1

PROIECT “CAIETUL DE LABORATOR

AL SCOLII G. E. PALADE BUZAU”

„Chimia nu este importantă doar pentru chimişti ci şi pentru filologi ,căci aşa

cum chimiştii au nevoie de cuvinte pentru a comunica, aşa şi filologii au

nevoie de chimie pentru a trăi”

MOTIVAŢIA• Redactarea unui „Caiet de laborator” ce să cuprindă fişe de

lucru de chimie experimentală a reprezentat o motivaţie. S-a dorit în special dezvoltarea limbajului specific chimiei, popularizarea activităţilor experimentale desfăşurate în cadrul orelor de chimie şi a rezultatelor obţinute de elevi la orele de curs. Experimentul este un mijloc fundamental al cunoaşterii şi modificării realităţii; în cadrul acestuia prin operaţii mentale şi manuale un proces este declanşat, influenţat şi finalizat, după un plan.

• A experimenta înseamnă a-i pune pe elevi în situaţia de a concepe şi a practica ei înşişi un anumit gen de operaţii cu scopul de a observa, a studia, a dovedi, a verifica, a măsura rezultatele, o provocare intenţionată a unui fenomen în condiţii determinate în scopul observării comportamentului, al cercetării raporturilor de cauzalitate, al descoperirii legităţilor care îl guvernează, al verificării unor ipoteze.

• Chimia, fiind o ştiinţă experimentală care îşi bazează procesul teoretic şi îşi găseşte aplicativitatea practică în încercările de laborator, are la bază experimentul atât ca metodă de investigaţie ştiinţifică, cât şi ca metodă de învăţare.

• Experimentul de laborator fie că este folosit pentru stimularea interesului faţă de noile informaţii, fie pentru învăţarea noilor noţiuni, fie ca mod de verificare şi consolidare a acestora sau de aplicare a lor (temă pentru acasă), rămâne o formă de activitate independentă a elevilor şi în acelaşi timp o cale de dezvoltare a interesului pentru chimie ca ştiinţă.

• COORDONATOR: prof. Stratone Aurica, prof. Velniceru Cristina

• COLABORATOR: prof. Raicu Viorica, laborant Drăgnescu Adriana

• PERIODA DERULĂRII: 2-3 ani LOCUL DESFĂŞURĂRII: Şcoala”G. E. Palade” Buzău

• GRUPUL ŢINTĂ: elevii şcolii ”G. E. Palade” Buzău

OBIECTIVE GENERALE:• stimularea creativităţii şi a dorinţei de afirmare;• cultivarea gustului pentru lectură, pentru frumuseţea

experimentului chimic;• exersarea limbajului chimic şi a posibilităţilor de

intercomunicare;• dezvoltarea gândirii critice;• formarea şi consolidarea deprinderilor practice;• evidenţierea laturii ”verzi” a chimiei şi a vastelor ei

implicaţii în viaţa cotidiană.

OBIECTIVE SPECIFICE:• Elevii vor fi puşi în situaţia:• să selecteze materiale specifice chimiei şi nivelului

gimnazial;• să imortalizeze în fotografii experimentele mai

spectaculoase şi să le insereze în paginile caietului de laborator;

• să-şi exprime anumite păreri şi sentimente faţă de implicaţiile chimiei în viaţa de zi cu zi;

• să coopereze în diferite situaţii de comunicare;• să manifeste interes faţă de personalităţi din lumea

chimiei;

RESURSE • Umane: elevi, prof. chimie, laborant, bibliotecar

(documentare), informatician (sprijin informatic)• Materiale: • Echipamente: calculator, aparat foto digital, aparat

de filmat, videoproiector, imprimantă.• Consumabile: hârtie A3 şi A4, xerox, scotch, tuş

pentru imprimantă.• Informaţionale: alte reviste, cărţi de specialitate,

filme, înregistrări video, program AEL, enciclopedii ştiinţifice.

