1

EEVVAALLUUAARREEAA PPRROOIIEECCTTUULLUUII SSTTRRAATTEEGGIIEEII NNAAȚȚIIOONNAALLEE

AANNTTIICCOORRUUPPȚȚIIEE ȘȘII ÎÎNNAAIINNTTAARREEAA PPRROOPPUUNNEERRIILLOORR DDEE

MMOODDIIFFIICCAARREE ȘȘII CCOOMMPPLLEETTAARREE PPAARRVVEENNIITTEE DDIINN PPAARRTTEEAA

MMEEMMBBRRIILLOORR AALLIIAANNȚȚEEII AANNTTIICCOORRUUPPȚȚIIEE

Alianța

Anticorupție

Fundația Est

Europeană Guvernul

Suediei

Guvernul

Danemarcei

2

Studiul a fost realizat de Tatiana Busuncian, consultant în cadrul

Proiectului „Evaluarea proiectului Strategiei Naționale Anticorupție și

înaintarea propunerilor de modificare și completare parvenite din

partea membrilor Alianței Anticorupție”, finanțat de Fundația Est-

Europeană, Guvernul Suediei și Guvernul Danemarcei.

Opiniile exprimate reflectă poziția autorului și nu reprezintă în mod

neapărat punctul de vedere al finanțatorului.

3

CUPRINS

I. Introducere

II. Considerații generale

2.1. Importanța proiectului Strategiei Naționale Anticorupție

2.2. Scopul și structura studiului de evaluare

III. Evaluarea datelor cantitative și calitative în vederea

implementării actualei Strategii Naționale Anticorupție

3.1. Politici naționale și instituții de combatere a corupției.

Mecanisme formale și informale de acțiune și de participare.

3.2. Transparența serviciului public și prevenirea corupției.

Eficacitatea instrumentelor anticorupție

IV. Evaluarea propunerilor pentru îmbunătățirea SNA și a

Planului de acțiuni.

4.1. Sinteza propunerilor membrilor AAC pentru SNA expuse în

cadrul ședinței Alianței Anticorupție din 22.12.2015.

4.2. Sinteza propunerilor pe marginea recomandărilor Conferinței

Naționale Anticorupție, ediția XI, 9 decembrie 2015.

V. Referințe bibliografice și note

4

ABREVIERI

AAC – Alianţa Anticorupţie (uniune benevolă de organizaţii

neguvernamentale din Republica Moldova)

APC – autorutate publică centrală

CAPC – Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției

CNA – Centrul Naţional Anticorupţie

CNI – Comisia Națională de Integritate

CNPF – Comisia Naţională a Pieţei Financiare

CSNAOP – Comisia securitate naţională, apărare şi ordine publică

CoE – Consiliul Europei

EAG – Grupul Eurasiatic pentru combaterea legalizării veniturilor

provenite din activitatea ilicită

Europol – organizație de combatere a criminalității la nivel european,

având sediul la Haga (Olanda)

FMI – Fondul Monetar Internaţional

Grupul EGMONT – organizaţie internaţională care asigură schimbul

securizat de date și informații între unitățile de informații financiare

GRECO - Grupul de state împotriva corupţiei

IPC – indice de percepere a corupţiei

MAI – Ministerul Afacerilor Interne

MAIA – Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare

MC – Ministerul Culturii

MFM – Migraţia forţei de muncă

SIS – Serviciul de Informaţii şi Securitate

SV – Serviciul Vamal

TI – Transparency International

UE – Uniunea Europeană

UNODC – Agenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Drogurilor şi

Criminalităţii

5

INTRODUCERE

1. INTRODUCERE

Începutul secolului XXI este caracterizat prin transformări

profunde ale mediului de securitate şi prin apariţia unor provocări şi

riscuri noi la adresa statelor şi a societăţilor. Fenomenul corupţiei este

perceput ca un obstacol pentru dezvoltarea țărilor din Europa de Sud-

Est în ultimii 24 de ani, pe motiv că slăbește legitimitatea și eficiența

guvernării, subminează creşterea economică, amenință investițiile

străine directe, este o amenințare la adresa democrației, subminează

bunăstarea populației.

Evoluția în procesul prevenirii şi combaterii corupţiei în Republica

Moldova trebuie privită prin prisma influenței şi rezultatelor pe care o

au mecanismele constituite la nivelul statului naţional, care trece printr-

o perioadă de reconstrucție economică şi politică, pentru a fi primit în

rândul democrațiilor europene. Din punct de vedere economic şi social,

corupția în Republica Moldova prezintă multe caracteristici ale

corupţiei statelor din blocul sovietic, fiind lipsită de un puternic sector

privat, cu resurse insuficiente şi un management birocratic. Nepotismul

şi relațiile personale reprezintă mecanismele primare care influențează

negativ procesul de integrare în instituții a persoanelor calificate și

competente în fiecare domeniu. Astfel, oamenii cu influență au reușit să

câștige proiecte în colaborare cu statul, în așa fel încât s-a eliminat

concurența și au fost privatizate la prețuri mici sectoare întregi din

economia țării. Puterea economica pe care au dobândit-o în acest fel le-

a dat unor persoane posibilitatea influentei în rândul partidelor politice,

afectând astfel procesul democratizării în Republica Moldova.

Republica Moldova rămâne a fi în continuare o țară coruptă. Un

indicator relevant pentru perceperea corupţiei în Moldova este Indicele

de Percepere a Corupţiei (IPC), calculat anual de Transparency

International (TI). În ultimii 12 ani, valoarea acestui indice pentru ţara

6

noastră, pe scara de la 0 la 10, în care valorile mai mici indică o

răspândire mai mare a corupţiei, a înregistrat niveluri cuprinse între 2,1

şi 2,9, în anii 2010/2011 fiind estimat cu 2,9 puncte, iar în anul 2012 –

cu 36 de puncte din 100, IPC fiind calculat după o nouă metodologie. În

2013, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 35 de puncte,

plasându-se pe locul 102 din 177 de ţări incluse în clasament. Pentru

comparaţie, în 2012, Moldova a fost plasată pe locul 94 din 178 de ţări

incluse în clasament, cu scorul de 36 de puncte, astfel înregistrîndu-se o

uşoară diminuare (cu 0,1 puncte) a IPC.

În opinia experţilor Transparency International, în 2013, în

Republica Moldova au fost puse pe rol mai multe dosare de rezonanţă

pe fapte de corupţie împotriva unor demnitari, însă întrucât acestea au

rămas încă fără finalitate, societatea nu le-a perceput ca o îmbunătăţire

în combaterea corupţiei1. Republica Moldova se plasează, ca şi în 2013,

pe locul 103 din 175 de ţări în clasamentul 2014 al celor mai corupte

state din lume, realizat de Transparency International, cu un indice al

corupţiei de 35 din 100. În 2013, Moldova a avut același indice al

corupţiei2.

În 2015, Republica Moldova a înregistrat un scor al IPC de 33

puncte, cu 2 puncte mai puţin decât în anul 2014, rămânând pe locul

103 din 168 ţări incluse în clasament (în 2014 clasamentul a inclus 175

ţări). Căderea în cascadă a trei guvernări, multiplele carenţe în

realizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie, Strategiei de reformare a

sectorului justiţiei şi Acordului de Asociere Republica Moldova – UE

1 Raportul naţional Progrese şi perspective în reprimarea corupţiei (anul 2013).

http://cna.md/sites/default/files/decizia_adoptata/raportnational2013.pdf 2 Transparency International: Moldova printre cele mai corupte țări din lume.

http://anticoruptie.md/stiri/transparency-international-moldova-printre-cele-mai-

corupte-tari-din-lume/

7

au diminuat încrederea populaţiei în capacitatea guvernanţilor de a face

faţă corupţiei3.

În ciuda faptului că în ultimii ani Republica Moldova a înregistrat

mai multe succese prin acțiuni și măsuri bune în combaterea corupției,

situația actuală și problemele de guvernare din domeniul economico-

financiar, sectorul bancar, reducerea activității economice a

principalilor parteneri comerciali ai Republicii Moldova au diminuat

aceste eforturi. Una dintre cele mai grave probleme care au dus la

această cădere au fost lacunele din legislația națională. Și mai grav a

fost faptul că în privinţa problemelor grave din sectorul financiar-

bancar guvernarea nu a luat o atitudine adecvată, ca urmare aceasta a

trezit un șir de suspiciuni din partea populației.

3 Transparency International: lansarea Indicelui Percepţiei Corupţiei 2015. Comunicat

de presă. http://www.transparency.md/files/docs/Indicele%20Perceptiei%20Coruptiei%202015.

pdf

8

Astfel, corupția a constituit și constituie în continuare o preocupare

permanentă pe plan intern, fapt care a impus autorităților publice

centrale și locale, diverselor grupuri sociale active promovarea

proceselor şi mecanismelor de prevenire şi de combatere a fenomenului

corupției. Tematica anticorupţie s-a aflat pe agenda permanentă a

relațiilor externe ale Republicii Moldova, fiind abordată aparte în cadrul

proceselor de promovare şi de evaluare a reformelor. Importanţa

acordată domeniului a fost pusă în evidentă prin mențiuni exprese în

acordurile bilaterale încheiate cu Uniunea Europeană, precum şi în

documentele de cooperare cu Consiliul Europei, ONU, NATO şi cu alte

organizații internaționale, majoritatea evaluărilor externe privind

implementarea reformelor democratice în Republica Moldova

conținând recomandări ce vizează necesitatea sporirii şi eficientizării

eforturilor anticorupţie.

II. Considerații generale

2.1. Importanța proiectului Strategiei Naționale Anticorupție

2.2. Scopul și structura studiului de evaluare

Proiectul Strategiei Naţionale Anticorupție (în continuare „SNA”),

versiunea din 07.12.2015.

2.1. Importanţa Proiectului Strategiei Naţionale Antirupţie

Proiectul noii SNA reprezintă un important instrument de politici

publice care are misiunea de a sistematiza şi eficientiza eforturile

autorităţilor publice în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei.

Lupta împotriva corupiei este declarată drept una din obiectivele

majore ale guvernării actuale, prin propunerea unor soluții cantitative,

calitative şi eficiente a Planurilor de acţiuni a noii SNA prin care poate

fi atrasă nu numai susţinerea societăţii civile pentru politicile publice

9

aplicate la momentul actual, dar şi prin suportul organismelor europene

în tendința/dorința Republicii Moldova spre integrarea europeană.

2.2. Scopul şi structura Studiului de evaluare

Scopul prezentului studiu este de a evalua proiectul SNA și de a

înainta propuneri de modificare și completare parvenite din partea

membrilor Alianței Anticorupție care urmează a fi înaintate și propuse

întru realizarea acestora integral sau parțial pentru a îmbunătăți noua

SNA.

În același timp, vor fi expuse comentarii, propuneri pe marginea

deficienţelor de ordin conceptual și vor fi înaintate recomandări care ar

contribui la îmbunătățirea SNA și Planului de acțiuni.

Scopul și obiectivele noii Strategi Naționale Anticorupție

Scopul: Consolidarea sistemului național de integritate al Republicii

Moldova.

Obiective:

1. Crearea și cultivarea climatului integrității politice și instituționale,

prin promovarea acțiunilor de toleranță zero la corupție în mediul

politic și al autorităților publice.

2. Sancționarea eficientă a manifestărilor de corupție.

3. Lipsirea persoanelor corupte de profiturile/avantajele/produsele

obținute din activitățile de corupție.

4. Descurajarea practicilor lipsite de integritate în sectorul privat.

Noul proiect al SNA 2016-2018 constituie 10 piloni

Pilonul I – Justiția

Pilonul II – Instituțiile anticorupţie și de aplicare a legii

Pilonul III – Guvernul

Pilonul IV – Sectorul Public

Pilonul V – Comisia Electorală Centrală

Pilonul VI – Partidele Politice

10

Pilonul VII – Parlamentul

Pilonul VIII – Avocatul Poporului (Ombudsman)

Pilonul IX – Curtea de Conturi

Pilonul X – Sectorul Privat.

În urma mai multor cercetari, analize, rapoarte, s-a constatat că

noua SNA ar trebui să conțină4:

o structura mai eficientă, un obiectiv mai clar pentru fiecare pilon

în parte, o descriere amănunțită a direcției de intervenție;

un mecanism eficient de implementare;

un control real din partea Parlamentului ce ține de implementarea

fiecărei secțiuni al planului de acțiuni;

o responsabilitate managerială pentru implementarea SNA;

un Plan de acțiuni pentru întreaga perioadă de acțiune a SNA.

Planul de acţiuni anticorupţie al Parlamentului Republicii Moldova

pe anii 2015-2018 prezenta 60 de iniţiative care derivă din Raportul de

autoevaluare anticorupţie pentru Parlamentul Republicii Moldova

(RAEAC)5. Scopul urmărit de prezentul Plan de acţiuni consta în

asigurarea orientării practice privind iniţiativele care necesită acţiune,

identifică factorii interesaţi şi perioada de timp în acest scop. Planul de

acţiuni a fost conceput pentru o perioadă care începea să curgă din

noiembrie 2015 şi până în decembrie 2018. Un cadru temporal ce

4 Designing and Implementing Anti-corruption Policies Handbook, 2013.

http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/economiccrime/corruption/projects/snac/pdf/tp/

2524-EaP-AC%20Handbook%2011%2003%2013%20plus%20footnote%20EN.pdf 5 Franklin De Vrieze. Planul de acţiuni anticorupţie al Parlamentului Republicii

Moldova pe anii 2015-2018. Anexat la: Raportul de autoevaluare anticorupţie pentru

Parlamentul Republicii Moldova. Raport elaborat în cadrul proiectului PNUD

“Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar și electoral”.

Chișinău, 2015.

11

măsoară puţin peste 3 ani pare să fie real şi realizabil pentru toate cele

60 de iniţiative cuprinse în acest document.

În cadrul ședinței Comisiei Parlamentare securitate națională,

apărare și ordine publică a fost prezentat „Raportul privind

autoevaluarea activităţii Parlamentului Republicii Moldova în

prevenirea şi combaterea corupţiei”, Planul de acţiuni anticorupţie al

Parlamentului Republicii Moldova pe anii 2015-2018, precum și un

proiect al Codului de conduită şi etică al deputaţilor în Parlamentul

Republicii Moldova, elaborate de consultantul internațional al

Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) Franklin De

Vrieze6.

Conţinutul Planului de acţiuni se bazează pe constatările şi

recomandările RAEAC, Strategia Naţională Anticorupţie pe anii 2011-

2015 (SNA) în vigoare, rapoartele de evaluare în conformitate cu

GRECO, Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova şi alte acte

legislative aplicabile ale Republicii Moldova.

Planul de acţiuni urma structura RAEAC şi cuprindea următoarele

8 secţiuni dedicate acestor aspecte:

Secţiunea 1. Cadrul instituţional care abordează rolul Strategiei

Naţionale Anticorupţie, Centrului Naţional Anticorupţie, Comisiei

Naţionale de Integritate şi al Parlamentului în implementarea politicilor

anticorupţie;

Secţiunea 2. Rolul de legislator al Parlamentului, care abordează

"expertizarea" proiectelor legislative, a Legii privind partidele politice

şi a Strategiei de reformă a sectorului justiţiei prin prisma anticorupţie;

6 Comunicat de presă.

http://www.parliament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/2346/P

age/0/language/ro-RO/Default.aspx

12

Secţiunea 3. Rolul de supraveghetor al Parlamentului, care

abordează instrumentele aplicate în vederea supravegherii punerii în

aplicare a legislaţiei şi rapoartelor autorităţilor publice;

Secţiunea 4. Rolul Parlamentului în procesul bugetar, care

abordează acest proces şi cooperarea dintre Curtea de Conturi (CC) şi

Parlament;

Secţiunea 5. Aspecte de transparenţă şi comunicare în cadrul

Parlamentului, care abordează disponibilitatea informaţiilor despre

Parlamentul Republicii Moldova şi politicile privind mijloacele de

comunicare sociale ale acestuia;

Secţiunea 6. Cadrul de etică care abordează Codul de conduită şi

etică pentru deputaţii din Parlament (DP), precum şi Codul de conduită

şi etică pentru angajaţii Parlamentului;

Secţiunea 7. Cadrul internaţional anticorupţie care abordează rolul

Parlamentului Republicii Moldova în raport cu UNCAC, Consiliul

Europei, GRECO şi PACE, precum şi aspectele anticorupţie din

Agenda de Asociere cu UE;

Secţiunea 8. Capitolul GOPAC pentru Republica Moldova, care

abordează instituirea unui astfel de capitol.

