Expediția “Callenger”

Expediția “Callenger”

1.Context istoric

Conform unei definitii recente,adoptate de U.N.E.S.C.O, “…oceanografia este

stiinta nelimitata despre ocean”.Oceanografia integreaza toate cercetarile efectuate

asupra marii prin tehnici fizice,chimice,biologice,geologige,geomorfologice,

geofizice.Dar nu numai atat.Oceanografia integreaza numeroase elemente de

meteorologie,climatologie si astronomie,ca si de inginerie,hidraulica si ecologie.

Oceanografia,asa cum a fost definita mai sus,este o stiinta tanara.Abia la mijlocul

secolului trecut apare prima sinteza si abia in ultimele decenii ale aceluiasi secol se

organizeaza primele expeditii pentru certetari oceanografice.Tot atunci apar

primele tratate de oceanografie in care apare evident caracterul multidisciplinar al

acestei stiinte.

2.EXPEDITIA “CHALLENGER”-prima expedietie oceanografica-

Ch.W.Thomson,profesor de filosofie naturala la Universitatea din Edinburg expune

in fata faimoasei “Royal Society” planul indraznet de cercetare a intregului Ocean

Planetar,dar mai ales a adancurilor acestuia.Planul prevedea amenajarea unor

laboratoare bine dotate de zoologie,chimie si geologie,amenajarea unor instalatii

special dragaje la mari adancimi si pentru masuratori de curenti.

Fig.1: H.M.S Challenger,Gibraltar(woodshole.er.usgs.gov)

Se prevedea o intense activitate stiintifica,punandu-se bazele cercetarii

interdisciplinare a marii.Amiralitatea Britanica pune la dispozitie nava

H.S.Challenger,o corveta cu motor si panze sub comanda capitanului G.S.Nares.

Pe nava au fost construite pentru prima data dispositive speciale pentru sondare si

dragare la adancimi de peste 1000m,la care se adauga laboratoare special

amenajate.

Fig.2:Structura navei Challenger(www.daviddarling.info)

Fig.3: G.S.Nares(www.19thcenturyscience.org) Fig.4: Ch.W.Thomson(www.19thcenturyscience.org)

Fig.5: Labolatorul de chimie instalat la bordul navei Challenger(www.allposters.com )

Croaziera a inceput la 21.12.1872,cand nava iese din portul Portsmouth si se

incheie pe 24.05.1876.Din cele 69.000 mile parcurse s-a acordat o atentie speciala

Oceanului Atlantic si vestului Oceanului Pacific.

Fig.6: Itinerarul expeditiei Challenger(www.interstellarindex.com)

Au fost “facute” 362 statii din care au fost recoltate probe de vietuitoare de

apa si de sedimente,au fost efectuate masuratori asupra temperaturii in profil

vertical,asupra curentilor si au fost effectuate analize chimice.In fiecare statie s-au

efectuat masuratori meteorologice complete.Recordul cercetarilor adancurilor este

atins in martie 1875 cand,in largul insulelor Mariannas,este atinsa adancimea de

26.850 picioare(8055m),record care a fost depasit abia in 1950 cand s-a efectuat

dragajul la 34.440 picioare(10.332m) in fosa Mindanac.

Rezultatele expeditiei Challenger sunt impresionante in toate domeniile

oceanografiei si sunt cuprinse in cele 50 de volume(cu un total de 29.500 pagini si

3000 ilustratii),dintre care doua volume descriu expeditia,iar altele 48 contin

monografii rezultate din prelucrarea materialului colectat de catre 76 de

specialist,cei mai buni in domeniile respective.Pe scurt se reliefeaza,punctand

evolutia cunoasterii,urmatoarele realizari:

In domeniul oceanografiei biologice sunt descriese 715 genuri si 4417

specii noi pentru stiinta;sunt cercetate pentru prima databiocenozele bentonice si

planctonice;se deschide larg era oceanografiei biologice descriptive care a durat

pana dupa cel de-al doilea razboi mondial,cand s-a trecut la era analitica;

In domeniul oceanografiei fizice se intocmesc primele profile pe

vertical,de la suprafata la fund,pe care se masoara temperature si curentii;se

intocmesc primele harti ale curentilor;

In domeniul oceanografiei chimice sunt efectuate analize complete la 77

probe de apa,determinandu-se pentru prima data ,componentii chimici in

laboratorul chimic bine dotat;

Oceanografia geologica si geomorfologica intra in drepturile ei odata cu

aceasta expeditie.Sunt efectuate numeroase analize de sedimentare,sunt ridicate

profile batimetrice de mare precizie,sunt studiate insulele coraligene.Se realizeaza

primele masuratori magnetice.

Fig.7:Cutie ce contine negativele pozelor realizate pe nava Challenger(www.oceanclassrooms.com)

CONCLUZII

Cel mai important castig ramas dupa expeditia oceanografica “Challenger”

consta in introducerea abordarii tridimensionale in cercetarile asupra

Oceanului Planetar,precum si in elaborarea unui model de exploatare

stiintifica ramas valabil zeci de ani dupa aceea.

BIBLIOGRAFIE

Vespremeanu,E.(1992),Oceanografie,Bucuresti,Tipologia Universitatii din Bucuresti