examen stomatologie terapeutice

7/26/2019 examen stomatologie terapeutice

1/35

1.Dispensarizarea n stomatologia terapeutic. Grupele de pacieni supui dispensarizrii.

Dispensarizarea- sistem de activitate curativ-profilactic a institu iilor, n procesul creiase afl sub observa ie activ ntreaga popula ie sau o anumit categorie, cunoscndu-se modul de via i activitatea ei profesional, precum i

prentmpinarea mbolnvirilor prin organizarea de ac iuni profilactice igienico- sanitare i sociale. Baza dispens.- inerea sub observa ie activ a snt ii popula iei. Dispens. bolnavilor stom. prevede depistarea timpurie a afec iunilor

dento-parodontale, a mucoasei bucale, tratarea i suprimarea cauzelor acestora (modul de via , condi iile de munc etc.)

Sarcinile a) depistarea activ a bolnavilor! b) e"aminarea clinic comple"! c) tratamentul ambulator i spitalizarea! d)observarea dinamic a strii snt ii a bolnavilor! e) educa ia sanitar! f) generalizarea datelor despre eficien a dispens.

#sisten a de dispens.- $ etape %) selectarea contingentuluipentru inerea sub observa ie! $) observa ia direct unde bolnavii se mpart n $ grupe -bolnavi ce au fost trata i! -bolnavi afla i sub observa ia medicului.

#precierea cantitativ a dispens.-ponderea absolut a cazurilor noi luate n observa ie! -procentul persoanelor scoasede la eviden pe parcursul anului! -nr. de e"aminri pentru un pacient timp de un an! -ponderea absolut a pacien ilor ce nu s-au prezentat la e"aminare.

#precierea calitativ -reducerea nr. de recidive! -durata remisiei! -procentul bolnavilor cu remisie! -reducerea

frecven ei perioadelor de incapacitate de munc.Bolnavii sunt mpr i i n & grupe %- persoane practic sntoase, aflate nprocesul de compensare persistent bun (e"amen % dat'an)! $-bolnavi cu o evolu ie bun a bolii,afla i n proces de compensare, cu rare cazuri de agravare (e". $- ori' an)! -bolnavi cu evolu ia bolii subcompensat, agravri frecvente i incapacitate temporar de munc n timpul agravrilor (e". -& ori'an)! &-bolnavi cu evolu ie decompensat a bolii, dereglarea func iilor altor organe i capacitate de munc redus (e".lunar).

2.Metodele de investigaii n diagnosticul afeciunilor odonto-parodontale.- interogatoriul (anamneza) ncepe cu acuze, anamneza vie ii, a bolii. Simptomul durerii (,*,*t), gingivoragie,func ia gl. Salivare, +alena fetid! -e"am.obiectiv (e"obucal i endobucal). ". ndobucal ncepe cu inspec ia vestibulului oral, starea gingiilor -indicele de solicitare a tratamentului afec . *aradon iului (*/)! -estimarea strii igienice a cav. buc. (0iodorov-1olod2in, 3reen-1ermillion)! -indicele depozitului dentar (DD) i atartrului dentar (D) S4DD5D!e". limbii, plan eului bucal, din ilor (sondarea, percu ia, termodiagnosticul, electroodontometria)! investiga iile radiologice. 6n afec . *arodontale se apreciaz codul gingivitei (3), codul parodontal (*), mobilitatea din ilor,analiza clinica al singeleui si bioc+imica,e"aminarea cantitati lic+idului gingival,reoparodontografia,probele fuctionare.

3.tructura i funciile tunicii mucoase a cavitii !ucale. Modificrile ei n cadrul unor afeciunigenerale.unica mucoas a cav buc.este alctuit din straturia) epitelial! b) mucos propriu-zis! c) submucos.a)piteliul este plat multistratificat alctuit din stratul bazal i spinos. 6n unele zone e"ist por iuni de cornificare par ial sau total. *rocesul de cornificare a epiteliului poart caracter protector.

b)unica mucoas propriu-zis prezentat de esut con7uctiv dens alctuit din -substan bazal, -structuri fibroase i -celule. Stratul mucos propriu-zis ptrunde ondulat sub form de papile n stratul epitelial. 6n el seafl o re ea capilar.-Baza substan ei intercelulare a es. con7. format din glicoproteide i mucopolisa+aride. 0unc ia de protec ie- formarea de bariere mecanice.-6n esutul con7ictiv distingem tipuri principale de elemente principale fibroblasti, macrofagi, mastocitefi!ro!la tii - produc procolagen, proelastin! macrofagii- e"ecut func ia de protec ie (fagocitoza)! mastocitele-

particip la inflama ie, au proprietatea de a acumula i secreta materii bioactive, particip la reac iile de +ipersensibilitate de tip trenant.-Structurile fibroase se prezint prin fibre de colagen (mai fine ca n piele! deosebit de dense n gingii i palatuldur) i argentafine (sunt mai multe ca n piele).c)Stratul submucos format din esut con7unctiv mai la".

0unc iile mucoasei cav. buc.-f. de protec ie! -f. plastic! -f. senzitiv! -f. de absorb ie. 8odificrile mucoasei cav. buc. Distingem elemente lezante primare i secundare ale mucoasei."rimare#8acula-por iune limitat de mucoas sc+imbat n culoare.Sunt de origine inflamatorie i cataral. 9%,:cm-rozeol, ;%,:cm-eritem. auza agen i termici traumatizan i, ru7eol, scarlatin, +ipovitaminoza B%$.


2/35

*apula-element necavitar de origine inflamatorie, dimens. Sub :mm, ce proiemineaz de asupra mucoasei icuprinde straturile superficiale a mucoasei propriu-zise. auza


3/35

,ioni,substante,adamantine este permiabila din ambele parti de la suprafata adamantine spre dentina si pulpa si invers.*e parcursul maturizarii adamantinei si sporiri continutului de component minerale solubilitatea stratului superficial aladamantinei estimate dupa indicia de esire a calciului si fosfarului in bioptat se reduce .S-a constatat o relatie inversainre continut de a si 0este afecta mult mai rar de carie unde adamantine contine mult mai putin aceste substante estemai afectata

(. flora micro!iana in cavitatea !ucala.rolul ei in evolutia cariei.& gingivitei si parodontitei

antitatea florei microbiene depinde de intensitatea salivei,de consistenta si caracterul alimentelorsi de starea igieneiorale, de strarea tesuturilor si organelor din cavitatea bucalasi de perzenta sau apsenta unor boli somatice.

8icroflora cav bucale este destul de variata si e compusa de reprezentatii tuturor grupurilor demicroorganismebacterii, actinomicete, fungi, protozoare, spiroc+ete, ri2ettsii, virisuri.


4/35

*. Metode de e+aminare a pacientilor cu afectiuni a mucoasei !ucale.

Date de pasaport. "amenul subectivmotivatia, istoricul actualei boli, istoricul vetii"amenul obectivinspectia , palpatia, percutia,.


5/35

corespund unei perioade n care copilul este foarte vulnerabil, imunitatea- sczut i ma7oritatea afec iunilor pot avea impact negativ ra+itismul, infec iile acute, bolile gastro-intestinale, endocrinopatiiile, sifilisul congenital.I. @ipovitaminozele i aportul sczut de minerale si proteine, care nu permit constituirea matricii organice saudesf urarea corect a mineralizrii ei. #specte clinice

-*etele cretoase, mai rar galbene, bine delimitate i de mrimi apro"imativ egale - detalii ce nu se modific n cursulvie ii pacientului respectiv. 6n asemenea cazuri, stratul de smal este de grosime normal, iar e"amenul radiologic nu

pune n eviden modificri patologice! -6n forme mai grave suprafa a de smal apare cu denivelri sau depresiuni punctiforme care se pigmenteaz n timp, sau stria ii paralele cu marginea incisiv or cu planul ocluzal. ste posibil ca unii pacien i s prezinte toate aceste forme de +ipoplazie c+iar pe un singur dinte.-#plazia de smal este cea mai mai grav i presupune absen a n totalitate a smal ului sau a unei por iuni din smal , cu e"punerea direct a dentinei, fapt ce va determina durerea din ilor n prezen a factorilor iritativi c+imici sau termici (dulce, rece) .0orme clinice speciale de +ipoplazie

Din ii Hutchinson - incisivii centrali superiori n form de butoia , cu o margine incizal concav n form de semilunacoperit sau nu de smal , fac parte din triada de simptome a sifilisului congenital, alturi de 2eratita intersti ial i

surditatea nnscut!Din ii Fournier- incisivi centrali superiori asemantori din ilor @utc+2inson, ns fr marginea n semilun.

