Exemplu Audit

1. MEMORIU TEHNIC

1.1 Introducere

Beneficiarul prezentei lucrări îl constituie Primăria Sectorului 6 – Bucureşti.

Obiectul îl reprezintă realizarea auditului energetic şi eliberarea certificatului energetic pentru blocul A18, din Aleea Potaisa nr. 7, sector 6, Bucureşti

Principalele reglementari utilizate:

- „Metodologia de calcul a performanţei energetice a clădirilor expertizate energetic. Mc 001/1-2007”;

- Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr.18/2009.

In cadrul lucrarii s-a elaborat documentatia tehnica cuprinzand:

- auditul energetic al cladirilor,

- studiul de fezabilitate aferent.

Cele doua categorii de documentatie se elaboreaza pentru fiecare bloc in parte.

Prima documentatie cuprinde:

- expertizarea tehnica a blocului unde se identifica toate caracteristicile geometrice si tehnice ale cladirii analizate pe parte de constructie si pe parte de instalatii interioare;

- evaluarea performantei energetice a cladirii analizate;

- certificatul energetic al cladirii – este un document oficial, stampilat si semnat de un auditor energetic atestat;

- raportul de audit energetic care cuprinde descrierea sumara a solutiilor si pachetelor de solutii de reabilitare termica si valorile asociate ale investitiilor necesare si beneficiile energetice corespunzatoare.

Auditul Energetic al unei clădiri urmăreşte identificarea principalelor caracteristici termice şi energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia şi stabilirea, din punct de vedere tehnic şi economic a soluţiilor de reabilitare şi modernizare termică şi energetică a construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, pe baza rezultatelor obţinute din activitatea de analiză termică şi energetică a clădirii.

Certificatul de performanţă energetică al unei clădiri urmăreşte declararea şi afişarea performanţei energetice a clădirii, prezentată într-o formă sintetică unitară, cu detalierea principalelor caracteristici ale construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, rezultate din analiza termică şi energetică.

Nu va trebui neglijată faza ulterioară execuţiei lucrărilor constând în monitorizarea rezultatelor măsurate pe parcursul a cel puţin două sezoane de încălzire, fază care trebuie să se desfăşoare conform unui program şi unei metodologii prestabilite şi care trebuie realizată cu participarea echipei de auditori energetici şi proiectanţi.

1.2 Elemente caracteristice privind amplasarea clădirii în mediul construit

Blocul a fost construit pe baza unui proiect tip întocmit de IPCT Bucureşti în anul 1972. Clădirea adăposteşte 60 apartamente din care:

- apartament cu o cameră: 4;

- apartamente cu două camere: 16

- apartamente cu trei camere: 40;

Blocul are regim de înălţime S+P+4E. În modelul fizic pentru calculul termotehnic este considerat cu placa pe sol. Casa scării face legătura între parter, subsol şi terasă. Casa scării este delimitată spre exterior de suprafeţe vitrate cu orientare la N cu tâmplărie metalică.

Amplasamentul construcţiei este definit de următoarele elemente caracteristice:

- face parte din zona climatică II conform hărţii de zonare climatică a României, fig A1 din SR1907-1 sau anexa D din C107/3-2005.

-orientarea faţă de punctele cardinale: axa longitudinală a blocului are orientare E-V, cu intrarea pe faţada N;

- zona eoliană II conform hărţii de încadrare a teritoriului în zone eoliene, fig. 4 din SR 19007-1;

- poziţia faţă de vânturile dominante: amplasament adăpostit pentru faţade;

- amplasament faţă de clădirile învecinate: vezi planul de situaţie;

- categoria de importanţă a construcţiei conform HGR nr. 766/1997, anexa3: C (construcţie de importanţă normală);

- clasa de importanţă conform P100-92, Tabel 5.1: (construcţie de importanţă normală) categoria d, grupa A3;

- zona seismică: Bucureşti, ag = 0,24; perioada de colţ Tc = 1,6 s (conform P100-1/2006) Cod de Proiectare seismică Partea 1. Prevederi de proiectare pentru clădiri);

- adâncimea minimă de îngheţ: 90 cm, conform hărţii din STAS 6054-85.

1.3. Elemente de alcătuire arhitecturală

În prezent clădirea este locuită şi îndeplineşte funcţiunile pentru care a fost construită.

Anvelopa clădirii

Protecţia termică a faţadei este asigurată de panouri mari integral prefabricate de 25 cm grosime, care contin termoizolatie din vata minerala, cu grosimea de 3 cm.

Tâmplăria exterioară de la ferestre este :

- cu rame de lemn, cuplate, cu 2 foi de geam de 3mm grosime, în stare degradată – proportie 50%;

- cu tâmplărie din profil PVC şi geam termoizolant.

Izolaţia termică a terasei este asigurată de un strat de vata minerala cu grosimea medie de 3,6 cm, cu proprietăţi termice compromise din cauza infiltraţiilor de apă. Au fost necesare intervenţii la hidroizolaţia terasei, care a fost refacuta pe portiuni. Ultima portiune fiind refacuta in anul 2003.

Blocul are balcoane, inchise închise cu profile laminate şi geam obişnuit, in proportie de 95%, prin urmare, pierderile de căldură prin infiltraţie şi prin deschiderea uşilor de la balcon sunt micşorate. Uşile balcoanelor au tâmplăria din lemn, cuplată, cu 2 foi de geam obişnuit si tâmplărie din metal (procent 50%).

