Expertiza laptelui

EXPERTIZA LAPTELUI

Celac Felicia, gr.BA-107

CUPRINS Introducere Capitolul I “Caracteristica merceologica a laptelui”

1.1 Valoarea nutritiva si compozitia chimica

1.2 Materii prime si auxiliare utilizate in producere

1.3 Procesul tehnologic de fabricare

1.4 Clasificarea si sortimentul

1.5 Cerinte de calitate

1.6 Conditii de ambalare, marcare Capitolul II “Expertiza laptelui”

2.1 Descrierea obiectului de cercetare

2.2 Evaluarea indicilor organoleptici

2.3 Evaluarea indicilor fizico-chimici

2.4 Rezultatele expertizei laptelui. Analiza si interpretarea rezultatelor

Concluzii Bibliografia

INTRODUCERE Se considera ca laptele este alimentul cel

mai frecvent consumat de om si animale înca din cele mai vechi timpuri. Este hrana de baza a copiilor nou-nascuti si a puilor de animale care îi ajuta sa se dezvolte si sa creasca. Laptele cel mai bun este acela proaspat muls de la animale, deoarece contine multe vitamine, în special calciu care stopeaza infectiile sau intoxicatiile ce pot aparea în organismul uman.

Scopul principal al acestei lucrari este de a analiza expertiza laptelui.

CAPITOLUL I

1.1 VALOAREA NUTRITIVA SI COMPOZITIA CHIMICA.

Laptele este alimentul cel mai complet si mai usor asimilat de organism, constituind unul din alimentele de baza in nutritia omului. Laptele mai este denumit si „Sangele Alb” prin valoare sa hranitoare.

Are peste 100 de substante nutritive necesare vietii omului(20 aminoacizi, peste 10 acizi grasi, 4 feluri de lactoze, 25 vitamine, peste 45 elemente minerale, proteine). Proteinele contin aminoacizi necesari cresterii si mentinerii sanatatii.

Grasimea in afara de rolul ei energetic contribuie si la formarea rezervelor de grasime din organism. Vitaminele continute in proportii apreciabile ridica valoarea nutritiva a laptelui.

Important este faptul ca substantele nutritive din lapte se gasesc in proportii optime, astfel ca laptele este asimilat de organism mai bine decat orice alt aliment, putand fi consumat atat in stare proaspata cat si sub forma de diferite produse lactate.

Atat laptele cat si produsele lactice maresc rezistenta organismelor fata de infectii si intoxicatii, ridicand nivelul de sanatate a populatiei.

Laptele este un lichid de culoare alb-galbuie secretat de glanda mamara a mamiferelor. Prin lapte se intelege, in general, laptele de vaca,iar cand se vorbeste despre laptele altor animale,se indica specia respectiva(lapte de oaie, lapte de capra s.a.).Din punct de vedere fizico-chimic,laptele poate fi considerat o dispersie alcatuita din patru faze:

-faza gazoasa care contine CO2, O2 ,N2 ;

-faza grasa sub forma de globule de grasime, gliceride,fosfatide,steride si substante liposolubile;

-faza coloidala formata din cazeina, lactalbumina, lactoglobulina;

-faza apoasa formata din proteine solubile, aminoacizi,lactoza,saruri minerale si substante hidrosolu- bile.

COMPOZ IT IA

CHIMICA

Compozitia chimica medie a laptelui de vaca

%Apa 87.3

Substanta uscata totala 12.7

Din care: -grasime 3.7-proteine totale 3.5

Din care:-cazeina 2.8

-lactalbumina 0.7-lactoglobulina 0.1

-lactoza 4.5-saruri minerale 0.7

Din componentii chimici ai laptelui, cel care variaza mai mult este grasimea.

1.2 MATERII PRIME SI AUXILIARE UTILIZATE IN PRODUCERE

Materia prima pentru industria laptelui si a produselor lactate o constituie laptele de vaca, de oaie, capra, bivolita.

In ciuda faptului ca majoritatea producatorilor de lapte scriu pe eticheta ca au folosit ca ingrediente doar laptele, se zice ca ei ca ingrediente folosesc si laptele praf, apa si alte substante, care pot fi nocive pentru consumator.

1.3 PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE

Procesul tehnologic de fabricare a laptelui de consum trebuie sa asigure obtinerea unui produs “gata de consum”, fiind pasteurizat si normalizat la un continut de grasime constant.

