Exercitii-de-Teatru.doc

8/17/2019 Exercitii-de-Teatru.doc

1/31

Exercitii pentru dezvoltare personala prin tehnici actoricesti

Jocuri de concentrare, de atentie

Aceste jocuri sunt menite pentru a dezvolta imaginatia, spiritul de echipa,

spontaneitatea, comunicarea.


2/31

Chemarea

Punctul de concentrare: realizarea contactuluivocal la distante mari

Doi sau mai mulţi jucători decid Unde, Cine, Ce. Unde tre !uie să "ie un loc #n care personajul să cheme, dinnecesitate, pe altul a"lat la o distanţă mare.

Exem ple: Unde o pe$teră. Cine ghidul $i turi$tii. Ce turi$tii sau pier dut de ghid. Unde v%r" de munte. Ci al pini$ti. Ce al pini$ti legaţi cu o "r%nghie lungă escaladează muntele. Evaluare: Contactul vocal a " ost real cadr ul situaţiei& Observaţie: Urmăriţi ca studenţii să dea realitate distanţei alese prin " olosirea vocilor .

/v

încălzire pentru şoapta scenică>Acest exerciţiu, #ncălzire pentr u următor ul, este descris la 'Addenda ().

Şoapta scenicăPunct de concentrare: pe $oa pta scenică* $oaptă cu laringele deschis $i emisie totală a sunetului.>Doi sau mai mulţi jucători decid Unde, Cine, Ce #n care sunt nevoiţi să $optească o clasă, de exem plu, hoţi

#n de !ara sau #ndrăgostiţi cert%nduse #n +iserică.Indicaţii pe parcurs: Deschid eţi gât ul! F ol o siţi-vă î ntre gul tr up! Şoptiţi d in t ăl pi până î n creştet ul capul ui! I ncl ud eţi pulicul! Şoapt ă scenică!

Evaluare: pectatori, au vor !it #ncet sau au " olosit $oa pta scenică& Observaţie: Cantitatea uria$ă de ener gie "izică " olosită pentr u a rezolva această pr o!lemă creează situaţii scenice vii, interesante, #ntoarceţi actorii la -DC Şoapt ă scenică! - atunci c%nd #i sur prindeţi că devin cere !rali.

Exerciţiu de şoaptă-strigătPunct de concentrare: pe relaxarea laringelui.>Doi sau mai mulţi actori decid Unde, Cine, Ce. Ei "ac scena de trei ori prima oară #n $oa ptă, a doua oară

strig%nd, iar a treia oară cu vor !ire normală.Ca o variantă, echi pa #$i alege o situaţie #n care $oa pta, strigătul $i vor !irea normală pot exista motivat #n aceeaacţiune. Exem pl u: Unde celulă de #nchisoare. Cine deţinuţi. Ce plănuind o evadare. Această scenă a o"erit

posi !ilitatea " olosirii celor trei registre vocale simultan.Evaluare: Evaluaţi ca de o!icei. (ncludeţi #ntre !area /ocea a avut mai multă rezonanţă #n vor !irea normală,după exerciţiul de $oa ptă strigăt& Observaţii:0. 1ecesitatea de a "i auzit c%nd vor !e$te #n $oaptă, #l ajută pe studentulactor să #nţeleagă că #ntregul său

or ganism este angrenat #n pr ocesul vor !irii. Dacă #n $oa ptă " olose$te o emisie totală, vocea lui nu va "i g%tuită $i va avea rezonanţă. -r o"esor ul tre !uie să asculte cu atenţie ca să de pisteze laringele cris pate,deoarece cris parea #nseamnă că pr o!lema nu a " ost rezolvată.

2.-entr u a putea striga cu laringele relaxat, studentulactor tre !uie să$i menţină tonul plin, r otund $i extins.Dacă urlă, #nseamnă că se !azează pe tensiunea laringelui $i, deci, nu a rezolvat pr o!lema.

3.C%nd se "ace a treia scenă, cu vor !ire normală, s puneţi s pectatorilor să asculte atent, pentr u a o!ser va dacă

Colegii mentin laringele relaxat.

4. Cele trei scene nu tre!uie sa dureze mai mult de 05 minute. -entru a va asigura, anuntati timpul.

Cât de ult îţi ainteşti!Punct de concentrare: pe a "i deschis $i la citit $i la ascultare.>Doi jucători unul cite$te, unul vor !e$te. -rimul #nce pe să citească #n g%nd un articol dintrun ziar sau revistă

o poveste dintro carte, iar celălalt #i poveste$te direct o #nt%m plare. A poi schim !ă r olurile, #nainte #nsă,

cititor ul poveste$te partener ului ce a citit $i ce i sa povestit.


3/31

Elevii vor purta un dialog pe o tema data de profesor.

1.Dă şi prei a / „ Dă!"

Punct de concentrare: pe predarea centr ului atenţiei celeilalte echi pe.>-r o"esor ul nu mai nume$te su!echi pele, ci acestea #$i pasează singure una alteia centr ul atenţiei, c%nd $i cum

hotărăsc.

2.Dă şi prei a / „ Prei a!"Punct de concentrare: pe l uarea centr ului atenţiei celeilalte echi pe.>Acum, su!echi pele tre !uie să$i ia centr ul atenţiei una alteia. Exerciţiul se trans" ormă deseori #n strigăte $i

con" uzie generală, dar continuaţi. C%nd pr o !lemele scenelor res pective determină a pariţia selecţiei s pontane, studenţiiactori vor c%nta, vor sări pe scaune, vor sta #n ca p, etc., dacă aceste strategii sunt necesare pentr u preluarea centr ului atenţiei.

Indicaţii pe parcurs: I a! I a! 6 p%nă ce reu$esc să preia7 3. D . Dă şi prei a / Ale g erea act orului

Punct de concentrare: pe l uarea şi predarea centr ului atenţiei "ară indicaţii pe parcurs.>De această dată su!echi pele tre !uie să ia $i să dea atunci c%nd o cere situaţia, "ără ajutor ul indicaţiilor

pr o"esor ului.Evaluare: Actori, cedarea atenţiei a constituit o pr o!lemă& 8ăs punsul, a pr oa pe #n toate cazurile, va "i 'Da. 1uam putut auzi cealaltă echi pă $i de aceea nu am $tiut c%nd să dăm.) C%nd puteaţi preda atenţia& 'C%nd cealaltă echi pă intra ener gic). Aţi avut vreo pr o!lemă #n a prelua centr ul atenţiei& 'Da). De ce& '-entr u că nam putut inter veni destul de ener gic pentr u a0 lua.)

"#C$%&"'E"'epovestire adăugând culoarePunct de concentrare: actor ul tre !uie să vadă #nt%m plarea #n toată culoarea ei, #n momentul c%nd ascultă relatarea.>Doi studenţi. A #i poveste$te lui + o #nt%m plare sim plă 6#n 59 pr opoziţii7. + re poveste$te aceea$i poveste,

adăug%ndui culoarea pe care a văzuto c%nd A #i povestea. De exem pl u:A ':er geam pe stradă $i am văzut, #n "aţa $colii, un accident #ntre o ma$ină $i un camion.)+ re poveste$te ':er geam pe strada cenu$ie $i am văzut, #n "aţa $colii din cărămidă r o$ie, un accident #ntre oma$ină ver de $i un camion mar o.)Indicaţii pe parcurs: e"i partener ul! #a să-l să te vadă! e"i cul oarea î n tim p ce a sculţi povestea! or iţi d irect unu! cu alt ul! Evaluare: Actori, aţi adăugat c%t de multă culoare era posi !il& Aţi păstrat povestea

partener ului& pectatori, sunteţi de acor d& Observaţii:

0.(ndicaţi jucătorilor care, concentr%nduse asupra culorii, se #nde părtează de povestitor , să$i privească direct partener ul.

2.Alte calităţi pot "i su!stituite culorii material, mir os, sunet, " ormă ca $i adver !e sau ad jective. 3.Acest exerciţiu poate să "ie pasul s pre '/er !alizarea Undelui).

(eonstraţiePunct de concentrare: pe comunicarea cu pu!licul 6"izicalizarea7.>Un singur actor tre !uie să v%ndă sau să "acă o demonstraţie des pre un pr odus pu!licului. După ce $ia r ostit

discursul o dată, s puneţii să re pete din nou, de data asta demonstr%nd.

Evaluare: A " ost vreo di"erenţă #ntre cele două discursuri& Demonstraţia pr odusului "ace scena mai vie& Ca să "aci o demonstraţie tre !uie să comunici cu pu!licul& pectatori, actor ul va im plicat atunci c%nd demonstra


4/31

calităţile pr odusului&

")I%I&"&E *E'+"%,Exerciţiile următoare sunt menite săi ajute pe studenţiiactori să$i conducă dialogul, ca pe o minge pasată

de la unul la altul, ast"el #nc%t scena să se constr uiască #n mod constant. Deoarece actor ul teatr ului de im pr ovizaţie tre !uie să ver !alizeze pe parcurs, următoarele pr o!leme #i vor dezvolta agilitatea ver !ală $i ca pacitatea de a plasa dialogul #n cadr ul unei scene. Dialogul tre !uie să "acă relaţia actorilor mai "luentă, mai

coerentă $i nu so #m piedice. Constr uirea dialogului mer ge m%nă #n m%nă cu constr uirea acţiunii.-oc de descoperire6Joc preluat $i ada ptat din manualul 1evei ;. +o=ot gr upul. Doi jucători decid #n secret o temă de conversaţie. A poi cei doi #nce p să discute pe tema aleasă #n

prezenţa celorlalţi. Ei #ncearcă săi der uteze pe ceilalţi #n ceea ce prive$te tema, "ară să s pună ceva "als. Ceilalţi jucători nu au voie să pună #ntre !ări sau să ghicească tema cu voce tare, ci, dacă cred că au #nţeles care este tema, pot să se alăture conversaţiei. -rimii doi #l pot pr ovoca pe noul intrat #n joc ca să vadă dacă a #nţeles. El tre !uie să $optească tema unuia dintre liderii conversaţiei. Dacă e corect, continuă să partici pe la conversaţie.Dacă a gre$it, devine din nou o !ser vator , p%nă c%nd are o nouă idee $i se alătură din nou conversaţiei. Un jucătose poate alătura conversaţiei pentr u un tim p, "ără a "i pr ovocat. Jocul continuă p%nă c%nd toţi jucătorii "ie aughicit corect $i sau alăturat conversaţiei, "ie au "ăcut trei presupuneri "alse $i au "ost scosi din joc.#E'I" de exerciţii pentru CO.#&'$I'E" $.EI PO*EŞ&I/ezi exerciţiul 'Constr uirea unei pove$ti) de la Addenda (, care este o eta pă mai evoluată a exerciţiului de mai

jos. Acum este momentul potrivit pentr u aceste im portante exerciţii ver !ale de gr up.

Construirea unei poveşti $ oveste

Punct de concentrare: pe continuarea pove$tii de unde a lăsato partener ul.>-rimul student dintro echi pă de patr u sau mai mulţi #nce pe o poveste pe orice temă. -e măsură ce jocul

#naintează, pr o"esor ul indică alţi studenţi care tre !uie să preia imediat $i să continue povestea de undea rămas. Exerciţiul continuă p%nă c%nd se termină povestea sau p%nă c%nd pr o"esorul opre$te jocul. %ime

>-rimul jucător s pune un vers, al doilea adaugă #ncă unul $i a$a mai de parte. =oate versurile tre !uie să rimeze-entr u a cre$te nivelul de di"icultate, pr o"esor ul poate să indice la #nt%m plare un jucător , ca să s pună versul următor . De asemenea, se poate ca studentul care omite rima să "ie exclus.