1.4. Structura de rezistenţă a clădirii

Infrastructura: fundaţii continue din beton (cuzineţi din beton armat şi tălpi din beton simplu), pereţii subsolului sunt din beton armat turnat monolit.

Suprastructura: este realizată din stâlpi şi planşee din beton armat monolit şi închideri cu panouri mari integral prefabricate. Zidurile principale au grosimea de 25 cm, iar compartimentările interioare din zidărie sunt de 14 cm.

1.5 Instalaţiile

1.5.1. Instalaţia de încălzire centrala

Cladirea este prevazuta cu instalatii de incalzire centrala, cu agent termic apa calda 95/75°C.

Distributia agentului termic se realizeaza printr-un sistem bitubular cu distributie inferioara(amplasat la demisolul blocului) si coloane verticale care strabat planseele. Coloanele sunt montate mascat si dezaerisirea instalatiei se face cu un inel de retea de aerisire la ultimul nivel si un vas de aerisire cu golire.

La baza coloanelor nu exista robinete de inchidere si golire.Atat coloanele de incalzire cat si conductele de distributie din demisol prezinta un grad

moderat de uzura si au suferit de-a lungul timpului diverse reparatii/interventii locale.Izolatia termica a conductelor de distributie este deteriorata parţial.Corpurile statice din incaperi sunt radiatoare din fonta STAS 7364 in proporţie de 40 %,

restul fiind din oţel, aluminiu precum şi coloane încălzitoare. In spatiile comune sunt prevazute 5 corpuri de încălzire pe fiecare scară.Radiatoarele din fiecare apartament sunt prevazute cu robinete termostatice şi repartitoare

de costuri, excepţie făcând 2 apartamente..Agentul termic este furnizat de catre punctul termic local.Reteaua termica,de la punctul termic la blocul analizat (* conducte de incalzire, apa calda

de consum) este ingropata in canal termic. Racordul de la sursa de căldura pentru instalatia de incalzire este de Φ89x3,5.

Blocul are contor pentru masurarea consumului de cladura pentru încălzire.

1.5.2. Instalatii sanitare

Cladirea este prevazuta cu instalatii sanitare aferente bailor si bucatariilor.Baile si bucatariile au fost dotate cu urmatoarele tipuri de obiecte sanitare :- lavoar din portelan sanitar,ventil de scurgere pentru lavoar Dn 1 ¼- cada de baie din fonta emailata, ventil de scurgere, baterie amestecata cu dus flexibil

pentru baie Dn ½- closet din portelan sanitar, rezervor de closet montat la inaltime, capac cu rama din

material plastic ;- spalator cu picurator, cu ventil de scurgere Dn 1 ½, sifon de scurgere pentru spalator

tip butelie, batere amestecatoare stativa.Alimentarea cu apa rece a blocului, din reteaua de distributie stradala se face printr-un

bransament din teava de otel zincata Φ21/2Alimentarea cu apa calda a blocului se face prin acelasi canal termic in care sunt montate

si conductele de agent termic. Racordul de apa calda al blocului a fost realizat din teava de otel zincata Φ21/2 in bloc sunt 180 puncte de consum apa calda.

Distributia interioara a conductelor de alimentare cu apa calda se face la planseul demisolului tehnic , iar alimentarea coloanelor de apa rece si calda se face prin ramificatii ale distributiei coloanelor de apa calda.

Consumul de apa calda este contorizat la nivel de bloc si la nivelul obiectelor sanitare (în proporţie de 90%).

2. FIŞA DE ANALIZĂ TERMICĂ A CLADIRII

Clădirea: Bl.A18Adresa: Aleea Potaisa nr. 7, sector 6, BucureştiProprietar: Asociatie proprietari

Categoria clădirii:X locuinţe birouri spital

comerţ hotel autorităţi locale / guvernşcoală cultură altă destinaţie: cămin – centru plasament copii

Tipul clădirii:individuală înşiruită

X bloc tronson de bloc Zona climatică în care este amplasată clădirea: II Regimul de înălţime al clădirii: S + P + 4 E Anul construcţiei: 1972 Proiectant / constructor: Proiect Bucuresti (proiect tip IPCT) Structura constructivă:

zidărie portantă cadre din beton armatpereţi structurali din beton armat X stâlpi şi grinzidiafragme din beton armat schelet metalic

Existenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia:x partiu de arhitectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ,x secţiuni reprezentative ale construcţiei ,

detalii de construcţie,x planuri pentru instalaţia de încălzire interioară,x schema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară,x planuri pentru instalaţia sanitară,

Gradul de expunere la vânt:adăpostită X moderat adăpostită liber expusă (neadăpostită)

Starea subsolului clădirii:X Uscat cu acces la instalaţii,

Uscat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună,Subsol inundat / inundabil (posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară),

Plan de situatieCu indicarea orientarii fata de punctele cardinale

Identificarea structurii constructive a clădirii în vederea apV.Mihailescurecierii principalelor caracteristici termotehnice ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii: tip, arie, straturi, grosimi, materiale, punţi termice:

Pereţi exteriori opaci: alcătuire:

Perete exterior N,S, E si V

Nr. crt. Strat Conductivitate Grosime

Rezistenta termica Corectii

Rezistenta termica corectata

Coef punti

Coef reducere

l (W/m*K) d (m) R (W/m2*K) (-) R (W/m2*K) (%) (-)

0,125 0,125

1Tencuiala interioara 0,7 0,02 0,029 1,03 0,028

20,000 0,8

2 beton 1,74 0,1 0,057 1,03 0,056

3 vata minerala 0,04 0,03 0,750 1,3 0,577

4 beton 1,74 0,07 0,040 1,03 0,039

5Tencuiala exterioara 0,93 0,03 0,032 1,1 0,029

0,042 0,042

Rezistenta termica 0,25 in camp corectata final

1,076 0,896 0,717

PE Descriere Arie [m²]

1 Est 1492 Vest 1493 Nord 701,34 Sud 699

Aria totală a pereţilor exteriori opaci [m²]: 1698,3

N

Aleea Potaisa nr.7, blA18

Stare: bună, X pete condens, igrasie, Starea finisajelor: bună, X tencuială căzută parţial / total, Tipul şi culoarea materialelor de finisaj: tencuieli din var culoare cenuşie,

Pereţi către spaţii anexe (casa scărilor, spaţii tehnice etc.): Perete interior spre casa scarii

Nr. crt. Strat Conductivitate Grosime



Coef punti

Coef reducere

l (W/m*K) d (m) R (W/m2*K) (-) R (W/m2*K) (%) (-)

0,125 0,125


20 0,9

2Diafragma beton armat 1,74 0,12 0,069 1,1 0,063

3Tencuiala exterioara 0,7 0,01 0,0142 1,03 0,0138

0,125 0,084

Rezistenta

termica 0,14 in camp corectata final

0,348 0,34 0,31

Aria totală a pereţilor către casa scărilor [m²]: 726,8 Volumul de aer din casa scărilor [m³]: 923,4

Planşeu peste subsol:

Planseu peste subsol casa scarii Nr. crt. Strat Conductivitate Grosime



Coef punti

Coef reducere

l (W/m*K) d (m) R (W/m2*K) (-) R (W/m2*K) (%) (-)

0,167 0,167

1 Mozaic 1,16 0,04 0,034 1,030 0,033

10,000 0,9

2Sapa beton 1,62 0,1 0,062 1,030 0,060

3 BCA 0,34 0,12 0,353 1,030 0,343

4Beton armat 1,74 0,16 0,092 1,100 0,084

0,084 0,084


0,792 0,771 0,694

Aria totală a planşeului peste subsol [m²]: 789,4 Volumul de aer din subsol [m³]: 1973,5

Terasă / acoperiş: Tip: circulabilă, X necirculabilă, Stare: X bună, deteriorată,

X uscată, umedă Ultima reparaţie: < 1 an, 1 – 2 ani

2 – 5 ani, X > 5 ani

Terasa Nr. crt. Strat

Conductivitate

Grosime



Coef punti

Coef reducere

l (W/m*K) d (m) R (W/m2*K) (-) R (W/m2*K) (%) (-)

0,042 0,042

1 Dale beton 1,740 0,100 0,057 1,000 0,057

2Panza bituminoasa 0,170 0,004 0,024 1,000 0,024

10,000 0,900

3Sapa de egalizare 1,620 0,200 0,123 1,000 0,123

4 Hidroizolatie 0,170 0,003 0,018 1,000 0,018

5 termoizolatie 0,040 0,036 0,900 1,150 0,783

6Bariera de vapori 0,170 0,002 0,012 1,000 0,012

7Placa beton armat 1,740 0,180 0,103 1,100 0,094


0,125 0,125


1,433 1,305 1,175

Aria totală a terasei [m²]: 789,4 Materiale finisaj: dale beton;

Starea acoperişului peste pod: nu este cazulBună,Acoperiş spart / neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii;

Ferestre / uşi exterioare:

FE / / UE

Descriere Arie [m²]Tipul

tâmplărieiPrezenţă oblon

(i / e)

1. Ferestre cu geam termorezistent

185,3-N156,7 - S

PVC 3 camere -

2. Ferestre 185,3 – N156,7 - S

Lemn -

3 Usi 37,4-S Lemn -4 Usi metalice 14,8 – N (UI)

37,4 - SMetalica -

Starea tâmplăriei: bună evident neetanşăfără măsuri de etanşare,

X cu garnituri de etanşare,cu măsuri speciale de etanşare;

Elementele de construcţie mobile din spaţiile comune: uşa de intrare în clădire:

Uşa este prevăzută cu sistem automat de închidere şi sistem de siguranţă (interfon, cheie),

x Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere, dar stă închisă în perioada de neutilizare,Uşa nu este prevăzută cu sistem automat de închidere şi este lăsată frecvent deschisă în perioada de neutilizare,

ferestre de pe casa scărilor: starea geamurilor, a tâmplăriei şi gradul de etanşare:X Ferestre / uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare,

Ferestre / uşi în stare bună, dar neetanşe,Ferestre / uşi în stare proastă, lipsă sau sparte,

Caracteristici ale spaţiului încălzit:

Aria utilă a pardoselii spaţiului încălzit [m²]: 3493,1 Volumul spaţiului încălzit [m³]: 8733 Înălţimea medie liberă a unui nivel [m]: 2,5