Din ii Pfluger - molarii de form conic la care suprafa a coroanei la baza coletului dep e te suprafa a ocluzal, iar relieful ocluzal este foarte slab dezvoltat, pus pe seama infec iei sifilitice.

Din ii Turner - (+ipoplazia localizat) din ii, foliculii crora au suferit trumatisme, inflama ii i prezint pete albe sau gaben-brun bine sau imprecis delimitate, la care smal ul poate lipsi par ial sau n totalitate. el mai frecvet sunt afecta i premolarii permanen i. ratamentul si profila"ia

6n scop profilatic, se va preveni pe ct posibil apari ia bolilor implicate amintite mai sus, att la gravide, ct i la

copilul aflat n primul su an de via (studiile arat c apro"imativ IE din +ipoplaziile sistemice debuteaz nprimele H luni), urmrind asigurarea lor cu tot gama de vitamine i minerale necesare pentru o dezvoltare normal aorganismului.8odalitatea de tratament se alege n func ie de situa ia clinic n cauz. Dac localizarea leziunilor este vizibil i afecteaz estetic, se pot confec iona fa ete sau se restaureaz prin obtura ii fizionomice cu materiale compozite (se consider mai pu in eficiente deoarece aderen a compozitului la esutul compromis nu este foarte bun) . Dac defectele sunt minore, se poate fluoriza local n scopul diminrii riscului apari iei cariilor. 6n cazuri grave, poate finecesar i un tratament ortodontic. Displazia dentinar

Aar, cu transmitere ereditar autosomal-dominant, prezint $ forme

%. nd afecteaz dentina rdcinii, se pstreaz forma i culoarea coroanei dentare. Doar uneori asemenea din i pot aprea u or opalescen i sau cu o tent albstruie, din cauza deficitului de dentin ce nu transpare prin stratul de smal ! criteriu de diagnostic- imaginea radiologic a unor rdcini foarte ascu ite. 0recvent mobilitate i predispozi ie la fractur.$. nd afecteaz dentina coronar (por iunea vizibil a dintelui) . 6n acest caz, vom avea din i de lapte opalescen i, cei

permanen i nu sufer modificri de culoare.

iperpazia dentara

onst n producerea e"agerat de smal n cursul dezvoltrii. Sub forma de picturi sau perle de smal cu diametrul ntre % i $-& mm, localizate n zona coletului (spre gingie) sau n regiunea de bifurca ie a rdcinii, smal ul +iperplazic

este delimitat de smal ul normal printr-o arie de cement. =neori, perlele pot con ine n interior, dentin i cavit i minuscule cu pulp dentar. 1izibile pe radiografii, dar i n recesiuni gingivale i e"trac ii. /u determin tulburri func ionale, nsa pot reten iona alimentele, favoriznd parodontopatii.

luoroza dentara


6/35

floroza este o afectiune ce se e"plica prin into"icatia cu flor aparuta de pe urma continutului sporit de flor in apapotabila. 0loroza este o boala endemica. #portul nicteral de flor impreuna cu alimentele la om matur este de E.:-%.%mg. 0loroza se manifesta in primul rind pe incisivii superiori si premolari, mai rari pe incisivii mandibulari si molari

abloul clinic. 0loroza afecteaza dintii permanenti la copii si mai rar pe cei deciduali. =n surplus usor afecteaza doarincisivii, in caz de +iperfloroza toti dintii.

n functie de gravitatea fluorozei distingem urmatoarele forme

%. forma +asurata 4 prezenta +asururilor situat in straturile superficiale a smaltului. 0orma +asurata se depisteazamai frecvent pe fata vestibulara a incisivilor superiori

$. forma maculata 4 prezenta maculei cretoase bine pronuntate , fara +asuri. 8aculele cretoase sunt multiple sidiseminate pe toata suprafata dintilor. =neori ele se conflueaza formina o macula de dimensiuni mari.#damantina in regiunea maculei este neteda si lucioasa.

. forma granular-cretoasa4 adamantina are o nuanta mata, cu incluziuni pigmentate bine conturate.. uneoriadamantina e de culoare galbue cu numeroase macule punctiforme.. in unele cazuri i loc de macule se formeazaleziuni superficiale cu perdere de adamantina.

&. forma eroziva4 pe fondul adamantinei pigmentate se e"ista portiuni e"tinse nepigmentate si defecte de formavariata-eroziuni. n forma eroziva se manifesta abraziunea adamantinei si dentinei.

:. forma destructiva4 se caracterizeaza prin deformare coronei dintilor din cauza distructiei erozive si abraziuniitesuturilor dure. Aofma destructiva se inregistreaza in raioanele unde continutul florului depaseste: mg'l.

/ul!urari eriditare in dezvoltarea tesuturilor dentare 0amelo si dentinogeneza imperfecta, displazia capdepont,boala de marmura(osteoporoza)

melogeneza imperfectaconstitue o tulburare in dezvoltarea adamantinei cu manifestari variate ce depind deseveritatea patologiei.

abloul clinic J & forme

%. forma Jdintii sint de forma si dimensiuni normale, adamantina este neteda, lucioasa, insa are nuanta galbue saubrun

$. forma J eruptia dintilor se produce la timp si coroanele lor au o culoare normala.. peste %- ani adamantinacapata o nuanta opaca, apoi bruna desc+isa, devine rugoasa, apar fisuri, apoi adamantina se perde partial.Dentina este dura de culoare desc+isa.

. forma - adamantina este de culoare alba, insa comporta fisuri multiple orientate +aotic. #damantina incepe sadispara de pe toti dintii, dega7ind dentina bruna, de structura normala.

&. forma- in momentul eruptiei dintilor adamantina este cretoasa , fara luciu, pe alocuri lipseste.


7/35

8eziunile traumatice- distingem traumatisme acute sau cronice.

raumatismele acute J contuzia dintelui, lu"atia dintelui,fractura dintelui

raumatisme cronice- deprinderi vicioase, ruperea atei cu dintii, la fumatori, la

#braziunea tesuturilor dentare dure-poate fi fiziologica sau patologica,.poate fi la un dinte, la un grup de dinti sau latoti dintii.

tiologie J starea ocluziei, suprasolicitarea dintilor, proteze incorecte, no"e profesionale, in caz de edentatie partiala,

la persoanele cu tulburari endocrine

Se disting grade de abraziune %. abraziune a cuspizilor si a marginii transante

%. denudarea dentinei de pe urma abraziunii smaltului pe cuspizi$. baraziune adamantinei si dentinei pina la nivelul cavitatii dintelui.ratament este ortopedic prin crearea stopurilor ocluzale pe m% cu incrustatii sau coroane de invelis. n caz deabraziune de gradul dintii se restabileste coraportul mandibula-ma"ila, pentru a evita durerile in #8. #poiurmeaza etapa de protezare.