Planul de acţiuni cuprinde rubrici privind termenul-

limită/frecvenţei acţiunilor, factorii interesaţi responsabili pentru

punerea în aplicare, indicatori de progres şi rezultatele

scontate/preconizate. (În documentul respectiv este inclusă o rubrică

pentru documentele de referinţă. În acest mod, informaţiile incluse în

Planul de acţiuni vor permite efectuarea unei monitorizări şi evaluări

mai eficiente a realizării Planului.)7

7 Franklin De Vrieze. Planul de acţiuni anticorupţie al Parlamentului Republicii

Moldova pe anii 2015-2018. Anexat la: Raportul de autoevaluare anticorupţie pentru

Parlamentul Republicii Moldova. Raport elaborat în cadrul proiectului PNUD

13

Este de menţionat faptul că, acest Plan de acţiuni este parte a

propunerilor anticorupţie elaborate în cadrul Proiectului de asistenţă

PNUD acordată Parlamentului Republicii Moldova.

III. Evaluarea datelor cantitative și calitative în vederea

implementării actualei Strategii Naționale Anticorupție

În vederea îmbunătățirii proiectului noii SNA și soluționării

problemei legate de elaborarea și supravegherea politicilor în domeniul

prevenirii și combaterii corupției în Republica Moldova au fost

elaborate un șir de proiecte, cercetări, analize pentru estimarea nivelului

de realizare a Strategiei Naționale Anticorupție 2011 – 2015.

Realizarea implementării Strategiei Naționale Anticorupţie prin

intermediul planurilor de acțiuni pentru realizarea acesteia (2011-2015)

a fost supusă unui șir de evaluări şi abordări de complexitate diferită.

Astfel, implementarea planurilor de acțiuni a fost expusă evaluărilor

periodice din partea Guvernului8.

Prin analiza relevantă a politicilor, legilor, planurilor, programelor

și strategiilor privind nivelul de implementare a acestora și în

conformitate cu indicatorii stipulați în Hotărârea Parlamentului 154 și

769, scopul urmărit de strategie fiind scăderea nivelului corupției în

sectorul public și cel privat din Republica Moldova, au fost revizuite

“Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar și electoral”.

Chișinău, 2015. 8 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în

perioada anului 2014-primul semestru al anului 2015, raport elaborat în cadrul

proiectului PNUD “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar și

electoral”. Chișinău, 2015. 9 Hotărârea Parlamentului nr. 154 din 21.07.2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale

anticorupţie pe anii 2011-2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166-

169 din 07.10.2011.

14

măsuri luate de Guvern în ceea ce ține de lupta împotriva corupției și

gradului de implementare a legislației anticorupție.

Un aspect important a constituit faptul că Planul de acțiuni 2014-

2015 a fost ultimul care a avut drept scop punerea în aplicare a

Strategiei Naționale Anticorupție (2011-2015). La elaborarea SNA,

intervalul preconizat al acțiunilor a fost de 5 ani, însă acesta a fost

acoperit de planuri de acțiune aplicabile şi eficiente într-un interval de

doar 3,5 ani, din cauza întârzierii adoptării planurilor de acțiune și a

însăşi SNA.

Actualmente, Parlamentul declară prevenirea şi combaterea

corupţiei ca prioritate de bază. Centrul Național Anticorupție deţine un

rol important în prevenirea și combaterea corupției. Lipsa unui control

parlamentar în domeniul respectiv urmează a fi considerată o

democraţie incompletă.

Responsabili de supravegherea externă a implementării SNA 2011-

2015 şi a realizării Planului de acţiuni au fost Comisia Parlamentară

securitate naţională, apărare şi ordine publică şi Grupul de monitorizare,

constituit conform prevederilor pct. 6.2 din SNA10.

Reprezentativitatea, transparenţa, accesibilitatea, responsabilitatea

şi eficienţa sunt valori-cheie, asupra cărora trebuie să vegheze

Parlamentul. Importanţa acestor valori este determinată de rolul unic al

legislativului într-o democraţie – a-şi reprezenta electoratul şi a se ghida

în activitatea sa de necesităţile, interesele şi aspiraţiile cetăţenilor. Un

parlament este credibil, dacă este reprezentativ, transparent, accesibil,

responsabil şi eficient. Menţinerea credibilităţii devine o provocare

pentru Parlamentul Republicii Moldova11.

10 Ibidem 11 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în

perioada anului 2014-primul semestru al anului 2015, raport elaborate în cadrul

15

În conformitate cu Constituţia şi cu cadrul legislativ existent,

Parlamentul Republici Moldova se plasează la nivelul superior în

ierarhia puterilor de stat şi are un şir de atribuţii–cheie, care îi permit să

influenţeze în mod determinant combaterea corupției. Astfel, în

conformitate cu Constituţia, legislativul, de rând cu adoptarea legilor,

hotărârilor şi moţiunilor, aprobă direcţiile principale ale politicii interne

şi externe a statului şi exercită controlul parlamentar asupra puterii

executive12.

Parlamentul, pornind de la prevederile legale, are instrumente de a

asigura o supraveghere eficientă a Guvernului. Totuşi, aceste

instrumente se utilizează ineficient şi selectiv. Acest exerciţiu al

parlamentarilor este unul izolat, axat mai mult asupra sporirii imaginii

de partid şi mai puţin asupra examinării fundamentale a problemelor şi

soluţionării efective a acestora13.

Parlamentul poate influenţa calitatea Guvernului prin rolul pe care

îl are în formarea Guvernului, precum şi prin modul în care sunt

reglementate raporturile cu acesta. Deși executivul este autoritatea care

elaborează şi prezintă Parlamentului proiectele de legi în probleme

anticorupție, membrii Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine

publică au un rol deosebit de important, chiar decisiv, în promovarea și

revizuirea documentelor de politici și a proiectelor de legi prezentate

spre aprobare Parlamentului. Deputații pot să înainteze amendamente

proiectului PNUD: “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar

și electoral”. Chișinău, 2015. 12 Constituţia Republicii Moldova. Art. 66. Atribuţiile de bază ale Parlamentului.

http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731 13 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în

perioada anului 2014-primul semestru al anului 2015, raport elaborate în cadrul

proiectului PNUD: “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar

și electoral”. Chișinău, 2015.

16

prin care să asigure ca propunerile legislative să reflecte pe deplin noile

obiective ale domeniului anticorupție14.

Dacă ne referim la practicile internaţionale, atunci când este vorba

despre împuternicirea membrilor Parlamentului cu instrumente şi

mecanisme pentru exercitarea funcţiei de control asupra sectorului

anticorupție, am putea enumera următoarele atribuţii care, de obicei,

sunt utilizate drept repere pentru analiza performanţei obţinute în

realizarea funcţiei de control15:

- Parlamentul este împuternicit să monitorizeze impactul legilor

adoptate şi să evalueze problemele asociate cu implementarea legilor.

- Organizarea de audieri sau anchete. Miniştrii şi alţi funcţionari din

cadrul executivului vor fi prezenţi la sesiunea plenară sau şedinţa

comisiei, atunci când prezenţa lor este solicitată, oferind Parlamentului

informaţia cerută.

- Şedinţe pentru întrebări şi interpelări.

- Solicitarea documentelor din partea Executivului.

Dacă analizăm instrumentele de control enumerate şi cele cuprinse în

Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova, vedem că funcţia de

control într-adevăr este în conformitate cu cele mai bune practici

internaţionale. Regulamentul Parlamentului Republicii Moldova oferă,

în principiu, toate instrumentele şi mecanismele necesare pentru un

control eficient, în general, şi pentru un control eficient în sectorul

anticorupție, în special. Aceste instrumente şi mecanisme sunt în

conformitate cu standardele şi cele mai bune practici internaţionale16.

14 Ibidem 15 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în

perioada anului 2014-primul semestru al anului 2015, raport elaborate în cadrul

proiectului PNUD: “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar

și electoral”. Chișinău, 2015. 16 Ibidem

17

Totodată, în perioada analizată, în ordinea de zi a Parlamentului nu

au figurat subiecte ce ţin de respectarea articolului 111 „Efectuarea

controalelor şi prezentarea rapoartelor privind executarea legilor”. Cu

alte cuvinte, „controlul asupra executării legii”, precum şi

„determinarea eficienţei acţiunii legii”, ce revine „comisiei permanente

de profil asistate de Direcţia juridică a Secretariatului Parlamentului” nu

se realizează17.

Rolul controlului parlamentar asupra sectorului anticorupție este

indicat şi de faptul că membrii Comisiei parlamentare dețin pârghiile de

control al executivului privind dezvoltarea, aplicarea şi revizuirea

politicii anticorupție.

Ca urmare a proiectului PNUD “Îmbunătățirea democrației în

Moldova prin support parlamentar și electoral” au avut loc audieri

publice organizate la propunerea Comisiei securitate națională, apărare

și ordine publică. În cadrul audierilor a fost discutat Planul de acțiuni

pentru implementarea Strategiei naționale anticorupție 2011-2015 și

anume acțiunile întreprinse în perioada ianuarie 2014 – primul semestru

2015. La audieri au participat reprezentanți ai Centrului Național

Anticorupție, Procuraturii Generale, Ministerului Justiției, Comisiei

Naționale de Integritate, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului

Economiei, Serviciului de Informații și Securitate și Serviciului

Vamal18.

17 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupţie în

perioada anului 2014-primul semestru al anului 2015, raport elaborate în cadrul

proiectului PNUD: “Îmbunătățirea democrației în Moldova prin support parlamentar

și electoral”. Chișinău, 2015. 18 Comunicate de presă. Acțiunile anticorupție discutate în cadrul unor audieri publice

organizate de Parlament.

http://www.parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/ContentId/2322/Pa

ge/0/language/ro-RO/Default.aspx

18

3.1. Politici naționale și instituții de combatere a corupției.

Mecanisme formale și informale de acțiune și de participare.

Corupţia politică, în multe dintre faţetele sale, este cea mai gravă

provocare cu care se confruntă Republica Moldova. Un sistem de

recompense funcţionează pentru politicienii care ajută anumite grupuri

sau persoane fizice să beneficieze de avantajele contractelor cu statul

sau ale deciziilor de privatizare, aşa cum se întâmplă oriunde în lume,

inclusiv în democraţiile stabile. În presă apar foarte des scandaluri

legate de corupţia politică. Mai multe cazuri au fost parţial investigate şi

raportate de către autorităţi, dar nici unul dintre acestea nu a avut o

finalitate care să demonstreze o suficientă rigoare metodologică pentru

a constata faptele de dincolo de orice îndoială. Mecanismele de

funcţionare a corupţiei la nivel naţional, în special în ceea ce priveşte

acapararea executivului, combinată cu influenţa partidelor politice, se

regăsesc chiar intensificate la nivel local.

Colаborаreа stаtelor în domeniul prevenirii şi combаterii corupţiei

este condiţionаtă de modificarea cаlitаtivă а аcesteiа, în speciаl în

tendinţele internаţionаle. Instrumentele internаţionаle de cooperаre

împotrivа corupţiei devin o determinаntă indispensаbilă în аctivitаteа

аgenţiilor specаilizаte аnticorupţie.

Recunoscând аspirаţiile europene аle Republicii Moldovа,

determinаte de identitаteа sа europeаnă, Аcordul de Аsociere reprezintă

pentru Moldovа o аgendă de reforme, inclusiv pentru domeniul

аnticorupţie, reаlizаreа cărorа vа promovа obiectivul său de integrаre

europeаnă. În cursul procesului de semnаre а Аcordului de Аsociere

dintre Republicа Moldovа şi Uniuneа Europeаnă, cаre cuprinde şi

Аcordul de Liber Schimb Аprofundаt şi Comprehensiv RM – UE,

19

corupţiа а fost citаtă аdeseа drept principаlа provocаre pentru Guvernul

Republicii Moldovа19.

Agenda de asociere între Uniunea Europeană și Republica

Moldova prevedea, la prioritatea 2.1 (Dialogul politic și reforma),

domeniul (II), ”asigurarea deplinei funcționări și independenței

Centrului Național Anticorupție (…)”. În vederea aprecierii nivelului de

realizare a Strategiei de consolidare instituţională a CNA, un tablou

relevant îl denotă studiul realizat de CReDO Analiza independenţei

instituţionale a unor autorităţi şi instituţii publice responsabile de

implementarea politicilor din domeniul dreptului20. Cu referire la CNA

în acest clasament, concluziile au fost formulate ţinând cont de

modificările operate la Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea

Crimelor Economice şi Corupţiei cu privire la Centrul Naţional

Anticorupţie21 prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte

legislative22 (plasarea CNA sub control parlamentar) şi, ulterior, prin

19 Legeа nr. 112 din 02.07.2014 pentru rаtificаreа Аcordului de Аsociere între

Republicа Moldovа, pe de o pаrte, şi Uniuneа Europeаnă şi Comunitаteа Europeаnă а

Energiei Аtomice şi stаtele-membre аle аcestorа, pe de аltă pаrte. Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 185-199 din 18.07.2014. http://infoeuropa.md/rm-privind-

ue/acord-de-asociere-intre-republica-moldova-pe-de-o-parte-si-uniunea-europeana-si-

comunitatea-europeana-a-energiei-atomice-si-statele-membre-ale-acestora-pe-de-alta-

parte/ 20 Analiza independenţei instituţionale a unor autorităţi şi instituţii publice

responsabile de implementarea politicilor din domeniul dreptului.

http://www.credo.md/pageview?id=270 21 Legea Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor

Economice şi Corupţiei cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie. În: Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 91-94 din 27.06.2002.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312733 22 Legea Nr. 120 din 25.05.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte

legislative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 103 din 29.05.2012.

http://lex.justice.md/md/343359/

20

Legea nr. 106 din 2013 (revenirea CNA sub controlul executivului)23.

Reieșind din punctajul acumulat, ca urmare a modificărilor operate la

Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi

Corupţiei cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie24 prin Legea nr.

106 din 201325, CNA a revenit sub controlul executivului. Totodată,

studiul determină că, în cazul în care se menținea cursul de reformă

stabilit în contextul documentului de politici, aprobat prin Hotărârea

Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei de

consolidare instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie,26 nivelul de

corespundere celor mai bune practici internaţionale urma a fi mult mai

înalt. Din aceste considerente, se constată realizat parţial obiectivul nr.

1: „Asigurarea independenţei CNA faţă de presiuni şi influențe

necorespunzătoare”27.

23 Notă privitor la rezultate atinse urmare a implementării Strategiei de consolidare

instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie.

http://www.cna.md/sites/default/files/sna_activitati/rezultate_scontate_a_strat._de_con

solidare_a_cna.pdf 24 Legea Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor

Economice şi Corupţiei cu privire la Centrul Naţional Anticorupţie. Monitorul Oficial

al Republicii Moldova nr. 91-94 din 27.06.2002.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312733 25 Notă privitor la rezultate atinse urmare a implementării Strategiei de consolidare

instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie.

http://www.cna.md/sites/default/files/sna_activitati/rezultate_scontate_a_strat._de_con

solidare_a_cna.pdf 26 Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 232 din 25.10.2012 pentru

aprobarea Strategiei de consolidare instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie.

http://cna.md/en/node/2551 27 Analiza independenţei instituţionale a unor autorităţi şi instituţii publice

responsabile de implementarea politicilor din domeniul dreptului.

http://www.credo.md/pageview?id=270

21

Așadar, deși la 25 mai 2012 Parlamentul a adoptat Legea privind

modificarea şi completarea unor acte legislative28, prin care a fost

reformat CCCEC, devenind de la 1 octombrie 2012 Centrul Naţional

Anticorupţie (CNA), în perioada februarie–aprilie 2013, imediat după

reorganizare, CNA a făcut publice o serie de acţiuni întreprinse în

cadrul mai multor dosare penale, în care erau vizaţi Prim-ministrul,

Prim viceprim-ministrul, Ministrul Finanţelor, Ministrul Culturii,

Ministrul Sănătăţii, Secretarul general adjunct al Guvernului, şeful

Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi unii judecători. În cadrul

investigaţiilor, CNA a efectuat percheziţii în clădirea Guvernului şi a

confiscat banii găsiţi în birourile demnitarilor.

