9. Formatarea tabelelor

Pentru a schimba formatul tabelului e necesar de al selecta apoi din meniul Format alegem opţiunea AutoFormat şi din lista de formate definite alegem un format convenabil, apoi accesam ok.

Pentru modificarea lăţimii coloanelor e necesar de a selecta coloanele dorite modificării apoi alegem opţiunea Format – Column – AutoFit Selection sau Fromat –Column- Width pentru a-i atribui o mărime exactă.

Pentru modificarea înălţimii rândurilor e necesar de a selecta rândurile dorite modificării apoi alegem opţiunea Format – Row – AutoFit sau Fromat –Row- Hight pentru a-i atribui o mărime exactă.

Se mai poate de efectuat aceste modificări de dimensiuni şi manual trăgând de rândurile sau coloanele dorite modificării cu mausul.

Pentru atribuirea de chenare se alegem meniul Format-Cells-Border, iar pentru excecuţia de diferite haşurări şi alegerea de culori pentru fond e necesar de a accesa meniul Format-Cells-Patterns alegându-se coloarea sau haşurarea dorită.

Pentru atribuirea de chenare se mai poate folosi şi pictograma Borders de pe bara de aspect.

Pentru a roti orientarea textului în tabel se poate folosi opţiunea Format-Cells-Alignment.

9. 1 Selectarea

Pentru a efectua diferite modificări în foile de calcul e necesar de a selecta spaţiul dorit modificării.

9. 1. 1 Selectarea ariilor adiacente în tabel

Pentru a selecta tot tabelul alcătuit e necesar de a plasa cursorul în celula din stânga de sus apoi de accesat tastele Ctrl+Shift. Ţinând apăsate aceste taste accesăm săgeţile de pe tastatură. În acest caz Ctrl funcţionează pentru deplasare rapidă în foaia de lucru, iar Shift pentru selectare.

Dacă în tabel nu sunt celule, rânduri sau coloane pustii atunci selectarea tabelului se face prin accesarea tastelor Ctrl+* . În acest caz se vor selecta celulele consecutiv până la primul rând sau coloană pustie.

De asemenea e posibil de selectat tabelul în mod rapid dacă indicatorul mousului e pus în celula de sus stânga, se accesează tasta Shift apoi se face clic pe celula dreapta jos a tabelului. În acest caz nu va conta dacă sunt sau nu celule pustii în tabel.

9. 1. 2 Selectarea ariilor ne-adiacente în tabel

La selectarea ariilor ne-adiacente nu se pot folosi toate comenzile şi funcţiile. De ex. celulele selectate prin aşa mod nu pot fi copiate, mutate, dar ele pot fi formatate, şterse şi modificate prin introducerea de date noi.

1

La selectarea ariilor ne-adiacente cu ajutorul mousului e necesar de plasat cursorul în celula stânga sus şi se accesează Ctrl, apoi se face clic pe celula dreapta jos. În aşa mod pot fi selectate toate ariile dorite. Dacă e necesar de selectat câte o celulă atunci facem clic pe prima celulă dorită selectării apoi apăsăm tasta Ctrl şi ulterior facem clic pe toate acele celule care sunt necesare de selectat. (tasta Ctrl se va ţine apăsată)

9. 1. 3 Selectarea rândurilor, coloanelor

Pentru a selecta tot rândul / coloana facem clic pe capul de rând sau coloană. De asemenea pentru selectarea unei coloane e necesar de a plasa cursorul într-o celulă a sa şi de accesat tastele Ctrl+Backspace, iar pentru selectarea rândului accesam tastele Shift+Backspace.

Pentru selectarea foii întregi accesam tastele Ctrl+A, sau se face clic pe tasta din stânga a capurilor de rânduri şi de coloană.

9. 1. 4 Selectarea automată

E posibil de a efectua selectări automate. Pentru aceasta e necesar în primul rând de a formata celulele pentru fiecare tip de date. Apoi se alege meniul Edit opţiunea Go To şi caseta Special. Din fereastra deschisă se alege tipul de selectare dorită (de ex. Formulele, numere, text, greşeli, etc)

9. 2 Introducerea şi eliminarea celulelor a rândurilor şi coloanelor

Pentru introducerea de noi rânduri, coloane şi celule se va folosi meniul Insert opţiunile Cells, Rows şi Columns. Se mai poate de folosit şi meniul derulant alegând opţiunea Insert.

