Evoluţia veniturilor bugetului local al Primăriei Suceava în perioada

2010-2014

1

Cuprins

I. Descrierea instituţiei publice.........................................................................................................3II. Veniturile bugetului local..............................................................................................................4III. Indicatorii de nivel si structură..................................................................................................6

A. Indicatorii de nivel....................................................................................................................6a. Ponderea VENITURILOR TOTALE în PIB............................................................................6b. Venitul mediu pe locuitor..........................................................................................................6B. Indicatorii de structură..............................................................................................................7a. Ponderea fiecărei categorii de venituri în VENITURILE TOTALE........................................7b. Ponderea fiecărei categorii de venituri în PIB........................................................................10

IV. Indicatorii de dinamică............................................................................................................13a. Modificarea absolută...........................................................................................................13b. Modificarea relativă............................................................................................................13c. Coeficientul de elasticitate..................................................................................................14d. Modificarea ponderii VT în PIB.........................................................................................15e. Coeficientul de concordanţă................................................................................................16

V. Concluzii.....................................................................................................................................17VI. Bibliografie.............................................................................................................................17

2

I. Descrierea instituţiei publice

Municipiul Suceava se află în extremitatea nord-estică a României, în Podișul Sucevei. Este

reședința și totodată cel mai mare centru urban al județului cu același nume, fiind localizat în partea

central-estică a sa.

Localitatea a fost declarată municipiu în anul 1968, fiind cel mai vechi municipiu dintre cele

cinci care se găsesc pe teritoriul județului Suceava: Suceava, Fălticeni, Rădăuți, Câmpulung

Moldovenesc și Vatra Dornei . De asemenea, Suceava reprezintă de departe principalul centru

economic, social, politic și cultural al județului. 

Primăria Municipiului Suceava este o instituție din municipiul Suceava, ce își are sediul într-o clădire construită în anii '90 ai secolului al XX-lea, în cartierul Areni. Primăria orașului s-a mutat în actualul sediu în anul 2001, înainte în această clădire desfășurându-și activitatea sucursala Băncii Agricole (ulterior Raiffeisen). Sediul anterior al primăriei a fost Palatul de Justiție, situat în apropiere.

Administrația publică în unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor autonomiei locale, a descentralizării serviciilor publice, a eligibilității autorităților administrației publice locale, a legalității și al consultării cetățenilor în soluționarea problemelor locale.

Autoritățile administrației publice locale au dreptul și capacitatea de a soluționa și gestiona, în numele și în intresul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii. Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.

Consiliul local și primarul, ca autorități ale administrației publice locale, au dreptul ca în limitele competențelor lor să coopereze și să se asocieze cu alte autorități ale administrației publice din țară sau din străinătate, în condițiile legii. Conform legii, municipiul Suceava este persoană juridică de drept public, are patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.

Primarul Sucevei este Ion Lungu care a fost ales în 2004 din partea PNL, reales în 2008 și apoi în 2012 din partea PD-L ,viceprimarii sunt Gavril Vîrvara (PSD) și Ovidiu Doroftei (PNL) – ambii aleși în 2012. Consiliu Local: consiliul local al Sucevei este format din 23 de consilieri după alegerile locale din 2012.

3

II. Veniturile bugetului local

În tabelul următor voi prezenta veniturile bugetului local al Primăriei SUCEAVA aferente anilor 2010-2014.

Tabel nr. 1. Veniturile bugetului local al Primăriei Suceava

DENUMIRE INDICATOR

2010 2011 2012 2013 2014

I. Venituri curente

239.510.410 167.899.087 198.507.284 251.532.060 182.758.926

A. Venituri fiscale

215.941.300 143.899.087 165.955.719 200.625.691 160.029.288

B. Venituri nefiscale

23.569.110 24.001.797 32.551.565 50.906.369 22.729.638

II. Venituri de capital

80.740.000 352.173 418.352 300.000 209.131

III. Subvenţii 20.917.371 13.100.000 27.277.557 20.550.889 51.201.717

TOTAL VENITURI

372.650.454 224.064.585 259.351.621 272.382.949 234.169.774

Sursa: PRIMĂRIA SUCEAVA http://www.primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/AllByUNID/000091A6?OpenDocument

0

50.000.000

100.000.000

150.000.000

200.000.000

250.000.000

300.000.000

2010 2011 2012 2013 2014

I. Venituri curente

A. Venituri fiscaleB. Venituri nefiscale

II. Venituri de capitalIII. Subvenţii

Graficul nr 1. Evolutia veniturilor bugetului local al Primăriei SUCEAVA in perioada 2010 – 2014

4

În acest grafic este evidenţiată evoluţia veniturilor bugetului de local al primăriei Suceavaal României în perioada 2010-2014. Se poate observa ca aproximativ toate categoriile de venituri sunt oscilează. În 2011 si 2012 veniturile au fost în scădere faţă de anul 2010, în 2013 înregistrează o crestere urmând ca în 2014 acestea să scadă din nou. În toate cele cinci perioade de timp cea mai mare categorie de venituri este cea a veniturilor curente, urmată de cele fiscale si de veniturile de capital.

