3
Chemoreceptorii la vertebrate Receptorii olfactivi -Peştii au simţul olfactiv dezvoltat (mai ales speciile răpitoare), decoarece bulbii olfactivi sunt dintre cele mai voluminoase părţi ale encefalului (alături de tuberculii bigemeni şi cerebel) -Amfibienii posedă 2 perechi de nări:ext şi int (care comunică cu cerul gurii). Nările au şi porţiune respiratorie, şi olfactivă. -Reptile au simţul olfactiv foarte bine dezvoltat mai ales (br. ţestoase şi şerpii). La şerpi există în cerul gurii Organul lui Jacobson care percepe mirosurile ajunse în gură. La nivelul bulbilor olfactivi apare o curbură. -Păsări -simţul olfactiv este scăzut datorită reducerii volumului bulbilor olfactivi, exc: vulturii care se hrănesc cu cadavre. - Mamifere: anosmatice(cu organul olfactiv atrofiat-cetaceele), macrosmatice(cu mirosul f bine dezv-monotremele, rozătoarele,ierbivorele, carnivorele) microsmatice(cu mirosul mai putin dezvoltat(mamiferele marine, primatele şi omul) Organele olfactive la m carnivore sunt mustăţile şi sprâncenele. Receptorii gustativi -Peştii au mugurii gustativi răspândiţi pe mari suprafeţe ale corpului, în mucoasa faringiană, a cavităţii bucale şi a limbii -Amfibieni-limba este mare cleioasă, cu rădăcina pe p anterioară a maxilarului sup, iar vârful spre centrul gurii. -Reptile-limba este lungă şi mobilă. La şerpi e bifurcată şi e organ gustativ, tactil şi olfactiv. -Păsările au papile gustative la nivelul cavităţii bucale şi limbii -Mamifere – papile gustative în cav bucală şi pe limbă . Fotoreceptorii -Peştii cartilaginoşi –ochii sunt adaptaţi pentru vederea la distanţă (hipermetropi) şi nu au membrană nictitantă. -Peştii osoşi – ochii văd numai la distanţă mică (miopi). Retina are numeroase celule cu conuri→vedere colorată Cristalinul este sferic şi prezintă procesul falciform = o prelungire a coroidei ce se prinde de cristalin şi-l trage înainte şi înapoi realizând acomodarea..Locul de fixare pe cristalin se numeşte campanula lui Haller -Amfibienii au ochii adaptaţi pentru vederea la distanţă, disting culori şi obiecte în mişcare. Cristalinul e ovoid şi e mişcat prin muşchii ciliari Ochii sunt telescopici -au muşchi retractori ai globilor oculari -Reptilele – sclerotica prezintă plăci sclerale, iar cristalinul este lenticulat. Vederea este colorată, diurnă, crepusculară şi nocturnă. -Păsările-la nivelul tuberculilor bigemeni apar centrii vizuali .

Evolutia Receptorilor La Vertebrate

Embed Size (px)

DESCRIPTION

biologie reptile

Citation preview

Chemoreceptorii la vertebrate

Chemoreceptorii la vertebrate

Receptorii olfactivi

-Petii au simul olfactiv dezvoltat (mai ales speciile rpitoare), decoarece bulbii olfactivi sunt dintre cele mai voluminoase pri ale encefalului (alturi de tuberculii bigemeni i cerebel)

-Amfibienii posed 2 perechi de nri:ext i int (care comunic cu cerul gurii). Nrile au i poriune respiratorie, i olfactiv.

-Reptile au simul olfactiv foarte bine dezvoltat mai ales (br. estoase i erpii). La erpi exist n cerul gurii Organul lui Jacobson care percepe mirosurile ajunse n gur. La nivelul bulbilor olfactivi apare o curbur.

-Psri -simul olfactiv este sczut datorit reducerii volumului bulbilor olfactivi, exc: vulturii care se hrnesc cu cadavre.

- Mamifere: anosmatice(cu organul olfactiv atrofiat-cetaceele), macrosmatice(cu mirosul f bine dezv-monotremele, roztoarele,ierbivorele, carnivorele)

microsmatice(cu mirosul mai putin dezvoltat(mamiferele marine, primatele i omul)Organele olfactive la m carnivore sunt mustile i sprncenele.