& ântec

>8ima este pasul spre c%ntec. Am "ăcut acest joc #n Chicago #n tim pul săr !ătorilor de Crăciun i sa cer ut pu!licului să numească un o!iect sau un eveniment* "iecare c%nta un vers pe tema aleasă, partener ul prelua,

iar cor ul " ormat din #ntregul gr up acom pania.

Crearea poeziei>Echi pe de patr u sau mai mulţi. >iecare persoană din gr up scrie pe !ucăţi de h%rtie un ad jectiv, un nume, un

pr onume, un ver!, un adver !. +ucăţile de h%rtie sunt puse #n grămezi se parate, potrivit clasi"icării lor . A poi


5/31

aceste grămezi se amestecă. >iecare alege cinci !ileţele $i com pune o poezie cu cuvintele res pective,adăug%nd pre poziţii sau alte părţi de vor !ire, dacă este necesar . C%nd sunt gata, gr upurile #$i com pară

poeziile.

"rguentare susţinută Partea IPunct de concentrare: pe urmărirea ideilor " olosind un anumit

su!iect ca tram !ulină.>Doi jucători aleg un su!iect de conversaţie cum ar "i călătoriile, răz !oiul $i pacea, o!iceiurile, sănătatea, etc.

Cei doi pot sta la o masă. ;a indicaţia pr o"esor ului, ei #nce p să$i vor !ească direct unul altuia, "iecare dezvolt%nd ce crede des pre su!iect "ără să s pună cuv%ntul pr opriuzis. >iecare actor tre !uie să$i urmăreasccinstit g%ndurile carei vin re"eritor la su!iect, permiţ%nd "iecăr ui

g%nd să devină o trea ptă mai de parte. e pier d puncte dacă studentul e nesigur sau !%l !%ie, s pune prea des 'eu'tu), 'ea) #n loc de su!iect, nume$te su!iectul, re petă ideile partener ului sau #i răs punde #n vreun "el. =im p unminut. A poi, aceea$i echi pă continuă cu -artea a lla $i a 000a, continu%nd să stea la masă. Indicaţii pe parcurs: or eşte d irect cu cel ăl alt! 6sar putea să "ie necesar să re petaţi această indicaţie de multe ori7 %enun ţ ă l a 'eu( ) 't u( ) 'el(! or eşte continuu! F ă-te au "it! Evit ă in * orma ţia! Evit ă părerea personal ă!

ed eţi-vă reci pr oc! & ontinua ţi! +unteţi îm preună! Evaluare: Au permis actorii su!iectului să "ie tram !ulină către idei noi& ;ea " ost teamă să renunţe la repetarea unor cuvinte& Actori, sunteţi de acor d&

Partea a Il-aPunct de concentrare: pe urmărirea ideilor " olosind un anumit su!iect ca tram !ulină $i #ncerc%nd să0 "aci pe

partener săţi preia g%ndurile.>Doi actori duc simultan o discuţie #n care "iecare #$i urmăre$te g%ndurile legate de un anume su!iect. >iecare

#ncearcă să0 "acă pe celălalt săi preia g%ndurile. Cel care preia pier de puncte. tudenţii nu tre !uie să tri$eze, ci tre !uie să$i lase g%ndurile acum născute să c%$tige. Aceea$i echi pă trece imediat la -artea a 000

Indicaţii pe parcurs: or eşte d irect cu cel ăl alt! e"i partener ul! %ămâi im plicat î n rel a ţie! Evit ă să "ici 'eu(! F ă-te au "it! Evit ă in * orma ţia!

Evaluare: De c%te ori usan a preluat de la 8ichar d& De c%te ori a preluat el de la ea& Partea a IlI-a Punct de concentrare: pe urmărirea ideilor care se nasc des pre un su!iect #ncerc%nd să preiei g%ndurile

partener ului.>Doi actori vor !esc simultan ca $i la exerciţiile anterioare, #$i urmăresc g%ndurile $i preiau de la partener ,

constr uind pe g%ndurile sau cuvintele sale. >ără limită de tim p.Indicaţii pe parcurs: $ ătr und e punct ul d e ved ere al partener ul ui! Ex pl or a ţi-vă şi d e"volt a ţi-vă gândurile! +unteţi îm preună! or iţi

unul cu alt ul! I ncl ud e pulicul! & ontinuă-ţi gândul!

Observaţii:0.Aceste exerciţii cer un schim ! extraor dinar de ener gie "izică, căci actorii vor !esc unul cu altul $i nu unul cătr

altul. 8enunţarea la 'eu), 'tu), 'el) este o posi !ilă tram !ulină s pre noi g%nduri. C%nd exerciţiul reu$e$te,actorii #$i "izicalizează vor !irea. ?%ndul #l conduce pe actor din ca p p%năn picioare. Actor ul este ,ici-

2.C%nd studenţii pătr und #n g%ndurile partener ului $i #$i iau ceea ce au nevoie pentr u a$i trans" orma pr opriile lor g%nduri, poate avea loc un salt intuitiv.

3.Atunci c%nd exerciţiul este reu$it, vedem "r umuseţea $i economia lim !ajului.

Pălăvrăgeală "

Punct de concentrare: pe distragerea partener ului de la o acţiune ţin%ndu0 de vor !ă.@ Doi studenţi decid Unde, Cine, Ce. Unul #l "ace pe celălalt să nu$i poată "ace acţiunea ţin%ndu0 de vor !ă

d l !i t l lt l " di i i ( ţi t" l # %t "i ă # l l l i l i


6/31

Dacă doresc, studenţii pot să schim !e $i Unde, Cine, Ce. Exem ple: Cine un client vor !ăreţ $i un v%nzător . Unde un magazin. Ce clientul a venit să cum pere un cadode Crăciun pentr u soţia sa. Clientul are che" de vor !ă. /%nzător ul #ncearcă să treacă la următor ul cum părător ,dar clientul continuă să pălăvrăgească. Cine o in"irmieră vor !ăreaţă $i un vizitator la s pital. Unde !ir oul de in" ormaţii al s pitalului. Ce vizitator ul are nevoie de un !on de intrare pentr u a mer ge cu li"tul. (n"irmiera vor !e$te la tele" on, dă instr ucţiuni altora, #n tim p ce vizitator ul stă #n "aţa ei, #ncerc%nd să ca pete !onul.Observaţii:

0. stilitatea nu are ce căuta #n acest exerciţiu. -ersoana vor !ăreaţă nu pune #n mod deli !erat o!stacole.-ălăvrăgeala tre !uie să "ie

inocentă, prietenoasă. 2. Dacă -unctul de concentrare este menţinut, umor ul studenţilor a pare $i rezultă o serie de scene amuzante. Acest exerciţiu este " oarte util pentr u dezvoltarea materialului unui s pectacol de im pr ovizaţie.

Pălăvrăgeală +Punct de concentrare: A să reacţioneze egal la am !ii parteneri* + $i C pe relaţia exclusivă cu A.@ =rei studenţi decid Unde, Cine, Ce. A este centr ul. + $i C sunt a !sor !iţi de g%nduri $iBsau de acţiune. Ei vin la

jucătorul din centr u pentr u păreri, s"aturi, etc., ignor%nduse #nsă unul pe altul. Jucător ul din centr u 6A7 tre !uie să "ie atent #n mod egal la + $i C. Exem pl u: Unde #n su"ragerie. Cine o gazdă $i doi musa"iri. Ce o vizită.:usa"ir ul + se uită la al !umul de "amilie, comentează $i pune #ntre !ări gazdei A. :usa"ir ul C vor !e$te des pre

pr o!lemele unui prieten comun. Observaţie:cena poate "i "ăcută cu mai mulţi studenţi. Evitaţi situaţiile cu prea multe solicitări ale atenţiei, ce devin p%nă urmă neinteresante 6 pr o"esor ul $i elevii, de exem plu7. chim !aţi r olurile $i daţi posi !ilitatea "iecăr ui mem !r u alechi pei să "ie #n centr u.

ntr od ucerea copiil or n lumea ad i o#ului

Co piii de , D, ani se !ucură " oarte tare c%nd lucrează aceste exerciţii, " olosind un caseto" on cu care se po#nregistra $i asculta. Aceasta este cea mai !ună metodă de a lucra vor !irea cu cei mici* ei #nţeleg că tre !uie să vor !ească clar , pentr u a putea "i #nţele$i de pu!lic $i ast"el #nvaţă să$i cureţe singuri vor !irea. Exerciţiile de ti p'8e porter) sunt utile pentr u a intr oduce la această gr upă de v%rstă im pr ovizaţiile pentr u radio, pentr u că dau

posi !ilitatea chiar $i celor mai timizi copii să vor !ească $i a poi să se asculte.

'eporter "Punct de concentrare: pe a vor !i clar c%nd răs punde la #ntre !ări.>Un asistent ar putea "i re porter ul #n toate aceste exerciţii, pentr u că este mai a !il #n ai atrage pe copii #n

conversaţie dec%t un alt copil. De exem plu '+unăF Cum te cheamă pe tine, tinere&) Copilul #nce pe să$i

s pună numele, adresa, etc.'eporter +Punct de concentrare: pe a arăta Cine 6relaţia7 vor !ind.>După primul inter viu, cu nume $i adresă, asistentul poate sugera copiilor alte personaje, iar ei tre !uie să

reacţioneze. 8e porter 'Uite că vine un !ătr%n. +ună ziua, domnuleF). tudentul răs punde atunci ca un !ătr%n.

'eporter CPunct de concentrare: pe ritmurile 'vor !irii) unor animale.>Acum asistentul poate sugera copiilor anumite animale pe care copiii tre !uie să le preia c%nd vor vor !i.

8e porter 'Uite că vine o pisicăF +ună, pisicuţoF Cum te simţi #n dimineaţa asta&) ':iau, miau... mă simt " oarte !ine).


7/31

res pectiv* de exem plu un c%ine staccato, vaca un sunet prelung $i greoi, etc.-entr u a varia puteţi cere copilului să sugereze animalul, modi"ic%ndu$i s peci"icul vor !irii. 8e porter ul tre !uie să ghicească ce animal inter vievează. 8e porter 'e a pr opie cinevaF Ce mai "aceţi& Cum vă simţiţi astăzi&) Copilul 'Eeeeooouuu .... sssssssuuuunt... !iiiiinnneeee). Dacă re porter ul nu poate identi"ica animalul, atunci copilul va #ncerca să "ie mai clar . C%nd se "ace acest exerciţiu, este interesant de urmărit dezvoltarea ra pidă a studenţilorcopii #n ce prive$te vor !irea $i tonurile vocii.