Mecroza acida se intilneste la lucratorii care lucreaza in mediu acid(uzine). *rimele semne sunt +iperestezia laagenti termici si macanici, apoi ruinarea adamantinei si dentinei de pe dinti.. tratament- crearea conditilor

acidorezistente, folosirea pastelor florate , aplicatii cu compusii floruluiDefectul cuneiform notiunea acestei e conditionata de forma defectului in tesuturi dentare dure. Defectelecuneiforme se localizeaza preponderent la coletul dintilor, cel mai des la canini si la molari, caci ei se e"pun maitare in afara arcadei dentare. a factor etiologie este considerat factorul mecanir, si anume periuta de dinti.. inma7oritatea cazurilor defectul cuneiform nu este insotit de durere. *acientul indica doar locul defectului lacoletului dintelui. Defectul progreseaza foarte lent, nusi sc+imba conturul,nu produce necroza sau ramolisment,rareori poate sa apara o durere pasa7era la e"citani termici sau c+imici. *eretii defectului sunt duri, luciosi sinetezi.. defectul cuneiform poate sa progrezeze atit de tare ca la o forta mecanica sa se fractureze . tratament-remineralizare cu paste de flor si obturatii cavitatilor, depinde de profunzimea ei

9ecroza tesuturilor dure manifestarea clinica debuteaza cu pierderea luciului si aparitia unormacule

cretoase,care apoi devin bule inc+ise.in centrul focarului de afectare survine ramolisment si firmare de defect.#damantina devine fragila si poate fi ruinata de e"avator. Dentina de asemenea se pigmenteaza. n proces suntantrenati numerosi dinti. Bolnavii acuza dureri de la e"citanti termici c+imici si mecanici, care dispar dupainlaturarea acestora. tiologia dereglarea functilor endocrine . diagnosticul diferential cu eroziuni tesuturilor dure.ratament remineralizare si obturatie

:roziunea tesuturilor dure ale dintilor eroziune dintelui este o perdere progresiva calciforma de adamantina sidentina pe fetele vestibulareforma portiunii afectate este oval neregulat. n primul rind sufera incisivii de pe arcadasuperioara, caninii si mai rar premolarii. Se intilneste la persoanele de virsta medie, si evolueaza in %E-%: ani.Ndata cu virsta in proces se includ mai multi dinti. De regula in proces sunt antrenati mai multi de $ dinti dispusisimetric. Dupa profunzime distingem eroziuni de smalt si eroziuni de dentina, precum si stadiu activ si stadiu destabilizare.


8/35

lasificarea morfologica dupa Blac2 .lasa - lezarea fisurilor si gropitelor suprafetelor ocluzale ale molarilor sipremolarilor, de pe suprafetele vestibulare ale molarilor si cele palatinale ale incisivilor. .lasa - lezareasuprafetelor apro"imale ale molarilor si premolarilor. . lasa - lezarea suprafetelor apro"imale ale incisivilor sicaninilor, cu mentinerea ung+iului incizal. 1.lasa 1 - lezarea suprafetelor apro"imale ale incisivilor si caninilor, cu

pierderea ung+iului incizal. 1.lasa 1 - lezarea suprafetei vestibulare la nivelul coletului tuturor dintilor. lasa 1 -lezarea marginii incizale, varfului de cuspid, ca urmare a defectelor de structura sau leziunilor traumatice.

lasificarea cariei dintilor temporari dupa


9/35

instrumentar utilizat pentru restaurarea dinPilor( spatule, fluare, netezitoare, freze de finisat, discuri si benziabrazive din plastic sau plastic, perii, gume)

%. Materiale moderne de o!turatie a cavitatii carioase. 7lasificarea. "articularitatile de aplicare.

. 8ateriale p-u obturatii definitive-p-u restabilirea formei anatomice a functiilor. %. 8ateriale p-u obt directa adintilor cimenturi(minerale, polimerice) mat de obt metalice(amalgame, coezive) mat de obt polimerice (mase

plastice, compozite, compomere, ormocere)$. 8ateriale p-u obt indirecta a dintilor metalice, ceramice, polimerice

. 8ateriale p-u obturatii coronare provizorii- p-u plombarea temporara a cavitatii dentare.. 8ateriale p-u obturatii curative, izolatorii.1. 8ateriale p-u umplerea canalelor radiculare mat p-u obt provizorii, paste.sealere., filler1. #dezive #utopolimerizabile, fotopolimerizabile, dual cure.1. sigilanti superficiali fisurali, radiculari, p-u obturatii

%&. isteme adezive. 7lasificarea. 7ompozitia si rolul sistemului adeziv.

n stomatologie sunt distinse $ tipuri de adeziune mecanica si c+imica

Sisteme adezive de generatia a 1 prevad te+nica de aplicare in etape grava7ul, aplicarea primer-ului, aplicareaadezivului! Sisteme adezive de generatia a 1 reprezinta preparate ligande monocomponente, in care primerul si

agentul bonding sunt reunite intr-o singura etapa. e+nica cu $ pasi de aplicare 3rava7ul, aplicarea unui adezivmonocomponent.

1(. Materiale folosite in restaurari estetice.

8aterialele folosite in restaurarile directe (obturatii) -#malgamul de argint este folosit de mai bine de un secol. stedur, usor de folosit, rezista mult in timp si ieftin in comparatie cu alte materiale. Din aceasta cauza este inca unul dinmaterialele destul de des folosite. Datorita faptului ca este foarte rezistent la forte mari ale masticatiei, este folosit inspecial pe molari. Dezavanta7ul acestuia este ca poate produce o sensibilitate la cald si rece, dupa ce este aplicat incavitate, deoarece este un bun conducator termic. n acelasi timp, culoarea acestuia nu este satisfacatoare din punct devedere estetic, este vizibil atunci cand pacientul rade sau vorbeste. Si, nu in ultimul rand, pentru realizarea

restaurarilor cu amalgam este necesar un sacrificiu destul de mare de substanta fata de celelalte materiale. ompozituleste o mi"tura intre o rasina acrilica si fine particule de sticla, ce realizeaza o restaurare la culoarea dintelui. sterezistent, e"celent din punct de vedere estetic si nu necesita un sacrificiu la fel de mare de substanta ca in cazulamalgamului, datorita faptului ca acesta adera de peretii cavitatii cu a7utorul unor substante speciale. Duritatea acestuiase apropie de cea a amalgamului. ostul nu este foarte mare si depinde de marimea cavitatii. impul necesar realizariiunei obturatii din compozit este putin mai mare decat in cazul celei de amalgam de argint. Dezavanta7ul unorasemenea restaurari este ca, in cazul anumitor tipuri de rasini compozite, culoarea se poate modifica in timp. onomeriide sticla reprezinta o mi"tura intre metacrilat si fine particule de sticla, folosit in special in cavitatile profunde,apropiate de pulpa dentara. #cestea elibereaza si o cantitate mica de fluor care este benefica in special pacientilor curisc mare de carie, dar si copiilor. ste indicat, in general, in zonele care nu sunt foarte solicitate, din cauza rezistenteimai scazute, si in cavitatile dintre dinti biocompatibile cu gingia. Din punct de vedere estetic, ionomerii de sticla seapropie destul de mult de calitatile compozitului.

1). "ulpita. 7lasificare. "atogenie.

*roces inflamatoriu in pulpa- pulpita J constituie o urmare a reactiei tesuturilor la diferiti e"citanti.

lasificarea lui . 8.3ofung %H$F

%. *ulpita acuta -*artiala ,3enerala, *urulenta$. *ulpita cronica - simpla! +ipertrofica! granuloasa

lasificarea nstitutului de 8edicina si Stomatologie din 8oscova%. *ulpita acuta - focala! difuza$. *ulpita cronica- fibroasa! gangrenoasa! +ipertrofica


10/35

. #cutizarea pulpitei cornice&. Stari dupa depulparea partiala sau totala

lasificarea dupa 8. 3afar si . #ndreescu Bucuresti %HHE

%. *ulpite acutea) serosae- cu leziuni morfopatologice limitate (pulpit acute, serosae partiale sau coronare- cu leziuni morfopatologice in intreaga pulpa (pulpit acute, serosae totale sau corono-radiculare

b) purulente- cu focare limitate (pulpit acute, purulente partiale sau coronare- cu focare in toata pulpa(pulpit acute, purulente totale sau corono-radiculare.$. *ulpite cronicea) inc+ise-fara comunicare cu e"teriorul- pulpita cronica inc+isa propriu-zisa-pulpita cronica granulomatoasa

b) desc+ise-ulceroase-granulomatoase (polipoase)

*atogenia pulpitei la inceput inflamatia poarta un c+aracter de pulpit acuta. impul de evolutie a pulpitei acute nudepaseste %& zile.