Principalele faze tehnologice pentru fabricarea laptelui de consum sunt:

1. Receptia calitativa si cantitativa2. Curatire si filtrare3. Standardizare continut de grasime –

pasteurizare4. Depozitare tampon lapte pasteurizat – racire5. Ambalare6. Depozitare, transport si livrarea laptelui de

consum

1. Recepţia cantitativă şi calitativă Această operaţie tehnologică are drept scop verificarea

proprietăţilor organoleptice, fizico - chimice şi microbiologice ale materiei prime.

În cadrul acestei operaţii laptele crud integral este supus urmăroarelor analize:

Examenul organoleptic prin care se urmăreşte aspectul laptelui care trebuie să fie fluid, omogen cu culoare albă, uşor gălbuie, miros şi gust plăcut specific laptelui proaspăt.

Examenul fizico – chimic prin care se determină : densitatea laptelui prin metoda aerometrică care nu se admite sub

1,029 Kg/l; aciditatea laptelui prin metoda de titrare faţă de o soluţie de referinţă

care se admite de max. 190 Turner; conţinutul de grăsime care se determină prin metoda butirometrică; gradul de impurificare care se determină prin compararea rondelei

prin care s-a făcut filtrarea cu un etalon. Examenul microbilologic se face prin proba reductazei în urma

căreia se evidenţiază proprietăţile microbiologice ale laptelui.

2. Curăţirea prin filtrare cu ajutorul ramelor de tip sită metalică şi tifon în 4 straturi; după fiecare utilizare se spală şi se dezinfectează prin fierbere şi clorinare sau prin intermediul filtrelor dispuse la ieşirea din bazinele de recepţie.

3. Răcirea. Dacă laptele nu se prelucrează imediat după recepţie, el trebuie răcit la

+ 2 ÷ + 40 C şi apoi depozitat în tancuri izoterme de diferite capacităţi.

4. Normalizarea reprezintă operaţiunea prin care laptele este adus la procentul dorit de grăsime şi se poate realiza prin creşterea sau scăderea procentului de grăsime, astfel:

- creşterea procentului de grăsime- se face prin adăugarea de smântână proaspătă în lapte sau prin amestecare de lapte gras cu altul mai slab;

- scăderea procentului de grăsime- prin extragerea unei cantităţi de grăsime din lapte (smântânire) sau prin amestecarea laptelui integral cu lapte smântânit.

5. Omogenizarea este necesară stabilizării emulsiei de grăsime, evitându-se astfel, separarea grăsimii la suprafaţa laptelui pe timpul depozitării; ea presupune o mărunţire avansată a globulelor de grăsime, de la un diametru de 5 ÷ 9 microni, la 0,75 ÷ 1,0 (max.2) microni, ceea ce reduce de cca. 100 ori viteza de separare a grăsimii.

Procesul de omogenizare are loc într- un timp extrem de scurt (sub o secundă) şi se derulează în trei faze succesive: alungarea globulei de grăsime; gâtuirea globulei într- un lanţ format din mai multe globule mai

mici, urmată de fragmentarea în globule distincte; dispersarea micilor globule formate în plasma laptelui.

Laptele ce urmează a fi omogenizat se aduce la temperatura de + 60 ÷ + 800 C, după care se supune unei presiuni de 120 ÷ 180 atm.; mai eficientă este omogenizarea în 2 trepte de presiune: treapta I la 200 atm., urmată de treapta a II-a la 50 atm.

6. Pasteurizarea este operaţia prin care se urmăreşte distrugerea bacteriilor patogene precum şi a majorităţii florei saprofite de poluare, inactivitatea enzimelor în vederea stabilizării proprietăţilor laptelui pe o perioadă de cel puţin 48 de ore.

Pasteurizarea se face într-un schimbător de căldură cu plăci. Prin circulaţia laptelui în contracurent cu agentul termic la o temperatură de 85 – 870 C, laptele este adus la temperatura de 82 – 850 C şi menţinut timp de 5 secunde după care se face răcirea bruscă a acestuia la +40 C.

Procesul este automatizat, temperatura apei şi cea a laptelui este permanent controlată de traductorii de temperatură ai instalaţiei de automatizare, afişată numeric şi prin termografie.

De asemenea temperatura apei de răcire este controlată şi afişată cu ajutorul unui sistem cu afişaj numeric.