Tabel nr. 2. Evolutia PIB-ului, populaţiei

PIB SUCEAVA

9.820.000.000 10.370.000.000 11.460.000.000 12.720.000.000 13.100.000.000

POPULAŢIE SUCEAVA

107.208 91.030  86.282  82.323 80.970

Sursa: insse.ro

0

2.000.000.000

4.000.000.000

6.000.000.000

8.000.000.000

10.000.000.000

12.000.000.000

14.000.000.000

2010 2011 2012 2013 2014

Graficul nr. 2. Evoluţia PIB-ului în Suceava

În acest grafic am reprezentat evoluţia PIB-ului în Suceava, în perioada 2010-2014. La fel ca și cheltuielile produsul intern brut este în creștere, pornește de la o valoare de 9.820.000.000 lei și ajunge la o valoare de 13.100.000 ei.

III. Indicatorii de nivel si structură

5

În tabelul următor voi calcula indicatori de nivel si cei de structura pe baza datelor prezentate in tabelul nr. 1 prezentat anterior.

A. Indicatorii de nivel

a. Ponderea VENITURILOR TOTALE în PIB

x 100Tabel nr. 3. Ponderea veniturilor totale în PIB

DENUMIRE INDICATOR 2010 2011 2012 2013 2014

VENITURI TOTALE 3,79 % 2,16 % 2,26 % 2,14 % 1,79 %

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

3,50

4,00

2010 2011 2012 2013 2014

Graficul nr. 3. Ponderea Veniturilor Totale în PIB

În acest grafic este evidenţiată evoluţia ponderii veniturilor totale în PIB. În anul 2010 se intregistrează o pondere de 3,79 %, in 2011 2,16 %, în 2012 2,26 %, în 2013 2,14 %, ajungându-se ca în 2014 să se ajungă la o pondere de 1,79 %.

b. Venitul mediu pe locuitor

6

Tabel nr. 4. Evoluţia venitului mediu pe locuitor

DENUMIRE INDICATOR 2010 2011 2012 2013 2014

VENITURI TOTALE 3475,96 2461,30 3005,86 3308,71 2892,06

0,00

500,00

1000,00

1500,00

2000,00

2500,00

3000,00

3500,00

2010 2011 2012 2013 2014

Graficul nr. 4. Venitul mediul pe locuitor

În acest grafic am reprezentat venitul mediu pe locuitor în perioada 2010-2014. Se pornește în 2010 de la o valoare de aproximativ 3475,96 lei/locuitor, a crescut pe parcursul celor cinci ani, ajungându-se ca în 2014 să aibă o valoare de 2892,06 lei/locuitor.

B. Indicatorii de structură

a. Ponderea fiecărei categorii de venituri în VENITURILE TOTALE

g% = x 100

Tabel nr. 5. Ponderea fiecărei categorii de venituri în VENITURILE TOTALE

7

DENUMIRE INDICATOR g% = x 100

2010 2011 2012 2013 2014

I. Venituri curente din

care: 95,00 % 92,64 % 88,89 % 93,12 % 91,68 %A. Venituri

fiscale: 81,34% 83,69 % 79,08 % 84,99 % 84,94 %B. Venituri

nefiscale 13,66 % 8,95 % 9,81 % 8,13 % 6,74 %II. Venituri de

capital 0,08 % 0,07 % 0,97 % 0,33 % 0,28 %III. Subvenţii

4,92 % 7,29 % 10,13 % 6,55 % 8,05 %

I. Venituri curente

A. Venituri fiscale

B. Venituri nefiscale

II. Venituri de capital

III. Subvenţii

Graficul nr. 5. Ponderea veniturilor în veniturile totale în anul 2010

În acest grafic se poate observa că cea mai mare pondere în veniturile totale în anul 2010 o deţin veniturile curente, urmată de cele fiscale, apoi de veniturile de capital.

8

I. Venituri curente

A. Venituri fiscale

B. VeniturinefiscaleII. Venituri decapitalIII. Subvenţii

Graficul nr. 6. Ponderea veniturilor în veniturile totale în anul 2011

În acest grafic se poate observa că cea mai mare pondere în veniturile totale în anul 2011 o deţin veniturile curente, urmată de cele fiscale, apoi de subvenţii.