Stadiul de inflamatie acuta semnele alterarea! e"udarea! proliferatia! tulburari metabolice. 8ecanismul de declansareil constituie afectarea componentelor pulpei celulelor! subs. nterstitiale! fibrelor! vaselor.

Se deregleaza permeabilitatea structurilor de tesut con7uctiv ceea ce duce la formarea de e"udat.


11/35

oafa7 direct - aceasta metoda prevede aplicarea unei obturatii curative. Suprafata pulpei denudate este irigata atentcu apa sterila sau cu sol izotonica de clorid de natriu cu indepartarea ulterioara a e"cesului de umiditate cu un tampon,

preintimpinind prin aceasta singerarea. #poi pe pulpa denudate si nu pe c+eagul de singe se aplica +idro"id de a si oobturatie izolatorie din ciment ionomer care este acoperit cu obturatie de durata. Dupa finalizarea tratamentului

pacientii sunt luati la evidenta de dispensarizare.

oafa7 indirect -pe fundul cavitatii carioase e'e lasata o oarecare cantitate de dentina pat+ologic sc+imbata care esteacoperita cu +idro"idul de a . l este aplicat cu a7utorul unei sonde butonate pe portiunea cea mai profunda a

planseului cavitatii dupa uscarea ei cu un 7et de aer. #poi fundul cavitatii este acoperit cu adeziv, ulterior fiind aplicatao obturatie permanenta. @idro"idul de a J efect bactericid,normalizeaza ec+ilibrul acido-bazic a pulpei inflamate,actioneaza antiinflamator si des+idratant,stimuleaza procesele de remineralizare a dentinei ramolite si formareadentinei secundare

16. /ratamentul c$irurgical a pulpitelor. /e$nici& instrumente& medicamente

"tirparea vitala J indepartarea operativa (intr-o sedinta) a pulpei coronare si radiculare sub anestezie locala farautilizarea prealabila a remediilor devitalizante.

e+nica efectuarii dupa toate etapele efectuate la tratarea prin metoda de amputatie vitala (anestezia locala, prepararea

cavitatii carioase, amputatia pulpei coronare, largirea infundibulara a ostiumurilor canalare si amputarea pulpei ostiale)se trece la urmatoarea etapa. "tirparea pulpei radiculare se efectueaza cu pulpoe"tractorul, care fiind apucat cudegetul mare sic el indicator, este inserat atent in canalul radicular pina la o senzatie usoara de rezistenta din partea

peretilor canalari, apoi instrumental se retrage cu %-$mm spre inapoi. ind pulpoe"tractorul este adus la adincimeapotrivita el este rotit digital prin %-$- rotatii in 7urul a"ului sau, si apoi este evacuate din canal impreuna cu pulpa.


12/35

intre fundul intunecat si peretii de culoare desc+isa a cavitatii dintelui.


13/35

rigatiaesteprincipalul mod de prelucraremedicamentoasa a canalelorradiculare,elibereazacanalulradic de resturi orgale pulpeisaumateriilordecompuse*relucrarea antiseptic cu mesa de vatainfasuratape ac radicular imbibate cu solmedicamentoasaaceastametodeeste insufficient de eficienta ,e greu de respect reguli de asepsie

Aemediimedicamentoase la prelucrare

% *ero"id de +drogen -o"igenulatomarcontribuie la curatireamecanica a canalului de masenecroticesirumegusuri dedentina$ *reparatececontinlor !loramina.@ipoclorid de sodium Jcare actioneazaatit in lumenulcanaluluicitsi in

tubuliidentinari ,dezinfectinduisidistrugindresturi org. *reparatececontinod !odinol ,inctura de iod, Sol


14/35

2(. :tiologia& clasificara si caracteristica clinica a periodontitelo

2). Diagnosticul diferential al periodontitelor. /a!loul radiologic


15/35


16/35

26. /e$nici de preparare a canalului radicular prin tratament mecanic.0/raditionale& tep-!ac>&7ro?n-do?n.e+nica standarda.ste prepararea consecutiva a canalului radicular, folosind instrumente endodontice cu diametrul crescand succesiv

pana la marirea necesara.e+nica analul rad este trecut in lungime pana la ape"ul fiziologic cu un G-reamer de dimensiuni mici(de e". /r %E).#poi canalul rad este prelucrat cu G-reamere cu marimi crescande succesiv ( nr %:,$E,$: etc.) Dupa fiecare nr de G-reamer canalul rad este largit ca diametru cu G-file si @-file de aceeasi dimensiune. n consecinta , trebuie realizata oforma de canal identical ultimului reamer.

8etoda Step-bac2*articularitatea acestei metode este prepararea conica a can rad cu folosirea miscarilor de du-te-vino ale unor files demarimi mai mari, decat cele utilizate in metodele obisnuite.e+nicaDeterminarea ultimii marimi de instrument(reamer), care trece liber pe toata lungimea can rad pana la orificiul apical,si instalarea limitatorului de lungime(stopper)*relucrarea peretilor canalari cu alte tipuri de instrumente endodontice (G-file, @-file) pe aceeasi marime.rigarea can radAepetarea punctelor %,$, cu utiliz instrum cu o marime mai mare de cele anterioare.Aevenirea la intrumentul de marime anterioara.#stfel, largirea canalului este efectuata minim cu trei marimi de intrumente, dar nu mai putin decat marimea $:recerea la prelucrarea canalului radicular cu urmatoarea marime a instrumentelor si cu lungimea de lucru fiind cu $-mm mai mica decat cea anterioara.rigarea can radAevenirea la instrumental, care ultimul a a7uns pana la orificiul apical, curatirea cu acesta(@-file) a lumenului can radde rumegusul dentinar present in el.Aepetarea punctelor I,F,C cu urmatoarea marime a instrum si cu lungimea de lucru fiind cu &-: mm mai mica decatcea initiala.Aepetarea punctului H cu urmatoarea marime a instrum si cu lungimea de lucru fiind cu I-Cmm mai mica, decat ceainitiala.Aepetarea punctului H cu urmatoarea marime a intrumentelor si cu lungimea de lucru fiind cu C-%E mm mai mica,decat cea initiala, sau prelucrarea treimii superioare a canal rad cu instrum tip 3ates 3lidden.

8etoda roUn-doUnScopul aplicarii acestei te+nici este indepartarea strat cu strat a continutului canalului radicular de la ostium pana laoriciul apical cu folosirea succesiva a instrumentelor de la marimea mai mare la una mai mica.tapeleDeterminarea lungimii de lucru cu mm pana la ape"ul radiologic al radaciniiDeterminarea adancimii patrunderii instrumentuluiDrept instrument optim este considerat 0ile-ul nr. : pt prelucrarea treimii coronare si celei medii ale canaluluiDeterminarea lungimii de lucru definitive cu a7ut cliseului radiologicAepetarea etapelor cu instrum nr &E pana se a7unge la lungimea de lucru a dinteluiAepetarea etapelor pana cand can rad va fi preparat pana la diametrul dorit.

3


17/35

31. /e$nica de o!turare a canalelor radiculare cu gutapercatapele de obturare a canalelor prin metoda condensarii laterale a gutapercii%.*relucrarea mecanica a can rad$. *relucrarea can cu antiseptice, uscarea lui.#legera conului primar de gutaperca&.#plicarea pe peretii can rad uscat a sealerului preparat ( cu


18/35

33. Materiale si metode de restaurari coronare.

%.e+nica de lucru cu materiale de obturare composite fotopolimerizabile

$.e+nica de lucru cu cimenturi glasionomere autopolimerizabile

.e+nica de lucru cu 1itremer-ul(un cement glasionomer +ibrid cu polimerizare tripla)

&.e+nica S#/DM@ de obturare

3%. "aradontiul. tructura componentelor parodontale . Date radiologice.