În pofida faptului că dosarele vizau oficiali din diferite partide, într-

o perioadă de tulburări, acestea au fost asociate cu un factor de adâncire

a crizei politice, CNA fiind acuzat de „justiție selectivă”. Per ansamblu,

Centrul a fost lăudat şi criticat în egală măsura pentru pornirea

dosarelor penale în privința oficialilor de rang înalt, situație fără

precedent pentru CCCEC, predecesorul CNA, în 10 ani de activitate,

timp în care nu a gestionat cazuri similare, sau dacă a făcut-o, a fost

criticat pentru „hârțuirea opoziției”.

În rezultatul investigațiilor Centrului, în dosarul Vicol, în februarie

2013, alianţa de guvernare s-a destrămat, ca ulterior, în martie 2013,

Parlamentul să demită Guvernul pentru corupţie. După eşecul numirii

unui nou Guvern, Parlamentul a luat o altă decizie cu referire la CNA,

şi anume, la 3 mai 2013, acesta a votat transferul Centrului înapoi sub

controlul Executivului, a anulat criteriile de demitere a directorului

CNA şi a stabilit ca acesta să fie numit de Preşedinte, la propunerea

Primului ministru. Cu toate acestea, prevederile cu privire la obligaţia

28 Legea Nr. 120 din 25.05.2012 pentru modificarea şi completarea unor acte

legislative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 103 din 29.05.2012.

http://lex.justice.md/md/343359/

22

Comisiei juridice pentru numiri şi imunităţi a Parlamentului de a

efectua un concurs pentru a selecta candidatul pentru funcţia de director

au rămas, lăsând neclar rolul Prim-ministrului în identificarea

candidatului care urmează a fi propus Preşedintelui.29

Prin urmare, din mai 2013, cursul proceselor de reformă a CNA a

fost schimbat radical în favoarea existenței unei agenții sub controlul

Guvernului, la fel ca în primii 10 ani de activitate. Cu toate acestea,

partea pozitivă este că CNA are competența exclusivă de investigare a

corupţiei, de introducere a măsurilor de integritate, precum şi de

majorare a salariilor angajaților Centrului.

Ajustarea Strategiei Naţionale Anticorupţie constituie o prerogativă

impusă şi de Planul Național de Implementare a Acordului de Asociere

(aprobat prin Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea Planului

naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere

Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada 2014-201630), la

măsura de implementare nr. 29 din titlul II. Dialogul politic şi

reformele, cooperarea în domeniul politicii externe şi de securitate,

care presupune elaborarea şi promovarea unui proiect de lege privind

ajustarea SNA pe anii 2011-2015 la noile prevederi ale cadrului

normativ naţional31..

În vederea implementării Strategiei pe anii 2011-2015, au fost

elaborate rapoarte trimestriale şi anuale de monitorizare a implementării

Planului de acțiuni pe anii 2012-2013 şi 2014-2015, precum şi cele de

29 Raport de activitate al CNA, ianuarie-iunie 2014. Chişinău, iulie 2014. 30 Hotărârea Guvernului Nr. 808 din 07.10.2014 cu privire la aprobarea Planului

naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova –

Uniunea Europeană în perioada 2014-2016. Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 297-309 din 10.10.2014.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=354939 31 Notă informativă la proiectul Hotărârii Parlamentului privind modificarea şi

completarea Hotărârii Parlamentului Nr. 154 din 21.07.2011 pentru aprobarea

Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015.

23

evaluare anuală. Aceste rapoarte sunt publice și sunt publicate pe

pagina oficială a Centrului Național Anticorupție32.

Un rol important pentru îmbunătățirea proiectului SNA ar fi

implicarea societății civile și informarea cetățenilor despre corupție.

Sunt foarte utile mecanismele formale și informale de acțiune și de

participare.

În anul 2005 a fost stabilit mecanismul instituționalizat pentru

participarea ONG-urilor în politica publică. O cerință importantă a

acestui concept a fost o mențiune de integrare europeană ca direcție

strategică de dezvoltare a țării și menționarea democrației participative.

Cooperarea dintre ONG-uri și Parlamentul a fost destul de activă, dar a

fost suspendată după protestele din 2009. În ciuda contactelor bilaterale

permanente, în special cu Consiliul Național al ONG-urilor, care

întrunește mai mult de 800 organizații, eficiența cooperării a scăzut33.

Implicarea ONG-urilor, cetăţenilor şi a mediului de afaceri în

aplicarea şi monitorizarea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2016-2018

ar viza creşterea în perioada menționată a numărului de proiecte

comune anticorupţie între autorităţile publice şi ONG-uri, inclusiv

mediul de afaceri, şi implicarea anticorupţie a cetăţenilor dar şi

monitorizarea independentă a implementării SNA 2016-2018.

Atât autoritățile naționale responsabile de prevenirea și combaterea

corupției, cât și reprezentanții societăţii civile, pe parcursul anului 2014

– 201534, au efectuat anumite studii privind fenomenul corupţiei şi

32 Planuri de acțiuni pentru implementarea strategiei. http://cna.md/ro/strategia-

nationala-anticoruptie 33 Hotărârea Parlamentului Nr. 373 din 29.12.2005 pentru aprobarea Concepţiei

privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă. Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 5-8 din 3.01.2006. 34 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în

perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul

proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și

electoral”, Chișinău, 2015.

24

manifestarea acestuia în diferite domenii. Astfel, CNA a realizat 187 de

studii analitice operaţionale, care au servit drept suport în

instrumentarea cauzelor penale şi în efectuarea investigaţiilor speciale,

şi 32 analize strategice şi note analitice pe tematicile: „Particularităţile

fenomenului corupţiei în autorităţile publice centrale”, „Corectitudinea

gestionării Fondului Ecologic Naţional”, „Achitarea titlurilor executorii

din contul bugetului de stat în perioada 01.01.2009-14.03.2014”,

„Evaluarea activităţii factorilor implicaţi în procesul de sancţionare a

cazurilor de conducere a mijloacelor de transport în stare de ebrietate”,

„Activitatea Agenţiei de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură”, „Privind

activitatea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare Energetică la

formarea preţurilor produselor petroliere”, „Privind sentinţele pe

corupţie adoptate de instanţele judecătoreşti în 2014”35.

În cadrul Programului Buna Guvernare, Transparency Internaţional

– Moldova şi Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC), au

implementat proiectul „Monitorizarea implementării politicilor

anticorupţie în autorităţile publice centrale în 2013”36. În consecinţă, au

fost elucidate rezultatele aplicării a şapte politici anticorupţie și s-a

constatat că autorităţile monitorizate au depus eforturi pentru a asigura

implementarea politicilor anticorupţie în 2013.

Comparativ cu anul precedent, autorităţile au avansat în aplicarea

politicilor: declararea veniturilor şi proprietăţii, tratarea conflictelor de

interese şi promovarea normelor etice, calitatea paginilor web,

35 Raport de monitorizare al Centrului Naţional Anticorupţie 2014. 36 Proiectul „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie în autorităţile

publice centrale în 2013”

http://transparency.md/files/docs/Raport%20monitorizare%20politici%20APC%20ro

m.pdf

25

funcţionarea liniilor fierbinţi. Privitor la aplicarea altor politici, nu au

fost constatate progrese37.

Cele mai bune realizări în aplicarea politicilor anticorupţie le-au

avut MEc, CNA, MJ, SV, cele mai slabe – MAIA şi MC. Probleme au

fost remarcate în abordarea subiectelor referitoare la politicile

anticorupţie, fiind constatată o atitudine formalistă a unor autorităţi şi

lipsa extinderii instrumentarului de politici anticorupţie asupra

instituţiilor subordonate, deşi acestea exercită activităţi vulnerabile la

corupţie38.

La aceeaşi prioritate de acţiune este relevantă consolidarea

potenţialului operaţional de acţiune al Serviciului de Informaţii şi

Securitate în zonele de interes strategic pentru economia naţională,

precum şi în autorităţile publice, în vederea contracarării activităţilor

ilegale manifestate prin acte de corupţie şi de protecţionism. Autoritatea

a analizat evoluţia situaţiei riscului de coruptibilitate în sectorul pieţei

financiare şi bancare a Republicii Moldova şi a prezentat produsul

analitic final beneficiarilor legali de informaţii.

Concluziile studiului privind „Gradul de transpunere în legislaţia

Republicii Moldova a Convenţiei civile a Consiliului Europei privind

corupţia”39, efectuat cu scopul de a crea premisele legislative necesare

pentru implementarea efectivă a instrumentelor şi măsurilor din

Convenţia civilă a Consiliului Europei împotriva corupţiei, ratificată de

37 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în

perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul

proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și

electoral”, Chișinău, 2015. 38 Ibidem 39 Studiu privind gradul de transpunere în legislația Republicii Moldova a Convenției

Civile a Consiliului Europei privind corupția. Noi soluții şi abordări pentru

combaterea corupţiei. Chișinău, 2014.

http://www.soros.md/files/publications/documents/STUDIU_Conventia%20Civila%2

0a%20CE%20privind%20coruptia.pdf

26

Republica Moldova în decembrie 2003, relevă că în mare parte

legislaţia Republicii Moldova este conformă prevederilor Convenţiei şi

acoperă de o manieră satisfăcătoare măsurile impuse de aceasta.

Totodată, au fost atestate unele carenţe în Legea cu privire la prevenirea

şi combaterea corupţiei40; lipsa unor norme precise care ar asigura

dreptul persoanelor ce au suferit o daună rezultând dintr-un act de

corupţie, comis de unul din agenţii publici în exerciţiul funcţiunilor

sale, să ceară să fie compensate de către stat; neasigurarea protecţiei

corespunzătoare avertizorilor de integritate; ponderea neesenţială a

cauzelor pe infracţiuni de corupţie în cadrul cărora sunt înaintate

pretenţii, acestea fiind doar de natură materială.

O concluzie importantă ce vizează combaterea corupţiei în

implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiţiei a fost făcută în

cadrul Studiului „Succesele şi insuccesele în reformarea justiţiei din

Republica Moldova: 2012 – iulie 2014”41. O concluzie a autorilor

accentuează că implementarea eficientă a politicilor anticorupţie în

domeniul justiţiei este imperios necesară, pentru ca până în anul 2016

angajamentele asumate să fie realizate, iar ţara să-şi păstreze

credibilitatea, inclusiv în faţa donatorilor străini.

În solicitarea Secretariatului Grupului de monitorizare a Strategiei

Naţionale Anticorupţie, Transparency International-Moldova a

prezentat propunerile la Planul de acţiuni 2014-2015 de implementare a

Strategiei naţionale anticorupţie care au la bază rezultatele monitorizării

politicilor anticorupţie (proiect finanţat de Fundaţia Soros-Moldova) şi

evaluării pilonilor Comisiei Electorale Centrale şi Curții de Conturi din

40 Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, Nr. 90-XVI din 25.04.2008.

În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 103-105 din 13.06.2008.

http://www.utm.md/acte_normative/externe/legeaCoruptie.pdf 41 Succesele şi insuccesele în reformarea justiţiei din Republica Moldova: 2012 - iulie

2014 http://www.justice.gov.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu-

_succesele_si_insuccesle_in_reforma_justitiei-_CRJM-_2014.pdf

27

cercetarea Sistemul Naţional de Integritate (proiect finanţat de Comisia

Europeană)42.

La capitolul: Îmbunătăţirea politicilor anticorupţie: politica

declarării veniturilor şi proprietăţii; politica de tratare a conflictelor

de interese; sporirea calităţii paginilor web; promovarea transparenţei

şi responsabilităţii în gestiunea finanţelor publice; eficientizarea

sistemului de petiţionare; aplicarea mecanismului intern de prevenire a

corupţiei; sporirea calităţii liniilor fierbinţi; amendarea cadrului legal

electoral și Consolidarea activităţii Curţii de Conturi, ameliorarea

situaţiei privind implementarea hotărârilor acesteia, TI-Moldova a

monitorizat aplicarea politicilor anticorupţie în patru autorităţi publice

centrale (APC), venind cu propuneri de modificare a cadrului legal şi de

îmbunătăţire a aplicării politicilor în cadrul autorităţilor43.

Ce ține de legislația și incriminarea faptelor de corupție,

confiscarea extinsă, a fost introdusă în 2013 în proiectul de lege

pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, art. 9844 și art.

106-1 din Codul penal al Republicii Moldova în vigoare la data de

02/25/1445 ca o prelungire a măsurilor este condiționată de reținerea

garanției și altele decât cele menționate la articolul 106, proprietatea,

adică, pot fi aplicate împreună cu confiscarea specială, atunci când o

persoană este condamnată pentru infracțiuni în temeiul articolelor 158,

165, 206, 2081, 2082, 217–2174, 218–220, 236–240, 243, 248–253,

256, 2603, 2604, 279, 280, 283, 284, 290, 292, 302, 324–329, 3302,

42 Scrisoarea nr. 31 sin 26.09.2013. TI-Moldova către Secretariatul Grupului de

monitorizare a Strategiei naţionale anticorupţie. 43 Ibidem 44 Legea Nr. 326 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea unor acte

legislative. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 47-48 din 25.02.2014.

http://lex.justice.md/md/351753/ 45 Cod Nr. 985 din 18.04.2002. Codul Penal al Republicii Moldova. Monitorul Oficial

al Republicii Moldova nr. 72-74 din 14.04.2009.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268

28

332–3351, iar dacă fapta este comisă pentru motive de mercenari,

confiscarea extinsă se aplică în cazul disponibilității totale a listei de

condiții.

În acest context au fost propuse modificări şi completări în Codul

Penal al Republicii Moldova, în special art.: 158 - Traficul de organe,

ţesuturi şi celule umane; 165 - Traficul de fiinţe umane; 206 -Traficul

de copii; 208¹ - Pornografia infantilă; 2082 - Recurgerea la prostituţia

practicată de un copil; 217–2174 - Circulaţia ilegală a substanţelor

narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor fără scop de înstrăinare.

Circulaţia ilegală a substanţelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor

lor fără scop de înstrăinare. Circulaţia ilegală a precursorilor în scopul

producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor lor. Circulaţia ilegală a materialelor şi utilajelor destinate

producerii sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a

analoagelor lor. Sustragerea sau extorcarea substanţelor narcotice

sau psihotrope; 218–220 - Prescrierea ilegală sau încălcarea regulilor de

circulaţie a substanţelor narcotice sau psihotrope. Organizarea ori

întreţinerea speluncilor pentru consumul substanţelor narcotice sau

psihotrope. Proxenetismul. 236-240 - Fabricarea sau punerea în

circulaţie semnelor băneşti false sau a titlurilor de valoare false.

Fabricarea sau punerea în circulaţie a cardurilor sau a altor instrumente

de plată false. Dobîndirea creditului, împrumutului

sau despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare prin înşelăciune. Încălcarea

regulilor de creditare, politicilor de acordare a împrumuturilor sau

regulilor de acordare a despăgubirii/indemnizaţiei de asigurare.

Gestiunea defectuoasă sau frauduloasă a băncii. Obstrucţionarea

supravegherii bancare. Utilizarea contrar destinaţiei a mijloacelor din

împrumuturile interne sau externe garantate de stat.; 243 - Spălarea

banilor; 248–253 - Contrabanda. Eschivarea de la achitarea plăţilor

vamale. Transportarea, păstrarea sau comercializarea mărfurilor supuse

29

accizelor, fără marcarea lor cu timbre de control sau timbre de acciz.

Fabricarea ilegală a semnelor de marcare de stat, punerea în circulaţie şi

utilizarea acestora. Însuşirea, înstrăinarea în cazurile nepermise de lege,

tăinuirea bunurilor gajate, luate în leasing, sechestrate sau confiscate.

Insolvabilitatea intenţionată. Insolvabilitatea fictivă; 256 - Primirea unei

remuneraţii ilicite pentru îndeplinirea lucrărilor legate de deservirea

populaţiei; 2603 - Perturbarea funcţionării sistemului informatic; 2604 -

Producerea, importul, comerciali zarea sau punerea ilegală la dispoziţie

a parolelor, codurilor de acces sau a datelor similare; 279 - Finanţarea

terorismului; 280 - Luarea de ostatici; 283 - Banditismul; 284 - Crearea

sau conducerea unei organizaţii criminale; 290 - Purtarea, păstrarea,

procurarea, fabricarea, repararea sau comercializarea ilegală a armelor

şi muniţiilor, sustragerea lor; 292 - Fabricarea, procurarea, prelucrarea,

păstrarea, transportarea, folosirea sau neutralizarea substanţelor

explozive ori a materialelor radioactive; 302 - Organizarea cerşetoriei;

324 - Corupere pasivă; 329 - Neglijenţa în serviciu; 3302 - Îmbogăţirea

ilicită; 332–3351 - Falsul în acte publice; 333 - Luarea de mită; 334 -

Darea de mită; 335 - Abuzul de serviciu. Falsul în documente

contabile46.