• De timp: 1oră pe săptămână• Financiare: sponsorizări , chirii etc.• Susţinere din partea conducerii şcolii

MODALITĂŢI DE PUBLICITATE

• Mediatizare pe site-ul şcolii şi în revista şcolii „Aripi de vis”

• Prezentare la activităţi specifice în Cercurile Metodice ale profesorilor

Experimente soluţii• În cadrul capitolului “SOLUŢII”,s-au urmărit • 4 obiective –cadru cu un grad ridicat de • generalizare şi complexitate,ce se referă la • formarea unor capacităţi şi atitudini generate de • specificul chimiei ca ştiinţă ,precum şi obiective • de referinţă ce urmăresc progresul în formarea• de capacităţi şi achiziţia de cunoştiinţe ale

elevului la orele de curs

1 .Cunoaşterea şi înţelegerea fenomenelor chimice,a terminologiei şi a conceptelor specifice

chimiei

• Obiective de referinţă:

La sfârsitul capitolului elevul va fi capabil:

- să clasifice soluţiile, după unul sau mai multe criterii

• Exemple de activităţi de învăţare

• Se realizează următoarele activităţi :

- observarea factorilor ce influenţează dizolvarea şi solubilitatea.

2.Dezvoltarea capacităţii de explorare /investigare a realităţii şi de rezolvare de probleme specifice

chimiei• Obiective de referinţă:

• La sfârşitul capitolului elevul va fi capabil:

- să interpreteze rezultatele obţinute în urma unor investigaţii

- să aplice regulile necesare în rezolvarea problemelor cantitative

• Exemple de activităţi de învăţare

• Se realizează urmatoarele activităţi

- conducerea unor investigaţii pe tema diferenţierii solvatului de solvent

- rezolvarea de probleme referitoare la concentraţia în procente de masă a soluţiilor

3.Dezvoltarea capacităţii de comunicare ,utilizând

limbajul specific domeniului chimiei

• Obiective de referinţă:• La sfârşitul capitolului

elevul va fi capabil:

- să discute informaţia obţinută, în scopul rezolvării unor probleme de natură ştiinţifică

• Fxemple de activităţi de învăţare

• Se realizează urmatoarele activităţi

- comunicarea sub formă scrisă /orală a informaţiilor, privind aplicaţiile practice ale unor soluţii.

4 .Formarea unor valori şi atitudini referitoare la impactul chimiei asupra naturii şi a societăţii

• Obiective de referinţă

• La sfârşitul capitolului elevul va fi capabil:

- să evalueze factorii de risc rezultaţi în urma aplicării în practică a unor soluţii.

• Exemple de activităţi de învăţare

• Se realizează următoarele activităţi:

- identificarea factorilor de risc rezultaţi în urma aplicării în practică a unor soluţii.

Soluţii de

• piatră vânătă; apa + alcool; iod + alcool

ZAHĂR BRUN

• Zahăr brun tos zahăr brun pudră

Dizolvarea zahărului pudră în apă

Dizolvarea zahărului tos în apă

Gradul de faramitare influenteaza diferit dizolvarea

Încălzire solvent (apa)

Temperatura solventului influenţează diferit dizolvarea

Influenţa temperaturii asupra dizolvării gazelor

Agitarea influenţează diferit dizolvarea

Amestec omogen amestec eterogenApa + piatra vânătă apa + nisip

Apa+nisip apa+piatra vânătă apa+ulei

• Amestec eterogen amestec omogen– Apa + oja acetona + oja

• Amestec eterogen apa + lac de unghii• Amestec omogen acetona + lac de unghii

• Influenţa temperaturii asupra apei carbogazoase

• Bule de gaz pe pereţii interiorii ai eprubetei

CLASA a –VII-a CRISTALIZAREA UNOR SOLUŢII SATURATE FIŞĂ DE LUCRU NR .1

Nr. crt.

Activitate experimentală

Substanţe şi ustensile

Etape de lucru Observaţii Concluzii Importanţă

1. Prepararea unei soluţii

suprasaturate de sare de bucătărie.

COLIERUL DE SARE.