*aradontiul sau amfodontiul este comple"ul de tesuturi care incon7oara dintele ,legate intre ele. omple"ulmorfofunc ional include gingia, es.osos alveolar i es.odontale (periodon iul, cementul).

tructura.Gingia. Deosebim gingia interdentara (papilla interdentara), gingia marginala si gingie aderenta . Papilainterdentara ocupa spatiul dintre dintii invecinati. a prezinta vestibular si oral cate o proeminenta numite

papilla vestibulara si orala. *apila interdentara are forma unei piramide triung+iulare al carei varf esteindreptat spre suprafata masticatorie a dintilor si cuprinde spatiul dintre dintii invecinat. Gingia aderenta

(alveolara) acopera osul alveolar de care adera intim,are aspectul de ,,coa7 de portocal,,. a se continua sprefundul de sac vestibular cu mucoasa mobile, iar palatinal si lingual cu mucoasa boltei si a planseului bucal. Gingiamarginala incon7oara coletul dintilor spre vestibular si oral ca un guler. 3ingia interdentara si gingiaaderenta sunt de culoare roz-pala intrucat mucoasa gingivala este lipsita de submucoasa. =neori culoareagingiei se modific n albstie sau maronie, datorit depunerii de melanin.@istologic gingia e'e alctuit din corion(lamina proprie) i epiteliu. /u are submucoas. (e"cep ie la incisivii superiori). piteliul e'e pluristratificat ,compus din stratul bazal i spinocelular. 6n :E cazuri e'e 2eratinizat, n &E -

para2eratinzat. Datorit mitozelor succesive ea regenereaz intens. 6ntre gingia marginal i dinte se formeaz sulcusulgingival,acoperit de epiteliu sulcular i 7onc ional, con ine lic+id format n urma permeabilit ii sporite a v's. orionul gingival const din structuri fibroase(collagen,elastice), elemente celulare i subst.intercelular, con ine re ea

sangvin,nervoas i limfatic. "eriodon iul. 'e un es.con7unctiv dens care umple spa iul ntre cementul radicular i lamina compact alveolar. #re forma de clepsidr, dimens. De E,$E-E,$: mm, n reg cervical-E,Cmm. on ine fascicule fibroase(f.collagen, f.reticulare, f.o"italanice), celule (fibroblaste, cementoblaste, osteoblaste, +istiocite, cel epiteliale),subst.fundamental (mucopoliza+aride), v.sangv., nervi. omple"ul ligamentar (desmodon iul) este prezentat defascicule de fibre principale, care au func ia de a men ine dintele n alveol i amortizare a for elor e"ercitate asupra lui. Sunt : grupe principale de fibre f.crestei alveolare, f.orizontale, f.oblice, f.apicale, f.interradiculare. 6n periodon iuse afl insuli ele epiteliale 8alassez,rmase din teaca @ertUig./esutul osos ala apofizei alveolare. 'e format dintr-o subst.compact i una spongioas. Subst.compact e situateformeaz pere ii alveolei vestibulari i orali, ntre ei se afla es. spongios alctuit din trabeculi oso i pline cu maduva osoas. ompacta ee'e strbtut de canale prin care ptrund v.sagv. n periodon iu.

7ementul. es.ce acoper radcina dintelui, se aseamena cu os. #re culoare glbuie,aspect mat, frtrasluciditate. ompozi ia c+imic I: subst.anorganice, $ s.organice, %$ ap. 6n cement se con ine cea mai mare cantit. de fluor, comparative cu dentina i smal ul. Deosebim $ starturi %.cementul acelular, fibrilar (primar), $.cementul cellular (secundar). el celular se afl preponderant n z.apical,

=magini radiologice#pe cliseul radiologic vedem tesutul osos alveolar, spatiul periodontal in care este situateperiodontiul (ligamentele dento-alveolare) si cementul radicular.

sul al!eolar"orticala apare ca o structur radioopac dens(linie alb), septurile alveolare n zona frontalsunt ascu ite, iar la nivelul premolarilor i molarilor de piramid bont. #pofiza alveolar e'e paralel cu rdcina dintelui, vrful ei de regul e'e situat cu %-mm mai 7os de epiteliul 7onc iunal.

#pa iul periodontal are aspectul radiografic n form de o linie ntunecat, cu l imea u or variat. $ementul e'e radioopac, contureaz rdcina dintelui i e'e pu in mai alb dect dentina.

Deosebim cateva tipuri de e"aminare radiografica radiografie de contract (realizata in interiorul cavitatiibucale), radiografia panoramic care permite evaluarea de ansamblu a arcadelor dento-alveolare si


19/35

ortopantomografia. oate tipurile de radiografii se completeaza reciproc permitand obtinerea unei imaginicomplete a situatie tesuturile osoase ale ma"ilarelor ,normale si patologice.

3(. 7onceptia moderna despre etiologia si patogenia leziunilor inflamatorii ale parodontiului.

Se cunosc la ora actuala factorii etiologici care permit desfasurarea unei profila"ii si tratarea cu precadere aproceselor inflamatorii. onvetional factorii cauzali au fost grupati in factori locali si factori generali. Darse stie ca inflamatiile sunt determinate de f. c+imici, mecanici, imunologici,precum si alti factori. Dupa N8S

cauza primara o constituie placa bacteriana, microbiana. 6n %mm

de plac se con in $EE-EE mln demicroorganisme i viru i. .8icroorganismele din placa se instaleaza conform unei anumite legitati dupa $- zile pot fi determinate cocii 3ram-pozitiv si 3ram-negativ peste &-Izile apar fusobacteriile iar dupa F-Czilespirilii si spiroc+etele.N deosebita importanta se acorda Str. Sanguis, Str.mutans, #ctinomces viscosus,fusobact, nucleatum. auzele secundare care pot fi implicate n parodontite sunt anomaliile de forma,pozi ie adin ilor, ocluziile patologice, anomaliile de dezv.a es.moi (vestibul redus, frenul scurt sau +ipertrofiat), iatrogeni ( obtura iile i protezele traumatice, inelele de cauciuc ortodontice, scderea rezisten ei organismului), stresul,fumatul, ereditar.

3). fectiunile paradontiului. 7lasificare. /a!loul clinic al gingivitelor.

n cadrul bolilor paradontiului se include afectiunile unui tesut sau ale tutor tesuturilor paradontale cuc+aracter inflamator distrofic si tumoral.

7lasificare.

1.Gingivita- inflamatia gingiei generate de actiunea daunatoare a factorilor locali si generali care evolueazafara a afecta ligamentele gingivo dentale .0orma catarala, ulceroasa si +ipertrofica.0orme de manifestare usoara, medie si grava.0orme de evolutie acuta, cronica si e"acerbat.3rad de e"tindere localizata si generalizata.

2.Parodontita- este inflamatia tesuturilor paradontiului caracterizata prin distructia progresiva aparadontiului si oaselor alveolare .0orme de manifestare usoara, medie, grava.volutie acut, cronica si e"acerbate, abces si remisiune.Suprafata afectata localizata si generalizata.

3. Parodontoza e'e afec iunea distrofic a parodon iului. 0orme de manifestare u oar, medie i grav. volu ie cronic, remisiune. Suprafa a afectat general.

%. 5olile idiopatice cu distruc ia progresiv a parodontului 0parodontoliza - sindr.*apillon-


20/35

- e"amenul endobucal gingia +iperemiat, cianotic, papilele ging. dilatate,rotungite, foarte dureroase la atingere,prezen a depunerilor moi uneori i dure.


21/35

"arodontita cronic.

4 #cuze sngerri ging. la peria7, miros neplcut, depuneri de tartru! mobilitatea dentar n func ie degravitaea procesului.