3.2. Transparența serviciului public și prevenirea corupției.

Eficacitatea instrumentelor anticorupție

Evoluţia în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei în Republica

Moldova trebuie privită prin prisma influenţei şi rezultatelor pe care o

au mecanismele constituite la nivelul statului naţional, care trece printr-

o perioadă de reconstrucţie economică şi politică, pentru a fi primit în

46 Cod Nr. 985 din 18.04.2002. Codul Penal al Republicii Moldova. Monitorul Oficial

al Republicii Moldova al Republicii Moldova nr. 72-74 din 14.04.2009. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=331268&lang=1

30

rândul democraţiilor europene. Din punct de vedere economic şi social,

corupţia în Republica Moldova prezintă multe caracteristici ale

corupţiei statelor din blocul sovietic, fiind lipsită de un puternic sector

privat, cu resurse insuficiente şi un management birocratic. Nepotismul

şi relaţiile personale au fost mecanismele principale pentru a obţine

locuri de muncă sau servicii de mai bună calitate. Multe persoane cu

interese de afaceri s-au străduit a se legitima şi a-şi proteja bogăţia lor

prin investiţii în economie, inclusiv prin participarea la procesele de

privatizare, precum şi prin acordarea de sprijin partidelor politice47.

În anul 2015, Indicele de Libertаte Economică, emis de Fundаțiа

Heritаge, clаseаză Moldovа pe locul 117 din 178 țări. Scorul libertății

economice а Moldovei, cаre de аsemeneа include componentа

„libertаte de lа corupție”, este de 57,5% . Astfel, scorul țării а crescut cu

2,0 puncte în perioada 2011-2015, fiind înregistrate progrese pe

parcursul a trei ani. În analiza indicatorilor este specificat că

îmbunătățirile modeste ale scorului evidențiază un efort continuu

orientat spre transformarea economiei de stat într-o economie de piață

liberă. Statul de drept neconsolidat și lipsa progresului în

implementarea politicilor de piață continuă să împiedice dezvoltarea

economică mai largă și mai dinamică. Performanța economică este mult

sub potențial, iar intervenția persistentă a statului în sectorul privat

creşte riscul economic într-un mediu politic volatil. Instabilitatea

politică a determinat crearea unei politici fiscale fragmentate și

existenţa corupției în cele mai multe domenii ale prestării serviciilor

administrative.48

47 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în

perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul

proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și

electoral”, Chișinău, 2015. 48 Moldova. Economic Freedom Snapshot

http://www.heritage.org/index/country/moldova

31

În componentа de corupție а Rаportului „Naţiuni în trаnziție”

efectuat de Freedom House în anul 2015, Republicа Moldovа păstreаză

аcelаși rаting cа și în anul 2014 – cu 5,7549 puncte – și deține locul 2

printre stаtele eurаsiаtice după Georgiа.

Noile instrumente instituţionale promovate în cadrul exerciţiului de

influenţă pozitivă a UE, şi anume adoptarea în decembrie 2013 a aşa-

numitului „Pachet de legi anticorupţie”, a marcat anul respectiv. Cu

toate acestea, componentele au intrat în vigoare abia în 2014 și nu au

fost înregistrate îmbunătățiri concrete ale indicatorilor de corupție pe

49 Naţiuni în trаnziție 2015. https://freedomhouse.org/report/nations-

transit/2015/moldova

32

parcursul anului. Publicul a continuat să perceapă un grad înalt al

corupției în rândul funcționarilor guvernamentali și au existat câteva

urmăriri penale de succes ale unor figuri proeminente, deși mai multe

acuzaţii de corupţie au fost lansate din motive partizane în timpul crizei

politice în anul 2013.

Grupului de state împotriva corupției (GRECO) îi revine rolul

important de supraveghere a aplicării instrumentelor juridice

internaționale la nivel regional. Runda a treia de evaluare GRECO a

remarcat o lipsă de claritate și interpretarea unora dintre termenii

Codului Penal, în conformitate cu art. 2 și 3 din UNCAC (United

Nations Convention against Corruption). Precum și revizuirea unora

dintre articole, în special, art. 324 și 325 al Codului Penal al Republicii

Moldova, cu privire la incriminarea funcționarilor cu privire la

coruperea pasivă și activă, inclusiv acceptarea avantajelor materiale și

nemateriale prin intermediul părților terțe sau pentru părți terțe, cu

restricția de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 până la

5 ani.

Conform recomadărilor, autoritățile Republicii Moldovei, au

întrodus termenul de “persoană publică”, care conform art. 32 și 325 al

Codului Penal poate fi urmărită penal și înclude orice persoană cu statut

de „agentului public”, indiferent dacă este vorba de un medic, ministru,

judecător sau deputat etc. Totodată, conform Legii privind modificarea

şi completarea unor acte legislative, în art. 324 și 325 al Codului Penal a

fost întrodus termenul de „persoana publică străină”50.

50 Legea Nr. 245 din 02.12.2011 privind modificarea şi completarea unor acte

legislative. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 25-28 din 03.02.2012

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=342041&lang=1

33

În conformitate cu Legea pentru modificarea şi completarea

Codului penal al Republicii Moldova51 au fost incriminate infracţiuni de

corupţie activă și pasivă în sectorul privat, inclusiv prin părțile terțe,

pentru soluționarea litigiilor au fost incluse arbitrii naționali și

internaționali, art. 333 și 334 al Codului Penal.

În vederea punerii în aplicare a recomandărilor GRECO la capitolul

“Transparenţa în finanţarea partidelor politice”, adresate Republicii

Moldova în urma rundei a III-a de evaluare, în cadrul acţiunii nr. 22 din

Planul de acţiuni pe anii 2014-2015, care presupune definitivarea,

examinarea şi aprobarea proiectului de lege privind modificarea şi

completarea cadrului legislativ naţional, Parlamentul a votat proiectul

de lege care prevede finanţarea partidelor politice, elaborat în cadrul

grupului de lucru interdepartamental, creat de Comisia Electorală

Centrală. La 19 martie 2015, Parlamentul a adoptat proiectul de lege

privind finanţarea partidelor politice, elaborat de către Ministerul

Justiției în colaborare cu Comisia Electorală Centrală52.

Noua lege prevede o serie de modificări la mai multe acte

legislative ce reglementează finanţarea partidelor politice, în special al

Codului electoral şi al Codului penal. Stabilirea surselor și condițiilor

de finanțare al partidelor politice și a campaniilor electorale,

modalitățile de raportare constituie scopul proiectului de lege. Totodată,

se pune accent pe mecanismul de supraveghere și control asupra

finanțării partidelor politice și campaniilor electorale și măsurile de

51 Legea Nr. 78 din 12.04.2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al

Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 99-102 din

25.05.2012.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=343283&lang=1 52 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în

perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul

proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și

electoral”, Chișinău, 2015.

34

sancționare a încălcărilor legislației din domeniu. O modificare

importantă care se regăsește în noua lege prevede că partidele politice

nu vor mai putea fi finanţate din bani proveniţi de peste hotarele ţării,

iar în campaniile electorale concurenţii nu-și vor putea face publicitate

utilizând imaginile unor autorităţi sau persoane oficiale străine53.

Ultima recomandarea GRECO se referea la limitarea automată și

obligatorie lipsei de răspundere a autorilor de corupție activă în sectorul

privat și public, care "sincer regretă pentru ceea ce a făcut". Până în

prezent, această recomandare nu a fost pusă în aplicare pe deplin, dar

este limitată în jurisprudența instanțelor superioare.

În general, Moldova a îndeplinit recomandările într-o formă

satisfăcătoare. Cu toate că, de exemplu, decizia explicativă a instanței

superioare din 22 decembrie 2014 nr. 11 sau liniile directoare ale

Procuraturii Generale, GRECO consideră încă inadecvate și invită

autoritățile să ia măsurile necesare54.

Într-un studiu din 2013 au fost intentate 198 dosare penale din

eșantion în privința a 246 persoane, cărora li s-a incriminat săvârșirea a

229 fapte prevăzute de Codul Penal. După cum în unele dosare

făptuitorilor li s-a incriminat săvârșirea și a altor infracțiuni

concomitent cu cele prevăzute în articolele din eșantionul de bază,

studiul s-a extins și la ele, în măsura în care a fost corelarea lor55.

53 Ibidem 54 Runda trei de evaluare. Raportul de evaluare a Moldovei. Transparenţa în

finanţarea partidelor politice Pentru adoptare de GRECO la cea de a 50 Reuniune

Plenară (Strasburg, 28 martie -1 aprilie 2011)

https://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round3/GrecoEval3(2010)8_

Moldova_Two_MD.pdf 55 Studiu privind dosarele de corupție arhivate în instanțele de judecată în perioada

01.01.2010 – 30.06.2012

http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pilon4/Studiul_p

rivind_dosarele_de_coruptie_-CNA-2013.pdf

35

În 95% din cazuri, subiectul pasiv al infracțiunilor de corupție

urmărește obținerea banilor, în 3% din cazuri – obținerea bunurilor și în

alte 2% - obținerea altor avantaje și privilegii. În cadrul studierii

dosarelor din eșantion, suma totală pretinsă în 169 de dosare a fost de

peste 2 mln. lei, valoarea medie a sumei pretinse fiind de 12.245 lei56.

In conformitate cu cercetările recente, cauzele penale de corupție

tratate în instanțele de judecată, aproape în jumătate din cazuri,

constituie abuz de putere (17%), corupția pasivă și primirea remunerării

ilegale a funcționarilor publici (16%). Cazuri foarte rare, în cazul

examinării formelor de corupție activă și luare de mită (4,5%).

Doar 3 din cei 246 de inculpați, au primit o pedeapsă reală, amenzi

penale, în foarte multe cazuri, nu au depășit suma de mită.

Rezultatele acestui studiu au fost publicate în toate organele de stat

și au avut un efect foarte puternic și pozitiv asupra creării precedentelor

reale cu lupta împotriva corupției și apariția unei foarte diferite

statistici, din anul 2014 încoace57.

În ceea ce privește statisticile în anii 2014-2015, CNA au depistat

următoarele categorii de infracţiuni de corupţie58:

coruperea pasivă/luarea de mită – 250 (2014 - 143, 2015- 107);

excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu – 204 (2014-

81, 2015- 123);

trafic de influenţă – 200 (2014- 106, 2015- 94);

abuzul de putere sau abuzul de serviciu – 148 (2014- 56, 2015- 92);

corupere activă/darea de mită – 92 (2014- 45, 2015- 47);

56 Studiu privind dosarele de corupție arhivate în instanțele de judecată în perioada

01.01.2010 – 30.06.2012

http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pilon4/Studiul_p

rivind_dosarele_de_coruptie_-CNA-2013.pdf 57 Raport de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie. Perioada: 2014 – 2015.

http://cna.md/sites/default/files/statdata/raport_cna_24.02.16.pdf 58 Ibidem

36

confecţionarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor

oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau sigiliilor false – 74 (2014- 47,

2015- 27);

fals în actele publice – 59 (2014- 28, 2015- 31);

neglijenţă în serviciu – 48 (2014- 26, 2015- 22);

însuşirea averii străine cu folosirea situaţiei de serviciu – 28 (2014-

12, 2015- 16);

însuşirea prin abuz de încredere sau înşelăciune a bunurilor – 46

(2014- 20, 2015- 26);

gestionarea frauduloasă a băncii – 3 (2015 - 3 );

îmbogăţire ilicită – 2 (2014 -1, 2015- 1) etc.

Schematic, așa arată statistica anului 2014-2015

37

În perioada 2014-2015, CNA a aplicat sechestru pe mijloace

financiare şi bunuri în valoare de 465.877.035 lei. Odată cu intrarea în

vigoare a sentinţelor pe aceste dosare, bunurile sechestrate vor fi

confiscate, iar în rezultatul realizării lor în cadrul licitaţiilor, acestea vor

fi înstrăinate la preţ de piaţă, şi nu la cel de bilanţ/cadastral, după cum

au fost apreciate la momentul aplicării sechestrului.

Instanţele judecătoreşti, în perioada 2014 –2015, au examinat în

fond 595 cazuri instrumentate de Procuratura Anticorupţie şi CNA,

dintre care 258 – în anul 2014 şi 266 – în anul 2015. (La acestea se

referă infracţiuni contra bunei desfăşurări a activităţii în sfera publică

(coruperea pasivă, coruperea activă, traficul de influenţă, abuzul de

serviciu etc.), infracţiuni de corupţie în sectorul privat (darea de mită,

luarea de mită etc.), infracţiuni economice (spălarea banilor, evaziune

fiscală, contrabandă etc.), infracţiuni în domeniul telecomunicaţiilor,

infracţiuni contra justiţiei (favorizarea infracţiunii etc.) etc.)

Conform estimărilor CNA mita promisă şi pretinsă în cauzele de

corupţie, pe care a fost stabilită vinovăţia inculpaţilor, a atins cifra de

11,1 mln lei sau în mediu pe caz 23.233 lei în anul 2014 şi 55.032 lei în

2015.

38

Conform datelor Centrului Național Anticorupție cele mai

frecvente cazuri soluţionate în instanţele de judecată sunt infracţiunile

de trafic de influenţă (43% în 2014, 43% în 2015). Rare sunt cazurile de

corupere activă (6% în 2014, 11% în 2015 sau de 3-4 ori mai puţin

decât cele de corupere pasivă), fapt ce confirmă lipsa de predispunere a

funcţionarilor publici de a denunţa coruperea lor de către subiecţii

activi.

Soluţiile adoptate pe dosarele de corupţie examinate în instanţe

39

Indicii statistici privind activitatea de depistare a infracţiunilor de CNA

în perioada 2014 - 2015

Denumirea indicilor 2014 2015 Dinamica %,

2015 faţă de 2014

Art.324. Corupere pasivă 139 101 -27%

Art.325. Coruperea activă 45 41 -9%

Art.326. Traficul de influenţă 06 94 -11%

Art.327. Abuzul de putere sau abuzul de

serviciu 6 61 69%

Art.328. Excesul de putere sau

depăşirea atribuţiilor de serviciu 81 123 52%

Art.329. Neglijenţa în serviciu 26 22 -15%

Art.330/1. Încălcarea regimului de

confidenţialitate a informaţiilor din

declaraţiile cu privire la venituri 0 0 -

Art.330/2. Îmbogăţirea ilicită 1 1 0%

Art.332. Falsul în acte publice 28 31 55%

Art.333. Luarea de mită 4 6 50%

Art.334. Darea de mită 0 6 600%

Art.335. Abuzul de serviciu 29 31 55%

Art.335/1. Falsul în documente

contabile 0 0 -

Art.191. Delapidarea averii străine (cu

folosirea situaţiei de serviciu) 12 16 33%

Art.243. Spălarea banilor 45 41 -9%

Art.239¹. Gestionarea defectuoasă,

frauduloasă a băncii 0 3 300%

Art.190. Escrocheria (cu folosirea

situaţiei de serviciu) 20 26 30%

Art.361. Confecţionarea, deţinerea,

vînzarea sau folosirea documentelor

oficiale, a imprimatelor, ştampilelor sau

sigiliilor false

47 27 -43%

40

Declarații de avere și interese în Moldova. Comisia Națională

Anticorupție.

În anul 2002, funcționarii erau obligați oficial să prezinte declarații

cu privire la venituri și proprietăți. Practic până la anul 2013, înainte de

apariția Comisiei Naționale Anticorupție, aceasta obligațiunea a fost o

formalitate, deoarece aceste declarații erau verificate din lipsa unei

entități cu atribuții în domeniu.

Comisia are drept obiectiv implementarea mecanismului de

verificare şi de control al declaraţiilor cu privire la venituri şi

proprietate ale persoanelor care deţin o funcţie de demnitate publică, ale

judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi ale unor persoane cu

funcţie de conducere şi al declaraţiilor de interese personale, precum şi

a mecanismului de soluţionare a conflictelor de interese, acţionînd

conform principiilor legalităţii, imparţialităţii, independenţei, celerităţii,

ale dreptului la apărare şi ale bunei administrări59.