Răcirea apei se face cu ajutorul unei instalaţii frigorifice.

PROCESUL TEHNOLOGIC DE FABRICARE

1.4 CLASIFICAREA SI SORTIMENTUL

Laptele destinat comercializarii poate fi crud sau pasteurizat. Crud este considerat laptele netratat termic, curatit de impuritati mecanice si racit. Pasteurizat este considerat laptele curatit de impuritati mecanice, adus la un continut de grasime prevazut (normalizat), prelucrat prin incalzire termica in aparate speciale de pasteurizare (t° 63-95°C) si urmat de o racire brusca pina la 8°C.

Industria de prelucrare a laptelui produce si livreaza unitatilor comerciale urmatoarele feluri de lapte:

1. Pasteurizat, cu 3,2% grasime;

2. Pasteurizat, cu 2,5% grasime;

3. Pasteurizat sau innabusit cu 4% grasime;

4. Proteic, cu 1% , 2,5 % grasime;

5. Vitaminizat, cu vitamina C (3,2; 2,5% grasime);

6. Degresat cu vitamina C;

7. Smintinit (degresat).

Pentru o pastrare mai indelungata, laptele poate fi

supus sterilizarii.

Laptele pasteurizat normalizat se ambaleaza in butelii

de sticla de 0,5 l; 1,0 l si ambalaje nerecuperabile din

materiale plastice si carton impermeabil (pungile de

polietiliena termosudabile si ambalajul de tipul Tetrapac).

Laptele crud integral este livrat si prezentat cumparatorilor in

autocisterne sau alte ambalaje de transport (bidoane sau alte vase

emailate).

1.5 CERINTE DE CALITATE Laptele trebuie sa fie obtinut de la animale sanatoase, in gospodarii in

stare buna din punct de vedere a bolilor infectioase ale bovitelor, in conformitate cu prevederile legislatiei veterinare si cu respectarea regulilor sanitaro-veterinare pentru fermele de lapte si sa corespunda prevederilor SM 104.

Starea fermelor privind bolile infectioase se confirma in certificatul eliberat de medicul veterinar al gospodariei sau raionului.

Laptele trebuie sa fie natural, de culoare alba sau alba cu nuanta galbuie, fara sediment si fulgi.

Laptele cu continut de substante inhibatoare neutralizate (antibiotice, amoniac, soda de hidrogen) nu se admite pentru receptie.

Laptele se sorteaza dupa 3 calitati – calitatea superioara(500 mii/cm³ de celule somatice), calitatea intiia(500) si calitatea a doua(750).

Densitatea laptelui trebuie sa fie cel putin 1027 kg/m³. Continutul de elemente toxice, micitoxine, antibiotice, preparate

hormonale,pesticide nu trebuie sa depaseasca limitele admisibile indicate in tabelul urmator.

1. Caracteristici Limitele admisibile mg/kg,cel mult

Elemente toxice: plumb cadmiu arsen mercur cupru zincMicotoxine: aflatoxina B1 aflatoxina M1Antibiotice: din grupa tetraciclinei penicilina streptomicinaPreparate hormonale: dietilistilbestrol estradiol – 17 βPesticide: hexacloran DDT GHTC gama-izomer

0.1 (0.05) 0.03 (0.02) 0.05 0.005 1.0 5.0

nu se admite (<0.001) <0.0005

<0.01 unit/g <0.01 unit/g <0.05 unit/g

nu se admite 0.0002

0.05 0.05 (0.01) 0.05 (0.01)