I. Venituri curente

A. Venituri fiscale

B. Venituri nefiscale

II. Venituri de capital

III. Subvenţii

Graficul nr. 7. Ponderea veniturilor în veniturile totale în anul 2012

În acest grafic se poate observa că cea mai mare pondere în veniturile totale în anul 2012 o deţin veniturile curente, urmată de cele fiscale, apoi de subvenţii.

9

I. Venituri curente

A. Venituri fiscale

B. Veniturinefiscale

II. Venituri decapital

III. Subvenţii

Graficul nr. 8. Ponderea veniturilor în veniturile totale în anul 2013

În acest grafic se poate observa că cea mai mare pondere în veniturile totale în anul 2013 o deţin veniturile curente, urmată de cele fiscale, apoi de subvenţii.

I. Venituri curente

A. Venituri fiscale

B. Veniturinefiscale

II. Venituri decapital

III. Subvenţii

Graficul nr. 9. Ponderea veniturilor în veniturile totale în anul 2014

În acest grafic se poate observa că cea mai mare pondere în veniturile totale în anul 2014 o deţin veniturile curente, urmată de cele fiscale, apoi de subvenţii.

b. Ponderea fiecărei categorii de venituri în PIB

g%=

10

Tabel nr. 6. Ponderea fiecărei categorii de venituri în PIB

DENUMIRE INDICATOR g%=

2010 2011 2012 2013 2014

I. Venituri curente 2,44 1,62 1,73 1,98 1,40

A. Venituri fiscale2,20 1,39 1,45 1,58 1,22

B. Venituri nefiscale 0,24 0,23 0,28 0,40 0,17

II. Venituri de capital 0,82 0,00 0,00 0,00 0,00

III. Subvenţii0,21 0,13 0,24 0,16 0,39

I. Venituri curente

A. Venituri fiscale

B. Veniturinefiscale

II. Venituri decapital

III. Subvenţii

Graficul nr. 10. Ponderea veniturilor în PIB ăn anul 2010

În acest grafic se poate observa că cea mai mare pondere în în PIB în anul 2010 o deţin veniturile curente, urmată de cele fiscale, apoi de veniturile de capital.

11

I. Venituri curente

A. Venituri fiscale

B. Veniturinefiscale

II. Venituri decapital

III. Subvenţii

Graficul nr. 11. Ponderea veniturilor în PIB în anul 2011

În acest grafic se poate observa că cea mai mare pondere în în PIB în anul 2011 o deţin veniturile curente, urmată de cele fiscale, apoi de cele nefiscale.

I. Venituri curente

A. Venituri fiscale

B. Veniturinefiscale

II. Venituri decapital

III. Subvenţii

Graficul nr. 12. Ponderea veniturilor în PIB în anul 2012

În acest grafic se poate observa că cea mai mare pondere în în PIB în anul 2012 o deţin veniturile curente, urmată de cele fiscale, apoi de cele nefiscale.

12

I. Venituri curente

A. Venituri fiscale

B. Veniturinefiscale

II. Venituri decapital

III. Subvenţii

Graficul nr. 13. Ponderea veniturilor în PIB în anul 2013

În acest grafic se poate observa că cea mai mare pondere în în PIB în anul 2013 o deţin veniturile curente, urmată de cele fiscale, apoi de cele nefiscale.

I. Venituri curente

A. Venituri fiscale

B. Veniturinefiscale

II. Venituri decapital

III. Subvenţii

Graficul nr. 11. Ponderea veniturilor în PIB în anul 2014

În acest grafic se poate observa că cea mai mare pondere în în PIB în anul 2014 o deţin veniturile curente, urmată de cele fiscale, apoi de cele nefiscale.

13

IV. Indicatorii de dinamică

În tabelul următor voi calcula indicatori de dinamica pe baza datelor prezentate in tabelul nr. 1.

a. Modificarea absolută∆VT =

Tabel nr. 7. Modificarea absolută a veniturilor

DENUMIRE INDICATOR

∆VT=

∆VT = ∆VT = ∆VT = ∆VT =

VENITURI TOTALE -148.585.869 35.287.036 13.031.328 -38.213.175

-160.000.000-140.000.000-120.000.000-100.000.000

-80.000.000-60.000.000-40.000.000-20.000.000

020.000.00040.000.000

∆VT1 ∆VT2 ∆VT3 ∆VT4

Graficul nr. 14. Modificarea absolută a veniturilor

Din acest grafic se poate observa faptul că cea mai mare modificare au avut-o veniturile în 2012 comparativ cu 2011 de aproximativ 35.287.036 lei , urmată de cea din 2013 comparativ cu 2012 de 13.031.328 lei. Cea mai mică modificare s-a înregistrat în 2011 comparativ cu 2010 și anume -148.585.869 lei.