Gradul de ocupare al spaţiului încălzit / nr. de ore de funcţionare a instalaţiei de încălzire: 24 h

Adâncimea medie a pânzei freatice: Ha = 10 m; Înălţimea medie a subsolului faţă de cota terenului sistematizat [m]: 2,5 Perimetrul pardoselii subsolului clădirii [m]: 183

Instalaţia de încălzire interioară: Sursa de energie pentru încălzirea spaţiilor:

Sursă proprie, cu combustibil: 5 CT pe gaz Centrală termică de cartier

X Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local Altă sursă sau sursă mixtă:

Tipul sistemului de încălzire: Încălzire locală cu sobe,

X Încălzire centrală cu corpuri statice, Încălzire centrală cu aer cald, Încălzire centrală cu planşee încălzitoare, Alt sistem de încălzire:

Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice: Tip distribuţie a agentului termic de încălzire: x inferioară, superioară,

mixtă Necesarul de căldură de calcul [kW]: 471 Elemente de reglaj termic şi hidraulic (la nivelul corpurilor statice):

X Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj şi acestea sunt funcţionale,Corpurile statice sunt dotate cu armături de reglaj, dar cel puţin un sfert dintre acestea nu sunt funcţionale,Corpurile statice nu sunt dotate cu armături de reglaj sau cel puţin jumătate dintre armăturile de reglaj existente nu sunt funcţionale,

Starea instalaţiei de încălzire interioară din punct de vedere al depunerilor:Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate după ultimul sezon de încălzire,Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate înainte de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani,

X Corpurile statice au fost demontate şi spălate / curăţate în totalitate cu mai mult de trei ani în urmă,

Armăturile de separare şi golire a coloanelor de încălzire:Coloanele de încălzire sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora, funcţionale,

X Coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de separare şi golire a acestora sau nu sunt funcţionale,

Date privind instalaţia de apă caldă de consum: Sursa de energie pentru prepararea apei calde de consum:

X Sursă proprie, cu: 5 CT cu combustibil gazos Centrală termică de cartier

X Termoficare – punct termic central Termoficare – punct termic local

Altă sursă sau sursă mixtă: energie electrică

Tipul sistemului de preparare a apei calde de consum:X Din sursă centralizată,X Centrală termică proprie - 5 CT cu combustibil gazos

Boiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită,

Numărul de obiecte sanitare - pe tipuri : Lavoar – 60Spălător – 60Cadă de baie - 60Rezervor WC - 60

Alte informaţii:- date privind starea armăturilor şi conductelor de a.c.m.: pierderi de fluid - nu, puncte

de consum acm cu pierderi –nu este cazul- temperatura apei reci din localitatea în care este amplasată clădirea: 10 oC

Informaţii privind instalaţia de climatizare: Informaţii privind instalaţia de iluminat: La interiorul apartamentelor sunt folosite becuri

incandescente si fluorescente. Pe casa scării exista cate 6 becuri de 40 W pe fiecare scara.

3. RAPORT DE AUDIT ENERGETIC

3.1 Conţinutul auditului energetic

3.1.1 Expertizarea clădirii existente şi a clădirii de referinţă

Metodologia prevăzută de reglementările tehnice în vigoare se utilizează la stabilirea/verificarea performanţei energetice a clădirii în vederea elaborării certificatului de performanţă energetică a clădirii precum şi la analiza termică şi energetică, respectiv întocmirea auditului energetic al clădirii care urmează a fi modernizată din punct de vedere termic şi energetic.

Prezentăm în continuare, pentru o mai bună înţelegere a termenilor utilizaţi, definiţia lor conform cu Metodologia de calcul a Performanţei energetice a clădirilor, indicativ MC 001 / 1 – 2006:Clădire: ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului higrotermic interior. Termenul clădire defineşte atât clădirea în ansamblu, cât şi părţi ale acesteia, care au fost proiectate sau modificate pentru a fi utilizate separat. Anvelopa clădirii: Totalitatea suprafeţelor elementelor de construcţie perimetrale, care delimitează volumul interior (încălzit) al unei clădiri, de mediul exterior sau de spaţii neîcălzite din exteriorul clădirii.Performanţa energetică a clădirii (PEC) - energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie. Analiză termică şi energetică a clădirii - Operaţiune prin care se identifică principalele caracteristici termice şi energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia si

determinarea consumurilor anuale de energie pentru încălzirea spaţiilor, ventilare / climatizare, apă caldă de consum şi iluminat.Audit energetic al unei clădiri - Procedură sistematică de obţinere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri, de identificare şi de cuantificare a măsurilor pentru realizarea unor economii de energie, precum şi de raportare a rezultatelor.Raport de audit energetic - Document tehnic care conţine descrierea modului în care a fost efectuat auditul, a principalelor caracteristici termice şi energetice ale clădirii, a măsurilor propuse de modernizare energetică a clădirii şi instalaţiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la măsurile eficiente din punct de vedere economic.Clădire de referinţă - clădire având în principiu aceleaşi caracteristici de alcătuire ca şi clădirea reală şi în care se asigură utilizarea eficientă a energieiCost al unităţii de energie economisită - Costul unităţii de energie obţinută prin modernizare energetică a clădirii, determinat ca raport între valoarea investiţiei datorată aplicării unei măsuri sau pachet de măsuri de modernizare energetică şi economia de energie realizată prin implementarea acesteia pe durata de viaţă a măsurii de modernizare energeticăConsum normal de energie -Consumul de energie termică/electrică în scopul realizării stării de confort termic

Evaluarea performanţelor energetice ale unei clădiri se referă la determinarea nivelului de protecţie termică al clădirii şi a eficienţei energetice a instalaţiilor de încălzire interioară, de ventilare / climatizare, de preparare a apei calde de consum şi de iluminat.

