiilor, valoarea aferentă componentei

autoregresive de lag 1 este nesemnificativă statistic. Cu toate acestea, pentru celelalte

lag-uri (de 2, respectiv 3 săptămâni) se observă un coeficient semnificativ statistic și

cu semn negativ. Acest rezultat poate sugera prezența histerezisului sau a unei

rigidități pe termen relativ scurt (o posibilă cauză fiind înclinația consumatorilor de a

74


acorda o mai mare însemnătate evenimentelor recente i.e. sunt „ancorați” de

nivelurile trecute ale prețului la pompă).

2. Diferențele între coeficienții aferenți modificărilor cotației Platts în sens pozitiv și cei

aferenți modificărilor în sens negativ sunt foarte mici. Pentru perioada curentă,

această diferență fluctuează între 0,67 și 0,76 puncte procentuale. Această diferență

se mărește în cazul primului lag (săptămâna anterioară), ajungând la valori apropiate

de 1 – 1,1 p.p. Pentru celelalte perioade incluse în model (lag-uri mai mari sau egale

cu 2), această valoare scade constant pe măsură ce perioada inclusă în model este mai

îndepărtată de perioada curentă.

3. Se poate observa că efectul cumulat se resimte după aproximativ 3 perioade

(incluzând și perioada curentă). Acest efect cumulat se poate determina prin

însumarea coeficienților în ordine invers cronologică până când aceștia depășesc

valoarea 1 pentru a aprecia de cât timp este nevoie, caeteris paribus, pentru ca

modificarea cotației Platts să se transmită integral în prețul final.

4. Se observă că, din cei 7 jucători analizați, OMV și Petrom înregistrează coeficienți mai

mari aferenți modificărilor Platts (atât în sens pozitiv, cât și în sens negativ) în perioada

curentă decât ceilalți jucători. Acest rezultat este în concordanță cu ipoteza modificării

mai rapide de către OMV și Petrom și poate sugera un comportament de tip „follow

the leader” din partea celorlalți jucători din piață.

Pentru a testa în ce măsură modificările în sens pozitiv sunt egale (sau diferite) cu cele în sens

negativ a fost folosit testul Wald (i.e. verificarea existenței ipotezei simetriei/asimetriei atât

la același nivel temporal, cât și cumulat).

Pentru a putea fi interpretate cât mai aproape de evoluția reală a fenomenului, rezultatele

testului Wald trebuie privite în coroborare cu valoarea absolută a diferenței dintre coeficienții

testați (adică nu doar prezența/absența simetriei, ci și intensitatea acesteia). Astfel, chiar dacă

rezultatele obținute sugerează că, în cele mai multe cazuri, ipoteza simetriei nu poate fi

acceptată, pentru că diferențele dintre coeficienți sunt foarte mici, dar semnificativ diferite

de 0 din punct de vedere statistic, nu trebuie ignorată și dimensiunea acestei asimetrii.

Tabel 7.2.1.2. Rezultatele testului Wald pentru coeficienți (ianuarie 2014-aprilie 2018)

Total piață

Specificaţia Wald test Diferență Valoare

c(4)=c(9) Asimetrie 0.67% c(5)=c(10) Asimetrie 1.04% c(6)=c(11) Simetrie 0.61% c(4)+c(5)=c(9)+c(10) Asimetrie 1.71% c(4)+c(5)+c(6)= c(9)+c(10)+c(11) Asimetrie 2.32%


75


După cum se poate observa din tabelul 7.2.1.2. în cele mai multe cazuri ipoteza simetriei nu

poate fi acceptată, diferențele între coeficienți fiind foarte mici, dar semnificativ diferite de 0

din punct de vedere statistic. Astfel, în cazul efectului contemporan se poate observa o

asimetrie în cazul tuturor ecuațiilor estimate. Aceste rezultate pot fi observate și în cazul

perioadei anterioare, însă se resping în cazul perioadei t-2. Trebuie observat că diferența

absolută între coeficienți este relativ apropiată între perioada curentă și cea cu lag de 2

săptămâni, însă rezultatele testului Wald sugerează rezultate diferite.

Altfel spus, ipoteza prezenței asimetriei nu ar trebui acceptată atât de ușor, chiar dacă testul

Wald sugerează acest lucru. Chiar și în condițiile acceptării existenței asimetriei, trebuie

privită și intensitatea acesteia, iar ținând cont de valoarea coeficienților ecuațiilor de regresie

estimate, putem aprecia că și în cazul existenței unei asimetrii, valoarea acesteia este

neglijabilă. Acest lucru este întărit de faptul că nu se observă diferențe semnificative în cazul

efectelor cumulate, astfel că durata de transmisie este aceeași în ambele sensuri (3 perioade,

incluzând-o pe cea curentă).