- sare de bucătărie grunjoasă;

- apă - pahare

Berzelius - sticlă de ceas - baghetă - pâlnie de

filtrare - trepied - sită de azbest - spirtieră - fir de

bumbac

Se pune apă într-un pahar Berzelius şi se adaugă o cantitate de sare de bucătărie, agitând continuu . Încălzim amestecul pâna la dizolvarea completă a sării (impurităţile nu se dizolvă). Decantăm amestecul. Filtrăm amestecul. Soluţia obţinută o turnăm în 2 pahare Berzelius. Unim cele 2 pahare cu firul de bumbac introducându-i cele 2 capete în soluţiile din pahare şi punem sticla de ceas sub partea de fir suspendată dintre cele 2 pahare.

După un timp pe fir şi pe sticla de ceas se formează……………. .....................................

Soluţia de apă sărată este …………………….de fir, apa din fir ………………… (şi din farfurioara unde au căzut câteva picături) lăsând sarea să se ……………………………sub formă de ………………… ce se organizează într-o formă geometrică particulară.

Purificarea substanţelor solide ce cristalizează din soluţii.

2. Cristalizarea soluţiei saturate

de bicroma

t de potasiu.

- Bicromat de potasiu

- Apa distilată

- Pahare Berzelius

- Baghetă de sticlă

- Fir de bumbac

- trepied- sită de

azbest- spirtieră

În apa încălzită adăugăm o cantitate de bicromat de potasiu, agitând continuu până la dizolvarea completă.

În soluţia obţinută se introduce un fir de bumbac suspendat de un creion.

Se lasă vasul într-un mediu cu o temperatură constantă.

După un timp, pe fir se formează ………… de bicromat de potasiu …………..

După evaporarea unei cantităţi de ……………… surplusul de substanţă ................................. se depune pe firul de bumbac sub formă de .............................

Purificarea substanţelor solide ce cristalizează.

3. Cristalizarea soluţiei saturate

de piatră

vânătă.

- Piatră vânătă

- Apa distilată

- Pahare Berzelius

- Baghetă de sticlă

- Fir de bumbac

- trepied- sită de

azbest- spirtieră

În apa încălzită adăugăm o cantitate de piatră vânătă, agitând continuu până la dizolvarea completă.

Soluţia obţinută se pune într-un cristalizor.

Se lasă vasul într-un mediu cu o temperatură constantă.

După un timp, pe fir se formează ………… de piatră vânătă…… …………..

După evaporarea unei cantităţi de ……………… surplusul de substanţă formează ..........................

Se poate proceda la fel folosind soluţii saturate ale altor substanţe (borax, alaun, acid oxalic).

Soluţiile pot fi colorate folosind culori de apă.

Astfel putem obţine cristale colorate.

4. Creştereacristalelor.

Pentru a obţine cristale mai mari folosim ca germene de cristalizare un cristal mic.

Într-o soluţie saturată de piatră vânătă introducem un cristal mic suspendat de un fir.

În timp se urmăreşte creşterea cristalului.

5. Îngheţarea soluţiilor.

-acetat de sodiu-Apa distilată-Pahare Berzelius-Baghetă de sticlă-trepied-sită de azbest-spirtieră

În apa încălzită adăugăm o cantitate de acetat de sodiu, agitănd continuu până la dizolvarea completă.Soluţia se menţine la temperatură constantă până se evaporă o parte din solvent.Se introduce în frigider până a doua zi.Se toarnă soluţia într-un cristalizor în care se aruncă un germene de cristalizare (un cristal mic).

Instantaneu se produce cristalizarea (îngheţarea soluţiei).