Determinarea performanţelor energetice şi a consumului anual de energie al clădirii pentru încălzirea spaţiilor, apa caldă de consum, ventilare / climatizare şi iluminat se realizează în conformitate cu părţile I şi II ale Metodologiei, ţinând seama şi de datele obţinute prin activitatea de investigare preliminară a clădirii şi constă în:- Determinarea rezistenţelor termice corectate ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopei clădirii (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea I-a),- Determinarea parametrilor termodinamici caracteristici spaţiilor încălzite şi neîncălzite ale clădirii (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea I-a), inclusiv a necesarului de căldură / frig şi a temperaturii interioare pe timp de vară fără climatizare (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea a-II-a),- Determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru încălzirea spaţiilor, la nivelul sursei de energie a clădirii (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea a II-a):- Determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru ventilare – climatizare, la nivelul sursei de energie a clădirii:

- determinarea necesarului anual de căldură şi frig (sensibil şi latent) al spaţiilor din principalele zone energetice ale clădiri (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea a II-a),

- determinarea consumului anual de energie electrica şi termică pentru asigurarea condiţiilor de confort termic (căldură şi frig) aferent clădirilor dotate cu sisteme locale (pompe de căldură) şi a Performanţei Energetice a Clădirii (Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor – partea a II-a).

- Determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru iluminatul artificial, la nivelul sursei de energie a clădirii.

- determinarea necesarului de energie electrică din principalele zone energetice ale clădirii,- determinarea consumului anual de energie electrică pentru asigurarea condiţiilor de

confort interior (iluminat) aferent clădirilor şi a Performanţei Energetice a Clădirii.- Determinarea consumului anual de energie, total şi specific (prin raportare la aria utilă a spaţiilor încălzite, AÎnc), pentru apa caldă de consum, la nivelul sursei de energie a clădirii.

- determinarea necesarului anual de apă caldă de consum la nivelul punctelor de consum;

- determinarea eficienţei sistemului de producere / furnizare, distribuţie şi utilizare a apei calde de consum,

- determinarea consumului anual de apă caldă de consum şi a consumului anual de energie pentru furnizarea apei calde de consum şi a Performanţei Energetice a Clădirii.

- Determinarea consumului anual de apă caldă de consum, total şi specific (prin raportare la numărul de persoane normalizat şi numărul de zile de utilizare dintr-un an), la nivelul sursei de energie a clădirii.

3.1.2. Elaborarea certificatului energetic

Elaborarea certificatului de performanţă energetică al unei clădiri presupune parcurgerea următoarelor etape:

- Evaluarea performanţei energetice a clădirii în condiţii normale de utilizare, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie – instalaţii aferente (încălzire, preparare / furnizare a apei calde de consum, ventilare şi climatizare, iluminat artificial). - Definirea clădirii de referinţă ataşată clădirii reale şi evaluarea performanţei energetice a acesteia. - Încadrarea în clase de performanţă energetică şi de mediu a clădirii. - Notarea din punct de vedere energetic a clădirii. - Întocmirea certificatului de performanţă energetică al clădirii.

Fiecare certificat de performanţă energetică va conţine următoarele informaţii privind construcţia şi instalaţiile aferente acesteia:- Date privind evaluarea performanţei energetice a clădirii (certificat – faţa)- Date privind evaluarea performanţei energetice a clădirii (certificat – verso):- Date tehnice privind clădirea şi instalaţiile aferente acesteia (anexă):- Notarea din punct de vedere energetic a clădirii analizate şi a clădiri de referinţă - Penalizări acordate clădirii certificate

3.2 Caracterizarea clădirii existente

3.2.1 Determinarea consumului anual normal de căldură pentru încălzire

Calculul termotehnic al elementelor anvelopei este prezentat în capitolul 2, Fişa de analiză termică şi energetică a clădirii.

Aporturile interne de căldură (ca valoare medie zilnică) se determină funcţie de numărul mediu de persoane aferent clădirii expertizate, astfel:

- număr persoane: 137- flux termic ocupanţi:- flux termic apa caldă:- flux termic preparare hrană:- flux termic aparatură birou, casnic:- flux termic iluminat:- Suprafaţa utila a spatiilor încălzite: 3493,1 m2

Valoarea medie zilnică a aporturilor interne de căldură: a = W/m2

Luna tiR teR text tCS

[oC] [oC] [oC] [oC]august 18,77 23,53 21,2 20,56

septembrie 18,77 19,96 16,9 19,03octombrie 18,77 14,92 10,8 16,86noiembrie 18,77 10,1 5,2 14,87

decembrie 18,77 6,27 0,2 13,1ianuarie 18,77 4,44 -2,4 12,17februarie 18,77 6,51 -0,1 12,94

martie 18,77 10,37 4,8 14,66aprilie 18,77 15,37 11,3 16,95

mai 18,77 19,73 16,7 18,89iunie 18,77 22,56 20,2 20,16iulie 18,77 23,75 22 20,83

Durata sezonului de încălzire: Dz = 228 (zile)Rezistenta termica medie a anvelopei clădirii: 0.485 (m2K/W)

Consumul anual pentru încălzire la branşamentul clădirii: Qinc =523715 (kWh/an)

Consumul de caldura anual specific pentru încălzire la branşamentul clădirii:qinc =149,93 (kWh/m2/an)

3.2.2 Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea a.c.m.

