ANALIZA STRUCTURII ŞI DINAMICII VENITURILOR

BUGETULUI DE STAT ÎN ROMÂNIA

Buget de stat – Noțiuni generale

Instituirea sistemelor bugetare este rezultatul eforturilor depuse, în mod deosebit de burghezia aflată în ascensiune, pentru a se realiza o anumită ordine în domeniul finanţelor publice. Parlamentele au fost chemate periodic pentru a se pronunţa în legătură cu volumul şi destinaţia resurselor financiare ale statului, resurse care au fost înscrise într-un document numit bugetul de stat1. Etimologic, cuvântul buget provine din latinescul “budge” care înseamnă sac sau pungă de bani. Cuvântul a circulat în evul mediu, în Franţa, sub forma “bouge” şi “bougette” iar, în Anglia, sub forma “budget”, semnificând săculeţul sau punga în care, de obicei, erau aduse la Parlament documentele referitoare la veniturile şi cheltuielile statului .

Un asemenea document a fost întocmit pentru prima oară în Anglia, la începutul secolului al XIII-lea, mai exact în anul 1215. În Europa, termenul de buget a fost utilizat, oficial, la începutul secolului al XIX-lea, în anul 1806, în Franţa. În ţările române, cuvântul “buget” apare în Regulamentele Organice, care definesc sensul termenului “biudje” prin “închipuirea cheltuielilor anului viitor”.

Ulterior, noţiunea de “buget” a evoluat continuu. Motivaţia politică a elaborării sale a fost completată cu cea financiară

1 Marcel Drăcea, Tudor Ciurezu “Buget şi Trezorerie Publică” Ed. Universitaria Craiova, 2003

(evitarea risipei). S-au stabilit, în timp, reguli precise (unitatea, universalitatea, anualitatea, specializarea creditelor, neafectarea veniturilor) inspirate de ideea de a realiza o gestiune eficientă a veniturilor statului şi de a înfăptui echilibrul bugetar. Noile concepţii în domeniul finanţelor publice au adus transformări profunde noţiunii de buget. Tendinţa actuală este de a lărgi noţiunea tradiţională de buget atât în timp (bugetul plurianual) cât şi în spaţiu (buget public naţional). În acelaşi timp, noţiunea de echilibru capătă un aspect mai general (echilibru economic) şi mai dinamic (echilibru ciclic). Această evoluţie se resimte, în mod natural, asupra procedurii de elaborare şi aprobare a bugetului, în timp ce în legătură cu execuţia şi controlul bugetului transformările sunt mai puţin spectaculoase.

La nivelul fiecărui stat se elaborează mai multe categorii de bugete corelate, care alcătuiesc un sistem. Sistemul bugetar este diferenţiat în funcţie de structura organizatorică a fiecărui stat şi diferă de la o ţară la alta, existând astfel :

• buget de tip unitar (România, Franţa, Italia, Marea Britanie, Italia, Spania, Suedia, Olanda etc.).

• buget de tip federal (S.U.A., Canada, Elveţia, Austria, Germania, India etc.).În România, stat de tip unitar, conform Legii nr.500/2002

privind finanţele publice, prin sistem bugetar se înţelege un sistem unitar de bugete care cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, bugetele instituţiilor publice finanţate integral din veniturile proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice şi bugetul fondurilor externe nerambursabile2.

2 Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în ,,Monitorul Oficial" nr.

597, 2002.

Acest sistem unitar şi corelat de fonduri formează bugetul general consolidat, prin care se dimensionează şi se compară, la nivelul unui an veniturile şi cheltuielile statului şi ale celorlalte instituţii publice.

Bugetul general consolidat reflectă, aşadar, fluxurile financiare publice de formare a veniturilor fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii, în conformitate cu nevoia socială şi cu obiectivele de politică financiară specifice anului la care se referă.

Bugetul de stat este una din componentele majore ale sistemului financiar prin ponderea mare – 25-30% pe care o reprezintă în produsul intern brut, dar şi prin rolul pe care îl are în funcţionarea unor pârghii financiare (fiscală, vamală, a cheltuielilor publice), ca şi în acţiunile de predicţie şi planificare macroeconomică.3

Potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, prin buget se înţelege un document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice4.