Exerciţiu pentru televiziunePunct de concentrare: pe a vedea $i a "i văzut.>-atr u sau mai mulţi jucători 6un regizor , un o perator $i actori7. 8egizor ul distri !uie actorii $i le dă o scenă

simplă 6 poate "i o parte dintro scenă mai mare7, de trei patr u minute, cu un Unde de"init. Dacă nu există cameră de "ilmat, ea poate "i sugerată cu ajutor ul unui re"lector mo!il sau chiar cu o lanter nă. (mportant estca lumina să se poată a prinde $i stinge. :icr o" onul, lavaliera sau casca pot "i simulate cu !aterii sau cu "ire

1u sunt a !solut necesare, dar sunt distractive. perator ul urmăre$te scena cu camera sau cu s potul de lumină, se a pr opie pentr u prim planuri, se de părtează pentr u planuri medii, planuri generale, etc. tudenţiis pectatori pot s pune ce imagini au " ost "ilmate, urmărind lumina, care este ochiul camerei.

Actorii "ac #nt%i o re petiţie "ară cameră. 8egizor ul mai "ace c%teva modi"icări, operator ul se mi$că puţin ca să sincalzeasca.Apoi camera se aprinde si scena se "ilmeaza si se transmite in direct.Exemplu "amilie cineaza.>etita nu vrea sa manance. -arintii o pacalesc, se roaga de ea, o ameninta, in cele din urma, "ata mananca.

*O'+I'E/iola polin era interesată săi "amiliarizeze pe actori cu ceea ce ea numea 'str uctura "iziologică a lim !ajului) $i a inventat exerciţiile 'unet extins) 6mai jos7 $i '/ocale $i consoane) 6Addenda (7, des pre care s punea că '#ntreru p g%ndirea su!iectivă $i inter pretarea). Alte exerciţii de vor !ire noi din această ediţie sunt 'Ecoul),'unetul #n oglindă), '=raducător ul de vor !ire neinteligi !ilă), cuprinse #n Addenda (. =oate sunt utile at%t #nteatr ul tradiţional, c%t $i #n teatr ul de im pr ovizaţie. /aloarea 'Dialogului c%ntat) cre$te, dacă e "ăcut după 'uneextins). 'unetul extins) "ăcut #n tim pul re petiţiilor piesei scrise 6trimiterea dialogului #n s paţiu ca să se a$eze7,

poate avea rezultate sur prinzătoare, chiar $i cu amatori.

#unet extinsPunct de concentrare: pe menţinerea sunetului #n s paţiul dintre actori $i pe a0 lăsa să se a$eze #n partener .Partea I@ Actorii ocupă s paţiul cu distanţe #ntre ei. Un actor trimite un sunet 6nu un cuv%nt7 către celălalt actor $i0 lasă

să se a$eze* partener ul trimite la r%ndul său un sunet. =oţi actorii trimit pe r%nd sunete, sunt atenţi la indicaţiile pe parcurs, p%nă ce "iecare a intrat #n contact cu toţi colegii. Indicaţii pe parcurs: F ăr ă cuvinte! .en ţineţi sunet ul î ntre voi! & ol oana d reapt ă! /rimite suuuneet ul mai d e parte! 0ine sunet ul î n

s pa ţiu! #a să sunet ul să se a şe"e! Extind e sunet ul! /rimite sunet ul î n sl ooooo1 motion! 2r ăeşte sunet ul! F ă-l cât mai r apid cu putin ţ ă! ite" ă normal ă! $ ă str a ţi d ist an ţ a î ntre voi! Extind eţi suuuneeet ul! Dă şi preia!

Partea a Il-a>;i se cere actorilor să se concentreze asupra sunetului ca mai sus, dar acum să trimită un cuvânt $i să0 lase s

se a$eze #n partener .Partea a IlI-a>Acum trimit o pr opo "iţie ) menţin%nd -DC.Evaluare: Aţi păstrat sunetul #n s paţiul dintre voi& unetul sa a$ezat& Aţi extins "izic sunetul& Aţi dat $i aţi

preluat&Observaţie: Acest exerciţiu ne arată că sunetul 6dialogul7 ocupă un s paţiu. Extinderea sunetului #n s paţiu $i a$ezarea sa #n partener aduce comunicare #n teatr u.


8/31

>Doi sau mai mulţi jucători decid Unde, Cine, Ce $i c%ntă toate re plicile. C%ntatul se adresează partener uluiB partenerilor .

Indicaţii pe parcurs: & ânt ă-ţi cuvintele! & ânt ă cu t ot tr upul! I nten si*ică sunet ul! Evaluare: pectatori, au explorat actorii toate zonele #n care poatemer ge dialogul c%ntat& Actori, ce părere aveţi& Observaţii:0.#n acest exerciţiu nu e nevoie nea părat de voci !une de c%ntat. A$a cum am extins mi$carea cor porală, acesta

este un exerciţiu d e exten sie a sunet ul ui- C%ntatul permite lungirea cuv%ntului, permite re petiţia.2.>luenţa sunetului creată #ntre actori #i reune$te cu pu!licul $i creează o punte s pre intuiţie.3. str uctură melodică tre !uie să a pară natural #n tim pul jocului $i nu tre !uie im pusă de pr o"esor .4. Dacă unii actori #$i recită dramatic cuvintele, indicaţile să sară la melodie.

1u tre !uie să atragem #n mod s pecial atenţia studenţilor asupra variaţiilor lor de vor !ire. C%nd #nce p să #nţeleagă singuri pr o!lemele scenice, vor !irea lor se va puri"ica #n mod or ganic $i această claritate va trece #nvor !irea lor zilnică. După cum s pune :ar guerite German, coautoare alături de soţul ei a unor manuale de dialect 'Dacă un student nu are de"icienţe de !ază #n vor !ire, nu tre !uie să " orţăm modi"icări serioase #n

pr onunţia lui. puri*icare $i o u$oară cre$tere a vol umul ui ar tre !ui să "ie su"iciente).

C/eareaPunct de concentrare: pe a realiza contactul vocal la distanţe mari.

>Doi sau mai mulţi jucători decid Unde, Cine, Ce. Unde tre !uie să "ie un loc #n care personajul să cheme, dinnecesitate, pe altul a"lat la o distanţă mare. Exem ple: Unde o pe$teră. Cine ghidul $i turi$tii. Ce turi$tii sau pier dut de ghid. Unde v%r" de munte. Ci al pini$ti. Ce al pini$ti legaţi cu o "r%nghie lungă escaladează muntele. Evaluare: Contactul vocal a " ost real cadr ul situaţiei& Observaţie: Urmăriţi ca studenţii să dea realitate distanţei alese prin " olosirea vocilor .

/v

încălzire pentru şoapta scenică>Acest exerciţiu, #ncălzire pentr u următor ul, este descris la 'Addenda ().

Şoapta scenicăPunct de concentrare: pe $oa pta scenică* $oaptă cu laringele deschis $i emisie totală a sunetului.>Doi sau mai mulţi jucători decid Unde, Cine, Ce #n care sunt nevoiţi să $optească o clasă, de exem plu, hoţi

#n de !ara sau #ndrăgostiţi cert%nduse #n +iserică.Indicaţii pe parcurs: Deschid eţi gât ul! F ol o siţi-vă î ntre gul tr up! Şoptiţi d in t ăl pi până î n creştet ul capul ui! I ncl ud eţi pulicul! Şoapt ă scenică!

Evaluare: pectatori, au vor !it #ncet sau au " olosit $oa pta scenică& Observaţie: Cantitatea uria$ă de ener gie

"izică " olosită pentr u a rezolva această pr o!lemă creează situaţii scenice vii, interesante, #ntoarceţi actorii la -DC Şoapt ă scenică! - atunci c%nd #i sur prindeţi că devin cere !rali.

Citire în corPunct de concentrare: pe intrările date de parteneri. Dirijor ul, cor ul $i actorii joacă 'Urmează0 pe cel care te urmeazăF)>Două echi pe mari decid Unde, Cine, Ce. >iecare gr up conţine doi actori, cor ul $i un dirijor . Cor ul poate sta #n

picioare sau a$ezat #n drea pta sauB$i st%nga scenei, eventual pe tre pte. Cei doi actori "ac scena #n centr ul scenei, iar cor ul re petă "razele, pr oduc muzica $i e"ectele sonore. Dirijor ul dă intrarea cor ului, actorii dauintrarea dirijor ului. =oţi joacă 'Urmează0 pe cel care te urmeazăF).

Corul grec6 i i " l i i l ii " i i7 hi i i j i


9/31

Cor ul poate "ace e"ectele de sunet v%ntul, păsările, etc.Observaţie: Exerciţiul este !un pentr u s pectacolele pu!lice. /ariantă cor ul grec su!liniază c%nt%nd acţiunea scenică.Exerciţiu de şoaptă-strigătPunct de concentrare: pe relaxarea laringelui.>Doi sau mai mulţi actori decid Unde, Cine, Ce. Ei "ac scena de trei ori prima oară #n $oa ptă, a doua oară

strig%nd, iar a treia oară cu vor !ire normală.

Ca o variantă, echi pa #$i alege o situaţie #n care $oa pta, strigătul $i vor !irea normală pot exista motivat #n aceeaacţiune. Exem pl u: Unde celulă de #nchisoare. Cine deţinuţi. Ce plănuind o evadare. Această scenă a o"erit

posi !ilitatea " olosirii celor trei registre vocale simultan.Evaluare: Evaluaţi ca de o!icei. (ncludeţi #ntre !area /ocea a avut mai multă rezonanţă #n vor !irea normală,după exerciţiul de $oa ptă strigăt& Observaţii:0. 1ecesitatea de a "i auzit c%nd vor !e$te #n $oaptă, #l ajută pe studentulactor să #nţeleagă că #ntregul său

or ganism este angrenat #n pr ocesul vor !irii. Dacă #n $oa ptă " olose$te o emisie totală, vocea lui nu va "i g%tuită $i va avea rezonanţă. -r o"esor ul tre !uie să asculte cu atenţie ca să de pisteze laringele cris pate,deoarece cris parea #nseamnă că pr o!lema nu a " ost rezolvată.

2.-entr u a putea striga cu laringele relaxat, studentulactor tre !uie să$i menţină tonul plin, r otund $i extins.Dacă urlă, #nseamnă că se !azează pe tensiunea laringelui $i, deci, nu a rezolvat pr o!lema.

3.C%nd se "ace a treia scenă, cu vor !ire normală, s puneţi s pectatorilor să asculte atent, pentr u a o!ser va dacăcolegii mentin laringele relaxat.


10/31

0I1IC"%I1"'E

Public surd6acest exerciţiu este #nr udit $i poate "i " olosit #m preună cu exerciţiile de /or !ire neinteligi !ilă7 Punct de concentrare: pe a comunica scena unui pu!lic sur d.>Doi sau mai mulţi jucători sta !ilesc Unde, Cine, Ce. pectatorii tre !uie să$i astupe urechile #n tim p ce

privesc scena. Actorii tre !uie să joace scena #n mod normal, " olosind at%t dialogul c%t $i acţiunea.

Evaluare: cena a " ost animată& Aţi $tiut ce se petrece, chiar dacă nui puteaţi auzi& Unde puteau să "izicalizeze mai clar scena& Observaţii:0.Acest exerciţiu #i "ace pe studenţiiactori 6"iind s pectatori7 să #nţeleagă necesitatea de a arăta, a "izicaliza, iar

nu de a s pune.2.;i psa de viaţă a unei scene atunci c%nd actorii vor !esc #n loc să joace, devine evidentă $i pentr u cei care

'rezistă) exerciţiului.3.Acesta este un exerciţiu excelent pentr u ai re#m pr os păta pe actorii de im pr ovizaţie, care se !azează pe glume

$i gaguri pentr u a$i realiza scenele din s pectacol.4./ariantă s puneţi s pectatorilor să #nchidă ochii lăs%nd urechile li !ere.