Consumul de căldura anual pentru prepararea apei calde la branşamentul clădirii: Qacm = 143723 (kWh/an)

Consumul de căldura anual specific pentru prepararea apei calde la branşamentul clădirii: qacm = 41,14 (kWh/m2/an)

3.2.3 Determinarea consumului anual normal de căldură pentru iluminat

Consumul de energie anual specific pentru iluminat la bransamentul cladirii: qil = 11,2 (kWh/m2/an)Consumul de energie anual pentru iluminat la bransamentul cladirii: Qil = 39123 (kWh/an)

3.3. Caracterizarea clădirii de referinţă

Durata sezonului de incalzire: Dz = 222 (zile)Rezistenta termica medie a anvelopei cladirii: 0.595 (m2K/W)

Consumul anual pentru incalzire la bransamentul cladirii: Qinc =384921 (kWh/an)

Consumul de caldura anual specific pentru incalzire la bransamentul cladirii:qinc =110,2 (kWh/m2/an)

3.2.2 Determinarea consumului anual normal de căldură pentru prepararea a.c.m.

Consumul de caldura anual pentru prepararea apei calde la bransamentul cladirii: Qacm = 180125 (kWh/an)

Consumul de caldura anual specific pentru prepararea apei calde la bransamentul cladirii: qacm = 51,56 (kWh/m2/an)

3.2.3 Determinarea consumului anual normal de căldură pentru iluminat

Consumul de energie anual specific pentru iluminat la bransamentul cladirii: qil = 11,2 (kWh/m2/an)Consumul de energie anual pentru iluminat la bransamentul cladirii: Qil = 39123 (kWh/an)

3.4 Descrierea soluţiilor de reabilitare termica

Auditul energetic s-a efectuat conform metodologiei de auditare energetica a clădirilor Mc-001.

Prima activitate întreprinsa in cadrul etapei de audit energetic a fost cea de analiza comparata efectuata asupra componentelor consumurilor de energie termica ale clădirii blocului. Aceasta analiza a condus la identificarea celor mai potrivite masuri de reabilitare a clădirii din punct de vedere energetic.

Astfel, in cazul clădirii analizate, s-au identificat următoarele posibile soluţii de reabilitare:

a. Solutia 1 (S1) – inlocuirea ferestrelor si usilor exterioare vechi, din lemn, cu ferestre si usi termoizolante. Prin adoptarea acestei solutii se obtine:

- cresterea rezistentei termice a ferestrelor si usilor cladirii fata de situatia actuala;- reducerea infiltratiilor de aer rece prin neetanseitatile elementelor mobile;- imbunatatirea puntilor termice la contactul dintre tocul ferestrelor si usilor cu zidaria;În acest caz rezistenţa termică a ferestrelor si uşilor noi este R= 0,51 m2K/W.b. Solutia 2 (S2) – reabilitarea din punct de vedere termic a terasei blocului: montarea

peste suprafata exterioara a terasei a unui strat de polistiren extrudat de 10 cm grosime si protejarea la exterior a acestuia cu straturile de protectie mecanica si hidro corespunzatoare.

În acest caz rezistenţa termică a terasei reabilitate este R’= 4,39 m2K/W.c. Solutia 3 (S3) – reabilitarea spatiului de intrare in cladire prin etansarea usilor de

intrare (principala si secundara) si separarea celor doua spatii vindfang printr-o a doua usa termoizolanta prin care se intra in spatiul propriu zis al casei scarii si inlocuirea ferestrelor de pe casa scarii cu ferestre termoizolante;

În acest caz rezistenţa termică a ferestrelor si uşilor noi este R= 0,51 m2K/W.d. Solutia 4 (S4) – izolarea termica a peretilor exteriori cu un strat de polistiren expandat

de 10 cm grosime pe partea exterioara. Implementarea acestei solutii reprezinta o lucrare complexa care presupune: pregatirea suprafetei exterioare a blocului pentru aplicarea stratului de termoizolatie, aplicarea stratului de termoizolatie si tuturor straturilor aferente necesare pentru protectia mecanica si pentru aplicarea unui nou strat de tencuiala. Lucrarea necesita montare de schela si inlaturarea permanenta a materialelor rebut.