- linic +iperemie de staz a ging. interdentare i alveolare, in formele grave gingia sngereaz la oriceatingere, prezint eliminri seroase sau purulente, e"ulcera ii sau proliferri, ader fragil la dinte! adncimea pungilor

parodontale, resorb ia vertical a septurilor interdentare i mobilitatea dentar vor fi prezente n func ie de gravitatea procesului. Aadiologic n formele medie i grav fanta peridontal e'e largit, mai pronun at n zona coletului!septurile interdentare lipsite de compact in regiunea vrfurilor i pr ile laterale! prezen a osteoporozei. 6n forma grav din ii

sunt deplasa i sub form de evantai, roti i n 7urul a"ului. 8astica ia devine imposibil, dureroas. J Starea de remisie survine dup un tratament comple", simptomele caracteristice parodontitei diminueaz sau dispar.J "acerbarea parodontitei cronice are o evolu ie mai activ, simptomele devin mai accentuate, pot aprea abcese,fistule.

J 6n f.u oar cre te cantit.lic+idului gingival la E,:$mg, f.medie i grav J %,: (norma E,EImg) - Sc+imbri a vaselor sangvine plasmoragie, scleroz, reducerea microcircula iei, fleboectazii, +ematome,dilatareavenelor.

J 6n toate zonele inflamate ale ging. i osului se afl infiltrate leucocitare, limfo-+istiocitare, plasmocite,mastocite, granula ii.

J Sunt prezente toate tipurile de resorb ie a esut.osos osteoclastic, oncoz, resorb ia neted de macrofage!

resorb ia cementului se manifest diferit cu sc+imbri n periodon iu disfacerea f.colagen, infiltra ie. J modificrea factorilor de aprare sangvini(prezen a g) i salivari (lizozim,W-lizine etc).

3,. "arodontoza. 7linica. Diagnosticul diferen ial a gingivitelor& parodontitelor& parodontozei.

*arodontoza - e'e afec iunea parodontului cu caracter primar distrofic. Semne diagnostice- absen a inflama iei, gingia de culoare roz-pal! - atrofia gingiei cu retrac ia ei i dezgolirea coletului,rdcinii! - nu e'e caracteristic placa dentar!- din ii nu sunt mobili c+iar i n atrofie a sept.dentare de gr.-!

- radiologic absen a semnelor de distruc ie inflamatorie, conturul septurilor e'e clar, reducerea nl imii lor fr focare de osteoporoz, fanta period. normal. Structura profund a osului cu dezarmonii J alterarea focarelor de osteoporozi osteoscleroz, sunt posibile sc+imbri structurale a altor oase sc+eletale.

J afec iuni ale sistemului 1, endocrine, metabolice. J indicii func ionali( S+iller-*isarev,Gula7enco,asinovs2i) sunt n norm! lic+idul ging. n cantit.norm.

Formele clinice'

-u oar nu se manif.subiectiv, unii acuz u or prurit a gingiei. uloarea ging.e'e norm sau pu in palid. *laca, sngerri, pungi lipsesc, poate fi pu in tartru. oletele incisivilor i caninilor dezgolite. Aadiologic scadere a %' din nl imea sept.interdent.

Jmedie acuze J dezgolirea canin.,incis. cu %' (estetice), deseori au culoare glbuie, apare +iperestezia es.dent.,dureri a din .intac i la agen i termici,c+imici. Aadiologic scade V a nl .sept.os.

J grav dezgoliri a rdc.din . V i mai mult , defect estetic accentuat.

8orfopatologic sc+imbri ditrofice, ntrzieri de substitu iee a es.osos, desenul osos neuniform, liniile de for accentuate, trabeculele osoase ngro ate, virfurile sept osoase s't dure, predomin resorb ia neted (orizontal). 1asele sangvine +iperplazia endoteliului, +ialinoz, scleroz, mic orarea sau obliterarea lumenului.

Diagnostic diferential.

3ingivitele se vor diferen ia prin unele trsturi diagnostice apar mai des la copii i tineri, lipsa pungilor gingivale, prezen a depunerilor dentare lipsa modificrilor septurilor osoase, fenomenul distructiv sau atrofia nu apar pe cli euil

radiologic.


22/35

*arodontitele J apar preponderent la E-&Eani, n anamnez sngerri de c iva ani, prezen a pungilor gingivale sau parodontale, modificri distructive ale sept.osos (verticale) depistate radiologic, lipsa modificrilor n zonele profunde,prezen a eliminrilor seroase sau purulente, depuneri dentare nsemnate, mobilitatea dentar.

*arodontoza J spre deosebire de caracterul inflamator distructiv a paradontitelor i gingivitelor, aici e'e caracteristicatrofia. #trofia gingiei cu retrac ia ei i dezgolirea coletului,rdcinii, nu e'e caracteristic placa dentar, din ii nu sunt mobili c+iar i n atrofie a sept.dentare de gr.-, radiologic absen a semnelor de distruc ie inflamatorie, conturul septurilor e'e clar, reducerea nl imii lor fr focare de osteoporoz,

fanta period. normal. Structura profund a osului cu dezarmonii J alterarea focarelor de osteoporoz i osteoscleroz,

36. /ratamentul local al parodontitelor.

8omentul decisiv n tratarea afec iunilor parodontului e'e depistarea i nlturarea factorilor, care au provocat sau men in inflama ia.

ratamentul local al parodontitelor va fi comple" i prevede urmtoarele etape- nstruirea igienic a pacientului!- #sanarea cavit ii bucale nlturarea depunerilor supra- i subgingivale, obturarea cariilor, nlturarea factorilor traumatici (construc ii protetice necorespunzt., anomaliile de ocluzie, dezvoltare)!

- ratamentul medicamentos!- ratamentul c+irurgical!

J ratamentul protetic.

6nlturarea depunerilor dentare moi i dure se va face prin detartra7 (manual, ultrasonic sau mi"t). 6n unele cazuri nurma detartra7ului procesul inflamator se poate stopa.

/ratamentul medicamentos are ca scop lic+idarea gingivitei simptomatice, stimularea imunit ii locale i a proceselor reparative n parodon iu. *reparatele se selecteaz n func ie de form, gravitate, agresivitate a procesului. Se administreaz att local, ct i general. 8etodele de utilizare a preparatelor medicamentoase sunt aplica ii pe ging.! instila ii n pungile parodontale! in7ec ii

n papilele gingivale, plica 7ugal! pansamente pe gingie! fizioterapie. #ntiinflamatoare i antimicrobiene ung.acidacetilsalicilic , ung.salicilat de sodiu , ung.+eparin, cotrimo"azol, triada(lincomicin5de"ametazon5lidocain),Bior.#ntiseptice pero"id de +idrogen , permanganat de potasiu, rivanol, nitrofural.#ntimicotice sol.


23/35

6n forma grav (pungi mai mari de :mm) metoda de elec ie e'e plastia cu lambouri. *rezint crearea a $ inciziiverticale de-a lungul osului alveolar n zona a -I din i, i una orizontal ce sec ioneaz papilele gingivale, decolnd laboul mucoperiostal. *laga se spal bine, se nlatur tot con inutul patologic, se face +emostaza. 6n prezen a defectelor osoase se poate utiliza regenerarea tisular g+idat (grefe, membrane). Se modeleaz marginea gingiei i se sutureaz.

/ratamentul ortopedic. ste orientat spre suprimarea mobilit ii dentare, reec+ilibrare func ional a arcadelor dentare, reparare a defectelor arcadelor. Se folosesc proteze imediate, pun i, ine, implante endoosoase i combinarea acestora.