Conform cap. III, art. 5 și 6, Comisia Naționale Anticorupție este

un organ colegial, format din 5 membri, egali în drepturi, care se

numesc în funcţie de către Parlament, cu votul majorităţii deputaţilor

aleşi, pentru un mandat de 5 ani. Membrul Comisiei poate exercita doar

un singur mandat.

Nominalizări politice s-au dovedit a fi un obstacol major în

înființarea unei agenții independente și puternice. Pentru funcţia de

membru al Comisiei se propun: 3 candidaturi din partea majorităţii

parlamentare, o candidatură din partea opoziţiei parlamentare şi o

candidatură din partea societăţii civile, selectată în mod deschis şi

59 Legea Nr. 180 din 19.12.2011 cu privire la Comisia Naţională de Integritate

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6 din 06.01.2012. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=341741&lang=1

41

transparent de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a

Parlamentului din lista de candidaţi propuşi de asociaţiile obşteşti. În

cazul în care Parlamentul nu a votat candidatul propus la funcţia de

membru al Comisiei, subiectul care l-a propus, în termen de 15 zile

lucrătoare, va desemna un alt candidat. Conducerea Comisiei este

exercitată de preşedintele acesteia, numit de Parlament din rândul

membrilor Comisiei care nu au deţinut o înaltă funcţie de răspundere, la

propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu votul majorităţii deputaţilor

aleşi. Preşedintele Parlamentului propune candidatura pentru funcţia de

preşedinte al Comisiei după consultarea obligatorie a fracţiunilor

parlamentare. Principalul obstacol în activitatea sa, fiind imediat

depistată în formulări normative și de reglementare.

Comisia Națională de Integritate (CNI) a prezentat următorii

indicatori, mai degrabă procesul de verificare decât rezultate concrete

pentru cele 11 luni ale anului 2015: Comisia a inițiat 318 controale,

inclusiv110 – din oficiu.

Drept temei pentru iniţiere au servit:

29 informaţii din mass-media;

81 autosesizări;

140 sesizări parvenite de la diverse instituţii și organițaţii;

60 sesizări ale cetăţenilor și 8 interpelări înaintate de deputaţi.

Controalele iniţiate au fost axate pe:

182 eventuale cazuri de încălcare a regimului juridic al declarării

veniturilor și proprietăţii, ceea ce constituie 57,2 % din numărul total de

controale;

101eventuale cazuri de încălcare a regimului juridic al conflictului

de interese sau 31,8 % din numărul total de controale initiate;

42

34 eventuale cazuri de încălcare a regimului juridic al

incompatibilităţilor și restricţiilor, adică 10, 7 % din numărul total de

controale60.

Astfel, în această perioadă atenția CNI a fost îndreptată către 16

deputați, 3 miniștri sau viceminiștri, 11 judecători, 4 procurori, 140 de

șefi ai organelor administrativ-centrale, 24 funcționari publici, 14

funcționari civili, 6 membri ai organelor colegiale, un înalt funcționar

public, 20 funcționari publici cu statut special .

182101

34

Controalele iniţiate au fost axate

încălcare a

regimului juridic al

declarării veniturilor

și proprietăţii

încălcare a

regimului juridic al

conflictului de

interese

încălcare a

regimului juridic al

incompatibilităţilor

și restricţiilor

60 Annual Activity Report 2013 http://cni.md/wp-content/uploads/2014/07/Raport-

CNI-2013-englez.pdf

43

În aceeași perioadă, Comisia Națională de Integritate a finalizat

371 de dosare, inclusiv 159 inițiate în 2014 și 212 inițiate în 2015.

Cauzele clasate au vizat 174 pretinse încălcări a regimului juridic al

declarării veniturilor și proprietății, 55 presupuse încălcări ale regimului

juridic al conflictului de interese și 21 eventuale încălcări ale regimului

juridic al incompatibilităților. Din numărul total 79 au fost inițiate în

2014 și 33 în 201561.

Percepția cetățenilor asupra corupţiei și a sectoarelor

vulnerabile la venituri și proprietăţi nejustificate, conflict de

interese și incompatibilităţi (Rezumat al studiului sociologic) 2015.

Percepţia populaţiei privind eficienţa Comisiei Naţionale de

Integritate din domeniul corupţiei, %

- 19,1% - foarte eficientă şi 30% - oarecum eficientă 49,1%

- 18,8% - puţin eficiente; 18,6% - deloc eficiente 37,4%

- 13,5% - nu știu/refuz 13,5%

În acelaşi timp, doar 15,5% dintre respondenţi cred că CNI este o

instituţie independentă, iar o treime din cei care au dubii în această

privinţă (45,4% din persoanele intervievate) presupun că aceasta este

subordonată partidelor politice.

Imaginea oferită de sondaj arată că CNI este puţin eficientă şi nu

corespunde aşteptărilor. O inadvertenţă în acest sens, conform

rezultatelor, este incapacitatea CNI de a verifica toate declaraţiile de

venit ale funcţionarilor publici, iar o modalitate de soluţionare propusă

de respondenţi ar fi implementarea unui sistem informațional

61 CNI a inițiat în 2015 peste trei sute de controale. Printre cei vizați se numără

deputați, miniștri și judecători (DOC).

http://www.realitatea.md/cni-a-initiat-in-2015-peste-trei-sute-de-controale--printre-

cei-vizati-se-numara-deputati--ministri-si-judecatori--doc-_31603.html

44

automatizat ce ar exclude în multe aspecte factorul uman, în special

alegerea selectivă a declaraţiilor la discreţia unor membri62.

Caracteristicile activităţii Comisiei Naţionale de Integritate, %

62 Percepția cetățenilor asupra corupţiei și a sectoarelor vulnerabile la venituri și

proprietăţi nejustificate, conflict de interese și incompatibilităţi (Rezumat al studiului

sociologic), 2015.

http://cni.md/wp-content/uploads/2015/12/Rezumat_FINAL.pdf

30.7% 25.7%39.1%

32.4% 32.2%38.1%

45

Declararea veniturilor şi a proprietăţilor de persoanele oficiale

supreme.

În anul 2012 a fost modificată şi completată Legea privind

declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii

de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici

şi a unor persoane cu funcţie de conducere. Prin care se stabilește

obligatoriu și procedura pentru declararea și controlul veniturilor și al

proprietății persoanelor fizice, numiți pe criterii politice, judecători,

05

1015

20

25

30

35

4036.1%

34.2%31.9%

30.4%27.7%

18.9%

46

procurori, funcționari publici și a unor persoane cu funcţie de

conducere63.

Declarație de avere și de interese ale judecătorilor.

O problemă importantă este problema de declarare a averii

judecătorilor. Fiecare al cincilea judecător din Republica Moldova a

declarat pentru anii 2014-2015 cel puțin un obiect de bunuri imobile sau

o sumă de bani care a primit ca "un cadou". In cele mai multe cazuri

este vorba despre case, mașini și terenuri. Cu toate că experții susțin că

sub astfel de oferte pot fi mascate acte de corupție, fenomenul rămâne

în afara atenției Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Comisiei

Naționale de Integritate și Procuraturii Anticorupție64.

Conform unui studiu realizat de Centrul de Analiză și Prevenire a

Corupției, de la înființarea Comisiei Naționale de Integritate a fost

inițiate un total de 64 de proceduri de control în ceea ce privește

judecătorii, dintre care doar 55 de cazuri au fost finalizate. 46 dintre ele

au fost întrerupte și doar în opt cazuri s-au constatat încălcări cu

transferul ulterior al cazurilor Procuraturii Generale. La rândul său,

Procuratura Anticorupție a examinat 9 astfel de apeluri, în 8 cazuri a

fost emis un ordin de a ne iniția urmărirea penală. În același timp, nu a

fost inițiat nici un dosar penal cu privire la bunurile materiale donate,

care figurează în declarația de proprietate a magistraților65.

63 Legea Nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul veniturilor şi al

proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor,

procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-75 din 13.04.2012.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=342780&lang=1 64 Judecători cu lipici la donații.

http://anticoruptie.md/ro/investigatii/justitie/judecatori-cu-lipici-la-donatii 65 Legea Nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului

public. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 230-232 din 23.12.2008.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=330050

47

Expertiza anticorupție a actelor legislative în Republica Moldova și

eficacitatea ecesteia.

La momentul actual, examinarea calitativă a actelor juridice, într-

adevăr are capacitatea de a contracara riscurile de corupție, mecanismul

perfect de implementare este unul dintre semnele distinctive ale

Moldovei. Expertiza anticorupție a actelor normative și proiectelor de

lege este obligatorie. Mai mult decât atât, în Republica Moldova se

efectuează examinarea proiectelor privind modificarea și completarea

actelor legislative sau considerate abrogate66.

În anul 2007, Centrul Național Anticorupție a introdus expertiza

anticorupție pentru a preveni promovarea intereselor private în procesul

de elaborare a legislației, adoptând instrumentele și experiența

organizațiilor neguvernamentale.

În perioada 2014-2015 CNA a examinat 1.783 de proiecte de acte

normative (în 2014 - 909, în 2015 - 874). în privința a 1.329 proiecte au

fost supuse expertizei anticorupţie (în 2014 - 612, în 2015 - 684), fiind

întocmite rapoarte de expertiză. Din numărul total de 1.329 de proiecte

expertizate, 696 au fost proiecte de legi, 585 proiecte de hotărâri ale

Guvernului şi 48 proiecte de acte departamentale. Analizînd proiectele

supuse expertizării s-a stabilit că:

a). 0% din proiecte nu au fost justificate suficient pentru a fi promovate;

b). 0% nu corespund normelor de transparenţă în procesul de luare a

deciziilor;

c). 8% din proiectele implementarea cărora a implicat costuri financiare

nu au fost însoțite de justificarea financiară și indicarea sursei de

66 Сравнительно-правовой анализ законодательства стран по вопросам

проведения антикоррупционной экспертизы нормативных актов и их проектов

2013, Семенова Екатерина, НИИ Российской правовой академии Минюста

России

http://cyberleninka.ru/article/n/sravnitelno-pravovoy-analiz-zakonodatelstva-stran-

sng-po-voprosam-provedeniya-antikorruptsionnoy-ekspertizy-normativnyh-pravovyh

48

finanţare, ceea ce deseori duce la punerea în vigoare a legislaţiei

inaplicabile din motive financiare;

d). 5% din proiectele care reglementau activități de întreprinzător nu au

fost însoțite de analiza impactului de reglementare;

e). 8% din proiecte promovează anumite interese private, dintre care trei

pătrimi – cu nerespectarea interesului public;

Eficiența recomandărilor formulate de către experții CNA în

vederea înlăturării riscurilor identificate, a fost calculată prin verificarea

volumului de recomandări pe care le-au formulat în rapoartele de

expertiză anticorupție de care s-a ținut seama la adoptarea proiectului.

Eficiența recomandărilor a fost de 51% în anul 2014 şi 54% în anul

201567.

Cu toate acestea, expertii menționeză ca expertiza anticorupție

poate fi îmbunătățită dacă va fi posibil ca CNA să aibă dreptul la

suspendarea adoptării actelor legislative și totodată la monotorizarea

circulației tuturor proiectelor de lege de la început și până la elaborarea

și modificarea acestora.

Perfecţionarea legislaţiei anticorupţie şi îmbunătăţirea mecanismelor

ei de funcţionare, inclusiv prin exercitarea controlului parlamentar ar

constitui un mare pas spre direcția corectă.

În vederea perfecţionării, elaborării şi aprobării unor mecanisme de

funcţionare a legislaţiei anticorupţie, în anul 2014 a fost adoptată

Hotărârea Guvernului pentru implementarea Legii privind testarea

integrităţii profesionale68, care cuprinde Regulamentul cu privire la

67 Raport de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie, perioada 2014-2015.

http://cna.md/sites/default/files/statdata/raport_cna_24.02.16.pdf 68 Hotărârea Guvernului nr. 767 din 19.09.2014 pentru implementarea Legii nr. 325

din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale. Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 325-332/945 din 31.10.2014.

http://cna.md/sites/default/files/decizia_adoptata/hg767implementarelegeatest.integrit.

profes.pdf

49

evidenţa cazurilor de influenţă necorespunzătoare şi Regulamentul

privind înfiinţarea Cazierului testării integrităţii profesionale a agenţilor

publici. Totodată, Centrul Naţional Anticorupţie a iniţiat, începând cu

data de 28 mai 2014, consultarea publică a proiectului de lege privind

modificarea şi completarea unor acte legislative (Legea Nr. 325 din

23.12.2013, Legea Nr. 320 din 27.12.2012, Legea Nr. 25 din din

22.02.2008, Legea Nr. 16 din 15.02.2008, Legea Nr. 90 din 25.04.2008

ş.a), prin care propune la art. VI (Cod contravenţional) modificarea art.

30 din Codul Contravenţional care face imposibilă tragerea la

răspundere contravenţională în baza art. 3131, 3132, 314, 3141 şi 315 din

Cod şi constă în termenul general de prescripţie stabilit pentru

contravenţiile respective, care este foarte restrâns. În proiect se fac

modificări în vederea tragerii la răspundere contravenţională a

persoanelor vinovate, inclusiv a celor vinovate de încălcarea

prevederilor referitoare la declararea anuală a conflictelor de interese, se

face o delimitare strictă a sancţiunii pentru nedeclararea conflictului de

interese, în termenii prevăzuţi de Legea cu privire la conflictul de

interese69, dar a fost prevăzută şi sancţiunea pentru funcţionarii publici

care nu declară şi iau decizii fiind în conflict de interese în exercitarea

atribuţiilor lor.

De asemenea, sunt stabilite sancţiuni pentru încălcarea regimului

incompatibilităţilor şi restricţiilor ce rezultă din Legea cu privire la

conflictul de interese70, Legea privind funcţia publică şi statutul

funcţionarului public71. Astfel, la iniţiativa Alianţei Anticorupţie s-au

69 Legea nr. 16 din din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese. Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 94-96 din 0.05.2008.

http://lex.justice.md/md/%20327989/ 70 Ibidem. 71 Legea nr. 158 din 04.07.2008 privind funcţia publică şi statutul funcţionarului

public. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 230-232 din 23.12.2008.

http://lex.justice.md/md/330050/

50

desfăşurat 2 dezbateri publice pe marginea proiectului legii de ajustare a

cadrului legislativ la prevederile Legii privind testarea integrităţii

profesionale72. Iar la masa rotundă cu genericul ”Pachetul de legi

anticorupţie: între aşteptări şi realizări”, s-a pus în discuție pachetul de

legi anticorupţie privind testarea integrităţii profesionale, confiscarea

extinsă şi îmbogăţirea ilicită, elaborat cu suportul experţilor Consiliului

Europei şi adoptat în anul 2013, unde au fost evaluate aşteptările ce au

însoţit promovarea proiectelor respective cu realizările obţinute în

primul an de implementare, precum şi dificultăţile întâmpinate.

La acțiunea nr. 26 din Planul de acţiuni 2014-2015, rapoartele

Secretariatului Grupului de monitorizare pentru implementarea

Strategiei Naționale Anticorupție atestă că, în vederea exercitării

controlului parlamentar asupra implementării legislaţiei anticorupţie,

precum şi a Strategiei Naţionale Anticorupţie pe anii 2011-2015,

mecanismele de control parlamentar nu au fost funcționale. Prin

urmare, CNA a informat Comisia Parlamentară securitate naţională,

apărare şi ordine publică cu privire la controlul asupra monitorizării

efectuate de Grupul de monitorizare a implementării Strategiei

Naţionale Anticorupţie, la actele cu caracter normativ ce urmează a fi

adoptate, modificate sau completate, precum şi acţiunile ce urmează a fi

întreprinse de către CNA în vederea realizării Planului naţional de

acţiuni pentru implementarea Acordului de Asociere Republica

Moldova – Uniunea Europeană pentru anii 2014-2016, cu referire la

acţiunile care urmează a fi întreprinse de CNA în vederea realizării

Programului de activitate al Guvernului Republicii Moldova pe anii

2015-2018. La capitolul implementarea instrumentelor internaţionale

anticorupţie şi perfecţionarea cadrului legislativ ce vizează instrumente

72 Legea 325 din 25.04.2008 privind testarea integrității profesionale. În: Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 35-41 din 14.02.2014.

http://lex.justice.md/md/351535/

51

importante administrative de prevenire a corupţiei, au fost prezentate

actele normative adoptate în ultimii ani73.