Receptorii gustativi

-Petii au mugurii gustativi rspndii pe mari suprafee ale corpului, n mucoasa faringian, a cavitii bucale i a limbii

-Amfibieni-limba este mare cleioas, cu rdcina pe p anterioar a maxilarului sup, iar vrful spre centrul gurii.

-Reptile-limba este lung i mobil. La erpi e bifurcat i e organ gustativ, tactil i olfactiv.

-Psrile au papile gustative la nivelul cavitii bucale i limbii

-Mamifere papile gustative n cav bucal i pe limb

. Fotoreceptorii

-Petii cartilaginoi ochii sunt adaptai pentru vederea la distan (hipermetropi) i nu au membran nictitant.

-Petii osoi ochii vd numai la distan mic (miopi).

Retina are numeroase celule cu conurivedere colorat

Cristalinul este sferic i prezint procesul falciform = o prelungire a coroidei ce se prinde de cristalin i-l trage nainte i napoi realiznd acomodarea..Locul de fixare pe cristalin se numete campanula lui Haller

-Amfibienii au ochii adaptai pentru vederea la distan, disting culori i obiecte n micare.

Cristalinul e ovoid i e micat prin muchii ciliari

Ochii sunt telescopici -au muchi retractori ai globilor oculari

-Reptilele sclerotica prezint plci sclerale, iar cristalinul este lenticulat. Vederea este colorat, diurn, crepuscular i nocturn.

-Psrile-la nivelul tuberculilor bigemeni apar centrii vizuali.

n sclerotic plci sclerale.

De pe nervul optic pleac pieptenele cu rol n acomodare.

Gl lacrimale se afl n colul ext , iar gl Harder n colul intern al

ochiului, au rol de umezire.

Gl salifere elimin surplusul de sruri prin canale care de la ochi ajung n nri (psrile marine)

Gina, porumbelul au o sg fovee centrala vedere monocular (vd clar obiectele aflate pe laturile corpului.

Rndunelele , panagalii ulii, oimii 2 fovei (central i lateral) vedere binocular.

Bufniele au 1 sg fovee dar rotesc capul cu 270-300o i au celule cu bastonae care permit vederea n inflarou

-Mamifere Ochiul prezint un ap lacrimal foarte bine dezvoltat. La speciile nocturne, n spatele retinei se afl un esut tapetum care reflect lumina spre receptorifotoreceptorii sunt dublu stimulaiReceptorii olfactivi

-Ciclostomi apare urechea intern care are 1 sau 2 canale semicirculare i lagena (melcul care este o prelungire nersucit)

Lagena prezint papila bazilar i organul lui Corti

-Petii au ureche intena cu 3 canale semicirculare i lagen

- Amfibieni-apare urechea medie care conine un os, columela si comunic cu faringele prin trompa lui Eustachio. Columela asigur transmiterea vibraiilor de la mb timpanic la mb ferestrei ovale.

-apare timpanul-membran circular situat n spatele ochiului

-Reptile-eprii nu au ureche medie, eu au ureche intern i undele sonore ajung prin sinusurile oaselor. Broatele estoase de ap au auzul foarte fin

-Psri-urechea intern are o struct. complex cu rol auditiv i static

-urechea extern are deschidere larg.

-la rpitoarele de noapte, exist 2 discuri de pene pe laturile ochilor

care se rsfir ca dou farfurii care capteaz sunetele.

-poziia celor 2 orificii auditive e asimetric pentru a sesiza prezena przii.

-Mamifere-urechea extern:pavilion, conduct auditiv, timpan

-urechea mijlocie auricularulciocanul

-osul ptratnicovla

-hiomandibularulscria

-urechea intern-melcul are 2 spire i .

Frecvena sunetelor recepionate de animale variaz n limite foarte largi. Cele mai performante sunt chiropterele(liliecii) i cetaceele(n special delfinii) care emit i percep ultrasunetele, orientndu-se cu ajutorul ecolocaiei pentru a localiza prada, dar i obstacolele n obscuritate total.

Ecolocaie=reperaj al obstaculelor cu ajutorul ultrasunetelor