LUCRARE DE LABORATOR - FIŞA DENSITATEA SOLUŢIEI DE CONCENTRAŢII DIFERITE

1.Enunţul problemei: Arătaţi cum variază densitatea soluţiei de sare de bucătărie

în funcţie de concentraţie folosind datele din tabelul de mai jos:2. Completarea tabelului:

Componentele soluţiei

Dizolvant DizolvatSoluţie C% Densitate (ρ)

solutieg/ml

1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

Masa (grame)200 200 200 5% 10% 15%

Volum (ml)

3. Scopul lucrării: VARIAŢIA DENSITĂŢII SOLUŢIEI DE SARE

ÎN FUNCŢIE DE CONCENTRAŢIA ÎN PROCENTE DE MASĂ

4. Aparatura: balanţă electronică, densimetru.5. Materiale şi substanţe: pahar Berzelius, cilindru gradat, spatulă, pipetă, baghetă de

sticlă, sticlă de ceas, apă, sare de bucătărie.6.Mod de lucru: Determinăm prin cântărire masa sticlei de ceas (ma)

ma = ………………….gSe pun cu spatula cu mare atenţie ……………..g sare de bucătărie.Se cântăreşte paharul Berzelius gol (mb ) mb = ………………………..g• Se măsoară cu cilindrul gradat ……………..ml apă distilată, aducând nivelul apei

până la gradaţia necesară cu ajutorul pipetei (nivelul apei se ia după meniscul de jos, situat la nivelul ochilor).

• Se toarnă apa în paharul Berzelius şi se adaugă cele …………………..grame sare.• Se agită până la dizolvarea completă a sării.• Se toarnă soluţia de sare în cilindrul gradat şi se determină volumul soluţiei.• Prin calcul matematic utilizând formula de calcul a densităţii:

ρ = m/Vse determină densitatea soluţiei.

• Se verifică densitatea soluţiei folosind densimetru.7. Concluzii:Densitatea soluţiei ……………………… odată cu ………………………………….

concentraţiei în procente de masă.

4. Aparatura: balanţă electronică, densimetru.5. Materiale şi substanţe: pahar Berzelius, cilindru gradat, spatulă, pipetă, baghetă

de sticlă, sticlă de ceas, apă, sare de bucătărie.6.Mod de lucru: Determinăm prin cântărire masa sticlei de ceas (ma)

ma = ………….gSe pun cu spatula cu mare atenţie 10 g sare de bucătărie.Se cântăreşte paharul Berzelius gol (mb )

mb = …..……..g• Se măsoară cu cilindrul gradat 190 ml apă distilată, aducând nivelul apei până

la gradaţia necesară cu ajutorul pipetei (nivelul apei se ia după meniscul de jos, situat la nivelul ochilor).

• Se toarnă apa în paharul Berzelius şi se adaugă cele 10 g sare.• Se agită până la dizolvarea completă a sării.• Se toarnă soluţia de sare în cilindrul gradat şi se determină volumul soluţiei.Prin calcul matematic utilizând formula de calcul a densităţii:

ρ = m/Vse determină densitatea soluţiei.• Se verifică densitatea soluţiei folosind densimetru. (Se pot compara densităţile

soluţiei de sare de diferite concentraţii empiric folosind un ou crud.)

• 7. Enunţul problemei : Amestecaţi 50 ml soluţie de concentraţie 5% cu 50 ml soluţie de concentraţie 15%. Calculaţi:

• concentraţia soluţiei nou obţinute şi verificaţi densitatea atât prin calcul matematic cât şi practic;

• se adaugă 5 g sare peste 50 ml soluţie de la punctul a) ; calculaţi concentraţia şi densitatea soluţiei nou formate;

• se adaugă 50 ml apă distilată peste 50 ml soluţie de la punctul a); calculaţi concentraţia şi densitatea soluţiei nou formate.

• Treceţi rezultatele obţinute în următorul tabel:

MASA SOLUŢIEIms

CONCENTRAŢIA ÎN PROCENTE DE MASĂ C %

DENSITATEA ρ g/ml

a b c a b c a b c

8. Scopul lucrării: VARIAŢIA DENSITĂŢII PRIN CONCENTRAREA SAU DILUAREA SOLUŢIEI DE SARE

9. Concluzii:Densitatea soluţiei ………… odată cu ……………. concentraţiei în procente de masă.Concentraţia soluţiei ………………..prin adăugare de ………………………….Diluarea unei soluţii se face prin adăugare de ………………………………..

Sfarşit