Pentru a uni celulele vom folosi opţiunea Merge Cells şi pentru a împărţi celulele vom folosi opţiunea Split Cells de pe bara de aspect sau folosind meniul Format-Cells-Allignment şi bifând caseta Merge Cells (celulele trebuie selectate în prealabil)

Eliminarea rândurilor sau a coloanelor se face prin accesarea meniului derulant şi alegerea opţiunii Delete de unde se alege opţiunea dorită.

9. 3 Liste (serii secvenţiale)

Listele sunt grupuri care conţin date de acelaşi tip. Cu listele e posibil de a lucra ca cu o bază de date. Pentru alegerea unui anumit tip de elemente se va folosi filtrele.

9. 3. 1 Crearea de serii secvenţiale

a) Pentru a folosi AutoFill (opţiunea de a introduce liste automate) e necesar de a scrie primul şi al doilea element apoi selectăm celulele acestea, plasăm cursorul în colţul dreapta jos a diapazonului selectat, cursorul trebuie sa aibă forma de cruciuliţă neagră şi apoi tragem în partea în care dorim să fie introdusă lista.

b) Dacă se doreşte crearea unei liste noi alegem meniul Tools apoi opţiunea Options eticheta Custom List şi completăm fereastra cu o listă nouă (se poate scrie

2

informaţia în fereastră pe orizontală fiind separat fiece element prin virgulă, sau pe verticală separându-se prin Enter) apoi se acţionează ok.

După ce a fost introdus lista o plasăm în foaia de calcul folosind metoda descrisă în punctul a.

9. 3. 2 Sortarea datelor

Pentru a sorta baza de date în Excel e necesar de accesat meniul Data şi alegem opţiunea Sort, din lista Sort By selectăm numele primului câmp de sortare şi ordinea sortării, din lista Then By alegem a doua cheie de sortare şi ordinea sortării, şi din a doua listă Then By putem alege şi a treia cheie de sortare şi ordinea de sortare.

9. 3. 3 Filtrarea datelor

Datele dintr-o bază de date pot fi filtrate după modul dorit. Pentru aceasta selectăm numele unui câmp, alegem meniul Data, opţiunea Filter apoi AutoFilter şi de numele fiecărui câmp seva ataşa o listă derulantă, deschidem lista câmpului după care dorim filtrarea, alegem din listă valoarea care o dorim să rămână afişată. Pe ecran vor apărea doar acele date care sunt identice cu valoarea aleasă. Pentru anularea filtrării după câmp selectăm opţiunea All din lista câmpului. Data – Filter- Show All anulează filtrarea după toate câmpurile.

Pentru a filtra o BD după filtre mai puţin exacte (după un interval anume) folosim auto-filtre proprii: alegem opţiunea Custom din lista câmpului de filtrare şi în fereastra ce se va deschide scriem sau alegem criteriul dorit pentru filtrare apoi accesăm ok.

9. 4 Protecţia foilor de calcul, a registrelor şi a celulelor.

În Excel asemeni redactorului Word există posibilităţi de protecţie a informaţiei scriese. Comanda Tools-Protection-Protect Workbook va proteja tot registrul curent, iar

Protect Sheet va proteja foaia de calcul. Anularea acestei protejări se face prin comanda Tools-Protection-Unprotect Sheet sau Unprotect Workbook.

Pentru protejarea celulelor e necesar de a selecta acele celule care vor fi accesibile modificărilor, apoi alegem meniul Format opţiunea Cells şi alegem caseta Protection şi de-selectăm opţiunea Locked. Apoi se accesează opţiunea Tools-Protection- Protect Sheet, introducem parola şi accesăm ok. Toate celulele cu excepţia celor selectate iniţial vor fi protejate de modificări.

9.5 Deplasarea în foia de calcul

Pentru deplasare în foaia de calcul vom folosi tastele de la tastatura. Săgeţile – pentru deplasare jos, sus, dreapta, stânga, şi alte opţiuni de deplasare studiate în Word. Pentru deplasarea la dreapta poate fi folosită şi tasta Tab. Iar pentru a deplasare de la o celulă la alta sau de la un domeniu la altul poate fi folosit si opţiunea Go To din meniul Edit sau Name Box dacă numele celulelor au fost schimbate sau dacă au fost atribuite nume noi unor domenii de celule.