În acest caz rezistenţa termică a pereţilor exteriori este R’= 3,083 m2K/W.e. Solutia 5 (S5) – reabilitarea instalatiilor interioare centralizate pentru incalzirea

spatiilor, livrarea apei calde si sistemului de iluminare interioara. Reabilitarea consta in: izolarea conductelor de distributie din subsol, montarea de robinete de separatie si golire la baza coloanelor de incalzire si de apa calda, spalarea corpurilor de incalzire si montarea de robinete termostatice si repartitoare de costuri pe fiecare din corpurile de incalzire din apartamente.

f. Solutia 6 (S6) – izolarea planseului peste subsol. Partea inferioara a planseului (tavanul subsolului) se va placa cu un strat de polistiren extrudat de 5 cm. Lucrarea implica sistemul de prindere al termoizolatiei de tavanul subsolului, protectia mecanica a termoizolatiei si finisarea tavanului subsolului.

În acest caz rezistenţa termică a planşeului reabilitat peste subsol este R’= 2,841 m2K/W.

3.5. Analiza aspectelor energetice

A doua activitate întreprinsa in cursul acestei etape a reprezentat-o analiza efectelor energetice ale aplicării fiecarei solutii mai sus prezentate. Aceasta analiza a presupus reevaluarea indicatorilor energetici de baza ai cladirii in fiecare varianta noua in parte. In principal este vorba de consumul anual de energie al cladirii care rezulta prin aplicarea fiecarei masuri, mai redus decat cel aferent situatiei actuale.

Observând efectele energetice ale diverselor soluţii, s-au realizat 3 pachete de soluţii, obtinute prin cuplarea a trei sau patru din soluţiile prezentate:

i. Pachetul 1 – cuplarea tuturor celor 6 solutii de reabilitare propuse: S1 (completarea montarii de ferestre si usi exterioare termoizolante), S2 (izolarea termica a terasei), S3 (realizarea a 2 spatii vindfang la intrarea in casa scarii si montarea de ferestre termoizolante la etajul 9), S4 (izolarea termica a pereţilor exteriori), S5 (reabilitarea instalatiilor interioare), si S6 (izolarea termica a planşeului peste subsol);

ii. Pachetul 2 – cuplarea soluţiilor de reabilitare propuse: S2 (izolarea termica a terasei), S3 (realizarea a 2 spatii vindfang la intrarea in casa scării si montarea de ferestre termoizolante la etajul 9), S4 (izolarea termica a pereţilor exteriori), S5 (reabilitarea instalatiilor interioare), si S6 (izolarea termica a planşeului peste subsol);

iii. Pachetul 3 – cuplarea soluţiilor de reabilitare propuse: S3 (realizarea a 2 spatii vindfang la intrarea in casa scării si montarea de ferestre termoizolante la etajul 9), S4 (izolarea termica a pereţilor exteriori), S5 (reabilitarea instalatiilor interioare), si S6 (izolarea termica a planşeului peste subsol);

Rezultate acestei a doua activitati sunt următoarele:Tabel 1

Varianta Consum anual Economia anuala Nota energetica(kWh/an) (kWh/m2/an) (kWh/an) (%)

Clădirea reala

706021 202,11 0 0 88,92

S1 676695 193,7 29326 4,15 90,27S2 670036 191,82 35985 5,09 90.48S3 695430 199,08 10590 1,5 89,69S4 540421 154,7 165600 23,45 95,14S5 636642 182,25 69379 9,8 91,72S6 676663 193,7 29358 4,16 89,95P1 365783 104,7 340238 48,2 100P2 395109 113,11 310912 44 100P3 431094 123,41 274927 38,9 100Clădirea de referinţa

604169 172,96 101852 14,4 95,07

3.6. Analiza aspectelor economice

A treia activitate întreprinsa in cadrul acestei etape o reprezintă analiza economica asupra implementării soluţiilor individuale propuse si a pachetelor de soluţii propuse. Aceasta analiza presupune evaluarea:

- costurilor de investitie a variantelor de reabilitare,- duratei de viata a variantelor de reabilitare,- economiile energetice datorate adoptarii variantelor de reabilitare.Tinand seama de costul specific al energiei termice se determina:

- durata de recuperarea investitiei pentru fiecare varianta de reabilitare;- costul specific al energiei termice economisite;- reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica;

Pentru o mai bună înţelegere a termenilor prezentaţi în acest capitol şi în anexa aferentă acestuia, vom prezenta definiţiile în conformitate cu metodologia Mc001.Măsură de modernizare energetică - Intervenţie asupra construcţiei şi instalaţiilor aferente acesteia, cu scopul reducerii consumului de energie al clădirii

Durată de viaţă a soluţiei de modernizare - Durata de viaţă estimată pentru soluţia de modernizare analizată, pentru care parametrii consideraţi se păstrează neschimbaţi faţă de stadiul iniţial, la momentul aplicării soluţiei respectiveDurată de recuperare a investiţiei - Durata de recuperare a investiţiei prin economiia realizată în urma reducerii consumului de energie datorată aplicării măsurilor de reabilitare/modernizare energetică Valoare netă actualizată - Proiecţia la momentul “0” a tuturor costurilor implicate de aplicarea unei măsuri / soluţii de modernizare energetică a clădirii, în funcţie de rata de depreciere a monedei considerate – sub forma deprecierii medii anuale şi de rata medie anuală a creşterii costului energieiCost al unităţii de energie economisită - Costul unităţii de energie obţinută prin modernizare energetică a clădirii, determinat ca raport între valoarea investiţiei datorată aplicării unei măsuri sau pachet de măsuri de modernizare energetică şi economia de energie realizată prin implementarea acesteia pe durata de viaţă a măsurii de modernizare energetică