Cerinţe de calitate pentru laptele fermentat

23. Materia primă pentru producerea laptelui fermentat trebuie să constituie laptele şi/sau produsele derivate ale laptelui şi apa potabilă pentru reconstituire sau recombinare. 24. Ingredientele permise la producerea laptelui fermentat: 1) culturi starter de microorganisme inofensive; 2) sare alimentară iodată; 3) ingrediente de origine nelactată, menţionate în punctul 4 subpunctul 15); 4) gelatină şi amidon în: a) lapte fermentat, prelucrat termic după fermentare; b) lapte fermentat cu ingrediente; c) lapte fermentat simplu. 25. Ingredientele trebuie adăugate în cantităţi funcţional necesare. 26. Zerul obţinut după fermentare nu se admite pentru fabricarea laptelui fermentat, cu excepţia laptelui fermentat concentrat. 27. La etichetarea laptelui fermentat, denumirea trebuie să fie: 1) „Lapte fermentat”, care poate fi înlocuită cu: „lapte acru”, „lapte covăsit”, „iaurt”, „lapte acidofil”, „chefir”, „cumîs”, cu condiţia că produsul corespunde principiilor specifice menţionate în punctul 4 subpunctul 15); 2) produsele obţinute din lapte fermentat, tratate termic după fermentare, trebuie să fie denumite „Lapte fermentat” („lapte acru”, „lapte covăsit”, „iaurt”, „lapte acidofil”, „chefir”, „cumîs”) tratat termic”; 3) denumirea „Lapte fermentat cu ingrediente” trebuie să includă denumirea substanţei aromatice de bază sau a produselor aromatice adăugate; 4) laptele fermentat, la care au fost adăugaţi îndulcitori carbohidraţi, poate fi denumit „Lapte fermentat dulce”. În cazul adăugării parţiale sau substituirii complete a zahărului cu un îndulcitor artificial, permis de organul central de specialitate al administraţiei publice în domeniul ocrotirii sănătăţii, lîngă denumirea produsului se va indica „îndulcit cu _____” sau „cu zahăr şi îndulcit cu______”. 28. Cantitatea de grăsime lactată trebuie să fie declarată consumatorului în procente de masă sau volum ori în grame la o porţiune, dacă cantitatea porţiunilor este stabilită.

1.6 CONDITII DE AMBALARE, MARCARE

AMBALAREA. Laptele de consum se ambaleaza in butelii de sticla de 0,5 l; 1,0 l si ambalaje nerecuperabile din materiale plastice si carton impermeabil (pungile de polietiliena termosudabile si ambalajul de tipul Tetrapac).

MARCAREA. Marcarea se face pentru identificarea produselor. Astfel, pe pachetul de lapte este absolut necesar sa fie marcarea, etichetarea, date despre produsul dat.

CAPITOLUL II

2.1 DESCRIEREA OBIECTULUI DE CERCETARE

Pentru expertiza laptelui, am ales 3 produse diferite de lapte. Produsele sunt:

1)JLC 2)MilkMark 3)Heuvelland.

Toate pachetele de lapte sunt de 2,5% grasimi iar

data fabricarii este 16.10.2011. Volumul laptelui analizat este de 1,0 l. Expertiza laptelui a fost efectuata la data de17.10.2011, iar laptele timp de 4 ore nu a

fost inconditiile de temperatura recomandate

necesare.Epertiza laptelui consta din 3 etape:1)Expertiza informationala2)Expertiza cantitatii3)Expertiza calitatii

Elementele etichetei

Produs 1 Produs 2 Produs 3

1.Denumirea produsului

Lapte de vaca pasteurizat

Lapte de consum pasteurizat

Lapte de vaca pasteurizat

2.Denumirea si adresa produca-torului

“JLC” S.A.Sarmizegetusa,90,MD-2032,mun.Chisinau, tel.+37322553354,fax +37322523960e-mail: [email protected]

S.A. “Fabrica de unt din Floresti”s.Valvareanca

“Heuvelland” SRLMD5932, s.Logofteni, r.Falesti, tel:(0259)60097,fax: (0259)60138

3.Denumirea producatorului

Fabricat in Moldova

Fabricat in Moldova

Fabricat in Moldova

4.Marca de produs

JLC MilkMark Heuvelland

5.Masa neta,volumul

1.0 L ± 2 % 1.0 L ± 1,5 % 1.0 L ± 2 %

6.Ingrediente lapte de vaca normalizat

lapte normalizat si prodectie de masiva

lapte de vaca integral

7.Valoarea nutritiva

grasimi,g – 2,5;proteine,g – 2,82;glucide,g – 4,73;



8.Valoarea energetica

52,0 Kcal 30,9 Kcal 52,0 Kcal

9.Conditii de pastrare

2-4°C 2-4°C 2-4°C

10.Termenul de valabilitate

72 ore 72 ore 72 ore

11.Data fabricarii

16.10.2011 16.10.2011 16.10.2011

12.Standard de produs

GOST 13277-79 - GOST 13277-79

13.Marca de certificare

1003 1009 1003

14.Codul cu bare

4840053000192 4840251000338

4841199000114

15.Alte informatii

- - -

2. Expertiza cantitatii

3.Expertiza calitatii

Masa bruta

1,55

Masa ambalajului

50 gr.