(ublarePunct de concentrare: pe urmarea partener ului* vocea unui actor $i tr upul celuilalt " ormează o singură

persoană.>Echi pe de patr u actori decid Unde, Cine, Ce $i se #m part doi sunt tr upurile de pe scenă 6su!echi pă A7, ceilalţ

doi sunt vocile acestor tr upuri 6su!echi pă +7. Actoriivoci pot sta cu "aţa la scenă ca să vadă " oarte !ine $i sredea dialogul celor de pe scenă. Actoriitr up #$i mi$că !uzele de parcă ar vor !i, dar nu scot nici un sunet.Am !ele su!echi pe #$i urmează partenerii prin voce $i acţiune. /ezi 'glindaBUrmează0 pe cel care te urmeazăF) 6ca p. (((7. După un tim p, cereţi actorilorvoce $i actorilortr up să schim !e locurile, păstr%nd saunu Unde, Cine, Ce.

Indicaţii pe parcurs: 3rma ţi-vă unul pe alt ul! Evit a ţi să antici pa ţi ce o să s pună partener ul! %e*lect a ţi numai ce au "iţi! %e*lect a ţi numai ce ved eţi! .işca ţi-vă u "ele! Fiţi o singur ă voce! 3 n singur tr up!Evaluare: /ocea $i tr upul au devenit un tot organic& pectatori, ce

părere aveţi&Observaţii:0.;ăsaţi să joace 0H minute $i a poi schim !aţi. ;a #nce put vor deveni un tot numai pe momente scurte, dar , c%nd

conexiunea se realizează, actorii se unesc #ntro relaţie adevărată. Dacă acest lucr u nu se #nt%m plă $i vocea doar urmăre$te mi$cările tr upului sau invers, jucaţi exerciţii de 'glindă) $i cu 'u!stanţa invizi!ilă), p%năc%nd actorii experimentează ce se #nt%m plă c%nd nu iniţiază, ci #l urmează pe iniţiator , care, la r%ndul său, #lurmează pe cel care0 urmează.

2.(ndicaţiile pe parcurs se nasc din ceea ce se #nt%m plă* pr o"esor ul explorează $i intensi"ică prin indicaţii ceea ce vede* o!ser vă, nu cere.

3.C%nd vocea devine un tot or ganic cu acţiunile actor ului de pe scenă, actorii de pe scenă se simt de parcă aus pus chiar ei acele cuvinte. Actoriivoce tre !uie să dea tim p acţiunii scenice să se dezvolte. >olosirea micr o" oanelor #i !ucură pe studenţi, dar nu este necesară e"ectiv.

#%O2-3O&IO.C%nd actorii #nce p să se mi$te pentr u prima oară #n loI motion, majoritatea se vor mi$ca pur $i sim plu


11/31

#ncet, cu mi$cări sacadate. >olosiţi indicaţiile pe parcurs pentr u ai ajuta pe studenţi să$i aducă #ntregul tr up #nmi$carea cu #ncetinitor ul &li piţi cu î ncetinit or ul! %es pir a ţi cu î ncetinit or ul! .esteca ţi-vă guma cu î ncetinit or ul! Cu timpul $i prin experimentare, actorii vor #nţelege or ganic că tr upul este #n mişcare *l uidă ca #ntrun "ilm r ulat cu #ncetinitor ul.

';ea p$a explozivă) de la 'Addenda () este cea mai potrivită intr oducere pentr u următor ul exerciţiu.3işcare cu încetinitorul4 %eapşa pe-ng/eţatelea Punct de concentrare: pe mi$carea cu #ncetinitor ul. @ Dacăeste tim p, permiteţi ca jumătate din gr up să privească #n tim p ce cealaltă jumătate este pe scenă. -ot juca mulţi

studenţi. După o scurtă #ncălzire cu ';ea p$a explozivă) 6Addenda (7, jucaţi lea p$a pengheţatelea, cu#ncetinitor ul, #ntrun s paţiu mai restr%ns. 1umiţi pe primul care #nce pe. =oţi jucătorii alear gă, res piră, se "eresc,

privesc, etc. mi$c%nduse cu #ncetinitor ul. După ce un jucător atinge pe altul, tre !uie să #ngheţe exact #n poziţia#n care era c%nd a dat mai de parte. Cel care 'este) urmăre$te pe altul, #l atinge $i a poi #ngheaţă. Acela 'este) $i continuă jocul. =oţi jucătorii neatin$i tre !uie să stea #n limitele s paţiului de joc hotăr%t $i să se mi$te cu#ncetinitor ul printre jucătorii #ngheţaţi, ca printre copacii din pădure. Jocul continuă p%nă ce toţi sunt #ngheţaţi.Indicaţii pe parcurs: ,lear gă cu î ncetinit or ul! %es pir ă cu î ncetinit or ul! Fereşte-te cu î ncetinit or ul! ,ting e partener ul cu î ncetinit or ul! %id ică-ţi picioarele cu î ncetinit or ul! %ămâi î n s pa ţiul hot ăr ât cu î ncetinit or ul!

Evaluare: Este vreo di"erenţă #ntre a te mi$ca lent $i a te mi$ca cu #ncetinitor ul& pectatori, aţi o!ser vat vreodi"erenţă #ntre a te mi$ca lent 6start, stop, start, stop7 $i a te mi$ca cu #ncetinitor ul& Observaţii:0.8estr%ngeţi limitele s paţiului de joc, alt"el jocul poate consuma prea mult tim p. Dacă gr upul este prea mare,

denumiţi doi jucători care iniţiază, iar , la "inal, indicaţile să se scoată reci pr oc din joc.2.#n adevărata mi$care cu #ncetinitor ul mi$carea este " oarte "luidă.3.Aceasta este o variantă a jocului tradiţional '8egele :untelui).

A

încet4 ' apid4 .oral Partea IPunct de concentrare: pe explorarea Cine, Ce, Unde #n di"erite viteze.>Doi sau mai mulţi jucători decid Unde, Cine, Ce $i joacă c%teva minute #n viteză normală.Indicaţii pe parcurs: F ol o siţi 3 nd e-le! I ntr a ţi î n rel a ţie!

Partea a Il-aPunct de concentrare: pe reluarea scenei #n mi$care cu #ncetinitor ul.>Actorii reiau scena, de data asta mi$c%nduse cu #ncetinitor ul. Indicaţii pe parcurs: .işca ţi-vă cuu î ncetiiniit ooor uul! +u st an ţ a invi"iil ă se mişcă cu î ncetinit or ul! ed eţi-vă partenerii cu î ncetinit orul! 2ând iţi

cu î ncetinit or ul!

Partea a II I-aPunct de concentrare: pe reluarea scenei cu mi$cări ra pide.>Actorii re"ac acţiunea c%t pot ei de re pede.

Indicaţii pc parcurs: %e ped e! & ât puteţi d e reped e! . ai re ped e! . ai re ped e! & ontinua ţi!

Partea a (/-aPunct de concentrare: pe reluarea scenei #n tim p normal.>Actorii reiau acţiunea, "ară indicaţii pe parcurs.Evaluare: A existat vreo di"erenţă #ntre prima $i ultima variantă& 8elaţiile erau mai clare $i mai pr o" unde& Actori, sunteţi de acor d& Observaţii:0.=im pul de joc tre !uie să "ie scurt. Daţi actorilor doar tim pul necesar ca să "ie #n relaţie #ntre ei $i cu Undele.2.-ermiteţi actorilor să se !ucure de joc, "ără să le cereţi să re pete identic acţiunea $i dialogul.3.Actorii vor elimina intuitiv ceea ce nu este esenţial $i vor continua cu acţiunea $i dialogul.4.#n acest exerciţiu, ei #$i contr olează materialul.5.>iţi atenţi la cei care 'joacă) mi$carea cu #ncetinitorul, #n loc să "ie #ntro 'condiţie) de mi$care cu


12/31

*E(E'E

Caera de 5ilatPunct de concentrare: pe a dirija #ntreaga atenţie $i ener gie asupra celuilalt actor .>Doi sau mai mulţi jucători decid Cine, Ce $i Unde. -r o"esor ul regizor #i va numi pe r%nd pe jucători. Cel

numit devine su !iect de studiu din ca p p%năn picioare pentr u ceilalţi actori. Acţiunea $i dialogul tre !uie săcontinue atunci c%nd pr o"esor ul #i nume$te pe cei care atrag toată atenţia celorlalţi.

Indicaţii pe parcurs: & amer a pe . ar4! ,ten ţia î ntre gul ui cor p! e"i cu cea * a! & u *r untea! & u umerii! & amer a pe 5ason! 6 u pune etichete! F ăr ă camer ă! e"i cu î ncetinit or ul! & amer a pe Emil4!

Evaluare: Actorii au " ost atenţi cu #ntregul tr up la cel a"lat #no!iectiv& Doar se uitau la partener sau #l $i vedeau& Au continuat acţiunea&Observaţie:0.#n explicarea -DCului " olosiţi imaginea unei camere de "ilmat sau sugeraţii actor ului să devină un ochi mar

sau o lentilă 6din ca p p%nă #n picioare7 pentr u a0 ajuta să$i concentreze ener gia asupra partenerului. i #ntim pul altor jocuri indicaţia & amer a d e *ilmat! #i poate ajuta pe actori să$i vadă partenerii.

2.C%nd actor ul se uită "ără să vadă la partener , se hol !ează, are o privire plată, o rigiditate #n tr up, o per dea pe ochi.

" vedea cuvântulPunct de concentrare: pe indicaţiile primite.>Un singur jucător mer ge pe scenă $i descrie o experienţă pe care a avuto, ca, de pildă, o excursie, vizionarea

unui meci de " ot !al sau o vizită. puneţii să continue povestirea, dar să$i schim !e -unctul de Concentrare#n " uncţie de indicaţiile pe parcurs pe care le va primi.

Indicaţii pe parcurs: & oncentrea " ă-te a supr a cul oril or scenei res pective! & oncentrea " ă-te a supr a sunetel or!

7ate vânt ul 8 &er ul este senin sau î nnor at 8 F ă-te au "it! & oncentrea " ă-te pe ceea ce simţi d es pre ce d escrii! /e ve"i pe tine acol o8

& aut ă să te ve"i! inten si*ică cul oarea! I nten si*ică mir o surile! I nten si*ică t o ţi stimulii sen " oriali! Evaluare: tiţmomentul c%nd aţi trecut de cuvinte $i aţi pătr uns #n experienţa povestită& pectatori, sunteţi de acord& Observaţii:0.Acest exerciţiu #l antrenează pe actor să dea dimensiune cuvintelor , #i stimulează perce pţia #ntregului a parat

senzorial.2.-e măsură ce studentul devine mai rece ptiv datorită indicaţiilor pe parcurs, o!ser vaţi #n ce moment #nce pe să

părăsească cuv%ntul $i #nce pe să se ra porteze la experienţa res pectivă. C%nd nu se mai ascunde #n s patele cuvintelor $i se concentrează asupra mediului #ncon jurător pe care #l descrie, vocea devine naturală, tr upul

se relaxează, cuvintele cur g.3.Acest exerciţiu nu tre !uie lucrat des, deoarece utilizează deli !erat reamintirea 6vezi 'De"inirea termenilor

s peci"ici) $i '1ota explicativă), n.t.7 $i de aceea tre !uie " olosit cu grijă.4.#n teatr ul tradiţional acest exerciţiu este util actorilor care au monoloage $i celor care citesc super"icial textul,

6vezi ca p. (( des pre cuvinte $i dialog7.