In analiza economica a variantelor de reabilitare s-au avut in vedere următoarele ipoteze şi valori:

- beneficiarul suportă costul fără credit bancar- calculele economice se efectuează în euro, considerând un curs de schimb de 4,3 lei/Eur- costul specific al combustibilului este de c = 0,0567 Euro/kWh.- rata anuală de creştere a costului căldurii f = 10%;- rata anuală de depreciere a monedei (Euro) i = 5%;- indicatori de eficienţă utilizaţi la analiza comparativă a soluţiilor: Durata de recuperare a investiţiei, NR (ani) se obţine din rezolvarea ecuaţiei

Costul unităţii de energie economisită prin implementarea proiectului de modernizare energetică (sau costul unui kWh economisit), e [Euro/kWh]

Unde C(m) - costul investiţiei aferente proiectului de modernizare energetică, [Euro];N - durata de viaţă estimată a soluţiei de reabilitare (modernizare) energeticăΔE - reprezintă economia anuală de energie estimată, obţinută prin implementarea unei măsuri de modernizare energetică, [kWh/an],

Rezultatele acestei a treia activitati sunt următoarele (conform anexa 1):Tabel 2

Varianta Economia anuala

Cost aproximativ investitie

Durata de viata

Durata de recuperare investitie

Costul specific al economiei energetice

(kWh/an) (Euro) (ani) (ani) (Euro/kWh)S1 29326 90800 15 26,8 0,2S2 35985 63152 20 18.8 0,088S3 10590 9350 15 11,5 0,059S4 165600 135864 20 10.8 0,041S5 69379 3842 20 1 0,0033

S6 29358 41838 20 16.5 0,071P1 340238 344846 15 12.8 0,067P2 310912 254046 15 10.5 0,054P3 274927 190894 15 9.5 0,046

3.7 Concluzii

Analizele energetice si economice prezentate in tabelele 1 si 2 pun in evidenta calitatile diferitelor solutii de reabilitare. Astfel:

- Varianta de reabilitare S1 – implica un cost de 90800 Euro si se recupereaza in circa 26,8 ani, aceasta perioada de recuperare fiind cea mai mare.

- Varianta de reabilitare S2 – implica un cost de 63152 Euro si se recupereaza in circa 18,8 ani, aceasta fiind o perioada de recuperare foarte mare.

- Varianta de reabilitare S3 – implica un cost scazut de circa 9350 Euro si se recupereaza in circa 11,5 ani. Cu toate ca se opereaza indirect asupra spatiului incalzit totusi influenta este importanta deoarece aceasta influenta asupra casei scarii se transmite spre spatiile incalzite prin suprafata mare a peretilor interiori.

- Varianta de reabilitare S4 – implica un cost de 135864 Euro si se recupereaza in circa 10,8 ani, aceasta fiind o perioada de recuperare buna.

- Varianta de reabilitare S5 – implica un cost de circa 3842 Euro si se recupereaza in circa 1 an, aceasta fiind o perioada de recuperare foarte buna. Au fost cuantificate investitiiile in instalatiile de incalzire, de livrare a apei calde si de iluminat din subsolul cladirii consecintele energetice fiind apreciabile.

- Varianta de reabilitare S6 – implica un cost de circa 41838 Euro si se recupereaza in circa 16,5 ani, aceasta fiind o perioada de recuperare mare.

- Varianta de reabilitare P1. Este pachetul maximal din punct de vedere al investitiei, care se recupereaza in 12,8 ani. Cu acest pachet consumul specific de caldura pentru incalzirea spatiilor rezulta de 72,21 kWh/m2.an, pentru prepararea apei calde de consum de 21,28 kWh/m2.an, pentru iluminat de 11,2 kWh/m2.an, valoarea totala fiind de 104,7 kWh/m2.an, incadrarea energetica fiind in clasa A (nota energetica 100);

- Varianta de reabilitare P2. Este un pachet mediu de reabilitare din punct de vedere al investitiei, dar care se recupereaza in 10,5 ani. Cu acest pachet consumul specific de caldura pentru incalzirea spatiilor rezulta de 80,63 kWh/m2.an, pentru prepararea apei calde de consum de 21,28 kWh/m2.an, pentru iluminat de 11,2 kWh/m2.an, valoarea totala fiind de 111,13 kWh/m2.an, incadrarea energetica fiind in clasa A (nota energetica 100);

- Varianta de reabilitare P3. Este un pachet de solutii mai ieftin care implica solutiile de baza care trebuie aplicate si se recupereaza in 9,5 ani. Cu acest pachet consumul specific de caldura pentru incalzirea spatiilor rezulta de 90,93 kWh/m2.an, pentru prepararea apei calde de consum de 21,28 kWh/m2.an, pentru iluminat de 11,2 kWh/m2.an, valoarea totala fiind de 123,41 kWh/m2.an, incadrarea energetica fiind in clasa A (nota energetica 100);

Rezultatele auditului energetic al cladirii reprezinta baza de calcul pentru studiul de fezabilitate care stabileste varianta de reabilitare oportuna pentru beneficiarul cladirii analizate. Odata identificata varianta de reabilitare se va trece la proiectarea ei si apoi la executarea lucrarilor de reabilitare conform proiectului de reabilitare.

Documents

Exemplu Audit