9.6. Copierea, mutarea şi ştergerea informaţiei din celule

3

Pentru copiere, mutare şi ştergere putem folosi aceleaşi metode studiate şi în Word: Delete, Copy-Paste sau Cut-Paste din meniul derulat, meniul Edit sau bara de pictograme. Putem muta celulele folosind metoda Drag and Drop. Mai putem copia informaţia din celule folosind tasta Ctrl şi metoda Drag and Drop. Pentru aceasta poziţionăm cursorul pe o muchie a selecţiei (cursorul va fi de forma +) şi tragem la destinaţie ţinând apăsată şi tasta Ctrl. Pentru a copia celulele dintr-o foaie în alta se poate face şi prin următoarea metodă:

- se selectează celula sau domeniul ales- se tastează Ctrl+Alt şi prin metoda Drag and Drop se trage pe eticheta acelei foi în care

se doreşte de copiat informaţiaPentru a muta celulele se procedează ca în metoda de copiere doar că se tastează Alt şi prin metoda Drag and Drop se mută informaţia. În cazul în care se va folosi comanda Clear pentru eliminarea atributelor de formatare dintr-o celulă se vor efectua următoarele:

- se selectează celulele - se alege meniul Edit, opţiunea Clear, şi din fereastra deschisă alegem opţiunea dorită:

All, Formats, Contents sau CommentsPe lângă opţiunea cunoscută Paste în Excel mai este prezentă şi o altă opţiune numită Paste Special. La alegerea acestei opţiuni după opţiunea Copy, avem posibilitatea de a alege ceea ce dorim să apară la ecran: să fie plasate doar formulele, formatul creat, comentariul etc. Avem posibilitatea de a transpune (Transpose) tabelul iniţial (din orizontal pe vertical, etc).

Excel oferă două moduri de a copia şi lipi atributele de formatare:- se poate folosi comanda din meniul Edit Copy apoi Paste Special de unde se alege

Formats - se mai poate folosi butonul Format Painter de pe bara pictogramelor.

În cazul când dorim să scoatem în evidenţă anumite valori din foaia de calcul, putem folosi formatarea condiţionată, de ex. dacă dorim să scoatem în evidenţă toate vânzările de la un produs se poate aplica cu roşu, cu un atribut condiţionat pentru fundal. Pentru a aplica o formatare condiţionată e necesar:- se selectează celulele pe care dorim să le formatăm - se deschide meniul Format şi se selectează opţiunea Conditional Formating

10 . Efectuarea calculelor cu ajutorul formulelor

Formulele sunt folosite în foile de calcul pentru efectuarea calculelor cu cifrele introduse de către utilizator. Formulele sunt formate din una sau mai multe adrese de celule sau valori şi un operator matematic cum ar fi +, -, *, /.

Sunt mai multe metode de a face calcule în Excel: scriind pe lung fiecare formulă, folosind FunctionWizard din meniul Insert opţiunea Function, folosind aceeaşi opţiune de pe bara de formule sau folosind tasta funcţiilor de pe bara pictogramelor ().

Ex. dacă dorim să calculăm media aritmetică a trei numere din celulele A1, B1 şi C1 se va introduce în celula în care dorim să apară rezultatul următoarea formulă:

=(A1+B1+C1)/3 apoi accesăm Enter

Excel efectuează calculele din cadrul unei formule în următoarea ordine:

Operaţiile din paranteze

4

Ridicare la putere

Înmulţiri şi împărţiri

Adunări şi scăderi

Pentru crearea formulelor e necesar de reţinut această ordine pentru ca ea e esenţială pentru obţinerea rezultatului scontat.

De asemenea aceeaşi operaţiune se poate efectua folosind şi FunctionWizard. Pentru aceasta activăm celula unde dorim să fie plasat rezultatul, apoi folosim opţiunea FunctionWizard şi în fereastra deschisă alegem caseta Select a Category şi accesăm tipul de formulă dorită (Financial, Date&Time, Math&Trig, Statistical etc.). Din lista de formule a tipului accesat alegem acea formulă de care avem nevoie. Apoi la deschiderea ferestrei formulei introducem fie de la tastatură adresele celulelor folosite în formulă sau le introducem prin selecţia referinţelor celulelor. Apoi accesăm ok de pe fereastră sau Enter de la tastatură. În celula activă va fi introdus rezultatul operaţiunii. La activarea ulterioară a celulei în cauză pe bara de formule va apărea formula folosită calculelor. (în cazul de mai sus =Average(A1;B1;C1)). Dacă se folosesc în formulă adrese de celule care sunt plasate adiacent atât pe orizontală cât şi pe verticală atunci ele pot fi delimitate prin două puncte :. Deci formula de mai sus poate fi scrisă în cazul dat =Average(A1:C1); dacă folosim adrese de celule ce nu sunt adiacente atunci ele vor fi delimitate prin punct şi virgulă ;.