În concluzie, putem afirma că, în ceea ce privește benzina, s-a constatat faptul că transmiterea

cotațiilor Platts în prețul la pompă este ușor asimetrică, modificările cotațiilor fiind absorbite

în preț în aproximativ trei săptămâni de la data modificării.

7.2.2. Motorină

În cazul analizei realizate pentru motorină, abordarea a fost asemănătoare cu cea folosită în

cazul benzinei. Astfel, și acestei analize se aplică aceleași limitări ale procedurilor cantitative

determinate de aceleași particularități ale seturilor de date și de specificul industriei.

Tabelul 7.2.2.1. Sinteza ecuațiilor de regresie pentru testarea asimetriei printr-un model

ARDL(3,3,3) pentru total piață și pentru fiecare jucător în parte

Motorină Total piață

Variable Coef. Prob.

D(PR_M_T(-1)) 0.0999 0.0939 D(PR_M_T(-2)) -0.2204 0.0066 D(PR_M_T(-3)) -0.1333 0.0429 D(PL_M_POZ) 0.4439 0.0000 D(PL_M_POZ(-1)) 0.3756 0.0000 D(PL_M_POZ(-2)) 0.2078 0.0005 D(PL_M_POZ(-3)) 0.2493 0.0005 D(PL_M_NEG) 0.4431 0.0000 D(PL_M_NEG(-1)) 0.3739 0.0000 D(PL_M_NEG(-2)) 0.2128 0.0003 D(PL_M_NEG(-3)) 0.2532 0.0004

R2 73.98% Sursa: prelucrările autorilor

Pe baza coeficienților obținuți pentru ecuațiile de regresie estimate în cazul motorinei pot fi

formulate următoarele concluzii:

76


1. Ca și în cazul benzinei, se observă prezența histerezisului însă mult mai puțin pronunțată

(acest fapt fiind sugerat de valoarea coeficienților pentru al treilea lag, care nu sunt

semnificativi statistic pentru jumătate dintre jucătorii activi pe piață). De asemenea, și

valoarea coeficienților este mai mică comparativ cu cea obținută în cazul benzinei pentru

respectivele perioade.

2. Diferențele între coeficienții aferenți modificărilor cotației Platts în sens pozitiv și cei aferenți

modificărilor în sens negativ sunt foarte mici (considerabil mai mici decât în cazul benzinei, în

unele cazuri ele fiind aproape nule). Pentru perioada curentă, această diferență fluctuează

între -0,01 și 0,13 puncte procentuale. Această diferență se mărește în cazul primului lag

(săptămâna anterioară), ajungând la valori apropiate de 0,03 – 0,20 p.p. Pentru celelalte

perioade incluse în model (lag-uri mai mari sau egale cu 2), această valoare scade constant pe

măsură ce perioada inclusă în model este mai îndepărtată de perioada curentă, ajungând să

aibă o valoare negativă (intensitatea efectului scăderilor asupra prețului este mai ridicată

decât cea a creșterilor pentru aceeași perioadă avută în vedere.

3. Se poate observa și în acest caz că efectul cumulat se resimte după aproximativ 3 perioade

(incluzând și perioada curentă).

4. Ca și în cazul benzinei, se poate observa că din cei 7 jucători analizați, OMV și Petrom

înregistrează coeficienți mai mari aferenți modificărilor Platts (atât în sens pozitiv, cât și în

sens negativ) în perioada curentă decât ceilalți jucători. Totuși, în cazul motorinei această

discrepanță între OMV-Petrom și restul pieței apare a fi mai ridicată decât în cazul benzinei.15

În cazul testelor pentru verificarea diferenței dintre coeficienții obținuți în cazul ecuațiilor de

regresie se poate observa din tabelul 7.4 că în nici unul dintre cazuri nu poate fi admisă ipoteza

existenței unor ajustări asimetrice ale prețului în funcție de sensul modificării cotațiilor Platts.

Tabel 7.2.2.2. Rezultatele testului Wald pentru coeficienți (ianuarie 2014-aprilie 2018)

Total piață

Specificaţia Wald test Diferență Valoare

c(4)=c(8) Simetrie 0.08% c(5)=c(9) Simetrie 0.16% c(6)=c(10) Simetrie -0.50% c(4)+c(5)=c(9)+c(8) Simetrie 0.25% c(4)+c(5)+c(6)= c(9)+c(10)+c(8) Simetrie -0.26%


15 Testarea diferenței dintre coeficienții obținuți în cazul ecuațiilor de regresie pentru motorina sugerează că în nici unul dintre cazuri nu poate fi admisă ipoteza existenței unor ajustări asimetrice ale prețului în funcție de sensul modificării cotațiilor Platts.