Controlul cheltuielilor publice.

În anul 1994 a fost aprobată Legea cu privire la Curtea de

Conturi74, care a fost modificată de 10 ori. Ulterior, în anul 2008, a fost

aprobată legea nouă, care este modificată deja de 8 ori75.

Conform legii, Curtea de Conturi (CC) este unica autoritate publică

a statului care exercită controlul asupra formării, administrării şi

întrebuinţării resurselor financiare publice şi administrării patrimoniului

public prin realizarea auditului extern în sectorul public în calitate de

instituţie supremă de audit şi este protejată legal de interferenţa din

partea organelor de drept sau cu funcţii de control.

Conform noii legi CC are un grad semnificativ de independență

față de guvern, de exemplu, conform legii precedente, Parlamentul

putea solicita efectuarea controlului obligatoriu (Hotărârile

Parlamentului prin care se cere Curţii de Conturi efectuarea unor

controale, în limitele competenţei sale, sunt obligatorii), acum

Parlamentul sau fracţiunile parlamentare pot solicita Curţii de Conturi

efectuarea unor acţiuni de audit. Acţiunile de audit pot fi solicitate fără

decizia Parlamentului, la cererea oricărei fracţiuni parlamentare, odată

în semestru.

73 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în

perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul

proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și

electoral”, Chișinău, 2015. 74 Legea nr. 312-XIII din 08.12.94 privind Curtea de Conturi. Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr.7/77 din 02.02.1995.

http://www.ccrm.md/file/Acte_leg/L%20E%20G%20E_312.pdf 75 Legea Nr. 261 din 05.12.2008 Curţii de Conturi. Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 237-240 din 31.12.2008.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=330168

52

În scopul realizării atribuţiilor sale, Curtea de Conturi este în drept

să solicite materialele întocmite de către organele de drept, de control şi

de alte autorităţi publice, iar acestea sunt obligate să le prezinte la prima

solicitare.

Cu toate acestea, o nouă legislație care reglementează activitatea

CC, conține, de asemenea, o serie de neajunsuri. În special, art. 36 (2)

“În cazul în care entitatea auditată nu va îndeplini hotărârea Curţii de

Conturi, precum şi obligaţia menţionată la alin. (1), şi dacă prin aceasta

se încalcă legislaţia, Curtea de Conturi va sesiza organele ierarhic

superioare şi alte organe competente”, nu sunt reglementări clare în

ceea ce privește măsurile luate de CC în raport cu agențiile

guvernamentale care nu au îndeplinit cerințele sale, care afectează în

mod negativ performanța recomandărilor CC.

Expert-Grup, o organizație neguvernamentală specializată în

cercetări economice și de politici publice, a identificat 3 aspecte cheie

ale CC: cerințe formale de reglementare, majoritatea agențiilor nu au o

funcție de audit intern, nerespectarea recomandărilor CC, care este o

practică obișnuită.

Astfel, putem spune că, după adoptarea noii legi, în 2009,

independența CC a crescut ușor, cu toate acestea, deficiențele legislației

în vigoare nu-i dă o șansă de a deveni o forță reală în luptă împotriva

corupției.

Aspectele legate de achizițiile publice în Moldova sunt

reglementate prin Legea privind achiziţiile publice76.

Potrivit Curții de Conturi, achizițiile publice, sunt un sector cu un

risc ridicat de utilizare ineficientă a fondurilor publice. Sistemul

76 Legea Nr. 131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice. Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 197-205 din 31.07.2015. http://lex.justice.md/md/360122/

53

național de achiziții se caracterizează printr-o serie de practici negative

care rezultă în eficiența scăzută a controlului procesului.

Conform raportului anual al Curții de Conturi pentru anul 2014, au

fost identificate iregularități ce țin de neplenitudinea cadrului legal în

domeniul achizițiilor publice, lipsa unor proceduri și controale interne

care să asigure respectarea prevederilor legale în domeniul dat,

planificarea deficientă a achiziţiilor, evaluarea incorectă a necesităţilor,

lipsa cunoștințelor pentru elaborarea caietului de sarcini și evaluarea

ofertelor, aprobarea întîrziată a alocaţiilor bugetare, neresponsabilizarea

funcţionarilor publici implicați în acest proces și promovarea intereselor

personale.

Potrivit cercetării Transparency International - Moldova, pentru a

câștiga licitațiile, circa 10% din contracte sunt propuse ca plăți

informale pentru funcționari publici.

Conform studiului: „Achizițiile publice în Republica Moldova:

probleme și soluții” realizat de Centrul Analitic Independent Expert-

Grup, se constată că: “achizițiile publice sunt un domeniu cu riscuri

mari de utilizare ineficientă a banilor publici. Cadrul legal și de

procedură privind achizițiile publice, chiar dacă nu este perfect, nu este

cauza care generează cele mai multe riscuri de pierderi în achiziții.

În Studiul realizat de Centrul Pro Marshall din Republica Moldova

în cadrul proiectului: “Inițiative de contracarare a spălării banilor

publici”, finanțat de Fondul Națiunilor Unite pentru Democrație prin

intermediul Fundației Est-Europene, se menționează că una dintre

problemele stringente cu care se confruntă Republica Moldova este că

procesul de planificare a achizițiilor publice nu este transparent în

jumătate din autoritățile publice centrale. De asemenea, sunt

transparente parțial şi rezultatele atribuirii contractelor de achiziții

publice, care se publică de obicei cu abateri şi întârzieri de la termenul

stabilit de lege. De asemenea, în baza evaluării cadrului

54

normativ/legislativ și instituțional în procesul de colaborare între

instituțiile componente ale sistemului autohton de prevenire și

combatere a spălării banilor și finanțării terorismului se atestă

necesitatea perfecționării și armonizării cadrului legislativ/normativ.

În pofida reformelor din cadrul CNA, persistă încă

imperfecțiunea şi blocajul legislativ, care nu permite întreprinderea

spectrului multilateral de acțiuni de urmărire penală şi de măsuri

speciale de investigații, în scopul realizării procesului penal calitativ şi

în timp restrâns.

Prin urmare, este nevoie de mai multă transparență, insistență și

presiune în procesul decizional din partea societății civile și

organizațiilor internaționale, pentru sporirea eficacității procesului

bugetar și utilizării banilor publici. Respectarea legii, monitorizarea și

asigurarea transparenței procesului bugetar și utilizării banilor publici,

care ar include diverse activități de informare activă a contribuabililor

este indicată. De asemenea, este necesară raportarea transparentă şi

corectă a banilor şi achizițiilor publice, inclusiv a proiectelor la nivel

naţional şi internațional, monitorizarea continuă din partea societății

civile a sistemului autohton de prevenire şi combatere a spălări banilor

şi finanţării terorismului, constituit din: Ministerul Finanțelor,

Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul

Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Ministerul Afacerilor

Externe şi Integrării Europene, Procuratura Generală, Serviciul

Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor al Centrului Naţional

Anticorupţie, Serviciul Vamal, Serviciul de Informaţii şi Securitate,

Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare şi

Camera de Licenţiere, ceea ce ar duce la îmbunătățirea cadrului legal

național, la impulsionarea activității acestuia și la sporirea eficacității

utilizării banilor publici. Astfel, monitorizarea din partea societății

civile ar duce la sporirea randamentului dosarelor de corupție și ar

55

scoate în evidență persoanele care contribuie la tergiversarea proceselor

în instanța de judecată, la îmbunătăţirea bazei de date şi a modelelor

analitice de evaluare şi planificare a banilor publici. Toate aceste măsuri

ar conduce la eficientizarea managementului supravegherii veniturilor

publice, la îmbunătăţirea disciplinei financiare prin implementarea

controlului financiar public intern şi asigurarea principiului

transparenţei, la organizarea audierilor executorilor primari de buget

privind evidența și utilizarea banilor publici în condiţii de bună

guvernare.

Principalele cauze sunt mai curând legate de controlul slab al

rezultatelor achizițiilor și managementului inadecvat al riscurilor.

Autoritățile contractante acordă puțină atenție analizei factorilor și

constrângerilor existente cu scopul de a elabora măsurile necesare

pentru îmbunătățirea situației. Totodată, este necesar de menționat că, în

condițiile actuale ale Republicii Moldovei, măsurile aplicate doar la

nivelul responsabilității Guvernului nu vor produce rezultatele dorite.

Sistemul achizițiilor publice este puternic afectat de starea în justiție,

activitatea sau mai curând inactivitatea organelor de drept, opacitatea

competiției politice, tradiții, calitatea mediului de afaceri și alți factori.

Din cei menționați, cruciali sunt opacitatea competiției politice și

justiția. Este ilustrativ faptul că practic nu se cunosc cazuri de

investigații sau condamnări pentru fraudarea achizițiilor publice,

infracţiunile de corupţie, neglijenţă în serviciu, abuz de putere ori

serviciu, precum şi nedeclararea conflictului de interese”77.

77 Achizițiile Publice în Republica Moldova: Probleme și Soluții, 2014.

http://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/969-achizitii-publice-moldova

56

Reglementarea de stat a afacerilor

În 1992 a fost adoptată Legea cu privire la antreprenoriat şi

întreprinderi. Legea, care care a justificat tranziția către o economie de

piață și care a beneficiat de 58 modificări78.

Până în 2012, procedura de înregistrare a afacerilor a fost foarte

complicată. De exemplu, pentru a înregistra o afacere, era necesar să

vizitezi, cel puțin, 5 departamente: Banca de Economii, Serviciul Fiscal,

Biroul Teritorial de Statistică, Compania Națională de Asigurări în

Medicină, Casa Națională de Asigurări Sociale.

În vederea realizării Programului de activitate a Guvernului

„Integrare Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare” pentru

perioada 2011-2014, 26.10.2012 a fost adoptată Legea pentru

modificarea și completarea unor acte legislative79), care a fost

îndreptată pentru a îmbunătăți procedurile de înregistrare a persoanelor

juridice și a întreprinzătorilor individuali, reducerea sarcinii

administrative asupra întreprinderilor, reducerea numărului de

documente necesare și dezvoltarea serviciului "ghișeul unic" (care, de

fapt, a existat încă din 2010, dar nu era pe deplin operațional).

Cu noua lege au fost puse în aplicare următoarele modificări care

au simplificat procedurile de înregistrare: a fost anulat certificatul de

înregistrare și introdusă forma electronică; noul termin - „Buletinul

electronic al Camerei Înregistrării de Stat (denumit în continuare

Buletin electronic) – sumar de date şi informaţii oficiale extrase din

Registrul de stat şi publicate pe pagina web oficială a Î.S. „Camera

Înregistrării de Stat”;” fără participarea întreprinzătorilor; a stabilit

78 Legea Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi. Monitorul

Parlamentului Republicii Moldova nr. 2 din 28.02.1994

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311735&lang=1 79 Legea Nr.235 din 26.10.2012 pentru modificarea și completarea unor acte

legislative. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-251 din 07.12.201.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=345717&lang=1

57

interdicții emise de instanţa judecătorească sau de executorul

judecătoresc; completat cu infomația cu pivire la statutul licenţelor

eliberate, suspendate, retrase sau anulate – conform informaţiei

prezentate de autorităţile de licenţiere etc.

Astăzi înregistrarea afacerilor se desfășoară în timp de 5 zile, cu

suportul serviciului "ghișeu unic", închiderea afacerilor poate dura până

la 6 luni.

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului privind punerea în

aplicare80 a Legii privind controlul de stat asupra activităţii de

întreprinzător81 a fost creat Registrul de Stat al Controalelor, sistemul

informaţional automatizat, care va interacţiona cu Registrul de stat al

unităţilor de drept şi alte registre de stat relevante şi va permite

automatizarea evidenţei controalelor efectuate şi furnizarea tuturor

informaţiilor ce ţin de realizarea controalelor.

IV. Evaluarea propunerilor pentru îmbunătățirea SNA și a

Planului de acțiuni.

Pe lângă descrierea de bază a mandatului consultantului în cadrul

proiectului Evaluarea proiectului SNA și înaintarea propunerilor de

modificare și completare parvenite din partea membrilor Alianței

Anticorupție, o atenție deosebită a fost acordată identificării

propunerilor care pot îmbunătăți prin funcționarea procesului legislativ,

80 Hotărârea Guvernului Nr. 147 din 25.02.2013 pentru punerea în aplicare a

prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul de stat asupra activităţii

de întreprinzător. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 41 din 27.02.2013.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=346877 81 Legea Nr. 131 din 08.6 2012 privind controlul de stat asupra activităţii de

întreprinzător. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 181-184 din 31.08.2012.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=344613&lang=1

58

capacitatea instituțională de armonizare a legislației naționale cu

legislația internațională anticorupție, implementarea instrumentelor

internaționale anticorupție și perfecționarea cadrului legislativ cu

privire la prevenirea și combaterea corupției și, nu în ultimul rând,

evaluarea capacităților și instrumentelor existente ale Comisiei

Parlamentare securitate națională, apărare și ordine publică (CSNAOP)

privind implementarea noii Strategii naționale anticorupție și Planului

de acțiuni. Este foarte importantă creșterea transparenței decizionale,

siguranței și eficienței conlucrării Parlamentului Republicii Moldova cu

Guvernul, cu autoritățile publice centrale și locale și cu societatea

civilă82.

1. Schimbarea sistemului de administrare a statului Republica Moldova

prin instituirea unui mecanism de monitorizare și control din afară

(străin) – este unica posibilitate de schimbare a lucrurilor în țară, nici o

strategie în domeniul anticorupției, securității sau apărării, oricât de

amplă și bună ar fi, nu este în stare să schimbe sistemul corupt, care are

o strategie foarte bine pusă la punct, cu rădăcini adânci.

2. În procesul de armonizare a legislației Republicii Moldova, este

nevoie de o monitorizare continuă reală din partea societății civile și

organizațiilor neguvernamentale a sistemului autohton de prevenire şi

combatere a corupției, ceea ce va contribui la crearea mecanismelor de

cooperare și dialog între Parlament, Guvern și societatea civilă în

exercitarea supravegherii sistemului autohton de prevenire şi combatere

a corupției.

82 Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și legislației anticorupție în

perioada anului 2014-primului semestru al anului 2015. Raport elaborat în cadrul

proiectului PNUD „Îmbunătățirea democrației în Moldova prin suport parlamentar și

electoral”, Chișinău, 2015.

59

3. Implementarea unei noi strategii naționale anticorupție va avea un

impact real cuantificabil, în condițiile în care prevenirea şi combaterea

corupției va avea un impact pozitiv asupra planurilor de acțiuni întru

realizarea acestora, dacă ele vor conține o descriere reală a fiecărei

acțiuni și a rezultatelor scontate, va avea indicatori de performanță în

obținerea rezultatelor și indicatori de verificare incluși de instituția care

le promovează și le transmite spre realizare în planul de acțiuni,

rezultate analizate de experți independenți în domeniu.

4. Îmbunătățirea mecanismelor de implementare a legislației va

contribui la înlăturarea lacunelor cadrului legislativ și va exclude un șir

de impedimente în aplicarea corespunzătoare a prevederilor legale,

inclusiv a SNA și a planului de acțiuni, în vederea expunerii mai clare a

rezultatelor acțiunilor, a indicatorilor de progres și atingerii rezultatelor

finale.

5. Instituirea sancțiunilor pentru nerespectarea normelor de etică și

codurilor de conduită adoptate pe parcursul anilor 2014-2015,

mediatizarea acestora, introducerea responsabilității manageriale pentru

nerespectarea regulilor de bază, a legislației, astfel excluzând diferite

interpretări și argumentări, problemele ce țin de "conflicte de interese";

cerințe stricte în exercitarea rolului profesional vizavi de propriile

interese, manifestarea responsabilității în modul în care cheltuie banii

publici, alte aspecte de comportament, cum ar fi relațiile cu

reprezentanții grupurilor de interese, atitudinea, limbajul, egalitatea de

gen și standarde de prezență la ședințe, altfel spus – alinierea la

standardele internaționale.