%(.:ritemul e+udativ polimorf.ta!loul clinic& diagnostic diferential& tratament.

ste o boala cutaneo-mucoasa, care se caracterizeaza prin debut brusc si polimorfism al elementelor de leziune(macule, papule, placi urticariene). 8ai apoi boala capata un c+aracter cronic recidivant. 8ucoasa bucala se afecteazala $:-IE din numarul bolnavilor suferinzi de eritem e"udativ polimorf

tiologie si patogeniaste o boala polietiologica. Se presupune ca e de origine virotica, desi virusul nu este izolat. ea mai

verosimila pare a fi originea alergica a bolii ca o manifestare a alergiei infectioase sau neinfectioase. Distingem $forme de eritem e"udativ polimorf alergico-infectioasa(idiopatic adevarat) si to"ico-alergica (simptomatic). n formaalergico-infectioasa se constata reactive alergica la alergene bacteriene, mai ales stafilococice si streptococice.


24/35

manifestarile e"trabucale ale sifisului. ruptiile buloase bucale sint posibile in lic+enul rosu plan, lupusul eritematos,boala Du+ring.

ratament Se va suspenda numaidecit medicamentul care provoaca intoleranta.n perioada acuta tratamentul este

indreptat spre combaterea fenomenelor inflamatorii, micsorarea durerilor, stimularea epitelizarii defectelor mucoasei.n aceste cazuri se administreaza mi7loace desensibilizante si antiinflamatoare,vitamine. n formele mai grave seadministreaza tiosulfat de sodium, preparate corticosterioide, antibiotic cu spectru larg de actiune ratamentul local seface dupa principiul smptomatic. Se face anestezie cu solutii de %-$ trimecaina, aplicatii cu solutie de % dimedrol,

solutie de $ suprastina, solutie de $,: pipolfen. avitatea bucala se prelucreaza cu dezinfecttante cu actiune usoara,pe depuneri necrotice se aplica solutii de enzme proteolitice. rustele de pe buze se trateaza cu solutie de apao"igenata sau cu unguente ce contin antibiotic. #poi se aplica unguente continind corticsterizi si antibiotic sau remedii2eratoplastice.


25/35

- #nemie!- Boala ro+n!- Stomatita medicamentoas!- /eutropenia ciclic, etc

8anifestri clinice

Debutul leziunii aftoase se prezint sub forma unei zone +iperemice, pe suprafa a creia ncepe un proces de eroziune.

*acientul are o senza ie de arsur sau furnicare ce se va transforma n durere pe parcursul evolu iei ulcera iei. #fta are contur rotund-ovalar i este acoperit de o mas fibrinoas glbuie, delimitat de o zon ro iatic, iar mucoasa vecin este +iperemic. Dup $& - &C ore, depozitele de fibrin dispar i ncepe un proces de epitelizare. Simultan, pot sapar % - $ forma iuni, uneori asociate cu alte elemente patologice. 0oarte rar, se depisteaz o reac ie din partea nodulilor limfatici i febr. Din punct de vedere topografic, zonele afectate sunt mucoasa labial, 7ugal (a obra7ilor),marginile limbii, forni"ul vestibular, plan eul, palatul moale, rar gingia fi".


26/35

alergolog. 6n celelalte cazuri, este recomandabil consultul medicilor de specialitate de gastroenterologie, NA


27/35

oaselor in procesul leu2emic. Deseori se dezvolta afectiuni micotice la Y din pacienti.ratament. ratamentul bolii de baza se efectuiaza in sectia in sectia de +ematologie sau cea terapeutica.erapia locala. #sanarea cavitatii bucale s efectuiaza in corcondanta cu +ematologul in conditii de stationar.

Se folosec solutii antiseptic slabe, analgezice. oate aceste preparate se prescriu in cazul mdificarilor ulcero-necroticeale mucoasei bucale. Daca se depisteaza boli micotice , +erpetice si alte simptome se efectuiaza tratamentul necesar.


28/35

glosalgie.*entru nervita e caracteristica localizatia durerilor strict corespunzatoare nervului atacat si totodata pierderea

sensibilitatii in aceasta zona.#sa la neurita nervului lingual durerile sunt unilateral si se localizeaza in primele $' alelimbii.n aceasta regiune dispar complet sau slabeste sensibilitatea speciala,ceea ce se manifesta prin parestezie siamortire,iar uneori prin scadere sau denaturarea gustului.Durerile se intesifica la miscarile limbii in timpul mesei.

ratamentSe iau in consideraie factorii nocivi. n primul rind se face sanatia cavitatii bucale,actiunea

etiologica,patogenetica,sintomatica. necesar de a tine cont de inaltimea muscaturii,de prezenta protezelor in cavitateabucala si e"cluderea galvanizmului.otodata se fa e"amina e"aminarea apoi tratarea afectiunilor depistate la specialistde alt profil terapeut, neuropotalog, psi+iatru, ginicolog, endocrinolg. nfluenta asupra patogenii presupune aplicareade remedii medicamentase si actiuni curative indreptate spre normalizarea +omeostaziei,spre inriurirea mecanismelor

periferice si central ale sistemului dolor,cit si asupra tulburarilor neuropsi+ice associate.n acest scop se administreazaperoral preparate de brom ,valeriana,tranc+ilizati mici(elenium,tazepam,finazepam), vitamine din grupul B(B %$, BI,B%,**)in in7ectii.Se administreaza blocante de trimecaina sau novacaina ale nervului glosic(I-%E blocade cu %trimecaina peste o zi sau in fiecare zi alterindzonele de in7ectare.=n rezultat bun se obtine in urma tratarii paresteziilormucoasei cu preparatele fierului (+emostimulin,flerople",fierocal). Se obtine un anumit success si de lafizioterapiegalvanizarea ganglionilor simpatico cervical superiori sau electroforeza cu clorura de

calciu,novocaina,ganglioblocante,electroforeza limbii cu solutii E,H clorura de sodium,sau de E,: clorura decobalt,masa7 in zona cervical,electrosomn.*e parcursul tratamentului o atentie deosebita se acorda psi+ioterapiei.

%6.Modificari ale mucoasei !ucale in cazul unor dermatoze0lic$en rosu& lupus eritematos


29/35

cea mai frecventa. *apulele se localizeaza pe mucoasa aparent intacta. Bolnavii se pling de senzatii de constrictie, dearsura, rugozitate, ariditate a mucoasei cavitatii bucale si a marginii rosii a buzelor. Dar deseori boala evolueazaasimptomatic si se depisteaza intimplator sau cu ocazia unui e"amen medical.

0orma e"udativ-+iperemiata

Se intilneste mai rar decit forma tipica. *apulele se localizeaza pe mucoasa inflamata, de culoare rosie aprinsa.Bolnavii acuza dureri mai cu seama in timpul consumului de bucate picante si vorbirii. n cazul unei inflamatii

pronuntate desenul papulelor poate pierde din claritate si c+iar partial sa dispara.

0orma eroziv-ulceroasa

cea mai grava din toate formele, se caracterizeaza prin e"istenta de eroziuni, rar ulcere de forma neregulata incentrul focarelor patologice. roziunile sint acoperite cu depozit fibrinos sau ramin denudate. *rocesul inflamator efoarte e"presiv, eroziunile si ulcerele se infecteaza secundar cu flora cavitatii bucale, sunt foarte dureroase, usorsingereaza.n 7urul lor se pastreaza desenul tipic al


30/35

8arginea rosie a buzelor e infiltrata, cu pete difuze sau in focar, de culoare rosie inc+isa. 0ocarele ovale sau in formade banda sint acoperite cu scoame +iper2eratozice tenace.