Aspect si consistenta

omogen omogen omogen

Gust dulce dulce dulce

Miros specific laptelui

specific laptelui

specific laptelui

Culoare alb alb alb

DensitateAciditate(max.25)

1,02638

1,03030

1,02920

2.2 EVALUAREA INDICILOR ORGANOLEPTICI

Proprietăţile organoleptice ale laptelui Laptele de vacă este caracterizat prin următorii indicatori organoleptici: aspect, culoare; -gust; -miros. Aspect - culoare. Laptele de vacă trebuie să se prezinte ca un lichid opac cu consistenţă

normală şi culoare alb-mat sau alb-galbuie dacă conţine o cantitate mai mare de grăsime şi pigmenţi carotenoidici din anumite furaje (porumb, morcovi etc.) cu care a fost hranit animalul. Laptele smântânit are o culoare albă sau nuanţă albastruie datorită pigmenţilor din grupa flavonelor.

Culori anormale de roz, roşu, albastru, galben sunt rezultatul dezvoltării unor microorganisme de infecţie, a unor substante medicamentoase colorate administrate animalului, uger bolnav etc.

Gustul şi mirosul. Laptele proaspăt trebuie să aibă un gust dulceag şi aromă specifică, dar foarte puţin pronunţată. Laptele imprumuta uşor gusturi şi mirosuri străine din mediul înconjurător, daca mulsul nu s-a făcut în condiţii igienice, miros de grajd, bălegar etc,alte mirosuri străine pot proveni de la unele nutreţuri ca : trifoi, radacinoase, varză, rapiţă, pelin, foi de anghinare etc.

Prin păstrare, laptele capătă miros şi gust acrişor, cu atât mai intens cu cât este mai vechi sau gust de rânced, de seu datorită oxidarii grăsimilor. Dacă păstrarea se face în camere cu diverse produse mirositoare laptele poate împrumuta aceste mirosuri de la :carne,peste,motorină, petrol lampant, condimente etc.

Apariţia însă în lapte a unor mirosuri şi gusturi străine este de cele mai multe ori, urmarea activităţii biochimice a diferitelor microorganisme de infecţie, provenite de la animalul bolnav sau din mediul inconjurător; în acest caz laptele este impropriu consumului.

2.3 EVALUAREA INDICILOR FIZICO-CHIMICI

Proprietăţi fizico-chimice ale laptelui Principalele proprietăţi fizico-chimice ale laptelui de vacă

sunt:densitatea,vâscozitatea,căldura specifică,punctul de fierbere, punctul de congelare, pH-ul, aciditatea totală.

Densitatea. Densitatea este influenţată de conţinutul în substanţă uscată cât şi de raportul care există între substanţa negrasă şi grasă. Densitatea variază puţin cu rasa, vârsta sau hrana animalului.

Densitatea laptelui este cuprinsă între 1,027 şi 1,034 (medie 1,030). Densitatea creşte cu cât conţinutul de substanţă negrasă creşte, deoarece componentele principale din lapte au densităţi supraunitare (proteineie 1,346, lactoza 1.666). Densitatea scade proporţional cu creşterea conţinutului de grăsime, deoarece densitatea grăsimii este subunitară (0.935-0.944). Densitatea laptelui variază şi în raport invers proporţional cu cantitatea de gaze existente. Laptele integral are densitatea sub 1,030 iar prin smântânire densitatea laptelui creşte la 1,032- 1,034.

Cunoaşterea densităţii prezintă importanţă, atât pentru depistarea eventualelor falsificări prin diluarea laptelui (adăugarea a 10% apă face să scadă densitatea cu 0,003), cât şi pentru a stabili conţinutul de substanţă uscată.

Vâscozitatea. Vâscozitatea este o caracteristică a consistenţei şi este condiţionată de :

compoziţia chimică a laptelui; mărimea globulelor de grăsime; prin omogenizare creşte vâscozitatea datorită creşterii numărului de

globule datorită divizării acestora, starea de hidratare a micelelor de cazeină şi celorlalte proteine; variaţiile de temperatură încălzire/răcire măresc vâscozitatea laptelui; agitarea conduce la scăderea vâscozităţii. Vâscozitatea absolută a laptelui Ia 20°C este de 1,72 şi 2,00 cP. (Laptele

integral are vâscozitatea 2 cP şi laptele smântânit 1,8 cP). Vâscozitatea laptelui joacă un rol important în procesul de smântânire,

prin rezistenţa pe care o opune separării grăsimii în timpul centrifugarii.