(E1*O%&"'E" #CE.E%O' ($P, #$)E#&II%E P$+%IC$%$IAcest exerciţiu #i antrenează pe actori #n dezvoltarea unor reacţii imediate la sugestiile pu!licului. Este unul din

pa$ii preliminări s pre im pr ovizaţia adevărată, "ăcută #n s pectacole, cu sugestii din pu!lic. #n continuarea discuţiei des pre im pr ovizaţie, vezi 'ugestii din partea pu!licului) la ca pitolul anterior .


13/31

Echi pe din doi sau mai mulţi jucători. Actorii #i #ntrea !ă pe s pectatori Cine să "ie 6relaţiile7, Unde să "ie 6s paţiu$i Ce vor "ace 6acţiunea7. -ot #ntre !a des pre /reme, des pre ră, etc. Actorii explică pu!licului -unctul de Concentrare al exerciţiului $i intră ra pid #n im pr ovizaţia lor . Evaluare: pectatorii ar "i putut săi distri !uie mae"icient& Au lucrat #n echi pă& Au dat $i au preluat 6au constr uit pe materialul partener ului7 e"icient& Auim pr ovizat o scenă sau au scris un scenariu& au ra portat sincer la exerciţiu $i la -DC&Observaţie: paţiul tre !uie or ganizat re pede $i #n lini$te. 1u permiteţi studenţilor să glumească sau să se dea de$te pţi #n #ncercarea de a #nlocui disci plina $i onestitatea.

E6E'CI7II *"%O'O"#E (E 8O)%I.(,9Exerciţiile de oglindă continuă să "ie instr umente interesante $i valor oase #n ai "ace pe actori să lucreze #ndea pr oa pe unul cu altul. -ot "i "ăcute de asemenea #n s pectacol, c%nd pu!licul dă sugestii #n legătură cu Cine,Ce $i Unde.

Oglinda triplăPunct de concentrare: pe a0 urma pe cel care te urmează. K -atr u sau mai mulţi jucători decid Cine, Ce $i Unde $i " olosesc o

oglindă tri plă. Exem pl u: a pr o!a haine.

Oglinda4 CobinaţiePunct de concentrare: pe re"lectarea partenerilor . @ Cinci sau mai mulţi jucători decid Unde, Cine, Ce. =rei actori sunt oglinzile, iar doi joacă scena* sau unul joacă, iar patr u sunt oglinzi. rice com !inaţie e posi !ilă.Oglinda4 (istorsionarePunct de concentrare: pe imaginea distorsionată #n oglindă.>:ai mulţi jucători decid Unde, Cine, Ce $i " olosesc orice com !inaţie doresc. 'glinzile) distorsionează ca

acelea dintrun parc de distracţii.

Oglinda4 )rupPunct de concentrare: pe urmarea celui care te urmează.>:ai mulţi jucători sunt 'oglinda) sau se privesc #n oglindă lăs%ndu$i li !ertatea de a "i oglindă c%nd unul c%n

altul* urmează0 pe cel care te urmează.

#trigăt utPunct de concentrare: pe a simţi emoţia 6acţiune interioară7 "izic. @ =ot gr upul, a$ezat. -entr u ai ajuta pe studenţiiactori să simtă emoţia "izic 6acţiunea interioară7, cereţi gr upului să strige "ără să scoată un sunet.(ndicaţile + tri ga ţi cu d e g etele d e l a picioare! & u ochii! & u s patele! & u st omacul! & u picioarele! & u t ot cor pul! Atunci c%nd ei reacţionează "izic $i muscular a$a cum ar "aceo pentr u un strigăt sonor $i acest lucr udevine " oarte evident indicaţi + tri ga ţi cu voce t are! unetul va "i asurzitor .Acest exerciţiu nu o"eră numai o experienţă care se #nti păre$te #n memorie, ci este " oarte util pentr u scenele de masă. >iţi atent la studentul care, atunci c%nd strigă cu părţi ale cor pului, se #ncor dează #n loc să$i relaxeze mu$chii.

.eputinţa de a te işca "Punct de concentrare: pe a "i imo!ilizat "izic #n "aţa pericolului din a"ară.

K Un singur actor mer ge pe scenă $i prezintă o situaţie #n care este imo!ilizat "izic, "iind ameninţat de o primejdie din a"ară. Actor ul se concentrează pe ne putinţa de a se mi$ca, " olosind acţiunea interioară pentr u"i i li U d Ci C 6d l li t # t " t li til i t i # t l


14/31

.eputinţa de a te işca +Punct de concentrare: pe imo!ilitatea "izică determinată de un

pericol din a"ară.@ Doi sau mai mulţi studenţi decid Unde, Cine, Ce. ?r upul de oameni se a"lă #ntro situaţie #n care le este

im posi !il să se mi$te din cauza unui pericol din a"ară. De exem plu soldaţi răs p%ndiţi #ntrun c%m p minat,hoţi ascun$i #ntro de !ara.

Observaţii:

0.A !ia acum intr oducerea discuţiei des pre acţiunea "izică $i cea interioară va avea un sens pentr u studenţi.Acţiunea "izică se re"eră la mi$carea scenică exterioară, iar acţiunea interioară se re"eră la mi$carea interioară. =ermenul 'acţiune interioară) #nseamnă "izicalizarea emoţiei 6a 'simţirii)7 $i #nlocuie$te termenu'emoţie) ori de c%te ori e nevoie, 6vezi '1ota explicativă, n.t.7

2.-entr u ai ajuta pe studenţi să #nţeleagă aceste lucr uri noi, discutaţi des pre cei doi termeni. Ei tre !uie să #nţeleagă ce vine mai #nt%i acţiunea "izică $i dialogul sau acţiunea interioară. Actor ul, asemenea 8eginei Al!e din 'Alice #n ţara minunilor), ţi pă #nainte ca acul săi #nţe pe degetul& =oată lumea a văzut pr o!a !il

primitivitatea $i minciuna #ntro scenă #n care actor ul zice 'E "rig aiciF) $i a !ia după aceea #nce pe să tremure* căci, d eşi cele două acţiuni pot apărea uneori simult an) î n g ener al acţiunea interioar ă preced e


15/31

acţiunea *i"ică şi d ial ogul -

0.Acţiunea interioară " oamea 8eacţia "izică lucrează glandele salivare, etc.2.Acţiunea "izică mer gi la "rigider 3.Dialog 'Ce avem de m%ncare&)3.Un !e !elu$ acţionează cu tot cor pul 6interior $i exterior7, el r%de sau ţi pă 'din ca p p%nă #n picioare). =otu$i, p

măsură ce cre$tem, ne cenzurăm 6ne reţinem cu ajutor ul mu$chilor7 multe mani"estări ale emoţiilor noastre.Ca rezultat al ti parelor culturale, suntem siliţi să ne reţinem lacrimile $i să ne #nă !u$im r%sul. emoţie

poate lucra #n stomacul nostr u, ne " ur nică dea lungul $irei s pinării sau ne dă "iori reci, dar suntem condiţionaţi să exteriorizăm această emoţie numai #n locuri izolate. 1oi scr%$nim din dinţi, #ncle$tăm

pumnii, că pătăm o rigiditate a !uzei superioare. Este esenţial să relaxăm aceste #ncor dări #n vederea unei mi$cări naturale com plete. 4. De acum #nainte indicaţiile pe parcurs vor "i " olosite pentr u a aminti studenţilor . ai mult ă acţiune interioar ă) te r og ! Fi"icali"ea " ă acea emo ţie! + imte-o î n d e g etele de l a picioare! Acest -DC #l va "ace pe studentulactor să poată arăta deadevăratelea ce simte #ntro anumită #m prejurare, #n loc să vor !ească sau să acţioneze "ară r ost.

#c/ibarea eoţieiC%nd studenţiiactori #nţeleg com plet acţiunea interioară 6"izicaliz%nd7, arătaţile cum aceasta se poate modi"ica

$i trans" orma, chiar dacă acţiunea răm%ne aceea$i.Punct de concentrare: pe "izicalizarea emoţiei sau a sentimentului prin " olosirea o!iectelor .@ Un singur jucător #ncheie o anumită acţiune. A poi, dintrun anumit motiv, acţiunea tre !uie re"ăcută " olosindacelea$i o!iecte $i a doua oară, dar #n or dine inversă $i cu altă acţiune interioară. Exem pl u: Acţiunea o "ată se "ar dează $i se #m !racă pentr u o petrecere. -rima acţiune interioară pl ăcerea cauzată de ce simte relativ la aceseveniment. A doua acţiune interioară d e" amăg irea cauzată de "a ptul că a"lă că petrecerea sa anulat, #n prima

parte a acţiunii, in"luenţată de prima acţiune interioară, "ata ar putea să ia r ochia din dula p, so pr o!eze dans%ndvisătoare prin cameră. După ce a a"lat că petrecerea nu mai are loc, ea putea să mototolească r ochia $i so ar un#na poi #n dula p invers%nd ast"el mi$cările #n cadr ul aceleia$i acţiuni, ca reacţie la a doua acţiune interioară.

Indicaţii pe parcurs: . ai mult ă acţiune interioar ă! Fi"icali"ea " ă acel gând ! Ex pl orea " ă acel oiect! I nten si*ică r aport area l a acel oiect!

Evaluare: Acţiunea a " ost identică #nainte $i du pă punctul de cotitură 6momentul #n care sa schim !at situaţia,n.t.7& Acţiunea interioară a " ost comunicată pu!licului prin schim !ări cor porale& Ce e"ect "izic are plăcerea asupra cuiva& Ce mi$cări creează dezamăgirea& Observaţii:0.=re !uie "ăcută aceea$i acţiune de două ori. Ca #n exem plu, dacă "ata sa machiat $i a poi $ia scos r ochia din

dula p, după punctul de cotitură tre !uie să pună r ochia la loc $i a poi să se demachieze.2.C%nd prima acţiune interioară sa instalat, pro"esor ul poate suna la tele" on sau poate trimite un student pe

scenă ca să dea in" ormaţia necesară pentr u schim !area acţiunii interioare.3.Este !ine să atragem atenţia studenţilor că pot să$i comunice sentimentele " oarte e"icient prin modul #n care

" olosesc o!iectele 6#n exem plu ra portarea la r ochie #nainte $i după punctul de cotitură7, 6vezi $i '>izicalizarea unui o!iect, ca p. (((7

4.Dacă acţiunea interioară este arătată numai printrun manierism "acial, #nseamnă că studenţii 'joacă) 6daus pectacol7 $i nau #nţeles sensul "#zicalizării. 8eveniţi la exerciţiile iniţiale de acţiune cu o!iectele.

#c/ibarea intensităţii acţiunii interioare Punct de concentrare: pe schim !area emoţiei de la un nivel la altul. @ Doi sau mai mulţi studenţi avansaţi decid Unde, Cine, Ce. Emoţia se declan$ează la un moment dat $i a poi devine din ce #n ce mai puter nică. De pildă, secvenţa se poate des"ă$ura ast"el de la a"ecţiune la dragoste, a poi la adoraţie* de la sus piciune la "rică, a poi la gr oază* de la iritare la supărare, a poi la " urie.