Bugetul de stat poate fi definit sub 3 aspecte5:• sub aspect formal, bugetul public reprezintă documentul

program în care statul înscrie anual mărimea și structura veniturilor și cheltuielilor din cadrul economiei publice;

• sub aspect juridic, bugetul public este actul prin care se prevăd și se aprobă prin lege veniturile și cheltuielile anuale ale statului și ale altor entități de drept public;

• sub aspect economic, bugetul se stat reprezintă relații economice sub formă bănească ce iau naștere în procesul repartiției produsului intern brut în legătură cu îndeplinirea funcțiilor și sarcinilor statului.

3 http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap54 Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în „Monitorul Oficial” nr. 597,20025 Marcel Drăcea, Tudor Ciurezu “Buget şi Trezorerie Publică” Ed. Universitaria Craiova, 2003

Rolul bugetului de stat este pus în evidenţă de modalităţile de exercitare a funcţiilor finanţelor publice. Bugetul nu reprezintă doar un tablou sintetic în care se înscriu şi prin care se compară veniturile şi cheltuielile publice. Rolul acestuia este mult mai complex. El este considerat un instrument prin care se realizează alocarea şi redistribuirea resurselor şi care prezintă utilitate în procesul reglării activităţii economice şi sociale.

Rolul bugetului de stat se manifestă în activitatea economică, socială şi financiară, exprimându-se astfel:

• din punct de vedere financiar, asigură mobilizarea şi distribuirea resurselor financiare ale statului, în vederea îndeplinirii funcţiilor şi sarcinilor sale;

• din punct de vedere economic, bugetul de stat cuprinde diverse instrumente şi tehnici de intervenţie în activitatea economică şi socială, prin intermediul cărora statul îşi realizează politica de stimulare economică şi protecţie socială6.

Rolul alocativ al bugetului decurge din însăşi natura statului, care în mod tradiţional îşi asumă sarcina finanţării serviciilor publice. Bugetul general al statului reflectă, în partea de cheltuieli a acestuia, modul de alocare a resurselor fiecărui an bugetar.

Rolul distributiv al bugetului este pus în evidenţă tocmai de natura lui specifică, respectiv aceea de instrument ce reflectă relaţii de mobilizare a resurselor şi de repartizare a acestora pentru finanţarea unor activităţi şi acţiuni determinate expres. Bugetul este instrumentul prin care se redistribuie o parte din produsul intern brut.

Rolul de reglare a vieţii economice decurge în importanţa bugetului de stat ca instrument cu putere de lege, prin care se reflectă politica economică promovată de Guvern. Prin orientările 6 Cioponea, Mariana-Cristina, Leonte, Doina, Finanţe publice. Note de curs, Editura Fundaţiei ROMÂNIA DE MÂINE, Bucureşti, 2001, p. 15.

bugetului se poate acţiona asupra economiei stimulând sau frânând o anumită activitate. Autorităţile publice pot acţiona, în acest scop, prin intermediul cheltuielilor, veniturilor şi soldului bugetar.

Analiza veniturilor bugetului de stat

Conform legii bugetului de stat, constituirea veniturilor bugetare se face ţinând seama de impozitele, taxele, contribuţiile şi toate celelalte vărsăminte prelevate de la persoanele fizice şi/sau juridice.

Veniturile publice includ resursele financiare ale administraţiei de stat,ale asigurărilor sociale de stat şi ale instituţiilor publice cu caracter autonom.

Dimensiunea şi structura lor depind de un complex de factori, în care se includ:

factori economici, concretizaţi în produsul intern brut şi dinamica sa;

factori monetari, de tipul masă monetară, credit, dobândă,concretizaţi în preţ şi evoluţia sa;

factori sociali, respectiv educaţionali, culturali, de sănătate ş.a.;

factori demografici, concretizaţi în numărul şi structura populaţiei şicare determină numărul contribuabilor;

factori politici şi militari; factori financiari, care se concretizează în dimensiunea

cheltuielilorpublice.

Veniturile bugetare se pot clasifica din mai multe puncte de

vedere7:

1. După modul cum sunt calculate, așezate și încasate, impozitele pot fi:a)Impozite directe, care se percep periodic (lunar,

trimestrial, anual), direct și nominal de la persoanele fizice și juridice pe baza venitului constatat sau asupra valorii bunurilor ce le aparțin, cum sunt, de exemplu, impozitul pe profit, impozitul pe salarii, impozitul pe clădiri, impozitul pe veniturile agricole etc.

Având în vedere criteriile care stau la baza așezării și încasării impozitelor directe, acestea se pot clasifica în impozite reale și impozite personale.

b) Impozite indirecte, care se încaseaza prin prețul mărfurilor (cu deosebire a celor de consum), odată cu vânzarea acestora, fiind numite și impozite pe cheltuieli. În prezent, la noi in țara, avem în aceasta categorie: taxa pe valoarea adăugată, accizele, taxele vamale etc.