Căldura specifică. Căldura specifică reprezintă numărul de calorii necesare pentru a ridica cu un grad temperatura unui gram de substanţă. Căldura specifică a laptelui este de 0,92 - 0,93 cal/g °C iar pentru smântână 0,4 - 0,6 cal/g 0 C.

Punctul de fierbere. La presiunea normală de 760 mm Hg laptele fierbe la 100,2°C.

Punctul de congelare, (punctul crioscopic.) Acesta variază între - 0,540° C şi - 0,570° C (media - 0,555° C) şi este determinat de concentraţia substanţelor dizolvate (lactoză,sărurile minerale şi azot neproteic).

PH-ul laptelui. PH-ul laptelui de vacă are valori cuprinse între 6,6 şi 6,8. Laptele prezintă proprietate tampon, care este datorată substanţelor proteice şi sărurilor minerale, în special citraţi şi fosfaţi.

Aciditatea totală, (aciditatea titrabilă). Aceasta se stabileşte prin titrare cu soluţie alcalină de hidroxid de sodiu, în prezenţa fenoftaleinei ca indicator, exprimându-se în grade de aciditate. Determinarea acidităţii se poate face utilizând concentraţii diferite de soluţii alcaline de NaOH, n/10 (°T, Thorner); n/4 (°SH, Soxhlet - Henkel) sau n/9 (°D, Dornic).

Laptele proaspăt muls are o aciditate de 16 - 18 °T (din care 4-5 °T revin părţii proteice, 1-2 0T gazelor, 10-11 °T sărurilor acide în principal fosfaţilor). După mulgere, aciditatea laptelui creşte datorită activităţii bacteriilor lactice asupra lactozei cu formare de acid lactic. La aciditatea de peste 35 °T laptele coagulează Ia fierbere, iar la 60-700T fenomenul se produce spontan la temperatura camerei.

2.4 REZULTATELE EXPERTIZEI LAPTELUI. ANALIZA SI INTERPRETAREA REZULTATELOR

In urma efectuarii expertizei a laptelui, am constatat ca nu toti producatorii din Republica Moldova respecta cerintele de etichetare a laptelui. Astfel, MilkMark nu a indicat pe ambalaj standardul de produs. Totusi, mari diferente intre cele 3 produse analizate nu sunt, insa daca ar fi sa clasificam produsele pe locuri dupa calitate,atunci:

1) Heuvelland 2)JLC 3)MilkMark

CONCLUZII Laptele are o importanţă deosebită deoarece asigură o valoare nutritivă

bună alimentelor. Valoare alimentară sau nutritivă a unui produs alimentar reprezintă calitatea sa principală şi este cu atît mai mare, cu cît acesta raspunde mai bine nevoilor organismului. Un rol important în realizarea unei alimentaţii rationale revine tocmai laptelui şi a produselor lactate folosite ca atare sau preparate în combinaţie cu alte alimente. Laptele şi produsele lactate derivate au constituit intotdeauna un izvor de sanătate.Laptele, după cum se ştie, a fost predestinat de natură ca prima hrana a omului. Laptele reprezintă un aliment care conţine într-o proporţie corespunzatoare toate substanţele necesare dezvoltării organismului tînăr, în starea cea mai uşor asimilabilă.

Deoarece laptele este consumat de persoane cu varste diferite si in special de catre copii, este foarte important sa alocam un loc important controlului calitatii laptelui,pentru a consuma un lapte de calitate si pentru a preveni problemele care pot aparea in urma consumarii unui lapte sau a unor produse lactate necorespunza-toare din punct de vedere a calitatii. Iar expertiza laptelui include in sine si efectuarea controlul calitatii laptelui .

BIBLIOGRAFIA

Indrumari metodice pentru lucrari practice la disciplina “Expertiza si certificarea marfurilor”

Standard Moldovean 104 Государственный Стандарт Союза

ССР ГОСТ 13277 – 79 Internet:www.alege.netwww.ereferate.ro www.tocilar.ro

VA MULTUMESC PENTRU ATENTIE!!!

Documents

Expertiza laptelui