Acţiunea interioară se poate des"ă$ura de asemenea #n cerc, revenind #na poi la emoţia iniţială 6exem plu de la a"ecţiune la dragoste, la adoraţie, #na poi la a"ecţiune7. =otu$i, acest exerciţiu se poate realiza #n general

i d ă i di ţiil " l i E l U d t !ă ă Ci d " t ti C l d


16/31

instr uctoarea lor lea părăsit, plec%nd la un alt gr up. + chimarea acţiunii interioare de la sentimentul pier derii la tristeţe, a poi la durere. #n această scenă acţiunea interioară a " ost condusă #n cerc prin indicaţiile pe parcurs. C%nd au ajuns la durere au #nce put indicaţiile pr o"esor ului, iar actorii au reacţionat emoţional #n or dinea următoare

0. :ilă de sine #nsu$i 2. upărare3. stilitate

4. /inovăţie 5. Durere9. =risteţe . A"ecţiune D. Dragoste

. imţ de răs pundere 0H #nţelegere.

00.8espect de sine 02.Admiraţie reci pr ocă

Evaluare: Actorii au jucat 6sau autoemoţionat7 sau au arătat acţiunea interioară 6au "izicalizat7&Observaţii:0.#n acest exerciţiu pr o"esor ul tre !uie să cola !oreze str%ns cu actorii, indicaţiile sale ins pir%nduse din acţiunea

lor , a$a cum ei se ins piră din indicaţiile pr o"esor ului. Urmează0 pe cel care te urmează.2.Dacă gr upul este pregătit, aceste scene pot pr oduce o mare ener gie. =otu$i, dacă scenele degenerează #n

vor !ărie gratuită, #nseamnă că exerciţiul sa dat prea devreme $i că studenţii au #ncă nevoie de studiu" undamental 6al pr o!lemelor de !ază7.

#c/ibarea bruscă a eoţieiPunct de concentrare: pe schim !area de la o emoţie 6acţiune interioară7 la alta.

Doi sau mai mulţi jucători decid Unde, Cine, Ce. >iecare actor alege o schim !are radicală a acţiunii interioare,de exem plu de la "rică la er oism, de la dragoste la milă, etc. Undele tre !uie aran jat cu atenţie, mai ales dacă actorii au devenit neglijenţi #n această privinţă. Exem pl u: Unde tran$ee. Cine doi soldaţi. Ce o misiune primejdioasă. + chimarea r u scă a acţiunii interioare: L 0 de la supărare la #nţelegere* L 2 de la "rică la er oism. oldatul A este supărat din cauza la$ităţii lui +, un !ăiat timid, sensi !il, a căr ui la$itate a parentă este, de "a pt, re pulsia de a ucide un om. #n tim pu

scenei, o schijă #l love$te pe A $i0 răne$te* oldatul + preia curajos misiunea, de$i nu era de datoria lui so"acă. Deoarece actorii sau concentrat pe a "ace trecerea de la o emoţie la alta #n tim pul acţiunii, scena a atins unnivel dramatic " oarte #nalt. Evaluare: Au "izicalizat emoţia& Actori, sunteţi de acor d& Observaţie: -entr u a "ace un joc din acest exerciţiu, notaţi exem ple de schim !are a emoţiilor pe !ucăţele de h%rtie* "aceţi, de asemenea, !ileţele cu Unde $i a poi lăsaţii pe actori să$i aleagă c%te un !ileţel din "iecare grămadă, ca #nexerciţiul '=emăscenă) 6ca p. (M7.

0izicalizarea eoţiei prin obiecte Partea I

Punct de concentrare: pe " olosirea unui o!iect ales s pontan, #n momentul #n care actor ul are nevoie de el, pentr u a arăta un sentiment sau o relaţie.@ Doi sau mai mulţi jucători aleg Unde Cine Ce A$ezaţi c%t mai multe o!iecte reale pe o masă u$or accesi!ilă


17/31

pentr u ca actorii să "izicalizeze emoţia cu ajutor ul o!iectelor .

l ist ă d e oiecte reale necesare:

!alonsac cu nisi pminge lanţuri triunghi

sac cu "asolescară

Clopoţel -enemixer 6manual7

!andă de cauciuc coar dă de sărit

o!iecte pentr u petreceretra pez 6sau s" oară at%r nată de sus7

Exem pl ul ,: Unde dormitor . Cine trei sur ori, două mai mari $i una mai mică. Ce cele două sur ori mai mari se #m !racă pentr u o

petrecere* sora mică ar vrea să mear gă $i ea cu ele.#n tim p ce se #m !racă, sur orile mari discută des pre cum se vor distra #nseara asta. Ele ar uncă !aloane, sar coar da, #n tim p ce sora lor mică,supărată că nu poate mer ge cu ele, um !lă tristă prin dormitor t%r%ndsacul de nisi p pe du$umea sau ţin%ndu0 pe umeri. Exem pl ul 7: 6 pentr u teatr ul tradiţional7 #ntro scenă de dragoste, doi timizi ar putea să r ostogolească o minge #ntre ei.Evaluare: !iectele au urmat acţiunea&Observaţie: Acest exerciţiu este deose !it de util pentr u regizor ul teatr ului tradiţional. -oate da nuanţe deose !itde su!tile actorilor , chiar $i acelora mai puţin antrenaţi.

Partea a Il-aPunct de concentrare: pe reţinerea senzaţiei o!iectelor "ără a le " olosi.@ tudenţii re petă aceea$i scenă ca mai sus, #ncerc%nd să reţină

emoţia "izicalizată prin o!iecte "ără a le utiliza. Evaluare: Au menţinut calitatea scenei atunci c%nd au

lucrat "ără o!iecte&Observaţie: C%nd scena se "ace a doua oară, amintiţi studenţilor , prin indicaţii pe parcurs, ce o!iecte au " olosit#n prima scenă.-oc de eoţiePunct de concentrare: pe acţiunea interioară.>Un student #nce pe jocul, urm%nd ca $i ceilalţi să intre #n joc 6exact ca #n exerciţiile pentr u s paţiu sau #n

jocurile de orientare7. -rimul comunică celorlalţi Unde este $i Cine este. Ce se #nt%m plă tre !uie să ai !ă legătură cu un accident, un dezastr u #nt%m plări care nasc durere, isterie, etc.Alţi actori intră #n scenă ca personaje !ine de"inite, sta !ilesc relaţii cu Unde $i Cine $i ast"el joacă scena.

Exem pl ul ,: Unde un colţ de stradă. Cine un om #n v%rstă. Ce o ma$ină #l love$te #n tim p ce traversează strada. +ătr%nul calcă temător pe partea car osa!ilă, este lovit de o ma$ină $i cade url%nd. Alţi jucători intră ca $o"er ul ma$inii, poliţi$ti, prieteni, trecători, $o"er ul am !ulanţei, medicul, etc. Exem pl ul 7: Unde salon de s pital. Cine o "emeie. Ce st%nd l%ngă o r udă muri !undă. Actriţa se mi$că princameră "izicaliz%nd s paţiul de s pital, relaţia cu pacientul din pat $i durerea "aţă de starea sănătăţii lui. Ceilalţi intră #n scenă ca r ude, medic, in"irmieră, preot, alt pacient, etc. Observaţii:0.Dacă pr o"esor ul o!ser vă că actorii nu intră #n joc cu entuziasm, ener gie $i interes, #nseamnă că exerciţiul nu a

" ost !ine prezentat $i că tre !uie re"ăcuţi pa$ii.2.Acest joc tre !uie jucat din c%nd #n c%nd #n cadr ul studiului sau atunci c%nd sunt intr oduse #n lucr ul studenţilor

pr o!lemele de emoţie. De asemenea, exerciţiul este " oarte util c%nd se lucrează scene de masă.

'espingereaP t d t i ii " ti


18/31

0.un gr up res pinge alt gr up.2.un gr up res pinge un individ.3.un individ res pinge un gr up.4.un individ res pinge un individ. Exem ple: persoană nouă #n cartier este res pinsă. Cineva este res pins din cauza rasei, culorii, credinţei.uplinitor ul este respins de clasă. Evaluare: Au rezolvat pr o!lema& Ce vreme era& 1eau arătat ora& Observaţie: De acum #nainte toate scenele tre !uie să ai !ă o viaţă teatrală !ine de"inită. Evaluarea este un mod

de a reaminti actorilor să nu devină ne păsători "aţă de detaliile scenei.

Eoţie: &e/nici cineatogra5icePunct de concentrare: pe #ndre ptarea unei ener gii "izice intense asupra actor ului care se a"lă #n prim plan.@ Doi sau mai mulţi studenţiactori decid Unde, Cine, Ce. Actorii #nce p scena. Din c%nd, #n c%nd #n cursul

acţiunii, pr o"esor ul nume$te un actor . Ceilalţi actori de pe scenă devin a parate de "ilmat $i #$i #ndrea ptă o!iectivul asupra celui numit. Actor ul res pectiv continuă să joace scena #n mod normal, dar acum asupra lueste #ndre ptată atenţia intensă a tutur or celor din jur . cena continuă, "iecare răm%n%nd cu r olul său #no!iectiv sau cameră de "ilmat. Aducerea cuiva #n prim plan este pur $i sim plu un mod de a intensi"ica scena

Exem pl u: Unde sala tr onului #ntrun palat. Cine rege, curteni, un curier . Ce a$te pt%nd ve$ti. Curier ul, !ătut

rău, intră #n palat cu ve$ti pr oaste. Curtea tre !uie să decidă ce este de "ăcut. Indicaţii pe parcurs: %achel este î n oiectiv! $ oll4 este î n oiectiv! Din cap până-n picioare!

Evaluare: iau " olosit actorii ener gia totală a cor pului pentr u a " ocaliza pe cel numit& 1eau arătat Unde erau&Ce v%rstă avea regele sau oricare din mem !rii curţii& Observaţii:0. u!stituirea expresiei '-une lumina pe M) cu expresia 'M #n o!iectiv) va ajuta la realizarea intensităţii

necesare. (ndicaţia pe parcurs tre !uie să mute o!iectivul #n direcţia dorită.2.Exerciţii de "elul acesta, utilizate #n tim pul re petiţiilor piesei scrise, #n care pot "i utilizate $i re"lectoarele $i

' punerea #n o!iectiv) a actor ului de către colegi, pot da multă ener gie $i intensitate jocului actorului.3.Acest exerciţiu este " oarte !un pentr u studenţii de la regie, pentr u că ei pot da cu u$urinţă indicaţiile necesare

4.Acest exerciţiu este similar cu 'Dă $i preia) 6ca p. /(7.

CO.0%IC&Con"lictul nu tre !uie intr odus p%nă c%nd studenţiiactori nu #nţeleg per"ect im portanţa menţinerii -unctului

de Concentrare #n crearea 8elaţiilor . Dacă exerciţiile de con"lict sunt date prea devreme, se tensionează relaţia personală #ntre actori, cre%nduse ast"el scene emoţionale su!iective sau dueluri ver !ale #ntre ei. Acesta este un punct im portant $i destul de greu de #nţeles. De alt"el, autoarea a utilizat con"lictul #n primii ani ai activităţii salca o parte considera !ilă a exerciţiilor pentr u s paţiu. -ărea un lucr u util, deoarece crea #ntotdeauna ener gie scenică 6c%nd nu era la un nivel gen 'Ai "ăcut...F +a nam "ăcutF)7. -rin im plicarea personală #n con"lict a păreau

sentimente personale $i tensiuni #ntre actori, scenele "iind ast"el de multe ori a pr oa pe de psihodramă. =oate acestea dădeau actorilor senzaţia că 'joacă). #n artă $i prin artă emoţiile personale ale actorilor tre !uie distilate $i o!iectivate. rice " ormă de artă are nevoie de o!iectivitate. #n ciuda acestui "a pt evident, totu$i con"lictul

părea că aduce 'viaţă) exerciţiilor pentr u s paţiu $i părea pasul s pre contact, "iind de aceea una din pro !lemele date #n tim pul primelor exerciţii pentr u s paţiu.