Pentru a introduce o formulă selectând referinţele celulelor se vor efectua următorii paşi:

- se selectează celula în care se doreşte de plasat rezultatul

- se scrie semnul = (în acest caz Excelul automat înţelege că ceea ce urmează e o formulă)

- se face clic pe celula cu adresa căreia dorim să apară prima în formulă (adresa sa va apărea pe bara de formule)

- se introduce un operator matematic pentru indicarea operaţiunii

- se continue selectarea de celule şi introducerea de operatori până se termină de introdus formula

- se apasă tasta Enter pentru a accepta formula sau Esc pentru a o anula.

În mod normal, Excel nu afişează în celula propriu zisă formula dar doar rezultatul calcului (ea poate fi văzută pe bara de formule). Dacă e necesar de a vedea formule într-o foaie de calcul se va efectua următoarele:

- se deschide meniul Tools opţiunea Options

- se alege eticheta View

- din secţiunea Window Options se bifează caseta Formulas

- se accesează ok.

Editarea unei formule se face la fel ca şi în cazul oricărei altei intrări din Excel.

10.1 Copierea formulelor şi recalcularea

Atunci când utilizatorul copiază o formulă, aceasta este adaptată pentru a corespunde poziţiei celulei în care va fi copiată. De ex. dacă se copiază formula =C2+C3 din celula C4 în celula D4 aceasta va fi adaptată pentru coloana D, devenind =D2+D3.

5

Pentru a copia formule vom folosi opţiunile Copy / Paste, dar mai este şi o altă metodă mai rapidă:

- se face clic pe celula care conţine formula pe care vrem sa o copiem- se ţine apăsată tasta Ctrl şi se trage chenarul celulei în celula în care dorim să copiem

formula- eliberăm butonul mousului.

Când se copie o formulă dintr-o foaie de calcul în alta Excel adaptează referinţele celulei din formule în funcţie de noua poziţie în foaia de calcul. În cazul în care dorim ca referinţele celulelor să nu fie modificate atunci când sunt copiate formulele, va fi necesar să lucrăm cu referinţe absolute ale celulelor. Pentru a face ca o referinţă la o celulă dintr-o formulă să fie absolută, trebuie să-i adăugăm simbolul dolarului $ înaintea literei şi a numărului care reprezintă adresa celulei. Unele formule pot conţine referinţe mixte. De ex.

a) $A$2/3 – atât rândul cât şi coloana sunt o referinţă absolută b) $A2/3 – litera coloanei e o referinţă absolută, iar numărul ce identifică rândul e o

referinţă absolută.

Excel poate recalcula formulele din foaia de calcul de fiece dată când se editează o valoare dintr-o celulă. Acest lucru poate fi făcut automat, şi manual. Opţiunea automată e foarte utilă şi rapidă dar poate fi necesar de a face recalcularea manual. Pentru a schimba parametrii de recalculare se vor efectua următoarele:

- se deschide meniul Tools opţiunea Options

- alegem eticheta Calculation

- se selectează una din următoarele opţiuni:

Automatic – este o opţiune prestabilită, ea calculează întreg registrul de calcul, de fiece dată când se editează datele sau se introduce o formulă nouă

Automatic Except Tables – recalculează automat totul, mai puţin formulele din tabele

Manual – această opţiune va recalcula numai atunci când utilizatorul îi cere programului. Pentru a recalcula se alege meniul Tools, opţiunea Opţions, fereastra Calculation şi se bifează caseta Calc Now. Când este selectată această opţiune putem dezactiva sau activa opţiunea Recalculate Before Save (recalculează înainte de salvare). Sau accesăm tasta F9 pentru a face recalcularea instantaneu.

10.2 Efectuarea calculelor cu funcţii

Funcţiile sunt formule complexe performante, folosite pentru executarea unei serii de operaţii cu un grup specificat de valori. Orice funcţie e formată din următoarele trei elemente:

semnul = - arată că urmează o formulă denumirea funcţieiargumentul – indică adresele celulelor folosite pentru calcule. Argumentul este adeseori un domeniu de celule dar poate fi şi mult mai complex.