2. Din punctul de vedere al materiei impozabile, impozitele se pot clasifica astfel: a) impozite pe venit; b) impozite pe avere c) impozite pe cheltuieli.

3. Din punctul de vedere al provenienței lor, se disting următoarele categorii de venituri bugetare:- venituri bugetare care provin de la companiile naționale,

regiile autonome, societățile comerciale cu capital de stat și instituțiile publice, cum sunt: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, contribuțiile la asigurarile sociale de stat și de sănătate, taxa asupra terenurilor proprietate a statului, veniturile 7 Gheorghe Bistriceanu, Gheorghe Popescu “ Bugetul de Stat al României” Ed. Universitaria 2007

din operațiunile cu străinătatea, taxele pentru verificarea aparatelor de măsurat și cântărit, veniturile din vânzarea unor bunuri ale statului (privatizare) etc. Încasarea veniturilor bugetare de la companiile naționale, regiile autonome, societățile comerciale cu capital de stat și instituțiile publice nu duce la schimbarea formei de proprietate asupra acestor resurse bănești, deoarece ele rămân mai departe în proprietatea întregii națiuni;

- venituri bugetare care provin de la unitățile și organizațiile cooperatiste, cum sunt: impozitul pe profitul cooperativelor meșteșugărești, de consum și al celor de credit, impozitul pe veniturile asociatiilor agricole, taxa pe valoarea adaugată, diferite taxe etc. Mobilizarea acestor venituri la bugetul statului atrage după sine schimbarea formei de proprietate; mijloacele bănesti încasate din proprietatea cooperatistă în proprietatea statului;

- venituri bugetare care se încasează de la întreprinderile mixte, private, întreprinzători particulari, cum sunt: impozitul pe profit, taxa pe valoarea adăugată, taxe, contribuții pentru asigurările sociale etc. Aceste venituri, odată încasate, devin proprietate publică;

- venituri bugetare care se încasează de la populație, și anume:impozitul pe veniturile populației, impozitul pe salarii, impozitul peveniturile agricole, impozitele și taxele locale etc. Populația poate contribuiși în mod voluntar la formarea veniturilor bugetare, și anume pe următoarelecăi: prin participarea la Loteria Națională, prin subscrieri la împrumuturilede stat, prin creșterea soldului general al depunerilor la CEC, prin donațiietc. Încasarea acestor venituri conduce la transformarea lor în proprietate publică.

- venituri care provin din împrumuturi externe. În anumite situații, statul poate să apeleze și la împrumuturile externe; ponderea acestor venituri în totalul veniturilor statului trebuie să fie relativ neînsemnată;

- venituri din taxe vamale și alte venituri. Taxele vamale se încasează la bugetul de stat de la agenții economici și persoanele fizice pentru mărfurile importate, în vederea raționalizării importurilor și în scopul stimulării producerii în față a unor produse similare. De asemenea, taxele vamale se încaseaza și de la alte persoane juridice și de la persoanele fizice pentru bunurile aduse sau primite din străinătate, precum și pentru bunurile expediate sau duse în străinătate. Există taxe vamale de import, de export și de tranzit.

4. Din punctul de vedere al conținutului economic, veniturile bugetare se pot clasifica în trei categorii:- venituri bugetare care au conținut fiscal, adică sunt

impozite, ca de exemplu: impozitul pe profit, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe veniturile agricole, impozitele și taxele de la societățile mixte, private și de la populație;

- venituri bugetare care nu au caracter fiscal, cum sunt, spre exemplu: vărsămintele din profitul net al companiilor naționale, contribuțiile pentru asigurările sociale de stat, veniturile din operațiunile cu străinătatea, vărsăminte la buget de la instituțiile publice, restituiri de fonduri din finanțarea bugetară a anilor precedenți, încasarea ratelor și dobânzilor la creditele externe acordate de la buget etc.;

- venituri din capital, care cuprind venituri din valorificarea unor bunuri ale instituțiilor publice, venituri din valorificarea stocurilor de la rezerva de stat și de mobilizare.