77


Comparativ cu rezultatele obținute în cazul benzinei se poate observa că în cazul motorinei,

diferența dintre coeficienți este mult mai mică, pentru toate cele trei tipuri de asimetrie

testată (contemporană, cu lag și cumulată).

Pe baza acestor diferențe între benzină și motorină se poate aprecia că ajustările pentru

motorină tind să fie mai rapide decât cele pentru benzină și insensibile la sensul ajustării

(creștere sau scădere). Aceste rezultate pot sugera că, la nivel agregat, există diferențe

semnificative între consumatorii de benzină și cei de motorină, astfel încât aceste

particularități se reflectă și în comportamentul adoptat de marile lanțuri de benzinării.

7.2.3. Concluzii

Pe baza datelor agregate la nivel de săptămână în cazul benzinei prelucrările cantitative nu

resping existența unei ajustări asimetrice a prețului la pompă în funcție de evoluția cotației

Platts. Cu toate acestea diferența de ajustare este foarte mică (în jurul valorii de 1%), astfel

că trebuie avută în vedere și semnificația economică a unei ajustări de asemenea

magnitudine. De asemenea, semnificația statistică are la baza varianța setului de date, iar

caracteristicile acestuia pot avea influențe asupra rezultatelor.

În cazul motorinei, prelucrările cantitative nu sugerează existența unei ajustări asimetrice a

prețului în funcție de evoluția cotației Platts.

Pe baza ecuațiilor determinate la nivel individual pentru fiecare jucător în parte, atât la

benzină, cât și la motorină se observă un tipar care sugerează existența unui comportament

de urmare a liderului (în acest caz liderul fiind OMV – Petrom). Rezultatele sugerează că OMV

– Petrom reacționează mai rapid decât ceilalți jucători din piață, fapt ce poate sugera că

aceștia, de fapt așteaptă mișcările strategice ale OMV – Petrom pentru a răspunde la acestea.

7.3. Monitorul Prețurilor

În luna iunie 2019, Consiliul Concurenţei a lansat „Monitorul Preţurilor Carburanţilor”, o

platformă on-line care permite consumatorilor să afle prețurile practicate de către

principalele rețele de distribuție a carburanților auto.

Monitorul Prețurilor Carburanților este disponibil atât sub formă de aplicație web, cât şi ca

aplicație mobilă (IOS și Android), ce poate fi descărcată din App Store şi Google Play şi afişează

preţurile pentru carburanţii standard și premium (benzină şi motorină) practicate în staţiile

companiilor OMV Petrom, Mol, Rompetrol, Lukoil, Socar și Gazprom din întreaga ţară, oferind

multiple facilități de căutare, sortare și filtrare a datelor. Consiliul Concurenţei a iniţiat acest

proiect în 2018, având ca partener instituţional Autoritatea Națională pentru Protecția

Consumatorilor – ANPC.

În primele două săptămâni de la lansare, pe platforma Monitorul Prețurilor Carburanților s-

au înregistrat aproximativ 180.000 de căutări ale sortimentelor de carburanți. Astfel, în

perioada 1-14.07.2019, cele mai căutate sortimente au fost benzina standard (59.930) și

78


motorina standard (54.932), ambele reprezentând 64% din căutări, iar restul sortimentelor –

motorina premium (22.818), benzina premium (20.656), GPL (13.290) și încărcarea electrică

(8.206) - însumând 36% din căutările totale.

Cele mai multe căutări în aplicație provin din România, majoritatea din București și Timișoara,

dar s-au înregistrat și căutări care provin din alte țări, cum ar fi Germania sau Marea Britanie.

Statisticile arată că cele mai multe descărcări ale aplicației s-au realizat din Google Play (în jur

de 20.000), prin comparație cu App Store (peste 1.800). Autoritatea de concurență

recomandă utilizatorilor actualizarea aplicației mobile prin intermediul Google Play sau App

Store, deoarece aceasta conține îmbunătățiri ale performanței și repară diferite probleme

tehnice.

Documents

EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019 · 5 EVOLUȚIA CONCURENȚEI ÎN SECTOARE CHEIE – RAPORT 2019 Europene şi în cooperare cu Organizaţia pentru ooperare