Ex. de funcţii:

o Average - =average(num1;num2;...) – calculează mediao Count - =count(num1;num2;...) – cuantifică valorile numerice dintr-un domeniuo Counta - =counta(num1;num2;...) – numără toate celule din grup care sunt goale

6

o Max - =max(num1;num2;...) – redă valoarea maximă dintr-un grup de celule o Min - =min(num1;num2;...) – redă valoarea minimă dintr-un grup de celuleo PMT- pmt(rate,nper,pv,fv,type) – calculează suma care trebuie achitată periodic

pentru un împrumut, dacă se indică dobânda, numărul perioadelor de plată şi avansul ca argumente

o Sum - =sum(num1;num2;...) – calculează totalul pentru un domeniu de celuleo Power - =power(num;power) – calculează ridicarea la putereo Product - =product((num1;num2;...) – calculează produsul numerelor o Round - =round(number;num_degit) – rotungeşte un număr după indicarea după

câte numere după virgulă trebuie de al rotungio SQRT - =sqrt(number) – calculează rădăcina pătrată a numărului o Roman – =roman(number;form) – transformă cifrele arabe în romane (100 – C;

2005- MMV)o Sin – =sin(number) – calculează sinusul unui unghio Cos – =cos(number) – calculează cosinusul unui unghio Now -=now() - introduce data şi ora curentă

10.3 Calcule efectuate folosind date din mai multe foi de calcul sau registre

La folosirea calculelor utilizatorul nu trebuie să se limiteze la datele aflate pe foaia de calcul curentă. Utilizatorul poate folosi atât datele de pe alte foi cât şi din alte registre. Pentru aceasta e necesar de a cunoaşte cum pot fi scrise formulele pentru a le uni şi putea face diferite calcule. Deci e necesar de a scrie corect adresa celulelor, foilor şi registrelor. Deci:

- adresa celulelor trebuie să fie relativă (cu semnul $ în faţă)- adresa foilor de calcul sunt precedate de !- adresa registrelor sunt luate în []

Ex1. dacă facem calcule în acelaşi registru (Book1) şi avem de adunat valoarea unei celule din foaia de calcul curentă (Sheet1) cu valoarea altei celule din Sheet2, iar rezultatul îl plasam pe o altă foaie Sheet3 va fi necesar să:

- accesăm celula în foaia de calcul a treia unde dorim să fie plasat rezultatul- scriem semnul egal- apoi scriem adresa primei celule unde este plasată cifra (de ex.A1), semnul + şi adresa

celei de a doua celule unde este plasată a doua cifră(de ex.B3 ). =Sheet1!A1+Sheet2!B3 - apăsăm Enter şi în celula unde a fost scris semnul = va apărea rezultatul.

Dacă se folosesc în calcule adresele celulelor aflate în acelaşi registru denumirea registrului nu e necesar de a fi folosită la calcule. Sau funcţia de mai sus poate fi scrisă şi: =Sum(Sheet1!A1;Sheet2!B3)

Ex2. dacă avem de înmulţit valoarea celulei (B5) din foaia de calcul curentă la datele din registrul de calcul Book2, foaia de calcul Sheet1 şi valoarea celulei C4 va fi necesar să:

- accesăm celula în foaia de calcul curentă unde dorim să fie plasat rezultatul- scriem semnul egal- apoi scriem adresa primei celule (B5), semnul * şi adresa celei de a doua celule (C4 ).

=B5*[Book2]Sheet1!$C$4 - apăsăm Enter şi în celula unde a fost scris semnul = va apărea rezultatul.

Sau funcţia de mai sus poate fi scrisă şi: =Product(B5;[Book2]Sheet1!$C$4)

7

Dacă pe parcursul lucrului vom redenumi registrul, denumirea foilor de calcul, sau modifica valorile celulelor implicate în calcule, atunci formulele de calcul şi rezultatele vor fi modificate automat.

10.4 Crearea diagramelor

În Excel e posibil de creat diferite tipuri de diagrame. Tipul care trebuie ales depinde de datele ce trebuie să fie reprezentate şi de modul în care vrem ca acestea să fie prezentate. Mai jos sunt prezentate câteva tipuri de diagrame şi destinaţia lor:

- Pie sau circulară – pentru a reprezenta relaţia dintre părţile unui întreg- Bar sau bară – pentru compararea valorilor într-un anumit moment- Column sau Coloană – asemeni tipului bară e posibil de folosit pentru evidenţierea

diferenţelor dintre elemente. - Line sau linie – pentru a sublinia tendinţele evoluţie şi variaţia lor în timp. - Scatter sau prin puncte – ca şi cea liniară e folosită pentru a sublinia diferenţele dintre

două seturi de valori- Area sau zonă – ca şi cea liniară se foloseşte pentru a sublinia amploarea variaţiei

valorilor în timp.