Cu tim pul a devenit clar că, dacă actorii nu utilizau oiectele concrete d in s pa ţiul *i"ic pentr u a "izicaliza con"lictul, rezultau multe as pecte ce ţin de su!iectivitate 6emoţionalitate #n general $i con"licte ver !ale7. :ai de parte scena nu mai pr ogresa. =otu$i, este im portant de o!ser vat că, #n ciuda as pectelor 'ne plăcute), tensiunea$i eli !erarea de ener gie 6acţiune "izică7 era #ntotdeauna generată #ntre actori. 1umai după ce autoarea a venit la

Chicago pentr u a conduce ateliere $i a discutat aceste lucr uri de multe ori cu -aul ills 6 primul director al =eatr ului 'econd Cit


19/31

scenarizeze.A devenit evident că relaţiile personale ale actorilor , pr oduse intre ei de con"lict, #n locul relaţiilor cu

-unctul de Concentrare erau #n general un dute vino reci pr oc 6con" undat #n mintea noastră cu acţiunea dramatică7 pentr u a atinge scopul pr opus $i nu era #n nici un caz un pr oces din care se poate dezvolta im pr ovizaţia scenică. -e de altă parte, relaţiile #ntre actori create de acţiunea cu o!iectele au "ăcut posi !ilă tensiunea o!iectivă $i relaxarea 6acţiunea "izică7 pr oduc%nd #n acela$i tim p im pr ovizaţia scenică. 6e pare că lucr urile stau ast"el deoarece con"lictul răm%ne #n s"era emoţionalului $i de acolo nu poate trece niciodată #n

intuitiv, "a pt care se #nt%m plă de cele mai multe ori atunci c%nd lăsăm -unctul de Concentrare să lucreze pentr unoi com pletare din ediţia 0D3, n.t.7

C%nd actorii sunt a !sor !iţi numai de su!iect 6de poveste7, con"lictul este necesar . >ără con"lict scenele devsla !e $i acţiunea este ne#nsemnată sau deloc. (nsă, excitaţia #n general $i acţiunea im pusă pr oduc psihodrama.=otu$i, c%nd pr ocesul este #nţeles $i senţelege mai a poi că scenariul este un sur ogat de pr oces, se na$te acţiuneadramatică, deoarece ener gia $i acţiunea scenică sunt generate de sim plul pr oces al jocului. prindui pe studenţde la scenarizare $i lămurindule mereu #ntregul sens al pr ocesul ui versu s scenariu) pr o"esor ul a ajuns la concluzia că, con"lictul nu mai este necesar pentr u a genera acţiune scenică $i, ast"el, acest exerciţiu nu a mai " ost " olosit.

Acum con"lictul #$i are locul l%ngă exerciţiile avansate. Este util $i interesant de lucrat. -r o"esor ul poate "i

tentat să0 " olosească mai devreme dec%t este recomandat, ca să 'st%r nească) puţină acţiune, c%nd #nţelegerea pr ocesului e di"icilă. Dacă "aceţi totu$i acest lucr u, tre !uie să $tiţi că este un tr uc $i o momeală, pentr u că im pliemoţii personale. Utilizarea con"lictului #n acest mod poate "i permisă numai atunci c%nd este im portant să se menţină interesul studentului p%nă c%nd pr ocesul $i, prin urmare, "enomenul jocului scenic este #nţeles.

#n concluzie & ând act orii l ucrea " ă numai cu povestea 9suiect ul ) intri ga ) au nevoie d e un conflict pentr u a g ener a ener g ie şi acţiune scenică- & ând î n ţele g ;ocul ca pr oces $ î n ţele g şi că ten siunea şi rel a xarea care

elierea " ă ener g ia sunt parte a % ocului şi că a st a î n seamnă d e * apt „a %uca" .

Exerciţiu de con5lict

I ntr oducere>-entr u ca studenţii să #nţeleagă con"lictul ca "iind o tensiune #ntre doi oameni, cereţile să mear gă c%te doi pe

scenă $i să joace 'Cine e mai tare), trăg%nd o "r%nghie adevărată. Discutaţi des pre #ncor darea "izică pe care simte "iecare din cei doi, c%nd #ncearcă să0 tragă pe oponent peste linia de centr u. A poi des pre rezultatul exerciţiului c%nd unul a reu$it să0 tragă pe celălalt, am%ndoi au căzut sau sa ajuns la situaţie de egalitate.

Punct de concentrare: pe con"lictul 6"r%nghia7 dintre jucători.>Doi sau mai mulţi jucători decid Unde, Cine, Ce. e adaugă un con"lict.Indicaţii pe parcurs: /r ag e *r ânghia! .en ţine $ unct ul d e concentr are! Evaluare: Au menţinut -DC& >iecare actor sa ţinut !ine de ca pătul " uniei sale&Observaţie: ;a pregătirea scenei, ascultaţi cu atenţie discuţiile gr upului, pentr u a vedea dacă con"lictul va

permite acţiunea "izică sau numai o dis pută. >olosiţi alter nativ termenii 'con"lict) $i '"r%nghie), pentr u ai ajuta pe studenţi să "izicalizeze con"lictul.;


20/31

CI.E: E6E'CI7II PE.&'$ (E1*O%&"'E"

PE'#O."-$%$I

tudiaţi exerciţiile următoare cu grijă pentru a le putea prezenta studenţilor actori la momentul c%nd ele voracţiona e"ectiv ca o serie de pa$i s pre dezvoltarea personajului. Aceste exerciţii pot "i utilizate ca #ncălzire saudezvoltate ca exerciţii de sine stătătoare, 6vezi jocurile pentr u Cine prezentate #n ca pitolul (/7.Cine4 Eoţie 5 acială

Punct de concentrare: pe a "izicaliza c%t mai multe trăsături "aciale #n tim pul unei scene.@ Doi sau mai mulţi jucători decid Unde, Cine, Ce. tudenţii tre !uie să aleagă o relaţie $i o acţiune sim plă* de exem plu soţ $i soţie se uită la televizor .

>iecare actor tre !uie să scrie pe o !ucată de h%rtie o listă de trăsături "aciale $i a poi descrierea acestor trăsături.Descrierile tre !uie să se re"ere la a"ectivitate, nu la str uctură. Actorii tre !uie să "acă descrieri se parate pentr u"iecare trăsătură "acială. De exem plu tristă- !osum"lată -ascuţit-ner voase

-ca măr gelele

-senine- !om !ată -agresivă -veselă

!uza de jos !uza de sus v%r" ul nasului nări ochi s pr%ncene "r untea !ăr !ia " orma "eţei


21/31

După ce !ileţelele au " ost com pletate, se paraţile după trăsături $i a$ezaţile #n grămăjoare. >iecare actor tre !uiesă aleagă c%te un !ileţel din "iecare grămadă. Actorii pot să adopte c%te trăsături vor $i să le menţină pe tot

parcursul scenei.Evaluare: Către actori :enţinerea trăsăturilor "izice tea "ăcut să te simţi ca un mecanism& Ai #nţeles lucr uri noi& Către pu!lic CinevaA

dintre actori a reu$it să arate o trăsătură nouă& #nsu$irile "aciale erau justi"icate #n scena res pectivă&

Observaţie: C%nd actorii #$i com pun pentr u prima oară caracteristicile "izice le poate "i de ajutor $i oglinda.

Cine4 "titudine 5izicăPunct de concentrare: pe a arăta emoţiile prin atitudini cor porale. @ Doi sau mai mulţi studenţi decid Unde,Cine, Ce. #n loc să aleagă trăsături "aciale, actorii notează acum emoţii pentr u atitudinea di"eritelor părţi alecor pului. De pildă Umeri tomacul supărat =oracele-icioarele !ănuitoare

tri$ti vesel

Ca $i mai sus, actorii scriu !ileţele pe care le a$ează pe grămezi de unde$i aleg c%te unul #nainte de a intra #n scenă.Observaţii:0.#n am !ele jocuri se pot "ace liste cu trăsături "izice #n locul emoţiilor . #nlocuiţi pur $i sim plu descrierile* de

exem plu !uza superioară rigidă, nasul coroiat, picioarele #ndoite, etc.2.Am !ele jocuri sunt " oarte utile pentr u regizor ul teatr ului tradiţional.

Cine4 "dăugând con5lictulPunct de concentrare: pe a permite Cinelui să se dezvăluie.@ Doi actori, A $i +. A este pe scenă* + intră, după ce $ia ales o relaţie cu A 6ca #n exerciţiul 'Cine), ca p. (/7 $

un con"lictBo tensiune cu acesta. De exem plu + optează să "ie o adolescentă al cărei părinte, A, este tacitur n$i ne#nţelegător . Undele este su"rageria, iar Ceul este venirea ei acasă, noa ptea t%rziu, de la o petrecere.Observaţie:0.Acest exerciţiu poate "i, #n general, continuat $i după rezolvarea pr o!lemei, deoarece con"lictul #ntre cei doi

actori se dezvoltă automat.2.Din nou, este " oarte interesant să lăsaţi pu!licul să cunoască $i punctul de vedere al celuilalt.0I1IC"%I1"'E" $.O' "&I&$(I.I-rezentaţi ':ersul prin u!stanţa invizi !ilăBAtitudine) 6Addenda 07 ca intr oducere #n următoarele exerciţii.

3enţine expresia= "

Punct de concentrare: pe a menţine expresia "acială $i cor porală iniţială pe parcursul mai multor situaţii 6Unde, Cine, Ce7. @ Echi pe de patr u sau mai mulţi jucători 6chiar #m părţiţi #n " uncţie de sex7. Cereţi actorilor sau s pectatorilor să sugereze pentr u "iecare exprimarea pe scurt a unei atitudini, ca de pildă '1imeni nu mă iu !e$te), '1am #nt%lnit niciodată o persoană pe care să no plac), '1u mă distrez niciodată), 'tiu tot), ':%ine va "i mai !ine). Ei se mi$că, lucr%nd la dezvoltarea unei expresii "aciale $i cor porale c%t mai com plete a "razei res pective. C%nd reu$esc $i expresia "izică este pregnantă, indicaţi ':enţine expresiaF). A poi, conduceţii pe studenţi cu ajutor ul indicaţiilor printro serie de Unde, Cine, Ceuri. De exem pl u:

terenul dejoacă al unei grădiniţe a !solvirea $colii generale #nt%lnire du!lă o petrecere la !ir ou reuniunea

colegilor de liceuun azil pentr u !ătr%ni 6evenimente dea lungul vieţii7 Indicaţii pe parcurs: $ermite atit ud inii să-ţi mod i*iceăria ochii umerii gura mâinile şi picioarele! .enţine expresia! Evaluare: Expresiile 6atitudinile7 iniţiale


22/31

de a vor !i& Observaţie:0. Dacă o "rază nu induce o atitudine, sugeraţi actor ului să$i aleagă o expresie "izică exactă 6de pildă o !ăr !ie

agresivă, o gură veselă, o "r unte !om !ată, ochi lar g deschi$i, etc.7.2. 1u utilizaţi acest exerciţiu cu studenţi prea tineri. Actorii ar tre !ui să "ie cel puţin adolescenţi.3.Exerciţiul poate "i dat #n al optulea sau al nouălea atelier de s paţiu $i poate "i reluat mai t%rziu.4.Un student, după ce a terminat exerciţiul a s pus ':ă simt de parcă am trăit o viaţă #ntreagăF)

3enţine expresia= +Punct de concentrare: pe a menţine expresia "acială $i cor porală iniţială pe parcursul mai multor situaţii.@ Doi sau mai mulţi actori aleg Unde, Cine, Ce după ce "iecare a

do!%ndit expresie "izică $i a primit indicaţia ':enţine expresiaF). Exem ple: umeri adu$i, pas "erm $i agresiv !ăr !ie #n pie pt, degete de por um !el #ntoarse #năuntr u, a !domen moale, etc. Indicaţii pe parcurs: .en ţine ex presia! îm părt ă şeşte pulicul ui! .en ţine ex presia!