5. După caracterul veniturilor bugetare, există:

- venituri curente, ordinare (obișnuite, normale, cu caracter deregularitate, de permanență), care formează baza veniturilor bugetare, ca de exemplu: impozitul pe profit, impozitul pe salarii, taxa pe valoarea adăugată, impozitul pe veniturile agricole, diferite taxe etc.;

- venituri extraordinare, care se încasează în situații excepționalepentru a face față unor cheltuieli neobișnuite, ca de exemplu, lansareaunui împrumut de stat, instituirea unui impozit special, a unei taxe etc.

6. Din punctul de vedere al apartenenței veniturilor la componentele bugetului public național, ele se clasifică în următoarele categorii:

• venituri care se încaseaza la bugetul de stat;

• venituri care revin bugetelor locale;• venituri care alimentează bugetele fondurilor speciale;

• venituri care alimentează bugetul asigurărilor sociale de stat;

• venituri care se cuvin bugetului asigurărilor sociale pentru sanătate.

Astfel, veniturile menţionate în bugetul de stat cuprind veniturile curente (venituri fiscale şi nefiscale), veniturile din capital şi încasările din rambursarea împrumuturilor acordate (figura 1).

Fig.1. – Componentele veniturilor bugetare

În categoria veniturilor bugetare conform legii bugetare şi a Codului Fiscal întâlnim că veniturile fiscale cuprind impozite directe şi impozite indirecte, precum impozitul pe profit, impozitul pe salarii şi pe venit, impozite şi taxe pe proprietate, alte impozite directe, contribuţiile pentru pensia suplimentară şi pentru persoanele cu handicap, taxa pe valoare adăugată, accizele, taxele vamale şi alte impozite indirecte – figura 2.

Fig.2. – Componentele veniturilor curente – fiscal

În categoria veniturilor bugetare potrivit aceloraşi reglementări în vigoare întâlnim şi veniturile nefiscale care cuprind veniturile din proprietate şi veniturile din vânzări de bunuri şi servicii – figura 3.

Fig.3. – Componentele veniturilor curente – nefiscaleStructura veniturilor bugetului de stat în anul 2006

-1.01-31.12.2006-Tabel 1

VENITURI – TOTAL 40.698,1 100,000%

1. Venituri curente 40.513,0 99,545%

1.1. Venituri fiscale 37.900,1 93,125%

a) Impozite directe 11.488,8 28,229%

- impozitul pe profit 7.905,4 19,424%

- impozitul pe salarii și venit 2.203,6 5,415%

- alte impozite directe 1.048,8 2,577%

- contribuții 331,0 0,813%

b) Impozite indirecte 26.373,9 64,804%

- taxa pe valoarea adăugată 13.224,0 32,493%

- accize 9.943,1 24,431%

- taxe vamale 2.596,2 6,379%

- alte impozite indirecte 7,9 0,019%

1.2 Venituri nefiscale 2.281,8 5,607%

Venituri nefiscale

Veniturile din vânzări de bunuri

și servicii

Venituri din proprietate

2. Venituri din capital 183,3 0,450%

3. Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate

1,8 0,004%

Sursa www.mfinante.ro

Potrivit datelor din table, în anul 2006 cea mai mare parte a veniturilor bugetului de stat a provenit din TVA în proporție de 32,49%, urmată la o diferență de 8% de accize și de aproximativ 13% de impozitul pe profit.

Fig.4 Structura veniturilor bugetului de stat în anul 2006

Structura veniturilor bugetului de stat în anul 2007- 1.01-31.12.2007-

Tabel 2VENITURI – TOTAL 48.984,6 100,00% 1. Venituri curente 48.438,5 98,89% 1.1. Venituri fiscale 44.916,7 91,70% a) Impozite directe 14.664,7 29,94% - impozitul pe profit 10.528,8 21,49% - impozitul pe salarii și venit 2.776,9 5,67%

- alte impozite directe 950,9 1,94% - contribuții 408,4 0,83% b) Impozite indirecte 29.332,8 59,88% - taxa pe valoarea adăugată 16.690,7 34,07% - accize 11.207,8 22,88% - taxe vamale 855,7 1,75% - alte impozite indirecte 578,6 1,18% 1.2 Venituri nefiscale 3.113,5 6,36% 2. Venituri din capital 120 0,24% 3. Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate

4,4 0,01%

Sursa www.mfinante.ro

Potrivit datelor din tabel, în anul 2007 cea mai mare parte a veniturilor bugetului de stat a provenit din TVA în proporție de 34,07%, urmată de accize (22,88% ) și de impozitul pe profit ( 21,49%).