Majoritatea acestor tipuri există şi în variante tridimensionale. Diagramele pot fi create ca parte componentă a foii de calcul sau independent într-o foaie de calcul separată. În cazul în care se creează o diagramă înglobată ea va fi tipărită împreună cu datele din foaia de calcul, pe când o diagramă independentă va fi tipărită separat. Ambele tipuri de diagrame sunt legate de datele din foaia de calcul pe care o reprezintă astfel încât atunci când se modifică datele diagrama este actualizată automat. Diagramele pot fi create prin accesarea butonului Chart Wizard de pe bara cu instrumente standard sau alegând meniul Insert opţiunea Chart. Pentru a crea o diagramă se vor efectua următoarele:

- se selectează datele pe care dorim să le reprezentăm în diagramă, în cazul în care am introdus nume sau alte denumiri şi dorim ca acestea să fie incluse în diagramă vom selecta şi pe acestea.

- activizăm Chart Wizard- pe ecran va apărea o casetă de dialog Chart Wizard Step 1 of 4, aici se va selecta tipul

de diagramă şi un sub-tip, se apasă Next- utilizatorul este întrebat dacă domeniul selectat este corect, se poate modifica domeniul

selectat scriind un alt domeniu sau selectând pe cel dorit - apoi utilizatorul are posibilitatea de a alege dacă seriile de date sunt pentru rânduri sau

pentru coloane (se va alege Series in Rows sau Series in Columns), apoi se accesează Next.

- Apoi se aleg opţiunile dorite pentru legendă şi adăugam dacă e necesar etichete pentru date (%, număr etc.)

- În cele din urmă utilizatorul este întrebat locul plasării diagramei (pe foaia curentă sau pe o foaie aparte).

- Se accesează Finish

10.5 Subtotaluri şi tabele pivot

10.5.1 Crearea unui subtotal

8

Pentru a crea un subtotal mai întâi determinăm coloana ce conţine grupurile pentru care dorim crearea subtotalului şi sortăm tabelul după această coloană.Apoi selectăm tabelul (după sortare) şi selectăm meniul Data opţiunea Subtotal, la deschiderea ferestrei Subtotal se vor alege opţiunile pentru creare a subtotalului, apoi accesăm ok.

10.5.2 Funcţii de calcul a unui subtotal

În fereastra Subtotal este caseta Use function cu o listă derulantă ce conţine mai multe funcţii de calcul a subtotalului. Deschidem lista şi alegem acea funcţie de care avem nevoie (Suma, cantitatea, produsul, max, min, media, etc)

10.5.3 Opţiuni de creare a unui subtotal.

În fereastra Subtotal sunt mai multe operaţiuni de creare a unui subtotal. Aici selectăm coloana ce conţine grupurile pentru care dorim crearea subtotalului, alegem funcţia de calcul pentru subtotal, indicăm coloanele pentru care dorim calcularea subtotalurilor, arătăm locul de plasare a totalului global în tabel, etc.

10.5.4 Crearea unui tabel pivot

Poziţionăm cursorul în tabelul cu date şi selectăm comanda Data – Pivot Table and Pivot Chart Report. Se va deschide fereastra Pivot Table Wizard – Step 1 of 3, unde alegem sursa datelor pentru care construim acest tabel. De obicei se alege Microsoft Excel List or Database si facem următorul pas – Next. În fereastra deschisă Pivot Table Wizard step 2 of 3 ce se va deschide vom verifica, modifica sau introduce în caseta Range diapazonul de date iniţiale pentru care construim tabelul pivot, şi apoi apăsăm Next. La deschiderea următoarei ferestre avem posibilitatea de a accesa încă două ferestre adiţionale. În fereastra Layout avem lista câmpurilor tabelului sursă şi diagrama (macheta) tabelului pivot. Tragem cu mousul câmpurile pe macheta pivot în zonele PAGE, ROW, COLUMN, DATA şi definim astfel structura tabelului pivot. Câmpul plasat în zona PAGE va crea în tabelul pivot un filtru după valorile acestui câmp. O altă fereastra adiţională este fereastra Options unde avem posibilitatea de a alege acele opţiuni care vor fi prezente în tabelul pivot creat. În fereastra Pivot Table Wizard step 3 of 3 alegem de asemenea locul plasării tabelului pivot: pe foaia de calcul curentă sau pe o altă foaie. La accesarea casetei Finish tabelul pivot va fi creat.

9