6. Ameliorarea colaborării Parlamentului cu instituțiile naționale,

internaționale și cu societatea civilă în prevenirea şi combaterea

corupției va avea un impact pozitiv prin elaborarea unor mecanisme de

cooperare lucrative, prin completarea și modificarea cadrului normativ

privind transparenţa în procesul decizional, identificarea resurselor

60

necesare și îmbunătățirea capacităților operaționale pentru punerea în

aplicare a acestora.

7. Asigurarea unei independențe reale și eliminarea influenței

administrative și politice în cadrul investigațiilor desfășurate de Centrul

Național Anticorupție și Procuratura anticorupție, în investigările

efectuate de acestea va duce la obținerea unor rezultate durabile și

eficiente, fapt ce va spori încrederea societății, va îmbunătăți

colaborarea interdepartamentală și va conduce la consolidarea

instituțională.

8. Funcționarea independentă și eficientă a autorităților publice

centrale, precum și a autorităților administrației publice locale, libere de

influențe politice, și în conformitate cu scopul autentic de combatere a

corupției, va spori gradul de implementare a noii SNA și a planurilor de

acțiune.

9. Menținerea ritmului eforturilor de combatere a corupției din

perioadele preelectorale în perioadele postelectorale va avea un impact

pozitiv și veridic pentru a nu dezamăgi cetățenii, dacă va avea loc

prezentarea publică și periodică a statisticilor privind infracțiunile de

corupție și conexe acestora, condamnările și pedepsele aplicate în cauze

de corupție, statisticile privind infracțiunile de corupție înregistrate,

descoperite și transmise în instanță, pentru a sesiza finele procesului

judiciar în cazuri de corupție. Aceasta va constitui un prim pas în

promovarea unei imagini oneste a autorităților publice.

10. Pentru promovarea unei imagini oneste a autorităților publice,

demne de încrederea și susținerea populației, va fi necesar ca

autoritățile publice să recunoască insuccesele din acest domeniu prin

lipsa abordării strategice de cooperare mutuală și să pună în valoare o

bună colaborare și conlucrare cu societatea civilă în domeniul

combaterii corupției, în consolidarea unor parteneriate constructive între

instituțiile publice și societatea civilă.

61

11. Asumarea angajamentelor de către autoritățile publice centrale și

autoritățile administrației publice locale responsabile de executarea

măsurilor din planurile de acțiuni va simplifica mult din munca grea a

secretariatului în completarea planului de acțiune și implementarea la

timp și conform cerințelor a angajamentelor din plan, dacă va avea o

atitudine serioasă și nu va mima raportarea superficială a acțiunilor

instituției.

12. Participarea membrilor Comisiei Parlamentare securitate națională

apărare și ordine publică la evenimentele aferente anticorupției, pentru a

se familiariza cu principalele probleme din acest sector.

13. Reevaluarea permanentă a capacităților CSNAOP, în vederea

identificării oportunităţilor şi ameninţărilor la adresa intereselor

naţionale pe segmental anticorupție.

14. Evaluarea şi prognozarea evoluţiei situaţiei operative în domeniul

combaterii corupției; formularea, ca propunere, a unor măsuri adecvate

de cunoaştere, de prevenire şi de contracarare a factorilor de risc şi a

ameninţărilor; sprijinirea procesului decizional.

15. Efectuarea mai activă a anchetelor parlamentare, fapt ce ar elucida

neregulile în combaterea corupției și ar exercita un control parlamentar

mai vast în domeniu.

62

4.1. Sinteza propunerilor membrilor AAC pentru SNA

În cadrul ședințelor Alianței Anticorupție au fost expuse și selectate

un șir de propuneri pentru îmbunătățirea noii SNA și a Planului de

acțiuni:83

Elaborarea și promovarea unui Cod deontologic unificat obligatoriu,

aplicat pentru toți agenții publici, cu o ulterioară specificare pe

categorii;

Instituirea în cadrul entităţilor publice a unui consilier pe probleme

de etică și integritate;

Consolidarea integrității cadrelor didactice și lucrătorilor medicali

prin promovarea comportamentului etic, profesional și rezultativ

(adoptarea Codului de etică);

Revizuirea parțială sau totală a Codului Muncii, în vederea

facilitării suspendării, sancționării disciplinare, a demiterii

persoanelor neintegre și corupte, concilierea cu prezervarea

exigenței protecției angajaților;

Sancțiuni anticorupţie: financiare, economice, fiscale, în urma

efectuării analizelor și studiilor, să fie financiar proporționale cu

volumul încălcării, conform formulei: A x la 5 ori/sau B x la 10 ori:

Introducerea proporționalității fixării cuantumului amenzii84;

83 Propunerilor membrilor AAC pentru SNA expuse în cadrul ședinței Alianței

Anticorupție din 22.12.2015. http://www.alianta.md/?go=news&n=367;

http://www.alianta.md/?go=news&n=251 84 Justificare: În baza studiului CNA « Finalitatea dosarelor de corupție, Analiza

sentințelor » şi a Recomandării CSJ nr. 61 cu privire la unele chestiuni ce vizează

individualizarea pedepsei penale în cauzele de corupție, întru respectarea art. 75, 61

CP şi a criteriului proporționalității, recomandăm dublarea eforturilor întru

individualizării pedepsei şi fixării sale proporționale acțiunii sau inacțiunii ilegale

comise.

Practici internaționale:

ex. 1. Tranzacții imobiliare: În caz de nerespectare a limitării achitării în lichid pentru

tranzacțiile imobiliare, legea prevede o amendă administrativă de la 250 euro până la

63

Limitarea circulației banilor în lichid, instituirea plafonului pentru

suma maximă permisă de achitare în lichid, de exemplu 30.000 lei;

Elaborarea și implementarea reglementării și instrumentelor privind

protecția denunțătorilor și martorilor;

Elaborarea legii și instrumentelor de control pentru efectuarea unui

lobby legal, etic și corect din partea tuturor actorilor implicați;

Primordialitatea prevenirii și combaterii corupției în domeniile de

interes public: educație, medicină, finanțe, justiție;

Educarea și promovarea culturii anti-corupție;

Elaborarea și promovarea politicii de declarare a averilor

angajaților din entitățile publice;

Plasarea accentului pe măsurile preventive ale corupției (CNA);

Promovarea în instituții a sistemelor de E-guvernare și E-

administrare pentru a reduce birocrația și corupția din instituții;

Intensificarea cooperării între instituțiile publice și instituțiile

specializate anticorupție (Acorduri de colaborare, proiecte comune,

etc);

Dezvoltarea serviciilor unui Ghișeu unic veritabil;

Elaborarea unor platforme electronice calitative, transparente și

funcționale în domeniul achizițiilor publice, licitațiilor, privatizărilor,

ș.a.;

Dezvoltarea independenței agențiilor anticorupție și fortificării

instituționale și garantarea independenței procedurale necesare și

protecției fiecărui angajat al agențiilor anticorupție;

Instituirea indicatorilor de eficiență al agențiilor anticorupţie:

1.250.000 euro. În privința nerespectării limitării pentru alte tipuri de tranzacție,

amenda e de la 250 până la 225.000 euro, fără a putea depăși 10 % din sumele incorect

achitate în lichid.

ex. 2. Tranzacții financiare, în special cu hârtii de valoare: Suma amenzii poate atinge

de 10 ori mai mare decât suma tranzacției financiare, dar fără a o depăși.

64

a). Introducerea indicatorilor care ar fixa eficiența activității instituțiilor

de drept, în special a celor de forță din domeniul anti-corupției;

b). Implimentarea indicatorilor utilizați de către OLAF85;

Completarea raportării CNA, PA, PG cu următorii indicatori: cât

costă instituția bugetul/ infracțiunile și cele conexe domeniului

corupției; cât aduce instituția bugetului/ infracțiunile și cele conexe

din domeniul corupției; durata medie a investigațiilor, urmăririi

penale până la trimiterea în judecată a dosarelor, a infracțiunilor și

celor conexe din domeniul corupției; durata medie a dosarelor, adică

a tuturor investigațiilor, urmăririi penale și a examinării în judecată

a infracțiunilor și celor conexe din domeniul corupției86.

Grupul de monitorizare SNA să constituie cel puțin jumătate din

numărul total de membri din cadrul societăţii civile, practica

membru-președinte al grupului, sa nu fie excluse ședințele în locuri

neutre87;

Crearea Agenției de Recuperare a Activelor, prezentarea soluțiilor

pentru localizarea sa optimală;

Transparentizarea și sporirea gradului de informare a populației

privind fenomenele de corupție, metode de implicare în procesul

combaterii etc.

Intensificarea cooperării între instituțiile publice și instituțiile

specializate anticorupție (acorduri de colaborare, proiecte comune, etc);

85 European anti-fraud Office. Fraud in figures http://ec.europa.eu/anti-

fraud/investigations/fraud-figures_en 86 Acești indicatori sunt așteptați de opinia publică și constituie niște stimulanți pentru

ameliorarea activității, de asemenea justifică și ilustrează mai bine activitatea CNA,

PA și PG. Aceștia sunt și în concordanță cu linia aspirațiilor autofinanțării agențiilor

anticorupție 87 Justificare: Consiliul Anticorupție din Georgia, care până la momentul actual este

constituit din 40 de membri, 17 dintre aceștia sunt reprezentanți ai ONG-urilor. In

situația actuală societatea civila e în minoritate absolută și opinia acestora nu contează

la alegerea opțiunilor.

65

Promovarea democrației participative88;

Definirea legalizată a interesului public;

Instituirea și dezvoltarea filtrelor privind resurselor umane ce vin în

serviciul public pe linia partidului;

Angajarea și încurajarea unor tehnocrați cu ambiții sănătoase, cu

studii;

Promovarea integrității vieții publice;

Sporirea transparenței în procesul de administrare a întreprinderilor

de stat și în actiivtatea de reprezentare a statului în societățile

comerciale, asigurarea transparenței utilizării asistenței de peste hotare;

platforme electronice transparente și prietenoase utilizatorilor;

Colectarea informației, analiza și fapte reale privind coruptia,

conflictul de interese, clientelismul;

Semnarea de către demnitar (valabil și pentru funcționari publici) a

unei declarații de intenție de a rămâne integru pentru perioada

exercitării mandatului/exercitării atribuțiilor de serviciu și asumarea

consecințelor pentru eventuala încălcare a regimului juridic al

incompatibilităților, restricțiilor, conflictelor de interese;

Limitarea acordării concediului medical al funcționarului public

suspectat/ prins în flagrant în cazul inițierii unui dosar pe acte de

corupție, conexe corupției și pe fapte de comportament corecțional sau

instituirea unei comisii medicale speciale care să confirme din start

diagnoza;

Introducerea în Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții

de demnitate publică89 a clauzei de absența nemotivată de la locul de

88 Ex.: Consultări publice direct și veritabil organizate, ex. 300 pers. direct, fizic,

rezultate. 89 Legea Nr. 199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică. Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 194-196 din

05.10.2010. http://lex.justice.md/md/336193/

66

lucru pentru o perioada mai mare de 4 ore consecutiv, clauză valabilă și

pentru Legea privind statutul alesului local90;

Revizuirea art. 129, 130 și 131 al Legii nr.797 pentru adoptarea

Regulamentului Parlamentului91 prin înăsprirea sancțiunilor pentru

demnitarii care lipsesc nemotivat de la ședințele Parlamentului92;

specificarea în art.129 alin (2) lit. b) a motivelor personale din care

deputatul poate lipsi de la ședință;

Reducerea maximală a imunității deputaților și alte măsuri de

diminuare a corupţiei politice;

Crearea unei entități publice autonome responsabile de procedurile

disciplinare aplicate funcționarilor publici și demnitarilor;

Elaborarea unei legi speciale privind incompatibilitățile și

restricțiile la funcția publică, funcția publică cu statut special, și cea de

demnitate publică;

Transparentizarea salariilor funcționarilor publici de conducere, de

conducere de nivel superior, al demnitarilor cu includerea deplasărilor,

primelor, indemnizațiilor și altor avantaje în natură etc;

Reducerea costurilor pentru combatere și mărirea costurilor alocate

pentru prevenire;

SNA să fie exhaustivă și să cuprindă toate domeniile: corupția

parlamentară, corupția electorală, corupția în mediul de afaceri etc.;

Promovarea transparentizării și accesului la Registrul funcționarilor

publici.

90 Legea Nr. 768 din 02.02.2000 privind statutul alesului local. Monitorul Oficial al

Republicii Moldova Nr. 34 din 24.03.2000. http://lex.justice.md/md/311725/ 91 |Legea Nr. 797 din 02.04.1996 pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 50 din 07.04.2007.

http://lex.justice.md/md/322831/ 92 Ex. aplicarea unor amenzi în mărimea unui salariu de deputat, iar în cazul a 3

absențe nemotivate pe parcursul sesiunii, inițierea procedurii de ridicare a mandatului

de deputat.

67

4.2. Sinteza propunerilor pe marginea recomandărilor Conferinței

Naționale Anticorupție, ediția XI, 9 decembrie 2015.

La nivel central. Chișinău93

Recomandări:

Prelungirea termenului de implementare a Strategiei Naţionale

Anticorupţie 2011-2015 până în anul 2016, în legătură cu adoptarea cu

întîrzierea de 7 luni a Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-

2015 prin Hotărârea Parlamentului nr. 154 din 21.07.2011, întârzierea

cu 2 luni a adoptării Planului de acţiuni pe anii 2012-2013 pentru

implementarea SNA prin Hotărârea Parlamentului nr. 12 din

17.02.2012 şi întârzierea cu 5 luni a adoptării Planului de acţiuni pe anii

2014-2015 pentru implementarea SNA prin Hotărârea Parlamentului nr.

76 din 16.05.2014. Promovarea proiectului Hotărârii Parlamentului

privind modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului nr. 154 din

21.07.2011 pentru aprobarea SNA 2011-2015 în vederea extinderii

termenului de implementare a SNA şi elaborarea Planului de acţiuni

pentru anul 2016.

În scopul creării unui mecanism de evaluare financiară a Strategiei,

se propune ca în planurile de acţiuni pentru implementarea Strategiei să

fie inclus costul estimativ al fiecărei acţiuni, fapt ce va permite şi

partenerilor de dezvoltare să evalueze necesităţile de finanţare a

Strategiei.

Promovarea SNA pentru 2017-2019 trebuie precedată de evaluarea

complexă a Strategiei curente.

93 Concluziile și recomandările celei de-a XI-a ediţii a Conferinței Naționale

Anticorupție “rupe lanțul corupției!”, 09 decembrie 2015, Chişinău.

68

Promovarea proiectului Strategiei Naţionale Anticorupţie 2017-

2019 şi a planului de acţiuni pentru implementarea acesteia.

Adoptarea Codului de conduită şi etică pentru deputaţii în

Parlamentul Republicii Moldova.

Deoarece populaţia nu are încredere în sistemul de eradicare a

corupţiei şi consideră măsurile punitive cele mai eficiente de prevenire

a acestui fenomen, instituţiile abilitate în acest sens ar trebui să îşi axeze

campaniile de sensibilizare a opiniei publice pe ideea că este aplicată

sancţiunea pe fiecare neregulă depistată.

Orice campanie funcţională ar trebui să includă indicatorii de

performanţă a instituţiilor abilitate, ce ar oglindi eficienţa acestora în

constatarea încălcărilor şi monitorizarea parcursului spre sancţionarea

uniformă şi omogenă conform legii.

Excluderea posibilităţilor tehnice de blocare a anumitor judecători

pe o perioadă de timp limitată (ex. pe câteva ore). Procesul de blocare

să fie minim pe o zi lucrătoare, cu obligativitatea ataşării documentului

de confirmare în arhiva PIGD. Ataşarea în arhiva PIGD a

documentelor/deciziilor de argumentare a incompatibilităţii

judecătorilor excluşi de la repartizarea aleatorie a unor dosare în

instanţe. Introducerea setărilor tehnice privind repartizarea aleatorie a

dosarelor, obligatoriu dintru-un anumit număr limită de judecători

activi, în instanţele de judecată unde activează mai mult de 4-5

judecători. (ex. repartizarea unui dosar doar atunci când sunt minimul

2-3 judecători activi în PIGD). Excluderea posibilităţilor tehnice de

modificare a rolurilor angajaţilor instanţelor judecătoreşti. Funcţia dată,

trebuie să fie exercitată doar de către Centrul de Telecomunicaţii

Speciale/Departamentul de Administrare Judecătorească a Ministerului

Justiţiei, în baza demersurilor preşedintelui Instanţei de Judecată,

datorită faptului că fluctuaţia personalului nu este atât de mare în

instituţii. Limitarea posibilităţilor tehnice de repartizare multiplă a

69

dosarelor, fără ataşarea documentului de confirmare/motivare în arhiva

PIGD de înregistrare a dosarelor cu acelaşi nume.