31/35

Se poate asocia perlesul candidozic. &. +eilita angulara reprezinta o inflamatie acuta sau cronica a comisurilorbucale. 0actorii implicate in aparitia sa sunt a) nfectiosi - andida albicans este cel mai frecvent implicata in aparitiac+eilitei angulare! - stafilococii, streptococii, enterococii sunt mult mai rar implicate, dar uneori infectiile pot fi mi"te(candidozice si bacteriene). b) 8ecanici - prognatismul! - edentatia! - peria7ul agresiv al dintilor, etc. c) Deficientenutritionale ale - riboflavinelor! - folatilor! - fierului, etc. d) #fectiuni ale pielii s-a constatat aparitia c+eilitei angularein cadrul dermatitei atopice, dermatitei seboreice. linic, se prezinta sub forma unei zone triung+iulare aspre,eritematoase si'sau edematoase, localizata la nivelul ambelor si, mai rar, a uneia dintre comisurile bucale. n formelemai severe se observa fisuri ce radiaza de la nivelul comisurilor (ragade). ratamentul consta in corectarea factorilordeclansatori. :. +eilita actinica +eilita actinica reprezinta o 2eratoza premaligna a buzei produsa de e"punerea

cronica la radiatiile solare. S-a constatat o incidenta crescuta in zonele calduroase, la muncitorii care lucreaza in aerliber, la persoanele cu fototip si . Debuteaza printr-o senzatie de usturime si eritem, apoi buzele devin uscate si sedescuameaza. Buza inferioara este afectata predominant. piteliul devine subtire, apar placi mici alb-gri, fisuriverticale, uneori vezicule ce se rup, producand eroziuni si cruste.


32/35


33/35

"emple dinti cu pulpa devitala, discromie de tetraciclina, +ipoplazie locala, fluoroza etc. (ratament

*entru tratarea discromiilor dentare este nevoie de coroborarea mai multor factori pentru stabilirea conduiteiterapeutice optime stabilirea cu e"actitate a factorilor etiologici pentru eliminarea lor, apoi stabilirea uneia saumai multor solu[ii terapeutice punnd n balanta avanta7ele si dezavanta7ele lor, avnd ca scop final obtinereaunor rezultate estetice optime, cu efecte secundare si costuri minime si stabilitate n timp mare.

ratamentul preventiv reprezint\ prima conduita terapeutica pentru coloratiile e"trinseci produse de

alimente, bauturi, sau de diverse obiceiuri, precum fumatul, ceea ce implica renuntarea la consumul lor.

aplicarea de fatete dentare! - folosirea unor metode avansate de albire a dintilor in cadrul unui cabinet dentar(interventii c+irurgicale cu pero"id sau tratament cu laser) J sistema de bonding. 6n situaPiile mai puPin grave,discromiile dentare pot fi tratate Qi acas c+iar de persoana n cauz. #stfel, peria7ul dinPilor de cel puPin dou ori

pe zi, folosirea aPei dentare Qi a apei de gur, folosirea unei paste de dinPi cu efect de albire Qi a gumei demestecat fr za+r sunt metodele cele mai simple care duc la eliminarea discromiei dentare.

(*.Metode de al!ire a dinilor. =ndicaii.#lbirea dintilor este un proces de decolorare a petelor smaltului si ale dentinei. *rocesul de albire este cel

mai eficace pentru dintii patati moderat. #lbirea actioneaza numai pe dintii naturali, astfel ca daca pacientul arecoroane sau punti acestea i-si vor pastra culoarea. auzele colorarii dintilor - inaintarea in varsta ( dintii devinmai inc+isi la culoare ) - consumul de substante care pateaza ( alimente ce contin coloranti, fumatul, etc.) -trauma ( pierderea vitalitatii dintelui ) - fluorizarea e"cesiva - degenerarea nervilor si restaurari invec+ite. ine

beneficiaza de metoda de albire ] oti, cu cateva e"ceptii. andidatii ideali sunt pacientii cu dinti naturali careau pete galbene, maro sau portocalii si pacientii care au dintii patati ca urmare a fumatului, a inaintarii in varstasau a altor cauze e"trinseci. *etele puternice, de e"emplu, cele cauzate de consumul de tetraciclina, vor raspundeintr-un timp mai indelungat la tratament si cu rezultate mai slabe. 8aterialul de albit nu afecteaza obturatiile ,coroanele ori puntile. 3radul de albire a dintilor naturali va depinde de la pacient la pacient, in functie destructura dintilor fiecaruia si de durata de folosire a sistemului de albire.. Durata mentinerii efectuluitratamentului de albire depinde si de structura dintilor si de substantele colorate consumate (tutun, cafea, ceai,

bauturi tip cola). *entru cei mai multi pacienti, efectul dureaza cativa ani. #lbirea nu este indicata copiilor depana la %& ani, femeilor insarcinate sau femeilor care alapteaza, deoarece nu s-au facut cercetari asupra acestora.

=nii pacienti pot simti o sensibilitate crescuta la rece sau un usor disconfort in zona dintilor. #ceste simptomedispar insa in decursul a %- zile de la terminarea tratamentului. *rocesul c+imic care sta la baza albirii estesimplu *ero"izii si pero"izii tamponati sunt adusi in contact intim cu dintele, o"igenul fiind eliberat din acestemateriale si descompus in partile sale componente. N"igenul se combina cu moleculele de culoare depuse lanivelul structurii reticulare a smaltului si canaliculelor dentinare, crescandu-le gradul de solubilizare. *rodusiide degradare rezultati in urma albirii includ o"igen, apa si amoniac, produsi e"istenti in mod normal inorganismul uman. #celea care contin acizi (acetic, citric, etc.) pot, in timp, sa dizolve structurile dure dentare,crescandu-le predispozitia la carie, colorare si +ipersensibilitate. N parte din acesti agenti de albire ieftini potcontine particule de dio"id de titan care imbraca temporar smaltul, dand impresia ca dintele este mai alb, pentruo perioada de scurt timp. *rodusele care presupun gutiere de albire realizate de pacient prin incalzirea lor ladomiciliu sunt de asemenea o problema, pentru ca pot produce iritatii si distructii ale tesuturilor gingivale.*acientii care aleg in mod constient sa evite diagnosticul, tratamentul si supraveg+erea personalului medical

specializat prin trucuri de albire ieftine se e"pun unui risc crescut de imbolnavire ulterioara a tesuturilor dentare

8etode de albire Sunt doua metode de albire, ambele cer vizita la medicul stomatolog

#lbirea acasa #ceasta este cea mai populara te+nica de albire, procedeu oferit de mai mult de F: dintrestomatologi. *acientului i se va confectiona in laboratorul de te+nica dentara o gutiera (mula7ul dintilor in carese va pune substanta de albit )#ceasta va fi numai pentru dintii dumneavoastra. n urmatoarea sedinta, primiti incabinet cele $ gutiere precum si gelul cu care se face albirea dintilor. 3elul se aplica in cantitate redusa ingutiere iar acestea se aplica pe dinti. ele $ gutiere le veti purta numai noaptea.

#lbirea in cabinetul stomatologic ratamentul este realizat sub directa supraveg+ere a personaluluimedical. n etapa de pregatire se aplica pe suprafata dintilor un gel a carui substanta activa este *ero"idul de

@idrogen.=rmeaza apoi etapa de albire in care aparatul proiecteaza o lumina care activeaza substanta din gel,aceasta va patrunde la suprafata dintelui si usor in profunzime albind zonele cu probleme si eliminand petele de

pe smalt si dentina.

(,."articularitile preparrii cavitilor cariei la utilizarea compozitelor.


34/35


35/35

cercettorii au utilizat +idro"iapatita poroas. a stimuleaz osteogeneza Qi faciliteaz formarea 7oncPiuniidento-gingivale. *rofunzimea pungii osoase tratate cu +idro"iapatit se micQoreaz cu E,: mm Qi E,&$ mm maimult dect n aplicarea grefelor osoase, ns radiologic osul format n urma acPiunii +idro"iapatitei era mai puPinstructurat. 6n acelaQi timp, n aplicarea grefelor osoase osul regenerat era bine structurat. #plicarea+idro"iapatitei pure este legat de unele dificultPi J particulele nu au capacitatea de adeziune la Pesuturilelimitrofe Qi migreaz. 6n scopul lic+idrii acestui nea7uns au fost propuse mai multe modalitPi de fi"are a

particulelor de +idro"iapatit cu autogref Qi g+ips, cu g+ips, clei din fibrin sau colagen, granule de+idro"iapatit cu o membran din gelatin. *e scar larg se utilizeaz +idro"iapatita cu colagen.

Documents

examen stomatologie terapeutice