b. Modificarea relativă

∆VT% =

Tabel nr. 8 Modificarea relativă a veniturilor

DENUMIRE INDICATOR

∆VT%

∆VT%1 ∆VT%2 ∆VT%3 ∆VT%4VENITURI TOTALE -39,87 % 15,75 % 5,02 % -14,03 %

14

-40,00%

-30,00%

-20,00%

-10,00%

0,00%

10,00%

20,00%

∆VT%1 ∆VT%2 ∆VT%3 ∆VT%4

Graficul nr.15 . Modificarea relativă a veniturilor totale

Din acest grafic se poate observa faptul că cea mai mare modificare relativă au avut-o veniturile în 2012 comparativ cu 2011 de aproximativ 15,75 % urmată de cea din 2013 comparativ cu 2012 de 5,02 % . Cea mai mică modificare s-a înregistrat în 2011 comparativ cu 2010 și anume -39,87 %.

c. Coeficientul de elasticitate

Tabel nr 9. Evoluţia coeficientului de elasticitate

DENUMIRE INDICATOR

e=

e e e3 e4VENITURI TOTALE -7,12 1,50 0,46 -4,70

15

-8,00-7,00-6,00-5,00-4,00-3,00-2,00-1,000,001,002,00

e1 e2 e3 e4

Graficul nr. 16. Coeficientul de elasticitateDin acest grafic se poate observa că cel mai ridicat coeficient de elasticitate s-a înregistrat în

2012 comparativ cu 2011 ajungând la o valoare de aproximativ 1,5. Acesta a înregistrat o creștere faţă de perioada precedentă , urmând să scadă în 2013, 2014, ajungând la valoare de -4,7.

d. Modificarea ponderii VT în PIB

∆VT/PIB =

Tabel nr. 10 . Modificarea ponderii VT în PIB

DENUMIRE INDICATOR ∆VT/PIB =

∆VT/PIB ∆VT/PIB ∆VT/PIB ∆VT/PIBVENITURI TOTALE

-1,63 0,1 -0,12 -0,35

16

-1,8-1,6-1,4-1,2

-1-0,8-0,6-0,4-0,2

00,2

∆VT/PIB1 ∆VT/PIB2 ∆VT/PIB3 ∆VT/PIB4

Graficul nr. 17. Modificarea ponderii veniturilor in PIB

În acest grafic se observă faptul că cea mai ridicată pondere a veniturilor în PIB s-a înregistrat în 2012/2011 și anume 0,1 %. În perioada 2013/2014 s-a înregistrat o scădere negativă.

e. Coeficientul de concordanţă

Tabel nr.11. Evoluţia coeficientul de concordantă

DENUMIRE INDICATOR

k =

k k k3 k4VENITURI TOTALE

0,57 1,05 0,95 0,83

17

0,00

0,20

0,40

0,60

0,80

1,00

1,20

k1 k2 k3 k4

Graficul nr. 5. Coeficientul de concordantă

Din acest grafic se poate observa că cel mai ridicat coeficient de elasticitate s-a înregistrat în 2012/2011 , si anume 1,05. În următoarele perioade continuă să scada ajungând la valoare de 0,83 .

18

V. Concluzii

În acest proiect am analizat veniturile bugetului de local al primăriei Suceava din perioadă 2010-2014. Am clasificat aceste venituri în funcţie de clasificaţia funcţională după cum urmează:

1. Venituri curente:a. Venituri fiscaleb. Venituri nefiscale

2. Venituri de capital3. Subvenţii

În urma analizei evoluţiei veniturilor bugetului de local al primăriei Suceava în perioada 2010-2014. Se poate observa ca aproximativ toate categoriile de venituri sunt oscilează. În 2011 si 2012 veniturile au fost în scădere faţă de anul 2010, în 2013 înregistrează o crestere urmând ca în 2014 acestea să scadă din nou. În toate cele cinci perioade de timp cea mai mare categorie de venituri este cea a veniturilor curente, urmată de cele fiscale si de veniturile de capital.

Venitul mediu pe locuitor în perioada 2010-2014 pornește în 2010 de la o valoare de aproximativ 3475,96 lei/locuitor, a scăzut pe parcursul celor cinci ani, ajungându-se ca în 2014 să aibă o valoare de 2892,06 lei/locuitor.

Pe parcursul celor cinci ani, 2010- 2014 ponderea cea mai ridicată în veniturile totale o deţin veniturile curente, acestea sunt urmate de veniturile fiscale si de cele nefiscale.

Pe parcursul celor cinci ani, 2010- 2014 ponderea cea mai ridicată în PIB o deţin veniturile curente, acestea sunt urmate de veniturile fiscale si de cele nefiscale.

19

VI. Bibliografie

- www.insse.ro - http://www.primariasv.ro/portal/suceava/portal.nsf/Index/100?OpenDocument - https://ro.wikipedia.org/wiki/Prim%C4%83ria_Municipiului_Suceava

20