Studiul privind capacităţile investigative ale Direcţiei Naţionale

Anticorupţie din România şi cele actuale şi viitoare ale Procuraturii

Anticorupţie din Republica Moldova formulează recomandările de:

continuare a colaborării profesionale pe aceleaşi coordonate între

Procuratura Anticorupţie şi CNA şi menţinerea capacităţilor CNA să

asigure procurorilor PA toate condiţiile şi mijloacele necesare

desfăşurării unei activităţi performante; detaşarea de ofiţeri de

urmărire penală ai CNA la PA, dar şi de la alte organe de urmărire

penală, în conformitate cu prevederile legale; revizuirea modului de

organizare şi funcţionare a CNA, precum şi a competenţei materiale a

CNA în domeniul de combatere a corupţiei, având în vedere

schimbările care vor interveni în sistemul judiciar, potrivit proiectului

de lege a procuraturii; recunoaşterea de către legiuitor a corupţiei ca

şi ameninţare la adresa siguranţei naţionale, cu consecinţa punerii la

dispoziţia SIS a instrumentului reprezentat de mandatul de siguranţă

naţională.

A se asigura controlul de către Curtea Supremă de Justiţie a punerii

în aplicare de către instanţele judecătoreşti a Recomandării, nr.61 din

14.12.2013, „Cu privire la unele chestiuni ce vizează individualizarea

pedepsei penale în cauzele de corupţie”.

A se unifica practica judiciară, de către Curtea Supremă de Justiţie,

în privinţa aplicării mărimii amenzilor penale pe cauzele de corupţie în

corespundere cu mărimea mitei şi prejudiciului stabilit pe aceste

infracţiuni.

La nivel local. Cahul, Bălți94.

94 Ibidem

70

Recomandări:

Implicarea proactivă a autorităţilor publice locale prin aprobarea şi

implementarea Planurilor locale de acţiuni anticorupţie şi raportarea

implementării acţiunilor din Plan.

Promovarea în cadrul instituţiilor de învăţământ a măsurilor de

instruire anticorupţie, pentru promovarea valorilor şi atitudinii civice şi

ridicarea integrităţii elevilor şi studenţilor.

Este necesară consolidarea mecanismelor de colaborare ale

Centrului cu mass-media şi cu societatea civilă, în vederea sporirii

eforturilor comune depuse împotriva corupţiei.

Revizuirea statutului alesului local, prin aplicarea asupra acestuia a

restricţiilor şi obligaţiilor prevăzute de Legea privind declararea

veniturilor şi proprietăţilor şi a Legii privind conflictul de interese.

Modificarea cadrului normativ privind efectuarea achiziţiilor

publice şi interzicerea finanţării de către agenţii economici sau a

angajaţilor acestora care au relaţii economice cu instituţiile de stat, a

partidelor politice pentru a preveni ”lobarea” anumitor grupuri de agenţi

economici.

V. Referințe bibliografice și note

1. Achizițiile Publice în Republica Moldova: Probleme și Soluții,

2014. http://www.expert-grup.org/ro/biblioteca/item/969-achizitii-

publice-moldova

2. Analiza independenţei instituţionale a unor autorităţi şi instituţii

publice responsabile de implementarea politicilor din domeniul

dreptului. http://www.credo.md/pageview?id=270

3. Annual Activity Report 2013 http://cni.md/wp-

content/uploads/2014/07/Raport-CNI-2013-englez.pdf

71

4. Busuncian T. Evaluarea progreselor implementării SNA și

legislației anticorupţie în perioada anului 2014-primul semestru al

anului 2015, raport elaborat în cadrul proiectului PNUD “Îmbunătățirea

democrației în Moldova prin support parlamentar și electoral”.

Chișinău, 2015.

5. CNI a inițiat în 2015 peste trei sute de controale. Printre cei

vizați se numără deputați, miniștri și judecători (DOC).

http://www.realitatea.md/cni-a-initiat-in-2015-peste-trei-sute-de-

controale--printre-cei-vizati-se-numara-deputati--ministri-si-judecatori--

doc-_31603.html

6. Concluziile și recomandările celei de-a XI-a ediţii a Conferinței

Naționale Anticorupție “rupe lanțul corupției!”, 09 decembrie 2015,

Chişinău.

7. Comunicat de presă.

http://www.parliament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/Con

tentId/2346/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx

8. Cod Nr. 985 din 18.04.2002. Codul Penal al Republicii

Moldova. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-74 din

14.04.2009.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&id=331268

9. Constituţia Republicii Moldova. Art. 66. Atribuţiile de bază ale

Parlamentului.

http://lex.justice.md/document_rom.php?id=44B9F30E:7AC17731

10. Comunicate de presă. Acțiunile anticorupție discutate în cadrul

unor audieri publice organizate de Parlament.

http://www.parlament.md/Actualitate/Comunicatedepresa/tabid/90/Cont

entId/2322/Page/0/language/ro-RO/Default.aspx

11. Designing and Implementing Anti-corruption Policies

Handbook, 2013.

http://www.coe.int/t/dghl/cooperation/economiccrime/corruption/projec

ts/snac/pdf/tp/2524-EaP-

AC%20Handbook%2011%2003%2013%20plus%20footnote%20EN.p

df

72

12. Hotărârea Guvernului Nr. 147 din 25.02.2013 pentru punerea în

aplicare a prevederilor Legii nr.131 din 8 iunie 2012 privind controlul

de stat asupra activităţii de întreprinzător. Monitorul Oficial al

Republicii Moldova nr. 41 din 27.02.2013.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3

46877

13. Hotărârea Parlamentului nr. 154 din 21.07.2011 pentru

aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011-2015.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166-169 din 07.10.2011.

14. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 232 din

25.10.2012 pentru aprobarea Strategiei de consolidare instituţională a

Centrului Naţional Anticorupţie. http://cna.md/en/node/2551

15. Hotărârea Guvernului Nr. 808 din 07.10.2014 cu privire la

aprobarea Planului naţional de acţiuni pentru implementarea Acordului

de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană în perioada

2014-2016. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 297-309

din 10.10.2014.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3

54939

16. Hotărârea Parlamentului Nr. 373 din 29.12.2005 pentru

aprobarea Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea

civilă. Publicat: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 5-8 din

3.01.2006.

17. Hotărârea Guvernului nr. 767 din 19.09.2014 pentru

implementarea Legii nr. 325 din 23 decembrie 2013 privind testarea

integrităţii profesionale. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

325-332/945 din 31.10.2014.

http://cna.md/sites/default/files/decizia_adoptata/hg767implementareleg

eatest.integrit.profes.pdf

18. Judecători cu lipici la donații.

http://anticoruptie.md/ro/investigatii/justitie/judecatori-cu-lipici-la-

donatii

19. Franklin De Vrieze. Planul de acţiuni anticorupţie al Parlamentului

Republicii Moldova pe anii 2015-2018. Anexat la: Raportul de

73

autoevaluare anticorupţie pentru Parlamentul Republicii Moldova.

Raport elaborat în cadrul proiectului PNUD “Îmbunătățirea democrației

în Moldova prin support parlamentar și electoral”. Chișinău, 2015.

20. Legeа nr. 112 din 02.07.2014 pentru rаtificаreа Аcordului de

Аsociere între Republicа Moldovа, pe de o pаrte, şi Uniuneа Europeаnă

şi Comunitаteа Europeаnă а Energiei Аtomice şi stаtele-membre аle

аcestorа, pe de аltă pаrte. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

185-199 din 18.07.2014. http://infoeuropa.md/rm-privind-ue/acord-de-

asociere-intre-republica-moldova-pe-de-o-parte-si-uniunea-europeana-

si-comunitatea-europeana-a-energiei-atomice-si-statele-membre-ale-

acestora-pe-de-alta-parte/

21. Legea Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru

Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cu privire la Centrul

Naţional Anticorupţie. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

91-94 din 27.06.2002.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3

12733

22. Legea Nr. 120 din 25.05.2012 pentru modificarea şi completarea

unor acte legislative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

103 din 29.05.2012. http://lex.justice.md/md/343359/

23. Legea Nr. 1104 din 06.06.2002 cu privire la Centrul pentru

Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei cu privire la Centrul

Naţional Anticorupţie. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

91-94 din 27.06.2002.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3

12733

24. Legea Nr. 120 din 25.05.2012 pentru modificarea şi completarea

unor acte legislative. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

103 din 29.05.2012. http://lex.justice.md/md/343359/

25. Legea Nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese.

În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 94-96 din 0.05.2008.

http://lex.justice.md/md/%20327989/

74

26. Legea nr. 158 din 04.07.2008 privind funcţia publică şi statutul

funcţionarului public. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 230-

232 din 23.12.2008. http://lex.justice.md/md/330050/

27. Legea 325 din 25.04.2008 privind testarea integrității

profesionale. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 35-41 din

14.02.2014. http://lex.justice.md/md/351535/

28. Legea nr. 312-XIII din 08.12.94 privind Curtea de Conturi.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.7/77 din 02.02.1995

http://www.ccrm.md/file/Acte_leg/L%20E%20G%20E_312.pdf

29. Legea Nr. 261 din 05.12.2008 Curţii de Conturi. Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 237-240 din 31.12.2008.

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=3

30168

30. Legea Nr. 131 din 03.07.2015 privind achiziţiile publice.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 197-205 din 31.07.2015.

http://lex.justice.md/md/360122/

31. Legea Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi

întreprinderi. Monitorul Parlamentului Republicii Moldova nr. 2 din

28.02.1994.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=311735

&lang=1

32. Legea Nr.235 din 26.10.2012 pentru modificarea și completarea

unor acte legislative. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-

251 din 07.12.201.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=345717

&lang=1

33. Legea Nr. 131 din 08.6 2012 privind controlul de stat asupra

activităţii de întreprinzător. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

181-184 din 31.08.2012.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=344613

&lang=1

34. Legea cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei, Nr. 90-

XVI din 25.04.2008. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

103-105 din 13.06.2008.

http://www.utm.md/acte_normative/externe/legeaCoruptie.pdf

75

35. Legea Nr. 326 din 23.12.2013 pentru modificarea şi completarea

unor acte legislative. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 47-48

din 25.02.2014. http://lex.justice.md/md/351753/

36. Legea Nr. 245 din 02.12.2011 privind modificarea şi

completarea unor acte legislative. Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 25-28 din 03.02.2012.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=342041

&lang=1

37. Legea Nr. 78 din 12.04.2012 pentru modificarea şi completarea

Codului penal al Republicii Moldova. Monitorul Oficial al Republicii

Moldova nr. 99-102 din 25.05.2012.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=343283

&lang=1

38. Legea Nr. 180 din 19.12.2011 cu privire la Comisia Naţională

de Integritate Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6 din

06.01.2012.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=341741

&lang=1

39. Legea Nr. 1264 din 19.07.2002 privind declararea şi controlul

veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică,

judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu

funcţie de conducere. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-

75 din 13.04.2012.

a. http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=

342780&lang=1

40. Legea Nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la funcţia publică şi

statutul funcţionarului public. Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 230-232 din 23.12.2008.

http://lex.justice.md/viewdoc.php?action=view&view=doc&id=330050

41. Moldova. Economic Freedom Snapshot

http://www.heritage.org/index/country/moldova

42. Naţiuni în trаnziție 2015.

https://freedomhouse.org/report/nations-transit/2015/moldova

43. Notă privitor la rezultate atinse urmare a implementării

Strategiei de consolidare instituţională a Centrului Naţional

76

Anticorupţie.

http://www.cna.md/sites/default/files/sna_activitati/rezultate_scontate_a

_strat._de_consolidare_a_cna.pdf

44. Notă informativă la proiectul Hotărârii Parlamentului privind

modificarea şi completarea Hotărârii Parlamentului Nr. 154 din

21.07.2011 pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe anii

2011-2015.

45. Percepția cetățenilor asupra corupţiei și a sectoarelor vulnerabile

la venituri și proprietăţi nejustificate, conflict de interese și

incompatibilităţi (Rezumat al studiului sociologic), 2015.

http://cni.md/wp-content/uploads/2015/12/Rezumat_FINAL.pdf

46. Planuri de acțiuni pentru implementarea strategiei.

http://cna.md/ro/strategia-nationala-anticoruptie

Propunerilor membrilor AAC pentru SNA expuse în cadrul ședinței

Alianței Anticorupție din 22.12.2015 și făcute publice pe site-ul AAC:

Propuneri pentru Planul de Acțiuni ale Programului de Guvernare.

http://www.alianta.md/?go=news&n=367;

http://www.alianta.md/?go=news&n=251

47. Proiectul „Monitorizarea implementării politicilor anticorupţie

în autorităţile publice centrale în 2013”

http://transparency.md/files/docs/Raport%20monitorizare%20politici%

20APC%20rom.pdf

48. Raport de activitate al CNA, ianuarie-iunie 2014. Chişinău, iulie

2014.

49. Raport de monitorizare 2014.

50. Raport de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie.

Perioada: 2014 – 2015.

http://cna.md/sites/default/files/statdata/raport_cna_24.02.16.pdf

51. Raport de activitate al Centrului Naţional Anticorupţie, perioada

2014-2015.

http://cna.md/sites/default/files/statdata/raport_cna_24.02.16.pdf

52. Runda trei de evaluare. Raportul de evaluare a Moldovei.

Transparenţa în finanţarea partidelor politice Pentru adoptare de

GRECO la cea de a 50 Reuniune Plenară (Strasburg, 28 martie -1

aprilie 2011)

77

https://www.coe.int/t/dghl/monitoring/greco/evaluations/round3/Greco

Eval3(2010)8_Moldova_Two_MD.pdf

53. Scrisoarea nr. 31 sin 26.09.2013. TI-Moldova către Secretariatul

Grupului de monitorizare a Strategiei naţionale anticorupţie.

54. Studiu privind dosarele de corupție arhivate în instanțele de

judecată în perioada 01.01.2010 – 30.06.2012

http://www.justice.gov.md/public/files/file/reforma_sectorul_justitiei/pi

lon4/Studiul_privind_dosarele_de_coruptie_-CNA-2013.pdf

55. Studiul privind monitorizarea politicilor anticorupţie în

autorităţile publice centrale. Chişinău, 2013.

http://www.soros.md/files/publications/documents/Monitorizarea%20p

oliticilor%20anticorup%C5%A3ie%20%C3%AEn%20autorit%C4%83

%C5%A3ile%20publice%20centrale.pdf

56. Studiu privind gradul de transpunere în legislația Republicii

Moldova a Convenției Civile a Consiliului Europei privind corupția.

Noi soluții şi abordări pentru combaterea corupţiei. Chișinău, 2014.

http://www.soros.md/files/publications/documents/STUDIU_Conventia

%20Civila%20a%20CE%20privind%20coruptia.pdf

57. Succesele şi insuccesele în reformarea justiţiei din Republica

Moldova: 2012 - iulie 2014

http://www.soros.md/files/publications/documents/STUDIU_Conventia

%20Civila%20a%20CE%20privind%20coruptia.pdf

58. Succesele şi insuccesele în reformarea justiţiei din Republica

Moldova: 2012 - iulie 2014

http://www.justice.gov.md/public/files/file/studii/studii_srsj/Studiu-

_succesele_si_insuccesle_in_reforma_justitiei-_CRJM-_2014.pdf

59. Transparency International: lansarea Indicelui Percepţiei Corupţiei

2015. Comunicat de presă.

http://www.transparency.md/files/docs/Indicele%20Perceptiei%20Coru

ptiei%202015.pdf

60. Сравнительно-правовой анализ законодательства стран по

вопросам проведения антикоррупционной экспертизы

78

нормативных актов и их проектов 2013, Семенова Екатерина, НИИ

Российской правовой академии Минюста России

http://cyberleninka.ru/article/n/sravnitelno-pravovoy-analiz-

zakonodatelstva-stran-sng-po-voprosam-provedeniya-

antikorruptsionnoy-ekspertizy-normativnyh-pravovyh

61. Бытка Ольга. Становление антикорупционного

законодательства и институционной основы в Молдове, 1995 –

2015.