Fig.5 Structura veniturilor bugetului de stat în anul 2007

Structura veniturilor bugetului de stat în anul 2008- 1.01-30.11.2008 -

Tabel 3VENITURI – TOTAL 58.554,7 100,00%

1. Venituri curente 56.906,5 97,18%

1.1. Venituri fiscale 52.846,7 90,25%

a) Impozite directe 18.096,9 30,90%

- impozitul pe profit 12.890,1 22,01%

- impozitul pe salarii și venit 3.442,6 5,87%

- alte impozite directe 1.351,2 2,30%

- contribuții 413,0 0,70%

b) Impozite indirecte 35.162,8 60,05%

- taxa pe valoarea adăugată 22.050,1 37,65%

- accize 11.368,6 19,41%

- taxe vamale 897,7 1,53%

- alte impozite indirecte 846,4 1,44%

1.2 Venituri nefiscale 3.646,7 6,22%

2. Venituri din capital 134,3 0,22%

3. Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate

6,4 0,01%

Sursa www.mfinante.ro

Potrivit datelor din tabel, în anul 2008 cea mai mare parte a veniturilor bugetului de stat a provenit din TVA în proporție de (37,65%), urmată de impozitul pe profit(22,01% ) și de accize( 19,41%).

Fig.6 Structura veniturilor bugetului de stat în anul 2008

Structura veniturilor bugetului de stat în anul 2009- 1.01-30.11.2009 –

Tabel 4VENITURI – TOTAL 49,965,5 100,00% 1. Venituri curente 49.009,2 98,08% 1.1. Venituri fiscale 45.325,1 90,72% a) Impozite directe 16.246,9 32,51% - impozitul pe profit 11.524,4 23,06% - impozitul pe salarii și venit 2.988,8 5,98% - alte impozite directe 1.351,2 2,70% - contribuții 382,5 0,76% b) Impozite indirecte 28.924,8 57,88% - taxa pe valoarea adăugată 15,.377,8 30,77% - accize 12.984,0 25,98% - taxe vamale 606,8 1,21% - alte impozite indirecte 496,2 0,99% 1.2 Venituri nefiscale 3.297,6 6,59% 2. Venituri din capital 35,8 0,07% 3. Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate

-201,0 -0,40

Sursa www.mfinante.ro

Potrivit datelor din tabel, în anul 2009 cea mai mare parte a veniturilor bugetului de stat a provenit din TVA în proporție de (30,77%), urmată de accize (25,98% ) și de impozitul pe profit ( 23,06%).

Fig.7 Structura veniturilor bugetului de stat în anul 2009

Analiza dinamicii veniturilor bugetului de stat în România în perioada 2006 – 2009

Tabel 5Anii 2006 2007 2008 2009

Impozitul pe profit 7.905,40 10.528,80 12890,1 11524,4Impozitul pe salarii

și venit2,203.60 2.776.90 3442,6 2988,8

Alte impozite directe

1,048.80 950.9 1351,2 1351,2

Contribuții 331,0 408.4 413 382,5Taxa pe valoarea

adăugată13,224.0

016,690.70 22050,1 15377,8

Accize 9,943.10 11,207.80 11368,6 12984Taxe vamale 2,596.20 855.7 897,7 606,8Alte impozite

indirecte7.9 578.6 846,4 496,2

Venituri nefiscale 2,281.80 3,113.50 3646,7 3297,6 Venituri din

capital183.3 120,0 134,3 35,8

Fig.8 Evoluția veniturilor bugetului de stat în perioada 2006 -2009

Concluzii finale

Dupa cum se poate observa cel mai mare aport la constituirea veniturilor bugetului de stat a fost adus de TVA ( depășind în anul 2008 20.000 mil.), urmată de impozitul pe profit( acesta atingând nivelul maxim de 10.000 mil. tot în 2008), accizele având o evolutie crescătoare pe parcursul celor 4 ani analizați.

Impozitul pe salarii și veniturile nefiscale situându-se cam la același nivel avanând un aport de până la 5000 mil.

Bibliografie

1. Cioponea, Mariana-Cristina, Leonte, Doina, Finanţe publice. Note de curs, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2001, p. 15.2. Gheorghe Bistriceanu, Gheorghe Popescu“ Bugetul de Stat al României” Ed. Universitaria 20073. Marcel Drăcea, Tudor Ciurezu “Buget şi Trezorerie Publică” Ed. Universitaria Craiova, 20034. Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, publicată în ,,Monitorul Oficial" nr. 597, 20025. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5

6. www.insse.ro 7. www.mfinante.ro 8. www.bnro.ro