Evaluare: Caracteristicile "izice alese au in"luenţat acţiunea actorilor #n Unde, Cine, Ce& Actori, sunteţi de acor d&Observaţie: acest exerciţiu sugerează actorilor că atitudinile emoţionale su!iective $i expresia "izică sunt deseori unul $i acela$i lucr u.

*I1$"%I1"'E 0I1IC,Utilizarea unor imagini pentr u a do!%ndi o trăsătură a personajului este o tehnică veche $i pr o!ată, ce poate

uneori aduce dimensiuni com plet noi unui r ol. (maginile pot să "ie " otogra"ii sau orice o!iect, #nsu"leţit saune#nsu"leţit, pe care actor ul #l alege. =otu$i, realizarea unui personaj #n acest mod este, #n cel mai !un caz, un

pr ocedeu.#n piesa scrisă, asemenea imagini tre !uie utilizate numai atunci c%nd personajul nu sa dezvoltat din

totalitatea relaţiilor scenice. Actor ul care are o anumită experienţă #n acest mod de lucr u, este neră !dător să

#ncea pă lucr ul asupra personajului imediat $i uneori #$i alege o anumită imagine #n particular , "ără ca regizor ul so $tie. Aceasta devine o piedică serioasă, deoarece regizor ul $i actor ul pot "i #n diver genţă unul cu altul.8egizor ul lucrează poate ca să0 de !araseze pe actor de manierismul de care acesta se cram ponează datorită imaginii pe care $ia creato #n particular .

Cu toate acestea, vizualizarea este utilă #n cazuri de ur genţă. De pildă, odată, o t%nără "ată a " ost solicitată s preia un r ol mic #ntro piesă pentr u că se #m !olnăvise titulara r olului. Ea juca #ntro altă piesă, #ntrun act, prezentată pe acela$i a"i$. ;a re petiţie a devenit #n cur%nd evident că ea nu se poate de !arasa cu u$urinţă de caracteristicile celuilalt r ol. 8 olul ei era acela al unei "ete timorate, timide* iar noul r ol cerea o "emeie cicălitoa$i vor !ăreaţă. După ce i sa sugerat imaginea unui animal, mai exact a unui curcan, regizor ul a reu$it so "acă să$i #nsu$ească trăsăturile necesare r olului #ntrun tim p " oarte scurt.

#n teatr ul de im pr ovizaţie, c%nd sugestiile din partea pu!licului constituie o parte a pr ogramului, imaginile pot da imediat o trăsătură a personajului care s pore$te mo!ilitatea interioară a actor ului.

Iagini de anialeAcest exerciţiu, atri !uit :ăriei Us pensN aia de la =eatr ul de Artă din :oscova, a " ost ada ptat de /iola polin $itrans" ormat #ntrun joc teatral.Dacă se poate, mer geţi cu gr upul cu care lucraţi la grădina zoologică pentr u a o!ser va mi$carea, ritmul $i caracteristicile "izice reale ale animalelor str uctura scheletului $i cea "acială este la "el de im portantă ca mi$carea, mai vizi !ilă. #n "elul acesta, studenţiiactori vor putea să$i amintească im presia reală, nu " otogra"ia

dintro carte. -entr u ca exerciţiul să ai !ă valoare, evitaţi generalităţile. Punct de concentrare: pe asumarea sunetelor $i mi$cărilor unui animal.>-atru sau mai mulţi actori "iecare #$i alege un animal >iecare actor #$i asumă exact trăsăturile "izice ale


23/31

Indicaţii pe parcurs: %emod elea " ă-ţi *r untea! 6 a sul! . a xil arele! & oncentrea " ă-te a supr a şirei s pinării! , co "ii! ,supr a picioarel or d inapoi!

>C%nd actorii sau a !andonat trăsăturilor animalului ales $i au do!%ndit noi ritmuri cor porale, cereţile ca animalul lor să scoată sunete. Continuaţi săi conduceţi prin indicaţii p%nă c%nd toate rezistenţele personaledispar $i sunetul $i mi$carea tr upului " ormează o totalitate.

Indicaţii pe parcurs: + coate sunet ul animal ul ui t ău! %euneşte sunet ul şi mişcarea animal ul ui t ău!>Acum cereţi studenţilor să devină oameni din nou, să stea #n două picioare $i să se mi$te pe scenă asimil%nd

caracteristicile $i sunetele animalelor #n acţiunile $i vor !irea lor . :er g%nd prin s paţiu, studenţii tre !uie să păstreze #n cor p ritmul animalului $i #n vor!ire sunetul pe care acesta #l pr oduce.

Indicaţii pe parcurs: %ed eveniţi oameni! %id ica ţi-vă î n picioare! .en ţineţi î n su şirile animalel or voa stre! .en ţineţi ritmurile lor! +unet ul vocii să *ie l a *el ca al animal ul ui! F ol o siţi vocea umană cu timr ul

animalul ui!

>-entr u a nu r upe cursivitatea exerciţiului, cereţi sugestii pu!licului #n tim p ce actorii se mi$că prin s paţiu.Dacă sau urmărit cu atenţie atitudinile, ritmurile, calităţile vocale care au a păr ut atunci c%nd erau 'umani),se va găsi imediat o situaţie. Cereţi pu!licului să sugereze Unde, Cine, Ce, iar actorilor să intre direct #nsituaţia pr opusă.

Exem pl u: #ntrun atelier pentr u copii de 0204 ani, patr u dintre ei $iau ales pentr u vizualizările lor individuale un pa pagal, o pisică, un hi popotam $i o !u" niţă. ;ucr%nd asupra pr o!lemei, pa pagalul devine o persoană vor !ăreaţă $i arţăgoasă, pisica suplă $i s"ioasă, hi popotamul un personaj cu voce gr oasă, mătăhălos $i ursuz, iar

!u" niţa o "ată naivă, cu ochi mari. Cei patr u au ales !ir oul unei $coli secretara director ului, părintele, elevii. masă, un scaun, o !ancă au " ost ra pid aran jate. au marcat locurile "erestrelor $i u$ilor , a ţ%$nitorilor de a pă

pentr u a de"ini Undele. ;i sa reamintit să$i menţină -DCul pe asumarea mi$cărilor $i sunetelor animalului ales.

-a pagalul era secretara director ului care hotăra cine poate "i primit #năuntr u. /or !irea ei ră păitoare,re petitivă se potrivea " oarte !ine cu această " uncţie. Ceilalţi erau părinţi $i copii a$te pt%nd să intre la director . $ apagal ul 6secretara7 Gaide, haide... cine urmează& Am s pus cine urmează& 1am să stau toată ziua aiciF

=i popot amul 6tatăl7 6#naint%nd #ncet, "rec%ndu$i m%inile de coa pse7 Cred că eu urmez... $ apagal ul: :ai re pedeF :ai re pedeF :ai re pedeF Doar no să stau toată ziua aiciF Uităte la toată lumea asta care tre !uie să intre astăzi. DoamneF DoamneF =i popot amul 6ca pul #nainte, umerii adu$i, o voce #nceată $i greoaie7 Am venit pentr u "ata mea. $ apagal ul 6ridic%nd glasul7 Ai auzit asta& Ai auzit& 6chicotind7 -ăi sigur , sigur că pentr u asta ai venitF >ata dumitale este chiar aici. cunosc !ine. 6se uită la !u" niţa care este gata să iz !ucnească #n lacrimi7 i acest t%nădomnF $isica 6 !ăiatul7 6#$i #ntoarce ca pul $i cor pul de la privirea ei scr utătoare $i alunecă u$or s pre ca pătul !ăncii7. $ apagal ul: +ine, !ine, cei de "ăcut cu ace$ti copii& =i popot amul 1u $tiu... Ea s punea că na vr ut să "acă nici un rău.6către !u" niţă7 1ui a$a& 7u * niţ a: 6"iica7 6ochii lar g deschi$i, !uzele tremur%nde, #nlăcrimată7 oooooh ... oooooooo ... ooooohF $ apagal ul: 6către pisică7 i acum tuF =u de acoloF =uF Undeţi sunt părinţii& Ei tre !uiau să "ie aici. tii " oarte !ineF $isica: Ei naaaauu putut să viinaăFObservaţii:0.Dacă actorii pier d ritmul vocal $i cor poral al animalelor lor atunci c%nd um !lă #n două picioare, s puneţile să

se a$eze din nou #n patr u la !e, re"ăc%nd imaginea animalului. Asta va re#m pr os păta trăsăturile pe care le utilizează.

2.C%nd actorii vor !esc ca "iinţe umane, ei tre !uie să articuleze ca oamenii, adăug%nd #nsu$irea animalului* iar nu ca ni$te animale vor !itoare.


24/31

Punct de concentrare: asupra poziţiei cor porale $i a răs punsului "aţă de parteneri #n " uncţie de Unde, Cine, Ce>Doi sau mai mulţi jucători $i, la nevoie, un ajutor #n culise, 6acest exerciţiu este !azat pe un joc o!i$nuit deal

copiilor7.> persoană din a"ară #i #nv%rte pe jucători $i a poi #i lasă #n poziţia #nt%m plătoare #n care ajung. Jucătorii

tre !uie să menţină poziţia p%nă c%nd aceasta le sugerează un loc 6Unde7, un personaj 6Cine7, o emoţie, oacţiune sau o relaţie. A poi jucătorii intră #n contact unii cu alţii $i dezvoltă o scenă " olosind una sau toate circumstanţele menţionate.

Evaluare: Actorii au ajuns natural #n poziţiile lor ori sau a$ezat 6#n "elul acesta contr ol%nduse sauscenariz%nd7& Acţiunea sa dezvoltat s pontan #ntre ei&Către actori Aţi hotăr%t individual Unde, Cine, etc. sau acestea au luat na$tere din contactul cu gr upul& E"ectelscenice au com pletat acţiunea de pe scenă sau iau " ost im puse& Observaţii:0.>iţi atenţi la cei care scenarizează. Ei vor #ncerca săi manevreze pe ceilalţi #n direcţia #n care $iau pr opus să

ducă scena.2.Circumstanţele pot

Documents

Exercitii-de-Teatru.doc